primită de la doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu (Grupul parlamentar AUR)
România are nevoie de un plan pentru Alzheimer. Diagnosticul precoce, servicii medicale şi sprijin real pentru familii
"21 septembrie este ziua în care lumea medicală şi societatea îşi îndreaptă atenţia către una dintre cele mai dificile boli neurodegenerative ale timpului nostru.
Ziua Mondială Alzheimer a fost lansată în 1994 de Alzheimer's Disease International, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Scopul ei a fost de la început unul precis, informarea populaţiei, reducerea stigmatizării, susţinerea persoanelor diagnosticate şi determinarea autorităţilor să construiască politici publice pentru demenţă.
Datele prezentate la Conferinţa Naţională Alzheimer 2026 indică aproximativ 300.000 de persoane care trăiesc cu demenţă în România, iar specialiştii estimează o creştere importantă a numărului de cazuri în următoarele decenii. Boala Alzheimer reprezintă cea mai frecventă formă de demenţă, aproximativ 60-70% dintre cazurile de demenţă fiind asociate acestei boli. Datele privind cazurile diagnosticate în sistemul medical oferă, la rândul lor, un semnal puternic. În anul 2023, medicii de familie au raportat 10.151 de cazuri noi de boală Alzheimer, faţă de 6.299 în 2014. În numai nouă ani, numărul cazurilor noi raportate aproape s-a dublat. Pentru Moldova, datele disponibile în evidenţele medicale judeţene arată că boala reprezintă o problemă concretă pentru comunităţile din Iaşi şi Neamţ. În statisticile INSP pentru 2024, rata persoanelor cu boală Alzheimer rămase în evidenţă a fost de 104,4 cazuri la 100.000 de locuitori în judeţul Iaşi şi de 175 de cazuri la 100.000 de locuitori în judeţul Neamţ. Aceste rate permit o estimare de aproximativ 813 persoane în Iaşi şi 784 în Neamţ, raportată la populaţia rezidentă. Cifrele reprezintă o estimare derivată din rata oficială, deoarece datele publice consultate nu oferă efectivul absolut judeţean într-un tabel distinct.
România are o problemă de evidenţă epidemiologică. Specialiştii reuniţi la Conferinţa Naţională Alzheimer 2026 au atras atenţia asupra lipsei unor date naţionale coerente privind prevalenţa, traseul de diagnostic şi accesul la servicii. Societatea Română Alzheimer a semnalat, de asemenea, absenţa unui Plan Naţional pentru Demenţă. Statul poate aloca resurse corect atunci când ştie câţi pacienţi are, unde se află aceştia, în ce stadiu al bolii sunt, câţi beneficiază de diagnostic specializat, câţi primesc tratament şi câte familii au nevoie de servicii de îngrijire.
România are nevoie de un traseu medical pentru pacientul cu tulburări cognitive. Identificarea primelor semne în medicina de familie, acces rapid la neurolog, psihiatru sau geriatru, investigaţii adecvate, diagnostic precoce, evaluare periodică şi monitorizare. Evoluţiile medicale din ultimii ani, inclusiv utilizarea biomarkerilor şi apariţia unor terapii care pot modifica evoluţia bolii în anumite situaţii, fac ca momentul diagnosticului să capete o importanţă tot mai mare. Specialiştii reuniţi la CNAlz 2026 au insistat tocmai asupra necesităţii adaptării sistemului românesc la aceste progrese.
România are nevoie şi de centre specializate în diagnosticarea precoce, cu echipe multidisciplinare şi capacitate reală de evaluare. Conferinţa Naţională Alzheimer a evidenţiat că accesul la diagnosticul precoce şi la evaluarea specializată rămâne limitat, iar serviciile dedicate acestei patologii sunt insuficiente.
Familia trebuie inclusă în acest traseu medical. Un pacient cu Alzheimer poate avea nevoie, pe parcursul evoluţiei bolii, de supraveghere, recuperare, consiliere psihologică, îngrijire la domiciliu, servicii de zi sau servicii rezidenţiale. Aparţinătorul ajunge frecvent să preia o parte considerabilă a responsabilităţii de îngrijire, cu efecte asupra timpului de muncă, veniturilor şi sănătăţii proprii. Politica publică trebuie să privească pacientul şi familia ca pe o singură realitate de îngrijire.
Prevenţia trebuie să înceapă cu mult înaintea vârstei la care apar primele probleme de memorie. Actualizările internaţionale din 2026 indică factori asupra cărora se poate interveni, între care hipertensiunea, diabetul, sedentarismul, izolarea socială, fumatul, consumul excesiv de alcool, tulburările de auz şi de vedere şi alţi factori de risc modificabili. Asociaţia pentru Sănătatea Creierului, citând ghidurile OMS actualizate în iulie 2026, arată că până la 45% dintre cazurile de demenţă ar putea fi prevenite sau amânate prin intervenţii asupra unor factori modificabili.
Pentru Iaşi şi Neamţ, răspunsul trebuie să ţină seama şi de accesul pacienţilor din mediul rural. Distanţa până la un specialist, lipsa transportului medical, veniturile reduse ale familiilor şi deficitul de servicii medico-sociale pot întârzia diagnosticul şi pot transforma îngrijirea într-o responsabilitate aproape exclusiv familială. Un program naţional coerent trebuie să includă şi această dimensiune teritorială.
Ziua Mondială Alzheimer trebuie să producă o schimbare în modul în care România priveşte această boală. Informarea publică are valoare atunci când omul care observă primele semne ştie unde să se adreseze. Diagnosticul timpuriu are valoare atunci când există specialişti şi servicii care pot prelua pacientul", a declarat Cristina Dascălu.
