| Sunteți aici: | Prima pagină > Urmarirea procesului legislativ > Opinii si sugestii |
Urmarirea procesului legislativ
Camera Deputatilor
Opinii si sugestii depuse pentru Pl-x nr. 571/2013
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011
| 1. | Luni, 30 dec 2013, 02:23 | ||
| Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este prima și cea mai importantă federație națională ce reprezintă drepturile și interesele studenților prin intermediul celor 73 de organizații membre, fiind în același timp și unicul reprezentant al studenților români la nivel internațional, în cadrul Organizației Europene a Studenților (ESU). În această calitate, ANOSR a realizat o analiză atât a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011 (Pl-x nr. 571/2013) cât și a Expunerii de motive a Propunerii legislative. ANOSR apreciază preocuparea pentru încurajarea performanței academice, însă consideră că metoda aleasă nu este optimă. Obiecțiile principale ale ANOSR sunt: 1. Expunerea de motive nu întemeiază corect propunerea legislativă și relevă o neînțelegere a relației dintre caracteristicile diverselor servicii sociale / facilități oferite de către stat studenților și rolul acestora. Astfel, inițiatorii declară „(...) urmărim să acordăm studenților de elită ai României o măsură de protecție socială și încurajare a performanței (...)” și argumentează măsura în baza valorii mici a bursei, care este insuficientă pentru „acoperirea taxelor pentru cămine, cheltuielilor aferente alimentației” și altor categorii de cheltuieli. Măsurile de încurajare a performanței și cele de protecție socială se deosebesc prin faptul că fiecare trebuie să își atingă scopul și să se adreseze grupului țintă adecvat. Astfel, măsurile de protecție socială trebuie alocate în baza nevoilor (statutului socio – economic) iar măsurile de încurajare a performanței în baza performanței. Astfel, acoperirea cheltuielilor minime de cazare și masă este prevăzută în lege pentru bursele sociale, conform art. 223 alin (10) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 (LEN), cuantumul minim anual fiind recomandat de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS). În schimb, bursele pentru încurajarea performanței (menționate în expunerea de motive) trebuie să fie suficiente pentru a motiva studenții să depună eforuri pentru a atinge rezultate mai bune și nu pentru a asigura protecția socială, rol al burselor sociale. De altfel, conform art. 12 alin (4) din LEN studenții care beneficiază de burse sociale pot beneficia și de burse pentru susținerea performanței universitare. Astfel, studenții care au rezultatele academice bune și o situație financiară / socială precară pot beneficia și de burse sociale și de burse pentru încurajarea performanței. În situația în care legea ar fi respectată iar bugetul propus de Guvern și votat de Parlament ar aloca sumele necesare, ceea ce nu se întâmplă, bursa socială ar acoperi cheltuielile minime pentru cazare și masă iar cumularea ambelor tipuri de burse ar putea acoperi nevoile menționate de inițiatori în expunerea de motive. De asemenea, conform studiului „Acces și Echitate în Învățământul Superior din România – Dialog cu elevii și studenții” , 19,2% dintre studenții din anul I au fost în situația de a renunța la studii, dintre care 49% au menționat că motivul este situația financiară ceea ce înseamnă că statul ar trebui să investească în scăderea abandonului universitar prin susținerea cazurilor sociale. ANOSR consideră că situația financiră a studenților reprezintă o problemă atât de acces cât și de continuarea studiilor, concluzie ce a rezultat și din studiul ANOSR „Responsabilitate pentru educație”. Astfel, din răspunsurile organizațiilor studențești membre ANOSR a reieșit faptul că valoarea burselor sociale medie la nivelul universităților este de 222 de lei, aproximativ de 3 ori mai mică decât valoarea propusă de CNFIS (575 lei), astfel încât acestea nu acoperă cheltuielile minime de cazare și masă. În plus, raportul privind Starea Învățământului Superior din România lansat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în 2011 arată că rata abandonului universitar în anul universitar 2009/2010 a ajuns la aproape 50%. 2. Propunerea legislativă realizează multiple discriminări între studenții cu rezultate academice deosebite. În primul rând, statul ar urma să susțină diferențiat studenții cu rezultate academice bune în funcție de modalitatea de cazare aleasă (în cămin / altă formă), astfel încât studenții care nu locuiesc în căminele instituțiilor de învățământ superior nu vor beneficia de acest sprijin. Această discriminare ar fi adâncită și de numărul de locuri în camine care este pus la dispoziție de către universități. În al doilea rând, nota (9.5) nu este un descriptor relevant statistic pentru întreg sistemul de învățământ, astfel încât ponderea studenților eligibili va varia foarte mult între programele de studii și în funcție de exigența cadrelor didactice. În al treilea rând, criteriul notei nu ține cont de rezultate de tipul concursurilor, cercetărilor, publicațiilor științifice sau creațiilor artistice care ar putea fi preferate notei, ca și criterii de alocare a măsurilor de încurajare a performanței, de către universități. Astfel este afectată și autonomia universitară. ANOSR consideră că dezvoltarea ansamblului de măsuri de susținere a performanței și a celor de susținere a echității trebuie realizate în urma unei strategii pe termen lung. De asemenea, ANOSR atrage atenția că mecanismele prevăzute deja de legislația în vigoare (cum este și cazul burselor) nu sunt implementate corespunzător și își ating doar într-o măsură limitată scopurile din cauza disponibilității parlamentarilor de a adopta bugete exagerat de mici pentru educație în general și categoriile de cheltuieli care vizează aceste măsuri în particular, așa cum s-a întâmplat, indiferent de guvernare, în ultimii ani. De altfel, prevederea din proiect prin care măsura se aplică „în limita bugetului alocat de Ministerul Educației Naționale instituției de învățământ superior” ridică semne de întrebare asupra gradului în care va ajunge (și) această măsură să fie aplicată. În vederea soluționării problemelor subliniate în expunerea de motive, în acord cu necesitatea de a dezvolta politici publice eficace, adaptate scopului pentru care sunt create și nediscriminatorii, ANOSR consideră că se impune creșterea urgentă a fondului alocat pentru burse, măsură pentru care Miniștrii Mihnea Costoiu și Remus Pricopie au promis că vor căuta soluții în viitorul apropiat, coroborat cu o mai bună definire a politicii de alocare a acestora prin stabilirea unui cuantum minim care se cheltuiește de către universități pentru bursele sociale și a unui cuantum minim al valorii acestor burse. |
|||
