DECIZIE nr.419 din 18 iulie 2005
asupra modului în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu Decizia Curții Constituționale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005
Textul actului publicat în M.Of. nr. 653/22 iul. 2005

În temeiul art. 146 lit. a) din Constituția României și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Președintele României a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la felul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu Decizia Curții Constituționale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.591 din 8 iulie 2005.
Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 4.688 din 15 iulie 2005 și formează obiectul Dosarului nr. 607 A/2005.

CURTEA,

examinând sesizarea formulată de Președintele României, reține următoarele: Prin Decizia nr.375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.591 din 8 iulie 2005, Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale următoarele dispoziții din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente:

1. Titlul XV art. I pct. 26, prin care se modifică dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, și pct. 27, prin care se introduce la același articol alineatul (4), cu următorul cuprins:

- Art. 24 alin. (2): "În perioada mandatului, judecătorii și procurorii aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfășura activitatea de judecător sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în funcția de judecător sau procuror deținută anterior alegerii.";
- Art. 24 alin. (4): "Funcțiile de conducere deținute de judecătorii sau procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial, Partea I.";

2. Titlul XV art. II alin. (1) și alin. (2), cu următorul cuprins:

- Alin. (1): "În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii Consiliului Superior al Magistraturii care exercită o funcție de conducere sunt obligați să opteze între funcția de conducere la instanțele judecătorești sau parchete și calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.";
- Alin. (2): "În cazul în care judecătorii și procurorii prevăzuți în alin. (1) nu își exercită dreptul de opțiune în termenul stabilit sau nu mai funcționează la o instanță sau parchet de același grad cu instanța sau parchetul unde erau numiți la momentul alegerii își pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.";

3. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care la art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților se introduce alineatul (8), sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror";

4. Titlul XVII art. I pct. 93, prin care art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților se modifică, stabilindu-se următorul cuprins:

- "Judecătorii, procurorii, magistrații asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.";

5. Titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) și alin. (7), cu următorul cuprins:

- Alin. (1): "La data intrării în vigoare a acestei legi, încetează mandatele de conducere ale judecătorilor și procurorilor de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și ale procurorilor de la parchetele de pe lângă acestea.";
- Alin. (6): "Durata mandatelor judecătorilor și procurorilor care exercită, la data intrării în vigoare a prezentei legi, alte funcții de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) este de 3 ani, de la data învestirii.";
- Alin. (7): "Mandatele judecătorilor și procurorilor care ocupă alte funcții de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) încetează, dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi durata acestora a depășit 3 ani de la învestire." În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituția României și ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale".
Având în vedere aceste prevederi din Constituție și din legea organică a Curții Constituționale, Curtea va examina, în cadrul controlului declanșat prin sesizarea Președintelui României, modul în care Parlamentul României a pus de acord prevederile Legii privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente cu Decizia Curții Constituționale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.591 din 8 iulie 2005.
În acest sens, Curtea constată că Parlamentul, în ședința Camerelor reunite din sesiunea extraordinară din 13 iulie 2005, a eliminat din cuprinsul legii titlul XV art. II alin. (1) și alin. (2), titlul XVII art. IV alin. (1), alin. (6) și alin. (7), punând astfel de acord dispozițiile legii cu decizia Curții Constituționale.
În ceea ce privește art. 24 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat acest text după cum urmează: La articolul 24, alineatul (2) s-a modificat, iar după alineatul (2) s-au introdus două alineate noi, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:
- Art. 24. alin. (2), (3) și (4): "(2) Președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii și procurorii aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii își suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror referitoare la prezența judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activității își reiau activitatea de judecător sau procuror.
(3) Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii aflați în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activității de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opțiunea se exprimă în scris, la președintele Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4) Funcțiile de conducere deținute de judecătorii sau procurorii aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii ce dețin o funcție de conducere la instanțe sau la parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcția de conducere respectivă în condițiile alin. (2)." Curtea Constituțională constată că reformularea textelor de lege menționate a fost făcută în sensul considerentelor Deciziei nr.375 din 7 iulie 2005, legea fiind astfel pusă de acord cu decizia Curții.
De asemenea, Camerele reunite ale Parlamentului au eliminat din cuprinsul alin. (8) al art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților sintagma "alta decât cea de judecător sau procuror", punând astfel textul de acord cu decizia Curții.
Camerele reunite ale Parlamentului au reformulat art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, stabilindu-i următorul cuprins:
- Art. 82: "Judecătorii și procurorii de la toate instanțele, precum și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) nu pot fi menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de lege." Curtea Constituțională reține că, prin înlăturarea referirii la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Parlamentul și-a însușit decizia Curții, în sensul că textul de lege menționat, prin care se dispunea eliberarea magistraților din funcție la data împlinirii vârstei de pensionare prevăzute de Legea nr. 19/2000, este neconstituțional.
Noul text al art. 82 din Legea nr. 303/2004, adoptat în ședința comună a Camerelor Parlamentului, are în vedere competența legiuitorului de a stabili o limită maximă de vârstă până la care poate fi exercitată activitatea de magistrat, așa cum în legislațiile din cele mai multe state democratice se prevede aceasta și cum se prevedea și în legislația românească. Astfel, Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească prevedea o limită de vârstă de 70 de ani, iar Legea nr. 303/2004, în vigoare la data deciziei Curții, prevede o limită de vârstă de 68 de ani.
Referindu-se în mod generic la "lege", art. 82 din Legea nr. 303/2004, în noua redactare, are în vedere, fără îndoială, o reglementare viitoare, dat fiind că, în afara Legii nr. 19/2000 pe care, așa cum s-a arătat, Parlamentul nu a mai evocat-o ca reglementare de referință -, nici un alt act normativ nu mai prevede vârsta de pensionare a magistraților. De asemenea, în absența altei reglementări care să stabilească limita de vârstă până la care pot fi menținuți în funcție magistrații, rezultă că art. 82 din Legea nr. 303/2004 face trimitere, în această privință, la reglementarea încă în vigoare, și anume art. 64 din aceeași lege.
Curtea Constituțională constată așadar că art. 82 din Legea nr. 303/2004, în noua redactare, a fost pus de acord cu decizia Curții, în sensul că magistrații în funcție la data deciziei își continuă activitatea în condițiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 303/2004.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, dispozițiile art. 146 lit. a) și ale art. 147 alin. (2) din Constituția României,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Constată că dispozițiile din Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.591 din 8 iulie 2005, au fost puse de acord cu decizia Curții prin textele adoptate în ședința comună a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005.

2. Constată că dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, în redactarea adoptată în ședința comună a Camerelor Parlamentului din 13 iulie 2005, sunt constituționale în sensul că sintagma "vârsta de pensionare prevăzută de lege" se referă la o viitoare reglementare și că magistrații aflați în funcție la data publicării deciziei Curții Constituționale pot fi menținuți în activitate, în condițiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, în vigoare la această dată.

Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Președintelui României, președintelui Camerei Deputaților, președintelui Senatului, primuluiministru și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 18 iulie 2005 și la aceasta au participat: Ioan Vida, președinte, Nicolae Cochinescu, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokár Gábor, Petre Ninosu și Ion Predescu, judecători.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat asistent, Claudia Miu


Sâmbătă, 24 februarie 2024, 04:45

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.