Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-11-2022 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 03-06-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse de domnul, Ioan Andrei Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Kónya Hamar Alexandru , secretari.

*

   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 3 iunie 1997, a Camerei Deputaților.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților. Vom începe cu doamnele prezente. Doamna Mitzura Arghezi.

 
  Mitzura Domnica Arghezi - referire la situația din județul Olt în contextul reducerilor de personal din sectorul medical, învățământ, agricultură și desființării unor unități economice;

Doamna deputat Arghezi, vă rog.

   

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Situația din județul Olt, pe care o cunosc îndeajuns, se aseamănă cu situația din celelalte județe ale țării. În această perioadă de tranziție și de restructurare economică inițiată de Guvern, teama zilei de mâine prin pierderea locului de muncă produce mari îngrijorări. Capul familiei, ieșit în șomaj, care are în intreținere cel puțin patru persoane - soție, copii, părinți - cheltuielile lunare pentru locuință, hrana, medicamentele, la noile prețuri ce vor fi rectificate lunar, vor crea situații sociale grave.

Sumele de bani prevăzute pentru șomaj scad într-un timp relativ scurt. După terminarea perioadei șomajului, ce se va întâmplă cu acești oameni? Nu toți au disponibilitatea de a-și schimba meseria de azi pe mâine, mai ales că s-au specializat ani de zile într-o direcție anume, sau să-și înjghebe o mică afacere după cum se preconizează. Costurile actuale pentru înființarea unei întreprinderi ori cât de mici sunt uriașe. Sumele alocate șomajului pentru 6 luni, 9 luni sau 12 luni, în funcție de vechime, care de fapt ar fi pentru cheltuielile de întreținere, nu vor constitui posibilitatea de a-și realiza acel nou mod de viață și nouă meserie preconizată.

În județul Olt, în rețeaua medicală sunt prevăzute reduceri de 488 de posturi de medici, cadre sanitare medii, personal, ca și paturile reduse proporțional cu licențierea personalului. Dacă acum sunt câte doi bolnavi într-un pat în spitalele obișnuite și, evident, nu de exemplu, la Elias, rezervat protipendadei. Ce se va întâmpla în viitor?

De câteva zile operațiunea medicală a început în orașul Slatina, unde atmosfera din spitalul județean este de-a dreptul îngrijorătoare, atât pentru cei ce pleacă cât și pentru cei care rămân. Să nu mai vorbim de cei 500 de absolvenți ai școlilor sanitare din județ, ai asistenților medicali, care nu vor mai avea loc unde să fie repartizați în spitalele unde se suprimă aproape 500 de locuri de muncă din întreaga rețea medicală a județului.

Prețurile medicamentelor.... (adresându-se prezidiului) Să știți că mă deranjează vorba !...

Prețurile medicamentelor în continuă creștere înspăimântă părinții și pensionarii cărora nu le ajunge să se îngrijească decent, deoarece lista medicamentelor compensate pentru bătrâni sau gratuitatea pentru copii s-a redus constant. Dacă în spitale nu duci odată cu internarea și medicamentele, care lipsesc de obicei, nu poți fi tratat.

În învățământ, locurile ce vor fi desființate, concurează numeric cu cele din rețeaua medicală. În sectorul agricol, situația este tot atât de îngrijorătoare. 25% din lucrătorii agricoli vor fi scoși în șomaj. Ce facem cu acești specialiști atât de necesari agriculturii? Se vorbește de restructurare în toate domeniile, dar despre alternativele ce li se oferă șomerilor nu se spune nimic. Cum este prevăzută revigorarea economică și tehnică, când peste tot în țară se desființează complexe, combinate, uzine?

Din presă, am sesizat deseori că reducerea acestor obiective și a cheltuielilor se face mai degrabă în birouri, situația din teritoriu nefiind bine cunoscută și se neglijează impactul acestor măsuri în țară. Lângă Caracal, Complexul pentru creșterea și îngrășarea porcilor, a fost desființat. O întreprindere de proporții, utilă și rentabilă a lăsat pe drumuri sute de oameni, care nu-și găsesc locuri de muncă într-un oraș mic cu posibilități nule de angajare. La Slatina, Intreprinderea "Hidrocarbon" a lăsat în stradă 850 de salariați, "Avicola" din Scornicești, foarte productivă a fost desființată cu un an în urmă.

Și acesta este numai începutul în județul Olt. Populația este speriată, nemulțumită și nedumerită. De ce să sacrifici unități și complexe, care le oferea hrana la un preț accesibil salariilor lor și pensiilor și să fie nevoiți să cumpere acum la prețuri imposibile buzunarului lor produse din import. Oamenii se hrănesc din ce în ce mai prost. Copiii, la școală, vin cu felii de pâine goală. Bolnavii agonizează în spitale. Cât or mai rămâne? Țară Românească, bogată, unde ești? Pentru cine produci, că viața devine din ce în ce mai grea?

Vă mulțumesc.

 
  Daniela Popa - criticarea tendințelor de acaparare exclusivă a guvernării de către partidele de dreapta cu referire la situația din Franța și la declarațiile domnului deputat Vasile Lupu;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamna deputat Daniela Popa.

   

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi aduc aminte, cu nostalgie, de vremurile când copil fiind, eram fermecată de altruismul și generozitatea cu care, după cum se spunea la școală, poporul francez a ajutat poporul român în momentele importante ale istoriei.

Cu timpul am rămas cu o oarecare simpatie pentru francezi, chestiune care vine mai mult de la romanele de aventuri, cu mușchetari, regi și cardinali meschini, decât de la gesturile de prietenie dezinteresată. Zilele trecute am stat cu sufletul la gură în fața televizorului, să aflu de la francezi cum este politica lor internă și internațională. Am putut constata că președintele Chirac, nemulțumit de majoritatea zdrobitoare pe care o avea în Parlament, s-a gândit și a ajuns la concluzia că îi trebuie o majoritate și mai zdrobitoare. Adică, dreapta franceză nu poate conduce decât într-o majoritate cu aere de unicitate, motiv pentru care a dizolvat Parlamentul și a chemat pe francezi la urne.

Am făcut legătura, fără a face greșeala să pun semnul egalității, cu vestitul nostru coleg, domnul Vasile Lupu, parlamentar moldav, care mai zilele trecute zicea cu emfază că "n-ar fi de mirare ca CDR să guverneze singură". Astfel, putem să ajungem la ideea că de la o vreme, prin dreapta politică europeană bate un vânt cam ciudat. Are chef de dictatură.

Este drept că dreapta are nevoie de majorități cu adevărat zdrobitoare ca să-și pună în practică politici cu totul impopulare, dar tot la fel de adevărat este și faptul că atunci când se zbate din răsputeri ca să câștige alegerile, minte de usucă apele promițând câte în lună și stele. Nu cred că în celebrul chimir al colegului nostru încap toate promisiunile electorale din Contractul cu România, dar cert este că deviza campaniei trecute a CDR a fost "Poți câștiga alegerile dacă poți să minți frumos".

Nu fac greșeala să-l bănuiesc pe domnul Vasile Lupu că s-a gândit la acapararea guvernării de o singură forță, eventual acest gând fiindu-i inspirat de prin alte părți, eventual din Franța, acolo unde și stânga și dreapta dau un bun exemplu în lupta politică fără menajamente.

Deși în 12 țări membre ale Uniunii Europene există guvernări de simpatie social-democrată și socialistă, și președintelui Chirac și deputatului Vasile Lupu le arde de aventuri totalitare. Numai că electoratul francez i-a dat lui Chirac o lecție usturătoare. Stânga l-a pus la respect. Nu am convingeri politice pur de stânga, dar pretenția de a transforma o majoritate confortabilă într-una și mai confortabilă, nu face bine convingerilor democratice, care mă obligă să cred că echilibrele fixate de electorat trebuie respectate cu sfințenie.

Altfel, ar trebui să fim cu toții niște "lupi", de genul domnului Vasile de la Iași, și să facem numai ce ne taie pe noi capul. Și, pentru că facem mereu comparație cu practica franceză, ar trebui să-i convingem pe francezi să-l ia la ei pe domnul Ciorbea, ca să se poată bucura de standardele administrative franceze și să ne scutească pe noi de grija de a-i justifica ambițiile dualiste.

Sunt convinsă că domnul Ciorbea este primul prim-ministru din istoria lumii, care tânjește să fie primar, regula universală fiind aceea că fiecare primar dorește să ajungă prim-ministru. Mai exact, așa cum spunea Napoleon, fiindcă tot veni vorba despre Franța, "orice caporal visează să ajungă mareșal". Numai mareșalul Ciorbea suferă după tresele de caporal. Cred că suntem cu toții de acord că le și merită.

Franța a fost mereu un bun exemplu pentru noi. Chiar dacă nu este prea clar de ce și până când, momentul intern actual este o ocazie să verificăm și noi dacă exemplul francez trebuie urmat. Dacă puterea actuală se ține scai de Franța, eu nu pot decât să mă bucur, constatând că ceea ce credeam eu în copilărie alții cred la maturitate.

Mulțumesc. (Aplauze).

 
  Lazăr Lădariu - evocarea personalității mareșalului Ion Antonescu cu ocazia împlinirii a 115 ani de la naștere și 51 de ani de la moarte;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu.

O să vă rog să respectați cele 3 minute, deoarece sunt foarte mulți care doresc să vorbească astăzi.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt oameni care iubind adevărul mai mult decât pe Platon, așează mai presus de toate demnitatea și țara. La țara amenințată, mușcată în 1940 și la vest și la est, la demnitatea poporului născut creștin în Europa, s-a gândit Ion Antonescu, de la a cărui naștere și moarte s-au împlinit la 2 și 1 iunie 115 și, respectiv, 51 de ani.

Omul integru, de o moralitate exemplară, aflat pe cel mai înalt loc de decizie în stat, s-a dovedit atunci așteptatul întregitor de țară. Refacerea hotarelor mari de la 1918 a fost dominantul gând al trecerii Prutului. Soldatul și omul laolaltă au hotărât atunci: "Noi nu avem pământ de dat, noi nu avem unde merge". Cerând subordonaților să zdrobească vrăjmașul din răsărit și din miază-noapte, pentru reîmplinirea gliei străbune, pornind să dezrobească frații de sub jugul roșu al bolșevismului, în ordinul "Ostași, vă ordon, treceți Prutul!", li se adresa: "V-am făgăduit din prima zi a noii domnii și a luptei mele națioanale să vă duc la biruință, să șterg pata de dezonoare din Cartea Neamului și umbra de umilire de pe fruntea și epoleții voștri. Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești dintotdeauna." Sunt oameni care știu că pentru un oștean mândru de trecutul românesc, precumpănitoare rămân argumentele de ordin militar. Într-o țară în care au fost răpuși prin trădare, Decebal, Ion Vodă, Brâncoveanu, Horea, Mihai Viteazul, Tudor, Cuza, o fatalitate istorică a făcut posibilă arestarea nedemnă a mareșalului și umilirea fără precedent a unui șef de stat. În fața instanței comuniste și a unei săli potrivnice prin dresare, în testamentul său politic mareșalul Ion Antonescu își susținea crezul unui ultim cuvânt:"Las țării tot ce a fost mai bun în guvernarea mea. Tot ce a fost rău iau asupra mea, în afară de crimă".

La 1 iunie 1946, cu 24 de ore doar înaintea zilei de naștere, după umilirea nedemnă într-o Românie așezată în calea tuturor răutăților, crima se înfăptuia în Valea Piersicilor, la porunca Kremlinului înstalinat, cu mâinile celor dinăuntru, împlinindu-se astfel o revoltătoare eroare judiciară.

Ispășind cu tragism viața lui pe acest pământ, refuzând categoric grațierea, el, cel fără de mormânt, avea tăria să aline pe cei apropiați. "Acolo, va fi - zicea - singura și dreapta răsplată". Într-o țară care a dat lumii mai mult decât a primit, în care, uneori, alții vin să ne dicteze cu impertinență și aroganță unde să ne ridicăm monumentele, UDMR Mureș interzicând un bust al mareșalului Antonescu în municipiul Tg.Mureș, cu doritori să-l împuște a doua oară și să-i vadă până și cenușa împrăștiată, semnificativă și de neuitat rămâne convingerea mareșalului:"Dacă aș fi fost învingător, aș fi avut statui în fiecare oraș al României".

Elocventă este și acea ultimă întâlnire cu doamna Maria, înaintea execuției. "Va veni timpul în care istoria îmi va ridica statuie la fiecare colț de stradă". Posteritatea și istoria care își recuperează eroii, îl așează azi într-un gest de dreptate pe mareșalul Antonescu la locul cuvenit. Timpul îl pune pe soclul istoriei.

Azi, când puternicii clipei renunță cu ușurință condamnabilă la dreptul istoric și la pământ strămoșesc, lecția demnității și a morții verticale, dată de mareșal, trebuie să rămână un exemplu veșnic viu pentru neamul românesc.

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Vetișanu - exprimarea nemulțumirii față de hotărârea de desființare a Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Știință din Chișinău;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu. Se pregătește domnul deputat Liviu Bara.

O să vă rog să respectați cele 3 minute pentru că, efectiv, nu o să putem să ne încadrăm în progam.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La Chișinău lupta de rusificare nu a încetat. Ea este reactualizată cu metode noi. O veste tristă ne anunță că o instituție de profil în cercetarea și cunoașterea etniei românești și a tradițiilor ei cele mai vechi, este pe cale de a fi desființată. Este vorba de Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei de Știință din Chișinău - "Basarabia" - înființat în 1990, cu 37 de cercetători în prezent, după modelul institutului similar din România, cu care a colaborat și colaborează și în prezent.

În fața situației create, cercetătorii din Istitutul de Etnografie și Folclor din Chișinău, au adresat un mesaj conducerii Academiei de Știință de la Chișinău, în care se spune:"Biroul Secției umane intenționează să comaseze Institutul de Etnografie, cu alte institute, motivând situația din punct de vedere financiar, deși institutul activează cu 10 doctori în știința etnografiei și folclorului."

Considerăm că prin desființarea institutului, conducerea Academiei de la Chișinău ar comite o greșeală ireparabilă. Ar nimici etnografia și folclorul ca discipline legate de ființa națională.

Etnologii români se raliază, sunt solidari acestui mesaj și cer oprirea unei hotărâri a forurilor academice de la Chișinău, care să vizeze ruptura între cele două domenii de cercetare - etnografia și folclorul românesc - de pe teritoriul Basarabiei, acolo unde își avea activitatea sa încă din 1934, Institutul Social Român de sub conducerea lui Dimitrie Gusti. Această tradiție trebuie menținută, iar în acest scop, în cazul că se va hotărî desființarea Institului de Etnografie și Folclor, cerem celor două academii, de la București și de la Chișinău, să găsească modalitățile prin care acesta să-și poată menține structura sa actuală, efectuându-se un plan comun de activitate a celor două institute, care vizează în fond aceleași tradiții de viață spirituală.

În acest scop, parlamentarii români vor propune și semna un act care să ducă la menținrea acestui institut de cercetare academică de la Chișinău.

Vă mulțumesc.

 
  Radu Liviu Bara - referire la nerespectarea programului de guvernare de către actualul Executiv și la necorelarea acțiunilor diferitelor organisme executive (președinte, Guvern, ministere, FPS, alte autorități ale administrației publice);

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Liviu Bara. Se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi are ca punct de plecare acțiunea guvernamentală, care potrivit Constituției este supusă controlului parlamentar. În lunile care s-au scurs de la investirea Guvernului Ciorbea suntem constrânși să constatăm că noua echipă guvernamentală este departe nu numai de ceea ce definește o echipă, dar și de respectarea obligațiilor asumate prin programul de guvernare, ca și prin programele electorale pe care le-a utilizat în alegerile din noiembrie 1996.

Pe zi ce trece suntem obligați să constatăm că sărăcirea populației este tot mai evidentă. Prețurile produselor, în toate sectoarele economiei naționale, au fost ridicate la cote inaccesibile omului de rând. În schimb veniturile salariale înregistrează creșteri care nu acoperă nici pe departe nivelul creșterii prețurilor. Inflația galopantă rămâne pentru Guvern un factor de inegalabilă lipsă de responsabilitate, în condițiile în care protecția socială este situată în prim-planul acțiunilor noului Guvern.

Nu mai puțin alarmante sunt contradicțiile relevate public dintre deciziile pe care le iau diferitele componente ale administrației publice ori ale Executivului. A guverna o țară, înseamnă înainte de toate luarea unor decizii compatibile la nivelul tuturor autorităților publice. Este inadmisibil ca în aplicarea unei legi, președintele Republicii, Guvernul, ministerele, celelalte autorități ale administrației publice, să acționeze în afara unei corelări a acțiunilor comune. În acest context, nu putem înțelege de ce președintele României are o anumită idee despre privatizara unor societăți comerciale, Guvernul are alta, iar Fondul Proprietății de Stat susține un alt punct de vedere.

Personal, cred că persistența unor astfel de puncte de vedere contradictorii este un atentat la integritatea interesului național. Menținerea unor puncte de vedere diferite la nivelul organismelor executive este, în același timp, neconstituțională. Potrivit legii fundamentale, conducerea administrației publice în România aparține Guvernului. Din acest punct de vedere, Fondul Proprietății de Stat este o instituție publică, care face parte din administrația publică și care s-a subordonat Guvernului și, sperăm, că se subordonează în continuare acestuia, fără a pune probleme insubordonării sale.

În aceste condiții, cu regret trebuie să constatăm că implicarea Guvernului în subordonarea Fondului Proprietății de Stat, printr-o ordonanță de urgență, este nu numai inoportună, dar și neconstituțională. Fondul Proprietății de Stat a fost, este și va fi o autoritate administrativă, aflată în subordinea Guvernului.

Durerile care izvorăsc din contradictorialitatea soluțiilor propuse de Guvern și de FPS, nu se datorează lipsei de subordonare a FPS-ului față de Guvern, ci lipsei de coeziune a echipei guvernamentale. În aceste condiții, ne vedem obligați să semnalăm electoratului că speranțele pe care le-a propulsat în campania electorală se demolează nu atât din cauza opoziției parlamentare, cât mai ales din greșelile alianței aflate la guvernare.

În aceeași ordine de idei, ne întrebăm cine amplifică greșelile diplomației românești, cine sacrifică interesele naționale majore privitoare la integralitatea teritoriilor românești, mai ales prin renunțara la străbunele teritorii ale țării din nordul Bucovinei și ținutul Herței - teritorii sacrificate de actualii guvernanți în procesul iluzoriu al pătrunderii României în NATO? Cum altfel ne-am putea explica faptul că toate solicitările respinse în Adunarea Constituantă, înainte, devin norme juridice acum, peste noapte, pe calea ordonanțelor de urgență, sau a unei legi, care ar urma să fie adoptată pe calea procedurii de urgență.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Ați depășit timpul...!

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Un minut.

În primul caz, legiferarea se face cu excluderea oricărei dezbateri parlamentare, iar în cel de-al doilea cu reducerea opoziției la tăcere. Dacă acestea sunt răspunsurile Guvernului român la frământările poporului român, credem că recursul său la reprezentativitatea în Parlamentul României va fi unul neașteptat. Oricum, incompatibil cu soluțiile propuse de Guvern.

Mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - prezentarea protestului unor asociații, societăți, fundații, partide politice față de majoritatea acțiunilor actualei Puteri și față de semnarea Tratatului cu Ucraina;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

O să vă rog să respectați cele 3 minute.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Un segment important al electoratului reprezentat de Asociația "Pro Basarabia și Bucovina", Societatea "Glasul Basarabiei", Fundația "Mihai Viteazul" București, Societatea Culturală "București-Chișinău", Societatea Culturală "Ținutul Herța", Academia Daco-Română, Asociația Chiriașilor din Casele Naționalizate, Clubul de Cercetări Prospective, Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991, Liga "Mareșal Ion Antonescu", Uniunea "Vatra Românească", Uniunea Veteranilor de Război, Asociația Deținuților Politici, Ginta Latină, Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, Partidul Pensionarilor, Partidul Liber-Democrat, Partidul România Mare etc... mi-au încredințat mandatul de a adresa de la această tribună, domnului Emil Constantinescu, președintele României, următorul mesaj:

"Domnule președinte,

Noi, cetățenii României, reprezentați de asociațiile, societățile, fundațiile, ligile, sindicatele, cluburile și partidele politice semnatare, pentru care nu există un mai mare reper moral decât apartenența la neamul românesc și la țara noastră, România, întreaga noastră existență fiind pusă în slujba idealurilor de independență, unitate și propășire a poporului român, am hotărât, în conformitate cu drepturile prevăzute de Constituție și cu principiile sacrosancte ale democrației, să vă adresăm următorul

PROTEST

Protestăm împotriva brutalității strigătoare la cer cu care sunt încălcate în picioare absolut toate promisiunile electorale ale actualei coaliții aflate la guvernare, în ceea ce privește renașterea social-economică a României și protecția socială.

Protestăm împotriva catastrofalei strategii social-economice de lichidare, prin care, ca urmare a unei politici impuse din exterior, România este împiedicată să producă mărfurile sale tradiționale și să exporte.

Protestăm împotriva transformării rapide a României dintr-o țară cu o bogată civilizație într-o simplă piață de desfacere, care va duce la înfometarea poporului, la accentuarea mizeriei și la pierderea oricărei brume de demnitate națională.

Protestăm împotriva politicii financiare iresponsabile a actualului Executiv, conform căreia bugetul de stat este alimentat aproape în exclusivitate de biruri tot mai grele pentru populație și de economii rezultate în urma creșterii șomajului.

Protestăm împotriva minciunilor multe și grave lansate de fosta Opoziție (actuala Putere) în timpul campaniei electorale, cu privire la îmbunătățirea vieții românilor, mai cu seamă în mediul rural, urmată de o politică cinică și inumană.

Protestăm împotriva încălcării grosolane a Constituției de către primul ministru care vrea să fie concomitent și primar general al capitalei.

Protestăm împotriva faptului că timp de 6 luni Puterea nu a introdus în Parlament nici măcar un proiect de lege important, iar primul-ministru Victor Ciorbea nu s-a mai prezentat în fața Parlamentului din ziua de 12 decembrie 1996, când a avut loc ședința de investitură și a dezinformat grav țara afirmând la ultima sa conferință de presă că Guvernul a înaintat Parlamentului 487 de legi și ordonanțe.

Protestăm împotriva regimului de intoleranță față de Opoziție, pe care Puterea încearcă să-l instaleze în Parlament, într-un climat dictatorial tot mai greu de suportat.

Protestăm împotriva încercării de a se împiedica Opoziția să-și exercite prerogativele și a blocării accesului acesteia la postul național de televiziune, care a devenit o anexă slugarnică a coaliției CDR-USD-UDMR și o armă de vânare sistematică a personalităților incomode.

Protestăm împotriva creșterii alarmante a șomajului, a prăbușirii nivelului de trai, împotriva intenției de a concedia aproape 30.000 de cadre medicale și de a se proceda la alte concedieri masive.

Protestăm împotriva politicii monarhiste a Guvernului româno-maghiar, a prezenței UDMR-ului la conducerea României, a politicii suspecte cu care sunt masacrate aproape toate legile fundamentale pe care le-a promovat Parlamentul în precedentele legislaturi.

Protestăm împotriva gravelor greșeli ale conducerii Ministerului Afacerilor Externe care a negociat, în secret, un tratat nedemn cu Ucraina, document care legiferează, de fapt, abandonarea unor străvechi teritorii românești, fără mandat din partea poporului român.

Atragem atenția asupra actului de înaltă trădare de care se fac vinovați toți aceia care au participat la această crimă istorică: negociatorii, miniștrii, parlamentarii Puterii și dumneavoastră personal care, ieri, ați semnat la Neptun, acest document extrem de periculos pentru istoria neamului.

Avertizăm, cu toată responsabilitatea, că semnarea acestui înjositor tratat, fără referendum național, va provoca reacții greu de controlat ale populației țării. Ca dovadă, huiduielile copioase cu care ați fost întâmpinat de numeroși cetățeni ai județului Constanța.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Ați depășit timpul...!

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Un minut, domnule președinte.

Domnule președinte al României,

Semnatarii prezentului protest, solicită imperativ demiterea actualului Guvern, pentru toate motivele de mai sus. Semnatarii protestului vă cer să luați aminte la judecata poporului, a istoriei și a lui Dumnezeu!

Nu vă încoronați cu această operă de trădare națională!

Vă aducem aminte că nu străinătatea v-a votat și că orice capitulare în fața șantajului sau imperativelor unor organisme internaționale contravine flagrant intereselor și demnității poporului român. Mandatul de președinte al României, la preluara căruia ați depus un jurământ de credință, vă interzice să amputați teritoriul sacru al patriei, să batjocoriți milioanele de înaintași care și-au dat viața pentru idealurile de independență și făurire a României Mari.

În eventualitatea că veți ține seama, în continuare, mai mult de presiunile unor centre oculte internaționale decât de interesul național și veți consimți și la ratificarea odiosului tratat, care certifică sfârtecarea hărții României istorice și eterne, legiferând după mai mult de o jumătate de veac Pactul Hitler-Stalin, suntem în măsură să vă avertizăm că forțele patriotice care vor lua puterea în curând, prin mijloace democratice, vor abroga imediat acest rușinos act de capitulare.

Avem convingerea, domnule președinte, că pilda înălțătoare a ilustrului domn al Unirii, Alexandru Ioan Cuza....

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Ați depășit timpul cu foarte mult, nu numai cu un minut... L-ați depășit cu două....

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

.... și cu asta voi încheia.... (Rumoare, vociferări).

În încheiere, ieri, 2 iunie 1997, pentru poporul român a avut loc al doilea Cernobâl.

Nici o rațiune diplomatică sau conjuncturală nu justifică trădarea de țară: Prețul e prea mare și istoria e neiertătoare.

Doamne, ocrotește-i pe români!" (Aplauze)

 
  Nicolae Ionescu - despre sărbătorirea zilei de 5 iunie - Ziua Înălțării Domnului și Ziua Eroilor;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Ionescu. Se pregătește domnul deputat Róbert Ráduly.

   

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Peste numai două zile, adică pe data de 5 iunie, toți românii de bine și de pretutindeni, vom sărbători o zi măreață cu o dublă semnificație - Ziua Înălțării Domnului și Ziua Eroilor -.

Ca popor născut creștin, ai căror fii au fost nevoiți ca timp de mai bine de două milenii să lupte și să se jertfească pentru a apăra deopotrivă credința strămoșească și glia străbună, la noi la români a apărut, s-a dezvoltat și s-a menținut un autentic cult al eroilor. Încă din vremea geto-dacilor, în spațiul nostru ancestral de locuire, în memoria celor ce s-au jertfit pentru credință, pentru patrie și neam se întreținea în vetre un foc nestins sau un foc sacru. Acest ritual moștenit de la înaintași s-a păstrat până în zilele noastre, metamorfozându-se în ceea ce astăzi reprezintă candela ce arde la căpătâiul primului întregitor de neam și de hotare, Mihai Viteazul, flacăra nestinsă de la mormântul Eroului Necunoscut sau simplele lumânări pe care le aprindem cu toții - de la conducătorul de stat până la ultimul om simplu - în zilele de praznic, în altarele credinței, în altarele eroilor neamului sau la cimitirele de eroi.

După terminarea războiului nostru drept și sfânt pentru reîntregire, în urma jertfelor cutremurător de mari date de poporul român, peste 800.000 de confrați de-ai noștri au căzut la datorie, au fost răniți sau au fost dați dispăruți, dintr-o inițiativă publică demnă de toată lauda, în România s-a stabilit o zi dedicată, care a fost botezată simplu și frumos chiar așa: "Ziua Eroilor".

Fiind considerată ca o mare sărbătoare de suflet a tuturor românilor, cei în drept au stabilit ca acea zi să se sărbătorească an de an la Înălțare.

Potrivit informațiilor pe care le deținem, Ziua Eroilor s-a sărbătorit pentru prima dată la noi în țară, pe plan național și local, în primul an de după înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie. La numai câțiva ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, după ce decenii la rând Ziua Eroilor a fost sărbătorită an de an cu mare mare fast în întreaga țară, datorită guvernanților din epocă, marea sărbătoare de suflet a tuturor românilor a intrat într-un neuitat con de umbră, luându-i locul cultul pentru conducători, cultul personalității impus sau importat din afară.

Spre bucuria noastră, a tuturor, după decembrie 1989, Ziua Eroilor, ca și alte mari sărbători moștenite de la înaintași, și-au recăpătat importanța și strălucirea de odinioară.

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul acesta, din păcate, mulți lucrători din fabrici și de pe ogoare, fiind copleșiți de griji și lipsuri materiale de tot felul, în loc să se pregătească sufletește, în tihnă și în liniște, să participe cu mic cu mare la ceremonialele pentru evocarea și cinstirea eroilor neamului, cum făceau bunicii și părinții lor, se pregătesc să participe la greve și demonstrații pentru un trai mai bun, pentru o viață mai omenească.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Timpul!

 
   

Domnul Nicolae Ionescu:

Noi, membrii PUNR, ca partid care înțelege așa cum se cuvine frământările celor mulți, de la înalta tribună a Parlamentului facem un cald apel la domniile-lor să lase deoparte, măcar pentru câteva ceasuri, grijile cotidiene, să mergem cu toții la slujbe de pomenire a eroilor neamului sau să așezăm câte o floare la monumentele și la cimitirele eroilor, chiar dacă astăzi un fir de floare a ajuns să fie mai scump decât o pâine obișnuită.

Eroii neamului așteaptă astăzi de la noi și puțin și mult. Puțin să le păstrăm nestinsă și neștirbită memoria. Mult, mult de tot, să fim uniți, să ne apărăm glia și moșia străbună, așa cum au făcut și ei la vremea lor, să nu facem nici un fel de concesii, nici chiar de ordin istoric, atunci când este vorba de conaționalii noștri și de pământul românesc.

Vă mulțumesc.

 
  Raduly Robert Kalaman - ridicarea unei probleme legate de Legea învățământului;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Robert Ráduly. Se pregătește domnul deputat Tănase Tăvală.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O problemă legată de Legea învățământului, Legea nr.84 din 24 iulie 1995. Această lege a fost ridicată în slăvi de coaliția de atunci. Vă aduceți aminte distinșii noștri colegi mergeau prin Europa spunând despre această lege că este o lege de nivel european, au făcut o propagandă foarte serioasă, chiar îmi aduc aminte de un distins senator, care a fost senator și atunci și acum, care spunea că legea este excepțională, și a fost întrebat, dar spuneți câteva exemple, domnule senator, și dânsul a spus că, de fapt, el n-a citit, dar are încredere în colegii care au elaborat această lege.

În ceea ce privește europenismul și perfecțiunea acestei legi, și o primă mare lovitură a fost dată de mișcarea studențească din toamna anului '95, când studenții, foarte firesc, au ieșit în stradă și au cerut anumite drepturi, care au fost acordate în mai mare sau în mai mică măsură de anumite modificări care au intervenit la sfârșitul acelui an.

Eu m-aș opri doar la un singur articol din această Lege a învățământului care, binînțeles, îi privește pe studenți și aș vrea să vă relev o anumită "problemă" în legătură cu acest articol. Articolul sună în felul următor: "Elevii și studenții beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafață și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval în tot timpul anului calendaristic". Acesta este primul alineat.

Alineatul 4 face să decadă o anumită parte, un anumit segment al studențimii, din aceste drepturi firești și spune în felul următor: "De prevederile acestui articol beneficiază, de asemenea, elevii și studenții din învățământul particular acreditat".

Iată că, o bună parte a studențimii, studenții care sunt la facultățile în curs de acreditare, nu beneficiază de aceste prevederi și numai acei studenți care sunt la universități particulare. Deci, dacă - să luăm un exemplu - o universitate sau o instituție, înființată după 1990, în curs de acreditare, de stat, și o universitate, o instituție înființată după 1990, particulară, cei care sunt studenți la stat beneficiază de la bun început, cei care sunt la particular nu beneficiază decât după acreditare.

Eu vă întreb dacă este firesc ca tocmai cei care duc greul, deci primele două generații de la universitățile particulare sunt cele pe spinarea cărora se acreditează sau nu, aceste facultăți, să nu beneficieze de acest drepturi. Eu spun că nu și am aici aici o modificare la acest alineat 4, care sună în felul următor: "De prevederile acestui articol beneficiază, de asemenea, elevii și studenții din învățământul universitar autorizat pentru funcționare provizorie"

Sper, stimați colegi, ca la modificările Legii învățământului să mă sprijiniți ca să punem aceste probleme în ordine.

Vă mulțumesc.

 
  Tănase Tăvală - referire la lipsa înțelegerii și toleranței față de Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică;

Domnul Andrei Ioan Chiliman: :

Domnul deputat Tănase Tăvală; se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

Am să vă rog să respectați timpul, n-o să putem să epuizăm lista din cauză că foarte mulți dintre dumneavoastră depășesesc timpul, luând din timpul celorlalți.

   

Domnul Tănase Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultima vreme asistăm la situații în care se manifestă asperități, și chiar au loc conflicte locale, generate de lipsa înțelegerii și toleranței dintre cultele legal recunoscute în țara noastră.

Scrisoarea celor șapte protopopi din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, intitulată "Propunere concretă de reconciliere confesională", distribuită parlamentarilor în 27 mai a.c., prin grija cabinetului arhiepiscopului, face referiri vagi la acestea și trimiteri la câteva date istorice privind Biserica Română Unită cu Roma - Greco-Catolică -, de pe poziția Bisericii Ortodoxe Române. În finalul scrisorii se face aprecierea situației de fapt, că: "E nefiresc să constatăm că cel puțin în arhiepiscopia noastră ortodocșii se află în relații ecumenice normale cu toate celelalte biserici creștine tradiționale de etnie maghiară, în afară de aceea a fraților lor români". Autorii consideră că "singura soluție viabilă, pașnică și pacificatoare este aceea ca atât ortodocșii, cât și greco-catolocii, acolo unde nu au, să-și construiască lăcașuri proprii de cult prin generozitatea și hărnicia minunanților noștri ardeleni dornici de pace și propășire. Acest lucru este posibil, chiar dacă statul, din anumite motive, ar trece cu vederea obligația pe care și-a luat-o prin Decretul-Lege 126 din 1990 și nu ar contribui cu nimic".

Ce prevede acest Decret 126 din 1990? El prevede modalitatea de reglementare a restituirii bunurilor, a lăcașurilor de cult și a caselor parohiale care au aparținut Bisericii Greco-Catolice și care prin Decretul 358 a fost scoasă în afara legii iar patrimoniul ei confiscat.

Prin Decretul 9 din 31 decembrie 1989 s-a abrogat Decretul 358 iar Biserica Greco-Catolică este "recunoscută oficial și se organizează și funcționează în conformitate cu regimul juridic al cultelor religioase din România"

Dacă cele două decrete ar fi fost aplicate în toate localitățile rurale și urbane din Transilvania, așa precum au fost aplicate în Banat prin înțelepciunea dovedită de către cei doi distinși prelați, Mitropolitul dr.Nicolae Corneanu și Episcop Ioan Ploscaru, tensiunile și conflictele dintre credincioșii ortodocși și greco-catolici nu ar fi avut loc și nu ar continua astăzi să existe biserici închise sau nefolosite pentru exercitarea cultului greco-catolic.

Considerente de ordin interpretativ privind situațiile create după 1948 și uneori orgoliul clerului au îngreunat dialogul dintre reprezentanții locali ai celor două culte, neangajându-se la înțelegeri firești, după anul 1989.

Cunosc nemijlocit că în legislatura trecută au fost mai multe încercări de soluționare a acestei importante probleme prin dialog la nivelul Parlamentului cu reprezentanții celor două biserici surori, fără rezultate practice. A fost dezbătută în Senat o propunere legislativă, care avea ca obiect modul de folosire a lăcașurilor de cult aparținând Bisericii Greco-Catolice înainte de 1948, dar nu a fost finalizată, prin greșita interpretare a procedurii de dezbatere și motivație superficială din partea fostei conduceri a Senatului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este îndeobște cunoscut că Biserica Greco-Catolică, dintru începutul existenței sale și apoi de-a lungul vremii, s-a considerat a fi, înainte de orice, biserică românească și a militat permanent pentru cauza românismului. Momentele cele mai importante ale istoriei noastre naționale au găsit cele două biserici surori alături, prin înțelepciunea prelaților luminați.

În spiritul înfrățirii până la identitate, cum de altfel se găsesc caracteristicile de cult ale celor două biserici românești, considerăm firească integrarea în drepturi a Bisericii Greco-Catolice după 49 de ani de surghiun, cu toate consecințele acestuia.

Rezolvarea în fapt, conform normelor de drept, trebuie să elimine abuzul săvârșit de regimul comunist în anul 1948 privind scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice, iar înțelegerea creștinească în spirit ecumenic să armonizeze conviețuirea tuturor practicanților credincioși, spre folosul și prestigiul societății românești.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Naidin - despre retorică și morală;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin. Se pregătește domnul deputat Florea Buga.

   

Domnul Petre Naidin:

Despre retorică și morală.

Despre necesitatea decenței în politică s-a mai vorbit, inclusiv de la acest microfon.

De câtva timp, neseriozitatea declarațiilor, fie ele și pamflete, ale oamenilor politici, te pune pe gânduri. "România a venit din urmă ca o vijelie", spune domnul Severin, făcând nu referire la realizările de aur, ci la minunea Dumnezeiască a apropierii noastre de porțile Occidentului. Altul declară, în ridicol, în America: "Nu am venit să vă întrebăm ce veți face pentru România, am venit să explicăm ce poate face România pentru dumneavoastră". Mor de curiozitate ce au răspuns americanii!

Dar retorica domnului Ciorbea, plină de patetism, are o savoare surprinzătoare, fiind chiar atrăgătoare. Numai dacă n-ar fi primul ministru al Guvernului în România. Ridicarea moralului de acum o săptămână de către premier pentru exercițiul de propagandă de trei ore, definit de cineva de a avea șarmul unei slujbe de înmormântare, nu a găsit adrisantul, chiar dacă noi suntem Reforma, admirați de domnul Ciorbea, pentru că avem răbdare și înțelepciune, chiar și curaj, și că am înțeles că aceasta este singura cale, adică este singura alternativă.

Insomniile educative de Crăciun și de Paști ale premierului nu sunt de bun augur. Institutul de cercetare a calității vieții, chiar dacă nu poate publica studiul despre conținutul coșului zilnic, pentru că este secret de serviciu, dar apare în "Adevărul", concluzionează că sărăcia materială cea mai grea de suportat este însoțită de o sărăcie spirituală, precum și de o stare precară a sănătății, "Avem la dispoziție cea mai bună partitură, care este Programul nostru de guvernare, avem la dispoziție muzicieni de cea mai mare virtuozitate", spune domnul premier. Studiul - în coșul zilnic, carnea e o raritate, 70% din cei intervieviați, în special familii cu trei sau mai mulți copii, cumpără, în perioada menționată de 10 zile, cel mult un kilogram de carne. "Am rezistat în închisori mai mult de patru decenii și am rezistat și în decembrie 1989". Studiul - nu știu cât mai rezistă cei 10% din copiii bucureștenilor, pentru că studiul a fost realizat în București, care sar peste micul dejun și nu pentru că nu au timp, ci pentru că părinții au venituri foarte mici.

"Ca prim-ministru al acestui guvern, în premieră pot depune mărturie că noi credem în esență în acel curs de realizare a unui trai mai bun pentru toți". Studiul - 40% din familiile cu mulți copii nu mănâncă decât un singur fel, acesta fiind constituit mai ales din ciorbe, iar consumul de pâine în luna mai a scăzut cu 25%.

Reformatorul României, continuatorul anticilor Sargon și Naramsim, a babilonianului Hammurabi, a lui Pericle, poate deși din arborele filozofilor Confucius sau Lao-tze, ar trebui să știe că la întrebarea când ați cumpărat ultimul articol de îmbrăcăminte pentru dumneavoastră sau soțul dumneavoastră și ce anume, au răspuns în proporție de 61% în București și 70% din mediul rural, din jurul Bucureștiului, "nu-mi amintesc".

Retorica filozofală a domnului Victor Ciorbea, transmisă la Washington, inclusiv cu ultima virgulă, nu că este arogantă și autoritară, dar în nici un caz nu va duce la bun sfârșit ideea de schimbare.

A hrăni poporul cu câțiva pești n-a putut s-o facă decât Iisus Cristos și în nici un caz Victor Ciorbea cu fabulații retorice.

Vă mulțumesc. (Aplauze, Opoziția)

 
  Florea Buga - referire la semnarea Tratatului cu Ucraina;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florea Buga. Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

   

Domnul Florea Buga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am scris această declarație politică cu cea mai neagră posibilă cerneală în semn de adâncă durere, pentru că ieri, 2 iunie, s-a semnat la Neptun unul din cele mai triste acte din istoria poporului român și cel mai tragic, aș putea spune, din ultimii șapte ani.

În iunie 1940, U.R.S.S.-ul ne-a răpit prin forță și dictat Basarabia cu o suprafață de 44.422 km.2 și cu o populație de peste 3,5 milioane de locuitori. Tot atunci a anexat cu brutalitatea-i binecunoscută partea de nord a Bucovinei cu județele Cernăuți și Storojineț, unde trăiau peste 600.000 de români. Și tot în vara anului '40, bunul nostru vecin de la răsărit ne-a răpit ținutul Herța, care are 400 km.2 și peste 70.000 de locuitori.

Teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord și Herței au fost eliberate însă de Armata Română între 22 iunie și 23 iulie 1941, printre luptătorii pentru eliberarea acestor străvechi pământuri românești aflându-se și tatăl meu, ostaș țăran din județul Olt. În aceste lupte și-au pierdut viața peste 23.000 de ostași și ofițeri.

Toate aceste teritorii au revenit atunci la trupul scump și sfânt al patriei noastre, numai că bucuria împlinirii visului n-a durat prea mult.

În vara anului 1944, în condițiile politice și militare de atunci, aceste teritorii au intrat din nou sub stăpânirea sovieticilor, lucru consfințit de Convenția semnată la Moscova pe 12 septembrie 1944 cât și de Tratatul de pace, semnat la Paris în 1947.

După 1944, Basarabia a devenit Republica Socialistă Moldovenească, în schimb Bucovina de Nord, Sudul Basarabiei și Herța au intrat în componența Republicii Ucraina, unde se află, din păcate, și astăzi.

În 1948, când România era înfeudată în întregime intereselor sovietice, când prim-ministru era Petru Groza și ministru de Externe Ana Pauker, s-a semnat un Protocol privind linia de frontieră de stat dintre România și URSS. În cursul aceluiași an, 1948, pe baza Protocolului respectiv, s-a semnat un Proces-verbal de către Nicolai Șutov, pe atunci prim-secretar al Ambasadei sovietice la București, și Eduard Mezincescu din Ministerul de Externe al României, prin care Insula Șerpilor a fost cedată, fără șovăire, sovieticilor.

Pactul Ribbentrop-Molotov din august '39, cele două ultimatumuri sovietice din '40, Procesul-verbal din '48 trebuie nu numai să le condamnăm, ci să le declarăm aici, în Parlamentul României, acte lovite de nulitate. Pentru noi, aceste provincii au fost și sunt teritorii românești, chiar dacă acum sunt stăpânite de Ucraina.

Prin semnarea Tratatului de la Neptun, tot în iunie, dar în '97, înseamnă că noi, românii, suntem obligați să recunoaștem aparteanența la Ucraina a acestor străvechi teritorii românești. Știm din scrisorile pe care le primim că românii noștri de acolo au fost și sunt supuși ucrainizării și slavizării. Actualii semnatari, care vor rămâne în istorie drept trădători, trebuie să știe că toți cei care au cedat din pământul românesc, în frunte cu regele Carol al II-lea, au plătit în fața istoriei. Știu mai mult ca sigur, că și domnul președinte Emil Constantinescu, și domnul ministru de Externe, Adrian Severin, vor plăti scump în fața marelui tribunal, care nu este altul decât istoria neamului românesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Timpul!

 
   

Domnul Florea Buga:

Pentru mine și pentru partidul meu, ziua de 2 iunie 1997 rămâne o zi de doliu național, românii abandonați acolo fiind nevoiți să suporte vicisitudinile vremii, iar noi, îndreptățiți să spunem "Unde ești tu, Țepeș-Doamne?", acum, când, "De la Nistru pân'la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-sa".

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Drecin - referire la zvonurile privind o Transilvanie detașată de restul României;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin. Se pregătește doamna deputat Viorica Afrăsinei.

   

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

De obicei, în intervențiile noastre politice facem trimitere la cazuri și situații palpabile, ușor sau relativ ușor de dovedit prin documente contabile sau de altă natură, investigații ale mass-mediei, declarații ale părților implicate. În măsura în care instituțiile statului de drept se implică cu promptitudine și profesionalism, respectivele cazuri și situații, care întotdeauna se abat de la legile în vigoare, pot fi rezolvate spre binele și mulțumirea cetățeanului și țării. Sunt, însă, o categorie aparte de fenomene care ies din grupul celor pe care le-am putea numi concrete. Ele circulă cu repeziciune din gură-n gură, sunt alimentate cu insistență din surse greu de depistat, se insinuează cu perfidie în viața noastră de zi cu zi, subminând liniștea și încrederea în propriile puteri, în instituțiile statului, în însăși ființa țării. Apar în anumite momente ale jocului politic, cu scopul evident de al potoli sau potența. Au, uneori, o anumită credibilitate bazată pe o realitate istorică mai veche sau chiar foarte recentă. Vorbele sau zvonurile, căci pe ele le punem în discuție, au fost întotdeauna gândite și lansate de instituții specializate. Pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra unei societăți, în măsura în care contribuie la coagularea forțelor naționale în vederea depășirii unui moment critic, respectiv contribuie la disiparea lor, creând condiții favorabile menținerii și potențării haosului.

În consecință, nu întâmplător problematica zvonurilor, de la geneză la efecte, stă în atenția sociologilor, politologilor, psihologilor prin studii ca cel al lui Jean Noel Kapferer intitulat "Zvonurile", apărut la Paris în 1990 și, mai apoi, trei ani mai târziu în traducere românească în Editura "Humanitas".

Mă voi opri asupra unui zvon, care face o nouă carieră din 1990 încoace. Instituția care l-a lansat se străduiește să-i caracterizeze pe români în funcție de zona geografică din care provin. Astfel, oltenii sunt avizi de funcții, gălăgioși, aproximativi în cunoștințele pe care le posedă, aroganți. Moldovenii sunt leneși, oameni cu idei dar prea superficiali pentru a duce un lucru la bun sfârșit. Le place să trăiască de pe o zi pe alta, mulțumindu-se cu puțin. Bucureșteanul este celebrul Mitică, profitor clasic, de o moralitate îndoielnică, oscilant în idei și atitudini, o veritabilă pacoste națională. Acestor regățeni îi este opus ardeleanul, mai puțin expansiv, mai încet în toate dar muncitor, ordonat, punctual, gospodar, ceea ce explică standardul de viață și rafinamentul net superior al cetățeanului din Transilvania, Banat și Crișana. Cu toate acestea, ardeleanul trebuie să ducă în spate restul țării, din munca lui se înfruptă regățenii. Ar fi cazul, spune vorba, ca ardeleanul să scape de sub exploatarea sudiștilor, cu atât mai mult cu cât Transilvania aparține, din punct de vedere economic, cultural, religios, mental, centrului Europei. O Transilvanie detașată de restul României...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Timpul !

 
   

Domnul Mihai Drecin:

...încadrată în Europa civilizată ar asigura locuitorilor ei o viață plină de lapte și miere.

Pentru impulsionarea acestui demers se fabrică hărți geografice, care separă Europa Apuseană de cea Răsăriteană, pe criterii religioase și mentale, în care întotdeauna Transilvania este ruptă de restul țării, fiind singura provincie considerată europeană și nu neapărat românească.

Chirurgii care se ocupă cu asemenea operații exagerează deliberat anumite particularități pe care secolele de stăpâniri străine ni le-au picurat în vene și în suflet. Ei scapă din vedere însă bulgărele de aur din mintea și inima fiecărui român care a înțeles, de-a lungul atâtor generații, că numai unitatea politică le poate asigura supraviețuirea și din când în când, momente reale de afirmare europeană și mondială.

Deci, stimați colegi, să respingem încercările periculoase de învrăjbire națională pe motive economice, politice, religioase, să ne apărăm unitatea statală într-o Europă unită a națiunilor libere.

Vă mulțumesc.

 
  Viorica Afrăsinei - despre imaginea Parlamentului și parlamentarilor în condițiile actuale;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Viorica Afrăsinei. Se pregătește domnul deputat Miron Chichișan.

Vreau să vă spun că și domnul deputat Drecin a depășit cu 3 minute timpul de 3 minute.

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Dacă, în afară de intervenția mea care cred eu că este și așa suficient de lungă, aș mai fi avut 2 minute, aș fi îndrăznit să dau o replică domnului coleg antevorbitor, care și-a permis oarecum să aducă atingere personalității moldovenilor, pentru că sunt moldoveancă și pentru că am convingerea că nu-i cunoaște foarte bine.

 
   

Domnul Mihai Drecin (din bancă):

Nu ați înțeles dumneavoastră, doamnă!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

În primul rând intervenția mea se dorește a fi scurtă, nu știu în ce măsură voi reuși, dar desigur nu și fără efect.

Aș dori astăzi, distinși colegi, să vă vorbesc despre imagine și nu despre orice fel de imagine ci despre imaginea noastră a parlamentarilor, pe care cei mai mulți dintre noi am construit-o cu migală zi de zi, în timp, prin tot ceea ce am făcut până să ajungem aici, imagine pe care, dacă nu din demnitate, mai ales din datoria morală, cetățenească, avem menirea de-a o păstra nedeteriorată ba, chiar mai mult, de a-i da prin comportamentul și activitatea noastră un plus de valoare, valoare pe care trebuie să o aibă cea mai reprezentativă instituție a unui stat democratic.

De ce trebuie să vorbim acum despre imaginea noastră? După părerea mea, pentru că deja este destul de târziu dar nu prea târziu pentru a ne aminti nouă înșine, ca să nu spun unora dintre noi, că suntem organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.

Nu vreau să vă supăr, distinși colegi, dar îmi pun din ce în ce mai des întrebarea, în ultimul timp, dacă noi mai avem forța pe care ne-o dă Constituția, atâta timp cât în această legislatură am dezbătut prea puține legi cu oarecare importanță dar mai degrabă s-a votat fără prea multă analiză, tot ce s-a trimis de la Guvern cu imperativul "procedură de urgență", eludând astfel nu numai posibilitatea parlamentarului de a-și realiza, sarcinile pe care i le impune mandatul dăruit, poate, în unele cazuri cu prea multă generozitate, de cei care ne-au votat. Pentru că dincolo de mandatul politic noi mai avem de împlinit un mandat, poate chiar mai important decât cel politic, și anume acela pe care ni l-a încredințat omul de rând, cu nevoile și durerea unei vieți sărace, omul care nu știe a vota programe dar, în mod sigur, în votul lui a pus o lacrimă de speranță pentru ziua de mâine, pentru ca mâine să aibă o pâine întreagă pe masă și să aibă un loc de muncă asigurat pentru copiii săi.

De ce vă spun toate astea? Pentru că eu, ca parlamentar, ca și mulți dintre dumneavoastră, care am avut șansa de a mai parcurge o legislatură, sunt măcinată de întrebarea: cine are interesul să deterioreze imaginea Parlamentului, cine are interesul ca poporul român să nu mai aibă încredere în utilitatea unei forțe legiuitoare, atâta timp cât Executivul încearcă să demonstreze cu sprijinul unora dintre noi că poate guverna, dacă nu eludând, măcar diminuând importanța Parlamentului. Și iată, peste toate acestea, se interpune în permanență Televiziunea, parcă asemeni unui scenariu bine construit, cu imagini negative despre Parlament și parlamentari, interpretări eronate despre personalitatea sau activitatea unora dintre noi. Și, ce-i mai trist, este că mulți dintre noi, din zelul de a sprijini Guvernul, ca un exponent al partidelor din care face parte și din dorința de a respecta cu sfințenie un mandat pur politic sau poate unii chiar din comoditate, permit nefiresc de mult o diminuare a activității noastre parlamentare și uneori o încălcare a prevederilor noastre regulamentare. În acest timp, Televiziunea, care de multe ori contribuie cu sau fără voie la degradarea imaginii Parlamentului, lucrează, și în ultima perioadă din ce în ce mai mult, pentru construcția unei imagini favorabile Guvernului, fie ea chiar cu bună știință, falsă. Se dorește oare o singură forță, aceea executivă în România ? Iată un prim aspect la care aș dori să vă rog să meditați.

În altă ordine de idei, am convingerea că asemeni mie, fiecare dintre dumneavoastră ați luat la cunoștință cu stupoare și indignare de declarația domnului Emil Tocaci, rostită în săptămâna anterioară în plenul Senatului, potrivit căreia un deputat primește 7-8 milioane pe lună și alte comentarii, precum că nici măcar nu am justifica suma pe care o cheltuim.

Cum a putut fi făcută o declarație atât de aberantă care, desigur, a fost preluată de mass-media și prezentată astfel încât să conducă, din nou, la deteriorarea intenționată a imaginii noastre?

Cum putem rămâne surzi sau muți în astfel de situații create, cu bună știință, de un coleg al nostru, senator, care, prin gestul său, a dovedit nu numai o lipsă de documentare în problema discutată în Senat, cât mai ales o lipsă de alte însușiri atât de necesare unui om, cu atât mai mult cu cât acesta este un demnitar și se dorește a fi un coleg.

De asemenea, ziarul Adevărul prezenta declarația în topul eleganței, alte cotidiene o comenta de așa manieră încât cetățeanul român este convins că așa și este, chiar dacă, ulterior, două-trei cotidiene au prezentat, într-un chenar îngust, comunicatul Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Mai mult decât atât, am vizionat cu aceeași indignare...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Timpul, vă rog!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

... și emisiunea realizată duminica trecută, la oră de maximă audiență, cu domnul Silviu Brucan, omul care pune note și care își permitea, cu aceeași nonșalanță, ba chiar cu aerul de cunoscător al problemei, să vorbească cetățenilor României de încă 3 milioane pe care și le-au aprobat deputații pentru cheltuieli pe care nici măcar nu trebuie să le justifice, dispunând astfel de un total de 6 milioane.

Această emisiune, domnilor colegi, a fost difuzată de trei ori pe postul de televiziune PRO-TV.

Domnilor colegi,

Ce se dorește printr-o astfel de propagandă mincinoasă la adresa noastră? Eu, personal, nu pot să tolerez o astfel de indignare și sunt convinsă că și mulți dintre dumneavoastră. Eu personal sunt dispusă să punem la dispoziția oricărui ziarist deconturile lunare asupra sumei forfetare, precum și fluturașul cu salariul lunar, sumă care este sub limita decenței, dacă facem comparație cu salariul oricărui alt parlamentar dintr-o țară europeană, dar nu numai, chiar și cu salariile ce se plătesc în România pentru diferite funcții.

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-o intervenție anterioară, v-am rugat să-mi fiți aliați în protestul pe care l-am făcut la adresa PRO-TV-ului pentru maniera lipsită de documentare reală în care realizează unele știri referitoare la activitatea Camerei Deputaților...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Timpul...!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

... și am sentimentul că intervenția mea a rămas fără efect. Astăzi vă cer să-mi fiți aliați în demersul pe care doresc să-l promovez, începând de la această tribună, împotriva afirmațiilor domnului coleg senator Emil Tocaci, solicitând ca, în mod public, în perioada imediat următoare, să-și justifice atitudinea și să recunoască lipsa de informare și să-și ceară scuze. În caz contrar, eu, personal, și nu mă îndoiesc de faptul că voi găsi aliați și în rândul dumneavoastră, voi depune un memoriu la Comisia de disciplină și imunități a Senatului, solicitându-i ferm măsurile care se impun.

Dincolo însă de acest demers, intervenția mea de astăzi s-a dorit a fi o invitație pe care o fac dumneavoastră, domnilor colegi parlamentari, de a medita asupra aspectelor prezentate și de a acționa în activitatea viitoare, astfel încât fiecare din noi și toți împreună să dovedim că suntem organul suprem legiuitor într-un stat democratic și desigur că fiecare din noi suntem o frântură din această forță, dar și un liant cu cei care și-au pus speranța de mai bine în noi.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Miron Chichișan - evocarea personalității mareșalului Ion Antonescu;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Chichișan și se pregătește domnul deputat Ferenc Asztalos, care este ultimul pe listă.

   

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu 115 ani în urmă, la 2 iunie 1882, vedea lumina zilei la Pitești, cel destinat să intre în istorie, alături de marii martiri ai neamului, Ion Antonescu. Și-a iubit pământul străbun ca nimeni altul și a luptat pentru întregirea neamului în cele două războaie mondiale. A fost călăuzit de un singur crez: libertatea și fericirea propriului popor, alipirea la patria mamă a teritoriilor românești rupte din trupul țării de vecini lacomi în conjuncturi vitrege pentru țară.

La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, colaboratorii nu l-au înțeles, iar naivul sau vicleanul Mihai de Hohenzolern l-a trădat. Arestat, din ordinul fostului suveran, de grupul condus de trădătorul ce-și doarme somnul la Iaslovăț, la 23 august 1944 a fost predat rușilor, la 1 septembrie, același an. Pentru această faptă de bravură, Mihai de Hohenzolern a primit de la Stalin decorația "POBEDA" și un avion, intrând în istoria eroicului nostru popor ca deschizător al drumului glorios spre comunism. Nu avea cum să știe necoptul suveran - ( care coordonase arestarea a ceea ce avea țara și armata mai valoros în acea vreme - sau poate înțelegerea prusacului Mihai că nu se putea înălța sub coroana falnicului stejar românesc a cărui umbră îl umilea. Pentru fapta sa nedemnă l-a iertat mareșalul, l-a iertat poate Dumnezeu, dar nu l-ar ierta istoria.

Judecat de un așa-zis "tribunal al poporului", în a doua jumătate a lunii mai '46, mareșalul Antonescu a fost condamnat la moarte. Și Hohenzolernul l-a trădat pentru a doua oară, neacceptând grațierea înaintată prin cerere de avocatul apărării.

Ultimele zile din viață și le-a petrecut în închisoare, apoi, împreună cu alți condamnați, a fost dus în Valea Piersicilor. Un pluton de execuție, format din gardieni publici, avea misiunea să-l execute.O rafală de gloanțe și condamnații s-au prăbușit. A căzut mareșalul. Era 1 iunie 1946. Peste o zi, la 2 iunie 1946, mareșalul ar fi împlinit 64 de ani. Nu i-a mai împlinit și nu a avut parte nici de mormânt. Se temeau asasinii că la mormântul mareșalului, poporul va face pelerinaj, dar duhul lui Ion, cel fără de mormânt, se află la mormântul Eroului necunoscut, în sufletul cald și luminos al poporului român.

În timp ce mareșalului Antonescu nu i s-a dat un loc de mormânt, veneticului trădător Mihai i s-a permis să treacă pe sub Arcul de Triumf, pângărind demnitatea unui popor eroic, dar istoria va face dreptate și mareșalul Antonescu va fi așezat în gloria marilor luptători martiri ai neamului românesc. (Aplauze)

 
  Dumitru Bălăeț - solicitarea rezolvării cazului de la Odorheiu Secuiesc;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Ferenc Asztalos a renunțat să ia cuvântul. Domnul deputat Pițigoi lipsește, nu? O să mai dau cuvântul unui singur deputat, în locul domnului deputat Ferenc Asztalos, și anume domnului deputat Florian Udrea, după care domnul deputat Petre Țurlea are o chestiune de procedură. Domnul deputat Florian Udrea este? Nu este. Atunci, următorul pe listă ar fi domnul deputat Dumitru Bălăeț.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare protestează împotriva actelor de violență dezlănțuite de extremiștii maghiari la Odorheiu Secuiesc. Aceste violențe sunt cu atât mai grave cu cât s-au dezlănțuit împotriva unui așezământ umanitar, o școală specială pentru copii handicapați, a cărei construcție se face prin concursul unei instituții religioase, Congregația greco-catolică a inimii neprihănite, cu sprijinul unei asociații umanitare elvețiene, în urma unei hotărâri definitive a Curții de Apel din Târgu Mureș privind construirea așezământului respectiv. Va să zică, nici caracterul legal și absolut umanitar al Școlii pentru handicapați, nici toleranța religioasă, pe care o implică instituția care o patronează, nici sprijinul internațional de binefacere nu i-a oprit pe naționaliștii maghiari din Odorheiul Secuiesc să săvârșească actele de violență, pe care le atestă fotografiile publicate în presa maghiară locală și în Adevărul, dar care sunt tăinuite cu grijă de Televiziunea națională, spre rușinea ei și a noastră, a Parlamentului, care patronăm această instituție de dezinformare națională.

Din aceleași surse, marginalizate cu grijă, aflăm că aceste acte de violență sunt instigate de către primarul localității, care zadarnic este declarat independent de către reprezentanții UDMR-ului. El însuși se manifestă consecvent cu principiile etnico-autonomiste proclamate de UDMR, iar un consilier județean al UDMR-ului îl sprijină cu furie pe primar în acțiunile sale de instigare naționalistă. Faptul că UDMR-ul, ca partid de guvernământ, este amestecat în violențele de la Odorheiu Secuiesc, îl mai demonstrează și pripita Hotărâre guvernamentală nr.72, inițiată de către cine credeți? chiar de secretarul Guvernului Ciorbea, domnul Remus Opriș, prin care terenul de sub clădirea școlii speciale pentru handicapați se atribuie Consiliului local Odorhei, după ce chiar primăria localității respective recunoscuse, în fața Tribunalului din Târgu Mureș, că terenul respectiv nu-i aparține.

Iată, domnilor deputați, până la ce compromisuri mizerabile, cusute cu ață albă, ajunge Guvernul Ciorbea în cârdășia lui cu UDMR-ul. Zadarnică este mușamalizarea situației prin constituirea unei așa-zise comisii de anchetă, zadarnice dezicerile UDMR-iste. Faptele demonstrează contrariul. Cele de la Odorheiu Secuiesc sunt doar o picătură din paharul de otravă care începe să dea peste margini.

Dacă vreți să dați dovadă de cinste, probitate morală, consecvență cu principiile umaniste și europene pe care le proclamați pe toate drumurile, vi se cere, domnilor guvernanți, să luați măsuri concrete și urgente, măcar în cazul de violențe de la Odorheiul Secuiesc.

Partidul România Mare vă cere:

1. anularea Hotărârii de Guvern nr.72 de reatribuire a terenului Școlii speciale de handicapați din Odorheiu Secuiesc;

2. demiterea imediată a primarului Odorheiului Secuiesc, care a instigat la violențe naționaliste;

3. pedepsirea exemplară a consilierului județean UDMR-ist care a făcut aceleași instigări;

4. luarea de măsuri concrete de ocrotire a așezământului umanitar din Odorheiu Secuiesc, conforme cu principiile internaționale ale drepturilor omului.

Iată, domnilor deputați, ce trebuie rezolvat de urgență în cazul de la Odorheiu Secuiesc. Se cer fapte și nu mușamalizări ale situației intolerabile de acolo. Mulțumesc. (Aplauze)

 
  Petre Țurlea - problemă de procedură;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea dorește o chestiune de procedură. Vă rog!

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având eu foarte mulți prieteni în Camera aceasta, cel mai probabil nu voi mai putea vorbi la acest microfon marțea. De aceea, vă propun, domnule președinte, să înaintați Biroului Camerei cererea ca intervențiile de marți care, datorită timpului scurt, nu se pot susține, să poată fi prezentate stenografei și să fie cuprinse în stenogramă. Stenograma este document istoric și acesta este cel mai important act care rămâne după noi. (Vociferări)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

 
  Asztalos Ferenc - argumente în favoarea dezamorsării conflictului creat la Odorheiu Secuiesc.

Domnul deputat Ferenc Asztalos dorește un drept la replică. Vă rog!

   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evoluția evenimentelor recente de la Odorheiu Secuiesc a stârnit interpretări necorespunzătoare în presa centrală scrisă și audio-vizuală, care încearcă să prezinte problema Școlii ajutătoare din Odorheiu Secuiesc ca un conflict interetnic și interconfesional. (Rumoare)

În legătură cu această problemă, de la bun început, trebuie să subliniez că ne delimităm de orice act de violență, că, din punctul nostru de vedere, singura cale de soluționare a problemelor este calea legalității.

Din necesitatea de a dezamorsa neîncrederile între comunitatea locală din Odorheiu Secuiesc și Asociația Baselhilf din Elveția, ca urmare a medierii, în februarie 1997, s-a ajuns la o scrisoare de intenție, prin care se rezolvă, printre altele, și problema patrimonială a clădirii, prin nominalizarea proprietarului adecvat, Asociația Baselhilf. Totodată, prin această scrisoare de intenție, semnată de domnul Martin Burhardt, președintele Asociației elvețiene, și domnul Siril Bürgel, directorul executiv, s-a încercat să se elimine obiectul conflictului de pe scena dezbaterilor. Obiectul conflictului nu erau copiii, adevărați beneficiari ai orfelinatului, ci statutul de proprietar al clădirii.

Evoluția spre adâncirea conflictului, cauzată de nerespectarea acestui angajament de către domnul Siril Bürgel, ne obligă să dăm public unele informații pe care, până la ora actuală, le-am considerat nepublice din interesul procesului de mediere. Aceste documente se referă la Societatea comercială Omega Prodinvest S.A., unde directorul executiv al Asociației Baselhilf, domnul Siril Bürgel, apare ca reprezentant al Firmei Welinvest AG din Elveția, investitorul străin de capital.

Aceste documente reflectă că persoanele implicate în afacerea Cerehat, respectiv domnul Aristide Roibu, antreprenorul general, care a construit clădirea și a donat-o în stare neterminată congregației, are interese economice comune cu domnul Siril Bürgel. Aceste documente ne fac să punem următoarele întrebări:

1. Care este statutul legal și prin ce documente este înregistrată Asociația Baselhilf din Elveția?

2. Cine este reprezentantul legal care răspunde de gestionarea bunurilor și a donațiilor făcute în numele asociației?

3. Cine sunt donatorii care i-au contribuit la construirea clădirii din Odorheiu Secuiesc?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, timpul!

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

4. Cum se justifică faptul că constructorul vorbește despre o sumă de 4,8 miliarde lei, iar această sumă figurează în declarația Asociației Baselhilf având valoare de 4 milioane de dolari în 1996, 5 milioane dolari în martie '97 și 6 milioane de dolari în mai '97.

Cu toate că construcția a fost oprită la sfârșitul anului trecut, la aceste întrebări, domnul Siril Bürgel a refuzat să răspundă ori de câte ori a fost solicitat. La fel, nu a văzut nimeni dintre oficialitățile din România contractul de mandatare dintre Baselhilf și ARIS SRL, respectiv Arisindustrie, pe baza căruia Arisindustrie a donat clădirea.

În toate documentele de pornire a investiției, această investiție figura ca școală ajutătoare pentru copiii din Odorhei. Prin activitatea subversivă a domnului Aristide Roibu, proprietarul și președintele Firmei Arisindustrie, această investiție a devenit treptat Orfelinatul greco-catolic din Odorheiu Secuiesc.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Și ce dacă...!

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Se naște deci întrebarea...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Timpul vă rog!

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

... dacă sub pretextul unei investiții umanitare nu se ascunde oare interese personale de afaceri?! Vă rog, încă un minut!

Vehemența și agresivitatea cu care domnul Aristide Roibu, respectiv Siril Bürgel au încercat să-și impună punctul de vedere (Vociferări), fără să dea răspunsurile de-a lungul discuțiilor, ne pun în situația de a ruga organele abilitate să verifice legalitatea transferurilor financiare și a importurilor și cheltuielilor aferente acestor lucrări. Oare maicile din Congregația inimii neprihănite și locuitorii din Odorheiu Secuiesc nu se află împreună în aceeași barcă, amândoi fiind trași de sfoară în această afacere? Înainte să se proclame acest conflict de interese patrimoniale, ca un război interetnic, oare presa nu ar face mai bine să asculte toate părțile implicate, iar autoritățile abilitate să-și efectueze cercetările de rigoare?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Timpul!

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Toți dorim să aflăm care este adevărul în afacerea Cerehat și cine sau ce se ascunde în spatele unui paravan, aparent umanist și de caritate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Ați maltratat niște femei acolo, ca niște barbari.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț (venind către prezidiu):

Trebuie să-mi dați voie, să dau o replică la ceea ce s-a spus!

Din prezidiu:

N-ai fost nominalizat.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

N-am fost nominalizat, dar trebuie să dau replica, pentru că am fost acuzat...(Vociferări)

Domnilor colegi,

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos!

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu trebuie să admitem violențele. Acolo au fost trase de păr niște călugărițe și aruncate pe scări, îmbrâncite. Aceasta este situația.

Și vă rog foarte mult, colegii noștri din UDMR, să răspundă la aceste probleme concrete de violență. Nu la altele!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu subterfugii judiciare, ci violențele, acestea sunt problemele!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta declar închisă prima parte a ședinței noastre, vom continua ședința noastră după ședința comună a celor două Camere.

Luăm o scurtă pauză până când se instalează conducerea ședinței comune.

*

(Urmează ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului.)

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.16/1994.  

După pauză, lucrările ședinței în plen a Camerei Deputaților se reiau la orele 14.40 și sunt conduse de același prezidiu.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Eu mai stau 5 minute ca să se completeze locurile în sală. Mai aștept 5 minute, pentru că la ora actuală nu avem cvorumul de lucru în sală și nu pot să încep ședința, ca atare trebuie să aplic metoda care-mi displace profund. Rog liderii de grupuri să rezolve această problemă și să asigure prezența în sală.

Suntem 120 în sală în acest moment, deci trecem la apelul nominal. Primele două proiecte de lege aflate pe ordinea de zi astăzi sunt amândouă legi organice. Prima din ele este prevăzută în programul ASAL, a doua este iarăși o lege organică.

Deci trecem la apelul nominal. Vă rog!

 
   

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Popa Neculai

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

absent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

absent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

absent

Rizescu Sergiu

prezent

Stan Vasile

prezent

Stănescu Alexandru Octavi

prezent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agaton

absent

Darie Simion

absent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Negrău Mircea

absent

Paneș Iosif

prezent

Rákoczi Ludovic

absent

Serac Florian

absent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Năstase Toma

prezent

Popescu Emil Teodor

absent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

absentă

Oană Gheorghe

absent

Popovici Cornel Sturza

prezent

Spătaru Liviu

prezent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

absent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

absent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

prezent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

absent

Roman Ioan

absent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

absent

Botescu Ion

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

prezent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Boștinaru Victor

absent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

absent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

absentă

Matei Ion Lucian

absent

Niculescu Mihai

absent

Roșca Ioan

prezent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

prezentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Iacob Elena

prezentă

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

absent

Manole Onisei

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

absentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

absent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru-Dumitru

prezent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

prezent

Asztalos Ferenc

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

absent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

prezent

Cristea Gheorghe

prezent

Popa Virgil

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

absent

Enache Marian

prezent

Gazi Gherasim

absent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

prezentă

Bud Nicolae

absent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

absent

Kovacs Carol Emil

absent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Barbăroșie Victor

absent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sirețeanu Mihail

prezent

Tudor Marcu

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pécsi Francisc

absent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

prezent

Chichișan Miron

absent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

absent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

absent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Brück Werner Horst

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabără Valeriu

prezent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

prezent

Meșca Sever

absent

Vajda Francisc-Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

absent

Hunea Carmen

prezentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

prezentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

absent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Dan Ioan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

absent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

prezent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

absent

Deci, reluăm de la început:

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Popa Neculai

prezent

Județul ARAD

Gheorghiof Titus Nicolae

prezent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Județul BACĂU

Dan Matei-Agaton

prezent

Darie Simion

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

prezent

Nistor Vasile

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Negrău Mircea

absent

Rákoczi Ludovic

prezent

Serac Florian

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu Emil

prezent

Județul BOTOȘANI

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Ioniță Nicu

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Lepșa Sorin Victor

absent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

prezent

Județul BUZĂU

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Pâslaru Dumitru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oană Gheorghe

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

prezent

Munteanu Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

prezent

Matei Vasile

prezent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

absent

Județul CONSTANȚA

Barde Tănase

absent

Botescu Ion

absent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Țurlea Petre

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

prezent

Neagu Romulus

absent

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Nicolescu Mihai

prezent

Matei Ion Lucian

absent

Județul GALAȚI

Ciumara Mircea

absent

Nica Dan

absent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

prezentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Județul HARGHITA

Asztalos Ferenc

absent

Nagy Ștefan

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IAȘI

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Dobre Traian

prezent

Dorin Mihai

prezent

Gazi Gherasim

prezent

Mogoș Ion

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Bud Nicolae

absent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Județul MUREȘ

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol Emil

absent

Județul PRAHOVA

Barbăroșie Victor

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Tudor Marcu

absent

Județul SATU-MARE

Budeanu Radu

absent

Pécsi Francisc

absent

Județul SĂLAJ

Chichișan Miron

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Pantiș Sorin

absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Sandu Alecu

absent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Cândea Vasile

absent

Noica Nicolae

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Brück Werner Horst

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Județul TULCEA

Meșca Sever

absent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Dan Marțian

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Boda Iosif

absent

Ciontu Corneliu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

absent

Năstase Adrian

absent

Pambuccian Varujan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

prezent

Județul ILFOV

Petrovici Silvia

prezentă

A treia oară am citit, deci rămâneți absenți, sigur.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din numărătoarea care nu-i încă terminată, avem cvorumul de lucru.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, iar persoanele care nu sunt deputați să ocupe locuri în loje.

Vom continua cu dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/1994.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Florin Scrieciu, director general în Ministerul Agriculturii.

Vă rog.

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi revine onoarea de a prezenta, evident, pe scurt, în fața dumneavoastră, proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii arendării.

Așa cum este cunoscut, în anul 1994, a fost adoptată Legea arendării nr.16, lege organică și care a repus, după o îndelungată perioadă de timp, instituția arendării în drepturile sale. Adoptarea acestei legi s-a impus cu atât mai mult cu cât, timp de aproximativ 4 decenii, arendarea bunurilor agricole, în România, a fost interzisă, fiind prohibită, în mod expres, prin Decretul nr.115/1959 și fiind considerată, în baza acestui act normativ, în mod paradoxal, spunem noi, ca o formă de exploatare a omului.

Instituția arendării nu este unică și nici specifică țării noastre. Toate țările europene, dar și Canada, au instituit, încă din secolul trecut, o legislație specială în materia arendării bunurilor rurale, chiar dacă în Codul civil al fiecărei țări se găsesc reglementări cu caracter general. Este adevărat că, raportându-se la evoluția dreptului rural modern, în fiecare țară, prevederile în materie au fost reglementate și completate succesiv, până în anii '90.

Reglementările privind arendarea terenurilor și a altor bunuri agricole, care au fost adoptate prin Legea nr.16/1994, au ținut seama de perioada în care ne aflam. Și vreau să vă informez că proiectul Legii arendării a fost predat Parlamentului încă din anul 1992, fiind adoptat, cu unele mici modificări, în forma pe care dumneavoastră o aveți acum spre dezbatere. Deci ele au fost raportate la tradiția țării noastre și la dispozițiile dreptului comun, respectiv Codului civil, constituind cadrul legislativ în materie, absolut necesar. Sub acest aspect, normele cuprinse în lege, care sunt de ordine publică, prezintă o deosebită importanță în raporturile dintre arendator și arendaș și au fost de natură să constituie un real sprijin pentru persoanele fizice și persoanele juridice interesate să încheie contracte de arendare.

Cu toate că nu avem o situație exactă, am vrea să vă informăm că instituția arendării a prins roade în România și are deja o pondere însemnată.

Iată câteva propuneri de modificare, care sunt cuprinse în proiectul legii pe care îl supunem dezbaterii dumneavoastră: posibilitatea subarendării bunurilor agricole; posibilitatea cesiunii contractului de arendare soțului, soției, coparticipant la exploatarea bunului agricol sau descendenților acestora, care au atins vârsta majoratului; extinderea categoriei persoanelor fizice care pot fi arendași și la cetățenii români cu domiciliul în străinătate și la foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în România; extinderea categoriei persoanelor juridice care pot fi arendași și la societățile comerciale cu capital parțial sau integral străin, constituite ca persoane juridice române. Această prevedere privind extinderea categoriei persoanelor juridice de a putea arenda este similară, ca tratament juridic, cu modificarea adoptată deja la Legea nr.35/1991.

La stabilirea duratei contractului de către părți, s-a propus, în context cu modificările de mai sus, abrogarea art.15 și 17 privind stabilirea arendei în limita unui minim și maxim de producție, lăsându-se, astfel, libertatea deplină a părților de a stabili nivelul arendei.

În sfârșit...

 
   

Domnul Radu Berceanu (din bancă):

Mai știm și noi să citim!

 
   

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Îmi permiteți, într-un minut termin.

...s-a propus introducerea unui nou articol, pe care îl cunoașteți.

Mă rog, închei, vă mulțumesc pentru observație, dar eu am obligația să prezint această expunere de motive.

Deci, față de cele de mai sus, vă rugăm, în mod respectuos și vă supunem spre dezbatere, cu rugămintea de a fi adoptat, proiectul legii și precizăm că suntem de acord cu toate amendamentele cuprinse în raportul celor două comisii sesizate în fond. Totodată, vom răspunde la eventualele întrebări.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor deputați.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul deputat Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Domnule deputat Gheorghe Cristea, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că, colegii noștri au citit raportul, de altfel și expunerea de motive a fost suficient de largă.

În cadrul comisiei, dezbaterile au condus, de fapt, în principal, la rearanjarea unor articole și amendamente care nu modifică fondul acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale?

Da, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Vă dau un autograf, când termin, dacă îmi permiteți domnule președinte.

(Îi răspunde domnului Gheorghe Cristea)

Un autograf. Dacă dumneavoastră nu mă vreți, eu vă vreau.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte curios că la Legea circulației juridice a terenurilor, care, după părerea noastră, este o lege foarte importantă, vine să modifice o lege organică sau chiar este o lege organică intrinsecă, și la această lege care, iarăși, este foarte importantă pentru agricultura României, singurul reprezentant este domnul Scrieciu care, sigur că, de altfel, și-a adus aportul în proporție de sută la sută la elaborarea acestor legi și eu mă gândesc că ar trebui ca și reprezentanții Ministerului Agriculturii, ministrul secretar de stat să aibă cunoștință de actele normative care se dezbat în Camera Deputaților și pe care ei vor trebui, ulterior, să le aplice, să emită ordine sau norme metodologice de aplicare. Deci este o singură constatare și, domnule președinte, rugămintea mea este ca dumneavoastră, în Biroul permanent, să sesizați acest fapt și să rugați reprezentanții Ministerului Agriculturii, atunci când se impune, când sunt de discutat legi care îi privesc, să participe la dezbateri.

Domnule președinte,

În programul ASAL, la cap.III "Piața funciară", se prevăd foarte clar dorințele, doleanțele Înaltei Porți ca reprezentanții Executivului să înainteze un proiect de lege care să cuprindă... și sigur că în liniuțele de dialog se întâlnesc, rând pe rând, toate prevederile foarte curioase, de fapt, ale acestei legi.

Arendarea, în istoria României, este cu tradiții înainte de apariția Evului Mediu și ea s-a practicat sub o formă sau alta.

Administratorii vechilor moșii, încet - încet, au început să subarendeze. De fapt, toată tradiția românească, care a apărut, inclusiv Regulamentul învoielilor agricole din 1866, modificarea acestuia în '82 și tocmelile agricole în 1893, de fapt, legiferau, stabileau reguli pentru subarendare. Între proprietarul de pământ și fostul administrator devenit arendaș se stabileau niște raporturi juridice. Acest arendaș, la rândul lui, dădea anumite suprafețe de teren țăranilor pentru un scop, ca aceștia să aibă din ce să trăiască.

În momentul acesta, care ar trebui să fie scopul arendării? Practic, prin arendare, cetățeni care au teren arendează terenul unor alți cetățeni, care au pregătire de specialitate sau practică agricolă și, prin activitatea pe care o desfășoară aceștia din urmă, de administrare a fermelor, a suprafețelor mari, a exploatațiiilor mari agricole, se reușește să se obțină un beneficiu, o rentă funciară apreciabilă care să satisfacă atât pe proprietarul de teren, cât și pe arendașul respectiv. De aceea, în momentul în care se lansează, în proiectul acesta de lege, subarendarea, subarendare care a constituit motivul mișcărilor din 1888 și 1907... aș vrea, cu îngăduința dumneavoastră, să remarc că nu erau rădăcini ale actualului PDSR atunci, cei care au înăbușit răscoala din 1907. (Rumoare în partea dreaptă a sălii) Vreau să vă spun că această subarendare nu se justifică, în momentul de față. În momentul acesta, administrarea directă a unui cetățean român, care are domiciliul în România și nu aiurea, ar putea să justifice apariția beneficiului, printr-o exploatație rațională a agriculturii. De altfel, legea din 1940, Legea nr.1110 clarifică foarte bine și pertinent, zicem noi, necesitatea ca să nu se execute decât un contract între proprietar și arendașul, respectiv administratorul moșiei. Acesta ar trebui să aibă niște condiții, și anume pregătire de specialitate sau practică agricolă și ne bucurăm că această propunere a noastră, deși nu este specificată în raport ca fiind propunerea PDSR-ului, a fost îmbrățișată.

De asemenea, durata arendei care era, în Legea nr.16, de 5 ani și care se păstrează în tradiția noastră, am dori ca să fie reintrodusă cu termen de 5 ani și aici există o sumă întreagă de justificări. Colegi de ai noștri, care sunt de specialitate, vor fi de acord că pământul nu este o marfă oarecare, este o marfă alterabilă, o marfă care se transformă în timpul exploatațiilor. Exploatațiile agricole se comportă într-un fel, dacă doi sau trei ani la rând se cultivă sfeclă de zahăr sau dacă se procedează la o rotație competentă a culturilor, solul are o textură, o structură, o cantitate de material organic care îi dă și calitatea lui de sol roditor. De aceea considerăm că minim timp de arendare ar trebui să fie 5 ani, timp în care arendașul să-și poată face niște investiții. Dumneavoastră știți că inclusiv îngrășământul natural nu reușește ca în primul an să își facă efectul asupra culturilor, ci în anul doi, anul trei. Deci iată că se justifică acest timp de arendare.

În legătură cu cesionarea contractului de arendare, sigur că noi avem câteva rezerve. Considerăm că, în cazul în care asupra amendamentelor noastre care, din păcate, nu au trecut în comisie toate, cu dumneavoastră, reprezentanții Comisiilor pentru agricultură și juridică, vom mai reflecta, vom reuși să facem o lege mai bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tot în cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Valeriu Tabără.

Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, este o bucurie că s-a revenit, totuși, asupra acestei legi și nu se discută în procedură de urgență, ci într-o procedură normală. Era normal să fie așa, așa cum, mai zilele trecute, am finalizat o altă lege, care s-a vrut tot în procedură de urgență și ea, de fapt, nu va putea fi aplicată. V-o garantez de pe acum, așa cum a ieșit și mai ales la termenul la care a ieșit. Mai mult, poate că ar fi trebuit să încep cu o întrebare, pentru esența acestei modificări a Legii nr.16 - și poate că erau câteva lucruri care trebuiau să îmbunătățească această lege,- eu pun și această întrebare și îmi pare rău că din partea Ministerului Agriculturii nu este măcar un secretar de stat aici, este doar domnul director general Scrieciu și poate să spună dacă, vreodată, am îndrăznit să trimitem la o lege pe cineva mai jos de secretar de stat sau ministru, sigur, întotdeauna însoțit de domnia sa. Dar pun întrebarea și i-o pun și dânsului: cui servește și care este interesul pentru subarendare? Și mă refer aici la ceea ce înseamnă interesul economic, pentru că, la această dată, arendarea este binevenită și trebuie perfecționată ca instituție, dar în nici un caz în dezavantajul deținătorului de pământ și mai ales a ceea ce înseamnă menținerea fertilității și a acestei avuții extraordinar de mari pe care o are poporul român, și în nici un caz nu putem să fim de acord cu speculațiile care pot să se facă pe această avuție și, mai ales, pe sărăcia românului.

Deci îmi mențin acest punct de vedere că esența acestei legi provine dintr-un acord care nici măcar nu a fost negociat, sunt aceste date, de fapt, această subarendare, profitându-se, practic, de celelalte elemente, tocmai pentru a acoperi acest demers.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. vă rog.

O să vă rog să vă prezentați.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Pereș Alexandru - USD-PD.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar USD-PD din Camera Deputaților, analizând noul proiect privind Legea arendării, declară următoarele: suntem de acord cu introducerea, în textul noii legii, a posibilităților de subarendare totală sau parțială a bunurilor agricole menționate în contractul de arendare, cu acordul înscris al proprietarului, uzufructuarului sau deținătorului legal. De asemenea, veți avea acordul grupului nostru și în privința modificării art.3 din Legea nr.16/1994 privind natura juridică și pregătirea profesională a celui care urmează să fie arendaș. Avem însă rugămintea de a analiza mai amănunțit art.7 din Legea nr.16/94, care, în alin.2, menționează că durata arendării nu poate fi mai mică de 5 ani. Dorim deci și noi menținerea acestei limite de timp și în legea nouă pe care urmează s-o dezbatem și s-o votăm, pentru considerentul că, prin procesul de exploatare agricolă a suprafețelor de teren, acestea pot fi epuizate, din punct de vedere productiv, într-un timp scurt. Dar o limită de cel puțin 5 ani de arendare și exploatare necesită aplicarea unor lucrări agroameliorative și o rotație judicioasă a culturilor. Astfel, arendașul va fi obligat să intervină pentru menținerea potențialului productiv al solului, pentru a putea obține rezultatele financiare dorite.

Considerăm, de asemenea, că, prin propunerea din proiectul de lege în dezbatere privind continuarea contractului de arendare prin moștenire, survenită în urma decesului arendașului, precum și cesiunea contractului de arendare sunt prevederi necesare și, în consecință, suntem de acord cu varianta propusă de comisie și de inițiator.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar PNȚCD susține proiectul de lege, cu amendamentele cuprinse în raportul care v-a fost prezentat dumneavoastră.

Aș vrea să fac o precizare și să-i amintesc domnului Lăpușan că tocmelile agricole nu înseamnă arendare, că nu au nimic de-a face cu arenda...

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Este exploatație!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

...și să nu aibă nici o teamă de exploatarea clasei țărănești, de către altă clasă țărănească, pe de o parte. Pe de altă parte, aș vrea să fac aici o precizare, pentru că dezbaterea a fost destul de consistentă, să spunem, față de termenul de arendare și soluția, care nouă ni s-a părut cea mai acoperitoare, este acordul părților, fiecare cu interesul pe care îl are.

Aș vrea să precizez că, în actuala formă a legii, domnule Lăpușan, pentru că dumneavoastră ați și susținut-o, la vremea respectivă, îmi aduc eu aminte...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să susțineți punctul de vedere al PNȚ-ului și ajungem la dezbaterile pe articole, unde o să fie timp pentru aceste discuții.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Exact mă refer la cele două - trei puncte importante din lege. Deci, în forma actuală a legii, erau trecute prevederi pentru perioade mai mici și total anacronic, dacă vreți, pentru că se spunea: "pentru plantații de vie, care sunt în declin, se poate face arendare și pe o suprafață mai mică, pe un teren mai mic, pe 5 ani, pe 3 ani, pe 2 ani...". Păi, tocmai, dacă este plantația respectivă în declin, mai fac arendare pe 2 ani?! Sau pe 3 ani, când o plantație în declin înseamnă, obligatoriu, investiții, și investiții serioase?! Dar cred că contractul de arendare, care este contractul părților, rezolvă acest lucru în funcție de interesele proprietarului, pe de o parte, și arendașului, pe de altă parte.

Noi susținem acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Elek Barna. Vă rog.

 
   

Domnul Elek Matei Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În anul de grație 1959, Decretul nr.115 desființează instituția arendării care are o îndelungată tradiție atât în România, cât și în Europa, dar nu numai.

Timp de 4 decenii, România a fost lipsită de această instituție atât de importantă în dezvoltarea agrară a unei țări. Iată că, în 1994, Parlamentul de atunci avea menirea să reînființeze această instituție, instituția arendării, care funcționează și în prezent și faptul că funcționează bine este demonstrat prin faptul că circa 15% din terenul agricol, astăzi, este arendat.

Desigur, Legea arendării nu este o lege statică nicăieri în lume, nu este o lege bătută în cuie, nu este o lege care nu poate fi modificată, respectiv îmbunătățită. Drept pentru care, grupul nostru parlamentar susține propunerea de modificare a Legii arendării, prezentată de Guvern, mai ales datorită faptului că această propunere de modificare vine să aducă îmbunătățiri formei actuale a legii.

Așadar, doamnelor și domnilor, grupul nostru parlamentar susține modificarea de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vom începe cu titlul legii. La titlul legii există o propunere, un amendament al comisiei.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.I, la preambul deci, dacă există observații. Nu există.

Vă supun spre aprobare preambulul de la art.I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am ajuns la pct.1 de la art.I, unde există nr.crt.2 din raportul comisiei.

Dacă sunt intervenții?

Da, vă rog.

Domnule deputat Neagu, vă rog.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este un subiect foarte important al acestei legi, este vorba de subarendare. Oricine ne-ar demonstra și oricât am vrea să demonstrăm cuiva, atunci când apar și alți intermediari, acești intermediari nu vin decât să obțină un profit, iar ceea ce se va obține se va obține cu un preț mai mare. Deci, cu cât vor fi mai mulți intermediari, repet, cu cât va fi această subarendare și subsubarendare permisă, cu atât mai mult țăranul român va pierde, iar cei care vor câștiga vor fi acești intermediari.

Aș vrea să reamintesc ce s-a discutat aici, că una dintre cauzele principale ale Răscoalei din 1907 a fost această subarendare.

Dacă vrea cineva, într-adevăr, să facă arendă, dacă vrea cineva, într-adevăr, să fie arendaș, apoi acela își suflecă mânecile și intră, realmente, la muncă, preia pământul acelui proprietar care, din varii motive, fie că este în vârstă, fie că nu se pricepe, fie că are o suprafață prea mare sau a intervenit ceva în viața lui, și îl muncește el, așa cum crede de cuviință, cu muncă salariată, cu echipele pe care și le poate alcătui el. Dar, în nici un caz, nu putem fi convinși sau eu, cel puțin, nu pot să fiu convins că acesta, dacă subarendează, deci dacă mai dă la un alt intermediar, va fi benefic pentru român, pentru nu știu ce investitor, nu știu ce cale se va deschide. Nu se deschide nici o cale, domnilor!

Vreau să vă spun că, orice arendaș care vine, vine să muncească, dacă vrea, într-adevăr, să facă treabă. Dacă vrea să pună pe altul la muncă, atunci îl subarendează și el stă, se plimbă pe Victoriei, pe aici. Nu o să facă altceva. Deci, cel care este arendaș este agricultor atestat, într-o oarecare măsură și o să discutăm aceasta, la un articol puțin mai departe, dar acesta trebuie să fie omul care trebuie să muncească și care trebuie să-și organizeze activitatea.

Acesta este fondul acestui articol, cu care noi nu putem să fim de acord, cu această subarendare. Știm că lucrul acesta este impus de matricea ASAL. Domnule, dar chiar atâta îngenunchere în fața acestei străinătăți?! Chiar vin să facă regulile la noi în agricultură?!

(Rumoare și comentarii în partea dreaptă a sălii)

Bine, dumneavoastră puteți să murmurați și să ziceți cum vreți dumneavoastră.

Sigur că da, forța mâinilor multe este aceea care va spune, într-adevăr, cum anume să se voteze. Este de datoria mea, însă, ca om care am lucrat atâția ani de zile în agricultură, să vă spun că această subarendare nu este benefică pentru țăranul român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Alt agricultor!

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Toate aceste opoziții la textul prezentat pornesc de la ideea că subarendarea, adică apariția intermediarilor, duce la creșterea prețurilor. Dar aș vrea să vă spun lucrul următor: la vânzarea produselor nu mai contează costurile pe care le-ai avut, la vânzare te supui regulilor pieței.

(Comentarii în rândurile PUNR)

Dacă tu ai avut în spate unul, doi subcontractori și ți-au crescut costurile, atunci înseamnă că, în final, pierzi, pentru că prețul pieței este hotărât de piață, și nu de costurile pe care le-am avut eu în spate. Deci este greu de presupus că un arendaș poate să-și facă niște socoteli greșite, care să-l ducă în pagubă.

Ideea pe care eu o înțeleg aici, sunt o serie de lucrări cu un caracter mai special, să zic că vrea să-și facă irigație, la un moment dat, irigația, care este o specialitate complet deosebită, el preferă să o subarendeze, această operație. Nu văd nici o nenorocire, din acest punct de vedere, și în ce măsură creșterea costurilor impietează, în final, asupra cumpărătorului final. Adică prețurile de vânzare sunt hotărâte de piață.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Aceasta nu o mai consemnați, ultima intervenție, că este în afară de subiect!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dacă nu mai sunt alte intervenții, există propunerea de eliminare, făcută de domnul deputat Neagu, de eliminare a alin.2. Trebuie să v-o supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 44.

Voturi împotrivă? Deci 95 de voturi împotrivă.

Din partea stângă a sălii:

Nu este cvorum!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta înseamnă că am rămas fără cvorum, din nou, drept pentru care, în virtutea dreptului pe care mi-l conferă statutul, suspend această ședință, urmând să continuăm joi.

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 3 decembrie 2022, 17:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro