primit de la preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice - "România fără violenţă domestică", doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu (Grupul parlamentar al PNL)
Peste 5.000 de încălcări ale ordinelor de protecţie în 7 luni. Alina Gorghiu propune ca brăţara electronică să devină regula, cu posibilitatea victimei de a refuza
Deputata Alina Gorghiu propune modificarea legislaţiei privind ordinele de protecţie, astfel încât monitorizarea electronică a agresorului să devină regulă atunci când este dispusă interdicţia de apropiere de victimă, iar victima să poată renunţa la această măsură printr-un refuz expres, informat şi consemnat în scris.
Iniţiativa porneşte de la o realitate simplă: România are deja un sistem naţional de monitorizare electronică, dar acesta este utilizat în prezent în numai aproximativ unul din cinci ordine de protecţie.
Datele Poliţiei Române pentru primele 7 luni ale anului 2026 arată dimensiunea fenomenului:
87.784 de semnalări în contextul violenţei domestice, la care au intervenit poliţiştii;
34.424 de infracţiuni în contextul violenţei domestice;
19.237 de fapte de lovire sau alte violenţe, reprezentând 56% din totalul infracţiunilor;
11.659 de ordine de protecţie provizorii emise de poliţişti;
10.048 de ordine de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
Un semnal de alarmă îl reprezintă numărul încălcărilor acestor măsuri de protecţie.
În numai 7 luni au fost sesizate 1.003 infracţiuni de încălcare a ordinelor de protecţie provizorii şi 4.074 de infracţiuni de încălcare a ordinelor de protecţie emise de instanţe.
Asta înseamnă peste 5.000 de încălcări sesizate ale măsurilor dispuse pentru protejarea victimelor, în numai şapte luni.
"Un ordin de protecţie nu poate fi doar o hârtie. Dacă statul i-a spus unui agresor că nu are voie să se apropie de victimă, trebuie să avem şi instrumentele prin care aflăm imediat când această interdicţie este încălcată. Cele peste 5.000 de încălcări sesizate în doar şapte luni ne arată de ce trebuie să facem mai mult", a declarat Alina Gorghiu.
România are deja infrastructura necesară
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică este operaţional la nivel naţional din 1 octombrie 2024. Prin urmare, iniţiativa nu propune construirea unui mecanism nou de la zero, ci utilizarea mai eficientă a unei infrastructuri în care statul român a investit deja.
În primele 7 luni ale anului 2026, monitorizarea electronică a fost pusă în aplicare în 4.515 situaţii:
în 2.509 cazuri aferente ordinelor de protecţie provizorii, reprezentând 21,5% din totalul celor 11.659 de ordine emise de poliţişti;
în 2.006 cazuri aferente ordinelor de protecţie emise de instanţe, reprezentând 20% din totalul celor 10.048 de ordine emise de instanţele judecătoreşti.
Cu alte cuvinte, deşi România are sistemul de monitorizare electronică funcţional la nivel naţional, brăţara electronică este folosită în continuare în doar aproximativ unul din cinci ordine de protecţie.
"Cifrele ne arată foarte clar unde este problema. În şapte luni avem peste 87.000 de intervenţii ale poliţiei, peste 34.000 de infracţiuni de violenţă domestică şi peste 5.000 de încălcări sesizate ale ordinelor de protecţie şi ale ordinelor de protecţie provizorii. Şi, cu toate acestea, monitorizarea electronică este folosită în numai aproximativ 20% dintre cazuri. Avem tehnologia, avem sistemul, statul a investit în el. Trebuie să îl folosim mai mult pentru a proteja victimele", a declarat Alina Gorghiu.
În actualul sistem, lipsa unei solicitări sau acceptări exprese din partea victimei poate conduce la neaplicarea monitorizării electronice.
Proiectul propune inversarea acestei logici:
în prezent, victima trebuie să solicite sau să accepte activ monitorizarea;
prin noul mecanism, monitorizarea va însoţi, ca regulă, interdicţia de apropiere;
victima va putea renunţa printr-un refuz expres, informat şi consemnat în scris.
Schimbarea ţine cont de situaţia concretă în care se poate afla o victimă a violenţei domestice. Frica, trauma, dependenţa economică, grija pentru copii, ameninţările agresorului, presiunile familiei sau lipsa unei alternative locative îi pot afecta capacitatea de a cere toate măsurile de protecţie disponibile.
Nu vreau ca protecţia unei femei ameninţate să depindă exclusiv de faptul că, într-un moment de frică, traumă sau presiune, ştie că există brăţara electronică şi are puterea să o ceară. Tăcerea victimei nu trebuie interpretată drept refuz. Protecţia trebuie să fie regula. Refuzul trebuie să fie exprimat clar."
Un ordin de protecţie trebuie să producă efecte în viaţa reală
Fără monitorizare electronică, autorităţile pot afla despre încălcarea interdicţiei abia după ce agresorul s-a apropiat de victimă, aceasta a observat pericolul, a reuşit să sune la 112, iar un echipaj de poliţie a fost trimis la faţa locului.
Monitorizarea electronică schimbă această succesiune. Sistemul poate genera alerta atunci când agresorul intră în zona în care nu are voie să se afle, oferind poliţiei posibilitatea de a interveni.
"În violenţa domestică, timpul înseamnă viaţă. Diferenţa dintre o alertă transmisă atunci când agresorul intră în zona interzisă şi un apel la 112 făcut după ce acesta a ajuns lângă victimă poate fi decisivă", arată Alina Gorghiu.
Proiectul continuă reformele pentru protecţia victimelor
Iniţiativa privind monitorizarea electronică face parte dintr-un proces mai amplu de întărire a protecţiei victimelor.
În ultimii ani au fost adoptate sau promovate măsuri privind:
extinderea ordinului de protecţie prin Legea nr. 26/2024, astfel încât acesta să poată proteja victimele şi în afara relaţiilor de familie;
prelungirea protecţiei oferite prin ordinul de protecţie provizoriu;
extinderea persoanelor şi instituţiilor care pot solicita ordinul în numele victimei, în condiţiile legii;
eliminarea posibilităţii ca retragerea plângerii să oprească automat ancheta în cazurile prevăzute de lege;
extinderea duratei protecţiei pentru victimele agresorilor recidivişti;
eliminarea unor bariere financiare pentru victimele violenţei domestice care solicită divorţul sau partajul;
adoptarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea femicidului;
consolidarea protecţiei copiilor care asistă la acte de violenţă;
dezvoltarea serviciilor de sprijin destinate victimelor.
Noul proiect completează aceste măsuri prin întărirea modului în care ordinul de protecţie este pus efectiv în executare.
Apel pentru susţinerea transpartinică a proiectului
Alina Gorghiu solicită grupurilor parlamentare, instituţiilor implicate, organizaţiilor pentru drepturile femeilor şi specialiştilor să participe la îmbunătăţirea şi adoptarea proiectului: "Violenţa domestică nu este o temă de partid. Siguranţa unei femei nu este de stânga sau de dreapta. Îmi doresc ca această iniţiativă să fie analizată cu seriozitate şi să primească o susţinere cât mai largă. Sunt deschisă propunerilor venite de la poliţişti, magistraţi, asistenţi sociali, organizaţiile neguvernamentale şi, mai ales, de la supravieţuitoarele violenţei.
Nu spunem că o brăţară poate rezolva singură violenţa domestică. Spunem că, atunci când statul ştie că există un pericol şi a dispus o distanţă de protecţie, trebuie să folosească toate instrumentele disponibile pentru ca acea distanţă să fie respectată. Protecţia nu trebuie activată numai de curajul victimei. Protecţia trebuie asigurată, ca regulă, de stat."
Iniţiativa va fi transmisă spre avizare şi dezbatere în procedură parlamentară, urmând să fie organizate consultări cu instituţiile responsabile şi cu reprezentanţii societăţii civile.
