primită de la doamna deputat Gianina Şerban (Grupul parlamentar AUR)
Nicuşor Dan ne spune că alegerile sunt "rele pentru cetăţeni". Ce urmează, să renunţăm la democraţie ca să nu îl deranjăm pe preşedinte?
Deputata AUR, Gianina Şerban, critică declaraţiile preşedintelui Nicuşor Dan potrivit cărora alegerile anticipate ar fi "rele, în primul rând, pentru cetăţeni" şi susţine că revenirea la vot reprezintă un mecanism democratic prevăzut de Constituţie pentru situaţiile în care nu poate fi formată o majoritate şi un guvern stabil. Aceasta acuză o contradicţie între respingerea participării AUR la guvernare şi opoziţia faţă de alegerile anticipate şi afirmă că preşedintele trebuie să respecte pluralismul politic, limitele constituţionale ale funcţiei şi dreptul cetăţenilor de a decide prin vot.
"După 142 de zile de blocaj politic, Nicuşor Dan ne spune acum lejer, de la New York, că alegerile anticipate sunt "rele, în primul rând, pentru cetăţeni". Este o declaraţie de o gravitate extraordinară. Alegerile nu sunt o nenorocire care se abate asupra cetăţenilor, ci mecanismul democratic prin care cetăţenii sunt chemaţi să rezolve tocmai situaţiile în care clasa politică nu mai este capabilă să producă o majoritate şi un guvern stabil. Constituţia prevede explicit posibilitatea dizolvării Parlamentului după îndeplinirea condiţiilor de la articolul 89.
Declaraţiile preşedintelui devin din ce în ce mai contradictorii. A spus în repetate rânduri că nu doreşte un guvern din care să facă parte AUR.
Acum ne spune şi că anticipatele sunt rele. Partidele pe care le consideră acceptabile nu reuşesc de luni întregi să formeze o majoritate, dar nici revenirea la vot nu este bună. Atunci ce doreşte, mai exact, domnul preşedinte? Să rămânem cu un guvern interimar până când Parlamentul produce formula politică dorită de Cotroceni? Să renunţăm la democraţie complet pentru mofturile unui singur om?
România a mai cunoscut în istoria sa tentaţia ca şeful statului să considere pluralismul parlamentar o piedică şi să creadă că el ştie mai bine decât alegătorii ce formulă politică trebuie să conducă ţara. Carol al II-lea a pornit de la o scenă politică fragmentată şi de la incapacitatea partidelor de a produce stabilitate, iar în 1938 a sfârşit prin a desfiinţa partidele şi a transforma Parlamentul într-o instituţie decorativă. Evident, România de astăzi nu este România anului 1938. Tocmai de aceea asemenea reflexe trebuie oprite înainte să devină o obişnuinţă politică.
Când un preşedinte începe să decidă ce partide sunt acceptabile pentru guvernare şi, în acelaşi timp, ne explică de ce revenirea la vot ar fi "rea pentru cetăţeni", întrebarea devine inevitabilă: ce variantă democratică mai rămâne? Să suspendăm alegerile până când rezultatul îi convine Cotroceniului? Să transformăm România într-un regim în care preşedintele stabileşte cine are voie să guverneze, iar votul cetăţenilor devine un inconvenient?
Nicuşor Dan ar trebui să îşi amintească faptul că preşedintele României nu este rege şi Palatul Cotroceni nu este centrul unui regim personal monarhic. Preşedintele are atribuţii constituţionale, nu dreptul de a selecta după propriile preferinţe partidele care merită să participe la guvernare şi nici de a prezenta alegerile drept un pericol pentru cetăţeni.
Cu fiecare asemenea declaraţie, demersul pentru suspendarea preşedintelui devine tot mai necesar politic. Nu pentru că Nicuşor Dan are opinii diferite de ale noastre, ci pentru că România are nevoie de un preşedinte care să respecte limitele funcţiei, pluralismul politic şi dreptul cetăţenilor de a decide atunci când actuala clasă politică nu mai este capabilă să producă o majoritate", a declarat Gianina Şerban, deputat AUR.
