primită de la domnul deputat Mircea Fechet (Grupul parlamentar al PNL)
Deputatul Mircea Fechet avertizează asupra unei crize care începe să se vadă în şcoli, la nivel naţional: Avem tot mai puţini tineri care aleg catedra, iar soluţiile de avarie pentru catedrele goale nu ajută România pe termen lung!
Mircea Fechet atrage atenţia asupra deficitului tot mai mare de cadre didactice din România şi cere ca refacerea corpului profesoral să devină prioritatea ZERO a următorului ministru al Educaţiei, înainte ca şcolile să ajungă în situaţia în care nu vor mai avea de unde să aducă profesori la clasă.
Deputatul liberal Mircea Fechet a tras un semnal de alarmă, în Parlamentul României, cu privire la criza de cadre didactice, care se adânceşte în tot mai multe comunităţi: orarele se construiesc apelând la dascăli pensionari, în condiţiile în care directorii de unităţi şcolare nu mai găsesc suficienţi profesori pentru a acoperi orele. Mircea Fechet arată că astfel de situaţii nu apar doar în şcolile din mediul rural sau din oraşele mici, ci sunt întâlnite inclusiv în Capitală, unde obiecte precum fizica, matematica sau chimia ajung să depindă, în unele gimnazii şi licee, de disponibilitatea unor dascăli care şi-au încheiat cariera, dar acceptă să revină la catedră pentru ca elevii să nu rămână fără profesor. Liberalul, care citează un raport OCDE din 2025, subliniază că această criză de personal din Educaţie este confirmată de evoluţia corpului profesoral: numărul posturilor didactice neocupate aproape s-a dublat în mai puţin de un deceniu, iar profesorii tineri reprezintă o pondere tot mai redusă la nivel gimnazial. În context, deputatul consideră că soluţiile de avarie pentru catedrele goale nu ajută pe termen lung şi că România are nevoie de o strategie prin care să formeze noi generaţii de profesori. Mircea Fechet propune ca refacerea corpului profesoral să devină prioritatea ZERO a următorului ministru al Educaţiei şi indică o serie de măsuri concrete pentru atragerea şi păstrarea profesioniştilor la catedră: burse pentru studenţii care aleg cariera didactică, stagii plătite, profesori mentori pentru debutanţi, sprijin pentru locuire în zonele izolate, venituri previzibile şi trasee bine reglementate pentru cei care vor să înceapă o a doua carieră în învăţământ.
În multe şcoli din România, orarul se face astăzi cu telefonul în mână. Directorii sună foştii colegi ieşiţi la pensie şi le spun că şcoala are, din nou, nevoie de ei: "Mai puteţi veni câteva ore? Mai puteţi preda încă un an?"
Doar aşa mai pot fi ţinute, în unele gimnazii şi licee, orele de fizică, de chimie sau de matematică. Prin bunăvoinţa unor profesori care şi-au încheiat cariera, dar se întorc la catedră pentru că ştiu că, în lipsa lor, elevii rămân fără dascăl.
Situaţia nu e un "dat" al şcolilor de la sate sau din oraşele mici, este cunoscută inclusiv la instituţiile din Capitală, acolo unde, din ataşament faţă de şcoală şi faţă de copii, profesorii pensionari revin într-un sistem care nu şi-a făcut temele şi care aleargă, pe ultima sută de metri, să găsească profesori şi să umple goluri.
România avea, în anul şcolar 2022 - 2023, 3.892 posturi didactice neocupate, faţă de 2.068 în 2014 - 2015, arată Raportul OCDE "Educaţia pe scurt 2025". Asta înseamnă că, în mai puţin de un deceniu, numărul golurilor din Educaţie aproape s-a dublat.
La gimnaziu, profesorii tineri sunt tot mai puţini. În 2023, cei sub 30 ani reprezentau doar 8% din total, faţă de 13% în urmă cu zece ani. În schimb, aproape o treime dintre profesori au cel puţin 50 ani - 32%. E un semnal clar că avem tot mai puţini oameni tineri care aleg catedra., a spus Mircea Fechet.
Deputatul afirmă că îmbătrânirea corpului profesoral şi scăderea ponderii cadrelor didactice tinere pun presiune pe capacitatea sistemului de învăţământ de a asigura, în anii următori, profesori suficienţi şi bine pregătiţi pentru fiecare clasă. Mircea Fechet consideră că răspunsul trebuie construit din timp, prin măsuri care să facă activitatea didactică atractivă pentru tineri, să ofere predictibilitate celor care intră în sistem şi să permită specialiştilor din alte domenii să aleagă, în condiţii bine reglementate, o a doua carieră în Educaţie.
Omul gospodar îşi face planul din timp, iar în sistemul românesc de învăţământ este nevoie urgentă de un asemenea plan, înainte să ajungem în punctul în care nu vom mai avea de unde aduce profesori la clasă.
Cred, prin urmare, că prioritatea ZERO a următorului ministru al Educaţiei, indiferent de apartenenţa politică, este scrisă cu litere mari de realitatea din şcolile româneşti: refacerea corpului profesoral.
România are nevoie de dascăli buni, suficienţi şi respectaţi. Iar strategia pentru a-i aduce în sistem, a-i convinge să rămână şi să fie modele pentru copiii noştri, este să nu mai căutăm soluţii de avarie pentru catedrele goale, ci să construim noi şi noi generaţii de profesori.
Cum? Cu burse pentru studenţii care aleg catedra, cu stagii plătite, profesori mentori, sprijin pentru locuire în zonele cele mai izolate, venituri previzibile şi trasee bine reglementate pentru specialiştii care vor să înceapă o a doua carieră în învăţământ.
Viitorul educaţiei depinde de oamenii pe care îi convingem astăzi să intre la clasă: profesori care inspiră copiilor admiraţie, încredere şi, mai ales, dorinţa de a învăţa mai mult şi de a deveni BUNI ROMÂNI., a menţionat deputatul Mircea Fechet în cadrul unei declaraţii în Parlament.
