Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Galerie foto
Activitate parlamentară
2020-prezent (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
Legături:
boris.volosatii@cdep.ro
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2020-prezent > Camera Deputaților > Boris Volosatîi > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la vicepreședintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, domnul deputat Boris Volosatîi (Grupul parlamentar al AUR)
Secuii au dispărut din România, prin maghiarizare. Orice dezbatere despre un fantasmagoric ținut secuiesc este nulă și neavenită

Joi, 28 decembrie 2023, Camera Deputaților a respins, cu majoritate de voturi, cele trei proiecte de lege anticonstituționale și subversive ale UDMR privind autonomia așa-zisului ținut secuiesc, autonomia culturală a comunității maghiare din România și autonomia culturală a comunităților naționale, toate reprezentând comenzi politice de la Budapesta.

Urmează ca și Camera superioară a Parlamentului național, Senatul României, să se pronunțe prin vot asupra lor. Dezbaterea în Camera Deputaților a celor trei proiecte de lege a fost o adevărată mascaradă de ochii lumii, pusă la cale de PSD și PNL, de conivență cu UDMR, pentru promovarea agendei electorale de anul viitor 2024 a respectivelor formațiuni.
În legătură cu cele trei proiecte de lege ale UDMR trebuie să observăm că ele reprezintă abordări demagogice, sofistice și riscante ale problemelor minorității maghiare din România. Punerea lor în discuția Camerei Deputaților în sesiune special dedicată trădează un blat politic între componentele văzute și nevăzute ale actualei guvernări: PSD-PNL-UDMR, întrucât organizația UDMR a rămas la guvernare, prin eșalonul 2 (secretari de stat, subsecretari de stat, prefecți, subprefecți).
Aducem în atenție numele lui Tóth Csaba, Décsei Atilla Lehel, Ráduly István, Petres Sándor și Dari Tamás, membri și reprezentanți ai UDMR, în funcțiile de prefecți ai județelor Arad, respectiv, Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita și Sălaj, precum și pe cele ale lui Vincze András, Botházy Nándor, Ambrus Izabella, Buday Richárd Tibor, Tasnádi István Szilárd, Széll Lőrincz, Krizsanovszki Enikő Erzsébet și Altfatter Tamás Ferenc, de asemenea membri și reprezentanți ai UDMR, aflați în funcțiile de subprefecți ai județelor Alba, respectiv Bihor, Brașov, mun. București, Cluj, Hunedoara, Maramureș și Satu Mare.
Totodată, reținem că György Attila și Kallós Zoltán, membri și reprezentanți ai UDMR, exercită funcțiile de secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, respectiv la Ministerul Educației Naționale, iar Borbély László, membru și reprezentant al UDMR, exercită funcția de Consilier de Stat la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în timp ce o altă reprezentantă a UDMR, Nagy Éva, ocupă funcția de consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte.
Să fim clari înțeleși. România este un stat model în ceea ce privește respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, cu mult peste standardele Consiliului Europei. Ungaria, care stă în spatele UDMR, este în schimb singurul stat din Europa care nu recunoaște toate minoritățile naționale din cuprinsul său.
Cât privește însă minoritatea istorică secuiască din România, minoritate de origine turcică, nemaghiară, aceasta a cunoscut un declin numeric constant în ultimele două secole, fiind victima maghiarizării dirijate sau naturale. Dacă la recensământul din anul 1992 s-au declarat secui 831 de persoane, în anul 2002 s-au declarat doar 532 de cetățeni români, iar la ultimul recensământ realizat de INS în anul 2021-2022 niciun cetățean nu s-a mai declarat secui. Toți secuii au fost maghiarizați, s-au topit în masa minorității maghiare, au obținut calitatea de etnici maghiari. Prin urmare, orice discuție zgomotoasă provocată de UDMR privind așa-zisul ținut secuiesc este nulă și neavenită. Este cazul să amintesc că, în ultimele două decenii UDMR s-a împotrivit constant și pe toate căile obținerii statutului de membru al Consiliului Minorităților Naționale de către Uniunea Secuilor din România, sancționată de judecătoria Târgu Mureș prin încheierea nr. 2162 din 20 aprilie 2004. Amintesc de asemenea că deviza Uniunii Secuilor din România, acum inactivă, a fost ”Secuii nu au fost/nu sunt maghiari!”. Când clamează autonomie pentru un așa-zis ținut secuiesc, reprezentanții UDMR, doresc, de fapt, un ținut unguresc. Însă ungurii nu sunt secui, după cum nici secuii nu sunt unguri.
Dezbaterea privind autonomia fantasmagoricului ținut secuiesc este indusă de la Budapesta, singurul stat din Europa care are un însărcinat al prim-ministrului pentru probleme de autonomie. În prezent această funcție este ocupată de doamna Katalin Szili. Budapesta este preocupată, în spirit revizionist, de minoritățile din alte state, în special din România, mai puțin de cele din Ungaria.
Să dăm un câteva exemple. În Europa, Republica Ungară are în frontierele sale cea mai numeroasă minoritate evreiască raportat la ansamblul populației (peste 200 000 de persoane), pe locul doi după Federația Rusă. De asemenea, în Ungaria, în județele Tolna și Baranya de dincolo de Dunăre, există o numeroasă minoritate secuiască (circa 200 000 de persoane). Ei bine, în timp ce Republica Ungară recunoaște 13 minorități naționale, printre acestea nu se regăsesc și minoritățile naționale evreiască și secuiască, situate numeric pe poziția a doua și a treia printre comunitățile etnice din țara vecină. Am putea aduce și alte exemple: Ungaria nu recunoaște nici minoritățile hună, iasă și bunevață. În aceste condiții, când refuză să-i recunoască pe secuii din granițele sale drept minoritate națională, pretențiile Budapestei de a ne atrage într-o dezbatere despre fantasmagoricul ținut secuiesc este mai mult decât o provocare – un amestec deschis și brutal în treburile interne ale României.
Revizionismul maghiar nu va trece.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 12 aprilie 2024, 20:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro