Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 iulie 1997 (sesiune extraordinară)

1.

Dezbateri asupra proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. (procedură de urgenţă).

Şedinţa a început la ora 9,35. Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ioan Gavra şi Kónya Hamar Alexandru, secretari. *

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog să verificaţi cvorumul, ca să putem începe, dacă nu ... Partea stângă: Domnule preşedinte, Puterea a obosit.

Domnul Adrian Năstase: Domnule preşedinte, Fie începem şedinţa, fie nu. Şi dacă nu, mergem să ne vedem de alte treburi şi ne chemaţi la ora la care consideraţi că şedinţa poate să înceapă. Nu se poate aşa! Stăm aici de 45 de minute, să ascultăm cum sunaţi la sonerie. Nu se poate!

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Aveţi perfectă dreptate. Am cerut documentele pentru un apel nominal, ca să rezolvăm această chestiune din start. Cum vin documentele, cum dăm drumul la un apel nominal, ca să se elimine aceste chestiuni. Domnule secretar Gavra, vă rog să preluaţi documentele şi să începeţi apelul nominal. Cu ocazia aceasta vom verifica şi cvorumul, nu numai prezenţa.

Domnul Ioan Gavra: Domnilor colegi, Vă rog să fiţi atenţi pentru că facem apelul nominal în ordinea alfabetică a circumscripţiilor. Pentru cine nu aude, există cabinet medical. Domnul Barbaresso este de serviciu astăzi acolo. (Râsete şi aplauze din partea stângă.) Vă mulţumesc, domnilor colegi. Judeţul ALBA Berciu Ion prezent Dărămuş Nicolae Octavian prezent Dumitrean Bazil absent Pereş Alexandru absent Popa Neculai prezent Simedru Dan absent Judeţul ARAD Bercea Florian prezent Calimente Mihăiţă absent Gheorghiof Titus Nicolae prezent Ghidău Radu prezent Putin Emil Livius Nicolae prezent Raţiu Ion absent Tokay Gheorghe absent Judeţul ARGEŞ Cîrstoiu Ion absent Ghibernea Dan absent Ionescu Nicolae prezent Leonăchescu Nicolae prezent Marin Gheorghe prezent Nanu Romeo prezent Piţigoi Barbu prezent Rizescu Sergiu George prezent Stan Vasile prezent Stănescu Alexandru absent Judeţul BACĂU Corniţă Ion absent Dan Matei-Agathon absent Darie Simion prezent Duţu Ion absent Gheorghe Valeriu absent Hrebenciuc Viorel absent Irimescu Haralambie absent Moiceanu Constantin prezent Nistor Vasile absent Pavel Vasile prezent Popa Ioan-Aron absent Judeţul BIHOR Bot Octavian absent Cosma Liviu Ovidiu absent Drecin Mihai absent Negrău Mircea prezent Paneş Iosif prezent Rákoczi Ludovic prezent Serac Florian prezent Székely Ervin Zoltán prezent Szilágyi Zsolt absent Ţepelea Gabriel prezent Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Constantinescu Dan absent Mihăilescu Petru Şerban Oltean Ioan absent Pintea Ioan absent Săndulescu Aureliu-Emil absent Sonea Ioan prezent Judeţul BOTOŞANI Afrăsinei Viorica prezentă Hilote Eugen prezent Ioniţă Nicu prezent Mihăilescu Petru Şerban prezent Năstase Toma absent Popescu Emil Teodor absent Sandu Dumitru absent Judeţul BRAŞOV Babiuc Victor absent Bran Vasile absent Cojocaru Radu Spiridon absent Gherasim Ion Andrei absent Kovács Csaba Tiberiu absent Lepşa Sorin Victor absent Moucha Romulus Ion prezent Secară Gheorghe prezent Tudose Nicolae Florin absent Judeţul BRĂILA Alecu Aurelian Paul absent Bartoş Daniela prezentă Corâci Ioan Cezar absent Dragu George absent Şerban George prezent Văsioiu Horia absent Judeţul BUZĂU Albu Alexandru prezent Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Morariu Teodor Gheorghe prezent Papuc Aurel Constantin absent Partal Petre absent Pâslaru Dumitru absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Judeţul CARAŞ-SEVERIN Muscă Monica-Octavia absentă Oană Gheorghe prezent Spătaru Liviu prezent Popovici Cornel Sturza absent Vilău Adrian-Ioan absent Judeţul CĂLĂRAŞI Bălăeţ Dumitru absent Munteanu Ion prezent Naidin Petre prezent Pavelescu Claudiu-Costel prezent Sârbu Marian prezent Judeţul CLUJ Gavra Ioan prezent Ionescu Anton prezent Kónya-Hamar Alexandru prezent Lăpuşan Alexandru absent Matei Vasile prezent Mátis Eugen absent Miclăuş Vasile prezent Păcurariu Iuliu prezent Pop Iftene absent Roman Ioan prezent Vida-Simiti Ioan prezent Judeţul CONSTANŢA Andrei Gheorghe prezent Ariton Gheorghe absent Barde Tănase prezent Botescu Ion prezent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea absent Haşotti Puiu prezent Marinescu Ioan-Sorin absent Mazăre Radu Ştefan absent Nicolae Jianu prezent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent Onaca Dorel-Constantin absent Osman Fedbi prezent Şaganai Nusfet prezent Judeţul COVASNA Birtalan Ákos absent Márton Árpád-Francisc prezent Tamás Sándor absent Ţurlea Petre absent Judeţul DÂMBOVIŢA Ana Gheorghe prezent Boştinaru Victor absent Dîrstaru Dorin prezent Enescu Ion absent Neagu Romulus absent Popa Daniela prezentă Popescu Irineu absent Rădulescu-Zoner Şerban Constantin absent Simion Florea prezent Judeţul DOLJ Berceanu Radu Mircea absent Brezniceanu Alexandru prezent Cazacu Vasile Mircea absent Grigoraş Neculai prezent Ionescu Bogdan prezent Ionescu Gheorghe prezent Ioniţă Mihail Gabriel absent Manolescu Oana prezentă Matei Ion Lucian prezent Niculescu Mihai prezent Roşca Ioan absent Vasilescu Nicolae prezent Judeţul GALAŢI Buruiană-Aprodu Daniela absentă Ciumara Mircea absent Gheciu Radu Sever Cristian absent Iacob Elena prezentă Mihu Victor Traian prezent Nica Dan prezent Odisei Manole prezent Protopopescu Cornel prezent Sandu Ion Florentin absent Tomov Marilena absentă Judeţul GIURGIU Cristea Marin absent Croitoru Mircea Adrian prezent Grigoriu Mihai absent Radu Alexandru-Dumitru prezent Judeţul GORJ Băbălău Constantin prezent Drumen Constantin prezent Nică Mihail prezent Pârgaru Ion absent Popescu Bejat Ştefan Marian absent Popescu Dumitru prezent Judeţul HARGHITA Antal Istvan prezent Asztalos Ferenc prezent Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent Nagy Ştefan prezent Ráduly Róbert-Kálmán prezent Judeţul HUNEDOARA Ana Gheorgheprezent Dimitriu Sorin Petre absent Giurescu Ion prezent Ifrim Dumitru prezent Neacşu Ilie absent Petreu Liviu prezent Priceputu Laurenţiu prezent Şteolea Petru prezent Judeţul IALOMIŢA Bivolaru Gabriel absent Cristea Gheorghe absent Popa Virgil prezent Tarna Gheorghe prezent Judeţul IAŞI Aferăriţei Constantin absent Baciu Mihai absent Cotrutz Constantin Eremia absent Dobre Traian absent Dorin Mihai prezent Enache Marian absent Gazi Gherasim prezent Lupu Vasile absent Mogoş Ion absent Rânja Traian Neculaie prezent Stanciu Anghel prezent Stoica Valeria Mariana absentă Vintilă Dumitru Mugurel absent Judeţul MARAMUREŞ Böndi Gyöngyike absent Bud Nicolae prezent Dunca Tudor Gavril prezent Godja Petru absent Moldovan Petre prezent Paşcu Ioan Mircea absent Remeş Decebal Traian prezent Ştefănoiu Luca prezent Judeţul MEHEDINŢI Barbaresso Emanoil Dan prezent Honcescu Ion prezent Micle Ulpiu Radu Sabin prezent Nicolicea Eugen absent Raicu Romulus prezent Judeţul MUREŞ Elek Matei Barna prezent Filipescu Ileana absentă Kakasi Alexandru prezent Kelemen Attila Bela Ladislau prezent Kerekeş Károly absent Lădariu Lazăr prezent Mureşan Ioan prezent Pop Leon Petru prezent Popa Ioan Mihai absent Judeţul NEAMŢ Bivolaru Ioan prezent Bujor Liviu absent Burlacu Viorel prezent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Hlinschi Mihai absent Radu Elena Cornelia Gabriela absentă Rădulescu Cristian absent Ţocu Iulian-Costel absent Judeţul OLT Achimescu Victor Ştefan prezent Argeşanu Valentin prezent Arghezi Mitzura Domnica absentă Georgescu Florin prezent Grădinaru Nicolae prezent Groza Nicolae absent Kovacs Carol Emil prezent Judeţul PRAHOVA Antonescu Niculae Napoleon prezent Avramescu Constantin Gheorghe absent Barbăroşie Victor prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Moldoveanu Eugenia absentă Moroianu Geamăn Adrian Tudor prezent Munteanu Mircea Mihai prezent Opriş Constantin Remus absent Ruse Corneliu Constantin absent Sireţeanu Mihail absent Tudor Marcu absent Vasilescu Valentin prezent Judeţul SATU-MARE Biriş Anamaria Mihaela absentă Budeanu Radu absent Dragoş Iuliu Liviu prezent Pécsi Francisc prezent Pop Viorel prezent Varga Attila prezent Judeţul SĂLAJ Bara Radu-Liviu absent Chichişan Miron prezent Vetişanu Vasile prezent Vida Iuliu prezent Judeţul SIBIU Dejeu Gavril absent Galic Lia Andreia prezentă Pantiş Sorin absent Şincai Ovidiu absent Trifu Romeo absent Vâlcu Mircea prezent Judeţul SUCEAVA Babiaş Iohan Peter absent Bejinariu Petru absent Chiriac Mihai prezent Ionescu Marina absentă Iorga Leonida Lari prezentă Mândroviceanu Vasile prezent Nicolaiciuc Vichentie absent Palade Dan prezent Panteliuc Vasile prezent Sandu Alecu prezent Vataman Dorin prezent Vitcu Mihai prezent Judeţul TELEORMAN Buga Florea prezent Cândea Vasile absent Ianculescu Marian prezent Marineci Ionel absent Noica Nicolae absent Spiridon Didi prezent Videanu Adriean absent Judeţul TIMIŞ Bárányi Francisc prezent Brück Werner Horst prezent Drăgănescu Ovidiu Virgil prezent Dugulescu Petru prezent Glăvan Ştefan prezent Gvozdenovici Slavomir absent Miloş Aurel prezent Puwak Hildegard-Carola prezentă Stanca Teodor prezent Şerban Gheorghe prezent Tabără Valeriu prezent Tăvală Tănase-Pavel prezent Judeţul TULCEA Antonescu George Crin Laurenţiu prezent Fenoghen Sevastian absent Lazia Ion prezent Meşca Sever prezent Vaida Francisc-Atila prezent Judeţul VASLUI Băsescu Traian absent Buzatu Dumitru prezent Dan Marţian absent Ghiga Vasile prezent Ignat Ştefan prezent Mera Alexandru Liviu prezent Petrescu Virgil absent Judeţul VÂLCEA Decuseară Jean absent Dumitraşcu Laurenţiu absent Gaspar Acsinte prezent Sabău Traian prezent Stancov George-Iulian prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Judeţul VRANCEA Albu Gheorghe prezent Dumitriu Hunea Carmen prezentă Mânea Radu prezent Mitrea Miron Tudor prezent Nichita Dan Gabriel prezent Udrea Florian absent Municipiul BUCUREŞTI Andronescu Ecaterina absentă Badea Alexandru Ioan prezent Boda Iosif prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Ciontu Corneliu prezent Cunescu Sergiu prezent Diaconescu Ion absent Dobrescu Smaranda prezentă Dorian Dorel absent Dumitrescu Paul Adrian prezent Furo Iuliu Ioan prezent Gheorghiu Mihai absent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionescu Alexandru prezent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin absent Iorgulescu Adrian prezent Macarie Sergiu prezent Năstase Adrian prezent Negoiţă Gheorghe Liviu prezent Pambuccian Varujan prezent Petrescu Silviu prezent Popescu Dan Ioan prezent Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Raica Florica Rădiţa prezentă Sassu Alexandru prezent Severin Adrian absent Stănescu Mihai-Sorin absent Stoica Valeriu prezent Teculescu Constantin absent Voicu Mădălin prezent Weber Ernest-Otto prezent Judeţul ILFOV Lixăndroiu Viorel absent Neagu Victor absent Păunescu Costel prezent Petrovici Silvia prezentă Reluăm, da? Judeţul ALBA Berciu Ion prezent Dumitrean Bazil prezent Pereş Alexandru prezent Simedru Dan Coriolan prezent Judeţul ARAD Bercea Florian prezent Calimente Mihăiţă absent Raţiu Ion absent Tokay Gheorghe absent Judeţul ARGEŞ Cîrstoiu Ion prezent Ghibernea Dan prezent Stănescu Alexandru prezent Judeţul BACĂU Corniţă Ion prezent Dan Matei-Agathon prezent Duţu Ion prezent Gheorghe Valeriu prezent Hrebenciuc Viorel absent Irimescu Haralambie prezent Nistor Vasile absent Popa Ioan-Aron prezent Judeţul BIHOR Bot Octavian absent Cosma Liviu Ovidiu absent Drecin Mihai absent Szilágyi Zsolt absent Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Constantinescu Dan prezent Oltean Ioan absent Pintea Ioan prezent Săndulescu Aureliu-Emil absent Judeţul BOTOŞANI Năstase Toma prezent Popescu Emil Teodor prezent Sandu Dumitru prezent Judeţul BRAŞOV Babiuc Victor absent Bran Vasile prezent Cojocaru Radu Spiridon prezent Gherasim Ion Andrei absent Kovács Csaba Tiberiu prezent Lepşa Sorin Victor prezent Tudose Nicolae Florin prezent Judeţul BRĂILA Alecu Aurelian Paul prezent Corâci Ioan Cezar prezent Dragu George prezent Văsioiu Horia prezent Judeţul BUZĂU Partal Petre prezent Papuc Aurel Constantin prezent Pâslaru Dumitru absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Judeţul CARAŞ-SEVERIN Muscă Monica-Octavia prezentă Popovici Cornel Sturza absent Vilău Adrian-Ioan prezent Judeţul CĂLĂRAŞI Bălăeţ Dumitru prezent Judeţul CLUJ Lăpuşan Alexandru prezent Mátis Eugen prezent Pop Iftene prezent Judeţul CONSTANŢA Ariton Gheorghe prezent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Mazăre Radu Ştefan absent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent Onaca Dorel-Constantin absent Judeţul COVASNA Birtalan Ákos absent Tamás Sándor prezent Ţurlea Petre absent Judeţul DÂMBOVIŢA Boştinaru Victor prezent Enescu Ion prezent Neagu Romulus absent Popescu Irineu absent Rădulescu-Zoner Şerban Constantin absent Judeţul DOLJ Berceanu Radu Mircea absent Cazacu Vasile Mircea prezent Ioniţă Mihail Gabriel prezent Roşca Ioan absent Judeţul GALAŢI Buruiană-Aprodu Daniela absentă Ciumara Mircea absent Gheciu Radu Sever Cristian prezent Sandu Ion Florentin absent Tomov Marilena absentă Judeţul GIURGIU Grigoriu Mihai prezent Cristea Marin absent Judeţul GORJ Pârgaru Ion prezent Popescu Bejat Ştefan Marian prezent Judeţul HARGHITA Prezenţi toţi. Judeţul HUNEDOARA Neacşu Ilie prezent Judeţul IALOMIŢA Bivolaru Gabriel prezent Cristea Gheorghe prezent Judeţul IAŞI Aferăriţei Constantin prezent Baciu Mihai prezent Cotrutz Constantin Eremia absent Dobre Traian absent Enache Marian prezent Lupu Vasile absent Mogoş Ion prezent Stoica Valeria Mariana absentă Vintilă Dumitru Mugurel absent JUDEŢUL MARAMUREŞ Böndi Gyöngyike prezent Godja Petru absent Paşcu Ioan Mircea absent JUDEŢUL MEHEDINŢI Nicolicea Eugen prezent JUDEŢUL MUREŞ Filipescu Ileana prezentă Kerekes Károly prezent Popa Ioan Mihai absent LUDEŢUL NEAMŢ Bujor Liviu absent Hlinschi Mihai prezent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentă Rădulescu Cristian absent Ţocu Iulian-Costel prezent JUDEŢUL OLT Arghezi Mitzura Domnica absentă Groza Nicolae prezent JUDEŢUL PRAHOVA Avramescu Constantin Gheorghe absent Moldoveanu Eugenia absentă Opriş Constantin Remus absent Ruse Corneliu Constantin prezent Sireţeanu Mihail absent Tudor Marcu prezent JUDEŢUL SATU MARE Biriş Anamaria Mihaela prezentă Budeanu Radu absent JUDEŢUL SĂLAJ Bara Radu-Liviu absent JUDEŢUL SIBIU Dejeu Gavril absent Pantiş Sorin absent Şincai Ovidiu absent Trifu Romeo absent JUDEŢUL SUCEAVA Babiaş Iohan Peter absent Bejinariu Petru prezent Ionescu Marina absent Nicolaiciuc Vichentie absent JUDEŢUL TELEORMAN Cândea Vasile absent Marineci Ionel prezent Noica Nicolae absent Videanu Adriean absent JUDEŢUL TIMIŞ Gvozdenovici Slavomir prezent JUDEŢUL TULCEA Fenoghen Sevastian absent JUDEŢUL VASLUI Băsescu Traian absent Marţian Dan absent Petrescu Virgil absent JUDEŢUL VÂLCEA Decuseară Jean prezent Dumitraşcu Laurenţiu prezent JUDEŢUL VRANCEA Udrea Florian prezent MUNICIPIUL BUCUREŞTI Andronescu Ecaterina prezentă Diaconescu Ion absent Gheorghiu Mihai absent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile Constantin prezent Popescu Tăriceanu Călin absent Severin Adrian absent Teculescu Constantin prezent JUDEŢUL ILFOV Lixăndroiu Viorel absent. În regulă. Deci am încheiat. Mai sunt colegi care au venit, acum, în sală? Am încheiat apelul nominal.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Sper ca acest intermezzo nedorit să fi rezolvat chestiunea cvorumului şi a prezenţei la lucrări. (Domnul secretar Ioan Gavra numără prezenţa) Deci am depăşit cvorumul de lucru, din numărătoarea domnului secretar Gavra. Cvorumul de lucru pentru astăzi este de 141, având în vedere că la alte acţiuni parlamentare, sunt 31 de colegi de ai noştri, care sunt scutiţi oficial. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 8 iulie 1997, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 242, participă la alte acţiuni parlamentare 31 şi 101 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit. Vom intra în ordinea de zi, nu înainte de a vă anunţa că între ora 11 şi 11,30 vom supune votului final 4 proiecte de lege care au rămas - trei din sesiunea extraordinară anterioară şi una de ieri, precum şi faptul că nu este foarte în regulă ca mereu aceiaşi oameni să fie în sală şi aceiaşi oameni să lipsească şi din cauza lor să trebuiască să facem apeluri nominale. Sunt 262 deputaţi prezenţi. Cvorumul de lucru l-am anunţat adineauri, este de 141, având în vedere că 31 de colegi sunt în acţiuni parlamentare în mod oficial. Vom începe cu proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, proiect de lege pentru care, la solicitarea iniţiatorului, plenul Camerei a aprobat dezbaterea în procedură de urgenţă. Conform art.105 şi 106 din Regulamentul nostru, rog preşedintele Comisiei juridice, domnul deputat Emil Popescu, să propună timpii pentru luările de cuvânt şi timpul total pentru dezbaterea acestui proiect. Domnule deputat Popescu, vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu: Doamnelor şi domnilor colegi, Ţinând seama de toate elementele şi împrejurările în care se desfăşoară dialogul la această lege, vă propun un număr de maximum 6 ore pentru dezbaterea acestor legi şi un timp de 3 minute pentru fiecare vorbitor, cu rugămintea ca, pe cât este posibil, să nu se monopolizeze dialogurile de către 2, 3 colegi, care să vină de 5, 6, 7 ori, 10 ori, pentru că aceasta ar însemna că tocmai se ajunge la eludarea normei de 3 minute. De aceea rog respectuos pe toţi colegii care iau cuvântul, pe cât posibil să respectăm această normă şi, sigur, dacă este nevoie, să ia cuvântul în replică, dar cu mult mai multă parcimoniozitate. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci cele două propuneri sunt 3 minute pentru intervenţie şi 6 ore pentru total. Domnule deputat Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Având în vedere timpul care a fost afectat pentru dezbaterea legii în ansamblul ei, de 6 ore, v-aş propune să supuneţi plenului ca intervenţiile pe texte să aibă o durată de 5 minute.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Sugestiile s-au făcut de către Biroul Comisiei juridice şi este singura propunere pe care, regulamentar, pot s-o supun votului. Deci eu vă supun votului cei doi timpi, 6 ore şi 3 minute de intervenţie, propuşi de Birou.

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei): Domnule Gaspar, dacă o să treacă 30 de secunde, nu o să se întâmple o nenorocire!

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă informez că timpul total de 6 ore a fost convenit ieri, la şedinţa Biroului permanent al Camerei, la care au participat şi liderii grupurilor. Deci vă supun spre aprobare cei doi timpi. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 31. Abţineri? Nu sunt. Deci, cu 31 de voturi împotrivă, s-au adoptat timpii. Conform art.105 din Regulament, trecem la dezbatere direct pe articole. La titlul legii, dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate. Art.I "Preambul", dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.1 de la art.I, domnul deputat Adrian Năstase. Aţi avut amendament respins?

Domnul Adrian Năstase: Nu, vorbesc din partea Grupului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Din partea Grupului, vă rog.

Domnul Adrian Năstase: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest articol, într-un fel, vizează modificarea de esenţă a legii şi aş vrea să subliniez faptul că, până la urmă, cheia pentru înţelegerea întregii legi se găseşte în modificarea propusă, care introduce o distincţie între autoritatea judecătorească şi puterea judecătorească. După părerea noastră, această formulare vine în contradicţie cu textele constituţionale şi aş ruga să revedem împreună, în cursul acestei dezbateri, textele care au fost propuse şi care, după părerea mea, după părerea noastră, vor duce la o concentrare a puterii într-o singură zonă a statului, în zona Executivului. Prin faptul că se face o distincţie artificială între autoritatea judecătorească, în componenţa căreia ar intra instanţele, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, iar, pe de altă parte, puterea judecătorească care, într-un fel, nu ar viza decât activitatea instanţelor judecătoreşti, se face o separare, cum spuneam, care are ca scop, până la urmă, la limită, subordonarea completă a activităţii Ministerului Public către Guvern, prin intermediul Ministerului Justiţiei, prin intermediul ministrului justiţiei. În consecinţă, foarte multe dintre texte, pornind de la această abordare, de la această abordare de esenţă, încearcă să aducă nenumărate prerogative suplimentare către Ministerul Justiţiei, către ministrul justiţiei. După părerea noastră, această linie este extrem de periculoasă şi, pe termen lung, ea se va dovedi extrem de dăunătoare pentru evoluţia democraţiei în România. De aceea aş ruga toţi colegii, aş ruga inclusiv pe domnul ministru al justiţiei să accepte amendamentele pe care le vor prezenta colegii noştri şi care au ca scop să refacă echilibrul constituţional şi să accepte, în final, statutul dual al Ministerului Public, aşa cum a fost el definit de către toţi specialiştii în Drept constituţional din România, în sensul de a permite, în continuare, controlul tuturor activităţilor Ministerului Public de către instanţele judecătoreşti. De altfel, Consiliul Europei, atunci când a atacat foarte dur art.19 din această lege, s-a referit tocmai la tendinţa ce se evidenţia atunci, ca Ministerul Justiţiei, deci Executivul, să controleze activitatea Ministerului Public. Or, acum, noi nu numai că nu acceptăm eliminarea acestei prevederi, de fapt ea, aici, într-un fel, este mult nuanţată, dar, în esenţă, în celelalte capitole, în celelalte aspecte ale legii, practic, se realizează un control deplin asupra Ministerului Public de către ministrul justiţiei. Rog, încă o dată, să încercăm să vedem împreună care este interesul construcţiei democratice în România şi să ţinem seama de regulile care au fost, de-a lungul anilor, consacrate în numeroase Constituţii europene şi chiar de modificările ce sunt propuse în unele dintre ţările care merg pe un model asemănător cu cel propus de către actualul Guvern la noi în ţară şi care, dându-şi seama de pericolul unui control şi al unei activităţi ce nu va fi, în nici un fel, în spiritul separaţiei puterilor, în ţări inclusiv cum este Franţa, se încearcă, deci, şi acolo, modificarea, pentru a se permite controlul asupra Ministerului Public de către instanţele judecătoreşti. Vreau să închei rugând toţi colegii să încercăm să gândim această lege, nu pentru un singur ciclu electoral, ci pentru o lungă perioadă de timp şi să înţelegem foarte bine că, în condiţiile în care cel care va avea cuvântul determinant de spus în numeroase chestiuni, mergând până la desemnarea membrilor Curţii Supreme de Justiţie, a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, dacă se va accepta formula finală, cu schimbarea, în următoarele 6 luni, a conducerii tuturor instanţelor, pe acelaşi model, va exista un pericol deosebit de clar de politizare a activităţilor de justiţie în final, şi acest lucru se va repercuta, cum spuneam, asupra echlibrului vieţii democratice din România. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveţi amendament respins?

Domnul Acsinte Gaspar: Da. Domnul preşedinte a vorbit ca repezentant al Grupului, iar eu ca susţinător al amendamentului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci dumneavoastră vorbiţi ca susţinător al unui amendament care a fost respins de comisie. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar: Da. Sunt două amendamente la art.I, care au fost respinse de comisie, într-o motivare foarte discutabilă. Domnule preşedinte, Aşa cum a subliniat şi domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Adrian Năstase, textul cel mai controversat al acestui proiect de lege este alin.2 al art.I, potrivit căruia: "Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi ale ţării." Vreau să vă spun că, faţă de textul actual, din textul propus prin proiect este eliminată instituţia Ministerului Public. În legătură cu această problemă, iată ce spune, în avizul său, Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Şi daţi-mi voie să citez: "În ceea ce priveşte art.1 din lege, se propune eliminarea Ministerului Public din conceptul de "putere judecătorească", atribuţiile acestuia urmând să revină exclusiv, dacă modificarea ar fi legiferată, instanţelor judecătoreşti. (...)Trebuie arătat că dispoziţiile constituţionale reglementând autoritatea judecătorească nu se referă exclusiv la instanţele judecătoreşti, ci în aceeaşi măsură, la alte două componente ale acestei autorităţi: Ministerul Public şi Consiliul Suprem al Magistraturii. Aşadar, se poate susţine dimpotrivă, că modificarea propusă nu este în consonanţă cu prevederile Cap.VI din Constituţie". Dezvoltând aceste idei din avizul Consiliului Legislativ, ţin să arăt că textul proiectului de modificare al art.1 limitează puterea judecătorească numai la una din cele trei instituţii, şi anume la instanţele judecătoreşti. Această limitare lasă fără răspuns mai multe întrebări. Dacă Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii nu fac parte din puterea judecătorească, atunci din care putere fac parte? Dacă aceste două instituţii fac parte din celelalte două puteri ce le reglementează legea fundamentală în Cap. "Autoritatea judecătorească", în condiţiile în care toate celelalte autorităţi publice cărora li se consacră întregul Titlul III sunt orânduite într-o succesiune care evocă extrem de explicit concepţia separaţiei puterilor, şi anume: Cap.I "Parlamentul, puterea legiuitoare", Cap.II-V, "Preşedintele României", "Guvernul", "Administraţia publică", "Puterea executivă", trebuie să admitem că următorul capitol al Constituţiei, Cap.VI, deşi se intitulează "Autoritatea judecătoarească", nu se referă la puterea judecătoarească? Constituţia din 1991 a aşezat, în mod firesc, Ministerul Public în sfera puterii judecătoreşti. Astfel, Ministerului Public i s-au consacrat în legea fundamentală două articole, 130 şi 131, din Cap.VI, intitulat "Autoritatea judecătorească", fiind definit ca una dintre cele trei autorităţi ale puterii judecătoreşti, alături de instanţele judecătoreşti şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Voinţa Constituantei româneşti din anul 1991 de a rupe Ministerul Public din puterea executivă şi de a-l trece în puterea judecătorească rezultă, însă, nu numai din plasarea instituţiei în capitolul intitulat "Autoritatea judecătorească", ci şi din conţinutul celor două texte, art.130 şi 131, ale Constituţiei. Astfel, art.130 alineatul 1 din Constituţie circumscrie competenţa Ministerului Public în activitatea judiciară, cu alte cuvinte, în sfera de competenţă a puterii judecătoreşti. Acelaşi text stabileşte următoarele funcţii ale Ministerului Public: reprezentarea intereselor generale ale societăţii, apărarea ordinii de drept, apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Domnule preşedinte, Acestea sunt considerentele pentru care propun să se menţină textul actual şi să fie completat, "alături de Ministerul Public, şi cu Consiliul Superior al Magistraturii". Aceste considerente au fost făcute în legătură cu alin.2. În ceea ce priveşte amendamentul de la alin.1, acesta este un amendament de redactare. S-ar putea, la prima vedere, să se spună de către unii că amendamentul este formal şi că, în fond, nu se deosebeşte de textul care este propus prin proiect, motiv pentru care noi propunem ca sintagma "cu atribuţii proprii prevăzute de Constituţie şi de lege" să fie înlocuită cu sintagma "fiecare exercitând atribuţiile ce îi sunt conferite de Constituţie şi de lege". Cu acest amendament, textul ar urma să aibă următoarea redactare: "Autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare exercitând atribuţiile ce îi sunt conferite de Constituţie şi de lege. Ţin să precizez, domnule preşedinte, că trebuie să fim foarte riguroşi atunci când ne găsim în faţa redactării unor texte de lege, textele de lege nefiind anunţuri de presă, nefiind texte ţinând de literatură şi de aceea cred că trebuie să manifestăm o grijă deosebită în redactarea lor. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Bălăeţ. Aveţi amendament respins?

Domnul Dumitru Bălăeţ: Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, În Comisia juridică, la care am participat...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Spuneţi-mi unde este amendamentul dumneavoastră, pentru că nu-l găsesc în...

Domnul Dumitru Bălăeţ: Este dat domnului preşedinte şi, în raportul de bază, nu este prezentat, dar există în raport şi vi-l...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: În raport unde, la...? Deci eu vreau să-l găsesc în raport, ca să pot să mă refer la...

Domnul Dumitru Bălăeţ: Deci observaţia mea...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci sunt două rapoarte, dar eu nu-l găsesc în raportul al doilea, în raportul al doilea am găsit amendamentele dumneavoastră, dar nu găsesc... În primul raport nu apare, la pct.13.

Domnul Dumitru Bălăeţ: Imediat vă... (Se duce la loja comisiei)

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Sunt două amendamente făcute la pct.1. La primul alineat şi la al doilea alineat sunt două amendamente făcute de domnul deputat Acsinte Gaspar. Amândouă au fost respinse de comisie. Eu vă... (Discută cu domnul deputat Dumitru Bălăeţ, care a venit la masa prezidiului) Bun, deci este înregistrat şi, atunci, dacă este înregistrat, vă rog să ni-l prezentaţi, ca să nu spuneţi că v-am oprit să luaţi cuvântul şi vom vedea, pe urmă... Deci este, într-adevăr, depus la comisie, dar nu a fost înregistrat în cele două rapoarte. Ca atare, procedural, trebuie să-l ascultăm pe domnul deputat Bălăeţ. Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeţ: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Vreau să atrag atenţia că în Comisia juridică, asupra art.1 au fost dezbateri furtunoase şi că eu am făcut opoziţie la modul cum este formulat acest articol şi am atras atenţia asupra neajunsurilor lui, în spiritul în care au fost făcute şi observaţiile de către reprezentanţii PDSR-ului. Într-adevăr, deosebirea între autoritatea judecătorească şi puterea judecătorească nu este în spiritul Constituţiei. Dimpotrivă, vreau să vă atrag atenţia că la art.80, unde se discută despre rolul preşedintelui statului, între autorităţi publice şi puterile statului, unde există, într-adevăr, folosită sintagma "puterile statului", există o identitate şi se merge pe linia identităţii acestora, şi nu pe distincţia între ele, încât deosebirea între alin.1 şi alin.2 din art.1 al legii este o distincţie superfluă şi cer ca să se lucreze, în continuare, cu noţiunea de "autorităţi publice". Este clar că în cuprinsul acestui articol se urmăreşte conţinutul, în continuare, al schimbărilor din lege. De aceea, rămânând în spiritul Constituţiei, trebuie să recunoaştem că Ministerul Public face parte din autoritatea judecătorească şi trebuie, ca atare, păstrat în textul alin.2. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Deci iniţiatorul, domnul ministru Valeriu Stoica. Sunt trei amendamente făcute: unul la primul alineat, unul la al doilea alineat - de domnul deputat Acsinte Gaspar, şi încă un amendament făcut de domnul deputat Dumitru Bălăeţ. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Valeriu Stoica: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, art.1 din Legea de organizare judecătorească este cel care exprimă în forma actuală concepţia pe care a avut-o legiuitorul în momentul în care a fost adoptată Legea nr.92/1992, iar în forma propusă de către iniţiator exprimă o concepţie care este consecventă cu dispoziţiile constituţionale. S-a vorbit aici despre un eventual dezacord între prevederile propuse de noi şi Constituţie şi, aşa cum a rezultat din dezbaterile care au avut loc în Senat, toate grupurile parlamentare, inclusiv cele din Opoziţie, au ajuns la concluzia că proiectul de lege propus de noi nu se abate deloc de la Constituţie. Şi, din acest punct de vedere, pentru a înlătura orice discuţii ulterioare în legătură cu acest aspect, îngăduiţi-mi să vă exprim punctul de vedere ferm care rezultă chiar din Constituţie şi care permite diferenţierea între noţiunea de autoritate judecătorească şi noţiunea de Putere judecătorească. Această distincţie are un temei constituţional. Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că în momentul în care a fost adoptată această Constituţie a existat o anumită ezitare din partea redactorilor Constituţiei în a recunoaşte principiul separaţiilor puterilor în stat. În locul noţiunii de "Putere", care este folosită o singură dată în art.80 din Constituţie, a fost preferată noţiunea de autoritate publică. Dar autorităţile publice care sunt reglementate în Constituţie se repartizează în mecanismul de constituire a statului în funcţie de cele trei Puteri, conform principiului separaţiei puterilor în stat. Cei care au citit în ultimul timp Constituţia, cei care au interpretat-o, cei care au aplicat-o au ajuns la concluzia care devine unanimă în ultimul timp, în sensul că în Constituţie, chiar dacă nu este consacrat in terminis, principiul separaţiei puterilor în stat este totuşi recunoscut. Este o concluzie comună, indiferent de culoarea politică pe care o avem, o concluzie care nu mai este contestată astăzi de nimeni. Şi atunci, dacă recunoaştem cu toţii că principiul separaţiei puterilor în stat este consacrat de Constituţie, atunci trebuie să vedem că nu există o suprapunere perfectă între diferitele autorităţi publice şi cele trei Puteri ale statului. Pentru că autorităţile publice reglementate în Constituţie sunt mult mai numeroase decât cele trei Puteri ale statului. Nu înseamnă că dacă s-a folosit în Constituţie termenul de "autoritate judecătorească", acest termen se suprapune cu noţiunea de Putere judecătorească. Este, dacă vreţi, un paradox. Pentru că în momentul în care a fost adoptată Legea de organizare judecătorească în 1992, această lege a făcut un pas înainte în raport cu Constituţia, dar şi un pas înapoi în raport cu Constituţia. Pasul înainte a fost acela de a recunoaşte în primul text că Puterea judecătorească este separată de celelalte Puteri ale statului. Această idee este benefică şi, sub raportul principiului separaţiei puterilor în stat, primul text al art.1 din Legea de organizare judecătorească, primul alineat este foarte util. S-a făcut însă un pas înapoi în raport cu Constituţia, pentru că s-a inclus în noţiunea de Puterea judecătorească nu numai instanţele judecătoreşti, ci şi Ministerul Public. De ce este un pas înapoi în raport cu Constituţia, doamnelor şi domnilor? Pentru că există un text foarte clar în Constituţie - art.125 alin.1, în care se prevede: "Justiţia se realizează prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege". Observaţi că în acest text nu se spune nimic despre Parchet. Justiţia nu se înfăptuieşte prin parchete în sensul Constituţiei. Constituţia spune clar că Justiţia se înfăptuieşte numai prin instanţele judecătoreşti. Mai există însă două texte care conduc la aceeaşi concluzie, şi anume că parchetele nu pot să facă parte din Puterea judecătorească. Există mai întâi art.123 din Constituţie, în care, în alin.2, vorbindu-se de judecători, se spune că ei sunt independenţi şi se supun numai legii. Nu se adaugă în nici un fel că judecătorii s-ar afla sub autoritatea ministrului justiţiei. Asta înseamnă că judecătorii sunt cei care exercită Puterea judecătorească, pentru că ei sunt separaţi şi independenţi în raport cu Puterea executivă şi cu Puterea legislativă. Se spune, oare, acelaşi lucru despre procurori în Constituţie? Art.131 înlătură orice echivoc în această privinţă. Pentru că în art.131, unde se vorbeşte despre procurori, nu se mai pune punct după ce se spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Nu se pune punct şi se adaugă această activitate, domnilor, şi este vorba de activitatea integrală a procurorilor. Nu e vorba numai de o chestiune administrativă, este vorba de toată activitatea procurorilor. Constituţia nu face nici o distincţie. Spune "activitatea procurorilor" - în întregime - se află sub autoritatea ministrului justiţiei. Doamnelor şi domnilor, O chestiune elementară de logică ne duce la următoarea concluzie: dacă acceptăm să facă parte Ministerul Public din Puterea judecătorească, asta înseamnă că acceptăm că Puterea judecătorească se află sub autoritatea ministrului justiţiei. Păi, dacă acceptăm o asemenea concluzie, asta înseamnă că negăm principiul separaţiei puterilor în stat. O asemenea concluzie, o asemenea demonstraţie, prin reducerea la absurd, arata încă o dată de ce Ministerul Public nu poate să facă parte, în concepţia Constituţiei, din Puterea judecătorească. Departe de a fi neconstituţional, textul pe care-l propunem noi este un text la care ne obligă însăşi Constituţia. Şi că este aşa, rezultă chiar din dezbaterile care au avut loc în Constituantă cu ocazia adoptării Constituţiei. Doamnelor şi domnilor deputaţi, V-am vorbit mai devreme despre faptul că în Senat a existat o concordie între majoritate şi minoritate în legătură cu această chestiune. Şi vă explic imediat de ce această concordie a fost posibilă. Pentru că un fost ministru al justiţiei, distins reprezentant al Partidului Democraţiei Sociale din România, cu ocazia dezbaterilor în Constituantă, spunea următorul lucru despre procurori: "Nu se poate ca procurorii să facă parte din Puterea judecătorească. Procurorii, în mod firesc, nu fac parte din Puterea judecătorească propriu-zisă". Cine spunea lucrul acesta? Domnul Ion Predescu - un jurist eminent al Partidului Democraţiei Sociale. Aceasta este constituită de instanţe, din judecători, adică Puterea judecătorească este constituită din instanţe, din judecători, din cei care pronunţă hotărâri. Este un lucru esenţial, doamnelor şi domnilor. Puterea judecătorească nu poate să fie constituită decât din cei care pronunţă hotărâri. Ei judecă litigiile. Cum să facă parte procurorii din Puterea judecătorească, din moment ce ei sunt practic în poziţia părţilor într-un proces? Este posibil ca să fii şi acuzator, şi să pronunţi şi hotărârea în procesul respectiv?! Este posibil să ceri condamnarea unei persoane şi tot tu să condamni?! Lucrul acesta este în contradicţie flagrantă cu principiul separaţiei puterilor în stat. Iată de ce, doamnelor şi domnilor, textul pe care-l propunem noi este perfect în acord cu Constituţia. Mai mult decât atât, ne obligă, de fapt, Constituţia să folosim acest text. Dar textul pe care l-am propus noi, doamnelor şi domnilor, este un compromis între ceea ce a dorit minoritatea în Senat şi ceea ce doreşte majoritatea. Este un compromis care împacă, din punct de vedere juridic şi din punct de vedere logic, cele două noţiuni: noţiunea de autoritate judecătorească şi noţiunea de Putere judecătorească. Pentru că primul alineat al textului din art.1, alineat propus chiar de către Partidul Democraţiei Sociale în Senat, arată, potrivit Constituţiei, din ce se compune autoritatea judecătorească - din instanţele judecătoreşti, din Ministerul Public şi din Consiliul Suprem al Magistraturii. Este o perfectă concordanţă între acest prim alineat al art.1 din lege şi Constituţie. Art.2, însă, arată că "Puterea judecătorească este separată de celelalte Puteri ale statului şi se exercită prin instanţele judecătoreşti." Acest compromis care a fost făcut în Senat, între majoritatea şi minoritatea, între grupurile parlamentare ale majorităţii şi grupurile minoritare, arată încă o dată că raţiunea, de această dată, doamnelor şi domnilor, nu a mai ţinut seama de graniţele politice. Raţiunea juridică, în această situaţie, a trecut dincolo de graniţele politice dintre grupurile parlamentare şi toate grupurile parlamentare din Senat au ajuns la o concluzie unică: diferenţa dintre noţiunea de autoritate judecătorească şi noţiunea de Puterea judecătorească, în sensul că se pune semnul egalităţii între Puterea judecătorească şi noţiunea de justiţie. Iată de ce, pentru a conchide, vă rog să votaţi textul aşa cum a fost propus de iniţiator. Că lucrurile stau aşa, rezultă şi din legea veche de organizare judecătorească existentă în România în perioada interbelică, mai bine zis din legile de organizare judecătorească existente în perioada interbelică în România. Sistemul acesta pe care-l propunem noi funcţiona înainte de război. Dar nu este vorba numai de o situaţie particulară a României. Sistemul acesta pe care-l propunem noi este sprijinit de elemente de drept comparat. El funcţionează în ţări cu tradiţie democratică: Franţa, Belgia, Germania, Statele Unite şi în ţări care, ca şi noi, au ieşit recent de sub regimul comunist - Cehia. Iată de ce, lucrurile acestea, doamnelor şi domnilor, nu sunt inovaţii, nu sunt lucruri pe care noi le-am inventat astăzi. Sunt lucruri cunoscute de multă vreme şi noi nu facem altceva decât să încercăm să dăm eficienţă principiului separaţiei puterilor în stat. S-a vorbit de Consiliul Europei şi s-a spus că ne-ar îndemna Consiliul Europei să păstrăm puterea Ministerului Public. Şi s-a spus că art.19 din Legea de organizare judecătorească ar fi fost criticat de către Consiliul Europei, pentru că se încerca controlul Ministerului Public în acest text. Este inexact. Pentru că art.19 nu se referă la parchete. Art.19 se referă la instanţele judecătoreşti. Nici o legătură cu parchetele. Iar în ceea ce priveşte parchetele, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Rezoluţia prin care s-a ridicat monitorizarea României, a recomandat ţării noastre, între altele, în legătură cu Parchetul, să limiteze puterea acumulată la nivelul parchetelor. Pentru că în această Recomandare se spune în mod clar că se recomandă României, este încurajată România să facă reforme în aşa fel încât puterea acumulată în momentul de faţă la nivelul parchetelor să fie în conformitate cu Constituţia. În concluzie, doamnelor şi domnilor, vă rog să respingeţi amendamentele şi să votaţi textul de lege exact în sensul în care a fost propus de iniţiator. Vă mulţumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă atrag atenţia şi dumneavoastră că aţi depăşit timpii, dar toţi vorbitorii au depăşit timpii, cu excepţia domnului deputat Bălăeţ, şi eu cred că acum putem să trecem la vot. Eu vă voi supune spre aprobare în primul rând amendamentele propuse de cei trei .... O voce din sală: Să-şi spună părerea şi comisia ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Comisia, v-aţi spus punctul de vedere, respingând amendamentele. Doriţi să mai luaţi cuvântul? Nu cred că e nevoie. Deci, la primul alineat al art.1, amendament depus de domnul deputat Gaspar, amendament respins de comisie şi pentru care şi iniţiatorul propune acelaşi lucru. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Pentru amendament. 48. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 118. Abţineri? Vă rog să număraţi. 2. A fost respins. Amendament propus tot de domnul deputat Acsinte Gaspar pentru al doilea alineat al pct.1, art.1. Deci, vă supun spre aprobare amendamentul propus. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 52. Voturi împotrivă? 120. Abţineri? Vă rog să număraţi. O abţinere. A fost respins. Amendamentul domnului deputat Dumitru Bălăeţ. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 56. Voturi împotrivă? 121. Abţineri? Nu sunt. Deci a fost respins. Vă supun spre aprobare pct.1, referitor la art.1 din lege, aşa cum a fost propus de iniţiator. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 123. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 41. Abţineri? Vă rog să număraţi. 12. A fost adoptat în forma iniţiatorului. Pct.2, referitor la art.2, amendamente respinse. O să vă rog să nu părăsiţi sala, pentru că este ora 11,00 şi vom întrerupe pentru votul final, după care vom continua. Vă informez că avem un cvorum de lucru pe care trebuie să-l respectăm. În cazul în care se întâmplă ca acest cvorum să nu fie atins, suspend şedinţa şi fac din nou apel nominal. Este singura metodă pentru ca să putem să trecem această lege în care există, evident, o poziţie faţă de textul iniţiatorului şi, dacă dorim să putem să lucrăm în mod normal, trebuie să avem permanent acest cvorum de lucru al nostru. E motivul pentru care o să vă rog să faceţi acest efort, cu toată oboseala zilelor, săptămânilor, lunilor şi zilelor trecute, efort care este absolut necesar. Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, ţin să fac o precizare şi v-aş ruga să dispuneţi să se facă rectificarea cuvenită în stenogramă, că toate amendamentele pe care le prezint aparţin Grupului parlamentar al PDSR-ului. Deci eu le prezint.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci sunteţi purtătorul de cuvânt al grupului în momentul de faţă, iar amendamentele depuse la comisie sunt ale grupului.

Domnul Acsinte Gaspar: Vă rog să vă uitaţi la art.105, la dezbateri participă Guvernul, autorii amendamentelor şi câte un reprezentant al grupului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este lucru absolut normal.

Domnul Acsinte Gaspar: Deci, eu susţin amendamentele dar, în afară de mine, poate să mai ia cuvântul şi un reprezentant al grupului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Este absolut normal, lucru pe care l-aţi şi făcut la articolul anterior, când a vorbit domnul vicepreşedinte Năstase în numele grupului şi dumneavoastră ca susţinător al amendamentului.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, amendamentul de la art.2, alin.3, este un amendament redacţional şi este făcut în ideea de a se evita ca o normă să fie redactată într-o formă negativă. Motiv pentru care am propus ca exprimarea din finalui acestui text, "pentru care legea nu stabileşte o altă competenţă", să fie înlocuită cu "care, prin lege, le sunt date în competenţă". Deci, textul ar fi: "Instanţele judecătoreşti judecă toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze care, prin lege, le sunt date în competenţă".

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Iniţiatorul? Este singurul amendament la acest articol. E vorba de alin.3.

Domnul Valeriu Stoica: Trei chestiuni, doamnelor şi domnilor, în legătură cu acest amendament, care sunt de natură să ducă la respingerea lui. Mai întâi, textul acesta exista şi în forma actuală a legii. Deci, în această chestiune, nu am modificat nimic. Doi: se lasă să se înţeleagă faptul că ar fi vorba de o simplă chestiune redacţională, în loc să se redacteze în formă negativă textul, se redactează în formă pozitivă. Dacă ar fi vorba de o simplă chestiune redacţională atunci, din moment ce nu se adaugă nimic ca sens, nu are rost să punem acest amendament. Dar lucrurile stau însă exact invers. Dacă schimbăm această formă redacţională, în realitate se modifică sensul. Şi se modifică într-un sens foarte grav. De ce? Pentru că în momentul de faţă, aşa cum ştiţi, în ceea ce priveşte competenţa instanţelor judecătoreşti, funcţionează principiul plenitudinii de jurisdicţie. Ideea este că în general, ca regulă, deci, litigiile se judecă de instanţele judecătoreşti. Numai ceea ce este dat în competenţa altor instanţe nu se judecă de instanţele judecătoreşti. Or, în momentul de faţă, dacă schimbăm redactarea, ar rezulta că numai ceea ce este dat expres în competenţa instanţelor judecătoreşti se judecă de acestea. Iată de ce, eu cred că textul trebuie respins şi din acest punct de vedere s-ar ajunge la o modificare a sensului şi la înlăturarea principiului plenitudinii de jurisdicţie, principiu care operează în privinţa instanţelor judecătoreşti de drept comun. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. O să supun aprobării dumneavoastră amendamentul făcut de Grupul parlamentar PDSR şi susţinut de domnul deputat Acsinte Gaspar, amendament care a fost respins de comisie şi este respins şi de iniţiator, pentru alin.3 al art.2 de la pct.2. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 74. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 128. Abţineri? Vă rog să număraţi. 3. Cu 74 de voturi pentru, 128 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost respins amendamentul. Vă supun spre aprobare pct.2, referitor la art.2 în versiunea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog. 126. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 49. Abţineri? Vă rog să număraţi. 7 abţineri. Deci a fost adoptat textul în varianta iniţiatorului. Pct.3. Amendamente respinse, dacă sunt? Domnul deputat Acsinte Gaspar, Grupul parlamentar PDSR. Există în raportul al doilea la numărul curent 3.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, prin proiectul de lege se propune ca art.12 să fie abrogat. Art.12, în redactarea actuală, sună în felul acesta: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi altor instanţe judecătoreşti, în măsura în care legile lor de organizare si funcţionare nu dispun alt fel". Socotesc că este necesar ca acest text să fie menţinut, întrucât permitem înfiinţarea unor instanţe specializate, cum ar fi de pildă instanţele pentru minori, instanţele comerciale, instanţele de contencios administrativ.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul ministru Valeriu Stoica, iniţiator. Vă rog.

Domnul Valeriu Stoica: Îl cred pe cuvânt pe domnul Gaspar şi-mi dau seama că aceste amendamente nu-i aparţin în totalitate. Ele aparţin grupului parlamentar, pentru că acest amendament nu-i făcut de un jurist. Este făcut de un nejurist, probabil. De ce? Pentru că textul acesta este eliminat din considerente de tehnică legislativă. Normal este ca într-o lege generală să nu se facă referire la o lege specială. Invers, când se adoptă o lege specială, se spune că ea se completează cu dispoziţiile generale. Nu putem, într-o lege generală, să facem referire la dispoziţii speciale care nu există. Dimpotrivă, când există o reglementare generală şi ulterior apare o lege specială, se poate spune că acolo unde legea specială nu reglementează, ea se completează cu legea generală. Este un lucru care s-a şi făcut în cazul Curţii de Conturi. Este un principiu care funcţionează şi în cadrul instanţelor militare. Ca urmare, legea aceasta este o lege generală. Ea formează cadrul reglementării activităţii instanţelor judecătoreşti. Când apar legi speciale, care reglementează alte instanţe specializate, acele legi speciale trebuie să facă referiri la legea generală. Deci, este o chestiune de tehnică legislativă. Ca urmare, vă rog să respingeţi amendamentul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, suntem la pct.3 - amendament propus de Grupul parlamentar PDSR, respins de comisie, pe care-l respinge şi iniţiatorul. Vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 64. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 126. Abţineri? 2 abţineri. A fost respins. Vă supun spre aprobare pct.3, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 129. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 45. Abţineri? Vă rog să număraţi. 8 abţineri. A fost adoptat în forma iniţiatorului. Mai supun discuţiei pct.4, după care facem votul final pe cele 4 legi. Deci, la pct.4, amendamente respinse. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Din partea Grupului parlamentar PDSR a existat un amendament respins de comisie. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, la art.13 am propus să se introducă un alineat nou, un alineat 4, în următoarea redactare: "Ministrul Justiţiei stabileşte prin regulament, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile preşedinţilor de instanţă, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii, considerând că este necesar ca în lege să existe această competenţă dată ministrului justiţiei, pentru stabilirea acestor atribuţii."

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Din partea iniţiatorului domnul ministru Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica: De data aceasta, observ că Grupul parlamentar PDSR doreşte să-mi dea mai multe puteri. Vreau să spun însă că nu e nevoie pentru că în art.73 din lege se precizează că ministrul justiţiei, în legătură cu toate chestiunile care privesc administrarea justiţiei, poate să ceară avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare şi această chestiune privind regulamentul de funcţionare a instanţelor judecătoreşti o să beneficieze de avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Este o reglementare generală care se aplică şi în acest caz special. Nu mai e nevoie de încă un text pentru ca să opereze această competenţă a Consiliului Superior al Magistraturii. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, domnul deputat Gaspar, în numele Grupului PDSR, amendament la pct. 4, respins de comisie şi de iniţiator. Vă supun spre aprobare amendamentul. Voturi pentru? Vă rog, număraţi. 70 voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog, număraţi. 145 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Amendamentul a fost respins. Vă supun spre aprobare pct.4, în formularea iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 147 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 61 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. A fost adoptat pct.4, în formularea iniţiatorului. Pct.5, amendamente respinse. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Aveţi la pct. 5 amendament respins? Poftim? Nu nr. crt. 5, ci pct.5 de aici, referitor la art.14. Nu vorbesc de raport acum, de raportul de respingere, vorbesc de pct. 5 de la art.I din lege, referitor la art.14. Nu există amendamente respinse. Vi-l supun aprobării, în forma iniţitorului. Voturi pentru?Număraţi, vă rog. 225 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 4 abţineri. A fost adoptat cu 225 de voturi pentru şi 4 abţineri. Pct.6 de la art.I, amendamente respinse nu sunt. Vi-l supun spre aprobare în forma iniţiatorului. Voturi pentru? 230 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3 abţineri. Pct.7, amendamente respinse. Nu sunt. Voturi pentru? 232 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3 abţineri. A fost adoptat în forma iniţiatorului. Pct.8 de la art.I. Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Prin amendamentul propus s-a încercat să se facă o detaliere a competenţelor pe instanţe şi pe materii: în materie civilă, în materie penală, pe judecătorii, tribunale. Se pare că textul...

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog să vorbiţi în microfoane, nu se aude foarte bine.

Domnul Acsinte Gaspar: Deci, prin amendamentul propus, s-a încercat o detaliere a competenţelor, pe instanţe, pe materii, adică în materie civilă, în materie penală, pentru judecătorii, tribunale, curţi de apel. În cele din urmă, constatăm că totuşi forma comprimată pe care o propune iniţiatorul răspunde mai bine acestei materii şi, ca atare, retragem amendamentul pe care l-am propus. (Aplauze în sală)

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Vă mulţumesc. Deci singurul amendament depus a fost retras. Ca atare, vă supun aprobării pct.8 de la art.I în forma iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Bun sunt practic 235. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 5 abţineri. Cu 235 de voturi pentru şi 5 abţineri, a fost adoptat pct.8 în forma iniţiatorului.