Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 iulie 1997 (sesiune extraordinară)

	Şedinţa a început la ora 9,35. Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Gavra şi Kónya Hamar Alexandru, secretari. *
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog să verificaţi cvorumul, ca să putem începe, dacă nu ... Partea stângă: Domnule preşedinte, Puterea a obosit.
	Domnul Adrian Năstase: Domnule preşedinte, Fie începem şedinţa, fie nu. Şi dacă nu, mergem să ne vedem de alte treburi şi ne chemaţi la ora la care consideraţi că şedinţa poate să înceapă. Nu se poate aşa! Stăm aici de 45 de minute, să ascultăm cum sunaţi la sonerie. Nu se poate!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Aveţi perfectă dreptate. Am cerut documentele pentru un apel nominal, ca să rezolvăm această chestiune din start. Cum vin documentele, cum dăm drumul la un apel nominal, ca să se elimine aceste chestiuni. Domnule secretar Gavra, vă rog să preluaţi documentele şi să începeţi apelul nominal. Cu ocazia aceasta vom verifica şi cvorumul, nu numai prezenţa.
	Domnul Ioan Gavra: Domnilor colegi, Vă rog să fiţi atenţi pentru că facem apelul nominal în ordinea alfabetică a circumscripţiilor. Pentru cine nu aude, există cabinet medical. Domnul Barbaresso este de serviciu astăzi acolo. (Râsete şi aplauze din partea stângă.) Vă mulţumesc, domnilor colegi. Judeţul ALBA Berciu Ion prezent Dărămuş Nicolae Octavian prezent Dumitrean Bazil absent Pereş Alexandru absent Popa Neculai prezent Simedru Dan absent Judeţul ARAD Bercea Florian prezent Calimente Mihăiţă absent Gheorghiof Titus Nicolae prezent Ghidău Radu prezent Putin Emil Livius Nicolae prezent Raţiu Ion absent Tokay Gheorghe absent Judeţul ARGEŞ Cîrstoiu Ion absent Ghibernea Dan absent Ionescu Nicolae prezent Leonăchescu Nicolae prezent Marin Gheorghe prezent Nanu Romeo prezent Piţigoi Barbu prezent Rizescu Sergiu George prezent Stan Vasile prezent Stănescu Alexandru absent Judeţul BACĂU Corniţă Ion absent Dan Matei-Agathon absent Darie Simion prezent Duţu Ion absent Gheorghe Valeriu absent Hrebenciuc Viorel absent Irimescu Haralambie absent Moiceanu Constantin prezent Nistor Vasile absent Pavel Vasile prezent Popa Ioan-Aron absent Judeţul BIHOR Bot Octavian absent Cosma Liviu Ovidiu absent Drecin Mihai absent Negrău Mircea prezent Paneş Iosif prezent Rákoczi Ludovic prezent Serac Florian prezent Székely Ervin Zoltán prezent Szilágyi Zsolt absent Ţepelea Gabriel prezent Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Constantinescu Dan absent Mihăilescu Petru Şerban Oltean Ioan absent Pintea Ioan absent Săndulescu Aureliu-Emil absent Sonea Ioan prezent Judeţul BOTOŞANI Afrăsinei Viorica prezentă Hilote Eugen prezent Ioniţă Nicu prezent Mihăilescu Petru Şerban prezent Năstase Toma absent Popescu Emil Teodor absent Sandu Dumitru absent Judeţul BRAŞOV Babiuc Victor absent Bran Vasile absent Cojocaru Radu Spiridon absent Gherasim Ion Andrei absent Kovács Csaba Tiberiu absent Lepşa Sorin Victor absent Moucha Romulus Ion prezent Secară Gheorghe prezent Tudose Nicolae Florin absent Judeţul BRĂILA Alecu Aurelian Paul absent Bartoş Daniela prezentă Corâci Ioan Cezar absent Dragu George absent Şerban George prezent Văsioiu Horia absent Judeţul BUZĂU Albu Alexandru prezent Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Morariu Teodor Gheorghe prezent Papuc Aurel Constantin absent Partal Petre absent Pâslaru Dumitru absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Judeţul CARAŞ-SEVERIN Muscă Monica-Octavia absentă Oană Gheorghe prezent Spătaru Liviu prezent Popovici Cornel Sturza absent Vilău Adrian-Ioan absent Judeţul CĂLĂRAŞI Bălăeţ Dumitru absent Munteanu Ion prezent Naidin Petre prezent Pavelescu Claudiu-Costel prezent Sârbu Marian prezent Judeţul CLUJ Gavra Ioan prezent Ionescu Anton prezent Kónya-Hamar Alexandru prezent Lăpuşan Alexandru absent Matei Vasile prezent Mátis Eugen absent Miclăuş Vasile prezent Păcurariu Iuliu prezent Pop Iftene absent Roman Ioan prezent Vida-Simiti Ioan prezent Judeţul CONSTANŢA Andrei Gheorghe prezent Ariton Gheorghe absent Barde Tănase prezent Botescu Ion prezent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea absent Haşotti Puiu prezent Marinescu Ioan-Sorin absent Mazăre Radu Ştefan absent Nicolae Jianu prezent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent Onaca Dorel-Constantin absent Osman Fedbi prezent Şaganai Nusfet prezent Judeţul COVASNA Birtalan Ákos absent Márton Árpád-Francisc prezent Tamás Sándor absent Ţurlea Petre absent Judeţul DÂMBOVIŢA Ana Gheorghe prezent Boştinaru Victor absent Dîrstaru Dorin prezent Enescu Ion absent Neagu Romulus absent Popa Daniela prezentă Popescu Irineu absent Rădulescu-Zoner Şerban Constantin absent Simion Florea prezent Judeţul DOLJ Berceanu Radu Mircea absent Brezniceanu Alexandru prezent Cazacu Vasile Mircea absent Grigoraş Neculai prezent Ionescu Bogdan prezent Ionescu Gheorghe prezent Ioniţă Mihail Gabriel absent Manolescu Oana prezentă Matei Ion Lucian prezent Niculescu Mihai prezent Roşca Ioan absent Vasilescu Nicolae prezent Judeţul GALAŢI Buruiană-Aprodu Daniela absentă Ciumara Mircea absent Gheciu Radu Sever Cristian absent Iacob Elena prezentă Mihu Victor Traian prezent Nica Dan prezent Odisei Manole prezent Protopopescu Cornel prezent Sandu Ion Florentin absent Tomov Marilena absentă Judeţul GIURGIU Cristea Marin absent Croitoru Mircea Adrian prezent Grigoriu Mihai absent Radu Alexandru-Dumitru prezent Judeţul GORJ Băbălău Constantin prezent Drumen Constantin prezent Nică Mihail prezent Pârgaru Ion absent Popescu Bejat Ştefan Marian absent Popescu Dumitru prezent Judeţul HARGHITA Antal Istvan prezent Asztalos Ferenc prezent Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent Nagy Ştefan prezent Ráduly Róbert-Kálmán prezent Judeţul HUNEDOARA Ana Gheorgheprezent Dimitriu Sorin Petre absent Giurescu Ion prezent Ifrim Dumitru prezent Neacşu Ilie absent Petreu Liviu prezent Priceputu Laurenţiu prezent Şteolea Petru prezent Judeţul IALOMIŢA Bivolaru Gabriel absent Cristea Gheorghe absent Popa Virgil prezent Tarna Gheorghe prezent Judeţul IAŞI Aferăriţei Constantin absent Baciu Mihai absent Cotrutz Constantin Eremia absent Dobre Traian absent Dorin Mihai prezent Enache Marian absent Gazi Gherasim prezent Lupu Vasile absent Mogoş Ion absent Rânja Traian Neculaie prezent Stanciu Anghel prezent Stoica Valeria Mariana absentă Vintilă Dumitru Mugurel absent Judeţul MARAMUREŞ Böndi Gyöngyike absent Bud Nicolae prezent Dunca Tudor Gavril prezent Godja Petru absent Moldovan Petre prezent Paşcu Ioan Mircea absent Remeş Decebal Traian prezent Ştefănoiu Luca prezent Judeţul MEHEDINŢI Barbaresso Emanoil Dan prezent Honcescu Ion prezent Micle Ulpiu Radu Sabin prezent Nicolicea Eugen absent Raicu Romulus prezent Judeţul MUREŞ Elek Matei Barna prezent Filipescu Ileana absentă Kakasi Alexandru prezent Kelemen Attila Bela Ladislau prezent Kerekeş Károly absent Lădariu Lazăr prezent Mureşan Ioan prezent Pop Leon Petru prezent Popa Ioan Mihai absent Judeţul NEAMŢ Bivolaru Ioan prezent Bujor Liviu absent Burlacu Viorel prezent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Hlinschi Mihai absent Radu Elena Cornelia Gabriela absentă Rădulescu Cristian absent Ţocu Iulian-Costel absent Judeţul OLT Achimescu Victor Ştefan prezent Argeşanu Valentin prezent Arghezi Mitzura Domnica absentă Georgescu Florin prezent Grădinaru Nicolae prezent Groza Nicolae absent Kovacs Carol Emil prezent Judeţul PRAHOVA Antonescu Niculae Napoleon prezent Avramescu Constantin Gheorghe absent Barbăroşie Victor prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Moldoveanu Eugenia absentă Moroianu Geamăn Adrian Tudor prezent Munteanu Mircea Mihai prezent Opriş Constantin Remus absent Ruse Corneliu Constantin absent Sireţeanu Mihail absent Tudor Marcu absent Vasilescu Valentin prezent Judeţul SATU-MARE Biriş Anamaria Mihaela absentă Budeanu Radu absent Dragoş Iuliu Liviu prezent Pécsi Francisc prezent Pop Viorel prezent Varga Attila prezent Judeţul SĂLAJ Bara Radu-Liviu absent Chichişan Miron prezent Vetişanu Vasile prezent Vida Iuliu prezent Judeţul SIBIU Dejeu Gavril absent Galic Lia Andreia prezentă Pantiş Sorin absent Şincai Ovidiu absent Trifu Romeo absent Vâlcu Mircea prezent Judeţul SUCEAVA Babiaş Iohan Peter absent Bejinariu Petru absent Chiriac Mihai prezent Ionescu Marina absentă Iorga Leonida Lari prezentă Mândroviceanu Vasile prezent Nicolaiciuc Vichentie absent Palade Dan prezent Panteliuc Vasile prezent Sandu Alecu prezent Vataman Dorin prezent Vitcu Mihai prezent Judeţul TELEORMAN Buga Florea prezent Cândea Vasile absent Ianculescu Marian prezent Marineci Ionel absent Noica Nicolae absent Spiridon Didi prezent Videanu Adriean absent Judeţul TIMIŞ Bárányi Francisc prezent Brück Werner Horst prezent Drăgănescu Ovidiu Virgil prezent Dugulescu Petru prezent Glăvan Ştefan prezent Gvozdenovici Slavomir absent Miloş Aurel prezent Puwak Hildegard-Carola prezentă Stanca Teodor prezent Şerban Gheorghe prezent Tabără Valeriu prezent Tăvală Tănase-Pavel prezent Judeţul TULCEA Antonescu George Crin Laurenţiu prezent Fenoghen Sevastian absent Lazia Ion prezent Meşca Sever prezent Vaida Francisc-Atila prezent Judeţul VASLUI Băsescu Traian absent Buzatu Dumitru prezent Dan Marţian absent Ghiga Vasile prezent Ignat Ştefan prezent Mera Alexandru Liviu prezent Petrescu Virgil absent Judeţul VÂLCEA Decuseară Jean absent Dumitraşcu Laurenţiu absent Gaspar Acsinte prezent Sabău Traian prezent Stancov George-Iulian prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Judeţul VRANCEA Albu Gheorghe prezent Dumitriu Hunea Carmen prezentă Mânea Radu prezent Mitrea Miron Tudor prezent Nichita Dan Gabriel prezent Udrea Florian absent Municipiul BUCUREŞTI Andronescu Ecaterina absentă Badea Alexandru Ioan prezent Boda Iosif prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Ciontu Corneliu prezent Cunescu Sergiu prezent Diaconescu Ion absent Dobrescu Smaranda prezentă Dorian Dorel absent Dumitrescu Paul Adrian prezent Furo Iuliu Ioan prezent Gheorghiu Mihai absent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionescu Alexandru prezent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin absent Iorgulescu Adrian prezent Macarie Sergiu prezent Năstase Adrian prezent Negoiţă Gheorghe Liviu prezent Pambuccian Varujan prezent Petrescu Silviu prezent Popescu Dan Ioan prezent Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Raica Florica Rădiţa prezentă Sassu Alexandru prezent Severin Adrian absent Stănescu Mihai-Sorin absent Stoica Valeriu prezent Teculescu Constantin absent Voicu Mădălin prezent Weber Ernest-Otto prezent Judeţul ILFOV Lixăndroiu Viorel absent Neagu Victor absent Păunescu Costel prezent Petrovici Silvia prezentă Reluăm, da? Judeţul ALBA Berciu Ion prezent Dumitrean Bazil prezent Pereş Alexandru prezent Simedru Dan Coriolan prezent Judeţul ARAD Bercea Florian prezent Calimente Mihăiţă absent Raţiu Ion absent Tokay Gheorghe absent Judeţul ARGEŞ Cîrstoiu Ion prezent Ghibernea Dan prezent Stănescu Alexandru prezent Judeţul BACĂU Corniţă Ion prezent Dan Matei-Agathon prezent Duţu Ion prezent Gheorghe Valeriu prezent Hrebenciuc Viorel absent Irimescu Haralambie prezent Nistor Vasile absent Popa Ioan-Aron prezent Judeţul BIHOR Bot Octavian absent Cosma Liviu Ovidiu absent Drecin Mihai absent Szilágyi Zsolt absent Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Constantinescu Dan prezent Oltean Ioan absent Pintea Ioan prezent Săndulescu Aureliu-Emil absent Judeţul BOTOŞANI Năstase Toma prezent Popescu Emil Teodor prezent Sandu Dumitru prezent Judeţul BRAŞOV Babiuc Victor absent Bran Vasile prezent Cojocaru Radu Spiridon prezent Gherasim Ion Andrei absent Kovács Csaba Tiberiu prezent Lepşa Sorin Victor prezent Tudose Nicolae Florin prezent Judeţul BRĂILA Alecu Aurelian Paul prezent Corâci Ioan Cezar prezent Dragu George prezent Văsioiu Horia prezent Judeţul BUZĂU Partal Petre prezent Papuc Aurel Constantin prezent Pâslaru Dumitru absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Judeţul CARAŞ-SEVERIN Muscă Monica-Octavia prezentă Popovici Cornel Sturza absent Vilău Adrian-Ioan prezent Judeţul CĂLĂRAŞI Bălăeţ Dumitru prezent Judeţul CLUJ Lăpuşan Alexandru prezent Mátis Eugen prezent Pop Iftene prezent Judeţul CONSTANŢA Ariton Gheorghe prezent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Mazăre Radu Ştefan absent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent Onaca Dorel-Constantin absent Judeţul COVASNA Birtalan Ákos absent Tamás Sándor prezent Ţurlea Petre absent Judeţul DÂMBOVIŢA Boştinaru Victor prezent Enescu Ion prezent Neagu Romulus absent Popescu Irineu absent Rădulescu-Zoner Şerban Constantin absent Judeţul DOLJ Berceanu Radu Mircea absent Cazacu Vasile Mircea prezent Ioniţă Mihail Gabriel prezent Roşca Ioan absent Judeţul GALAŢI Buruiană-Aprodu Daniela absentă Ciumara Mircea absent Gheciu Radu Sever Cristian prezent Sandu Ion Florentin absent Tomov Marilena absentă Judeţul GIURGIU Grigoriu Mihai prezent Cristea Marin absent Judeţul GORJ Pârgaru Ion prezent Popescu Bejat Ştefan Marian prezent Judeţul HARGHITA Prezenţi toţi. Judeţul HUNEDOARA Neacşu Ilie prezent Judeţul IALOMIŢA Bivolaru Gabriel prezent Cristea Gheorghe prezent Judeţul IAŞI Aferăriţei Constantin prezent Baciu Mihai prezent Cotrutz Constantin Eremia absent Dobre Traian absent Enache Marian prezent Lupu Vasile absent Mogoş Ion prezent Stoica Valeria Mariana absentă Vintilă Dumitru Mugurel absent JUDEŢUL MARAMUREŞ Böndi Gyöngyike prezent Godja Petru absent Paşcu Ioan Mircea absent JUDEŢUL MEHEDINŢI Nicolicea Eugen prezent JUDEŢUL MUREŞ Filipescu Ileana prezentă Kerekes Károly prezent Popa Ioan Mihai absent LUDEŢUL NEAMŢ Bujor Liviu absent Hlinschi Mihai prezent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentă Rădulescu Cristian absent Ţocu Iulian-Costel prezent JUDEŢUL OLT Arghezi Mitzura Domnica absentă Groza Nicolae prezent JUDEŢUL PRAHOVA Avramescu Constantin Gheorghe absent Moldoveanu Eugenia absentă Opriş Constantin Remus absent Ruse Corneliu Constantin prezent Sireţeanu Mihail absent Tudor Marcu prezent JUDEŢUL SATU MARE Biriş Anamaria Mihaela prezentă Budeanu Radu absent JUDEŢUL SĂLAJ Bara Radu-Liviu absent JUDEŢUL SIBIU Dejeu Gavril absent Pantiş Sorin absent Şincai Ovidiu absent Trifu Romeo absent JUDEŢUL SUCEAVA Babiaş Iohan Peter absent Bejinariu Petru prezent Ionescu Marina absent Nicolaiciuc Vichentie absent JUDEŢUL TELEORMAN Cândea Vasile absent Marineci Ionel prezent Noica Nicolae absent Videanu Adriean absent JUDEŢUL TIMIŞ Gvozdenovici Slavomir prezent JUDEŢUL TULCEA Fenoghen Sevastian absent JUDEŢUL VASLUI Băsescu Traian absent Marţian Dan absent Petrescu Virgil absent JUDEŢUL VÂLCEA Decuseară Jean prezent Dumitraşcu Laurenţiu prezent JUDEŢUL VRANCEA Udrea Florian prezent MUNICIPIUL BUCUREŞTI Andronescu Ecaterina prezentă Diaconescu Ion absent Gheorghiu Mihai absent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile Constantin prezent Popescu Tăriceanu Călin absent Severin Adrian absent Teculescu Constantin prezent JUDEŢUL ILFOV Lixăndroiu Viorel absent. În regulă. Deci am încheiat. Mai sunt colegi care au venit, acum, în sală? Am încheiat apelul nominal.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Sper ca acest intermezzo nedorit să fi rezolvat chestiunea cvorumului şi a prezenţei la lucrări. (Domnul secretar Ioan Gavra numără prezenţa) Deci am depăşit cvorumul de lucru, din numărătoarea domnului secretar Gavra. Cvorumul de lucru pentru astăzi este de 141, având în vedere că la alte acţiuni parlamentare, sunt 31 de colegi de ai noştri, care sunt scutiţi oficial. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 8 iulie 1997, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 242, participă la alte acţiuni parlamentare 31 şi 101 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit. Vom intra în ordinea de zi, nu înainte de a vă anunţa că între ora 11 şi 11,30 vom supune votului final 4 proiecte de lege care au rămas - trei din sesiunea extraordinară anterioară şi una de ieri, precum şi faptul că nu este foarte în regulă ca mereu aceiaşi oameni să fie în sală şi aceiaşi oameni să lipsească şi din cauza lor să trebuiască să facem apeluri nominale. Sunt 262 deputaţi prezenţi. Cvorumul de lucru l-am anunţat adineauri, este de 141, având în vedere că 31 de colegi sunt în acţiuni parlamentare în mod oficial. Vom începe cu proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, proiect de lege pentru care, la solicitarea iniţiatorului, plenul Camerei a aprobat dezbaterea în procedură de urgenţă. Conform art.105 şi 106 din Regulamentul nostru, rog preşedintele Comisiei juridice, domnul deputat Emil Popescu, să propună timpii pentru luările de cuvânt şi timpul total pentru dezbaterea acestui proiect. Domnule deputat Popescu, vă rog.
	Domnul Emil Teodor Popescu: Doamnelor şi domnilor colegi, Ţinând seama de toate elementele şi împrejurările în care se desfăşoară dialogul la această lege, vă propun un număr de maximum 6 ore pentru dezbaterea acestor legi şi un timp de 3 minute pentru fiecare vorbitor, cu rugămintea ca, pe cât este posibil, să nu se monopolizeze dialogurile de către 2, 3 colegi, care să vină de 5, 6, 7 ori, 10 ori, pentru că aceasta ar însemna că tocmai se ajunge la eludarea normei de 3 minute. De aceea rog respectuos pe toţi colegii care iau cuvântul, pe cât posibil să respectăm această normă şi, sigur, dacă este nevoie, să ia cuvântul în replică, dar cu mult mai multă parcimoniozitate. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci cele două propuneri sunt 3 minute pentru intervenţie şi 6 ore pentru total. Domnule deputat Gaspar, vă rog.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Având în vedere timpul care a fost afectat pentru dezbaterea legii în ansamblul ei, de 6 ore, v-aş propune să supuneţi plenului ca intervenţiile pe texte să aibă o durată de 5 minute.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Sugestiile s-au făcut de către Biroul Comisiei juridice şi este singura propunere pe care, regulamentar, pot s-o supun votului. Deci eu vă supun votului cei doi timpi, 6 ore şi 3 minute de intervenţie, propuşi de Birou.
	Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei): Domnule Gaspar, dacă o să treacă 30 de secunde, nu o să se întâmple o nenorocire!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă informez că timpul total de 6 ore a fost convenit ieri, la şedinţa Biroului permanent al Camerei, la care au participat şi liderii grupurilor. Deci vă supun spre aprobare cei doi timpi. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 31. Abţineri? Nu sunt. Deci, cu 31 de voturi împotrivă, s-au adoptat timpii. Conform art.105 din Regulament, trecem la dezbatere direct pe articole. La titlul legii, dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate. Art.I "Preambul", dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.1 de la art.I, domnul deputat Adrian Năstase. Aţi avut amendament respins?
	Domnul Adrian Năstase: Nu, vorbesc din partea Grupului.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Din partea Grupului, vă rog.
	Domnul Adrian Năstase: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest articol, într-un fel, vizează modificarea de esenţă a legii şi aş vrea să subliniez faptul că, până la urmă, cheia pentru înţelegerea întregii legi se găseşte în modificarea propusă, care introduce o distincţie între autoritatea judecătorească şi puterea judecătorească. După părerea noastră, această formulare vine în contradicţie cu textele constituţionale şi aş ruga să revedem împreună, în cursul acestei dezbateri, textele care au fost propuse şi care, după părerea mea, după părerea noastră, vor duce la o concentrare a puterii într-o singură zonă a statului, în zona Executivului. Prin faptul că se face o distincţie artificială între autoritatea judecătorească, în componenţa căreia ar intra instanţele, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, iar, pe de altă parte, puterea judecătorească care, într-un fel, nu ar viza decât activitatea instanţelor judecătoreşti, se face o separare, cum spuneam, care are ca scop, până la urmă, la limită, subordonarea completă a activităţii Ministerului Public către Guvern, prin intermediul Ministerului Justiţiei, prin intermediul ministrului justiţiei. În consecinţă, foarte multe dintre texte, pornind de la această abordare, de la această abordare de esenţă, încearcă să aducă nenumărate prerogative suplimentare către Ministerul Justiţiei, către ministrul justiţiei. După părerea noastră, această linie este extrem de periculoasă şi, pe termen lung, ea se va dovedi extrem de dăunătoare pentru evoluţia democraţiei în România. De aceea aş ruga toţi colegii, aş ruga inclusiv pe domnul ministru al justiţiei să accepte amendamentele pe care le vor prezenta colegii noştri şi care au ca scop să refacă echilibrul constituţional şi să accepte, în final, statutul dual al Ministerului Public, aşa cum a fost el definit de către toţi specialiştii în Drept constituţional din România, în sensul de a permite, în continuare, controlul tuturor activităţilor Ministerului Public de către instanţele judecătoreşti. De altfel, Consiliul Europei, atunci când a atacat foarte dur art.19 din această lege, s-a referit tocmai la tendinţa ce se evidenţia atunci, ca Ministerul Justiţiei, deci Executivul, să controleze activitatea Ministerului Public. Or, acum, noi nu numai că nu acceptăm eliminarea acestei prevederi, de fapt ea, aici, într-un fel, este mult nuanţată, dar, în esenţă, în celelalte capitole, în celelalte aspecte ale legii, practic, se realizează un control deplin asupra Ministerului Public de către ministrul justiţiei. Rog, încă o dată, să încercăm să vedem împreună care este interesul construcţiei democratice în România şi să ţinem seama de regulile care au fost, de-a lungul anilor, consacrate în numeroase Constituţii europene şi chiar de modificările ce sunt propuse în unele dintre ţările care merg pe un model asemănător cu cel propus de către actualul Guvern la noi în ţară şi care, dându-şi seama de pericolul unui control şi al unei activităţi ce nu va fi, în nici un fel, în spiritul separaţiei puterilor, în ţări inclusiv cum este Franţa, se încearcă, deci, şi acolo, modificarea, pentru a se permite controlul asupra Ministerului Public de către instanţele judecătoreşti. Vreau să închei rugând toţi colegii să încercăm să gândim această lege, nu pentru un singur ciclu electoral, ci pentru o lungă perioadă de timp şi să înţelegem foarte bine că, în condiţiile în care cel care va avea cuvântul determinant de spus în numeroase chestiuni, mergând până la desemnarea membrilor Curţii Supreme de Justiţie, a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, dacă se va accepta formula finală, cu schimbarea, în următoarele 6 luni, a conducerii tuturor instanţelor, pe acelaşi model, va exista un pericol deosebit de clar de politizare a activităţilor de justiţie în final, şi acest lucru se va repercuta, cum spuneam, asupra echlibrului vieţii democratice din România. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveţi amendament respins?
	Domnul Acsinte Gaspar: Da. Domnul preşedinte a vorbit ca repezentant al Grupului, iar eu ca susţinător al amendamentului.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci dumneavoastră vorbiţi ca susţinător al unui amendament care a fost respins de comisie. Vă rog.
	Domnul Acsinte Gaspar: Da. Sunt două amendamente la art.I, care au fost respinse de comisie, într-o motivare foarte discutabilă. Domnule preşedinte, Aşa cum a subliniat şi domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Adrian Năstase, textul cel mai controversat al acestui proiect de lege este alin.2 al art.I, potrivit căruia: "Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi ale ţării." Vreau să vă spun că, faţă de textul actual, din textul propus prin proiect este eliminată instituţia Ministerului Public. În legătură cu această problemă, iată ce spune, în avizul său, Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Şi daţi-mi voie să citez: "În ceea ce priveşte art.1 din lege, se propune eliminarea Ministerului Public din conceptul de "putere judecătorească", atribuţiile acestuia urmând să revină exclusiv, dacă modificarea ar fi legiferată, instanţelor judecătoreşti. (...)Trebuie arătat că dispoziţiile constituţionale reglementând autoritatea judecătorească nu se referă exclusiv la instanţele judecătoreşti, ci în aceeaşi măsură, la alte două componente ale acestei autorităţi: Ministerul Public şi Consiliul Suprem al Magistraturii. Aşadar, se poate susţine dimpotrivă, că modificarea propusă nu este în consonanţă cu prevederile Cap.VI din Constituţie". Dezvoltând aceste idei din avizul Consiliului Legislativ, ţin să arăt că textul proiectului de modificare al art.1 limitează puterea judecătorească numai la una din cele trei instituţii, şi anume la instanţele judecătoreşti. Această limitare lasă fără răspuns mai multe întrebări. Dacă Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii nu fac parte din puterea judecătorească, atunci din care putere fac parte? Dacă aceste două instituţii fac parte din celelalte două puteri ce le reglementează legea fundamentală în Cap. "Autoritatea judecătorească", în condiţiile în care toate celelalte autorităţi publice cărora li se consacră întregul Titlul III sunt orânduite într-o succesiune care evocă extrem de explicit concepţia separaţiei puterilor, şi anume: Cap.I "Parlamentul, puterea legiuitoare", Cap.II-V, "Preşedintele României", "Guvernul", "Administraţia publică", "Puterea executivă", trebuie să admitem că următorul capitol al Constituţiei, Cap.VI, deşi se intitulează "Autoritatea judecătoarească", nu se referă la puterea judecătoarească? Constituţia din 1991 a aşezat, în mod firesc, Ministerul Public în sfera puterii judecătoreşti. Astfel, Ministerului Public i s-au consacrat în legea fundamentală două articole, 130 şi 131, din Cap.VI, intitulat "Autoritatea judecătorească", fiind definit ca una dintre cele trei autorităţi ale puterii judecătoreşti, alături de instanţele judecătoreşti şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Voinţa Constituantei româneşti din anul 1991 de a rupe Ministerul Public din puterea executivă şi de a-l trece în puterea judecătorească rezultă, însă, nu numai din plasarea instituţiei în capitolul intitulat "Autoritatea judecătorească", ci şi din conţinutul celor două texte, art.130 şi 131, ale Constituţiei. Astfel, art.130 alineatul 1 din Constituţie circumscrie competenţa Ministerului Public în activitatea judiciară, cu alte cuvinte, în sfera de competenţă a puterii judecătoreşti. Acelaşi text stabileşte următoarele funcţii ale Ministerului Public: reprezentarea intereselor generale ale societăţii, apărarea ordinii de drept, apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Domnule preşedinte, Acestea sunt considerentele pentru care propun să se menţină textul actual şi să fie completat, "alături de Ministerul Public, şi cu Consiliul Superior al Magistraturii". Aceste considerente au fost făcute în legătură cu alin.2. În ceea ce priveşte amendamentul de la alin.1, acesta este un amendament de redactare. S-ar putea, la prima vedere, să se spună de către unii că amendamentul este formal şi că, în fond, nu se deosebeşte de textul care este propus prin proiect, motiv pentru care noi propunem ca sintagma "cu atribuţii proprii prevăzute de Constituţie şi de lege" să fie înlocuită cu sintagma "fiecare exercitând atribuţiile ce îi sunt conferite de Constituţie şi de lege". Cu acest amendament, textul ar urma să aibă următoarea redactare: "Autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare exercitând atribuţiile ce îi sunt conferite de Constituţie şi de lege. Ţin să precizez, domnule preşedinte, că trebuie să fim foarte riguroşi atunci când ne găsim în faţa redactării unor texte de lege, textele de lege nefiind anunţuri de presă, nefiind texte ţinând de literatură şi de aceea cred că trebuie să manifestăm o grijă deosebită în redactarea lor. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Bălăeţ. Aveţi amendament respins?
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Da.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, În Comisia juridică, la care am participat...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Spuneţi-mi unde este amendamentul dumneavoastră, pentru că nu-l găsesc în...
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Este dat domnului preşedinte şi, în raportul de bază, nu este prezentat, dar există în raport şi vi-l...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: În raport unde, la...? Deci eu vreau să-l găsesc în raport, ca să pot să mă refer la...
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Deci observaţia mea...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci sunt două rapoarte, dar eu nu-l găsesc în raportul al doilea, în raportul al doilea am găsit amendamentele dumneavoastră, dar nu găsesc... În primul raport nu apare, la pct.13.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Imediat vă... (Se duce la loja comisiei)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Sunt două amendamente făcute la pct.1. La primul alineat şi la al doilea alineat sunt două amendamente făcute de domnul deputat Acsinte Gaspar. Amândouă au fost respinse de comisie. Eu vă... (Discută cu domnul deputat Dumitru Bălăeţ, care a venit la masa prezidiului) Bun, deci este înregistrat şi, atunci, dacă este înregistrat, vă rog să ni-l prezentaţi, ca să nu spuneţi că v-am oprit să luaţi cuvântul şi vom vedea, pe urmă... Deci este, într-adevăr, depus la comisie, dar nu a fost înregistrat în cele două rapoarte. Ca atare, procedural, trebuie să-l ascultăm pe domnul deputat Bălăeţ. Vă rog.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Vreau să atrag atenţia că în Comisia juridică, asupra art.1 au fost dezbateri furtunoase şi că eu am făcut opoziţie la modul cum este formulat acest articol şi am atras atenţia asupra neajunsurilor lui, în spiritul în care au fost făcute şi observaţiile de către reprezentanţii PDSR-ului. Într-adevăr, deosebirea între autoritatea judecătorească şi puterea judecătorească nu este în spiritul Constituţiei. Dimpotrivă, vreau să vă atrag atenţia că la art.80, unde se discută despre rolul preşedintelui statului, între autorităţi publice şi puterile statului, unde există, într-adevăr, folosită sintagma "puterile statului", există o identitate şi se merge pe linia identităţii acestora, şi nu pe distincţia între ele, încât deosebirea între alin.1 şi alin.2 din art.1 al legii este o distincţie superfluă şi cer ca să se lucreze, în continuare, cu noţiunea de "autorităţi publice". Este clar că în cuprinsul acestui articol se urmăreşte conţinutul, în continuare, al schimbărilor din lege. De aceea, rămânând în spiritul Constituţiei, trebuie să recunoaştem că Ministerul Public face parte din autoritatea judecătorească şi trebuie, ca atare, păstrat în textul alin.2. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Deci iniţiatorul, domnul ministru Valeriu Stoica. Sunt trei amendamente făcute: unul la primul alineat, unul la al doilea alineat - de domnul deputat Acsinte Gaspar, şi încă un amendament făcut de domnul deputat Dumitru Bălăeţ. Vă rog, domnule ministru.
	Domnul Valeriu Stoica: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, art.1 din Legea de organizare judecătorească este cel care exprimă în forma actuală concepţia pe care a avut-o legiuitorul în momentul în care a fost adoptată Legea nr.92/1992, iar în forma propusă de către iniţiator exprimă o concepţie care este consecventă cu dispoziţiile constituţionale. S-a vorbit aici despre un eventual dezacord între prevederile propuse de noi şi Constituţie şi, aşa cum a rezultat din dezbaterile care au avut loc în Senat, toate grupurile parlamentare, inclusiv cele din Opoziţie, au ajuns la concluzia că proiectul de lege propus de noi nu se abate deloc de la Constituţie. Şi, din acest punct de vedere, pentru a înlătura orice discuţii ulterioare în legătură cu acest aspect, îngăduiţi-mi să vă exprim punctul de vedere ferm care rezultă chiar din Constituţie şi care permite diferenţierea între noţiunea de autoritate judecătorească şi noţiunea de Putere judecătorească. Această distincţie are un temei constituţional. Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că în momentul în care a fost adoptată această Constituţie a existat o anumită ezitare din partea redactorilor Constituţiei în a recunoaşte principiul separaţiilor puterilor în stat. În locul noţiunii de "Putere", care este folosită o singură dată în art.80 din Constituţie, a fost preferată noţiunea de autoritate publică. Dar autorităţile publice care sunt reglementate în Constituţie se repartizează în mecanismul de constituire a statului în funcţie de cele trei Puteri, conform principiului separaţiei puterilor în stat. Cei care au citit în ultimul timp Constituţia, cei care au interpretat-o, cei care au aplicat-o au ajuns la concluzia care devine unanimă în ultimul timp, în sensul că în Constituţie, chiar dacă nu este consacrat in terminis, principiul separaţiei puterilor în stat este totuşi recunoscut. Este o concluzie comună, indiferent de culoarea politică pe care o avem, o concluzie care nu mai este contestată astăzi de nimeni. Şi atunci, dacă recunoaştem cu toţii că principiul separaţiei puterilor în stat este consacrat de Constituţie, atunci trebuie să vedem că nu există o suprapunere perfectă între diferitele autorităţi publice şi cele trei Puteri ale statului. Pentru că autorităţile publice reglementate în Constituţie sunt mult mai numeroase decât cele trei Puteri ale statului. Nu înseamnă că dacă s-a folosit în Constituţie termenul de "autoritate judecătorească", acest termen se suprapune cu noţiunea de Putere judecătorească. Este, dacă vreţi, un paradox. Pentru că în momentul în care a fost adoptată Legea de organizare judecătorească în 1992, această lege a făcut un pas înainte în raport cu Constituţia, dar şi un pas înapoi în raport cu Constituţia. Pasul înainte a fost acela de a recunoaşte în primul text că Puterea judecătorească este separată de celelalte Puteri ale statului. Această idee este benefică şi, sub raportul principiului separaţiei puterilor în stat, primul text al art.1 din Legea de organizare judecătorească, primul alineat este foarte util. S-a făcut însă un pas înapoi în raport cu Constituţia, pentru că s-a inclus în noţiunea de Puterea judecătorească nu numai instanţele judecătoreşti, ci şi Ministerul Public. De ce este un pas înapoi în raport cu Constituţia, doamnelor şi domnilor? Pentru că există un text foarte clar în Constituţie - art.125 alin.1, în care se prevede: "Justiţia se realizează prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege". Observaţi că în acest text nu se spune nimic despre Parchet. Justiţia nu se înfăptuieşte prin parchete în sensul Constituţiei. Constituţia spune clar că Justiţia se înfăptuieşte numai prin instanţele judecătoreşti. Mai există însă două texte care conduc la aceeaşi concluzie, şi anume că parchetele nu pot să facă parte din Puterea judecătorească. Există mai întâi art.123 din Constituţie, în care, în alin.2, vorbindu-se de judecători, se spune că ei sunt independenţi şi se supun numai legii. Nu se adaugă în nici un fel că judecătorii s-ar afla sub autoritatea ministrului justiţiei. Asta înseamnă că judecătorii sunt cei care exercită Puterea judecătorească, pentru că ei sunt separaţi şi independenţi în raport cu Puterea executivă şi cu Puterea legislativă. Se spune, oare, acelaşi lucru despre procurori în Constituţie? Art.131 înlătură orice echivoc în această privinţă. Pentru că în art.131, unde se vorbeşte despre procurori, nu se mai pune punct după ce se spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Nu se pune punct şi se adaugă această activitate, domnilor, şi este vorba de activitatea integrală a procurorilor. Nu e vorba numai de o chestiune administrativă, este vorba de toată activitatea procurorilor. Constituţia nu face nici o distincţie. Spune "activitatea procurorilor" - în întregime - se află sub autoritatea ministrului justiţiei. Doamnelor şi domnilor, O chestiune elementară de logică ne duce la următoarea concluzie: dacă acceptăm să facă parte Ministerul Public din Puterea judecătorească, asta înseamnă că acceptăm că Puterea judecătorească se află sub autoritatea ministrului justiţiei. Păi, dacă acceptăm o asemenea concluzie, asta înseamnă că negăm principiul separaţiei puterilor în stat. O asemenea concluzie, o asemenea demonstraţie, prin reducerea la absurd, arata încă o dată de ce Ministerul Public nu poate să facă parte, în concepţia Constituţiei, din Puterea judecătorească. Departe de a fi neconstituţional, textul pe care-l propunem noi este un text la care ne obligă însăşi Constituţia. Şi că este aşa, rezultă chiar din dezbaterile care au avut loc în Constituantă cu ocazia adoptării Constituţiei. Doamnelor şi domnilor deputaţi, V-am vorbit mai devreme despre faptul că în Senat a existat o concordie între majoritate şi minoritate în legătură cu această chestiune. Şi vă explic imediat de ce această concordie a fost posibilă. Pentru că un fost ministru al justiţiei, distins reprezentant al Partidului Democraţiei Sociale din România, cu ocazia dezbaterilor în Constituantă, spunea următorul lucru despre procurori: "Nu se poate ca procurorii să facă parte din Puterea judecătorească. Procurorii, în mod firesc, nu fac parte din Puterea judecătorească propriu-zisă". Cine spunea lucrul acesta? Domnul Ion Predescu - un jurist eminent al Partidului Democraţiei Sociale. Aceasta este constituită de instanţe, din judecători, adică Puterea judecătorească este constituită din instanţe, din judecători, din cei care pronunţă hotărâri. Este un lucru esenţial, doamnelor şi domnilor. Puterea judecătorească nu poate să fie constituită decât din cei care pronunţă hotărâri. Ei judecă litigiile. Cum să facă parte procurorii din Puterea judecătorească, din moment ce ei sunt practic în poziţia părţilor într-un proces? Este posibil ca să fii şi acuzator, şi să pronunţi şi hotărârea în procesul respectiv?! Este posibil să ceri condamnarea unei persoane şi tot tu să condamni?! Lucrul acesta este în contradicţie flagrantă cu principiul separaţiei puterilor în stat. Iată de ce, doamnelor şi domnilor, textul pe care-l propunem noi este perfect în acord cu Constituţia. Mai mult decât atât, ne obligă, de fapt, Constituţia să folosim acest text. Dar textul pe care l-am propus noi, doamnelor şi domnilor, este un compromis între ceea ce a dorit minoritatea în Senat şi ceea ce doreşte majoritatea. Este un compromis care împacă, din punct de vedere juridic şi din punct de vedere logic, cele două noţiuni: noţiunea de autoritate judecătorească şi noţiunea de Putere judecătorească. Pentru că primul alineat al textului din art.1, alineat propus chiar de către Partidul Democraţiei Sociale în Senat, arată, potrivit Constituţiei, din ce se compune autoritatea judecătorească - din instanţele judecătoreşti, din Ministerul Public şi din Consiliul Suprem al Magistraturii. Este o perfectă concordanţă între acest prim alineat al art.1 din lege şi Constituţie. Art.2, însă, arată că "Puterea judecătorească este separată de celelalte Puteri ale statului şi se exercită prin instanţele judecătoreşti." Acest compromis care a fost făcut în Senat, între majoritatea şi minoritatea, între grupurile parlamentare ale majorităţii şi grupurile minoritare, arată încă o dată că raţiunea, de această dată, doamnelor şi domnilor, nu a mai ţinut seama de graniţele politice. Raţiunea juridică, în această situaţie, a trecut dincolo de graniţele politice dintre grupurile parlamentare şi toate grupurile parlamentare din Senat au ajuns la o concluzie unică: diferenţa dintre noţiunea de autoritate judecătorească şi noţiunea de Puterea judecătorească, în sensul că se pune semnul egalităţii între Puterea judecătorească şi noţiunea de justiţie. Iată de ce, pentru a conchide, vă rog să votaţi textul aşa cum a fost propus de iniţiator. Că lucrurile stau aşa, rezultă şi din legea veche de organizare judecătorească existentă în România în perioada interbelică, mai bine zis din legile de organizare judecătorească existente în perioada interbelică în România. Sistemul acesta pe care-l propunem noi funcţiona înainte de război. Dar nu este vorba numai de o situaţie particulară a României. Sistemul acesta pe care-l propunem noi este sprijinit de elemente de drept comparat. El funcţionează în ţări cu tradiţie democratică: Franţa, Belgia, Germania, Statele Unite şi în ţări care, ca şi noi, au ieşit recent de sub regimul comunist - Cehia. Iată de ce, lucrurile acestea, doamnelor şi domnilor, nu sunt inovaţii, nu sunt lucruri pe care noi le-am inventat astăzi. Sunt lucruri cunoscute de multă vreme şi noi nu facem altceva decât să încercăm să dăm eficienţă principiului separaţiei puterilor în stat. S-a vorbit de Consiliul Europei şi s-a spus că ne-ar îndemna Consiliul Europei să păstrăm puterea Ministerului Public. Şi s-a spus că art.19 din Legea de organizare judecătorească ar fi fost criticat de către Consiliul Europei, pentru că se încerca controlul Ministerului Public în acest text. Este inexact. Pentru că art.19 nu se referă la parchete. Art.19 se referă la instanţele judecătoreşti. Nici o legătură cu parchetele. Iar în ceea ce priveşte parchetele, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Rezoluţia prin care s-a ridicat monitorizarea României, a recomandat ţării noastre, între altele, în legătură cu Parchetul, să limiteze puterea acumulată la nivelul parchetelor. Pentru că în această Recomandare se spune în mod clar că se recomandă României, este încurajată România să facă reforme în aşa fel încât puterea acumulată în momentul de faţă la nivelul parchetelor să fie în conformitate cu Constituţia. În concluzie, doamnelor şi domnilor, vă rog să respingeţi amendamentele şi să votaţi textul de lege exact în sensul în care a fost propus de iniţiator. Vă mulţumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă atrag atenţia şi dumneavoastră că aţi depăşit timpii, dar toţi vorbitorii au depăşit timpii, cu excepţia domnului deputat Bălăeţ, şi eu cred că acum putem să trecem la vot. Eu vă voi supune spre aprobare în primul rând amendamentele propuse de cei trei .... O voce din sală: Să-şi spună părerea şi comisia ...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Comisia, v-aţi spus punctul de vedere, respingând amendamentele. Doriţi să mai luaţi cuvântul? Nu cred că e nevoie. Deci, la primul alineat al art.1, amendament depus de domnul deputat Gaspar, amendament respins de comisie şi pentru care şi iniţiatorul propune acelaşi lucru. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Pentru amendament. 48. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 118. Abţineri? Vă rog să număraţi. 2. A fost respins. Amendament propus tot de domnul deputat Acsinte Gaspar pentru al doilea alineat al pct.1, art.1. Deci, vă supun spre aprobare amendamentul propus. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 52. Voturi împotrivă? 120. Abţineri? Vă rog să număraţi. O abţinere. A fost respins. Amendamentul domnului deputat Dumitru Bălăeţ. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 56. Voturi împotrivă? 121. Abţineri? Nu sunt. Deci a fost respins. Vă supun spre aprobare pct.1, referitor la art.1 din lege, aşa cum a fost propus de iniţiator. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 123. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 41. Abţineri? Vă rog să număraţi. 12. A fost adoptat în forma iniţiatorului. Pct.2, referitor la art.2, amendamente respinse. O să vă rog să nu părăsiţi sala, pentru că este ora 11,00 şi vom întrerupe pentru votul final, după care vom continua. Vă informez că avem un cvorum de lucru pe care trebuie să-l respectăm. În cazul în care se întâmplă ca acest cvorum să nu fie atins, suspend şedinţa şi fac din nou apel nominal. Este singura metodă pentru ca să putem să trecem această lege în care există, evident, o poziţie faţă de textul iniţiatorului şi, dacă dorim să putem să lucrăm în mod normal, trebuie să avem permanent acest cvorum de lucru al nostru. E motivul pentru care o să vă rog să faceţi acest efort, cu toată oboseala zilelor, săptămânilor, lunilor şi zilelor trecute, efort care este absolut necesar. Domnul deputat Gaspar. Vă rog.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, ţin să fac o precizare şi v-aş ruga să dispuneţi să se facă rectificarea cuvenită în stenogramă, că toate amendamentele pe care le prezint aparţin Grupului parlamentar al PDSR-ului. Deci eu le prezint.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci sunteţi purtătorul de cuvânt al grupului în momentul de faţă, iar amendamentele depuse la comisie sunt ale grupului.
	Domnul Acsinte Gaspar: Vă rog să vă uitaţi la art.105, la dezbateri participă Guvernul, autorii amendamentelor şi câte un reprezentant al grupului.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este lucru absolut normal.
	Domnul Acsinte Gaspar: Deci, eu susţin amendamentele dar, în afară de mine, poate să mai ia cuvântul şi un reprezentant al grupului.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este absolut normal, lucru pe care l-aţi şi făcut la articolul anterior, când a vorbit domnul vicepreşedinte Năstase în numele grupului şi dumneavoastră ca susţinător al amendamentului.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, amendamentul de la art.2, alin.3, este un amendament redacţional şi este făcut în ideea de a se evita ca o normă să fie redactată într-o formă negativă. Motiv pentru care am propus ca exprimarea din finalui acestui text, "pentru care legea nu stabileşte o altă competenţă", să fie înlocuită cu "care, prin lege, le sunt date în competenţă". Deci, textul ar fi: "Instanţele judecătoreşti judecă toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze care, prin lege, le sunt date în competenţă".
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Iniţiatorul? Este singurul amendament la acest articol. E vorba de alin.3.
	Domnul Valeriu Stoica: Trei chestiuni, doamnelor şi domnilor, în legătură cu acest amendament, care sunt de natură să ducă la respingerea lui. Mai întâi, textul acesta exista şi în forma actuală a legii. Deci, în această chestiune, nu am modificat nimic. Doi: se lasă să se înţeleagă faptul că ar fi vorba de o simplă chestiune redacţională, în loc să se redacteze în formă negativă textul, se redactează în formă pozitivă. Dacă ar fi vorba de o simplă chestiune redacţională atunci, din moment ce nu se adaugă nimic ca sens, nu are rost să punem acest amendament. Dar lucrurile stau însă exact invers. Dacă schimbăm această formă redacţională, în realitate se modifică sensul. Şi se modifică într-un sens foarte grav. De ce? Pentru că în momentul de faţă, aşa cum ştiţi, în ceea ce priveşte competenţa instanţelor judecătoreşti, funcţionează principiul plenitudinii de jurisdicţie. Ideea este că în general, ca regulă, deci, litigiile se judecă de instanţele judecătoreşti. Numai ceea ce este dat în competenţa altor instanţe nu se judecă de instanţele judecătoreşti. Or, în momentul de faţă, dacă schimbăm redactarea, ar rezulta că numai ceea ce este dat expres în competenţa instanţelor judecătoreşti se judecă de acestea. Iată de ce, eu cred că textul trebuie respins şi din acest punct de vedere s-ar ajunge la o modificare a sensului şi la înlăturarea principiului plenitudinii de jurisdicţie, principiu care operează în privinţa instanţelor judecătoreşti de drept comun. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. O să supun aprobării dumneavoastră amendamentul făcut de Grupul parlamentar PDSR şi susţinut de domnul deputat Acsinte Gaspar, amendament care a fost respins de comisie şi este respins şi de iniţiator, pentru alin.3 al art.2 de la pct.2. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 74. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 128. Abţineri? Vă rog să număraţi. 3. Cu 74 de voturi pentru, 128 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost respins amendamentul. Vă supun spre aprobare pct.2, referitor la art.2 în versiunea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog. 126. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 49. Abţineri? Vă rog să număraţi. 7 abţineri. Deci a fost adoptat textul în varianta iniţiatorului. Pct.3. Amendamente respinse, dacă sunt? Domnul deputat Acsinte Gaspar, Grupul parlamentar PDSR. Există în raportul al doilea la numărul curent 3.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, prin proiectul de lege se propune ca art.12 să fie abrogat. Art.12, în redactarea actuală, sună în felul acesta: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi altor instanţe judecătoreşti, în măsura în care legile lor de organizare si funcţionare nu dispun alt fel". Socotesc că este necesar ca acest text să fie menţinut, întrucât permitem înfiinţarea unor instanţe specializate, cum ar fi de pildă instanţele pentru minori, instanţele comerciale, instanţele de contencios administrativ.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Valeriu Stoica, iniţiator. Vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Îl cred pe cuvânt pe domnul Gaspar şi-mi dau seama că aceste amendamente nu-i aparţin în totalitate. Ele aparţin grupului parlamentar, pentru că acest amendament nu-i făcut de un jurist. Este făcut de un nejurist, probabil. De ce? Pentru că textul acesta este eliminat din considerente de tehnică legislativă. Normal este ca într-o lege generală să nu se facă referire la o lege specială. Invers, când se adoptă o lege specială, se spune că ea se completează cu dispoziţiile generale. Nu putem, într-o lege generală, să facem referire la dispoziţii speciale care nu există. Dimpotrivă, când există o reglementare generală şi ulterior apare o lege specială, se poate spune că acolo unde legea specială nu reglementează, ea se completează cu legea generală. Este un lucru care s-a şi făcut în cazul Curţii de Conturi. Este un principiu care funcţionează şi în cadrul instanţelor militare. Ca urmare, legea aceasta este o lege generală. Ea formează cadrul reglementării activităţii instanţelor judecătoreşti. Când apar legi speciale, care reglementează alte instanţe specializate, acele legi speciale trebuie să facă referiri la legea generală. Deci, este o chestiune de tehnică legislativă. Ca urmare, vă rog să respingeţi amendamentul.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, suntem la pct.3 - amendament propus de Grupul parlamentar PDSR, respins de comisie, pe care-l respinge şi iniţiatorul. Vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 64. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 126. Abţineri? 2 abţineri. A fost respins. Vă supun spre aprobare pct.3, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 129. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 45. Abţineri? Vă rog să număraţi. 8 abţineri. A fost adoptat în forma iniţiatorului. Mai supun discuţiei pct.4, după care facem votul final pe cele 4 legi. Deci, la pct.4, amendamente respinse. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Din partea Grupului parlamentar PDSR a existat un amendament respins de comisie. Vă rog.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, la art.13 am propus să se introducă un alineat nou, un alineat 4, în următoarea redactare: "Ministrul Justiţiei stabileşte prin regulament, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile preşedinţilor de instanţă, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii, considerând că este necesar ca în lege să existe această competenţă dată ministrului justiţiei, pentru stabilirea acestor atribuţii."
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Din partea iniţiatorului domnul ministru Valeriu Stoica.
	Domnul Valeriu Stoica: De data aceasta, observ că Grupul parlamentar PDSR doreşte să-mi dea mai multe puteri. Vreau să spun însă că nu e nevoie pentru că în art.73 din lege se precizează că ministrul justiţiei, în legătură cu toate chestiunile care privesc administrarea justiţiei, poate să ceară avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare şi această chestiune privind regulamentul de funcţionare a instanţelor judecătoreşti o să beneficieze de avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Este o reglementare generală care se aplică şi în acest caz special. Nu mai e nevoie de încă un text pentru ca să opereze această competenţă a Consiliului Superior al Magistraturii. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, domnul deputat Gaspar, în numele Grupului PDSR, amendament la pct. 4, respins de comisie şi de iniţiator. Vă supun spre aprobare amendamentul. Voturi pentru? Vă rog, număraţi. 70 voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog, număraţi. 145 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Amendamentul a fost respins. Vă supun spre aprobare pct.4, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 147 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 61 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. A fost adoptat pct.4, în formularea iniţiatorului. Pct.5, amendamente respinse. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Aveţi la pct. 5 amendament respins? Poftim? Nu nr. crt. 5, ci pct.5 de aici, referitor la art.14. Nu vorbesc de raport acum, de raportul de respingere, vorbesc de pct. 5 de la art.I din lege, referitor la art.14. Nu există amendamente respinse. Vi-l supun aprobării, în forma iniţitorului. Voturi pentru?Număraţi, vă rog. 225 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 4 abţineri. A fost adoptat cu 225 de voturi pentru şi 4 abţineri. Pct.6 de la art.I, amendamente respinse nu sunt. Vi-l supun spre aprobare în forma iniţiatorului. Voturi pentru? 230 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3 abţineri. Pct.7, amendamente respinse. Nu sunt. Voturi pentru? 232 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3 abţineri. A fost adoptat în forma iniţiatorului. Pct.8 de la art.I. Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Prin amendamentul propus s-a încercat să se facă o detaliere a competenţelor pe instanţe şi pe materii: în materie civilă, în materie penală, pe judecătorii, tribunale. Se pare că textul...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog să vorbiţi în microfoane, nu se aude foarte bine.
	Domnul Acsinte Gaspar: Deci, prin amendamentul propus, s-a încercat o detaliere a competenţelor, pe instanţe, pe materii, adică în materie civilă, în materie penală, pentru judecătorii, tribunale, curţi de apel. În cele din urmă, constatăm că totuşi forma comprimată pe care o propune iniţiatorul răspunde mai bine acestei materii şi, ca atare, retragem amendamentul pe care l-am propus. (Aplauze în sală)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Vă mulţumesc. Deci singurul amendament depus a fost retras. Ca atare, vă supun aprobării pct.8 de la art.I în forma iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Bun sunt practic 235. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 5 abţineri. Cu 235 de voturi pentru şi 5 abţineri, a fost adoptat pct.8 în forma iniţiatorului.
	Vom întrerupe pentru votul final la cele 4 legi. Şi anume, proiectul de Lege pentru graţierea unor pedepse, toate cele 4 legi sunt legi organice, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea şi completarea Legi nr.31/1990 privind societăţile comerciale, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România şi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/1997 privind transferul cu titlu gratuit al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. Deci, o să vă rog să vă ocupaţi locurile în sală ca să putem să supunem la vot cele 4 legi organice. În primul rând, va trebui să supunem şi să aprobăm modul de votare. Eu vă propun votul deschis pentru toate 4. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, s-a aprobat votul deschis. Le vom vota pe rând. Proiectul de Lege privind graţierea unor pedepse. Vot final. Vot pentru lege în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi. 6 abţineri. S-a adoptat acest proiect de lege cu 253 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 6 abţineri. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, în ansamblul său. Vot final. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Cu 261 de voturi pentru şi o abţinere a fost adoptat acest proiect de lege. Proiect de lege pentru adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile...(Gălăgie în sală) Vă rog foarte mult să păstraţi liniştea în sală. Deci, ...privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România. Legea în ansamblul său, votul final. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. Cu 247 de voturi pentru, a fost adoptat şi acest proiect de lege. Proiect de Lege, ultimul, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/1997 privind transferul cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. Deci, legea în ansamblul său,vot final. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 27 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 231 de voturi pentru, 27 împotrivă şi 4 abţineri a fost adoptat. Domnul deputat Meşca doreşte să facă o declaraţie ...La această ultimă lege? Vă rog, poftiţi. Deci, au fost adoptate toate aceste legi organice. Domnul deputat Meşca, vă rog.
	Domnul Sever Meşca: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În conformitate cu atitudinea sa principială, faţă de toate problemele de mare interes cu care este confruntată ţara, PRM a abordat şi proiectele de legi care au fost dezbătute astăzi şi faţă de care Camera s-a pronunţat prin vot. PRM consideră că prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România, se procedează la o reparaţie logică, firească, pentru o comunitate care a avut de suferit în trecutul nu atât de îndepărtat mari persecuţii în întreaga Europă şi mai curând, prin inducţie, şi în ţara noastră. Votul de astăzi al deputaţilor Partidului România Mare s-a dorit şi reprezintă o expresie a aprecierii pe care noi o acordăm comunităţii evreieşti din ţara noastră, o expresie a convingerii noastre că această comunitate, la fel ca altele pe care le preţuim, are dreptul la propriile activităţi culturale, spirituale, religioase în concertul întregii societăţii româneşti. Pentru toate aceste motive, deputaţii Partidului România Mare au votat pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile, care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Vă mulţumesc.
	Vă fac două anunţuri, pe care le-am primit între timp, şi anume, deputatul Viorel Pop, din Circumscripţia electorală nr.31 Satu-Mare, ne informează că a demisionat din Partidul Democraţiei Sociale din România şi din Grupul parlamentar PDSR, rămânând deputat independent pe restul mandatului. (Aplauze) De asemenea, deputatul Aron Ioan Popa din Circumscripţia electrorală nr.4 - Bacău, ne informează că a demisionat din Partidul Democraţiei Sociale din România şi din Grupul parlamentar PDSR, rămânând deputat independent pe restul mandatului. (Aplauze)
	Continuăm cu pct.9 de la art.I din Legea de organizare judecătorească. La pct.9 de la art.I, domnul deputat Adrian Năstase. Vă rog frumos să păstraţi liniştea în sală, să vă ocupaţi locurile, va fi vot pentru fiecare articol, se vor număra voturile. Vă rog foarte mult să vă ocupaţi locurile în sală. Domnul deputat Năstase, vicepreşedinte al Camerei. Vă rog.
	Domnul Adrian Năstase: Domnule preşedinte, În legătură cu art.19 şi modificarea propusă, aş vrea să observ câteva elemente de ordin general, din partea grupului nostru parlamentar. În primul rând, aş vrea să reamintesc faptul că acest articol a fost în permanenţă criticat de către Consiliul Europei şi pe bună dreptate, dar aş vrea să subliniez că în această formulare, cea propusă, se instituie un drept special pentru Consiliul Superior al Magistraturii de a veghea la respectarea independenţei justiţiei. Cred că acest lucru este inexact, pentru că, după părerea noastră, Consiliul Superior al Magistraturii are o funcţie mult mai importantă şi anume, aceea de a garanta independenţa judecătorilor şi a procurorilor prin îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art.73 din lege. De altfel, ministrul justiţiei, conform regulilor principiilor generale de organizare a sistemului judiciar, nu trebuie să vegheze la respectarea independenţei justiţiei. De altfel, este greu de înţeles cum un membru al executivului poate să vegheze la independenţa unei alte puteri, care este puterea judecătorească. El trebuie să organizeze buna funcţionare a instanţelor prin dimensionarea optimă a instanţelor şi a parchetelor. Într-adevăr, Constituţia vorbeşte de un drept de a veghea, dar acest drept aparţine preşedintelui României, care, conform art.82 din Constituţie, veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice. Deci este un drept general care vizează şi autorităţile judecătoreşti. Pe de altă parte, textul propus elimină controlul ministrului justiţiei asupra activităţii instanţelor, ceea ce este un lucru benefic, în schimb este criticabilă instituirea, prin alin.3 din art.19 din proiect, a dreptului preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor de a controla calitatea serviciului, ceea ce presupune, chiar ţinând seama de restricţia instituită prin alin.4 din acelaşi articol în proiect, "ingerinţe în activitatea judecătorilor". De aceea, ar fi, poate, mult mai util ca numai alin.2 şi 3 din art.19 să fie păstrate şi sigur, eventual, într-o formă modificată, conform şi amendamentelor pe care grupul nostru parlamentar le-a prezentat. În orice caz, eu cred că trebuie să fim foarte atenţi. În ansamblu, aş vrea să repet un lucru pe care l-am spus la începutul acestor discuţii: Consiliul Europei doreşte, într-adevăr, aşa cum arăta domnul ministru, ca activitatea Parchetului să fie într-adevăr controlată într-un mod democratic, dar Consiliul Europei nu consideră că acest deziderat se poate realiza prin exercitarea controlului de către executiv, ci printr-o exercitare a controlului de către intanţele judecătoreşti. Şi noi credem că aceasta ar fi trebuit să fie linia de urmat în modificarea Legii nr.92. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Dumitru Bălăeţ. Dânsul a avut tot aşa un amendament care nu a apărut în raport, dar care a fost făcut.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La art.19 am avut şi eu obiecţii, pe care le-am formulat în cadrul Comisiei juridice şi care, sigur, au fost respinse, dar cer să fie revăzute de către plen şi să se voteze în spiritul lor. Prima observaţie constă în faptul că în Constituţie nu se prevăd nicăieri atribuţii paralele ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministrului justiţiei. Dimpotrivă, articolele 132 şi 133, care prevăd problemele sau stipulează problemele Consiliului Superior al Magistraturii, exclud competenţele ministrului justiţiei, în ceea ce priveşte veghea asupra independenţei actului de justiţie. Ca atare, cer ca referinţele la ministrul justiţiei din cuprinsul acestui articol să fie eliminate, articolul urmând să fie prezentat plenului, spre a fi votat şi în următoarea variantă, care aduce garanţii în plus privind independenţa actului de justiţie. Îl citez în formula în care îl propun plenului. Art.19 : "Consiliul Superior al Magistraturii," deci fără ministrul justiţiei, "veghează la respectarea independenţei justiţiei. Imixtiunea din partea oricărei persoane şi sub orice formă în înfăptuirea justiţiei este interzisă. Exercitarea de presiuni asupra magistratului, în scopul de a împiedeca rezolvarea independentă şi imparţială a cauzei atrage răspunderea administrativă, disciplinară sau penală, după caz, potrivit legii. Demonstraţiile sau adunările publice ori alte acţiuni de acest fel, efectuate cu scopul de a exercita presiuni asupra magistratului, în cursul desfăşurării proceselor, sunt interzise. Filmarea, fotografierea, înregistrarea audio sau video a şedinţelor de judecată şi folosirea mijloacelor tehnice de alte persoane sunt permise numai cu aprobarea preşedintelui completului de judecată. Prin judecători, inspectori de la curţile de apel, Consiliul Superior al Magistraturii este informat cu privire la funcţionarea instanţelor şi la abaterile care să compromită calitatea activităţii, aplicarea legilor şi a regulamentelor în circumscripţiile curţilor de apel". După acestea, continuă neschimbate alin.4 şi 5 ale art.19, cu excepţia ultimei propoziţii care se propune spre eliminare. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. din partea iniţiatorului, domnul ministru Valeriu Stoica. Sunt două amendamente, vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Da, tocmai asta voiam să sublinez, domnule vicepreşedinte, că sunt doar două amendamente. Aici s-au citit mai multe. Facem referire strictă la cele două amendamente. Mai e necesară o precizare, acest art.19, în forma pe care o propune iniţiatorul, nu este numai rezultatul unor observaţii proprii, este rezultatul observaţiilor făcute de Consiliul Europei, aşa cum amintea foarte bine aici domnul vicepreşedinte Adrian Năstase. Ca urmare, forma pe care noi o dăm textului este exact forma pe care Consiliul Europei a propus-o pentru acest text. Este deci exclus ca, după ce a prezentat această formă, Consiliul Europei să mai poată să aibă vreo obiecţie împotriva formei pe care o propunem acestui text, la art.19. Este deci o concordanţă deplină între ceea ce a dorit Consiliul Europei, în momentul în care a recomandat României, cu ocazia intrării în Consiliul Europei să modifice art.19 şi forma pe care iniţaitorul o propune. Cele două amendamente făcute nu au deci, din acest punct de vedere, nici o relevanţă. Primul amendament se referă la înlăturarea sintagmei: "serviciul public". Consiliul Europei, prin experţii săi, a explicat în momentul în care a redactat această formă a textului, de ce trebuie să fie avută în vedere sintagma "serviciul public", tocmai pentru ca activitatea de control, care se exercită, chiar prin intermediul judecătorilor, deci judecător de scaun, nu trebuie să privească activitatea de judecată propriu-zisă. Este vorba numai de acea activitate care se încadrează în noţiunea de serviciu public şi deci care priveşte de fapt aspectul administrării instanţelor judectoreşti. Nu este vorba de nici un fel de control, cum e la activitatea de judecată, iar noţiunea de serviciu public vine să marcheze tocmai această idee: controlul administrativ nu poate să privească decât activitatea de administrare a instanţelor şi nu activitatea de judecată. În ceea ce priveşte ultimul alineat, precizarea care s-a făcut în ultima propoziţie este necesară, nu este vorba de exercitarea căilor de atac de către ministrul justiţiei, cum se sugerează prin amendament, în realitate, este vorba de atribuţiile pe care le are ministrul Justiţiei, potrivit legii, cu privire la exercitarea unor căi de atac. De exemplu, când este vorba de "recurs în anulare" se spune că ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general să declanşeze un recurs în anulare. Nu este vorba deci de o cale de atac exercitată de ministrul justiţiei. Este vorba de o atribuţie pe care o are ministrul justiţiei cu privire la exercitarea unei căi de atac. Iată de ce, dispoziţia finală se justifică în forma propusă de iniţiator. În concluzie, vă solicit să respingeţi ambele amendamente şi să aprobaţi textul în forma propusă de iniţiator. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Trecem la vot. Primul amendament, făcut de Grupul parlamentar P.D.S.R., şi care se referă la prima frază din al doilea alineat al art. 19, la pct. 9, amendament care a fost respins de comisie şi de iniţiator, vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Voturi pentru? Vă rog să fiţi atenţi. Voturi împotrivă? Sunt 109 voturi. Abţineri? Vă rog să număraţi. Sunt 6 abţineri. A fost respins. Amendamentul propus de domnul deputat Dumitru Bălăeţ, de asemenea, respins de iniţiator, şi care nu a fost inclus în raportul comisiei, dar comisia, tot aşa, l-a respins. Pentru acest amendament, voturi pentru? Vă rog să număraţi. Sunt 42 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. Sunt 11 voturi. Abţineri? Nu sunt. A fost respins şi acest amendament. Vă supun spre aprobare pct. 9 de la art.I, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Da. Vă rog. Domnul deputat Năstase. Vă rog.
	Domnul Adrian Năstase: Domnule preşedinte, Vă rog să ţineţi seama de observaţiile pe care le-am făcut iniţial şi să supuneţi la vot paragrafele în mod separat. Ştiu că nu aveam dreptul să fac amendamente suplimentare în cadrul procedurii de urgenţă, dar în măsura în care există observaţii în legătură cu anumite paragrafe, eu cred că se poate face un vot separat, pe paragrafe, şi după aceea, votul în ansamblu, pe articol. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Aveţi dreptate. Chestiunea asta poate să arate că pe anumite porţiuni ale textului sunteţi de acord. Este o formulă de a câştiga timp, pentru că, de fapt, încercăm să trecem aceste legi, în această mini-sesiune parlamentară de o săptămână. Dacă doriţi, voi supune spre aprobare, şi la art. 19, cum doriţi dumneavoastră, ca să fie mai simplu. Deci, art. 19, primul alineat. Voturi pentru? Deci, pct. 9, art. 19. Vă rog să număraţi. Vă rog foarte mult să nu deranjaţi secretarii în timpul lucrului. Sunt 107 voturi. Voturi împotrivă? Sunt 45 voturi împotrivă. Abţineri? Una. Adoptat. Alineatul 2. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Sunt 151 voturi pentru, două împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Alineatul 3. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 153 voturi pentru, s-a adoptat în unanimitate. Alineatul 4. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Sunt 108 voturi pentru. Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi. Sunt 28 abţineri. A fost adoptat. La pct. 9, în ansamblul său, voturi pentru? Vă rog să număraţi. Deci, sunt 121 voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. Trei voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi. Sunt 28 de abţineri. A fost adoptat textul, în versiunea iniţiatorului. Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice. Vă rog... Punctul l9. Era vorba de pct. 9, da?
	Domnul Emil Teodor Popescu: În legătură cu ultimele voturi exprimate, la cererea domnului preşedinte Năstase, vă comunic respectuos, domnule preşedinte, că i-aţi făcut un favor domnului preşedinte, şi noi nu ne-am opus la asta, ca să nu se zică că nu dăm posibilitatea tuturor să se exprime. Dar, este în afara Regulamentului, mai ales când este vorba de "procedură de urgenţă". Am luat cuvântul, pentru ca să nu se creeze din asta un precedent. Niciodată nu s-a auzit să vină cineva şi să spună: "...Părerile mele sunt cutare..." şi asta să angajeze în cadrul "procedurii de urgenţă" 4 voturi. Prin urmare, nu-i vorba despre asta. Discutăm în cadrul Regulamentului şi trebuie să rămânem în el. V-aş ruga respectuos, domnule preşedinte, ca pentru viitor să nu mai acordaţi astfel de favoruri. Am spus-o şi pentru stenogramă. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Vă mulţumesc.
	Domnul Emil Teodor Popescu: Mi-aduc aminte cât de mult ne vorbea domnul Năstase, în legislatura anterioară, despre Regulament.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, trecem la pct. 10 de la art. I...
	Domnul Emil Teodor Popescu: Spuneţi-ne că doriţi un favor, şi vă mai acordăm un favor...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog foarte mult...
	Domnul Emil Teodor Popescu: Vreţi să vă acord eu două versuri? Apropo de anunţurile făcute de domnul preşedinte... "Şi se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Şi se duc ca clipele, Scuturând aripele..." (Aplauze şi hohote de râs în partea dreaptă a sălii de şedinţă).
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog foarte mult. Mulţumim pentru versuri. Continuăm. Deci, la pct. 10 de la art. I, dacă sunt amendamente? Domnul deputat Adrian Năstase, vicepreşedinte.
	Domnul Adrian Năstase: Îi mulţumesc foarte mult domnului preşedinte Emil Popescu pentru versurile pe care ni le-a prezentat. Vreau să spun că îl prefer în această ipostază, decât în cea despre care mi-au vorbit colegii mei de la comisie, care ne-au relatat faptul că în permanenţă a vorbit cu glasul ridicat, împiedicând o dezbatere serioasă despre ceea ce trebuia să fie, într- adevăr, o dezbatere extrem de inmportantă în ceea ce priveşte Legea de organizare judecătorească. Părerea mea este că dânsul s-ar putea să aibă dreptate în ceea ce priveşte lecturile sale din poezia românească, dar mi-e teamă că nu are dreptate în felul în care a condus dezbaterea şi raportul în legătură cu o lege extrem de importantă. Mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de şedinţă).
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Suntem la pct. 10 de la art. I. Amendamente respinse? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. Sunt 6 voturi împotrivă. Abţineri? Am impresia că sunt colegi de-ai noştri care nu votează nici pentru, nici contra, şi nici la abţineri... Deci, vă rog frumos, refac votul. Cine este pentru? Şi vă rog să ridicaţi mâinile, ca să putem să numărăm corect. Dacă nu putem să fim serioşi, ajungem şi la catalog, din nou... Nu se poate... Sunt 138 voturi pentru. Voturi împotrivă? Sunt 8 voturi împotrivă. Abţineri? Sunt 3 abţineri. A fost adoptat articolul cu 138 voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Punctul 11. Amendamente respinse? Nu sunt. Voturi pentru? Sunt 139 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă. Abţineri? Sunt 3 abţineri. A fost adoptat şi acest articol, cu 139 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Punctul 12. Amendamente respinse? Nu sunt. Voturi pentru? Sunt 140 voturi pentru. Voturi împotrivă? Sunt 7 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. A fost adoptat. Punctul 13. Amendamente respinse? O să vă rog să vă prezentaţi...
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Mă numesc Victor Ştefan Achimescu. Sunt deputat de Olt. Actualmente independent.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog să vorbiţi în microfoane, mai tare.
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Deci, mă numesc Victor Ştefan Achimescu, deputat de Olt. Actualmente independent.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Aveţi un amendament care a fost respins aici...
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Nu. La pct. 13, respectiv art. 37.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, la pct. 37. Da?
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Da. Deci, art. I pct. 13, care se referâ la art. 37.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. Eu vă propun următorul lucru: când ajungem acolo..., că voi supune pe rând lucrurile, ne oprim acolo. Da?
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Da.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, atenţie. Când ajung la art. 37, unde aveţi dumneavoastră amendament, veniţi şi discutăm. Preambulul pct. 13. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunt 6 voturi împotrivă. Abţineri? Nu este nici una. 140 au fost voturi pentru. Titul III: "Ministerul Public". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Capitolul I: "Dispoziţii comune". Titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Sunt 147 de voturi pentru. Unanimitate. Articolul 30, la care nu sunt amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Deci, 145 voturi pentru, două împotrivă, nici o abţinere... Adoptat. Articolul 31, fără amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă. Deci, 144 la 3. Abţineri? Nici una. Adoptat. Articolul 32, fără amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunt 145 la 4. Abţineri? Nici una. Adoptat. Articolul 33, fără amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunt două voturi împotrivă. Sunt 147 voturi pentru la două voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Articolul 34. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă. Sunt 146 voturi pentru la 3 voturi împotrivă. Abţineri? Nici una. Adoptat. Articolul 35. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă. Deci, sunt 145 voturi pentru, 4 împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Articolul 36. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă. Sunt 145 voturi pentru şi 5 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. La art. 37, domnule deputat Achimescu, vă rog... Aveţi amendament respins.
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mai întâi vreau să-mi exprim mâhnirea pentru faptul că o parte din amendamentele pe care le-am propus la comisie, fie n-au fost trecute în raportul întocmit, fie au fost trecute deformat. Am înţeles, însă, că această lege trebuie să treacă, într-un fel sau altul, şi de Camera Deputaţilor, şi, din acest motiv, n-am mai insistat la fiecare amendament pe care-l făcusem iniţial şi la comisie. La o simplă lecturare a acestei modificări legislative, se poate constata cu uşurinţă, chiar şi de către neprofesionişti, faptul că, în realitate, se încearcă să se subordoneze autorităţii ministrului justiţiei, care face parte din puterea executivă, atât instanţele judecătoreşti, care compun puterea judecătorească, cât şi Parchetele, care, într-un fel sau altul, au fost incluse şi până acum în această putere. Am acceptat, vrând, nevrând, această opinie a domnului minsitru, care a fost împărtăşită şi de către majoritatea membrilor comisiei, dar tocmai în această idee am făcut şi amendamentul din art. 37, constând în aceea că dispoziţiile pe care dânsul vrea să le poată transmite procurorilor, fie prin intermediul procurorului general, fie direct, să fie scrise şi aceasta este propunerea pe care am făcut-o, amendamentul pe care l-am ridicat în comisie. N-am înţeles de ce domnul ministru al justiţiei, care în prezent este domnul Valeriu Stoica, în viitor poate fi X, şi care, spun şi de la aceste microfoane, nu este obligatoriu şi prin nici o lege nu se prevede că trebuie să aibă studii juridice, de ce deci, un membru al Executivului să nu îşi asume responsabilitatea până la capăt a ceea ce, de fapt, doreşte prin această lege? Mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Aveţi şi dumneavoastră? Domnul deputat Dumitru Bălăeţ.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, Vă rog să constataţi în procesul-verbal că acest amendament este comun, al domnului Achimescu şi al meu. În Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost discuţii foarte aprinse în legătură cu aceste dispoziţii ale ministrului justiţiei şi toţi participanţii din afara comisiei, dar care cunosc procedurile, mă refer la reprezentanţii şi ai Parchetului General, chiar procurorul general al României, şi de la Consiliul Superior al Magistraturii, toţi au cerut ca aceste dispoziţii să fie scrise, pentru că, realmente, se fac presiuni verbale, care nu se mai recunosc după aceea de către cei care le fac. Şi, în cazul acesta, răspunderea într-adevăr a puterii politice, atunci când intervine în problemele judecătoreşti, să fie scrise. Ele să poată să fie controlate şi să fie cu maximă răspundere date. De aceea, susţin şi eu acest amendament şi cer ca dispoziţiile ministrului justiţiei să fie date în scris, în mod direct, sau prin procurorul general. Deci, aceasta este cererea şi a mea şi vă rog foarte mult să o supuneţi votului. Vreau să mai atrag atenţia că şi în comisie, şi aici, se practică următoarea chestiune, şi anume procedeul din Caragiale, din Farfuridi: "... să discutăm, pe ici, pe colo, prin punctele esenţiale, dar să nu se schimbe nimic". Mi se pare că observaţiile juste, venind din orice parte, trebuie primite şi nu supuse ghilotinei mecanice a votului. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Acsinte Gaspar. Aveţi amendament respins?
	Domnul Acsinte Gaspar: În numele grupului parlamentar...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: În numele grupului. Vă rog...
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Textul pus în discuţie ridică o serie de probleme...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog, vorbiţi în microfoane, ca să se audă.
	Domnul Acsinte Gaspar: Deci, textul pus în discuţie ridică o serie de probleme. În redactarea actuală din lege, art. 37 sună în felul următor: "Dispoziţiile ministrului justiţiei, date prin procurorul general, în vederea respectării şi aplicării legii, sunt obligatorii". Textul din proiect, care ni se propune: "Dispoziţiile ministrului Justiţiei, date în mod direct...", deci, accentuez: "... date în mod direct", această sintagmă, "... sau prin procurorul general, în vederea respectării şi aplicării legii, sunt obligatorii". Este de observat că atât textul actual, cât şi cel propus sunt criticabile, deoarece, pentru a da dispoziţii, ar trebui ca ministrul justiţiei să facă parte din ierarhia Ministerului Public, sau ca, Ministerul Public să facă parte din Executiv. Or, în litera şi spiritul Constituţiei României, procurorii sunt magistraţi şi fac parte din puterea judecătorească. Ei nu pot primi dispoziţii cu privire la exercitarea atribuţiilor lor decât din partea superiorilor lor ierarhici, care au, de asemenea, calitatea de magistrat. Dispoziţiile date magistraţilor-procurori de un demnitar al statului, din rândul altei puteri, este în contradicţie cu principiul imparţialităţii procurorilor, consacrat în art. 131 alin. 1 din Constituţie. Cum poate fi imparţial un procuror care trebuie să se supună nu numai legii, ci şi dispoziţiilor obligatorii, date de ministrul Justiţiei? Dreptul ministrului justiţiei de a da dispoziţii direct procurorilor implică efectuarea de acte de urmărire penală, de interceptări ale unor convorbiri telefonice, de luarea unor măsuri restrictive de drepturi sau de libertate, din ordinul unui membru al Executivului. Intervenţia directă a ministrului justiţiei în exercitarea de către procurori a atribuţiilor privind arestarea preventivă a unor persoane şi, în general, desfăşurarea urmăririi penale, nu este dezirabilă pentru nici un Executiv. În cazul în care s-ar admite ca procurorul să primească ordine de la ministrul justiţiei, adică de la un membru al Executivului, ar urma ca Executivul să preia răspunderea pentru erorile comise de procurori în exercitarea atribuţiilor. Ne îndoim, însă, că există un Executiv dispus să răspundă pentru o arestare greşită, sau pentru o trimitere în judecată abuzivă. Or, implicându-se în activitatea procurorului, Executivul nu se poate sustrage răspunderii pentru greşelile acestuia. Iată care sunt considerentele pentru care apreciem că textul art. 37, în redactarea actuală şi în redactarea propusă, ar trebui să lipsească din lege.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Iniţiatorul! Domnul ministru Valeriu Stoica. Deci, avem două amendamente, unul susţinut de domnul deputat Achimescu Victor Ştefan şi Mitică Bălăeţ, cred că Dumitru Bălăeţ trebuia...
	Domnul Valeriu Stoica: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă solicit să respingeţi amendamentele, pentru următoarele considerente: s-a vorbit aici de "ghilotina votului". Dar, eu vreau să vă spun că astăzi se face critica unor texte care au fost adoptate de o altă "ghilotină a votului". Aceste texte au fost adoptate în Legea de organizare judecătorească, în legislatura precedentă. Atunci funcţiona o altă "ghilotină a votului". Eu nu înţeleg de ce astăzi se critică ce s-a adoptat înainte. S-a spus aici că este anormal ca ministrul justiţiei să dea o asemenea dispoziţie procurorilor. Dar, acest text, există în art. 37, în forma actuală, se spune că: "... Dispoziţiile ministrului justiţiei, date prin procurorul general, în vederea aplicării şi respectării legii, sunt obligatorii". Textul acesta nu l-am propus noi. Textul acesta a existat. A fost aprobat în legislatura precedentă. Ce se poate critica astăzi? Nu faptul că ministrul justiţiei dă asemenea dispoziţii, pentru că asemenea dispoziţii sunt date în virtutea Constituţiei şi textul din Constituţie este foarte clar, este acelaşi text al art. 131 alin. 1, în care se precizează că "... toţi procurorii, fără nici o deosebire, se află sub autoritatea ministrului justiţiei". Ca urmare, ceea ce am făcut noi prin modificarea pe care am propus-o a fost să dăm consecinţa ultimă textului constituţional. Textul constituţional nu distinge între procurorul general şi ceilalţi procurori. Textul constituţional nu spune că "... numai procurorul general se află sub autoritatea ministrului justiţiei". Dimpotrivă, textul spune că "... toţi procurorii", fără nici o diferenţă, "... se află sub autoritatea ministrului justiţiei". Iată de ce, această cenzură interpusă între ministrul justiţiei şi ansamblul procurorilor, nu se justifică din punct de vedere constituţional. Noi, prin textul pe care l-am propus, nu am făcut altceva decât să eliminăm această cenzură, care este şi anormală. Câtă vreme Constituţia spune că "procurorii se află sub autoritatea ministrului justiţiei" este posibil ca, împotriva Constituţiei, să vină procurorul general şi să cenzureze această autoritate a ministrului justiţiei? Eu nu spun că este bună sau rea Constituţia. În fond nu noi am făcut această Constituţie. Ceea ce vă rugăm noi astăzi, este să respectăm Constituţia în vigoare. Deocamdată, dacă vă gândiţi la modificarea Constituţiei, puteţi să faceţi propuneri de modificare a ei. Câtă vreme însă există această Constituţie, care a fost votată, în primul rând de o anumită "ghilotină a votului", şi nu de ghilotina de astăzi, atunci vă rog să fiţi consecvenţi şi să dăm Constituţiei sensul care rezultă din text. Nu există nici o diferenţă între procurori. Toţi se află sub autoritatea ministrului justiţiei. În ceea ce priveşte "dispoziţia scrisă", singura dispoziţie care poate, într-adevăr, să aibă efect în sfera urmăririi penale, este dispoziţia de începere a urmăririi penale. Această dispoziţie, potrivit ultimului alineat al art.38, chiar şi din actuala lege, chiar şi din forma propusă de noi, trebuie să fie făcută în formă scrisă. Ca urmare, necesitatea formei scrise pentru singura dispoziţie care are efect în ceea ce priveşte urmărirea penală este asigurată atât prin textul actual cât şi prin textul pe care-l propunem noi. Celelalte dispoziţii pot să fie scrise sau, dimpotrivă, să nu fie scrise, în funcţie de necesităţi, nu se poate accepta ca absolut toate dispoziţiile pe care le dă ministrul justiţiei să fie în formă scrisă. O asemenea cerinţă ar paraliza, pur şi simplu, activitatea ministrului justiţiei. Iată de ce, repet, vă solicit respingerea ambelor amendamente. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Din partea comisiei. Vă rog!
	Domnul Emil Teodor Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte! Doamnelor şi domnilor colegi, Legea nu face decât să tragă toate consecinţele din acest text constituţional. La comisie s-a discutat foarte mult dacă acest text reprezintă o simplă fundiţă, aşa, o mică zgardă pusă la căţeluş, "sub autoritatea ministrului justiţiei", sau este un text de consistenţă. Eu am verificat dezbaterile la Constituantă şi cred că sunt aici oameni care cunosc despre ce este vorba şi să ştiţi că într-o primă variantă se vorbea despre un fel de autoritate administrativă a ministrului justiţiei. După aceea, s-a eliminat acea sintagmă şi s-a introdus "sub autoritatea ministrului", fără a se distinge dacă e vorba de primul procuror al ţării sau de ultimul procuror al ţării. Discuţiunea despre direct sau mediat, sau mijlocit a fost foarte mult făcută la comisie şi l-am întrebat pe domnul procuror general şi v-aş ruga să reţineţi întrebarea: dar dacă procurorul general dă nişte dispoziţii greşite el însuşi, că doar n-o fi sfânt? Şi al doilea: dacă procurorul general trebuie să dea 20 şi nu le dă? Adică, dacă greşeşte... Vă rog să fiţi disciplinat, ştiţi cât vă iubesc, domnule profesor?! (Domnului Anghel Stanciu, care discută în bancă.) Signore professore, vă rog frumos! Estem la cuvânt noi, acum, după aceea luaţi cuvâtul! Prin urmare, dacă se întâmplă că domnul "procoror" general greşeşte in faciendo sau greşeşte in omitendo, cine controlează? Prin urmare, sunt situaţiuni când procurorul general poate să dea într-o zi, dau un exemplu, 20 de dispoziţii, a 17-a fiind nelegală. Pe el, pe procurorul general, cine-l controlează? Iată că de aceea e nevoie de "sub autoritatea ministrului", care nu este o simplă fundiţă, o cârpiţă la gât, este o autoritate concretă. Doi. În nici un minister din lume, şi nici în ministerele României... să ştiţi că atuncţi când i-am pus întrebarea a cam îngheţat puţin domnul procurorul general şi n-a avut răspuns şi nu există răspuns şi ajungem la ceea ce se numea în timpul feudal "sic volo"- "fiindcă aşa vreau eu". Ei, într-o democraţie nu se poate să fie "sic volo". Prin urmare, discuţiunea despre de ce direct sau mediat, sau prin intermediul, sau direct face ministrul prin "procoror" sau în afara lui, e bine tranşată de o Constituţie care are multe lacune... dar noi o respectăm. Cât priveşte scrisul, toată lumea e îndrăgostită acum de cuvântul scris, vreau scris, vreau scris, vreau scris, vreau scris.. ei, nu-i aşa! Pentru că în nici un minister nu există numai procedură scrisă. E adevărat că principalele dispoziţii pe care le dă un conducător, orice şef de compartiment, adjuncţii, secretarii de stat sunt multe din ele importante şi atunci sunt scrise, fie că legea prevede, fie că se simte nevoie, fiindcă izvorăşte şi din uzanţe. Dar, uite, aici sunt oameni care au fost în vechea guvernare miniştri, au dat întotdeauna, în fiecare zi numai ordine scrise, chiar şi când e vorba de treburi de amănunt sau de treburi cotidiene? Şi de aceea s-a ajuns la concluzia că trebuie să distingem între două categorii de măsuri. Cele care sunt banale, obişnuite, cotidiene, mărunte, neimportante şi cele care sunt grave şi care pot angaja răspunderea ministerului, atât faţă de piramida interioară cât şi-n afară. Şi, prin urmare, atunci da, se prevede în mod scris. Şi cu asta s-a terminat. Vă rog, deci, să respingeţi aceste amendamente şi să menţineţi textul. (Aplauze, dreapta sălii.)
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Pilele se fac scris sau oral?
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Trecem la vot asupra... Domnule deputat Bălăeţ, vă rog foarte mult să vă ocupaţi locul!
	Domnul Emil Teodor Popescu (de lângă banca comisiei): Vă rog eu să-i daţi cuvântul! A vorbit doar de două ori.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Aţi depăşit oricum timpul de 3 minute. Vă rog! Vă rog, păstraţi liniştea!
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, Apropo de ideea de căţeluş, pe care a spus-o domnul Popescu, şi de fundiţă, eu vreau să spun că prin acest articol, într-adevăr, relativizându-se dispoziţia ministrului justiţiei, fie direct, fie prin procurorul general, el transformă într-adevăr instituţia Parchetului sau a Ministerului Public într-un căţeluş. Domnul Popescu i-a pus şi fundiţa. Vă rugăm foarte mult să apreciaţi ca atare căţeluşul, fundiţa şi pe cel care-l poartă după capriciu şi, după cum spune un foarte marcant membru al Comisiei juridice, "după voinţa muşchiului" domniei-sale. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă supun spre aprobare, în primul rând la acest art.37 de la pct.13, dacă nu mă înşel, vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnii deputaţi Achimescu Victor Ştefan şi Dumitru Bălăeţ, respins de comisie. Voturi pentru? Vă rog număraţi! 19 voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Nu sunt abţineri. Deci, am avut 144 de deputaţi în sală. Din sală: Acum o oră!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun, foarte bine, acum o oră!
	Domnul Acsinte Gaspar (din bancă): Domnule preşedinte, Poate ar fi bine să număraţi şi voturile pentru.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule deputat, Vă rog foarte mult! Am verificat adineaori. Deci, a fost adoptat; din 144 de prezenţi s-au scăzut 19, da? Deci, a fost adoptat. Art.38. Dacă sunt cumva amendamente respinse? Nu sunt. Ba nu, art.37, supus la vot. Voturi pentru forma iniţiatorului? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Număraţi, vă rog! Deci, 126 de voturi pentru, 26 împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi! 6 abţineri. Adoptat. Art.38. Sunt? Domnul deputat Achimescu. Vă rog!
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Mulţumesc, domnule preşedinte!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog să vorbiţi în microfoane!
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte! Vroiam să spun că atât acum cât şi la comisie, şi domnul ministru ştie bine, am încercat să-l fac să privească această lege, a cărei paternitate şi-o revendică, cu ochii fostului magistrat, pentru că şi eu am încercat, de pe aceleaşi poziţii, să privesc această lege, domnia-sa ştie foarte bine că până la 1 decembrie 1995 am fost magistrat, deci aproape 15 ani. Nu are nici un fel de conotaţie politică amendamentul propus de mine şi nici amendamentele pe care le-am propus şi netrecute în raport şi nici cele pe care le voi propune, cu toate că sunt convins de soarta lor. Apropo de valoarea dispoziţiilor date de dânsul, domnia-sa ştie, pentru că eu îl consider "un meseriaş", îmi cer scuze pentru limbajul de lemn, dar ştie foarte bine că dacă n-ar fi importante, dispoziţiile ministrului nu s-ar impune să fie date, pentru că un ministru nu dă dispoziţii să se spele geamurile ministerului. Revin la amendamentul de la 38, alin.2. Este vorba de o propunere de eliminare şi aceasta am făcut-o datorită împrejurării că nu consider legal şi nici constituţional ca magistraţii să fie controlaţi de către funcţionarii din Ministerul Justiţiei. Întotdeauna am susţinut, şi domnul ministru ştie, şi am fost împotriva ideii de asimilare a personalului din Ministerul Justiţiei cu magistraţii, pentru că domnul inspector, sau ştiu eu ce funcţie îndeplineşte domnia-sa la ministerul respectiv, nu stă în şedinţe de dimineaţa şi până seara, nu redactează, nu scrie minute şi nu transpiră pentru fiecare an pe care-l dă sau nu-l dă celui care îi stă-n faţă şi este trimis în judecată. Încă o dată spun, am încercat să îl fac pe domnul ministru să privească cu ochii fostului magistrat această lege, se pare însă că n-am reuşit şi, în sfârşit, asta-i situaţia. Deci, din acest motiv am propus eliminare acestui text, pentru că mi se pare nejust, cel puţin, neetic, punerea pe un picior de egalitate a unui judecător care are nişte atribuţiuni cu un funcţionar din Ministerul Justiţiei. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog! Din partea grupului, da?
	Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei): 3 minute!
	Domnul Acsinte Gaspar: Un minut. Domnule preşedinte, Eu am să fiu mai conciliant decât domnul deputat Achimescu, în sensul că aş propune iniţiatorilor să elimine din alin.2 al art.38 partea finală "sau prim procurori detaşaţi în Direcţia relaţii cu Ministerul Public şi coordonarea strategiei antiinfracţionale din cadrul Ministerului Justiţiei", pentru că, principial, nu este posibil, că ar însemna ca procurorii, care sunt magistraţi, să între într-un sistem de relaţii în care conducerea şi controlul activităţii lor să revină unor funcţionari ai Executivului. Or, în această situaţie, cred că separaţia puterilor ar fi pe undeva destul de afectată.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Mai este un amendament sau vorbiţi din partea grupului? Din partea grupului, domnul deputat Putin.
	Domnul Emil Livius Nicolae Putin: Domnule preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor, Vreau, în primul rând, să fac o precizare. Noi nu trebuie să uităm că ministrul justiţiei este un om politic. Eu şi grupul meu, probabil, că ne vom abţine, pentru un singur motiv. Este indiscutabil că în justiţie sunt multe disfuncţionalităţi, este indiscutabil că justiţia are imaginea pe care o are acum şi sunt de acord cu marea majoritate a schimbărilor propuse în proiectul depus de Ministerul Justiţiei. Dar noi nu trebuie să uităm, repet, acel principiu, şi anume că ministrul justiţiei este un om politic. Or, a-i da această putere, ca ministru, ca om politic să poată să intervină direct la un procuror şi să-i dea dispoziţii ca acesta să înceapă un act de urmărire penală, ca acesta să finalizeze urmărirea penală, ceea ce înseamnă că să poată lua şi nişte acte, cum ar fi acelea de percheziţie, de arestare, mie mi se pare că este un instrument prea puternic, un instrument care n-ar trebui să fie acordat unui om politic. Şi pentru aceasta, eu consider că ar fi mai bine ca... sunt de acord cu amendamentul propus de domnul Achimescu, în sensul de a fi eliminat. Este, dacă vreţi, vorba de a ne păzi, pentru că puterea nu este eternă. S-ar putea să vină alte forţe politice la conducerea ţării, s-ar putea să vină nişte extremişti şi atunci această putere, într-adevăr, va fi folosită împotriva democraţiei.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Adrian Vilău.
	Domnul Adrian Vilău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte! Doamnelor şi domnilor colegi, Am intervenit în numele grupului la acest punct, pentru că, în primul rând, aşa cum se prezintă lucrurile de către unii colegi, nu reuşim decât să ne facem în continuare o imagine foarte proastă. Eu cred că este în interesul oricărui om politic, şi în primul rând al Parlamentului, ca atunci când vorbim de omul politic să nu mai vorbim la modul peiorativ. Eu cred că România poate să ajungă acolo încât un ministru al justiţiei, chiar dacă este un om politic, să poată să facă, prin dispoziţiile sale, un act de dreptate.(Aplauze, deputaţi majoritate.) Nu înseamnă că dacă avem un om politic în fruntea unui minister, avem o persoană care luptă împotriva intereselor naţionale sau, dacă doriţi, a intereselor de justiţie. În al doilea rând, cred că nu este bine să discutăm foarte mult asupra acestui punct fără a avea în vedere şi următorul lucru. Chiar dacă este o dispoziţie venită de la ministrul justiţiei, şi magistraţii se supun legii. Deci, să terminăm cu ideile că ordinele ilegale sau abuzive trebuie respectate. Trebuie să creăm acea demnitate printre magistraţi, care să le permită să refuze îndeplinirea acelor ordine care sunt în afara legii şi a Constituţiei. Mulţumesc! (Aplauze.)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea iniţiatorului. Vă rog!
	Domnul Valeriu Stoica: Îi mulţumesc domnului deputat Vilău pentru că a reuşit să-mi creeze o imagine mai agreabilă, înţeleg că până în momentul de faţă, ca ministru al justiţiei, fiind om politic, eram perceput ca un fel de monstru. Eu vă mulţumesc, domnule deputat Vilău, că aţi reuşit să-mi umanizaţi un pic imaginea! Şi vreau să vă spun un lucru. Indiferent de cine va fi ministrul justiţiei, există mecanismele constituţionale şi legale pentru a cenzura orice fel de abuz din partea oricărui om politic. Vreau să vă reamintesc, doamnelor şi domnilor deputaţi, că ministrul justiţiei, ca om politic, este responsabil în faţa Guvernului, este responsabil în faţa Parlamentului, există un control pe care dumneavoastră îl exercitaţi asupra Executivului. La rândul său, Parlamentul este cenzurat de alegători. Există un control care este normal şi este firesc să existe. În afara oricărui control se nasc abuzurile. Nu ministrul justiţiei este cel care nu-i supus controlului, ministrul justiţiei, dimpotrivă, este controlat şi politic şi juridic. Dimpotrivă, în momentul de faţă, există o sferă a puterii care scapă oricărui control. Şi această sferă este sfera parchetelor. S-a creat în România o zonă în care, în interiorul puterii, este posibil să se ia orice fel de dispoziţie, orice fel de măsură, neexistând nici o posibilitate de control. Ceea ce propunem noi prin această lege este ca şi asupra parchetelor să se exercite un dublu control. Mai întâi este vorba de controlul judiciar, care se exercită asupra actelor prin care parchetul trimite în judecată sau prin care parchetul reuşeşte să declanşeze un proces şi, deci, face posibil controlul judiciar. Există, însă, o sferă foarte largă a activităţii parchetelor care nu este supusă cenzurii juridicare. Această sferă foarte largă de activitate a parchetelor, dacă nu este supusă nici unui fel de control, riscă să permită manifestarea abuzurilor. Eu nu spun că ministrul justiţiei, indiferent care ar fi el, n-ar putea să săvârşească un abuz. Abuzurilor ministrului justiţiei, însă, pot fi cenzurate. De exemplu, un abuz al ministrului justiţiei poate să dea naştere unor întrebări, unor interpelări în Parlament. Dacă face o greşeală mare, este posibil să se iniţieze o moţiune sau o moţiune de cenzură împotriva Guvernului din care face parte ministrul de justiţie. În momentul de faţă, pentru gafele pe care le fac, eventual, magistraţii din parchet nu există nici o cale de control. Iată de ce, vă rog să înţelegeţi că această atribuţie de control, exercitată pentru respectarea legii şi nu împotriva legii, este absolut necesară. Dacă ţineţi la principiul legalităţii, doamnelor şi domnilor, atunci să votăm acest text de lege şi să respingem amendamentul propus. Vă mulţumesc. (Aplauze, deputaţii majorităţii.)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, trecem la vot... Doriţi să luaţi cuvântul? Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog!
	Domnul Emil Teodor Popescu: Doamnelor şi domnilor colegi, N-am nici un interes să iau cuvântul să mă aflu în treabă. Ne vom întâlni mereu cu această problemă de principiu, când procurorul declanşează şi trage săgeata din arc, toate activităţile lui le verifică instanţele. Când procurorul nu trage săgeţile din tolbă şi nu trage săgeata din arc, el nu este controlat deloc, acum. Când Constituţia prevede "sub autoritatea ministrului", cum am zis, nu este vorba aici numai de un joc de cuvinte sau o frază agăţată, acolo. Aduceţi-vă aminte că domniile-voastre vă prevalaţi întotdeauna, când eraţi în cealaltă poziţie, "vai, Constituţia, vai, uite ce prevede". Şi noi spunem: "exact asta prevede Constituţia". Dar nu s-a dezvoltat în lege acest rol când este vorba de "omitendo". Sunt sute şi mii de procurori care nu declanşează urmăriri penale. El are inculpatul în faţă şi nu dă rechizitor. Acest fapt că nu dă rechizitor, deci refuzul de-a executa ceva, trebuie să-i fie comandat de cineva. Acum, mă adresez cu multă dragoste colegului nostru, domnul Emil Putin, care a luat cuvântul, care cuvânt în Parlament este important. Prin urmare, ceea ce prevede acum legea este dreptul pe care trebuie să-l aibă ministrul de Justiţie de a da ordin să înceapă urmărirea penală, nicidecum de-a aresta pe cineva. Şi în momentul de faţă procurorul general, sau procurorul subordonat, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii prevăzute de lege, poate să aresteze pe cineva sau să-l trimită în judecată în stare de libertate. Aceasta este o opţiune pe care o are procurorul, indiferent de ministrul de justiţie. Discuţiunea este, însă, că urmărirea penală propriu-zisă, nu este însoţită automat şi de măsura arestării, urmărirea penală nu începe. Şi sunt mii de cauze pe rol care zac la Poliţie sau zac la Procuratură şi nu să dă, nu se dă rechizitor. Şi dacă nu dă rechizitor înseamnă că nu sunt traşi în ţeapă cei care trebuie traşi în ţeapă. Despre asta e vorba! Şi-acuma, dintr-odată, protestăm. Şi eu spun că e normal ca şi pe procurorul general să-l controleze cineva, fiindcă aţi văzut că domnul procuror general este foarte îndrăgostit când e vorba de recursurile în anulare împotriva proprietarilor, dar nu e îndrăgostit când e vorba de apărarea legii şi de recursuri în legătură cu dosarele în legătură cu alte pricini penale, foarte multe şi nu le mai discut. Prin urmare, paznicul legii trebuie să fie acelaşi. El trebuie să vegheze ca toţi să fie trimişi în judecată dacă trebuie şi nimeni să nu fie trimis în judecată dacă nu trebuie. Acesta este scopul procesului penal, declarat "expresis verbis" în lege. Acum, de ce să protestăm dacă în loc să fie un controlor or să fie doi controlori, aşa fel încât să-l controleze şi pe primul controlor cineva. Aici este toată discuţiunea. Şi vor mai urma texte, de aceea fac acum această discuţie, pentru ca să fim în clar de ce vor fi texte, în continuare, care-i conferă prerogative ministrului de justiţie, la recomandarea ministrului, la recomandarea ministrului şi vor fi de nu ştiu câte ori. Pentru că, până acum, puterea judecătorească vrea să se nască singură "par soie meme", ca pasărea Phoenix, din cenuşă. Nu se poate! O să discutăm la timpul cuvenit, când vor veni textele. Vreau însă să spun colegilor mei şi doamnei Afrăsinei îndeosebi, vreau să-i spun cu toată dragostea şi respectul. Să ştiţi că la comisie... Mă auziţi, doamnă? Cred că se aude foarte bine!... La comisie, am o stenogramă a mea proprie, pe care puteţi s-o verificaţi, coroborată cu stenograma oficială, au fost persoane care au vorbit şi de 11 ori, şi de 15 ori, şi de 17 ori şi i-am dat voie domnului Bălăeţ şi tuturor invitaţilor, şi s-a vorbit mult, şi la mine pumnul nu e rănit. Dar să ştiţi că la domnul Ştirbu, când conducea comisia, avea răni la pumn de cât ne băga pumnu-n gură şi zicea "ajunge cu discuţiile. Votul!". Prin urmare, să ştiţi că am fost profund democratici la comisie. Vă rog să nu mă credeţi dar să verificaţi!
	Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă): De multe ori contează tonul, nu votul.
	Domnul Emil Teodor Popescu: Ştiu eu că "C'est le ton qui fait la musique", dar...
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog să nu purtaţi discuţii!
	Domnul Emil Teodor Popescu: Nu, nu, eu nu am nimic împotrivă să discut, însă de multe ori contează foarte mult şi modul cum spui sau nu spui. Văd că dumneavoastră tot timpul mă contraziceţi, tot timpul sunteţi supărată pe ceva. Nu văd de ce!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog frumos! Timpul ! Trecem la vot.
	Domnul Emil Teodor Popescu: Domnilor, Vă rog să votaţi textul aşa cum este. Abia acum intrăm în legalitate prin raport cu Constituţia. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Achimescu Victor Ştefan şi respins de comisie şi iniţiator. Voturi pentru? Vă rog să număraţi! 34 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi! 108. Abţineri? Vă rog să număraţi! 5 abţineri. A fost respins acest amendament. Trecem la votul articolului... ...Nu am fost atent la ce-aţi spus. Vă rog de la microfon!
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Eu am propus ca din partea finală a alin.2 să se elimine fraza referitoare la procurorii care sunt detaşaţi în Ministerul Justiţiei, iar restul textului să rămână.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da, dar nu am găsit textul în amendamentele comisiei. Este? Se află? Deci, a fost respins primul amendament al domnului deputat Achimescu. Amendamentul de eliminare propus de domnul deputat Acsinte Gaspar. Voturi pentru? Vă rog să număraţi! Vă rog să ţineţi mâinile sus, pentru că sunt colegi care nu votează nici pentru, nici contra, ori, nu-i normal. 22 voturi pentru. Aţi numărat şi acolo? 24. Voturi împotrivă? 118. Abţineri, vă rog? 2 abţineri. A fost respins. Vă supun spre aprobare art.38, în ansamblul său, în forma iniţiatorului. Voturi pentru? 120. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi! 22. Abţineri, vă rog! 3 abţineri. A fost adoptat în forma iniţiatorului.
	Vă supun spre aprobare, nominal, Comisia de mediere pentru textele în divergenţă la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie, colegii noştri deputaţi: Ion Botescu, Laurenţiu Dumitraşcu, Florin Georgescu, Gheorghe Ana, Petre Partal, Eugen Matis şi Miron Chichişan. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţioneri? Nu este nici una. Deci, cu 2 voturi împotrivă a fost adoptată comisia de mediere la această lege. Luăm o pauză până la ora 13,45. La ora 13,45, în cazul în care nu avem cvorum, fac din nou un apel nominal, fără să aştept să se facă 13,50, direct la 13,45. Nu avem cvorum, apel nominal! - după pauză -
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Cum vine catalogul, începem şi citim catalogul, ca la clasa I. Vedem ce se întâmplă pe urmă. O să vă rog, persoanele care nu sunt deputaţi, să ocupe locuri în lojile acestei săli, şi nu în sală. În sală, conform regulamentului, nu vor sta şi nu stau decât deputaţii. Toate celelalte persoane care nu sunt deputaţi, rog să părăsească sala şi să-şi ocupe locurile în loji. Deci, suntem 90. (Se adresează domnului secretar Kónya-Hamar Alexandru.) Vă rog frumos să daţi citire apelului nominal, ca să reglementăm şi această chestiune.
	Domnul Kónya-Hamar Alexandru: Judeţul ALBA Berciu Ion absent Dărămuş Nicolae Octavian absent Dumitrean Bazil absent Pereş Alexandru prezent Popa Neculai absent Simedru Dan Coriolan absent Judeţul ARAD Bercea Florian prezent Calimente Mihăiţă absent Gheorghiof Titus Nicolae absent Ghidău Radu absent Putin Emil Livius Nicolae prezent Raţiu Ion absent Tokay Gheorghe absent Judeţul ARGEŞ Cîrstoiu Ion absent Ghibernea Dan absent Ionescu Nicolae prezent Leonăchescu Nicolae prezent Marin Gheorghe prezent Nanu Romeo absent Piţigoi Barbu prezent Rizescu Sergiu George prezent Stan Vasile absent Stănescu Alexandru Octavian absent Judeţul BACĂU Corniţă Ion absent Dan Matei-Agathon absent Darie Simion prezent Duţu Ion absent Gheorghe Valeriu prezent Hrebenciuc Viorel absent Irimescu Haralambie prezent Moiceanu Constantin prezent Nistor Vasile absent Pavel Vasile prezent Popa Ioan-Aron absent Judeţul BIHOR Bot Octavian absent Cosma Liviu Ovidiu absent Drecin Mihai absent Negrău Mircea prezent Paneş Iosif prezent Rákoczi Ludovic prezent Serac Florian absent Székely Ervin Zoltán prezent Szilágyi Zsolt prezent Ţepelea Gabriel absent Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Constantinescu Dan prezent Oltean Ioan absent Pintea Ioan prezent Săndulescu Aureliu-Emil absent Sonea Ioan absent Judeţul BOTOŞANI Afrăsinei Viorica absentă Hilote Eugen Gheorghe prezent Ioniţă Nicu prezent Mihăilescu Petru Şerban prezent Năstase Toma prezent Popescu Emil Teodor prezent Sandu Dumitru absent Judeţul BRAŞOV Babiuc Victor absent Bran Vasile absent Cojocaru Radu Spiridon absent Gherasim Ion Andrei absent Kovács Csaba Tiberiu prezent Lepşa Sorin Victor absent Moucha Romulus Ion prezent Secară Gheorghe prezent Tudose Nicolae Florin prezent Judeţul BRĂILA Alecu Aurelian Paul prezent Bartoş Daniela prezentă Corâci Ioan Cezar absent Dragu George absent Şerban George prezent Văsioiu Horia prezent Judeţul BUZĂU Albu Alexandru prezent Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Morariu Teodor Gheorghe prezent Papuc Aurel Constantin absent Partal Petre absent Pâslaru Dumitru absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Judeţul CARAŞ-SEVERIN Muscă Monica-Octavia prezentă Oană Gheorghe absent Spătaru Liviu absent Popovici Cornel Sturza absent Vilău Adrian-Ioan prezent Judeţul CĂLĂRAŞI Bălăeţ Dumitru prezent Munteanu Ion absent Naidin Petre prezent Pavelescu Claudiu-Costel prezent Sârbu Marian prezent Judeţul CLUJ Gavra Ioan absent Ionescu Anton prezent Kónya-Hamar Alexandru prezent Lăpuşan Alexandru absent Matei Vasile prezent Mátis Eugen absent Miclăuş Vasile absent Păcurariu Iuliu absent Pop Iftene prezent Roman Ioan absent Vida-Simiti Ioan absent Judeţul CONSTANŢA Andrei Gheorghe prezent Ariton Gheorghe prezent Barde Tănase prezent Botescu Ion prezent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea absent Haşotti Puiu prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Mazăre Radu Ştefan absent Nicolae Jianu prezent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent Onaca Dorel-Constantin absent Osman Fedbi prezent Şaganai Nusfet prezent Judeţul COVASNA Birtalan Ákos absent Márton Árpád-Francisc prezent Tamás Sándor prezent Ţurlea Petre absent Judeţul DÂMBOVIŢA Ana Gheorghe absent Boştinaru Victor absent Dîrstaru Dorin prezent Enescu Ion prezent Neagu Romulus absent Popa Daniela prezentă Popescu Irineu absent Rădulescu-Zoner Şerban Constantin absent Simion Florea prezent Judeţul DOLJ Berceanu Radu Mircea absent Brezniceanu Alexandru prezent Cazacu Vasile Mircea prezent Grigoraş Neculai prezent Ionescu Bogdan prezent Ionescu Gheorghe absent Ioniţă Mihail Gabriel prezent Manolescu Oana prezentă Matei Ion Lucian absent Nicolescu Mihai prezent Roşca Ioan absent Vasilescu Nicolae prezent Judeţul GALAŢI Buruiană-Aprodu Daniela absentă Ciumara Mircea absent Gheciu Radu Sever Cristian prezent Iacob Elena prezentă Odisei Manole prezent Mihu Victor Traian prezent Nica Dan prezent Protopopescu Cornel prezent Sandu Ion Florentin absent Tomov Marilena prezentă Judeţul GIURGIU Cristea Marin prezent Croitoru Mircea Adrian prezent Grigoriu Mihai prezent Radu Alexandru-Dumitru absent Judeţul GORJ Băbălău Constantin absent Drumen Constantin prezent Nică Mihail prezent Pârgaru Ion absent Popescu Bejat Ştefan Marian absent Popescu Dumitru prezent Judeţul HARGHITA Antal Istvan absent Asztalos Ferenc prezent Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent Nagy Ştefan prezent Ráduly Róbert-Kálmán prezent Judeţul HUNEDOARA Ana Gheorghe prezent Dimitriu Sorin Petre absent Giurescu Ion absent Ifrim Dumitru absent Neacşu Ilie prezent Petreu Liviu prezent Priceputu Laurenţiu absent Şteolea Petru absent Judeţul IALOMIŢA Bivolaru Gabriel prezent Cristea Gheorghe absent Popa Virgil absent Tarna Gheorghe prezent Judeţul IAŞI Aferăriţei Constantin prezent Baciu Mihai absent Cotrutz Constantin Eremia absent Dobre Traian absent Dorin Mihai prezent Enache Marian prezent Gazi Gherasim prezent Lupu Vasile absent Mogoş Ion absent Rânja Traian Neculaie prezent Stanciu Anghel absent Stoica Valeria Mariana absentă Vintilă Dumitru Mugurel absent Judeţul MARAMUREŞ Böndi Gyöngyike prezentă Bud Nicolae prezent Dunca Tudor Gavril prezent Godja Petru absent Moldovan Petre prezent Paşcu Ioan Mircea absent Remeş Decebal Traian prezent Ştefănoiu Luca prezent Judeţul MEHEDINŢI Barbaresso Emanoil Dan prezent Honcescu Ion prezent Micle Ulpiu Radu Sabin prezent Nicolicea Eugen prezent Raicu Romulus absent Judeţul MUREŞ Elek Matei Barna prezent Filipescu Ileana absentă Kakasi Alexandru prezent Kelemen Attila Bela Ladislau prezent Kerekeş Károly prezent Lădariu Lazăr prezent Mureşan Ioan absent Pop Leon Petru absent Popa Ioan Mihai prezent Judeţul NEAMŢ Bivolaru Ioan prezent Bujor Liviu absent Burlacu Viorel prezent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Hlinschi Mihai prezent Radu Elena Cornelia Gabriela absentă Rădulescu Cristian absent Ţocu Iulian-Costel absent Judeţul OLT Achimescu Victor Ştefan prezent Argeşanu Valentin prezent Arghezi Mitzura Domnica absentă Georgescu Florin absent Grădinaru Nicolae prezent Groza Nicolae prezent Kovacs Carol Emil prezent Judeţul PRAHOVA Antonescu Niculae Napoleon absent Avramescu Constantin Gheorghe absent Barbăroşie Victor absent Ivănescu Paula Maria prezentă Moldoveanu Eugenia absentă Moroianu Geamăn Adrian Tudor prezent Munteanu Mircea Mihai prezent Opriş Constantin Remus absent Ruse Corneliu Constantin prezent Sireţeanu Mihail absent Tudor Marcu prezent Vasilescu Valentin prezent Judeţul SATU-MARE Biriş Anamaria Mihaela prezentă Budeanu Radu absent Dragoş Iuliu Liviu prezent Pécsi Francisc prezent Pop Viorel prezent Varga Attila prezent Judeţul SĂLAJ Bara Radu-Liviu absent Chichişan Miron prezent Vetişanu Vasile absent Vida Iuliu prezent Judeţul SIBIU Dejeu Gavril absent Galic Lia Andreia prezentă Pantiş Sorin absent Şincai Ovidiu prezent Trifu Romeo Marius prezent Vâlcu Mircea prezent Judeţul SUCEAVA Babiaş Iohan Peter absent Bejinariu Petru prezent Chiriac Mihai prezent Ionescu Marina absentă Iorga Leonida Lari prezentă Mândroviceanu Vasile prezent Nicolaiciuc Vichentie absent Palade Dan prezent Panteliuc Vasile prezent Sandu Alecu prezent Vataman Dorin prezent Vitcu Mihai prezent Judeţul TELEORMAN Buga Florea absent Cândea Vasile absent Ianculescu Marian prezent Marineci Ionel absent Noica Nicolae absent Spiridon Didi prezent Videanu Adriean absent Judeţul TIMIŞ Bárányi Francisc absent Brück Werner Horst prezent Drăgănescu Ovidiu Virgil prezent Dugulescu Petru prezent Glăvan Ştefan prezent Gvozdenovici Slavomir absent Miloş Aurel prezent Puwak Hildegard-Carola prezentă Stanca Teodor prezent Şerban Gheorghe absent Tabără Valeriu prezent Tăvală Tănase-Pavel prezent Judeţul TULCEA Antonescu George Crin Laurenţiu prezent Fenoghen Sevastian prezent Lazia Ion absent Meşca Sever prezent Vaida Francisc-Atila prezent Judeţul VASLUI Băsescu Traian absent Buzatu Dumitru prezent Dan Marţian absent Ghiga Vasile prezent Ignat Ştefan prezent Mera Alexandru Liviu prezent Petrescu Virgil absent Judeţul VÂLCEA Decuseară Jean prezent Dumitraşcu Laurenţiu absent Gaspar Acsinte prezent Sabău Traian prezent Stancov George-Iulian prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Judeţul VRANCEA Albu Gheorghe prezent Dumitriu Hunea Carmen absentă Mânea Radu prezent Mitrea Miron Tudor absent Nichita Dan Gabriel prezent Udrea Florian absent Municipiul BUCUREŞTI Andronescu Ecaterina absentă Badea Alexandru Ioan prezent Boda Iosif absent Chiliman Andrei Ioan prezent Ciontu Corneliu prezent Cunescu Sergiu prezent Diaconescu Ion absent Dobrescu Smaranda prezent Dorian Dorel absent Dumitrescu Paul Adrian absent Furo Iuliu Ioan prezent Gheorghiu Mihai prezent Iliescu Valentin Adrian absent Ionescu Alexandru prezent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin absent Iorgulescu Adrian absent Macarie Sergiu prezent Năstase Adrian absent Negoiţă Gheorghe Liviu absent Pambuccian Varujan prezent Petrescu Silviu prezent Popescu Dan Ioan absent Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Raica Florica Rădiţa prezentă Sassu Alexandru prezent Severin Adrian absent Stănescu Mihai-Sorin absent Stoica Valeriu prezent Teculescu Constantin absent Voicu Mădălin prezent Weber Ernest-Otto absent Judeţul ILFOV Lixăndroiu Viorel prezent Neagu Victor absent Păunescu Costel prezent Petrovici Silvia prezentă Reluăm. Judeţul ALBA Berciu Ion prezent Dărămuş Nicolae Octavian prezent Dumitrean Bazil prezent Popa Neculai absent Simedru Dan Coriolan prezent Judeţul ARAD Bercea Florian absent Calimente Mihăiţă absent Gheorghiof Titus Nicolae prezent Ghidău Radu prezent Raţiu Ion absent Tokay Gheorghe absent Judeţul ARGEŞ Cîrstoiu Ion prezent Ghibernea Dan absent Nanu Romeo absent Stan Vasile absent Stănescu Alexandru Octavian absent Judeţul BACĂU Corniţă Ion prezent Dan Matei-Agathon absent Duţu Ion prezent Hrebenciuc Viorel absent Nistor Vasile prezent Popa Ioan-Aron absent Judeţul BIHOR Bot Octavian absent Cosma Liviu Ovidiu absent Drecin Mihai absent Serac Florian prezent Ţepelea Gabriel absent Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Oltean Ioan absent Săndulescu Aureliu-Emil absent Sonea Ioan prezent Judeţul BOTOŞANI Afrăsinei Viorica prezentă Sandu Dumitru absent Judeţul BRAŞOV Babiuc Victor absent Bran Vasile prezent Cojocaru Radu Spiridon absent Gherasim Ion Andrei absent Lepşa Sorin Victor prezent Judeţul BRĂILA Corâci Ioan Cezar prezent Dragu George absent Judeţul BUZĂU Papuc Aurel Constantin absent Partal Petre prezent Pâslaru Dumitru absent Judeţul CARAŞ-SEVERIN Oană Gheorghe absent Popovici Cornel Sturza absent Spătaru Liviu prezent Judeţul CĂLĂRAŞI Munteanu Ion absent Judeţul CLUJ Gavra Ioan prezent Lăpuşan Alexandru absent Mátis Eugen prezent Miclăuş Vasile prezent Păcurariu Iuliu prezent Pop Iftene prezent Roman Ioan prezent Vida Simiti prezent Judeţul CONSTANŢA Andrei Gheorghe prezent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea prezent Mazăre Radu Ştefan absent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent Onaca Dorel-Constantin absent Judeţul COVASNA Birtalan Ákos absent Ţurlea Petre absent Judeţul DÂMBOVIŢA Ana Gheorghe absent Boştinaru Victor prezent Neagu Romulus absent Popescu Irineu absent Rădulescu-Zoner Şerban Constantin absent Judeţul DOLJ Berceanu Radu Mircea absent Ionescu Gheorghe prezent Matei Ion Lucian prezent Roşca Ioan absent Judeţul GALAŢI Buruiană-Aprodu Daniela absentă Ciumara Mircea absent Sandu Ion Florentin absent Judeţul GIURGIU Radu Alexandru-Dumitru absent Judeţul GORJ Băbălău Constantin absent Pârgaru Ion absent Popescu Bejat Ştefan Marian absent Judeţul HARGHITA Antal Istvan absent Judeţul HUNEDOARA Dimitriu Sorin Petre absent Giurescu Ion absent Ifrim Dumitru absent Priceputu Laurenţiu absent Şteolea Petru prezent Judeţul IALOMIŢA Cristea Gheorghe absent Popa Virgil absent Judeţul IAŞI Baciu Mihai absent Cotrutz Constantin Eremia absent Dobre Traian absent Lupu Vasile absent Mogoş Ion prezent Stanciu Anghel prezent Stoica Valeria Mariana absent Vintilă Dumitru Mugurel absent Judeţul MARAMUREŞ Godja Petru absent Paşcu Ioan Mircea absent Judeţul MEHEDINŢI Raicu Romulus prezent Judeţul MUREŞ Filipescu Ileana absentă Mureşan Ioan absent Pop Leon Petru prezent Judeţul NEAMŢ Bujor Liviu absent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentă Rădulescu Cristian absent Ţocu Iulian-Costel absent Judeţul OLT Arghezi Mitzura Domnica absentă Georgescu Florin prezent Judeţul PRAHOVA Antonescu Niculae Napoleon absent Avramescu Constantin Gheorghe absent Barbăroşie Victor prezent Moldoveanu Eugenia absentă Opriş Constantin Remus absent Sireţeanu Mihail absent Judeţul SATU-MARE Budeanu Radu absent Pop Viorel absent Judeţul SĂLAJ Vetişanu Vasile absent Judeţul SIBIU Dejeu Gavril absent Galic Lia Andreia prezentă Pantiş Sorin absent Judeţul SUCEAVA Babiaş Iohan Peter absent Ionescu Marina absentă Nicolaiciuc Vichentie absent Judeţul TELEORMAN Buga Florea prezent Cândea Vasile absent Marineci Ionel absent Noica Nicolae absent Videanu Adriean absent Judeţul TIMIŞ Bárányi Francisc absent Gvozdenovici Slavomir absent Şerban Gheorghe prezent Judeţul TULCEA Lazia Ion prezent Judeţul VASLUI Băsescu Traian absent Dan Marţian absent Petrescu Virgil absent Judeţul VÂLCEA Dumitraşcu Laurenţiu prezent Judeţul VRANCEA Mitrea Miron Tudor absent Dumitriu Hunea Carmen absentă Udrea Florian prezent Municipiul BUCUREŞTI Andronescu Ecaterina prezentă Boda Iosif absent Diaconescu Ion absent Dorian Dorel absent Dumitrescu Paul Adrian prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin prezent Iorgulescu Adrian absent Năstase Adrian absent Negoiţă Gheorghe Liviu absent Popescu Dan Ioan absent Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Severin Adrian absent Stănescu Mihai-Sorin absent Weber Ernest Otto absent Teculescu Constantin absent Judeţul ILFOV Neagu Victor absent Am terminat apelul. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, cvorumul de lucru este îndeplinit. Vom face şi numărătoarea corectă ca să vedem, exact, cât este. Vă voi supune spre aprobare Comisia de mediere pentru proiectul de Lege privind graţierea unor pedepse, şi anume: Emil Popescu, Liviu Petreu, Carmen Hunea, Victor Achimescu, George Stancov, Adrian Mogoş, Iosif Paneş. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată, în unanimitate, în forma aceasta.
	Vă informez cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei pentru sesizarea Curţii Constituţionale, şi anume: Legea pentru ratificarea Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul - cu titlu gratuit - a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România.
	Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea şi comlpetarea Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, şi anume, la pct. 13 de la art. I., Cap. I., în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile. 9 abţineri. A fost adoptat Cap. I. Titlul Cap. II. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Adoptat. Art. 39. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Adoptat. Art. 40. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3 abţineri. Nici un vot împotrivă. Adoptat. Art. 41. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Adoptat. Cap. II., în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Deci, 3 abţineri şi 3 voturi împotrivă. Adoptat. Cap. III. Titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Adoptat. Art. 42. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Adoptat. Art. 43. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Adoptat. Art. 44. Voturi pentru? Da, mă scuzaţi. Deci, la articolele anterioare nu au fost amendamente respinse. La art. 44, vă rog să-mi spuneţi, exact ..
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Ca o chestiune prealabilă, pentru buna desfăşurare în continuare a lucrărilor Camerei, în legătură cu acest proiect de lege, pentru o bună cooperare în dezbaterea textelor, v-aş propune să recomandaţi preşedintelui Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ca, în intervenţiile pe care le face, să se refere la amendamente, la motivarea de admitere sau de respingere. Toate chestiunile dânsului colaterale, jigniri şi alte chestiuni, nu fac decât să irite, să ştiţi, plenul Camerei Deputaţilor. O a doua chestiune. La art. 44, la alin. 2, se spune aşa: că "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie este promovat". Cuvântul "promovat", vreau să-i spun, domnului ministru, că vine în contradicţie cu art. 94 lit. c) din Constituţie, care prevede atribuţiile preşedintelui, şi spune că: "Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii: lit. c) - numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege". Cred că sintagma "promovat" este improprie în text. Aceasta este o problemă. O a doua chestiune. L-aş ruga pe domnul ministru să-mi spună - procurorul general, deci, este ajutat de doi adjuncţi - adjuncţii cine îi numeşte sau cum sunt desemnaţi?
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da, este amendament respins. Eu nu l-am găsit în amendamentele comisiei. Domnul deputat Bălăeţ, vă rog. Aveţi amendament respins aici, în nota pe care mi-aţi dat-o?
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Da, da, există prins în nota aceea.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: La alin. 2 au fost discuţii foarte aprinse în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi s-a căutat să se evite, de fapt, conţinutul real al acestui paragraf. Situaţia este următoarea: În art. 133 din Constituţie se precizează următorul fapt: "Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor". Nu se prevede nici o excepţie de la această regulă, decât când este vorba de procurorii sau judecătorii stagiari. Ca atare, conform principiului adoptat încă de justiţia latină şi consacrat, "pars pro toto", înseamnă că, ceea ce este valabil pentru procurori, în general, trebuie să fie valabil şi pentru primul-procuror sau pentru ministrul, cum l-am numit noi, ministrul public. Deci, atribuţia de a propune preşedintelui României numirea primului procuror, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie revine nu ministrului justiţiei, ci Consiliului Superior al Magistraturii. Ori se elimină complet acest paragraf, ori se admite forma conformă Constituţiei. Mai avem, la art. 73, unde se prevăd funcţiile Consiliului Superior al Magistraturii, să indicăm această funcţie. Dacă vreţi s-o indicăm aici, sau acolo? Cele două articole sunt în aceeaşi problemă, iar eu vă propun să optaţi: ori îl eliminăm, ori adăugăm funcţia reală a Consiliului Superior al Magistraturii. Mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Alte intervenţii nu sunt. Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea iniţiatorului, vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dacă eu am reţinut bine, nu există un amendament făcut la comisie, în legătură cu acest text. Un text ulterior s-a propus să fie amendat. Când vom ajunge acolo se poate discuta amendamentul. Dar, oricum, pentru a clarifica situaţia, ca să nu mai fie nici un dubiu, trebuie precizat că şi în legea actuală, potrivit art. 70 alin. 2, text rămas nemodificat, "Avansarea şi transferarea procurorilor în funcţiile din Ministerul Public se face de către ministrul justiţiei". De asemenea, în ceea ce priveşte această atribuţie, pe care o are preşedintele, trebuie să facem distincţie între "numirea în funcţia de procuror" şi aceasta se face potrivit Constituţiei, şi "numirea în funcţia de procuror general", care presupune că mai întâi trebuie să fii procuror şi dintre cei care ocupă funcţia de procuror, poate să fie cineva numit procuror general. Această numire este, de fapt, o promovare de la funcţia de procuror pe care o are în sistem, la funcţia de procuror general. Iată de ce nu este nici o contradicţie între textul propus de noi şi Constituţie. De asemenea, nu este nici o contradicţie între textul care există în momentul de faţă, în vigoare, în Legea de organizare judecătorească şi textul pe care îl discutăm în momentul de faţă. Vă mulţumesc. Deci, nefiind nici un amendament, nu cred că trebuie să facem altceva decât să propunem să se voteze iniţiatorului. (Domnul Acsinte Gaspar se îndreaptă către microfon.)
	Domnul Emil Teodor Popescu: Domnule preşedinte, S-a stabilit că nu se dă dreptul la replică. Mă opun categoric. Domnule deputat Gaspar, aţi avut dreptul la cuvânt 3 minute. Din partea stângă: Aşa veţi face şi la numirea procurorului.
	Domnul Acsinte Gaspar: Eu v-aş ruga ca dumneavoastră să aveţi o conduită corectă faţă de colegii din această sală. Nu mai interveniţi fără ... (Aplauze din partea stângă. Discuţii suprapuse.)
	Domnul Emil Teodor Popescu: Vă place ...?
	Domnul Acsinte Gaspar: Imi place să fiţi ordonat şi manierat în ceea ce faceţi dumneavoastră. (Discuţii suprapuse.)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog frumos, păstraţi liniştea în sală. Vă rog vorbiţi în microfoane. (Rumoare.)
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Domnule ministru, Argumentul pe care l-aţi adus dumneavoastră este că, într-adevăr, numirea procurorului general poate fi făcută dintr-o funcţie de procuror, dar aceasta nu înseamnă o promovare. Aici este vorba de un act al preşedintelui, prin care îl numeşte şi îl eliberează din funcţie. Promovarea se face din procuror I. în procuror II. din procuror II. în procuror III. dar când numeşti pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, acesta este un act de numire şi, în Decretul prezidenţial nu se va scrie decât că se numeşte, nu că se promovează Ionescu Gheorghe, procuror la Dolhasca, în funcţia de procuror general.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun, vreau să pun la vot. Bine, poftiţi la microfon, domnule deputat Stancov.
	Domnul George-Iulian Stancov: Eu cred că cel mai bun argument şi cea mai bună dictatură este dictatura argumentelor, nu? Dictatura argumentelor, nu dictatura nu ştiu cui. Deci, dacă Constituţia spune că în condiţiile prevăzute de lege, preşedintele numeşte în funcţii publice, potrivit acestei legi pe care o dezbatem astăzi, deci, în condiţiile acestei legi dispune prin decret numirea în funcţia de ... care este promovarea pe funcţie. Iar dorinţa legiuitorului astăzi, fie el, sau mâine, este aceea de a nu aduce, de exemplu, de la Curtea de Conturi pe cineva, jurist de profesie, fie el şi fost procuror, sau de la Curtea Supremă pe cineva, fie el judecător, şi a-l pune de-a dreptul în funcţia supremă, în sistemul procuraturii, pe cineva care este adus din afara sistemului. Or, ideea este a noastră, cel puţin, să promovăm dintre procurori. Deci, ce înseamnă să fii procuror general, pe lângă Curtea Supremă, să fii promovat de pe o funcţie, oricum, inferioară, devreme ce lucrează sub autoritatea ..., parchetele lucrează sub autoritatea procurorilor de pe lângă Curtea Supremă, totuşi, ştim asta. Ideea de ierarhie există şi, ca atare, promovarea vine tocmai pentru că există o ierarhie, cu valoarea şi competenţa funcţiei. De ce vă temeţi de noţiunea de "promovare"? Abia asta permite o mai bună politică de cadre, cu profesionalismul funcţiei, nu pe ideea că l-o pus împăratul şef, ci pe ideea că este cel mai bun dintre cei care fac parte din sistem. Nu văd de ce vă deranjează promovarea pe funcţie şi numirea prin decret? Asta e tot! Vă speriaţi pentru asta? Atunci îl spunem de la Casa de oaspeţi nu ştiu care, îl punem procuror general, că aşa vrea şeful. Noi voiam să punem dintre profesionişti. Care este diferenţa? Din partea stângă: Competenţa.
	Domnul George-Iulian Stancov: Dacă nu vrem asta, îi numim din grădinari la Cultură, din agricultori la incultură şi tot aşa. (Rumoare.)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. Vă rog frumos, păstraţi liniştea şi fiţi atenţi. Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, care a fost respins de comisie şi de iniţiator. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 36 de voturi pentru. Insuficient. Voturi împotrivă? Din partea stângă: Tot insuficiente sunt.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Abţineri? 2 abţineri. A fost respins acest amendament. Amendamentul domnului deputat Bălăeţ, respins de comisie şi de iniţiator. Voturi pentru amendamentul domnului deputat Bălăeţ? Vă rog să număraţi. Eu nu am secretar pe partea aceasta şi trebuie să număr eu atunci, aceasta este problema.
	Domnul Anghel Stanciu: Număraţi-l şi pe domnul Popescu, că a ridicat mâna.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Insuficient. Art. 44, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Sunt 120 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 40 de voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Vă rog frumos, păstraţi liniştea. Art. 45. Nu au fost amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. A fost adoptat. Cap. III., în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. A fost adoptat. Titlul III., în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. A fost adoptat. Deci, pct. 13 de la art. I., în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 7 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. A fost adoptat. Pct. 14, referitor la art. 47. Nu sunt amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Adoptat. Pct. 15. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Din partea stângă: Sunt acolo, la domnul Achimescu.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da, unde apare? Deci, eu mă iau după documentele acestea. Deci, aţi făcut la comisie? Vă rog, domnul deputat Achimescu.
	Domnul Anghel Stanciu: Domnule Popescu, aţi pierdut amendamentul?
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Nu este singurul pierdut. Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Aşa cum am spus, am făcut mai multe amendamente la comisie, iar parte din ele nu au fost prinse în raport, mă rog, dintr-o vină sau alta, pe care nu are rost să o menţionez aici. La art. 48 alin. 1, am susţinut la comisie eliminarea din textul propus a cuvintelor; "personal de specialitate juridică în Ministerul Justiţiei" şi, de asemenea, dacă veţi lectura mai spre sfârşitul articolului, "funcţia de ministru al justiţiei, de secretar de stat sau de secretar general în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridică". Deci, până la "funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje". Motivaţia este, aşa cum am spus şi până acum, că nu poate fi asimilată munca unui magistrat, unui judecător de scaun, şi domnul ministru ştie ce înseamnă lucrul acesta, cu a unui un funcţionar din Ministerul Justiţiei. Nu se pot compara condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea unul şi celălalt, nu se pot compara responsabilităţile pe care cei doi le au faţă de societate şi faţă de hârtiile pe care le semnează. Domnia sa ştie foarte bine că mulţi dintre funcţionarii Ministerului de Justiţie nu îşi justifică prezenţa în Ministerul Justiţiei şi, cu toate acestea, iau nişte salarii şi beneficiază şi vor beneficia de nişte sporuri absolut îndreptăţite pentru magistraţi, dar, total, total necuvenite personalului din Ministerul Justiţiei. Vă rog să mă credeţi, am spus-o şi o repet: fac aceste afirmaţii şi le ştiu din experienţa pe care v-am spus că am avut-o în magistratură. Nu poate fi, de asemenea, în privinţa eliminării, funcţia de ministru al justiţiei, de secretar de stat sau de secretar general în Ministerul Justiţiei. Păi cum să funcţioneze, cum să conteze ca vechime în magistratură, stimaţi colegi, funcţia de ministru al justiţiei? Păi, domnia sa este magistrat? Nu este! Este un funcţionar. A fost magistrat, este cu totul altceva. Deci, nu poate fi amestecată una cu cealaltă. În afară de aceasta, de ce personalul din Ministerul Justiţiei să se bucure de toate prerogativele şi drepturile conferite magistraţilor, iar personalul din Ministerul, ştiu eu, Industriilor sau de care oaparţine, să nu se bucure de prerogativele minerilor şi de toate sporurile care sunt?... Este o discriminare, dacă vreţi, de tratament între ministere. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Domnul ministru Valeriu Stoica, iniţiator. Vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Amendamentul este, prin el însuşi, atât de evident neîntemeiat, încât este suficient să vă rog să-l respingeţi şi să menţineţi textul aşa cum a fost propus.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Supun votului dumneavoastră ... Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog.
	Domnul Emil Teodor Popescu: Dragilor domni, fiindcă doriţi argumentare, iată, vă ofer. Legea veche, ... Domnule profesor, aveţi răbdare. (Se adresează domnului deputat Anghel Stanciu, care comentează din bancă) ...art.47 alin.2: "Ministrul justiţiei, locţiitorii săi şi personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei sunt asimilaţi magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei". Legea veche nu face decât să afirme exact acest principiu. (Comentarii în partea stângă a sălii)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Valeriu Stoica.
	Domnul Valeriu Stoica: Dacă tot se doreşte o explicaţie, vreau să vă spun că formula pe care o propunem este în raport cu formula veche mult mai săracă pentru ministrul justiţiei. De ce? Pentru că în formula veche se spunea că "ministrul justiţiei este asimilat cu magistratul", pe când în formula nouă se spune doar că "vechimea în muncă este considerată ca vechime în magistratură". Sunt două chestiuni diferite. Deci asimilarea care se făcea în formula actuală a legii era o asimilare largă, cu privire la toate elementele care compun Statutul magistratului, pe când acum este vorba doar de vechimea în muncă. Mi se pare că lucrul este atât de evident, încât nu văd de ce mai insistăm asupra acestei chestiuni. Vă rog să respingeţi amendamentul şi să adoptaţi textul aşa cum a fost aprobat. (Comentarii în Grupul PRM)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Achimescu, după care supun la vot amendamentul dânsului.
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: O secundă vă reţin atenţia. Nu puteţi primi argumentul domnului ministru, indiferent cât ar părea de fundamentat. Păi este sigur şi ştiut că într-un fel se calculează pensia având în vedere prerogativele şi salariul pe care îl primeşte ministrul justiţiei ca magistrat şi în alt fel, cu totul altfel, şi, domnule ministru, îmi pare rău, dar nu aveţi cum să nu fiţi de acord cu mine, se primeşte şi se calculează dreptul la pensie atunci acând este vorba de un simplu funcţionar. Nu se poate ca un ministru să fie asimilat unui magistrat, domnilor.
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Păi, atunci, de ce ceilalţi miniştri nu ar fi asimilaţi magistraţilor? De ce această discriminare între ministrul justiţiei, care este... Este suficientă argumentarea. Vă mulţumesc, nu vă mai reţin.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Hai să trecem la vot. Efectiv, o mulţime de intervenţii, ca să...
	Domnul George-Iulian Stancov: Numai o mică amintire. Doamna Gaspar a fost ministru adjunct al justiţiei, acum este notar.
	Domnul Viorel Burlacu (din bancă): Şi doamna Stancov?!
	Domnul George-Iulian Stancov: Nu vreau să spun mai mult. Este dreptul dumneaei să-şi aleagă profesiunea. Problemă: avem o şcoală de magistratură, Institutul Naţional de Magistratură. Deci este paradoxal ca oamenii care predau la şcoala de magistratură, sunt de specialitate jurişti, de regulă profesori, oameni cu ştiinţa dreptului, cu exerciţiul profesiunii, să nu aibă nici măcar asimilarea cu magistraţii, cu cei pe care îi şcolesc şi îi fac demnitari în statul de drept.
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Îi asimilăm cu avioanele, că acelea mai pică!
	Domnul George-Iulian Stancov: Una din chestiuni. A doua: deprofesionalizăm ministerul, prin simplul fapt că îi punem în calitatea de simpli funcţionari în aparat pe oameni care ar putea, pe alte căi..., uitaţi-vă, asimilăm avocatul, deci eu sunt avocat, îl asimilăm cu magistratul, corect sau incorect este voinţa noastră. Avem nevoie de cadre, se va spune. Deci avocatul care nu lucrează în minister, nu răspunde de Direcţia statistică, de studii şi cercetări juridice, oameni care au făcut carte în ţara aceasta nu au dreptul să fie asimilaţi cu cei pe care i-au învăţat carte. Nu vi se pare paradoxal să nu li se recunoască meritele profesionale, prin asimilare cu cei pe care i-au crescut? Este o chestie de bun simţ, mă scuzaţi.
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Dacă ministrul justiţiei nu are studii juridice?!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun...
	Domnul George-Iulian Stancov: Vă răspund, pentru că este altă temă. Ziceţi că dacă nu are ministrul justiţiei studii juridice. Mă scuzaţi, eu nu vreau să polemizez cu cei care nu ştiu răspunsul. Dacă nu are studii juridice, evident că nu poţi să-l asimilezi cu cel care nu are studii. Numai cei care au studii juridice intră în discuţie.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog foarte mult păstraţi liniştea. V-am dat cuvântul, aţi vorbit de la microfon, replicile puteţi să le daţi în alt mod. Domnul deputat Gaspar, din partea Grupului PDSR.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Eu sunt de acord cu textul, aşa cum este redactat, pentru că am impresia că unii dintre colegii noştri fac o confuzie între alin.2 al art.47, unde se vorbeşte despre asimilarea în funcţie a celor din Ministerul Justiţiei şi cu vechimea în magistratură. Însă mă întreb dacă printre cei care beneficiază de vechimea în magistratură au fost incluşi avocaţii, mă întreb de ce nu au fost incluşi şi notarii.
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Şi portarii trebuiau să fie incluşi!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Achimescu, amendament respins de iniţiator şi de comisie. Voturi pentru? Vă mulţumesc. 41.
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Sunt puţine, dar mari!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Insuficient pentru a trece. Totuşi, voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Să vedem dacă sunt abţineri. Obiecţiuni? Nu sunt. abţinere. Deci s-a respins. Pct.15, în forma iniţiatorului.
	Domnul Acsinte Gaspar: (din bancă): Am făcut un amendament, domnule preşedinte!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Voturi pentru? Da, scuzaţi. Amendamentul dumneavoastră nu a intrat în cele de la comisie. Voturi pentru, vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Staţi puţin!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Voturi pentru articol în forma iniţiatorului. Vă mulţumesc. Sunt 108 voturi pentru. Voturi împotrivă? 6 împotrivă. Abţineri? Sunt colegi care nu votează.
	Domnul Ilie Neacşu (din bancă): Protestează!
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Cei care nu votează sunt de ieri aici!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Repun la vot, cine este împotrivă şi vă rog să ridicaţi mâinile! Deci am supus la vot şi am cerut voturile împotrivă. Vă rog să ridicaţi mâinile cei care vă împotriviţi acestui articol. 13. Abţineri? 10 abţineri. Înseamnă că mai sunt colegi care nu au votat. Deci, în sală, la ora actuală sunt 148 de deputaţi, cu noi suntem 151 şi, ca atare, au votat 13 împotrivă şi 10 s-au abţinut. Deci înseamnă că sunt colegi care nu au votat pentru, nu au ridicat mâna la vot.
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Le este frică de domnul ministru!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: S-a adoptat pct.15. Pct.16. Nu sunt amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? Una. S-a adoptat. Pct.17. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 4. Abţineri? 4. A fost adoptat. Pct.18. Domnule deputat Bălăeţ, vă rog.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: La Comsia juridică, am protestat împotriva faptului că din jurământul depus de magistraţi a fost scoasă referinţa la "interesele României". Nu înţeleg, absolut, de ce s-a procedat în acest fel. În textul anterior, deci, din Legea nr.92/1992, era prevăzut textul în felul acesta: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor" şi toate celelalte. Aici cred că este o eroare şi o eroare foarte gravă. În cadrul proceselor, în cadrul activităţii judiciare, există situaţii în care trebuie să se aibă în vedere interesele României, interese care corespund şi dreptăţii şi drepturilor pe care le are această ţară, în raport cu anumite situaţii pe care le poate implica un proces sau altul. Sunt atâtea astfel de situaţii, încât cer explicaţii clare domnului ministru şi celor care vor să scoată din acest jurământ textul referitor la interesele României. Cer, deci, reintroducerea în text a acestei sintagme. Vă mulţumesc.
	Domnul Mihail Nică (din bancă): Citiţi-l pe Stalin!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Spuneţi-mi, acest amendament l-aţi depus la comisie, că nu apare în nota dumneavoastră?
	Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei): A fost discutat.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: A fost discutat, da?
	Domnul Valeriu Stoica: Dacă îmi îngăduiţi, domnule vicepreşedinte, explicaţiile le-am dat şi în Comisia juridică, le mai dau o dată în faţa dumneavoastră, în plenul Camerei, le dăm şi în scris, dacă este cazul. (Comentarii în Grupul PRM) Textul, în vechea redactare, a fost criticat şi de Consiliul Europei, şi de alte instituţii internaţionale, pentru că, în momentul în care judecătorul apără, într-un proces în care este chiar statul român parte, apără interesele statului român, înseamnă că cealaltă parte, care poate să fie un cetăţean străin sau un cetăţean român, nu mai are nici o garanţie că judecătorul este obiectiv. (Aplauze puternice în partea dreaptă)
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Domnule preşedinte, nu aud ce spune domnul ministru!
	Domnul Valeriu Stoica: În ceea ce priveşte, însă, interesele ţării, ca atare, cele care sunt recunoscute şi trebuie să fie recunoscute, ele îşi găsesc reflexul în Constituţia ţării şi în legile ţării. Din moment ce judecătorul jură să apere Constituţia şi legile ţării, cred că aceasta este dovada supremă de fidelitate faţă de ţară. (Aplauze în partea dreaptă a sălii) Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Bălăeţ, respins de comisie şi iniţiator. Voturi pentru? (Comentarii în partea dreaptă a sălii) 19 voturi pentru. Voturi împotrivă?
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Împotriva României votaţi!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este evident că 19 voturi sunt insuficiente pentru a trece. Supun spre aprobare pct.18, în forma iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 6.
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Vroiaţi unanimitate, ca la comunişti!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Eu am făcut cvorumul anterior, suntem 147 în sală.
	Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Dar acum nu mai sunt!
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, prin scădere, s-a adoptat articolul. Pct.19. Nu sunt amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? Una. S-a adoptat. Pct.20. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Pct.21. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? Nici una. Adoptat. Pct.22. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? 1. Adoptat. Pct.23. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? Nici una. Adoptat. Pct.24. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 2. Adoptat. Pct.25. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 2. Adoptat. Pct.26. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Pct.27. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 3. Abţineri? 1. Adoptat. Pct.28. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? Nici una. Adoptat. Pct.29, "Preambul". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? Nici una. Adoptat preambulul. Secţiunea a III-a, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? 2. Adoptat. Art.70 pct.1. Domnul deputat Bălăeţ. Aveţi amendament respins?
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Nu, domnule preşedinte, aici este o chestiune de procedură, care cred eu că nu s-a respectat, nici de către Comisia juridică şi nici de către conducerea Camerei Deputaţilor. Şi anume, la art.110 din Constituţie, se prevede următorul fapt: "În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.", din partea celui care iniţiază. Înţelegem că această lege a fost iniţiată de către Guvern, dar consider că, conducerea Camerei Deputaţilor şi chiar a Comisiei, cum se specifică în art.110, au trebui să solicite celor care au iniţiat această lege ce modificări se aduc în cadrul bugetului de stat, prin propunerile acestei legi. Şi este clar că înfiinţarea Institului Naţional de Magistratură, cât şi prevederile de la art.81, sunt vreo 11, care cer modificări de salarizare şi de aşezare, în structura veniturilor, a magistraţilor şi procurorilor, implică, într-adevăr, modificări de buget. Să ni se spună precis care sunt cheltuielile de la buget pe care le implică prevederile de la Secţiunea a III-a şi de la art.81 privind schimbările de salarizare a personalului în justiţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Stoica, din partea iniţiatorului. Vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Institutul Naţional al Magistraturii există deja, în bugetul Ministerului Justiţiei există capitol bugetar pentru acest institut. Nu este vorba de nici o modificare bugetară, sub acest aspect. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci vă supun la vot art.70, pct.1, formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. S-au adoptat. Art.70 pct.2. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Adoptat. Art.70 pct.3. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? 3. Adoptat. Art.70 pct.4. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? 2. Adoptat. Art.70 pct.5. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? O abţinere. Adoptat. Art.70 pct.6. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.8. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.9. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.10. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.11. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.12. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.13. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.14. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.15. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Art.70 pct.16. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 1. Adoptat. Vă supun spre aprobare Secţiunea a III-a, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2. Abţineri? 2. A fost adoptată. Vă supun spre aprobare pct.29, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 3. Adoptat. Pct.30. Nu sunt... Domnul deputat Gaspar.
	Domnul Acsinte Gaspar: Lăsaţi-l să ia cuvântul pe domnul deputat Achimescu şi pe urmă eu.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Cine? Domnul deputat Achimescu. Poftiţi, domnule deputat Achimescu!
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: La acest articol, am avut propunerea de excludere, în privinţa mai multor litere, deci de la pct.a) până la g), a sintagmei "la propunerea ministrului justiţiei". Observaţi dumneavoastră că sunt... Din sală: La recomandarea
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: ...la recomandarea, pardon. "La recomandarea ministrului justiţiei". Deci la a) "propune preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei" şi de aici exact la toate, la b), c), d), e), la toate am solicitat eliminarea acestui text. Mai întâi, ca observaţie generală, aş afirma că, în loc să se asigure, în realitate, o lărgire a competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii, care este un organ ales democratic de către magistraţi, se propune o restrângere a atribuţiunilor acestuia. Textele din proiect, referitoare la recomandările ce ar urma să se facă Consiliului Superior al Magistraturii, aş vrea să vă învederez că sunt neconstituţionale. Rolul ministrului justiţiei este precizat astfel în art.133 alin.1 din partea finală din Constituţie. Citez: "Prezidează", este vorba de ministrul justiţiei, "lucrările Consiliului, când se fac propuneri de numire" şi atenţie: "fără drept de vot". Nu se prevede nici un alt rol, în afara aceluia de a prezida. Este clară, după părerea mea, intenţia legiuitorului, când a limitat aceste atribuţiuni ale ministrului justiţiei. În cazul adoptării textului din proiect, s-ar crea o incompatibilitate între norme. Exact ceea ce vă spuneam mai înainte: ministrul prezidează fără drept de vot, dar posibilitatea Consiliului de a propune numiri este condiţionată de recomandarea ministrului. Dacă domnia sa prezidează fără drept de vot, atunci cum se poate explica introducerea acestei recomandări, şi dacă nu vrea să recomande ce se întâmplă, intervine un blocaj efectiv al activităţii Consiliului Superior al Magistraturii. Prevederile acestui text referitoare la recomandări sunt neconstituţionale şi modifică în esenţă natura Consiliului Superior al Magistraturii, acesta devenind dependent, în principala sa atribuţie, de dorinţa Executivului. Iar este o imixtiune între cele trei puteri ale statului. Am auzit, mai înainte, în sală, afirmaţia făcută, că: "V-am învins! V-am învins!" Nu este vorba de aşa ceva, stimaţi colegi. Gândiţi-vă că, practic, învingeţi democraţia, prin introducerea acestui text. Şi...
	Domnul Tănase-Pavel Tăvală (din bancă): Aceasta a fost până acum!
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Lăsaţi ce a fost până acuma, eu până acum, v-am spus, am fost judecător, de exemplu. Nu pretind că am veleităţi de om politic şi nici nu am asemenea pretenţii, dar vă invit să gândiţi, pur şi simplu, cu mintea dumneavoastră, şi nu cu o infuzie de minte, dacă mi se permite. Considerăm, deci, că pentru numirile în funcţiile de conducere ale Curţii Supreme, de Justiţie, acelea de procuror general, nu este cazul a se face câte trei propuneri, întrucât, potrivit Constituţiei, preşedintele României numeşte, şi nu alege, deci, dacă numeşte, este clară dispoziţia constituţională şi, după părerea mea, nu are sens s-o încălcăm. De altfel, situaţia personalului din unele parchete ale Curţilor de Apel ar face chiar imposibilă prezentarea a trei propuneri pentru funcţia de procuror general, pentru că, efectiv, nu există atâta personal, atâta disponibilitate de personal. Textul analizat este în contradicţie cu recomandarea R/94/12 a Comitetului de Miniştri ai statelor componente ale Consiliului Europei din 13 octombrie 1994. Legea fundamentală prevede un singur caz în care ministrul justiţiei participă - fără drept de vot, încă o dată - la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii, şi anume numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari. Avizele pe care le solicită ministrul justiţiei trebuie să se refere nu numai la administrarea instanţelor judecătoreşti, ci şi la cea a Parchetelor de pe lîngă astea şi aici mi se pare absolut firească această problemă. Încă o dată supun atenţie dumneavoastră şi, v-am spus, faceţi, cumva, excepţie de la culoarea politică, indiferent pe care o aveţi dumneavoastră. Gândiţi-vă că introducerea acestor texte limitează posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a-şi exercita atribuţiunile prevăzute în Constituţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea iniţiatorului. Vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Nu este vorba de nici o imixtiune a puterii executive în sfera puterii judecătoreşti, este vorba de colaborarea normală care trebuie să existe între cele trei puteri. În această situaţie, nu se poate nega ministrului justiţiei dreptul de a face aceste recomandări. Nu el dispune. În final, Consiliul Superior al Magistraturii poate să refuze sau poate să accepte o asemenea recomandare. Ca urmare, atribuţia prevăzută în Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii rămâne intactă. Nu s-a răpit nimic din sfera de atribuţii care revine Consiliului Superior al Magistraturii. Numai că practica existentă până în momentul de faţă demonstrează că0000 în acest proces de selectare a magistraţilor pentru promovare, Ministerul Justiţiei are, în momentul de faţă, un aparat mult mai larg, care poate să ofere o imagine mai clară asupra competenţei şi valorii profesionale a magistraţilor. Evident, în final, nu ministrul dispune. El doar face această recomandare. Este Consiliul care, fie dispune, fie trimite propunerea mai departe preşedintelui. Iată de ce, vă rog să respingeţi amendamentul şi să votaţi textul în forma propusă de iniţiator.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule deputat Bălăeţ, aţi avut amendament aici?
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, am cerut aici corelarea cu art.44, unde am făcut amendament, s-a respins, dar el revine aici, pentru că este vorba, la pct.b) de ....
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: L-am găsit. Puteţi să intraţi în text.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Vă mulţumesc. Mai întâi aş vrea să spun că domnul ministru al justiţiei nu are dreptate să spună că este vorba de o recomandare, atâta vreme cât este unicul care recomandă. Recomandarea nu o mai poate face şi altcineva decât dânsul. Deci să-şi asume răspunderea directă asupra cuvintelor. Iar în ceea ce priveşte amendamentul meu de la pct.b), este clar că propune Preşedintelui României, fără recomandarea ministrului justiţiei, dar este atributul Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea in funcţie a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi a procurorului general şi adjuncţilor acestuia din Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Acesta este amendamentul şi vă rog să-l supuneţi la vot. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Stancov.
	Domnul George Iulian Stancov: Face parte din firescul acestui proiect de lege. Are o anumită raţiune, un anumit fir al logicii, cum ar spune cei care se mai folosesc de logică. Şi aunme, dacă, potrivit Constituţiei nu ştiu care ... dintre tata, mama, fiul Constituţiei din '91 ar putea să pretindă astăzi că a prezida înseamnă a fi o marionetă, fie ea şi politică. Adică, stăm acolo, frumos, pe post de statuie vorbitoare, conducem şedinţele minunate şi nu avem nici un cuvânt de spus. Tocmai în asta constă recomandarea, pur şi simplu propunerea. Am şi eu o părere. E dreptul în democraţie de a avea o părere sub forma recomandării. Ea este sancţionată de propunerea stabilită prin votul Consiliului, care Consiliu, nimeni nu vrea să vadă dintre cei care se tem de politizare, că-i făcut de Camerele Parlamentului - Senat şi Cameră -, potrivit Constituţiei. De votul votul politic al nostru nu ne temem, dar de votul unui coleg al nostru, care-şi spune părerea pentru a-şi instrumenta puterea judecătorească în statul de drept, ne temem. Nu ştiu de ce ne temem. Ori ne temem de aplicarea legii, ori ne temem că trece sesiunea fără rost. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, trecem la vot amendamentul propus de domnul deputat Achimescu, respins de comisie şi respins de iniţiator. Vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 19. Insuficient pentru a trece. Amendamentul domnului deputat Bălăeţ, respins de comisie şi de iniţiator. Voturi pentru? 20. Insuficient pentru a trece. Pct.30, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 12. Abţineri? 6. Deci, ne aflăm 245 în momentul de faţă. Deci, scădem 12 plus 6. A trecut acest articol. Pct.31. Amendamente respinse.
	Domnul Victor Ştefan Achimescu (din sală): Domnule preşedinte, nu este amendamentul meu.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. Nu este amendamentul dumneavoastră. Ca atare, nu ştiţi cum a apărut acolo. Bun. Nu există amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 3. Adoptat. Pct.32. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 3 abţineri. Cu 3 abţineri şi nici un vot împotrivă, a fost adoptat. Pct.33. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 3. Adoptat. Pct.34. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 3. Adoptat. Pct.35. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 4. Adoptat. Pct.36. Vă rog să poftiţi la microfon. Domnul deputat Achimescu. E un amendament care nu a fost cuprins în materialul comisiei.
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi fac datoria de onoare, dacă vreţi, să vă supun atenţiei. Nu mai argumentez, pentru că am făcut argumentaţia anterior. Propusesem aici "sau la alte autorităţi". Deci: "Ministrul justiţiei poate dispune detaşarea judecătorilor inamovibili numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiţiei, la Institutul Naţional al Magistraturii, la alte instanţe judecătoreşti, sau la alte autorităţi publice". Exact aceste "autorităţi publice" spuneam că nu-şi găsesc locul în lege şi argumentaţia am făcut-o mai înainte. Iarăşi se amestecă lucrurile şi, după părerea mea, nu este constituţional. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Valeriu Stoica, iniţiator. Vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Textul acesta este un text de favoare pentru magistraţi. În ipoteza în care un magistrat, de exemplu, este numit în diplomaţie, i se recunoaşte statutul de magistrat şi pe perioada cât este în diplomaţie, în aşa fel încât să nu piardă acest statut, să nu fie după aceea renumit din nou în magistratură, să se facă o nouă procedură de numire în magistratură. Iată de ce cred că nu trebuie să eliminăm această favoare pentru magistraţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule deputat Achimescu, menţineţi amendamentul? Vă supun spre aprobare amendamentul domnului deputat Achimescu, respins de comisie şi iniţiator. Voturi pentru? 10 voturi pentru, insuficient pentru a trece. Vă supun spre aprobare pct.36, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi impotriv. Abţineri? 4 abţineri. Adoptat. Pct.37, însă, lipseşte. Am impresia că este scris 38, în loc de 37. Apare de două ori 38. Deci, primul 38 este de fapt 37, da? E o greşeală probabil de redactare. Deci, pct.37. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 5 abţineri. Adoptat. Pct.38. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 5. Adoptat. Pct.39. Domnul deputat Bălăeţ. Aveţi tot un amendament respins?
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Nu, nu, este o chestiune de procedură.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci o chestiune de procedură. Vă rog.
	Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Domnul ministru a evitat să răspundă în întregime la întrebarea mea cu privire la Institutul Naţional al Magistraturii, pentru că, de fapt, întrebarea viza mai mult art.81, cu cele 11 sau 12 modificări ale sale. Dar, de fapt, nu dânsul trebuie să răspundă la întrebarea pusă de art.110 din Constituţie, ci respectiv domnul Popescu, sau dumneavoastră, domnule preşedinte. Dacă există atestate, la conducerea Camerei Deputaţilor, cheltuielile realmente de la buget pentru aplicarea acestor prevederi de la aceste articole. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: S-a răspuns la această chestiune. Domnul ministru Valeriu Stoica, iniţiator. Vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: S-a răspuns la această chestiune, dar, pentru ca să nu mai fie însă nici un dubiu, repet, pentru Institutul Naţional al Magistraturii există capitol bugetar în bugetul Ministerului Justiţiei. Pentru articolul care se discută în momentul de faţă nu este cazul să se facă aici această evaluare, pentru că aici sunt enumerate doar drepturile, dar acordarea lor se face prin Legea salarizării şi, deci, în acea Lege a salarizării va trebui să existe această discuţie, iar drepturile care urmează la articolul următor, acelea au rezerva bugetară. Dumneavoastră aţi votat între altele Ordonanţa de urgenţă privind timbrul judiciar. De asemenea, există Legea privind taxele de timbru şi aceasta este rezerva bugetară care se creează pentru a satisface aceste drepturi pe care le prevedem la pct.40, care urmează a fi votat în continuare. Iată de ce această chestiune este în afară de orice discuţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule deputat Bălăeţ, la chestiunea de procedură s-a răspuns. Deci, supun votului pct.39, în versiunea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? 5. Adoptat. Pct.40. Preambul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.811 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Adoptat. Art.812 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 3. Adoptat. Art.813 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3. Adoptat. Art.814 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 3. Adoptat. Art.815 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. Adoptat. Art.816 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Două abţineri. Adoptat. Art.817 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Adoptat. Art.818 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 3. Abţineri? O abţinere. Adoptat. Art.819 Înainte de vot, domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, aceste amendamente, toate amendamentele care au fost făcute în legătură cu art.81, începând de la indice 1, până la indice 11, sunt făcute de Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Vicepreşedintele comisiei, care este din grupul nostru parlamentar, a trebuit să plece pentru o acţiune şi m-a împuternicit să susţin amendamentul de la 819 pe care eu îl pun într-o discuţie generală, în sensul că pe rolul Camerei Deputaţilor se află un proiect de lege cu privire la sistemul naţional de decoraţii. Şi urmează să aprecieze iniţiatorul dacă consideră ca aceste prevederi să rămână în continuare în acest proiect de lege, ţinând seama că proiectul de lege la care m-am referit va fi proiectul-cadru şi va stabili sistemul de decoraţii în toate domeniile, adică inclusiv în domeniul judiciar.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Iniţiatorul. Domnul ministru Valeriu Stoica.
	Domnul Valeriu Stoica: La art.8110 ultimul alineat, se prevede "Descrierea ordinului şi a medaliei sunt prevăzute în legea specială". Deci, poate să între foarte bine în sistemul naţional aceste propuneri care sunt făcute aici. Nu este nici o contradicţie, numai că aici este locul pentru a se aminti aceste ordine şi medalii, care sunt specifice justiţiei. Ideea că există un cadru general, după cum bine ştiţi, nu împiedică existenţa unor dispoziţii speciale. Dar, oricum, această prevedere din art.8110 partea finală, acoperă şi această chestiune.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Gaspar. Vă rog.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, nu trebuie să facem confuzie între instituirea ordinului şi descrierea ordinului. Una este instituirea, şi această instituire se face prin legea generală, iar, cât priveşte descrierea ordinului, modul de purtare, modul de conferire, sigur că acelea vor intra într-o lege specială. Deci, după mine, şi instituirea trebuie făcută tot prin Legea privind sistemul naţional de decoraţii. Acum, noi putem accepta acest text, dar vreau să vă spun că singura dificultate este următoarea: că în momentul în are se va adopta Legea privind sistemul naţional de decoraţii, noi nu vom putea abroga acest articol din 819 acesta, din legea dumneavoastră, pentru că Legea privind sistemul naţional de decoraţii este o lege ordinară, iar legea dumneavoastră de organizare este o lege organică. Or, nu se va putea ca printr-o lege ordinară să se abroge texte dintr-o lege organică. Dar, lăsaţi-o aşa, că ....
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Se poate abroga şi printr-o lege care să abroge strict acest articol. Se poate face o lege prin care se abrogă diverse articole din diverse legi organice.
	Domnul Acsinte Gaspar: A fost o chestiune doar de sesizare. Nu-i amendament.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Nu-i amendament. Am înţeles. Este o chestiune de procedură.
	Domnul Emil Teodor Popescu: Domnilor, dacă nu-i amendament, de ce să discutăm?! Să mai pierdem nişte minute? Dar am spus şi spunem şi acum, am spus la comisie. Ăla e numai un proiect. Aici suntem deja în faţa unei legi care se votează. Asta-i unu. Doi: chiar domnul Gaspar a spus că asta-i o lege organică şi cealaltă nu. Prin urmare, de ce nu se poate trece soluţia dincolo? Vă rog s-o respingeţi ca neîntemeiată. Nici nu-i amendament.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este un amendament, care însă nu are un susţinător de faţă. Domnule deputat Gaspar, susţineţi să-l supun la vot? Deci, supun la vot textul proiectului, da? Bun. Deci art.819, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3 abţineri. Adoptat. Art.8110. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3. Adoptat. Art.8111 Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1. Abţineri? Una. Adoptat. Numărul curent 40, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Adoptat. Pct.41. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere, a fost adoptat. Pct.42. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Adoptat. Pct.43. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Adoptat. Pct.44. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Adoptat. Pct.45. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Adoptat. Pct.46. Domnul deputat Achimescu. Domnul deputat Achimescu. Poftiţi.
	Domnul Victor Ştefan Achimescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi aici am avut un amendament, care, din păcate, nu a fost prins în raportul comisiei şi se referă la: "Cercetarea prealabilă se efectuează de judecători, având cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali" - şi aici vine propunerea mea de eliminare "ori alte persoane asimilate magistraţilor din Ministerul Justiţiei". Care sunt aceste persoane asimilate magistraţilor? Cine poate să cerceteze şi să verifice şi să judece un magistrat, decât cel puţin un alt magistrat? Ce înseamnă această imixtiune "alte persoane asimilate"? Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea iniţiatorului.
	Domnul Valeriu Stoica: Am explicat în repetate rânduri. Este vorba de consilieri din Ministerul Justiţiei, oameni cu experienţă juridică, oameni care au fost magistraţi, oameni care, prin competenţa profesională pe care o au, sunt în măsură să facă o asemenea verificare. Iată de ce, orice susceptibilitate în legătură cu această problemă, orice suspiciune este neîntemeiată. Vă rog să aprobaţi textul aşa cum a fost propus de iniţiator şi să respingeţi amendamentul. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Achimescu, amendament respins şi de comisie, şi de iniţiator. Voturi pentru amendament? 3 voturi. Insuficient pentru a trece. Vă supun pct.46, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Adoptat, în formularea iniţiatorului. Pct.47. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nici unul. Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.48. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Adoptat. Pct.49. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Adoptat. Pct.50. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.51. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.52. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.53. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.54. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.55. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.56. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.57. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.58. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.59. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Pct.60. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Art.I, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Unanimitate. Adoptat. Art.II. Domnul deputat Gaspar.
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, textul acesta urmează să fie aplicat ca o măsură de reorganizare a sistemului justiţiar, în urma adoptării acestei legi. Deci, prin text se propune ca "În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, ministrul justiţiei va face propuneri Consiliului Superior al Magistraturii pentru promovarea în toate funcţiile de conducere, de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel". Am propus ca amendament, pentru că vă daţi seama că este o acţiune masivă şi imposibil ca ea să nu stârnească o serie de reacţii din partea magistraţilor. Deci, aceste numiri urmează să se facă pe toate treptele, la toate unităţile judecătoreşti şi, ca atare, pentru a evita o stare de nemulţumire, de suspiciune, am propus ca să fie amendat acest alineat, în sensul că ministrul justiţiei va face aceste propuneri cu consultarea Asociaţiei Magistraţilor. În felul acesta, cred că este şi o chestiune democratică, că magistraţii vor fi cei care vor putea să fie consulaţi în legătură cu numirile asupra acelora care ar urma să preia conducerile judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea iniţiatorului. Vă rog.
	Domnul Valeriu Stoica: Textul acesta este consecinţa firească a unui text pe care l-am votat deja şi în care se precizează că mandatul pentru funcţiile de conducere este de 4 ani. Este firesc, în măsura în care am adoptat deja acest text, ca şi partea aceasta din final, art.II, să fie adoptată în forma propusă de iniţiator. Dealtfel, ideea unui mandat pentru funcţiile de conducere judiciară a fost propusă chiar de Asociaţia Magistraţilor şi pe bună dreptate, pentru că s-a constat că, spre deosebire de funcţia de magistrat, care presupune continuitate, funcţia de conducere judiciară nu presupune o eternizare în funcţie, ci este nevoie ca din când în când să existe această confirmare, care se face în funcţie de calităţile privind conducerea judiciară, iar nu calitatea de magistrat. Este posibil să fii foarte bun magistrat, dar nu este obligatoriu să fii un foarte bun conducător de instanţă. Iar realitatea dovedeşte că de multe ori, foarte mulţi magistraţi nu sunt şi foarte buni conducători de instanţă. Textul acesta nu este decât consecinţa firească a unui text pe care l-am votat anterior. Vă rog să respingeţi amendamentul şi să adoptaţi textul în forma propusă de iniţaitor. Vă mulţumesc.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnule deputat Gaspar, menţineţi amendamentul? Poftim? Îl menţineţi. Vă supun la vot amendamentul făcut de Grupul parlamentar PDSR, respins de iniţiator şi de Comisia juridică. Voturi pentru? 10 voturi pentru, insuficiente pentru a trece. Vă supun spre aprobare art.II în formula iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. A fost adoptat. Art.III, amendamente respinse. Domnule deputat Gaspar, aveţi ceva de spus la art.III? (Vociferări în sală) Este amendament respins, vă rog foarte mult să respectăm regulamentul nostru, în aşa fel încât să nu ...
	Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Mie mi se pare impropriu ca într-o lege să se spună: "Expresiile: "Parchet general", şi "procuror general", folosite în lege se înlocuiesc..." Acestea nu sunt expresii, ci sunt denumiri ale unor instituţii sau ale unor funcţii. Şi atunci, corect ar fi fost "Denumirile de "Parchet general" şi de "procuror general" folosite se înclocuiesc..." Dar... după cum aţi constatat, bătălia a fost ca legea să ajungă în finalul ei fără nici un fel de amendament admis, ca legea să nu intre în procedură de mediere, ca Senatul să poată să spună acum, aşa , fără nici un fundament consituţional, dat fiind faptul că cele două Camere sunt pe acelaşi plan, că într-adevăr este Camera superioară, întrucât 343 de deputaţi n-au fost în stare măcar să mute o virgulă într-un proiect de lege care numără vreo 100 de articole.
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun, deci vă retrageţi amendamentul sau îl supun la vot. Îl las, da? Domnul ministru Valeriu Stoica.
	Domnul Valeriu Stoica: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Faptul că dumneavoastră, până în prezent, nu aţi adus nici o modificare textului adoptat deja de Senat, nu înseamnă că dumneavoastră sunteţi Camera Inferioară, dimpotrivă, faptul că dumneavoastră acum analizaţi încă o dată ce a făcut Senatul, înseamnă că sunteţi Camera Superioară şi aţi constatat că acum Camera Inferioară, care este Senatul, a făcut un lucru bun. Dumneavoastră, cu generozitatea care caracterizează o Cameră Superioară, nu are rost să stricaţi ceea ce s-a făcut bun la Senat. Fiţi generoşi, doamnelor şi domnilor deputaţi. Vă mulţumesc. (Aplauze)
	Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Vă rog frumos. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de Grupul parlamentar PDSR şi care a fost respins de comisie şi de iniţiator. Voturi pentru? 13 voturi pentru, insuficiente pentru a trece. Vă supun spre aprobare art.III, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. A fost adoptat art.III. Art.IV. Nu sunt amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost adoptat în unanimitate. Art.V. Nu sunt amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost adoptat în unanimitate. Art.VI. Nu sunt amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost adoptat în unanimitate. Votul final asupra acestei legi îl vom da mâine la ora 11,30. Este o lege organică şi mâine la ora 11,30 vom da votul final. Cu aceasta, închei şedinţa de astăzi şi ne vedem mâine la ora 9,00 pentru dezbaterea proiectului de Lege privind taxele judiciare de timbru, care este tot în procedură de urgenţă, este o lege ordinară şi trebuie să o aprobăm. Amândouă legile, sper să putem să le adoptăm la ora 11,30 prin votul nostru. * Şedinţa s-a încheiat la ora 16,06.