Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Partidele politice sunt asociaţii ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2. - În activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, precum şi pluralismul politic, contribuie la educarea politică a cetăţenilor şi încurajează participarea acestora la viaţa publică, influenţează formarea opiniei publice, formează cetăţenii capabili de a-şi asuma responsabilităţi politice, participă cu candidaţi în alegeri şi, unde este cazul, potrivit legii, la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri şi organizează iniţiativa legislativă a cetăţenilor.

Art. 3. - (1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile constituite potrivit prevederilor prezentei legi şi care acţionează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.

(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau alin. (4) din Constituţie.

(3) Sunt interzise partidele politice asociate la organizaţii din străinătate ale căror dispoziţii sunt imperative.

(4) Partidelor politice le este interzisă organizarea de activităţi militare sau paramilitare.

Art. 4. - (1) Din partidele politice nu pot face parte judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii şi asimilaţii acestora, membrii Curţii de Conturi, personalul militar şi civil care îşi desfăşoară activitatea în structurile forţelor armate, ale celor de apărare a ordinii publice şi siguranţei naţionale, membrii Consiliului Legislativ, membrii consiliilor de administraţie şi personalul de specialitate de la Societatea Naţională de Radiodifuziune, Societatea Naţională de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă "ROMPRES", precum şi alte categorii de persoane cărora, în mod expres, prin lege, le este interzisă asocierea politică.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) persoanele care ocupă funcţii de subsecretari de stat sau superioare acestora, precum şi consilierii sau personalul de la cabinetele celor care îndeplinesc funcţiile respective, dacă sunt civili.

Art. 5. - (1) Un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice.

(2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost.

(3) Membrii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care înscriu candidaţi în alegeri pot face parte şi dintr-un partid politic.

(4) Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic.

(5) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic nu creează priorităţi sau îngrădiri în legătură cu drepturile cetăţeneşti.

Art. 6. - (1) Partidele politice se organizează şi funcţionează pe criteriul administrativ-teritorial.

(2) Este interzisă constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum şi desfăşurarea de activităţi politice în cadrul agenţilor economici sau al instituţiilor publice.

(3) În cadrul organizaţiilor teritoriale, partidele politice îşi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.

(4) În structurile proprii de tineret ale partidelor politice pot fi înscrişi şi tinerii care au împlinit vârsta de 16 ani. Aceştia, până la împlinirea vârstei de 18 ani, nu au drepturile şi obligaţiile membrilor de partid.

Art. 7. - (1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire şi însemn proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi însemnul unui partid politic trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi semnelor electorale ale partidelor politice şi ale alianţelor politice.

(3) Denumirile şi însemnele partidelor politice, precum şi semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.

CAPITOLUL II
Organizarea partidelor politice

Art. 8. - Fiecare partid politic trebuie să aibă statut şi program politic proprii.

Art. 9. - Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:

Art. 10. - Programul politic al partidului trebuie să fie prezentat în formă scrisă şi să fie aprobat de adunarea generală a membrilor săi, de adunarea delegaţilor acestora sau de organele împuternicite prin statut.

Art. 11. - (1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, cu un număr minim de membri prevăzut de statut.

(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic faţă de terţi la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la bancă şi răspund de gestionarea acestora.

Art. 12. - (1) Adunarea generală a membrilor şi organul executiv sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale. Conducerile organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută prin statut.

(2) Statutele pot prevedea şi alte organe pentru a contribui la formarea voinţei politice. În acest caz, atribuţiile lor trebuie formulate explicit în statut.

Art. 13. - (1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora este organul suprem de decizie, la nivel naţional, al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puţin o dată la 4 ani. Se pot convoca în acest interval şi adunări extraordinare.

(2) Delegaţii la adunare sunt aleşi de organizaţiile teritoriale prin vot secret. Numărul acestora se stabileşte în funcţie de numărul de membri. Procedurile de desemnare şi de alegere a acestora trebuie prevăzute în statut.

Art. 14. - (1) Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului se constituie la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale organe de arbitraj.

(2) Membrii organului de arbitraj se aleg pe o durată de cel mult 4 ani.

(3) Organul de arbitraj lucrează conform unui regulament care trebuie să asigure părţilor dreptul de a fi ascultate şi proceduri echitabile de decizie.

Art. 15. - (1) Organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc primirea de membri, în condiţii stabilite de statut.

(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.

(3) Un membru nu poate fi exclus din partid decât dacă a încălcat statutul în mod deliberat sau a adus prejudicii partidului prin comportamentul său.

Art. 16. - (1) Hotărârile partidului politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute în statut.

(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic şi ai conducerilor organizaţiilor sale teritoriale se face prin vot secret.

(3) Statutul trebuie să prevadă dreptul fiecărui membru la iniţiativă politică şi posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.

CAPITOLUL III
Înregistrarea partidelor politice

Art. 17. - (1) Cererea de înregistrare a unui partid politic se depune la Tribunalul Municipiului Bucureşti, însoţită de:

(2) Cererea de înregistrare se semnează de către conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin trei membri fondatori, care vor fi citaţi în instanţă.

(3) Cererea de înregistrare se afişează la sediul Tribunalului Municipiului Bucureşti, timp de 15 zile, şi se face publică într-un ziar central de mare tiraj.

Art. 18. - (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti examinează cererea de înregistrare a partidului politic în şedinţă publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenţie în interes propriu potrivit Codului de procedură civilă. Cererea de intervenţie se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.

Art. 19. - (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (3).

(2) Împotriva deciziei Tribunalului Municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare.

(3) Curtea de Apel Bucureşti va examina contestaţia în şedinţă publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.

(4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

Art. 20. - Partidul politic dobândeşte personalitate juridică de la data pronunţării hotărârii definitive a instanţei privind admiterea cererii de înregistrare.

Art. 21. - (1) Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

(2) Hotărârea de admitere a înregistrării partidului politic se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 22. - (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condiţiile prevăzute de statut.

(2) Modificările aprobate de organul competent al partidului politic se comunică Tribunalului Municipiului Bucureşti pentru înregistrare, care le examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 17, 18 şi 19.

Art. 23. - (1) În cazul în care instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Municipiului Bucureşti încetarea activităţii partidului şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice.

(2) Tribunalul Municipiului Bucureşti, în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, se va pronunţa asupra acesteia.

(3) Împotriva hotărârii Tribunalului Municipiului Bucureşti partea interesată poate face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.

(4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă în termen de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei, iar hotărârea sa este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României.

CAPITOLUL IV
Asocierea partidelor politice

Art. 24. - (1) Partidele politice se pot asocia între ele, pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianţă politică.

(2) Alianţele politice depun protocolul de asociere la Tribunalul Municipiului Bucureşti şi solicită înscrierea în Registrul de evidenţă a alianţelor politice.

Art. 25. - Protocolul de constituire a alianţei politice trebuie să menţioneze denumirea, însemnul şi semnul electoral, dacă este cazul, partidele politice aliate, obiectivele alianţei, modul de organizare şi factorii de decizie.

Art. 26. - (1) Partidele politice şi alianţele politice pot constitui şi alte forme de asociere, împreună cu formaţiuni nepartidice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune.

(2) Protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) va menţiona denumirea, însemnul, dacă este cazul, organizaţiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare şi factorii de decizie şi va fi depus la Tribunalul Municipiului Bucureşti, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor.

(3) Aportul financiar al fiecărei formaţiuni nepartidice, membră a unei forme de asociere prevăzute la alin. (1), nu poate depăşi, într-un an, suma de 500 de salarii minime pe economie.

Art. 27. - În cazul în care alianţa politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie să facă parte dintr-un partid politic legal constituit, membru al alianţei politice.

Art. 28. - Obiectivele alianţelor politice şi ale altor forme de asociere a partidelor, precum şi modul de organizare a lor trebuie să se conformeze prevederilor art. 3 din prezenta lege.

CAPITOLUL V
Încetarea activităţii partidelor politice

Art. 29. - Un partid politic îşi încetează activitatea ca urmare a autodizolvării, a dizolvării pronunţate pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale sau ca urmare a inactivităţii constatate de Tribunalul Municipiului Bucureşti, conform art. 31.

Art. 30. - Actele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun în termen de cel mult 10 zile la Tribunalul Municipiului Bucureşti, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Art. 31. - În cazul în care un partid politic nu desemnează candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale legislative succesive, în cel puţin 10 circumscripţii, sau nu a ţinut nici o adunare generală timp de 5 ani, Tribunalul Municipiului Bucureşti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenţei sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 23.

CAPITOLUL VI
Finanţele partidelor politice

Art. 32. - Partidele politice pot deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare realizării activităţilor specifice.

Art. 33. - (1) Sursele de finanţare a unui partid politic pot fi:

(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidelor se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

Art. 34. - (1) Cuantumul cotizaţiilor, repartizarea şi utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului.

(2) Veniturile totale provenite din cotizaţii sunt neplafonate.

(3) Suma cotizaţiilor plătite într-un an de o persoană nu poate depăşi 50 de salarii de bază minime pe ţară. Salariul de bază minim pe ţară luat ca referinţă este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Art. 35. - (1) Donaţiile primite de un partid politic într-un an nu pot depăşi 0,005% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv.

(2) În anul financiar în care au loc alegeri parlamentare, prezidenţiale sau locale, plafonul de la alineatul precedent este dublu.

(3) Donaţia primită de la o persoană fizică într-un an nu poate depăşi 100 de salarii de bază minime pe ţară în anul respectiv.

(4) Donaţia primită de la o persoană juridică într-un an nu poate fi mai mare de 500 de salarii de bază minime pe ţară.

(5) La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului. La solicitarea donatorului, identitatea sa poate rămâne confidenţială, dar nu şi pentru o donaţie anuală mai mare de 10 salarii de bază minime pe ţară. Suma totală primită de un partid politic ca donaţii confidenţiale nu poate depăşi 20% din subvenţia maximă acordată de la bugetul de stat unui partid politic în anul respectiv.

(6) Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de bază minime pe ţară se publică în Monitorul Oficial al României până la data de 31 martie a anului următor.

(7) Sunt interzise donaţiile de bunuri materiale sau sume de bani, făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau politic.

Art. 36. - (1) Partidele politice nu pot primi donaţii de la instituţiile publice, de la regiile autonome, de la societăţile comerciale şi de la societăţile bancare cu capital majoritar de stat.

(2) Donaţiile din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate sunt interzise. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat donaţiile constând în bunuri materiale necesare activităţii politice, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide aflate în relaţii de colaborare politică. Aceste donaţii se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 37. - Partidele politice nu pot desfăşura activităţi specifice societăţilor comerciale. Fac excepţie:

Art. 38. - Publicaţiile şi materialele de propagandă vor conţine obligatoriu numele partidului politic ori al alianţei politice sau al altor forme de asociere a partidelor politice care le-a editat, după caz.

Art. 39. - (1) Partidele politice primesc anual subvenţii de la bugetul de stat, în condiţiile legii. Subvenţia se varsă lunar, în contul fiecărui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat.

(3) Partidele politice care la începutul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar, cel puţin într-o Cameră, primesc o subvenţie de bază. Totalul subvenţiilor de bază reprezintă o treime din subvenţiile bugetare alocate partidelor politice.

(4) Partidele politice reprezentate în Parlament primesc şi o subvenţie proporţională cu numărul de mandate obţinute. Suma cuvenită pentru un mandat se stabileşte prin împărţirea restului de două treimi din subvenţiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numărul total al parlamentarilor.

(5) Subvenţia totală acordată de la bugetul de stat unui partid politic, după aceste operaţiuni, nu poate depăşi de 5 ori subvenţia de bază.

(6) Partidele politice care nu au mandate parlamentare, dar au obţinut cel puţin 2% din voturile exprimate, primesc subvenţii egale, care se stabilesc prin împărţirea sumei neconsumate, potrivit dispoziţiilor alin. (5), la numărul partidelor politice respective. Suma totală acordată partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare decât o subvenţie de bază.

(7) Sumele neconsumate prin redistribuire, potrivit prevederilor alin. (6), se împart partidelor politice parlamentare proporţional cu numărul mandatelor.

(8) Sumele neconsumate la sfârşitul anului financiar se reportează în anul următor.

Art. 40. - (1) Veniturile provenite de la subvenţiile bugetare pot avea următoarele destinaţii:

(2) Eficienţa şi oportunitatea acestor cheltuieli urmează să fie decise de organele alese ale partidelor politice.

Art. 41. - (1) Autorităţile locale asigură cu prioritate spaţii pentru sediile partidelor politice, la cererea motivată a acestora.

(2) Închirierea spaţiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spaţiilor destinate pentru locuit.

(3) Partidele politice sunt scutite de plata impozitelor pe clădiri pentru imobilele pe care le deţin în proprietate.

(4) Partidele politice care îşi încetează activitatea ca urmare a autodizolvării, a dizolvării pronunţate prin hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, ori a neînregistrării lor potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) sunt obligate să predea autorităţilor publice locale, în termen de 60 de zile, spaţiile pe care le-au deţinut cu contract de închiriere încheiat şi cu acordul acestora.

(5) Tribunalul Municipiului Bucureşti va comunica prefecţilor încetarea activităţii partidului politic în vederea preluării sediilor de către autorităţile publice locale, prin executorii judecătoreşti.

Art. 42. - (1) Veniturile realizate din activităţile prevăzute la art. 33 sunt scutite de impozite şi taxe.

(2) De asemenea, sunt scutite de taxe vamale donaţiile primite din străinătate, prevăzute la art. 36.

Art. 43. - Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicaţii, energie electrică şi termică, gaze, apă, canal se face la tariful spaţiilor destinate pentru locuit.

Art. 44. - Curtea de Conturi este organul abilitat să controleze respectarea prevederilor art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (3), art. 35-37 şi art. 39-41 privind finanţarea partidelor politice.

Art. 45. - Donaţiile acceptate de către partidele politice cu încălcarea prevederilor art. 35 şi 36 ori de către cele aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 23 şi 29 se fac venit la bugetul de stat, pe baza hotărârii Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 46. - (1) Partidele politice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să funcţioneze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data înfiinţării.

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor ei, urmând procedura judiciară stabilită la art. 17-19.

(3) Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere.

Art. 47. - (1) Denumirea unui partid politic, simbolul şi semnele electorale folosite de acesta începând cu anul 1990 îi aparţin de drept, dacă le-a folosit primul, şi nu pot fi însuşite de alte partide politice.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi alianţelor politice, în condiţiile legii electorale.

Art. 48. - Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care participă la alegeri, sunt obligate să respecte, în mod corespunzător şi dacă este cazul, prevederile art. 2-4, 7, 16, 34-43 şi 47.

Art. 49. - Decretul-lege nr.8/1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România se abrogă.

Această lege a fost adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 19 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, şi a fost reexaminată de Senat în şedinţa din 16 aprilie 1996 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 aprilie 1996 potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 35 din 2 aprilie 1996*).

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
RADU VASILE

Bucureşti, 26 aprilie 1996.
Nr. 27.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.