COMUNICAT DE PRESĂ
primit de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
Luni, 17 iunie, începând cu ora 9.00, la Palatul Parlamentului, sala "Drepturilor Omului", Asociația Conștiință și Libertate în colaborare cu Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților au organizat sesiunea de comunicări științifice având ca subiect principal libertatea religioasă și de conștiință.
|
Această sesiune de comunicări științifice a reprezentat un prilej de întâlnire a personalităților marcante din lumea academică națională și internațională, din zonele științelor politice, științelor juridice și teologiei.
Subiectul supus dezbaterii a fost Libertatea religioasă, de la particular la general. O abordare în contextul mondializării. Acest subiect a fost dezbătut de înalte oficialități precum Titus Corlățean - Ministru de Externe, Daniel Barbu - Ministrul Culturii și Patrimonului Național, Nicolae Păun - președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, senatorii Mihai Răzvan Ungureanu, în numele Comisiei de Cultură a Senatului, Ionel Agrigoroaei, alături de lideri importanți din universități din România - Pr. Prof. Univ. Dr. Mihai Himcinschi, din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Liviu Olteanu, Secretar General al Association Internationale pour La Defence de La Liberte Religieuse, Prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu, decan al Facultății de Filosofie, numeroase cadre academic din partea SNSPA, Universitatea București, Institutul Teologic Adventist, dar și din universități de prestigiu din Statele Unite și Uniunea Europeană, precum Thomas Schirrmacher, Director al International Institute for Religious Freedom from Bonn, Cape Town and Colombo, Bill Prevette, Director la Oxford Centre for Mission Study, Ganoune Diop, profesor la Andrews University,
În cadrul acestei întâlniri a fost lansat Jurnalul Libertății de Conștiință 2013, prima încercare autohtonă de a oferi spațiu și atenție subiectului libertății religioase, "o lucrare esențială pentru domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în general, și al libertății religioase, în special" - susține președintele Asociației Conștiință și Libertate, domnul Nelu Burcea, autorul culegerii de scrieri; la această lucrare și-au adus contribuția peste 50 personalități din universități de științe politice, științe juridice și teologie, fie din România sau din spațiul european. Domnia sa, autorul Jurnalului, declară că: "acest tip de scriere este la început, toate bibliotecile fiind goale când vine vorba de libertate religioasă."
Domnul Daniel Barbu, Ministrul Culturii, a fost printre primii speakeri ai sesiunii, afirmând: "Prevăd că vom asista în timpul vieții noastre la un soi de competiție sau chiar de confruntări între diverse sfere de drepturi. Din acest moment prevăd la un moment dat, chiar o intruziune a statului în viața Bisericii."
De asemenea, domnul deputat Nicolae Păun, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și probleme ale minorităților naționale a intervenit pentru a declara că "Respectarea drepturilor, în special cea a libertății religioase, este cea mai mare provocare a lumii moderne."
Având în vedere că minoritățile religioase întâlnesc deseori discriminări, Victor Opaschi de la Secretariatul de Stat pentru Culte propune ca soluție strategică principiului reciprocității, gândindu-se că minoritarii religioși ai unei țări pot fi majoritari în alta.
Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, în cadrul sesiunii de comunicări, că "sistemul educațional nu a făcut pașii necesari în vederea creării unei culturi a diferenței, soluția ar fi articularea discursului public, cu sprijinul tuturor actorilor sociali vizați. Ceea ce nu înțeleg oamenii politici este că, în dialogul interreligios, recunoașterea libertății celuilalt contează uneori mai mult decât o bucată de pâine așezată pe masă."
Ștefan Stănciugelu, profesor în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, a semnalat nevoia de teme de cercetare interdisciplinare, pentru separarea conștiințelor profane de cele laice.
Această eveniment a reușit să fie o contribuție însemnată la dezvoltarea imaginii pozitive a României, prin nivelul înalt academic al sesiunii științifice, dar și prin preocuparea personalităților din lumea academică pentru subiectul drepturilor omului, în general, și al libertății religioase și de conștiință, în special. |
