Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Activitate parlamentară
2012-2016 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
2008-2012 (dep.)
Legături:
www.florintataru.ro
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2012-2016 > Camera Deputaților > Florin-Cristian Tătaru > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la domnul deputat Florin Tătaru (Grup PSD)

Scrisoare deschisă către:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis

Ministrul Educației, domnul Mircea Dumitru

Vă scriu în calitate de cetățean, de părinte și de deputat în Parlamentul României. De-a lungul timpului, am învățat că toate cele trei atribuții implică responsabilități, și, că de cele mai multe ori acestea se suprapun. Vă adresez o problemă presantă pentru societatea noastră - sistemul educațional.

Cunosc hibele și bubele acestui sistem încă de pe vremea când eram elev și știu că multe nu s-au schimbat. Din păcate, însă, acum când unul din copiii mei este în pragul clasei zero, am conștientizat mai mult ca oricând faptul că o reformă profundă a sistemului se impune! Copiii ce abia trec pragul școlii pentru prima dată ar trebui să învețe să facă bastonașe și adunări, însă mediul concurențial și presiunea asupra elevilor începe încă de dinainte de a fi elevi, de la vârste fragede, pentru că s-a întipărit în mentalul colectiv că în prima zi de școală trebuie să știi să citești și să scrii. Sunt convins că mulți părinți au trecut deja prin această experiență. Anii trec și orele dedicate studiului și temelor devin tot mai numeroase.
Am ajuns să ne pierdem copiii în teme, iar aceștia își pierd copilăria pentru că au de învățat. Școala dictează copiilor și familiilor cum să își petreacă timpul liber, astfel încât temele copiilor devin o activitate de familie, în cel mai fericit caz. Toate acestea în timp ce în statele moderne copiii învață la școală prin activități non-formale în primele clase, fiind mereu încurajați să lucreze în echipă. Statisticile și studiile realizate de experții internaționali în educație au relevat faptul că până în jurul vârstei de 14-15 ani copiii integrați în sisteme educaționale flexibile, axate pe competențe, nu au nevoie ore suplimentare pentru teme sau aprofundarea informațiilor primite în orele de curs în cadrul meditațiilor individuale.
În plus, în România, problema este că aceste lungi ore de teme nu conduc la un rezultat deosebit al copiilor pentru că aceștia nu se dezvoltă complet. Nu au timp. Așadar au de ales între a se dezvolta armonios prin activități de voluntariat după orele de curs și a fi stigmatizați ca elevi ”mediocri” sau a fi elevi de ”zece” și atât. Puțini sunt cei care reușesc să le împace pe ambele, iar un studiu sociologic ne va arătă ca aceștia provin din familii cu un statut social ridicat, fapt ce le oferă anumite avantaje financiare și de mobilitate. Este așadar un sistem incorect și care conduce la dezechilibre în societate pe termen lung. Însă, vreau să subliez faptul că nu este vina copiilor deoarece societatea și sistemul îi imping pe acest drum. Problematic este însă faptul că ajung în pragul bacalaureatului sau a admiterii la facultate extenuați și nesiguri referitor la drumul pe care vor să îl urmeze în continuare. Cunosc concepte teoretice, însă nu știu cum să le aplice pentru că din păcate, nu mai e timp pentru exerciții practice sau laboratoare în programa școală deja sufocată de informații. Știu, îmi veți spune că dacă ne uităm pe un orar de liceu vom vedea ”laborator-chimie/fizică” etc. Așa este, dar profesorii nu au timp fizic să facă experimente în laboratoare pentru că abia reușesc să finalizeze de predat toată materia. Atât de stufoasă este programa. Sunt convins că nu spun nimic nou și că profesorii ce predau în ciclul gimazial și liceal înțeleg și cunosc această realitate. Din păcate, aceștia nu sunt consultați în momentul alcătuirii programei școlare.
Haideți să privim atent spre ”examenul maturității”- Bacalaureatul. Acest examen reprezintă an de an un eșec al societății noastre. Cifrele reale relevă faptul că doar aproximativ 50% din liceeni reușesc să treacă acest examen. An de an aceste cifre ne atrag atenția asupra faptului că sistemul de învățământ românesc este depășit. An de an, părinții fac eforturi excepționale pentru a plăti medidații copiilor în vederea prgătirii acestui examen pentru că la școală materia nu se aprofundează. Din nou, nu e timp.
Și ce se intâmplă cu marea majoritate a celor de își iau BAC-ul? Ajung maturi fără cunoștințe generale elementare pentru că în școală le memorează pentru o perioadă scurtă. Ajung nesiguri în privința viitorului lor sau își doresc să fugă de sistemul educațional din România. De ce? Pentru că timp de 12 ani sunt nefericiți la școală. Profesorii sunt nefericiți la școală, iar părinții suferă și ei alături de toată comunitatea.
Da, aceasta este societatea pe care o construim… însă vă întreb: Aceasta este societatea pe care ne-o dorim? Personal, nu îmi doresc să transformăm copiii în mici computere de memorare, ci să îi educăm și să îi ajutăm să își formeze competențe! Îmi doresc copii fericiți și dezvoltați armonios! Vreau o societatea sănătoasă! Asta îmi doresc pentru copilul meu și pentru toți copiii din România!
Cât despre schimbare…Cred că trebuie să începem cu cei care le modelează mintea copiilor noștri și în care nu investim suficient!!! Avem dascăli extraordinari pe care trebuie să îi ajutăm să se specializeze prin studii masterale și cursuri de educație non-formală. Profesorii au salarii mici, nu își permit să participe la asemenea cursuri. Totuși, Ministerul poate să le organizeze gratuit! Spre exemplu, poate demara un program care să specializeze formatori județeni, care mai apoi să formeze ceilalți profesori. Există soluții, trebuie doar să ne dorim să le găsim.
Atrag atenția asupra faptului că PSD a încercat și va încerca în continuare să mărească salariile cadrelor didactice și să le protejeze drepturile, însă este necesar un efort comun, alături de Guvern și societatea civilă. Să nu îmi spuneți că nu sunt bani pentru profesori sau pentru școli, pentru că dacă există voință se găsesc bani. Putem accesa fonduri europene și nu o facem. Din păcate, Guvernul tehnocrat a încetinit ritmul de absorbție a fondurilor europene, fapt care pe termen mediu și lung produce pierderi imense pentru România.
Trebuie să creăm un cadru mai flexibil în sistemul educațional astfel încât învățatul să devină o plăcere. În momentul în care învățatul sau mersul la școală este un chin, așa cum este în prezent, sau în momentul în care avem pretenția de la copii noștri să devină roboți de memorare este o problemă ce se impune a fi remediată. Stă în puterea noastră să facem acest lucru.
Eu vă propun o schimbare integrată! Să schimbăm modul în care funcționează sistemul educațional din România, dar să schimbăm totodată și modul în care se produc schimbările. Astfel, vă propun să începem proiectul de țară cu o analiză a sistemului de învățământ care să releve punctele tari și punctele slabe. Mai apoi vă propun organizarea unor sesiuni de lucru sub forma think-thank, pannel-uri sau mase rotunde care să reunească experți, psihologi, profesori și elevi pentru a modela programa școlară astfel încât aceasta să devină una raportată la realitate și la prezent. Toți actorii implicați în procesul educațional și de formare a copiilor sunt importanți, iar contribuțiile acestora sunt extrem de valorose pentru că ei cunosc realitatea din teren, din sălile de clasă, fără de care nu putem merge mai departe în a produce o schimbare benefică pentru viitorul copiilor noștri.
Trag un semnal de alarmă și în privința bazei materiale a școlii românești. O cunosc și pe aceasta, din păcate. Mare parte din mobilierul din școlile în care învață copiii noștri este de pe vremea de când eram și eu elev. Dotările și materialele necesare procesului educațional lipsesc cu desăvârșire în majoritatea școlilor. Nu vorbesc aici de videoproiectoare sau de calculatoare performante. Mă refer la dotările esențiale într-o școală în anul 2016: mobilier adaptat la normele de sănătate europene (pentru că este inacceptabil ca mii de copii să se îmbolăvească de scolioză în băncile școlilor din România), condiții sanitare și de igienă adecvate mediului școlar, căldură, săli de sport, etc. Sistemul educațional este neperformant și depășit o dată în plus din cauza acestor minusuri materiale. Nu în ultimul rând, vă atrag atenția asupra faptului că lipsa sălilor de clasă forțează anumite generații la un stres suplimentar, acela de a învăța în două schimburi. Astfel, se creează inegalități nedrepte între copii. Atât elevii cât și profesorii ce predau pe după-masă sunt supuși la un stres suplimentar celui cotidian care blochează dezvoltarea socială a elevilor și profesorilor deopotrivă.
În final, vă mărturisesc că această scrisoare reprezintă un manifest pentru viitor! Trebuie să ne schimbăm perspectiva pentru că suntem depășiți de agerele minți ale copiilor și tinerilor. Haideți să le predăm ca sa învețe! Haideți să formăm dascălii și elevii! Să formăm competențe și să învățăm generația de mâine că munca în echipă aduce mai multe beneficii decât individualismul! Să fim un exemplu! Îmi doresc să punem bazele și să construim ceva solid, care să rămână indiferent de ministrul sau de partidul de la guvernare, cu valențe care să se poată schimba în funcție de nevoile societății și ale copiilor! Noi trebuie să ne adaptăm după cei tineri! Aceasta este calea spre evoluție!

Cu stimă,

Florin Cristian Tătaru
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 10 decembrie 2022, 3:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro