primită de la doamna deputat Aurora-Tasica Simu (neafiliat)
În anul 1907, Guvernul PNL a omorât ţăranii care s-au ridicat împotriva sărăciei şi nedreptăţii.
În 2026, la 119 ani distanţă, fermierii români au ajuns din nou în stradă, în faţa unui Guvern antiromânesc condus de PNL, strigând că nu mai pot. Iar răspunsul puterii a fost din nou forţa. Nu compar tragedia din 1907 cu ceea ce s-a întâmplat ieri.
Dar întreb răspicat: ce a învăţat PNL în 119 ani despre felul în care trebuie să se poarte cu oamenii care muncesc pământul?
Ieri am fost în Piaţa Victoriei, alături de fermierii veniţi din toată ţara. Am văzut oameni trudiţi, ajunşi la capătul puterilor care nu cer pomeni şi nici milă.
Cer să fie lăsaţi să muncească, să producă hrană românească şi să îşi poată întreţine familiile.
Şi ce le-a oferit Guvernul genocidului social? Gaze lacrimogene, bastoane şi cordoane de jandarmi.
În timp ce fermierii erau gazaţi în stradă, premierul demis Bolojan stătea ascuns în Palatul Victoria. N-a coborât printre oameni. N-a avut curajul să-i privească în ochi. Ministrul Agriculturii s-a ascuns şi el.
Aceşti oameni nu sunt clientelă de partid. Nu au funcţii şi relaţii. Sunt doar românii care muncesc pământul şi pe care politicienii îi caută o dată la patru ani pentru voturi. Dar mai există ceva grav.
Se spune că protestul paşnic a fost deturnat de indivizi violenţi, iar Jandarmeria a vorbit despre posibili instigatori şi persoane infiltrate. Atunci răspundeţi: cine au fost? Cine i-a trimis? Cui i-a folosit violenţa? Cine a avut interesul ca revendicările fermierilor să fie acoperite de confruntări şi gaze lacrimogene? Cei care au comis violenţe trebuie identificaţi şi traşi la răspundere. Dar nu transformaţi fermierii României în duşmani ai statului pentru a ascunde dezastrul pe care chiar voi l-aţi produs.
De asemenea, să nu uitati ca toti cetatenii au dreptul sa protesteze şi poate ca ieri aţi inceput sa vedeti ca nemultumirea sociala a atins cote alarmante.
Fermierilor le spun atât: nu vă pierdeţi curajul şi credinţa.
Uniţi-vă şi apăraţi-vă dreptul de a munci şi de a trăi demn în propria ţară.
Dumnezeu ne vede pe toţi. Iar mai devreme sau mai târziu, fiecare răspunde pentru ceea ce face.
Să vă ajute Dumnezeu!
