LEGE nr.56 din 9 iulie 1993
Legea Curții Supreme de Justiție
|
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 159/13 iul. 1993 |
|
ART. 1
Justitia in Romania se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute in Constitutie si in legile tarii.
Curtea Suprema de Justitie urmareste aplicarea corecta si unitara a legilor de catre toate instantele.
In Romania exista o singura Curte Suprema de Justitie, cu sediul in capitala tarii.
ART. 2
Sint supuse recursului la Curtea Suprema de Justitie deciziile curtilor de apel, precum si alte hotariri stabilite prin lege.
ART. 3
Curtea Suprema de Justitie judeca recursurile in interesul legii si recursurile in anulare declarate impotriva hotaririlor si actelor judecatoresti, in conditiile si pentru motivele stabilite prin lege.
ART. 4
Curtea Suprema de Justitie are si o competenta speciala de judecata in fond, in cazurile prevazute de lege.
ART. 5
Curtea Suprema de Justitie sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora.
ART. 6
Judecatorii Curtii, in activitatea lor de judecata, sint independenti si se supun numai legii.
TITLUL II Organizarea, conducerea, functionarea si competenta Curtii Supreme de Justitie
CAP. 1
Organizarea si conducerea Curtii Supreme de Justitie
ART. 7
Curtea Suprema de Justitie se compune din: 1 presedinte, 1 vicepresedinte, 5 presedinti de sectii si cel mult 80 judecatori.
Curtea este organizata in 5 sectii - civila, penala, comerciala, de contencios administrativ si militara -, fiecare avind competenta proprie.
ART. 8
Conducerea administrativa a Curtii Supreme de Justitie se exercita de presedintele Curtii, ajutat de vicepresedinte.
Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii alcatuiesc Colegiul permanent, care exercita atributiile prevazute de prezenta lege.
Presedintele reprezinta Curtea Suprema de Justitie in relatiile interne si internationale.
ART. 9
In cadrul Curtii Supreme de Justitie functioneaza magistrati asistenti, stabiliti prin statul de functii.
ART. 10
Curtea Suprema de Justitie mai cuprinde Directia de studii, documentare, informatica, economica si administrativa, Cancelaria si Biroul de relatii externe, cu personalul stabilit prin statul de functii.
ART. 11
Pe linga Curtea Suprema de Justitie functioneaza Parchetul General.
Parchetul General este independent de Curtea Suprema de Justitie.
Procurorul general si adjunctii sai sint numiti in functie de Presedintele Romaniei, pe o durata de 6 ani, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 12
Pentru mentinerea ordinii, Curtea Suprema de Justitie dispune in mod gratuit de politia pusa in serviciul ei de catre Ministerul de Interne. Necesarul de personal de politie va fi stabilit de presedintele Curtii, caruia ii sint subordonate aceste cadre.
Paza sediului Curtii Supreme de Justitie este asigurata de trupele de jandarmi, in mod gratuit.
CAP. 2
Judecatorii Curtii Supreme de Justitie
ART. 13
Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sint numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe o durata de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti in functie.
ART. 14
Pentru a fi numiti la Curtea Suprema de Justitie, judecatorii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Legea pentru organizarea judecatoreasca nr. 92/1992 si sa aiba o vechime de 20 ani in magistratura pentru presedinte, vicepresedinte si presedintii de sectii si de 18 ani pentru judecatori.
ART. 15
Judecatorii nu vor putea depasi in functie virsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionati dupa implinirea virstei de 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile.
ART. 16
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii vor depune urmatorul juramint, in fata Presedintelui Romaniei:
"Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar interesele Romaniei, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu !"
ART. 17
Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii sint demnitari de stat si inamovibili pe durata mandatului.
CAP. 3
Complete de judecata
ART. 18
Completele de judecata se constituie cu 3 judecatori din aceeasi sectie.
Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele Curtii Supreme de Justitie.
ART. 19
Presedintele prezideaza Curtea in Sectii Unite, iar la sectii, orice complet, cind acesta participa la judecata.
In lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie sa ia parte vor fi prezidate de vicepresedintele Curtii sau de un presedinte de sectie.
Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie.
ART. 20
In cazul cind Curtea judeca in Sectii Unite vor trebui sa ia parte la judecata cel putin 3/4 din membrii in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.
CAP. 4
Competenta sectiilor Curtii Supreme de Justitie
ART. 21
Sectiile Curtii Supreme de Justitie au urmatoarele competente:
Sectia civila judeca recursurile:
------------a) in cauzele civile, determinate de Codul de procedura civila, afara de cele date in competenta altor sectii prin prezenta lege sau prin legi speciale;
b) in orice cauze privind alte materii care nu au fost date in competenta celorlalte sectii.
Sectia penala judeca recursurile:
------------a) in materie penala, in cazurile determinate de Codul de procedura penala sau de legi speciale;
b) contra hotaririlor pronuntate in materie penala de jurisdictii speciale, potrivit legii.
Sectia comerciala judeca recursurile:
----------------a) contra hotaririlor pronuntate in materie comerciala, in cazurile determinate de lege;
b) contra hotaririlor pronuntate in litigii de munca, in cazurile determinate de lege.
Sectia de contencios administrativ judeca recursurile:
---------------------------------a) in materie de contencios administrativ, in cazurile determinate de lege;
b) in materie de expropriere;
c) in materie fiscala, cu exceptia litigiilor care sint date prin legi speciale in competenta altor instante.
Sectia militara judeca recursurile:
--------------- contra hotaririlor pronuntate de instantele militare, potrivit legii.
ART. 22
Sectiile Curtii Supreme de Justitie, in raport cu competenta fiecareia, judeca recursurile in anulare declarate impotriva hotaririlor pronuntate de judecatorii, tribunale si curtile de apel.
ART. 23
Sectiile Curtii Supreme de Justitie, in raport cu competenta fiecareia, solutioneaza:
a) cererile de stramutare pentru motivele prevazute in codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
c) orice alte cereri prevazute de lege.
CAP. 5
Competenta Curtii Supreme de Justitie in prima instanta
ART. 24
In prima instanta Curtea Suprema de Justitie judeca procesele penale si alte cauze prevazute de lege, privind pe:
a) senatori, deputati si membri ai Guvernului;
b) maresali, amirali si generali;
c) judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si procurorii de la parchetul de pe linga aceste instante;
d) judecatorii Curtii Constitutionale;
e) membrii Curtii de Conturi, judecatorii, procurorii si controlorii financiari de la aceasta Curte;
f) presedintele Consiliului Legislativ;
g) sefii cultelor religioase si ceilalti membri ai Inaltului Cler cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia;
h) alte cauze prevazute de lege.
Cauzele in prima instanta se judeca, dupa caz, de Sectia penala sau de Sectia militara a Curtii.
CAP. 6
Competenta Curtii Supreme de Justitie in Sectii Unite
ART. 25
Curtea Suprema de Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor declarate impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de Curte;
b) judecarea recursurilor in interesul legii;
c) judecarea recursurilor in anulare in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ordinare.
d) solutionarea, in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Curtii;
e) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor, inainte de promulgare.
ART. 26
Atributiile Colegiului permanent al Curtii Supreme de Justitie, prevazut la art. 8 alin. 1, sint urmatoarele:
a) numirea, promovarea, transferarea, sanctionarea, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor asistenti;
b) prezinta recomandari Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea de judecatori la Curtea Suprema de Justitie;
c) aprobarea statului de functii al Curtii Supreme de Justitie;
d) indrumarea si supravegherea activitatii de propuneri privind legislatia, de studii si documentare si de publicare a practicii judiciare a Curtii Supreme de Justitie.
TITLUL III Dispozitii de procedura
ART. 27
La sectiile Curtii Supreme de Justitie, dupa competenta fiecareia, partile pot declara recurs si impotriva hotaririlor nedefinitive sau actelor judecatoresti de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.
ART. 28
Recursul cu care a fost sesizata Curtea Suprema de Justitie nu suspenda executarea hotaririi, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
ART. 29
La fixarea termenului de judecare a recursului, presedintele poate desemna un judecator sau magistrat asistent, pentru intocmirea unui raport asupra cauzei, in procesele pe care le considera mai complicate.
Raportul va fi prezentat in sedinta de judecator inainte de a se da cuvintul partilor.
ART. 30
Recursul in interesul legii si recursul in anulare pot fi introduse chiar daca pentru aceleasi temeiuri s-a pronuntat instanta in recursul declarat de parti.
ART. 31
Daca o sectie a Curtii considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi intrerupta si vor fi sesizate Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata va continua.
ART. 32
Curtea Suprema de Justitie suspenda judecata in cazul in care inaintea sa se ridica exceptia neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicata si sesizeaza, potrivit legii, Curtea Constitutionala, pentru a hotari asupra exceptiei.
Judecata se reia la Curtea Suprema de Justitie dupa primirea hotaririi definitive a Curtii Constitutionale.
ART. 33
Cind Curtea caseaza hotarirea atacata si dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanta a carei hotarire a fost casata.
In interesul bunei administrari a justitiei sau daca instanta a carei hotarire a fost casata nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instante de acelasi grad.
ART. 34
In caz de casare cu trimitere, solutiile pronuntate in drept de Curtea Suprema de Justitie sint obligatorii, daca in urma rejudecarii nu se schimba situatia de fapt.
ART. 35
In cazul cind Curtea admite recursul si solutioneaza definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanta de fond.
Hotaririle pronuntate in prima instanta la Curtea Suprema de Justitie se executa potrivit regulilor din Codul de procedura penala.
TITLUL IV Magistratii asistenti
ART. 36
Prim-magistratul asistent, magistratii asistenti sefi si magistratii asistenti fac parte din Corpul Magistratilor si se bucura de stabilitate.
Conditiile generale de numire a acestora sint cele cerute pentru functia de magistrat, conform Legii pentru organizarea judecatoreasca.
ART. 37
Prim-magistratul asistent are grad de judecator de curte de apel. El este numit dintre magistratii asistenti sefi cu o vechime de cel putin 2 ani in aceasta functie. Dupa un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi inaintat pe loc la gradul de presedinte de curte de apel.
Magistratii asistenti sefi au grad de presedinte de tribunal si sint numiti dintre magistratii asistenti cu o vechime de cel putin 4 ani in aceasta functie. Dupa un stagiu de 2 ani ca magistrat sef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecator de curte de apel si dupa alti 5 ani la gradul de presedinte de curte de apel.
Magistratii asistenti sint numiti dintre judecatorii sau procurorii cu o vechime in grad de cel putin 4 ani. Dupa un stagiu de 4 ani in aceasta functie, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de presedinte de tribunal si dupa alti 2 ani, la gradul de judecator de curte de apel.
Colegiul permanent al Curtii poate reduce cu o treime vechimea in specialitate pentru magistratii asistenti care au avut rezultate deosebite in activitatea desfasurata.
ART. 38
Prim-magistratul asistent si magistratii asistenti sefi pot fi numiti si dintre judecatori sau procurori, care au vechimea prevazuta in art. 37.
Magistratii asistenti sefi si magistratii asistenti pot fi numiti si dintre avocati, consilieri juridici si cadre didactice din invatamintul universitar juridic, pentru care vechimea se stabileste potrivit Legii pentru organizarea judecatoreasca.
ART. 39
Prim-magistratul asistent are urmatoarele atributii:
a) coordoneaza activitatea magistratilor asistenti din sectii si a functionarilor din Cancelaria Curtii Supreme de Justitie;
b) ia parte la sedintele Sectiilor Unite ale Curtii si ale completului disciplinar;
c) coordoneaza activitatea Biroului de relatii externe.
ART. 40
Magistratii asistenti sefi au urmatoarele atributii:
a) participa la sedintele de judecata ale sectiilor;
b) repartizeaza magistratii asistenti care participa la sedintele de judecata;
c) se ingrijesc de tinerea in bune conditii a evidentelor sectiilor si de realizarea la timp a tuturor lucrarilor.
ART. 41
Magistratii asistenti participa la sedintele de judecata ale sectiilor.
ART. 42
Magistratii asistenti care participa la sedintele de judecata ale Curtii iau note de sustinerile facute, redacteaza incheierele, participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza decizii, conform repartitiei facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata.
ART. 43
Magistratii asistenti vor aduce la indeplinire orice alte sarcini incredintate de presedintele Curtii, vicepresedinte sau presedintele sectiei.
TITLUL V Activitatea Parchetului General de pe linga Curtea Suprema de Justitie
ART. 44
Procurorul general participa la sedintele Curtii in Sectii Unite, precum si la orice complet al Curtii cind considera necesar.
In caz de impiedicare, procurorul general poate delega pe unul dintre adjunctii sai pentru a participa, in locul sau, la acele sedinte.
ART. 45
Procurorii parchetului de pe linga Curtea Suprema de Justitie pun concluzii la judecarea recursurilor in interesul legii, a recursurilor in anulare si a tuturor cauzelor penale, iar in celelalte cauze, cind participa ca parte principala, cind legea o prevede, precum si in cazul cind considera necesar.
ART. 46
Procurorii exercita caile de atac prevazute de lege impotriva hotaririlor Curtii.
TITLUL VI Directia de studii, documentare, informatica, economica si administrativa, Cancelaria Curtii Supreme de Justitie, si Biroul de relatii externe
ART. 47
Directia de studii, documentare, informatica, economica si administrativa este condusa de un director cu grad de magistrat asistent sef si are urmatoarele compartimente:
a) studii, documentare si informatica, compus din magistrati asistenti, alt personal de specialitate si auxiliar;
b) economic-financiar si administrativ, compus din personal de specialitate, functionari, muncitori, personal de paza si de serviciu.
ART. 48
Pentru numireea in functia de director este necesara o vechime de cel putin 15 ani in magistratura, iar pentru ceilalti magistrati asistenti, o vechime de cel putin 10 ani. Dispozitiile art. 36-38 se aplica in mod corespunzator.
Magistratii asistenti din compartimentul de studii, documentare si informatica asigura: evidenta legislatiei, a jurisprudentei si doctrinei; selectarea si rezumarea deciziilor in vederea publicarii in Buletinul Curtii Supreme de Justitie; activitatea de studii si functionarea bibliotecii, precum si orice alte sarcini incredintate de presedintele Curtii.
ART. 49
Cancelaria Curtii Supreme de Justitie se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi si alt personal prevazut in statul de functii.
Personalul cancelariei este repartizat la sectii, potrivit nevoilor serviciului, de presedintele Curtii, iar in cadrul sectiilor, de catre presedintii acestora.
ART. 50
Biroul de relatii externe este condus de un magistrat asistent sef si este incadrat cu personal de specialitate si auxiliar.
TITLTUL VII Vacanta judecatoreasca
ART. 51
Vacanta judecatoreasca anuala este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august.
ART. 52
In perioada vacantei judecatoresti se vor judeca:
a) in materie penala, cauzele cu arestati;
b) in toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justitie.
ART. 53
In timpul vacantei va fi desemnat de catre presedintele Curtii, impreuna cu presedintii sectiilor, un numar de judecatori din fiecare sectie, necesar formarii completelor de judecata.
Modul de desemnare a judecatorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament.
Presedintii de sectii, in timpul vacantelor, vor alterna intre ei.
ART. 54
Concediile anuale de odihna ale personalului Curtii Supreme de Justitie, stabilite potrivit legii, se efectueaza in perioada vacantei judecatoresti.
Pentru motive temeinice, presedintele Curtii Supreme de Justitie poate aproba efectuarea concediului de odihna si in alta perioada decit cea a vacantei judecatoresti.
TITLUL VIII Dispozitii finale si tranzitorii
ART. 55
In cazul cind Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor, lucrarile sale sint prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
ART. 56
La sfirsitul fiecarui an, Curtea Suprema de Justitie, in Sectii Unite, va stabili cazurile in care se impune imbunatatirea legislatiei si le va comunica ministrului justitiei.
ART. 57
Presedintele Curtii Supreme de Justitie poate incuviinta ca judecatorii sa se informeze la sediul instantelor asupra problemelor privind aplicarea corecta si unitara a legii, facind cunoscuta jurisprudenta Curtii, si sa constate situatiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei.
ART. 58
Reglementarile din Legea pentru organizarea judecatoreasca privind conditiile de numire si promovare a magistratilor, drepturile, obligatiile si regimul disciplinar, precum si celelalte dispozitii care nu sint contrare prezentei legi sint aplicabile in mod corespunzator Curtii Supreme de Justitie, judecatorilor si magistratilor asistenti ai acestei Curti.
Sesizarilor privind abaterile disciplinare savirsite de magistratii asistenti se solutioneaza de o comisie disciplinara formata din 5 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie, alesi pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecatorul cu cea mai mare vechime in magistratura la Curte si are ca secretar pe primul magistrat asistent.
Impotriva deciziilor pronuntate de comisia disciplinara se poate declara contestatie la completul de 7 judecatori al Curtii Supreme de Justitie prevazut de Legea pentru organizarea judecatoreasca.
Tinuta vestimentara a judecatorilor este de culooare neagra in sedintele de judecata ale sectiilor Curtii Supreme de Justitie si de culoare mov in sedintele Sectiilor Unite, iar tinuta vestimentara a magistratilor asistenti este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit.
In cazurilor in care prin Legea pentru organizarea judecatoreasca se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite masuri sau activitati, acestea se vor face, pentru personalul Curtii, de presedinte.
Actiunea disciplinara impotriva judecatorilor Curtii se exercita de vicepresedintele Curtii Supreme de Justitie.
ART. 59
Presedintele Curtii Supreme de Justitie, vicepresedintele, presedintii de sectii si ceilalti judecatori ai acestei Curti nu pot fi urmariti penal sau contraventional ori trimisi in judecata fara autorizarea Presedintelui Romaniei.
Ministerul de Interne are obligatia sa acorde, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sint supuse unei amenintari.
ART. 60
Magistratii asistenti nu pot fi urmariti penal sau contraventional ori trimisi in judecata fara autorizarea presedintelui Curtii Supreme de Justitie.
ART. 61
Numirea, promovarea si indepartarea din functie a personalului Curtii Supreme de Justitie, cu exceptia corpului judecatoresc prevazut la art. 13 si a personalului prevazut la art. 66 alin. 5 din prezenta lege, se fac de Colegiul permanent.
ART. 62
La Curtea Suprema de Justitie vor putea fi numiti, in functii de magistrati asistenti, si fostii magistrati, pensionari.
Magistratii asistenti incadrati in conditiile prevazute in alin. 1 beneficiaza de salariu integral, corespunzator functiei, de sporul de vechime in munca, precum si de drepturile de pensie. La incetarea activitatii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei in functie de vechimea dobindita si de salariile realizate dupa reincadrare.
ART. 63
Presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii aflati in exercitarea mandatului la data adoptarii prezentei legi se considera ca indeplinesc toate conditiile pentru exercitarea acestei functii.
Dupa incetarea functiei la Curtea Suprema de Justitie, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datorita unor cauze neimputabile, judecatorul isi pastreaza rangul dobindit in ierarhie si are dreptul sa revina la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura.
ART. 64
Salarizarea personalului Curtii Supreme de Justitie se stabileste prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai inalte autoritati publice.
ART. 65
Curtea Suprema de Justitie are buget propriu, care face parte din bugetul statului.
Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor, si executia bugetara se aproba cu votul majoritatii membrilor Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie.
Presedintele va stabili numarul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curtii.
ART. 66
Presedintele, judecatorii si magistratii asistenti care fac parte din Sectia militara sint militari activi si au toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate.
Presedintele Sectiei militare va avea cel putin gradul de general-maior, judecatorii cel putin gradul de colonel, iar magistratii asistenti gradul minim de maior.
Salarizarea si celelalte drepturi cuvenite personalului militar si civil cu care este incadrata Sectia militara se asigura de catre Ministerul Apararii Nationale in concordanta cu prevederile legii de salarizare a personalului Curtii Supreme de Justitie si cu reglementarile referitoare la drepturile materiale si banesti specifice calitatii de militar activ si, respectiv, de salariat civil al acelui minister.
Mijloacele materiale si auto necesare functionarii Sectiei militare si Sectiei parchetelor militare din Parchetul General se asigura de Ministerul Apararii Nationale.
Numirea, promovarea si indepartarea din functie a personalului Sectiei militare, cu exceptia judecatorilor, se fac de presedintele acestei sectii, cu aprobarea presedintelui Curtii Supreme de Justitie.
Activitatea magistratilor asistenti si a functionarilor Sectiei militare este coordonata de magistratul asistent sef din aceasta sectie.
ART. 67
Dispozitiile prezentei legi cu privire la organizarea si functionarea sectiilor si compartimentelor de munca, precum si la raspunderea disciplinara vor fi completate printr-un regulament aprobat de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie.
Regulamentul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 68
Curtea Suprema de Justitie va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevazute de legile in vigoare, pina la modificarea codurilor de procedura civila si de procedura penala, precum si a altor legi avind prevederi cu caracter procedural.
ART. 69
Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, cu exceptia art. 2-4, 11, 21-22, 25-31, 37, 38, titlului V, art. 55 si 58, care intra in vigoare o data cu punerea in aplicare a tuturor prevederilor Legii pentru organizarea judecatoreasca.
ART. 70
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, in conditiile art. 69, orice dispozitii contrare se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR MARTIAN DAN Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 30 iunie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN -------------
Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.