|
primită de la doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu (Grupul parlamentar AUR)
31 August, Ziua Limbii Române
Ziua Limbii Române este o zi a memoriei. O zi în care privim limba nu doar ca pe un instrument al comunicării, ci ca pe una dintre cele mai profunde forme prin care un popor îşi păstrează identitatea, îşi transmite cultura şi îşi afirmă continuitatea în istorie.
Caracterul latin al limbii române reprezintă una dintre datele fundamentale ale identităţii sale. În vocabularul de bază, în structura gramaticală şi în evoluţia sa fonetică se păstrează filonul latin, ceea ce a făcut ca româna să aparţină familiei limbilor romanice alături de italiană, franceză, spaniolă, portugheză şi celelalte limbi romanice.
Istoria limbii române este şi istoria culturii române. De la primele texte păstrate până la marile opere ale literaturii moderne, limba a devenit spaţiul în care s-au întâlnit memoria, credinţa, filosofia, ştiinţa, literatura şi conştiinţa naţională.
Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, datată 1521, este considerată cel mai vechi document păstrat în limba română şi reprezintă un reper fundamental pentru istoria limbii române scrise. Secolele următoare au adus traducerile şi tipăriturile religioase, contribuţia unor cărturari precum Coresi, iar apoi opera unor personalităţi care au transformat limba într-un instrument de cultură şi de afirmare a identităţii.
În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, procesul de modernizare culturală şi intelectuală a românilor a accelerat dezvoltarea limbii literare. Şcoala Ardeleană, generaţia paşoptistă şi, ulterior, marile personalităţi ale Junimii şi ale culturii române moderne au contribuit la consolidarea unei limbi capabile să exprime atât sensibilitatea literară, cât şi exigenţele discursului ştiinţific, filosofic şi politic.
Iar istoria zilei de 31 august ne conduce, în mod firesc, dinspre trecut către un moment esenţial al istoriei recente.
La 31 august 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, într-un context de renaştere naţională, Sovietul Suprem de la Chişinău a adoptat legislaţia referitoare la limba de stat şi la revenirea la alfabetul latin. Momentul a venit după ampla mobilizare civică şi culturală din vara anului 1989 şi a reprezentat una dintre marile victorii ale afirmării identităţii româneşti în Basarabia.
Un an mai târziu, în 1990, Republica Moldova a instituit data de 31 august ca sărbătoare dedicată limbii, iniţial sub denumirea "Limba noastră cea română". Data a rămas legată de unul dintre cele mai importante momente ale renaşterii naţionale de la Chişinău.
Pentru România, consacrarea oficială a acestei zile a venit prin Legea nr. 53 din 14 martie 2013, prin care Parlamentul a instituit ziua de 31 august drept Ziua Limbii Române. Legea prevede posibilitatea organizării de manifestări cultural-educative, evocatoare şi ştiinţifice, inclusiv prin instituţiile româneşti din străinătate.
Semnificaţia acestei date creează o punte simbolică între Bucureşti şi Chişinău şi aminteşte că limba română reprezintă un patrimoniu cultural comun, purtat de comunităţi aflate de-a lungul istoriei de o parte şi de alta a Prutului şi, astăzi, în numeroase comunităţi româneşti din întreaga lume.
Cultivarea limbii reprezintă o responsabilitate permanentă. Academia Română subliniază rolul său fundamental în normarea, cultivarea şi promovarea limbii naţionale, ca factor esenţial al identităţii culturale.
Limba română este una dintre marile noastre forme de continuitate. În ea se păstrează cuvinte, sensuri şi construcţii transmise de generaţii; în ea au fost scrise cronici, cărţi de rugăciune, opere literare, tratate, constituţii şi documente fondatoare; în ea au fost rostite idei care au schimbat societatea românească şi au fost scrise opere care au depăşit graniţele timpului şi ale spaţiului românesc.
Limba română este memoria noastră transmisă prin cuvânt, patrimoniul nostru viu şi una dintre cele mai profunde expresii ale identităţii româneşti. Să o cunoaştem, să o cultivăm şi să o transmitem mai departe cu aceeaşi grijă cu care am primit-o de la cei dinaintea noastră.
La mulţi ani limbii române şi tuturor celor care o poartă în gând, în cultură şi în suflet!
|