primită de la doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu (Grupul parlamentar AUR)
Cât costă pacea atunci când deciziile se iau departe de oamenii care suportă consecinţele?
"21 septembrie oferă lumii prilejul de a vorbi despre pace. Pentru România, această zi are o semnificaţie aparte.
Războiul se desfăşoară la câteva sute de kilometri de frontierele noastre, iar efectele sale au intrat deja în viaţa economică, socială şi de securitate a Europei.
În Ucraina, primele opt luni ale anului 2026 au adus 2.222 de civili ucişi şi 13.058 răniţi, potrivit Misiunii ONU pentru Drepturile Omului. Numai în august au fost documentate cel puţin 372 de persoane ucise şi 2.349 rănite. Organizaţia Naţiunilor Unite arată că numărul victimelor civile din ianuarie-august 2026 a fost cu 55% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În asemenea împrejurări, pacea încetează să fie o formulă diplomatică şi devine o problemă de politică publică. Ea se vede în preţul energiei, în siguranţa frontierelor, în bugetele statelor, în protecţia populaţiei, în migraţie, în securitatea alimentară şi în perspectiva pe care fiecare familie o are asupra zilei de mâine.
România se află într-o poziţie aparte. Suntem stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, ţară de frontieră a spaţiului euroatlantic şi vecină cu Ucraina. În acelaşi timp, societatea românească traversează propriile dificultăţi, presiune asupra veniturilor, costuri ridicate pentru gospodării şi companii, probleme persistente în sistemele publice şi nevoia de investiţii în infrastructură, educaţie şi sănătate.
De aici porneşte întrebarea pe care Guvernul trebuie să o audă şo, evident, să şi răsăundă. Care este strategia României pentru pace, securitate şi protejarea interesului naţional într-o regiune aflată în război?
O a doua întrebare priveşte banul public. Care este costul total suportat de România pentru măsurile generate de conflictul din vecinătate şi ce parte din aceste cheltuieli este acoperită din fonduri europene sau alte mecanisme internaţionale? Transparenţa financiară reprezintă o condiţie firească într-un stat în care fiecare leu bugetar trebuie justificat în faţa cetăţenilor.
A treia întrebare priveşte siguranţa. Ce capacitate are România, în mod concret, de a proteja populaţia civilă, infrastructura critică, frontiera şi comunităţile aflate în proximitatea zonelor expuse unor incidente militare? Pacea se construieşte şi prin instituţii pregătite, prin infrastructură sigură şi prin capacitatea statului de a reacţiona rapid atunci când apar riscuri.
A patra întrebare priveşte diplomaţia. Ce obiective urmăreşte România în cadrul european şi euroatlantic pentru încetarea războiului şi pentru construirea unei soluţii politice durabile? Tema oficială a Zilei Internaţionale a Păcii din 2026 este "Invest in Peace: For Everyone, Everywhere, Every Day", iar secretarul general al ONU, António Guterres, a indicat diplomaţia, dialogul, negocierea şi consolidarea instituţiilor drept instrumente ale păcii.
A cincea întrebare se îndreaptă către viitorul României, ce înseamnă, pentru statul român, reconstrucţia păcii din perspectiva intereselor economice, energetice, agricole şi de securitate ale propriilor cetăţeni? O eventuală perioadă de pace în regiune va deschide o nouă etapă, iar România trebuie să aibă propriile obiective clare privind infrastructura regională, comerţul, agricultura, energia, transporturile şi reconstrucţia zonelor afectate de război.
21 septembrie ne aminteşte că preţul războiului se numără în vieţi, iar valoarea păcii se măsoară în viitorul pe care reuşim să-l păstrăm pentru copiii noştri", a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.
