AGENDA SESIUNII AP NATO, TRANZIŢIA AFGANĂ, PRIMĂVARA ARABĂ, APĂRAREA ANTIRACHETĂ
Afganistan rămâne cea mai mare prioritate operaţională a NATO şi Alianţa trebuie să rămână prezentă în ţară chiar după ce rolul său de a asigura frontul militar va fi desfiinţat după anul 2014, a afirmat joi preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, la deschiderea sesiunii anuale a organizaţiei de la Bucureşti.
"Este în interesul nostru să existe o perioadă de tranziţie paşnică şi să oferim poporului afgan certitudinea că după încheierea misiunii militare vom fi de partea sa pentru a susţine dezvoltarea economică, educaţia, constituirea unei bune guvernanţe ", a afirmat Karl Lamers, preşedintele AP NATO în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc înaintea Sesiunii.
La sesiunea anuală a Adunării participă peste 350 de parlamentari din cele 28 state membre NATO şi state partenere pentru a discuta câteva preocupări printre care situaţia din Afganistan, campania aeriană a NATO în desfăşurare în Libia, planurile de a construi un scut antirachetă balistic în Europa, asistenţa acordată noilor democraţii arabe, relaţiile cu Rusia şi situaţia din Balcanii occidentali. Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi preşedintele Comitetului Militar al NATO, Amiralul Giampaolo di Paola urmează să participe la discuţii.
În calitate de organizaţie care asigură controlul parlamentar asupra activităţilor NATO, Adunarea acţionează ca o punte între Alianţă şi opinia publică din statele membre. Lamers a afirmat că parlamentarii au avut un rol crucial în a explica unui public, adesea sceptic, de ce o puternică misiune de 130.000 soldaţi condusă de NATO este încă necesară în Afganistan.
Pe parcursul sesiunii de la Bucureşti, Adunarea urmează să voteze cu privire la decizia de a îndemna guvernele ţărilor membre NATO să-şi intensifice eforturile de a explica cetăţenilor necesitatea continuării operaţiunilor militare precum şi angajamentul post-2014 în Afganistan.
Revenind la evoluţiile din lumea arabă, Lamers a declarat că parlamentarii Adunării ar trebui să-şi folosească experienţa pentru a-şi ajuta omologii din democraţiile emergente din Africa de Nord să-şi consolideze structurile pluraliste politice.
Lamers a salutat acordul semnat pe 19 septembrie între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea unor elemente ale unui scut antirachetă NATO în România. "Aceasta este o contribuţie vitală în ceea ce priveşte securitatea, nu numai pentru ţara dumneavoastră, ci pentru întreaga Alianţă", a spus acesta. El a dat asigurări Rusiei că planurile NATO de apărare anti-rachetă nu reprezintă o ameninţare.
Lamers s-a adresat guvernelor NATO afirmând că înăsprirea bugetului actual nu ar trebui să submineze cerinţele fundamentale de apărare. "Nu putem compromite securitatea noastră, deci nu avem încotro decât să utilizăm resursele noastre într-un mod mai eficient", a concluzionat acesta.
