Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-11-2022 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 03-06-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 iunie 1997

2. Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.16/1994.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

După pauză, lucrările ședinței în plen a Camerei Deputaților se reiau la orele 14.40 și sunt conduse de același prezidiu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Eu mai stau 5 minute ca să se completeze locurile în sală. Mai aștept 5 minute, pentru că la ora actuală nu avem cvorumul de lucru în sală și nu pot să încep ședința, ca atare trebuie să aplic metoda care-mi displace profund. Rog liderii de grupuri să rezolve această problemă și să asigure prezența în sală.

Suntem 120 în sală în acest moment, deci trecem la apelul nominal. Primele două proiecte de lege aflate pe ordinea de zi astăzi sunt amândouă legi organice. Prima din ele este prevăzută în programul ASAL, a doua este iarăși o lege organică.

Deci trecem la apelul nominal. Vă rog!

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Popa Neculai

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

absent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

absent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

absent

Rizescu Sergiu

prezent

Stan Vasile

prezent

Stănescu Alexandru Octavi

prezent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agaton

absent

Darie Simion

absent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Negrău Mircea

absent

Paneș Iosif

prezent

Rákoczi Ludovic

absent

Serac Florian

absent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Năstase Toma

prezent

Popescu Emil Teodor

absent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

absentă

Oană Gheorghe

absent

Popovici Cornel Sturza

prezent

Spătaru Liviu

prezent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

absent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

absent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

prezent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

absent

Roman Ioan

absent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

absent

Botescu Ion

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

prezent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Boștinaru Victor

absent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

absent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

absentă

Matei Ion Lucian

absent

Niculescu Mihai

absent

Roșca Ioan

prezent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

prezentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Iacob Elena

prezentă

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

absent

Manole Onisei

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

absentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

absent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru-Dumitru

prezent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

prezent

Asztalos Ferenc

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

absent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

prezent

Cristea Gheorghe

prezent

Popa Virgil

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

absent

Enache Marian

prezent

Gazi Gherasim

absent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

prezentă

Bud Nicolae

absent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

absent

Kovacs Carol Emil

absent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Barbăroșie Victor

absent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sirețeanu Mihail

prezent

Tudor Marcu

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pécsi Francisc

absent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

prezent

Chichișan Miron

absent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

absent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

absent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Brück Werner Horst

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabără Valeriu

prezent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

prezent

Meșca Sever

absent

Vajda Francisc-Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

absent

Hunea Carmen

prezentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

prezentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

absent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Dan Ioan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

absent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

prezent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

absent

Deci, reluăm de la început:

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Popa Neculai

prezent

Județul ARAD

Gheorghiof Titus Nicolae

prezent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Județul BACĂU

Dan Matei-Agaton

prezent

Darie Simion

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

prezent

Nistor Vasile

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Negrău Mircea

absent

Rákoczi Ludovic

prezent

Serac Florian

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu Emil

prezent

Județul BOTOȘANI

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Ioniță Nicu

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Lepșa Sorin Victor

absent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

prezent

Județul BUZĂU

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Pâslaru Dumitru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oană Gheorghe

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

prezent

Munteanu Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

prezent

Matei Vasile

prezent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

absent

Județul CONSTANȚA

Barde Tănase

absent

Botescu Ion

absent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Țurlea Petre

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

prezent

Neagu Romulus

absent

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Nicolescu Mihai

prezent

Matei Ion Lucian

absent

Județul GALAȚI

Ciumara Mircea

absent

Nica Dan

absent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

prezentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Județul HARGHITA

Asztalos Ferenc

absent

Nagy Ștefan

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IAȘI

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Dobre Traian

prezent

Dorin Mihai

prezent

Gazi Gherasim

prezent

Mogoș Ion

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Bud Nicolae

absent

Dunca Tudor Gavril

absent

Godja Petru

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Județul MUREȘ

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol Emil

absent

Județul PRAHOVA

Barbăroșie Victor

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Tudor Marcu

absent

Județul SATU-MARE

Budeanu Radu

absent

Pécsi Francisc

absent

Județul SĂLAJ

Chichișan Miron

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Pantiș Sorin

absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Sandu Alecu

absent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Cândea Vasile

absent

Noica Nicolae

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Brück Werner Horst

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Județul TULCEA

Meșca Sever

absent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Dan Marțian

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Boda Iosif

absent

Ciontu Corneliu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

absent

Năstase Adrian

absent

Pambuccian Varujan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

prezent

Județul ILFOV

Petrovici Silvia

prezentă

A treia oară am citit, deci rămâneți absenți, sigur.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din numărătoarea care nu-i încă terminată, avem cvorumul de lucru.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, iar persoanele care nu sunt deputați să ocupe locuri în loje.

Vom continua cu dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/1994.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Florin Scrieciu, director general în Ministerul Agriculturii.

Vă rog.

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi revine onoarea de a prezenta, evident, pe scurt, în fața dumneavoastră, proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii arendării.

Așa cum este cunoscut, în anul 1994, a fost adoptată Legea arendării nr.16, lege organică și care a repus, după o îndelungată perioadă de timp, instituția arendării în drepturile sale. Adoptarea acestei legi s-a impus cu atât mai mult cu cât, timp de aproximativ 4 decenii, arendarea bunurilor agricole, în România, a fost interzisă, fiind prohibită, în mod expres, prin Decretul nr.115/1959 și fiind considerată, în baza acestui act normativ, în mod paradoxal, spunem noi, ca o formă de exploatare a omului.

Instituția arendării nu este unică și nici specifică țării noastre. Toate țările europene, dar și Canada, au instituit, încă din secolul trecut, o legislație specială în materia arendării bunurilor rurale, chiar dacă în Codul civil al fiecărei țări se găsesc reglementări cu caracter general. Este adevărat că, raportându-se la evoluția dreptului rural modern, în fiecare țară, prevederile în materie au fost reglementate și completate succesiv, până în anii '90.

Reglementările privind arendarea terenurilor și a altor bunuri agricole, care au fost adoptate prin Legea nr.16/1994, au ținut seama de perioada în care ne aflam. Și vreau să vă informez că proiectul Legii arendării a fost predat Parlamentului încă din anul 1992, fiind adoptat, cu unele mici modificări, în forma pe care dumneavoastră o aveți acum spre dezbatere. Deci ele au fost raportate la tradiția țării noastre și la dispozițiile dreptului comun, respectiv Codului civil, constituind cadrul legislativ în materie, absolut necesar. Sub acest aspect, normele cuprinse în lege, care sunt de ordine publică, prezintă o deosebită importanță în raporturile dintre arendator și arendaș și au fost de natură să constituie un real sprijin pentru persoanele fizice și persoanele juridice interesate să încheie contracte de arendare.

Cu toate că nu avem o situație exactă, am vrea să vă informăm că instituția arendării a prins roade în România și are deja o pondere însemnată.

Iată câteva propuneri de modificare, care sunt cuprinse în proiectul legii pe care îl supunem dezbaterii dumneavoastră: posibilitatea subarendării bunurilor agricole; posibilitatea cesiunii contractului de arendare soțului, soției, coparticipant la exploatarea bunului agricol sau descendenților acestora, care au atins vârsta majoratului; extinderea categoriei persoanelor fizice care pot fi arendași și la cetățenii români cu domiciliul în străinătate și la foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în România; extinderea categoriei persoanelor juridice care pot fi arendași și la societățile comerciale cu capital parțial sau integral străin, constituite ca persoane juridice române. Această prevedere privind extinderea categoriei persoanelor juridice de a putea arenda este similară, ca tratament juridic, cu modificarea adoptată deja la Legea nr.35/1991.

La stabilirea duratei contractului de către părți, s-a propus, în context cu modificările de mai sus, abrogarea art.15 și 17 privind stabilirea arendei în limita unui minim și maxim de producție, lăsându-se, astfel, libertatea deplină a părților de a stabili nivelul arendei.

În sfârșit...

Domnul Radu Berceanu (din bancă):

Mai știm și noi să citim!

Domnul Florin Scrieciu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Îmi permiteți, într-un minut termin.

...s-a propus introducerea unui nou articol, pe care îl cunoașteți.

Mă rog, închei, vă mulțumesc pentru observație, dar eu am obligația să prezint această expunere de motive.

Deci, față de cele de mai sus, vă rugăm, în mod respectuos și vă supunem spre dezbatere, cu rugămintea de a fi adoptat, proiectul legii și precizăm că suntem de acord cu toate amendamentele cuprinse în raportul celor două comisii sesizate în fond. Totodată, vom răspunde la eventualele întrebări.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor deputați.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul deputat Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Domnule deputat Gheorghe Cristea, vă rog.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că, colegii noștri au citit raportul, de altfel și expunerea de motive a fost suficient de largă.

În cadrul comisiei, dezbaterile au condus, de fapt, în principal, la rearanjarea unor articole și amendamente care nu modifică fondul acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale?

Da, vă rog.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Vă dau un autograf, când termin, dacă îmi permiteți domnule președinte.

(Îi răspunde domnului Gheorghe Cristea)

Un autograf. Dacă dumneavoastră nu mă vreți, eu vă vreau.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte curios că la Legea circulației juridice a terenurilor, care, după părerea noastră, este o lege foarte importantă, vine să modifice o lege organică sau chiar este o lege organică intrinsecă, și la această lege care, iarăși, este foarte importantă pentru agricultura României, singurul reprezentant este domnul Scrieciu care, sigur că, de altfel, și-a adus aportul în proporție de sută la sută la elaborarea acestor legi și eu mă gândesc că ar trebui ca și reprezentanții Ministerului Agriculturii, ministrul secretar de stat să aibă cunoștință de actele normative care se dezbat în Camera Deputaților și pe care ei vor trebui, ulterior, să le aplice, să emită ordine sau norme metodologice de aplicare. Deci este o singură constatare și, domnule președinte, rugămintea mea este ca dumneavoastră, în Biroul permanent, să sesizați acest fapt și să rugați reprezentanții Ministerului Agriculturii, atunci când se impune, când sunt de discutat legi care îi privesc, să participe la dezbateri.

Domnule președinte,

În programul ASAL, la cap.III "Piața funciară", se prevăd foarte clar dorințele, doleanțele Înaltei Porți ca reprezentanții Executivului să înainteze un proiect de lege care să cuprindă... și sigur că în liniuțele de dialog se întâlnesc, rând pe rând, toate prevederile foarte curioase, de fapt, ale acestei legi.

Arendarea, în istoria României, este cu tradiții înainte de apariția Evului Mediu și ea s-a practicat sub o formă sau alta.

Administratorii vechilor moșii, încet - încet, au început să subarendeze. De fapt, toată tradiția românească, care a apărut, inclusiv Regulamentul învoielilor agricole din 1866, modificarea acestuia în '82 și tocmelile agricole în 1893, de fapt, legiferau, stabileau reguli pentru subarendare. Între proprietarul de pământ și fostul administrator devenit arendaș se stabileau niște raporturi juridice. Acest arendaș, la rândul lui, dădea anumite suprafețe de teren țăranilor pentru un scop, ca aceștia să aibă din ce să trăiască.

În momentul acesta, care ar trebui să fie scopul arendării? Practic, prin arendare, cetățeni care au teren arendează terenul unor alți cetățeni, care au pregătire de specialitate sau practică agricolă și, prin activitatea pe care o desfășoară aceștia din urmă, de administrare a fermelor, a suprafețelor mari, a exploatațiiilor mari agricole, se reușește să se obțină un beneficiu, o rentă funciară apreciabilă care să satisfacă atât pe proprietarul de teren, cât și pe arendașul respectiv. De aceea, în momentul în care se lansează, în proiectul acesta de lege, subarendarea, subarendare care a constituit motivul mișcărilor din 1888 și 1907... aș vrea, cu îngăduința dumneavoastră, să remarc că nu erau rădăcini ale actualului PDSR atunci, cei care au înăbușit răscoala din 1907. (Rumoare în partea dreaptă a sălii) Vreau să vă spun că această subarendare nu se justifică, în momentul de față. În momentul acesta, administrarea directă a unui cetățean român, care are domiciliul în România și nu aiurea, ar putea să justifice apariția beneficiului, printr-o exploatație rațională a agriculturii. De altfel, legea din 1940, Legea nr.1110 clarifică foarte bine și pertinent, zicem noi, necesitatea ca să nu se execute decât un contract între proprietar și arendașul, respectiv administratorul moșiei. Acesta ar trebui să aibă niște condiții, și anume pregătire de specialitate sau practică agricolă și ne bucurăm că această propunere a noastră, deși nu este specificată în raport ca fiind propunerea PDSR-ului, a fost îmbrățișată.

De asemenea, durata arendei care era, în Legea nr.16, de 5 ani și care se păstrează în tradiția noastră, am dori ca să fie reintrodusă cu termen de 5 ani și aici există o sumă întreagă de justificări. Colegi de ai noștri, care sunt de specialitate, vor fi de acord că pământul nu este o marfă oarecare, este o marfă alterabilă, o marfă care se transformă în timpul exploatațiilor. Exploatațiile agricole se comportă într-un fel, dacă doi sau trei ani la rând se cultivă sfeclă de zahăr sau dacă se procedează la o rotație competentă a culturilor, solul are o textură, o structură, o cantitate de material organic care îi dă și calitatea lui de sol roditor. De aceea considerăm că minim timp de arendare ar trebui să fie 5 ani, timp în care arendașul să-și poată face niște investiții. Dumneavoastră știți că inclusiv îngrășământul natural nu reușește ca în primul an să își facă efectul asupra culturilor, ci în anul doi, anul trei. Deci iată că se justifică acest timp de arendare.

În legătură cu cesionarea contractului de arendare, sigur că noi avem câteva rezerve. Considerăm că, în cazul în care asupra amendamentelor noastre care, din păcate, nu au trecut în comisie toate, cu dumneavoastră, reprezentanții Comisiilor pentru agricultură și juridică, vom mai reflecta, vom reuși să facem o lege mai bună.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tot în cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Valeriu Tabără.

Vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, este o bucurie că s-a revenit, totuși, asupra acestei legi și nu se discută în procedură de urgență, ci într-o procedură normală. Era normal să fie așa, așa cum, mai zilele trecute, am finalizat o altă lege, care s-a vrut tot în procedură de urgență și ea, de fapt, nu va putea fi aplicată. V-o garantez de pe acum, așa cum a ieșit și mai ales la termenul la care a ieșit. Mai mult, poate că ar fi trebuit să încep cu o întrebare, pentru esența acestei modificări a Legii nr.16 - și poate că erau câteva lucruri care trebuiau să îmbunătățească această lege,- eu pun și această întrebare și îmi pare rău că din partea Ministerului Agriculturii nu este măcar un secretar de stat aici, este doar domnul director general Scrieciu și poate să spună dacă, vreodată, am îndrăznit să trimitem la o lege pe cineva mai jos de secretar de stat sau ministru, sigur, întotdeauna însoțit de domnia sa. Dar pun întrebarea și i-o pun și dânsului: cui servește și care este interesul pentru subarendare? Și mă refer aici la ceea ce înseamnă interesul economic, pentru că, la această dată, arendarea este binevenită și trebuie perfecționată ca instituție, dar în nici un caz în dezavantajul deținătorului de pământ și mai ales a ceea ce înseamnă menținerea fertilității și a acestei avuții extraordinar de mari pe care o are poporul român, și în nici un caz nu putem să fim de acord cu speculațiile care pot să se facă pe această avuție și, mai ales, pe sărăcia românului.

Deci îmi mențin acest punct de vedere că esența acestei legi provine dintr-un acord care nici măcar nu a fost negociat, sunt aceste date, de fapt, această subarendare, profitându-se, practic, de celelalte elemente, tocmai pentru a acoperi acest demers.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. vă rog.

O să vă rog să vă prezentați.

Domnul Alexandru Pereș:

Pereș Alexandru - USD-PD.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar USD-PD din Camera Deputaților, analizând noul proiect privind Legea arendării, declară următoarele: suntem de acord cu introducerea, în textul noii legii, a posibilităților de subarendare totală sau parțială a bunurilor agricole menționate în contractul de arendare, cu acordul înscris al proprietarului, uzufructuarului sau deținătorului legal. De asemenea, veți avea acordul grupului nostru și în privința modificării art.3 din Legea nr.16/1994 privind natura juridică și pregătirea profesională a celui care urmează să fie arendaș. Avem însă rugămintea de a analiza mai amănunțit art.7 din Legea nr.16/94, care, în alin.2, menționează că durata arendării nu poate fi mai mică de 5 ani. Dorim deci și noi menținerea acestei limite de timp și în legea nouă pe care urmează s-o dezbatem și s-o votăm, pentru considerentul că, prin procesul de exploatare agricolă a suprafețelor de teren, acestea pot fi epuizate, din punct de vedere productiv, într-un timp scurt. Dar o limită de cel puțin 5 ani de arendare și exploatare necesită aplicarea unor lucrări agroameliorative și o rotație judicioasă a culturilor. Astfel, arendașul va fi obligat să intervină pentru menținerea potențialului productiv al solului, pentru a putea obține rezultatele financiare dorite.

Considerăm, de asemenea, că, prin propunerea din proiectul de lege în dezbatere privind continuarea contractului de arendare prin moștenire, survenită în urma decesului arendașului, precum și cesiunea contractului de arendare sunt prevederi necesare și, în consecință, suntem de acord cu varianta propusă de comisie și de inițiator.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar PNȚCD susține proiectul de lege, cu amendamentele cuprinse în raportul care v-a fost prezentat dumneavoastră.

Aș vrea să fac o precizare și să-i amintesc domnului Lăpușan că tocmelile agricole nu înseamnă arendare, că nu au nimic de-a face cu arenda...

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Este exploatație!

Domnul Gheorghe Cristea:

...și să nu aibă nici o teamă de exploatarea clasei țărănești, de către altă clasă țărănească, pe de o parte. Pe de altă parte, aș vrea să fac aici o precizare, pentru că dezbaterea a fost destul de consistentă, să spunem, față de termenul de arendare și soluția, care nouă ni s-a părut cea mai acoperitoare, este acordul părților, fiecare cu interesul pe care îl are.

Aș vrea să precizez că, în actuala formă a legii, domnule Lăpușan, pentru că dumneavoastră ați și susținut-o, la vremea respectivă, îmi aduc eu aminte...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să susțineți punctul de vedere al PNȚ-ului și ajungem la dezbaterile pe articole, unde o să fie timp pentru aceste discuții.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Exact mă refer la cele două - trei puncte importante din lege. Deci, în forma actuală a legii, erau trecute prevederi pentru perioade mai mici și total anacronic, dacă vreți, pentru că se spunea: "pentru plantații de vie, care sunt în declin, se poate face arendare și pe o suprafață mai mică, pe un teren mai mic, pe 5 ani, pe 3 ani, pe 2 ani...". Păi, tocmai, dacă este plantația respectivă în declin, mai fac arendare pe 2 ani?! Sau pe 3 ani, când o plantație în declin înseamnă, obligatoriu, investiții, și investiții serioase?! Dar cred că contractul de arendare, care este contractul părților, rezolvă acest lucru în funcție de interesele proprietarului, pe de o parte, și arendașului, pe de altă parte.

Noi susținem acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Elek Barna. Vă rog.

Domnul Elek Matei Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În anul de grație 1959, Decretul nr.115 desființează instituția arendării care are o îndelungată tradiție atât în România, cât și în Europa, dar nu numai.

Timp de 4 decenii, România a fost lipsită de această instituție atât de importantă în dezvoltarea agrară a unei țări. Iată că, în 1994, Parlamentul de atunci avea menirea să reînființeze această instituție, instituția arendării, care funcționează și în prezent și faptul că funcționează bine este demonstrat prin faptul că circa 15% din terenul agricol, astăzi, este arendat.

Desigur, Legea arendării nu este o lege statică nicăieri în lume, nu este o lege bătută în cuie, nu este o lege care nu poate fi modificată, respectiv îmbunătățită. Drept pentru care, grupul nostru parlamentar susține propunerea de modificare a Legii arendării, prezentată de Guvern, mai ales datorită faptului că această propunere de modificare vine să aducă îmbunătățiri formei actuale a legii.

Așadar, doamnelor și domnilor, grupul nostru parlamentar susține modificarea de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt, atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vom începe cu titlul legii. La titlul legii există o propunere, un amendament al comisiei.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.I, la preambul deci, dacă există observații. Nu există.

Vă supun spre aprobare preambulul de la art.I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am ajuns la pct.1 de la art.I, unde există nr.crt.2 din raportul comisiei.

Dacă sunt intervenții?

Da, vă rog.

Domnule deputat Neagu, vă rog.

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este un subiect foarte important al acestei legi, este vorba de subarendare. Oricine ne-ar demonstra și oricât am vrea să demonstrăm cuiva, atunci când apar și alți intermediari, acești intermediari nu vin decât să obțină un profit, iar ceea ce se va obține se va obține cu un preț mai mare. Deci, cu cât vor fi mai mulți intermediari, repet, cu cât va fi această subarendare și subsubarendare permisă, cu atât mai mult țăranul român va pierde, iar cei care vor câștiga vor fi acești intermediari.

Aș vrea să reamintesc ce s-a discutat aici, că una dintre cauzele principale ale Răscoalei din 1907 a fost această subarendare.

Dacă vrea cineva, într-adevăr, să facă arendă, dacă vrea cineva, într-adevăr, să fie arendaș, apoi acela își suflecă mânecile și intră, realmente, la muncă, preia pământul acelui proprietar care, din varii motive, fie că este în vârstă, fie că nu se pricepe, fie că are o suprafață prea mare sau a intervenit ceva în viața lui, și îl muncește el, așa cum crede de cuviință, cu muncă salariată, cu echipele pe care și le poate alcătui el. Dar, în nici un caz, nu putem fi convinși sau eu, cel puțin, nu pot să fiu convins că acesta, dacă subarendează, deci dacă mai dă la un alt intermediar, va fi benefic pentru român, pentru nu știu ce investitor, nu știu ce cale se va deschide. Nu se deschide nici o cale, domnilor!

Vreau să vă spun că, orice arendaș care vine, vine să muncească, dacă vrea, într-adevăr, să facă treabă. Dacă vrea să pună pe altul la muncă, atunci îl subarendează și el stă, se plimbă pe Victoriei, pe aici. Nu o să facă altceva. Deci, cel care este arendaș este agricultor atestat, într-o oarecare măsură și o să discutăm aceasta, la un articol puțin mai departe, dar acesta trebuie să fie omul care trebuie să muncească și care trebuie să-și organizeze activitatea.

Acesta este fondul acestui articol, cu care noi nu putem să fim de acord, cu această subarendare. Știm că lucrul acesta este impus de matricea ASAL. Domnule, dar chiar atâta îngenunchere în fața acestei străinătăți?! Chiar vin să facă regulile la noi în agricultură?!

(Rumoare și comentarii în partea dreaptă a sălii)

Bine, dumneavoastră puteți să murmurați și să ziceți cum vreți dumneavoastră.

Sigur că da, forța mâinilor multe este aceea care va spune, într-adevăr, cum anume să se voteze. Este de datoria mea, însă, ca om care am lucrat atâția ani de zile în agricultură, să vă spun că această subarendare nu este benefică pentru țăranul român.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Alt agricultor!

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Toate aceste opoziții la textul prezentat pornesc de la ideea că subarendarea, adică apariția intermediarilor, duce la creșterea prețurilor. Dar aș vrea să vă spun lucrul următor: la vânzarea produselor nu mai contează costurile pe care le-ai avut, la vânzare te supui regulilor pieței.

(Comentarii în rândurile PUNR)

Dacă tu ai avut în spate unul, doi subcontractori și ți-au crescut costurile, atunci înseamnă că, în final, pierzi, pentru că prețul pieței este hotărât de piață, și nu de costurile pe care le-am avut eu în spate. Deci este greu de presupus că un arendaș poate să-și facă niște socoteli greșite, care să-l ducă în pagubă.

Ideea pe care eu o înțeleg aici, sunt o serie de lucrări cu un caracter mai special, să zic că vrea să-și facă irigație, la un moment dat, irigația, care este o specialitate complet deosebită, el preferă să o subarendeze, această operație. Nu văd nici o nenorocire, din acest punct de vedere, și în ce măsură creșterea costurilor impietează, în final, asupra cumpărătorului final. Adică prețurile de vânzare sunt hotărâte de piață.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Aceasta nu o mai consemnați, ultima intervenție, că este în afară de subiect!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dacă nu mai sunt alte intervenții, există propunerea de eliminare, făcută de domnul deputat Neagu, de eliminare a alin.2. Trebuie să v-o supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 44.

Voturi împotrivă? Deci 95 de voturi împotrivă.

Din partea stângă a sălii:

Nu este cvorum!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta înseamnă că am rămas fără cvorum, din nou, drept pentru care, în virtutea dreptului pe care mi-l conferă statutul, suspend această ședință, urmând să continuăm joi.

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 3 decembrie 2022, 17:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro