Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 octombrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-11-2022 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 14-10-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 octombrie 1997

Declarația P.D.S.R. cu privire la proiectul de modificare a Legii nr.42/1990.

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Kovács Csaba Tiberiu și Corneliu Ciontu, secretari.

 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 278. Sunt absenți 64, din care 22 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit.

Înainte de a trece la programul nostru pentru ziua de astăzi. domnul Dan Marțian are cuvântul pentru a face o declarație în numele PDSR-ului.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să exprim punctul de vedere al PDSR-ului în legătură cu o problemă care frământă la ora actuală societatea românească.

Așa cum știm cu toții, în săptămânile din urmă s-au intensificat discuțiile, dezbaterile de idei, s-au exprimat diferite poziții în legătură cu Revoluția din decembrie 1989.

Că există discuții în legătură cu acest eveniment de însemnătate axială în istoria României contemporane, nu este nimic rău. Și alte revoluții, unele dintre ele cu o vârstă venerabilă, sunt obiectul unor analize, unor evaluări, a unor eforturi de a fixa mai bine semnificația și perspectiva pe care ele au deschis-o pentru dezvoltarea istorică a unui popor sau altul.

Să ne amintim numai de Revoluția franceză, care a fost marcată, bicentenarul care a fost marcat în 1989 și în legătură cu care au apărut lucrări celebre, unele dintre ele modificând optica de interpretare a acesteia, cum este celebra lucrare a lui François Furré, "La Révolution", de la 1770, de la Tulgot, până la Joulles Ferri. Cu alte cuvinte, anii '70-'80 ai secolului trecut.

Nu este, din acest punct de vedere, nimic rău faptul că discutăm aceste lucruri.

Important este însă să discutăm cu argumente, important este să discutăm lucrurile fără puncte de vedere preconcepute, să nu instrumentalizăm această dezbatere în vederea promovării unor poziții și atitudini politice partizane și, din acest punct de vedere, să punem sub semnul întrebării semnificația Revoluției.

Unii o fac, însă. Încearcă să vorbească despre faptul că ar fi fost o lovitură de stat. Încearcă să vorbească sub o siglă difuză și insignifiantă, aceea de evenimente din decembrie și așa mai departe.

Ea a fost o revoluție în sensul adevărat al cuvântului, pentru că a schimbat sistemul politic, a schimbat tipul de putere, a schimbat caracteristici esențiale privind structura economică, socială, toate datele de existență ale românilor. Și, din acest punct de vedere, ea întrunește toate elementele caracterizatoare, pentru a o aprecia ca o revoluție, și încă o revoluție foarte profundă.

Actorul acestei mari schimbări a fost poporul român și capacitatea lui de luptă, capacitatea lui de rezistență, capacitatea lui de a nu se împăca cu un regim autoritar comunist, dictatorial și și-a manifestat voința și dârzenia de a-l schimba și a deschide alte perspective de evoluție țării.

Totuși, unii încearcă, prin diferite poziții și luări de poziție, de atitudini, să deligitimizeze Revoluția, să pună sub semnul întrebării.

Din păcate, chiar în această aulă cineva, cu prilejul marcării Revoluției din decembrie, a rostit un anumit punct de vedere în acest sens. Și noi credem că Revoluția trebuie studiată, trebuie adâncită, trebuie cunoscută, dar să avem tăria să recunoaștem faptele, obiectivitatea lor, și, din acest punct de vedere, să cristalizăm o anumită viziune asupra ei și asupra cursului acesteia.

Din păcate, nu doar Revoluția ca atare este deligitimată. Se încearcă să fie deligitimată și se încearcă a se pune sub semnul întrebării și actorul și mai ales acelor care, în cazul actorului colectiv, mare, care a fost poporul român, și-au asumat rolul de animatori, de forțe incitatoare și organizatoare, cei care, prin curaj, prin capacitatea de a face față unor situații excepționale, au dat imbolduri, au dat cuvinte de ordine, au impus o anumită conduită din partea celor foarte mulți care au participat la Revoluție.

În acest sens se înscriu aceste elemente legate de aducerea în discuție a situației revoluționarilor.

Este regretabil faptul că s-a încercat să se acrediteze chiar din punct de vedere oficial ideea că toți aceștia ar fi niște profitori, niște impostori, niște oameni care încearcă să cucerească privilegii de pe urma participărilor la Revoluție.

Noi credem că din acest punct de vedere se face o mare nedreptate și se uită foarte ușor ce semnificație a avut curajul și angajarea unora dintre aceștia în cursul evenimentelor.

Noi nu putem decât să regretăm faptul că la o asemenea poziție a ajuns și Guvernul României, care încercând să modifice Legea nr.42/1990, are în vedere să retragă toate acele drepturi care au fost acordate revoluționarilor, celor care s-au înscris, prin faptele și acțiunea lor, cu bărbăție în cursul evenimentelor, asumându-și mari răspunderi.

Sigur, suntem dispuși și credem și noi că trebuie să se analizeze lucrurile cu toată răspunderea și anumite abuzuri care au fost făcute să fie îndreptate.

Dar, credem că din acest punct de vedere este necesar ca lucrurile să fie analizate cu cumpătare, cu răspundere, cu maximă grijă.

Nu credem, din acest punct de vedere, că putem accepta atitudinea de denunțare în bloc a revoluționarilor.

Nu suntem de acord cu acest punct de vedere în principiu și nu suntem de acord nici cu metoda.

Dacă Guvernul voia să modifice Legea nr.42, nu era firesc să angajeze niște consultări, un dialog cu organizațiile de revoluționari, să vadă care este și opinia, gândirea, modul lor de a se raporta la aceste chestiuni?

Din păcate, acest lucru nu s-a făcut. Printr-o măsură unilaterală, fără să se analizeze și să se cântărească toate implicațiile, s-a elaborat acel proiect de lege care probabil, în curând, va ajunge și pe masa de lucru a Parlamentului.

Această reacție, această atitudine față de revoluționari a determinat anumite acțiuni ale acestora, care au culminat cu manifestația din București și după aceea cu intrarea în greva foamei a unui număr important de revoluționari din București și din alte părți ale țării.

Noi credem că în situația care s-a creat, Guvernul și în primul rând primul-ministru trebuie să abandoneze conduita de superioritate, să între în dialog cu revoluționarii, să găsească o ieșire pozitivă într-un context de respect față de ceea ce au făcut acești oameni în marele proces de schimbare a României din decembrie 1989.

De aceea, Grupul parlamentar al PDSR cere ca Adunarea Deputaților să adreseze un mesaj primului-ministru, prin care ...

Voci din sală:

Camera ....

 
 

Domnul Marțian Dan:

Camera Deputaților să adreseze un mesaj primului-ministru, prin care să între imediat în dialog cu greviștii foamei, să găsească o soluție de rezolvare onorabilă a situației care s-a creat și, după aceea, să se discute în legătură cu problemele referitoare la Legea nr.42/1990, în așa fel încât, dacă se va ajunge la concluzia că ea trebuie modificată, să existe și punctul de vedere al revoluționarilor, al organizației lor, dacă vrem într-adevăr să mergem pe linia reconcilierii naționale și pe linia acordării respectului cuvenit nu numai Revoluției, ca fapt istoric, ci și celor care au contribuit în mod nemijlocit și cu bărbăție la realizarea ei. (Aplauze în partea stângă a sălii)

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 13-17 octombrie 1997.

Domnul Vasile Lupu:

Depinde de care parte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada 9-13 octombrie 1997, Parlamentul României a găzduit cea de a 43-a Sesiuni a Adunării Atlanticului de Nord, manifestare care a reunit aproape 1.000 de participanți, dintre care peste 500 de străini.

A fost pentru a doua oară în istoria acestei Organizații când o sesiune s-a desfășurat într-o țară nemembră a NATO și pentru prima dată când sesiunea de toamnă, cea mai importantă dintre cele două sesiuni anuale, s-a aflat în această situație.

Este evidentă importanța pentru România a acestei manifestări internaționale, la care au participat numeroase personalități ale structurilor euro-atlantice.

De bună seamă, organizarea unei asemenea manifestări a presupus ample și complexe eforturi. Delegațiile străine, precum și Secretariatul Adunării Atlanticului de Nord, au declarat că organizarea manifestării a corespuns celor mai ridicate standarde și că va fi dificil în viitor ca organizatorii următoarelor sesiuni să atingă noile standarde create prin precedentul de la București.

De aceea, Biroul permanent al Camerei Deputaților felicită delegația parlamentară română la Adunarea Atlanticului de Nord și pe salariații Secretariatului General al Camerei Deputaților și le mulțumește pentru eforturile susținute, care au făcut posibilă această reușită.

Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru atenție.

Stimați colegi,

Trecem la discutarea proiectului ordinii de zi.

Ați primit, sper, în casete ultima variantă a proiectului, care înlocuiește toate formele distribuite anterior.

Dacă sunt obiecțiuni la ordinea de zi propusă?

Domnul președinte Vida.

 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Solicit amânarea dezbaterii proiectelor de legi de la pct.12 și 14, întrucât necesită reanalizarea raportului întocmit cu privire la aceste proiecte de lege, avându-se în vedere că apărut Ordonanța de urgență nr.53, prin care a fost Ordonanța de urgență nr.30 modificată, și miercuri, deci mâine, urmează să fie întocmit raportul suplimentar pentru elucidarea în totalitate a problemelor.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, ați solicitat ca proiectele să fie retrimise la comisie, proiectele de la pct.12 și 14.

Alte comentarii?

Stimați colegi,

Soluția rezonabilă ar fi ca aceste două proiecte să rămână pe ultimele două locuri de pe ordinea de zi, astfel ca până la săptămâna viitoare, comisia să reușească să actualizeze raportul.

Supun această propunere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu această modificare, supun proiectul ordinii de zi prezentat de Biroul permanent votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la programul de lucru al Camerei pe această săptămână.

Dacă asupra programului de lucru există obiecțiuni?

Domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Propun ca joi, 16 octombrie, timpul afectat pentru intervenții ale deputaților, de la 8,30, la 9,30, să fie mutat la o oră când poate participa și presa, adică presa oficială, ne gândim la Televiziune și la Radio, și se poate găsi o prezentare mai bună, o prezență mai bună chiar și în sală la aceste dezbateri, care, după părerea mea, sunt foarte importante pentru ansamblul Camerei Deputaților, încât cred că ar fi bine să se transfere la ora 11,00 și ora 12,00. Deci, cam într-o perioadă în care realmente suntem convinși că opiniile colegilor noștri pot fi ascultate de mai mulți dintre colegi și totodată putem beneficia de prezența presei la aceste dezbateri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vă informez că noi nu putem opera această modificare în programul de lucru din această săptămână, până nu modificăm Regulamentul Camerei Deputaților. Propunerea există la Comisia pentru Regulament și rugăm Comisia pentru Regulament să ia în discuție această propunere și, eventual, să-și îndeplinească mandatul, după 5-6 luni de la investire, pentru care a fost constituită.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte, sunt de acord cu lucrul acesta. Am văzut că a circulat printre noi o asemenea propunere. Ea nu este finalizată. Eu cred că de la o săptămână la alta putem, până când va apare într-adevăr modificarea de ansamblu a Regulamentului Camerei Deputaților, eu cred că va mai dura mult, putem, de la o săptămână la alta, să modificăm lucrul acesta, sau să intervină Biroul permanent pentru a găsi o soluție .... O soluție tranzitorie, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă citesc art.171, dacă mai e nevoie: "În fiecare zi de marți, primele 50 de minute ale ședinței vor fi rezervate pentru diverse intervenții ale deputaților".

Ca atare, propuneri de modificare a programului pentru această săptămână.

Domnul Protopopescu.

 
 

Domnul Cornel Protopopescu:

Domnule președinte,

Am o propunere referitor la programul de joi și vineri, în sensul că joi apare o oră de pauză. Eu consider că ar fi mai bine să lucrăm joi fără pauză, să lucrăm până la orele 16,00, deci vă rog să luați ca o propunere, iar vineri, deoarece majoritatea colegilor au activități planificate în județe și nu planificate de noi, sunt planificate de organismele locale, organele locale de acolo, care nu pot fi amânate, o parte suntem nevoiți să mergem la astfel de activități, la astfel de acțiuni, și atunci, prezența noastră aici va fi foarte greu ca să avem o prezență corespunzătoare.

Deci, propunerea mea este să lucrăm joi până la ora 16,00 fără pauză, iar vineri să avem posibilitatea să mergem în circumscripții.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă mai sunt și alte propuneri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Protopopescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi, propunerea a fost adoptată.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru astfel cum a fost amendat.

Cine este pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, un vot împotrivă, majoritate pentru. Vă mulțumesc.

Deci, programul de lucru din această săptămână se încheie joi la orele 16,00 și nu mai devreme.

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind unele măsuri de îmbunătățire a asistenței medicale de urgență prespitalicească, adoptat de Senat în ședința din 11 septembrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmåtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

2. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Djakarta la 3 iulie 1996, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmåtoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru politică externă.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/1997 privind regularizarea pierderilor înregistrate de Agenția Națională a Produselor Agricole din activitatea anilor 1994-1996, adoptat de Senat în ședința din 7 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.102, alin.3, din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/1997 privind măsuri pentru asigurarea finanțării acțiunilor locale de aplicare a Legii fondului funciar nr.18/1991, adoptat de Senat în ședința din 7 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

5. Proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative, adoptat de Senat în ședința din 7 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru învățămînt, știință, tineret și sport.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea listei române de concesii tarifare pentru produse ale tehnologiei informației, adoptat de Senat în ședința din 7 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

7. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Indonezia privind promovarea și protejarea investițiilor, semnat la București la 26 iunie 1996, adoptat de Senat în ședința din 7 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia specială pentru îmbunătățirea propunerii legislative privind sistemul național de decorații al României.

Inițiatorul solicită dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgență.

Dumneavoastră, prin vot, veți decide procedura de urmat.

Poftiți.

 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se pare că procedura de urgență a devenit o procedură normală. Starea de urgență este o stare normală la ora aceasta în România.

Grupul parlamentar al PDSR-ului, la începutul acestei luni, și-a făcut cunoscut, la această tribună, punctul de vedere în legătură cu aceste ordonanțe de urgență și, în consecință, solicită ca acest Guvern, pentru că au venit semnale și din partea Guvernului că aceste urgențe au depășit de mult starea normalității, că va renunța la aceste urgențe, ca reprezentantul Guvernului, conform Regulamentului Camerei, să vină în fața Camerei și să solicite și să explice și să susțină starea aceasta de urgență, procedura de urgență pe care o solicită.

Noi v-am anunțat că nu vom mai participa la lucrări în condițiile în care această urgență este impusă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Din partea Guvernului, domnul ministru Clinciu.

 
 

Domnul Eugen Clinciu (Ministrul pentru relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În baza prevederilor Legii nr.42/1990, au fost acordate circa 30 de mii de titluri, prin care se atestă calitatea de: erou martir al Revoluției din decembrie 1989, luptător pentru victoria Revoluției Române din decembrie 1989, participant la victoria Revoluției Române din decembrie 1989.

Precizăm că aceste titluri au fost însoțite de o serie de drepturi, constând, între altele, în sume de bani acordate lunar, medicamente gratuite, consultații medicale gratuite, atribuirea fără plată a locurilor de veci și altele.

Prin modificarea și completarea Legii nr.42, se urmărește, pe lângă eliminarea inadvertențelor din actul normativ modificat, crearea acelui cadru legislativ, coerent și consistent, totodată, care să permită aprecierea la adevărata ei valoare a participării în Revoluția Română din decembrie 1989, în ceea ce-l privește pe fiecare solicitant al distincțiilor și drepturilor stabilite prin lege.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, vă rog, nu părăsiți sala, luați loc în bănci și păstrați liniștea. Urmează un vot important.

 
 

Domnul Eugen Clinciu:

De aceea, Guvernul solicită procedură de urgență în dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Da, domnul Petre Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cei care sunteți mai vechi aici, știți foarte bine că încă de la prima variantă din 1990-1991 m-am opus actualei forme a Legii nr.42, care dă niște avantaje nemeritate unor oameni care nici n-au trecut prin Piața Revoluției în 1989.

De aceea, atât eu, cât și Grupul parlamentar al PUNR-ului suntem pe deplin de acord că această lege, nu neapărat în forma pe care a propus-o Guvernul, ci cu niște modificări pe care noi le vom aduce aici, această lege este de o urgență deosebită. Deci, trebuie să acceptăm procedura respectivă, pentru a se lămuri o dată cei care au fost într-adevăr revoluționari și care merită de la patrie, de ceilalți, care sunt niște impostori. De aceea vă rog să adoptați procedura cerută de Guvern.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Adrian Năstase.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parlamentul devine absolut ridicol în această poziție în care este pus de fiecare dată de către Guvern, de a-i ridica lăbuța în mod disciplinat, pentru a sprijini diverse inițiative care sunt lansate într-un fel sau altul.

Vă aduc aminte că aceste chestiuni au fost discutate cu răbdare, la diferite momente, și chiar cei care formează astăzi coaliția majoritară au participat la dezbateri îndelungi în legătură cu această chestiune. Nu este o problemă pe care s-o expediem într-o jumătate de oră. Este o probemă care ține până la urmă de istoria acestor ani și de felul în care s-a format chiar până la urmă și de fundamentul pe care s-a format acest Parlament.

De aceea, eu v-aș ruga..., ați ascultat punctul de vedere al domnului Țurlea care, sigur, a prezentat poziția PUNR. Fără îndoială că sunt foarte mulți sau au fost, sunt, pot fi indentificați impostori, dar această chestiune putea să fie rezolvată prin aplicarea legii actuale, prin exercitarea prerogativelor de către comisia care a fost instituită în acest sens.

Nu cred că trebuie să modificăm legea pentru că o structură pe care noi am creat-o nu și-a făcut datoria. Eu cred că trebuie să vedem, trebuie să cerem acestei comisii să-și facă datoria, și nu să schimbăm legea pentru a da nu știu ce mesaj.

În plus, mi se pare nepotrivit ca într-un moment în care se desfășoară acțiunea de protest a revoluționarilor în Piața Senatului, în Piața Revoluției, în momentul în care ar fi nevoie de un dialog între Guvern și acest grup de oameni, care a avut totuși un anumit rol, important, în schimbările care s-au produs în România în acești ultimi ani, noi să votăm acum o procedură de urgență, pentru a discuta rapid și fără o responsbilitate firească în Parlament, o problemă cu o astfel de semnificație, cu un astfel de impact.

Sigur că este o chestiune populistă, Guvernul dorește să se înscrie pe o anumită linie, ar dori să modifice cumva punctul de pornire al schimbărilor din România, ar trebui ca tot ceea ce s-a întâmplat în România în acești ani să fi pornit din deschiderea balconului și de la un anumit moment... Nu putem să rescriem istoria! Vă rog foarte mult să țineți seama de faptul că nu vom putea să trăim cu prezentul și cu viitorul nostru decât dacă vom respecta trecutul. Pot să existe abuzuri pentru anii care au trecut. Pot să fie abuzuri în ceea ce privește aplicarea acestei legi. Dar asta nu înseamnă că trebuie să abrogăm această lege și vă rog foarte mult să privim împreună cu responsabilitate această chestiune. Trebuie să respectăm, fără îndoială, un punct de vedere al Guvernului, o inițiativă legislativă, dar Grupul parlamentar PDSR nu consideră că există rațiuni care să justifice o procedură de urgență pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului PDSR.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat. Nereușind să-mi imaginez "lăbuța Parlamentului", vă rog pe dumneavoastră să vă manifestați votul.

Cine este pentru solicitarea Guvernului ca acest proiect să fie dezbătut în procedură de urgență? (Vociferări) Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 67 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru... (Vociferări în sală, gălăgie.) Da, doriți să facem cvorumul?

Repetăm votul.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Solicit din partea Grupului parlamentar PDSR să anunțați rezultatul votului.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, vă rog să repetăm votul. (Vociferări în sală.)

Cine este pentru? Numărați încă o dată. 93 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 67 de voturi împotrivă. (Vociferări, proteste în sală.) Așa mi-a comunicat secretarul de ședință.

Abțineri? 2 abțineri.

Stimați colegi, repet, 93 de voturi pentru, 67 împotrivă, 7 abțineri. Propunerea a fost acceptată.

Poftiți.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Consider că numărarea voturilor nu se face în modul potrivit și regulamentar. Prima dată ați anunțat 63 de voturi împotrivă, nu era timpul necesar pentru a se renumăra voturile împotrivă și ați anunțat de îndată 67. Nu ați cerut să vedeți abținerile a doua oară, prima dată au fost 5 abțineri și ați anunțat după aceea, fără să mai numărați abținerile, 7 abțineri. Nu sunt foarte tare la aritmetică, dar, în orice caz, am impresia că sub un anumit aspect performanța mea este totuși mai bună decât a dumneavoastră în această materie.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Ați condus patru ani Camera Deputaților, acestea au fost cifrele anunțate de secretarii de ședință, nu-mi aparțin mie, nu eu am numărat.

Deci, 93 de voturi pentru, 67 împotrivă și 7 abțineri.

Iată, crește numărul de voturi pentru.

Stimați colegi,

Înainte de a trece la proiectele de pe ordinea de zi, vin cu următoarele informări privind inițiativele legislative înregistrate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.61/1997 pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 44/1995 privind îmbunătățirea activităților producătorare de venit din exercitarea unei profesii libere și din lucrări literare de artă și științifice, primit de la Guvern, adoptată și modificată prin Legea nr.125/21.12.1995. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.60/1997 privind stabilirea numărului mediu de personal din industria minieră și din activitățile de prospecțiuni și explorări geologice, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru avize - Comisia pentru buget-finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Urmează o propunere legislativă inițiată de o comisie specială - propunerea legislativă privind sistemul național de decorații al României, inițiată de Comisia specială pentru îmbunătățirea propunerii legislative privind sistemul național de decorații al României.

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiatorul solicită dezbaterea aceste propuneri legislative în procedură de urgență. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră propunerea inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Numărați voturile împotrivă.

Stimați colegi,

Este vorba de propunerea legislativă privind sistemul național de decorații al României, inițiată de Comisia specială pentru îmbunătățirea propunerii legislative privind sistemul național de decorații al României. Comisia lucrează de multă vreme la această inițiativă.

Ați număra voturile împotrivă?

Inițiatorii, cine poate susține necesitatea procedurii de urgență? Domnul deputat Rădulescu Zoner.

 
Aprobarea comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la următoarele proiecte de lege:

Stimați colegi,

Trecem la constituirea Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării - nr.16/1994.

Dau citire numelor deputaților desemnați de grupurile parlamentare: Micle Ulpiu Radu Sabin - Grupul parlamentar PNȚCD-civic și ecologist, Cristea Gheorghe - Grupul parlamentar PNȚCD-civic și ecologist, Lăpușan Alexandru și Groza Nicolae - Grupul parlamentar PDSR, Pereș Alexandru - Grupul parlamentar al USD- PD, Szekely Erwin - Grupul parlamentar al UDMR, Osman Fedbi - Grupul parlamentar al minorităților. Obiecțiuni nu sunt la aceast propunere.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru Comisia de mediere constituită pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1992 privind rezervele materiale naționale au fost propuși următorii deputați: Grigoriu Mihai și Rânja Traian Nicolae - Grupul parlamentar al PNȚCD-civic și ecologist, Ionescu Gheorghe și Mihu Victor Traian - Grupul parlamentar al PDSR, Spătaru Liviu - Grupul parlamentar al USD-PD, Băbălău Constantin - Grupul parlamentar al PRM, Sandu Dumitru - Grupul parlamentar al USD-PSDR. Nu sunt obiecțiuni din sală.

Supun votului dumneavoastră compoziția acestei comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum vă amintiți, cu o anumită ocazie, cerusem ca această lege să fie trecută pe primele locuri la ordinea de zi. Nu s-a putut deoarece au existat anumite obiecții din partea, hai să zic, a unor ministere. Lucrurile s-au limpezit, există pe de o parte o unanimitate de păreri în cadrul comisiei alcătuită din partidele care sunt reprezentate în Cameră, în al doilea rând, suntem într-o mare întârziere. Cum v-am spus și cu altă ocazie, noi nu avem un sistem de decorații. Suntem puși în situația ca atunci când mari personalități vin în țară, șefi de stat, președintele țării să nu aibă vreun ordin pentru a decora, conform protocolului, pe acești oameni politici, șefi de stat de marcă.

Este o lege tehnică, nu sunt probleme care să poată să nască dispute politice, ca atare, nu are rost să mai avem și discuții generale și, repet, datorită întârzierii, iar aceste întârzieri s-au datorat nu nouă, ci anumitor ministere. Lucrurile sunt acum clare și putem să trecem la dezbatere. Dacă lungim o lege atât de mult, până la urmă nici la anul România nu va putea acorda nici un ordin vreunei personalități de marcă românești, care merită, și nici unor personalități poltice străine.

De aceea, eu vă rog să susțineți cererea noastră de a fi discutată în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Potrivit regulamentului, cererea se adresează de Guvern, de un grup parlamentar, de o comisie. Domnul Gaspar are obiecțiuni? Aici avem o comisie specială, este adevărat.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să respingeți ca inadmisibilă cererea, având în vedere dispozițiile art.102 alin.2, în care se stipulează foarte clar când se acordă procedura de urgență. Cererea trebuia făcută inițial, vă rog să observați că această propunere este înscrisă pe ordinea de zi la Cap. II, poz.23. Ceea ce pot să ceară membrii comisiei este ca în săptămâna viitoare, când se va dezbate proiectul ordinii de zi, această propunere să fie adusă mai în față. Să nu mai rămână la această poziție. O procedură de urgență în acest moment nu mai poate fi declanșată.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, într-adevăr, solicitările procedurii de urgență se fac în plen, în ziua imediat următoare ședinței de Birou permanent în care a fost înregistrată.

Stimați colegi,

Fără să mai lungim discuția pe acest subiect, cred că ne putem înțelege între noi, ca pe ordinea de zi a săptămânii viitoare să figureze cu prioritate această inițiativă legislativă și să o dezbatem în cel mai vesel ritm. Întinzând discuțiile pe procedură consumăm mai mult timp. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Un moment. A fost cerută procedura de urgentă în Biroul permanent mai înainte, nu acum, nu astăzi. A fost cerută! Vă rog să verificați.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, dar potrivit dispozițiilor imperative ale regulamentului, Biroul permanent o poate aproba în ședința următoare zilei în care a fost înregistrată la Camera Deputaților inițiativa. Însă noi putem, am convenit deja, după acordul dumneavoastră, acordul tacit, că săptămâna viitoare putem dezbate cu prioritate această lege.

 
 

Domnul Șerban Constantin Rădulescu Zoner:

Bun, atunci eu vă rog și îi rog și pe colegi să țină minte acest lucru și să fie trecută, într-adevăr. Eu vă garantez că n-o să fie, dar mă rog, să sperăm că un cuvânt dat o dată va fi respectat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, interesul cred că e din partea tuturor grupurilor parlamentare, această inițiativă vine din legislatura trecută, și modificările sunt aproape neînsemnate. Deci, programarea pe ordinea de zi a săptămânii viitoare o s-o discutăm la începutul săptămânii viitoare.

Stimați colegi,

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 133/1996 pentru transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare, inițiată de domnul deputat Gheorghe Ana - PDSR, pentru care liderul Grupului parlamentar PDSR solicită dezbaterea în procedură de urgență. Invit inițiatorul să argumenteze această solicitare adresată Camerei.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin Legea nr.133, așa cum vă reamintiți sau așa cum cunoașteți s-a dispus imperativ ca FPP-urile să fie transformate în societăți de investiții, începând cu data de 1 noiembrie 1996. Evident, pentru a se efectiviza dispozițiile legii trebuiau parcurse o seamă de etape pe care cu bunăvoința dumneavoastră, le veți urmări în expunerea de motive. În momentul în care s-a produs propunerea legislativă, lucrul cel mai important pentru înregistrarea în Registrul Comerțului a SIF-urilor, adică capitalul social al acestor societăți comerciale, nu este definit și nu este definitivat. În aceste condiții, singurul articol mai important, de fapt proiectul legislativ are două articole, prevede ca SIF-urile să intre în efectivitate în momentul în care preiau gestiunea fostelor FPP. Aceasta este modificarea care credem că poate intra în procedură de urgență, întrucât aceste SIF-uri, care încă n-au intrat pe piața de capital, deși ele ar reprezenta factorul dinamizator al acestei piețe, intră în categoria contribuabililor și ele pot fi deja impuse, supuse taxării, ca și când ele ar ființa.

Acestea sunt motivele, domnule președinte. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La vot.

Cine este pentru procedura de urgență? Numărați vă rog. 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, procedura a fost adoptată.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici și de Ministerul Justiției.

Doamnelor și domnilor deputați,

Putem acum intra în proiectele înregistrate pe ordinea de zi. Vă anunț că de la ora 18, timp de o oră și 30 de minute va avea loc ședința consacrată întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, precum și a răspunsurilor acestuia. Tot de la ora 18 va începe transmisia în direct pe Radio România - Actualități.

Deci, conform ordinii de zi, trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală din instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici și de Ministerul de Justiție. Aveți în față raportul Comisiei de mediere, comisie care ne propune la pct.1, textul Camerei Deputaților, cu unanimitate de voturi. Există obiecțiuni?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, comisia a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaților. Comentarii nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3, comisia propune textul Camerei Deputaților, cu unanimiate de voturi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, cu unanimitate - textul Camerei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5, textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, textul Camerei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, textul Camerei. Obiecțiuni nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.9, textul Camerei Deputaților. Obiecțiuni nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 10. Text Camera Deputaților. Comentarii nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul integral.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.26/1994 privind organizarea și funcționarea Poliției române.

Stimați colegi,

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 26/1994 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

La poziția 1.

Domnul deputat Gaspar.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Trebuie să clarificăm următoarea situație: dacă vă uitați pe raport, pagina întâi, ultimul alineat, se spune că: "De la ședință au lipsit senatorul Gabrielescu și 5 deputați". Deci au lipsit în total 6 persoane.

Comisiile de mediere sunt formate din 7 deputați și 7 senatori, deci 14 membri.

O să vă uitați că la soluția care ni se propune prin raport de către Comisia de mediere, un text comun, se spune că au votat 8 pentru și 1 împotrivă. Bun! Și dacă 6 au lipsit?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Poate ceilalți s-au abținut!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă 6 au lipsit din 14, înseamnă 8 și nu puteau să fie 8 pentru și 1 împotrivă!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Au mai venit pe parcurs! Cunoașteți fluctuația de la dezbaterile parlamentare.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Am rugămintea să explic ce a fost acolo: într-adevăr noi am votat aici un proiect, așa cum a fost eliminat un cuvânt, acela de "cooperare", de care spusese domnul deputat, dar acolo nu am mai fost decât eu singur și toți ceilalți de la Senat, pentru că fiind ședința la Senat nu am ajuns la timp, sau nu știu ce s-a întâmplat și eu am fost într-adevăr...susținând votul Parlamentului, Camerei Deputaților, unul singur, ceilalți l-au susținut pe al lor și așa că au fost 8 la 1 până la urmă. Cu toate că dacă am fi fost prezenți toți, poate raportul era invers.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule deputat, să înțelegem că dumneavoastră ați fost al 9-lea acolo?!

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Votul a fost împotrivă, adică a fost votul celor....

 
 

Domnul Vasile Lupu:

În cvorum ați fost al 9-lea?! Al 9-lea deputat?! Pentru că se invocă doar prezența a 8 deputați.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Puteți să ziceți că am fost și în plus, dacă vreți așa, că erau 8 plus 1, eu eram la "plus 1" ca la canoe!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră textul propus spre adoptare de Comisia de mediere.

Domnul Gaspar intervine din nou. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu consider că textul care a fost adoptat de Camera Deputaților răspunde întru totul reglementării care se propune prin acest articol.

De aceea, aș propune Camerei să voteze textul pe care l-a adoptat în ședința când a fost dezbătut acest proiect de lege.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, dar regulamentar supunem întâi textul Comisiei de mediere.

Voci din sală:

Amendamentul se supune întâi!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Raportul comisiei are prioritate, nu? Ba da !

Supun votului dumneavoastră textul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Numărați, vă rog! 96 de voturi pentru.

Împotrivă? 63 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră, fiind un singur punct, raportul integral.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi raportul Comisiei de mediere a fost adoptat.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 (Amânarea votului final).

Stimați colegi,

Urmează proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985. Un document foarte cunoscut în țara noastră, ca în toată Europa.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Cât mai scurt. Domnul secretar de stat Lăpușan.

 

Domnul Grigore Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Referitor la raportul asupra proiectului de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, vă facem cunoscut că suntem de acord cu amendamentele propuse de către Camera Deputaților în legătură cu articolul 4, alineatul 4 și articolul 4 alineatul 5. Având în vedere acestea, sunt formulate în spiritul Constituției și Legii administrației publice locale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește. Susținem raportul prezentat.

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Consider că este necesar, totuși, ca din partea comisiei să ni se explice, pentru că ni s-a prezentat aici numai formularea unui articol 2. Se folosește "instituție juridică", care până acum, cel puțin, eu n-am cunoștință că există în legislația noastră. Poate ni se explică ce înseamnă "autoritate euroregională."

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Din partea comisiei, domnul președinte Emil Popescu are cuvântul.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Și domnule Gaspar, în mod special,

Vă mărturisim că și noi la comisie am simțit așa un impact când am citit această expresie și am sperat că o să o discutăm aici în plen, pentru a vedea ce se va întâmpla cu ea!

Mai doriți ceva, domnule Gaspar?

Comisia a vrut să rezolve problema în plen. (Aplauze din partea P.D.S.R.-ului)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Aveți în față textul supus ratificării, cât și conținutul articolului unic.

Domnul deputat Gaspar a rămas nelămurit în privința formulării de "instituție juridică", larg discutată în literatura juridică, în teoria dreptului", dar neidentificată în legislația noastră.

Dacă din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Lăpușan, dorește să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, vi se cer lămuriri asupra formulării "instituție juridică" și a conceptului de "autoritate euroregională", din partea Camerei Deputaților, domnul deputat Gaspar fiind interpelatorul. Dumnealui știe, cunoaște noțiunea, dar nu îi este clar. Vă rog.

Voci din sală:

Lăsați-o la plen!

 
 

Domnul Grigore Lăpușan:

Dacă înțeleg bine, se dorește să dau explicații în legătură cu noțiunea de "autoritate județeană" sau "autoritate regională euroregiune"

În legătură cu "autoritate euroregională". În Constituție și în legislația noastră, într-adevăr, nu vorbim de "autoritate euroregională", fiindcă nu există.

Deci, avem autoritate locală, județeană, mă rog, municipală, după cum dorim să ne exprimăm. Dar nici într-un caz "autoritate euroregională".

Noi începem și acceptăm, într-adevăr, relații între județele noastre, fie în interiorul țării, fie în afară și dacă există relații cu județele din alte țări sau regiuni, într-adevăr concepem să folosim termenul de euroregiune, nici într-un caz de "unitate administrativ teritorială" sau sub alt aspect. Nu se poate crea nici o confuzie. Nu avem decât exact autoritățile prevăzute în Constituție și în legile țării.

Propunerea care s-a făcut a fost aceea de a se preciza că prin "autoritate regională" în România se înțelege "autoritate județeană", altceva nimic mai mult!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit articolului 3, alineatul 3, "Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, orașe și județe". În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au propus ca să ratificăm Carta Europeană a Autonomiei Locale, deci este vorba de autonomia locală, cu două recomandări, cu două rezerve și la articolul 2 se spune următorul lucru, în raportul comisiei: "România declară că prin noțiunea de autoritate regională, prevăzută la articolul 4, alineatele 4 și 5 din Carta Europeană, se înțelege, potrivit legislației sale în vigoare, autoritatea județeană, "a administrației publice locale". Până aici este corect.

Și acum vine partea cealaltă, care ați spus că plenul o să hotărască. Fie autoritate euroregională, după caz, conform prevederilor înțelegerilor bilaterale sau multilaterale, încheiate de autoritatea centrală, lucru care, după mine, adaugă la Constituție partea aceasta.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul, domnule secretar.

 
 

Domnul Tiberiu Csaba Kovacs:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm aici într-o discuție care nici nu mai știm ce fel de discuție este. Am sărit peste discuțiile generale, am intrat la dicuțiile pe articole, începând cu articolul 2. Deci, nu. Atunci este foarte bine.

Vizavi de această terminologie din articolul 2, într-adevăr, nu are rost să mai întindem aici treaba, articolul din Constituție citat de domnul Gaspar, după părerea mea, este destul de clar, deci nu este cazul să introducem o altă noțiune.

Începutul acestui articol 2: "România declară...", eu cred că,...haideți să ne gândim și aici, eventual "Camera Deputaților declară", pentru că v-aș ruga să țineți seama că această ratificare s-a petrecut deja în Senatul României, Senatul României a adoptat un articol unic extrem de simplu și de elegant și nu văd de ce să nu mergem pe aceeași formulă. Dar dacă plenul va hotărî ca cineva să declare, părerea mea este că numai Camera Deputaților ar putea declara, pentru că noi nu suntem România, noi suntem o Cameră a legislativului, a Parlamentului României. Dar mie mi se pare că articolul unic adoptat de către Senat este foarte clar și nu lasă loc de nici un fel de interpretări și suspiciuni. Și eu nu înțeleg de ce să introducem în acest articol 2 aceste noțiuni pe care noi nici nu le-am definit. Sigur, domnul Gaspar îmi face semne că de ce mă adrresez dânsului? Eu de regulă încerc să vorbesc în partea aceasta a sălii, pentru că bănuiesc că în partea cealaltă a sălii sunt înțeles! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi, mai ales cei mai vechi în acest Parlament,

Ați văzut domniile voastre că din 1993, în special, cu o veselă unanimitate s-au adoptat în Parlamentul României o mulțime de recomandări, de documente internaționale care ulterior s-au dovedit, tocmai pentru că nu le-am analizat pe îndelete, aveau foarte multe lucruri interpretabile, cum este vestita Recomandare 1201 și așa mai departe. Iată și aici un caz similar.

Se spune: "autoritate euroregională". Evident că aceasta este o autoritate suprastatală.

Aduceți-vă aminte, chiar în ultima perioadă câtă propagandă se face în jurul necesității formării acelei vestite euroregiuni carpatice. Ce autoritate va conduce acea regiune? Evident că o autoritate suprastatală.

În aceste condiții ar mai fi România un stat independent, atâta timp cât asupra unei părți din teritoriul său autoritatea se va exercita de către o forță internațională?

Este evident că adoptarea unei asemenea formule este un pas și nu este primul, un pas spre transformarea țării noastre într-o colonie.

De aceea, vă invit să nu adoptați formula respectivă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Lucrurile sunt foarte clare. În cadrul procesului de ratificare, norma care ratifică introduce în dreptul intern convenția respectivă sau tratatul.

În cazul de față, Senatul a făcut excepție de la ratificare și a declarat că ratifică, dar nu integral. Ratifică tot minus articolul7, alineatul 2.

Prin urmare, nu va face parte din dreptul intern, este așa-zisă o ratificare parțială, cu rezerva aceasta clară, expresă, nu însușim art. 7 alineatul 2. Gata!

Prin urmare, noi nu avem decât, manifestându-ne plenar voința, să însușim textul, propoziția aceea foarte limpede a Senatului. Ratificăm și noi, mai puțin 7 punctul 2. Aceasta este spus!

Deci, încă o dată, domnilor, dacă Senatul ar fi ratificat integral, 100 % toate textele, avea rost să facem discuție. Dar, în nici un caz nu am fi ajuns la ideea de colonie și exagerările de care se vorbește aici.

Sigur că euroregiuni sunt concepte, noțiuni care la noi nu are rost să mai discutăm.

Prin urmare, am căzut cu toții de acord că această sintagmă nu trebuie să fie receptată în dreptul intern și nu o receptăm prin această propoziție care este prevăzută în instrumentul de ratificare, fiindcă în instrumentul de ratificare se spune clar că se ratifică tot minus articolul 7, alineatul 2.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Cred că am simplifica lucrurile dacă am merge pe varianta Senatului.

Domnul Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Înțeleg că domnul președinte Emil Popescu revine în parte asupra raportului comisiei, aici unde ne făcea două propuneri de două texte și că vom merge pe un articol unic, în forma Senatului, unde se ratifică Carta, cu excepția articolului 7, alin. 2.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Lăsăm la aprecierea Camerei Deputaților!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Am putea ieși din încurcătură mergând pe textul inițiatorului, adoptat de Senat.

Din partea inițiatorului am ascultat poziția, din partea comisiei, de asemenea. Dacă din partea grupurilor parlamentare în cadrul dezbaterilor generale, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Hrebenciuc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Maniera în care a debutat dezbaterea acestui proiect de lege ne permite să facem câteva considerații privind, în primul rând, maniera absolut neprofesionistă, aș zice alarmant de neprofesionistă, în care Guvernul României își exercită mandatul. În cazul de față mă refer la modul pueril în care Guvernul a înțeles să-și exercite inițiativa legislativă, în conformitate cu prevederile legii, prevederile articolului 73, alineat 3 din Constituție.

Concret, domnul secretar Lăpușan, aici de față, a trecut foarte ușor peste proiectul de lege pe care Guvernul l-a înaintat Parlamentului, în speță, Senatului. Acum s-a pus în discuție paractic varianta Senatului.

Aș vrea, în schimb, să vă amintesc tuturor în ce constă puerilitatea proiectului de lege pe care Guvernul l-a înaintat Parlamentului României.

Vă rog să mă credeți că proiectul de lege în discuție nu are nici 30, nici 40 de articole, ci are doar 2 articole, dar Guvernul a reușit să demonstreze în 2 articole faptul că nu cunoaște, pe de o parte legislația internă - și mă refer la Legea nr. 69/1991 - cât și, pe de altă parte, nu cunoaște importanța ratificării unei convenții internaționale.

Concret. În primul articol ni se propune să fim de acord cu ratificarea Cartei, cu excepția a 4 paragrafe. Domnul Lăpușan aici a renunțat foarte ușor la ceea ce Guvernul a propus sub semnătura primului-ministru. Deoarece vreau să spun în ce constă acesta paragrafe.

Prima excepție propusă de Guvern se referă la articolul 4, paragraful 4 din Carta Autonomiei Locale.

Ce prevede acest paragraf? Vă citez: "Competențele atribuite autorităților administrației publice locale trebuie să fie, în mod normal, depline și exclusive. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de către o altă autoritate centrală sau regională, decât în cazurile prevăzute de lege".

La o analiză atentă, Guvernul ar fi putut observa faptul că acceptarea paragrafelor 1 și 2 din Carta menționată, în cadrul aceluiași articol, presupune și acceptarea paragrafului 4, care ni s-a propus ca excepție.

Totodată, acest paragraf este pe deplin acoperit de articolele 1 și 4 din Legea nr. 69/1991. Aceasta a fost prima excepție propusă de Guvern, care găsește referirea în legislația internă.

A doua excepție propusă de Guvern se referă la articolul 5 din Cartă, care prevede: "Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referndum, acolo unde legea o permite".

După cum vedeți, parlamentarii europeni și-au luat ca marjă de siguranță legea internă.

Pentru curiozitatea dumneavoastră și informarea Guvernului, am să vă citez, în schimb, articolul 3 din Legea nr. 69/1991. Ce spune aceasta? "Delimitarea comunelor, orașelor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii și cu - atenție! - consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum, care se organizează potrivit legii".

După cum bine observați, spre cinstea lor, colegii noștri din prima legislatură care au adoptat această lege s-au inspirat chiar din Carta care astăzi ne este supusă ratificării, pentru că, vedeți, coincid și termenii folosiți în Cartă și în Legea nr. 69.

A treia excepție pe care ne-o propune Guvernul se referă la articolul 6, paragraful 1, care prevede următoarele: "Fără a aduce atingere dispozițiilor generale prevăzute de lege, autoritățile locale trebuie să poată stabili ele însele structurile lor administrativ-interne, în vederea adaptării acestora la nevoile lor specifice și asigurării unei gestiuni eficiente".

Prevederile acestui articol din Cartă - vreau să-i informez pe membrii Guvernului - sunt cuprinse tot în Legea nr. 69/1991, la articolul 20, alineatul 2, litera "d", pentru Consiliile locale, comunale și orășenești și la articolul 63, alineatul 1, litera "l", pentru Consiliile județene. Îmi permit să citez: "Consiliul local aprobă, la propunerea primarului, organizarea, numărul de personal din primărie, statul de funcții și salarizarea în limita mijloacelor financiare de care dispune, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a acesteia".

Deci, după cum vedeți, cele trei excepții propuse la Carta Europeană a Autonomiei Locale, relevă cu claritate că Guvernul nu a înțeles, pe de o parte importanța deosebită a actului politic pe care îl exercită pe plan internațional Consiliul Europei, pentru că nu putem avea pretenția ca membrii Consiliului Europei să cunoască Legea nr. 69, atâta timp cât Guvernul României nu o cunoaște.

De asemenea, Guvernul demonstrează că descentralizarea serviciilor publice nu reprezintă mare lucru în accepțiunea sa și că distanța de la vorbe la fapte este încă mare. Acesta a fost articolul 1 cu observațiile pe care vi le-am spus.

Dar ce apare în articolul 2, și ultimul, al proiectului de lege pe care Guvernul ni l-a înaintat?

Aici ni se propune ca România să aplice prevederile acestui instrument juridic, la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, uitând că în România există și județe.

La un moment dat, vă rog să mă credeți, am încercat să găsesc scuze Guvernului, gândindu-mă că nu este de acord cu Legea nr. 69/1991, pentru că a fost adoptată de alt Parlament.

În acest context, am analizat Ordonanța de urgență nr. 22 pentru modificarea și completarea Legii administrației locale 69/1991.

Stimați colegi,

Vă încredințez că toate articolele din Legea nr. 69 la care am făcut referire, se regăsesc în ordonanța de urgență nemodificate, și vă repet, nemodificate.

Norocul nostru este că Guvernul, de această dată, nu a avut posibilitatea să apeleze la ordonanță de urgență. Apelând la un proiect de lege, a permis Comisiilor juridice și, respectiv, de administrație publică locală să-și demonstreze profesionalismul și să îndrepte bâlbâielile amintite, evitând o nouă gafă, cu repercusiuni pe plan internațional. Trebuie să le mulțumim colegilor noștri de la Comisiile juridică și de administrație locală!

Nu aș vrea acum să divaghez și să vă demonstrez cât de importante sunt aceste excepții pe plan internațional. Vreau să vă spun că, în momentul de față, un număr de 17 state din cele 30 care sunt părți la Carta Europeană au formulat și au depus declarații referitoare la limitarea prevederilor sale. Ungaria, de exemplu, a formulat o declarație în legătură cu imposibilitatea asigurării alegerii directe a unor organe ale autorităților locale, iar Grecia, o declarație referitoare la nerecunoașterea dreptului colectivităților locale de a adera la o asociație internațională a acestor colectivități. Vedeți cât de importante sunt aceste lucruri!

Și aici, într-un fel, s-a și tranșat propunerea Comisiei juridice de a nu se apela la această autoritate euroregională. Considerat rezolvat acest subiect, nu mă mai refer la el, doar în concluzie vreau să vă spun că Grupul parlamentar PDSR susține ratificarea Cartei Europene de autonomie locală în forma aprobată de Senat, deși și excepția prevăzută la art. 1 alin. 2 nu ar crea probleme deosebite cu referire la legislația românească. Practic, prin această excepție înțelegem că Guvernul este în austeritate și ar vrea să dea drumul primăriilor să stabilească salariile pe care acestea și le-ar dori, în funcție de dificultățile care există în momentul de față.

În final, personal, ca promotor al semnării Cartei de către fostul Guvern al României aș vrea, în schimb, să vă atrag atenția cu tot respectul asupra necesității respectării terminologiei din Cartă. Spun acest lucru pentru că, cu referință directă la termenul de autonomie locală, trebuie să recunoașteți și, de altfel, sunt convins că știți că sunt foarte mulți din colegii noștri care folosesc termenul de autoguvernare locală, ceea ce este cu totul altceva.

Vă mulțumesc.

(Aplauze ale opoziției.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim. Se vede că lipsește cineva din Guvern...

Domnul deputat Tamas.

 
 

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Ziua de astăzi e o zi cu mare satisfacție pentru că, la mai mult de 3 ani de la semnarea de către Guvernul Văcăroiu la Strasbourg a acestui document important, asistăm azi, după Senatul României, la ratificarea lui și în Cameră. Doresc să subliniez de la început că promovarea acestui act va reprezenta un semnal important în eforturile României de integrare în structurile euro-atlantice. Semnarea și, acum, ratificarea Cartei Europene a autonomiei locale se înscriu în procesul firesc de aliniere a legislației românești la legislația europeană, ca o condiție sine qua non a integrării României în structurile europene și euro-atlantice.

Cu toate că salutăm faptul că Guvernul Văcăroiu a semnat la 4 octombrie 1994 acest document, nu putem să trecem pe lângă el fără să spunem că guvernul de atunci, dintr-o intenție centralistă, a amânat fără justificarea ratificarea acestei Carte. Momentul semnării este foarte important, dar dacă el nu este urmat de ratificare și de aplicare...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, domnule deputat, vreau să vă reamintesc că la orele 18,00 începe transmisia directe a părții ultime din program, cu interpelări și întrebări, și, de aceea, vă rog în 2-3 minute să ieșim din acest subiect.

 
 

Domnul Tamas Sandor:

Am înțeles, vă mulțumesc.

Deci, momentul semnării este foarte important, dar dacă el nu este urmat de ratificare și de aplicare, această convenție nu înseamnă decât promisiune, iar neaplicarea ei în legislația internă înseamnă degradarea imaginii României în străinătate.

Pacta sunt servanta, rosteau juriștii romani pe vremuri. Astăzi, în sfârșit, prin acest document, putem să punem bazele unui fundament pentru un nou tip de relații între administrația centrală, administrația județeană și administrația locală.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, să trecem la vot.

 
 

Domnul Tamas Sandor:

În consecință, Grupul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România susține fără nici o rezervă Carta Europeană a autonomiei locale și vă rugăm, doamnelor și domnilor colegi, să o acceptați și dumneavoastră ca atare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Avem mai multe propuneri din sală, între care să mergem pe varianta Senatului - textul se ratifică, cu excepția art. 7 pararagraf 2. Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Supuneți titlul legii întâi!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege integral.

Cine este pentru?

Domnul Gaspar. (Rumoare.) Vă rog să fie liniște!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreți să adoptați o lege care să fie neconstituțională?

Domnule președinte,

Vă rog să observați că potrivit art. 72 lit. o) din Constituție: "Organizarea administrației locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală" face parte din categoria legilor organice. Ceea ce înseamnă că trebuie exprimat votul a 172 de deputați pentru acest proiect de lege! Să aveți în sală 172 și toți 172 să voteze pentru lege! Vă rog să verificați, să vedeți care este situația!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Întrucât am avertizat asupra programului nostru determinat fix pentru această zi, vă propun să amânăm votul pentru ședința următoare, joi, la orele 11,00.

 
Răspunsuri ale membrilor Executivului la interpelări adresate de către deputați.

Trecem la partea a doua a programului, în care vom urma lista de răspunsuri la interpelările domnilor deputați.

Din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, domnul secretar de stat Nicolae Dorin Pârvu trebuie să răspundă domnilor Miron Mitrea și Vasile Vetișan. Dacă este prezent, are cuvântul! Nu este prezent, mai așteptăm.

Din partea Secretariatului General al Guvernului, domnul secretar de stat Grigore Lăpușan este prezent pentru a răspunde doamnei Viorica Afrăsinei și domnul Gheorghe Ana.

Doriți să dezvoltați interpelarea? Poftiți, aveți cuvântul!

 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Interpelarea mea se dorește a fi o retrospectivă a celorlalte adresate până în prezent membrilor Guvernului, în urma cărora am primit răspunsuri de la tribuna Parlamentului, prin care s-a declarat o deosebită atenție față de problemele abordate de mine, dar efectul practic al acestor preocupări declarative ale membrilor Guvernului nu se resimte în județul Botoșani. Am reținut din răspunsurile domnului ministru Remus Opriș că stă în atenția Guvernului elaborarea unui program special care să cuprindă măsuri și modalități de restructurare economică a unor județe cu deficit în dezvoltarea economico-socială, program ce se dorește a fi o replică la Programul de dezvoltare economico-socială elaborat de Guvernul Văcăroiu și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1007/1996. Locuitorii județului Botoșani așteaptă de foarte mult timp efectele unui astfel de program, indiferent cum dorește actualul Guvern să-l numească, dar care să le asigure șansa unei vieți mai bune.

Domnule prim-ministru, ca urmare a unor repetate întâlniri ale parlamentarilor de Botoșani cu patronatul și sindicatele reprezentative din județ, s-a dezvoltat ideea necesității prezenței de urgență a unei comisii guvernamentale în județul nostru, având sarcina evaluării la fața locului a situației și definitivării programului pe care îl aveți în vedere. Dorim să cunoaștem, domnule prim-ministru, stadiul în care se află elaborarea acestui program și intențiile pe care le aveți cu privire la invitația în județul Botoșani pe care o adresează membrilor Guvernului patronatul, sindicatele și parlamentarii de Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu. Din partea Secretariatului General al Guvernului are cuvântul domnul secretar de stat Grigore Lăpușanu.

 
 

Domnul Grigore Lăpușanu:

Domnule președinte,

La interpelarea formulată de doamna deputată Viorica Afrăsinei, dăm următorul răspuns:

Politica Guvernului României pentru reducerea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare ale județelor țării noastre se regăsește în Programul de bază de macrostabilizare și dezvoltare a României până în anul 2000. Pornind de la acest program, Guvernului României va promova un pachet de acte normative menite să creeze baza legală pentru sprijinirea județelor și zonelor defavorizate.

În România au existat și contiuă să existe, ca peste tot în lume, diferențe, uneori semnificative între nivelelurile de dezvoltare economico-socială a județelor, regiunilor istorice și chiar între zone și localități din cadrul aceluiași județ. Procesul actual de reformă economico-socială și de restructurare a economiei naționale, aflat în plină desfășurare, va produce în principal efecte pozitive, dar și neajunsuri specifice economiei de piață.

Pentru a cunoaște exact situația din teritoriu, Guvernul României a comandat prin Programul PHARE un studiu comparativ privind dezvoltarea economico-socială a tuturor județelor țării și municipiului București. Rezultatele acestui studiu, efectuat pentru perioada 1990-1994, au confirmat, cu unele modificări, dezechilibrele moștenite din perioada comunistă și datorate politicii de industrializare aberantă. În România s-au format adevărați "poli ai sărăciei", cum ar fi zona Munților Apuseni, Delta Dunării, nord-estul Moldovei, prin urmare și județul Botoșani.

În același studiu, bazat pe analiza comparată a 12 indicatori reprezentativi, s-a alcătuit o ierarhie a județelor din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale. În coada clasamentului se află județele Teleorman, Călărași, Ialomița, Vaslui, Giurgiu și Botoșani.

Pornind de la aceste realități și având în vedere în permanență perspectiva integrării în Uniunea Europeană, Guvernul României a decis să promoveze o politică specifică de dezvoltare regională, parte integrantă a procesului actual de descentralizare administrativă și economică. Această politică, materializată în mai multe acte normative emise sau propuse Parlamentului de către Guvern, urmăresc stimularea inițiativei locale și regionale, dar și recuperarea în ritm accelerat a rămânerilor în urmă din anumite regiuni și județe. Aceste rămâneri în urmă vor fi recuperate printr-un parteneriat activ între administrațiile locale și administrația centrală.

Procesul de aplicare practică a politicii de dezvoltare regională va demara prin construcția instituțiilor specifice la nivel central și regional și va fi spijinit de Guvern și de Comisia europeană, care s-a angajat să finanțeze, începând cu 1998, un nou program PHARE în valoare de 1,5 milioane ECU. În același timp, Comisia europeană va finanța proiecte de dezvoltare regională în valoare de aproximativ 10 milioane ECU pe an, în următorii 4 ani.

Firește, toate aceste finanțări vor complini efortul pe care Guvernul României îl va face în implementarea politicii de dezvoltare regională. Proiectul cu Lege cu privire la dezvoltarea regională prevede delimitarea teritorială a unor zone defavorizate care vor beneficia de facilități fiscale și stimulente financiare pentru investițiile realizate, precum și a unor zone speciale de dezvoltare economică. În același timp, prin noua Lege a finanțelor publice locale, care va fi prezentată Parlamentului în această toamnă, se vor constitui la nivelul fiecărui autorități administrative locale surse financiare sigure și substanțiale, menite să stimuleze inițiativa locală în procesul de dezvoltare economico-socială.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu. Doamna deputată Viorica Afrăsinei dorește o replică.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Nu doresc o replică, domnule președinte, vreau numai să spun însă că astfel de răspunsuri am primit și până acum la interpelările pe care le-am adresat în toată această perioadă pe care am parcurs-o din această legislatură, deci, în perioada celor 10 luni de legislatură. S-au dat până acum peste 60 de ordonanțe de urgență, s-au dat 70, cu aproximație, de ordonanțe ale Guvernului; tot în acest fel, dacă exista dorință politică, putea fi emisă o ordonanță de urgență care să vină în sprijinul punerii în aplicare a programului care deja este elaborat de ani de zile pentru județul Botoșani și celelalte județe defavorizate.

Noi, locuitorii județului Botoșani (pentru că eu, de fapt, sunt tot locuitor al județului Botoșani și reprezint locuitorii județului Botoșani), nu dorim răspunsuri de perspectivă, dorim acte normative concrete, care să poată să aducă un plus de existență locuitorilor județului Botoșani! Așa cum au fost date în timpul Guvernării Văcăroiu acte normative care au reglementat anumite situații care au defavorizat unele județele și au favorizat alte județe, deci, au reglementat astfel de situații (exemplific și Zona Delta Dunării sau Munții Apuseni), la fel de bine putea fi pus în aplicare și programul elaborat pentru județul Botoșani și pentru Vaslui și Giurgiu, dacă exista voință politică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Ana a formulat o interpelare adresată, de asemenea, Secretariatului General al Guvernului; și nu una, ci chiar două, dacă dorește să le dezvolte, eventual împreună, are cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Mulțumesc, domnule președinte, nu voi discuta despre cele două interpelări deodată fiindcă au un conținut și o tematică diferite. Am înțeles că discutăm deocamdată despre interpelarea privind situația din comuna Bănița județul Hunedoara și, evident, am extrapolat că aceleași situații se pot întâlni în foarte multe localități din Ardeal.

În interpelarea ce am făcut am spus că acolo s-a produs o situație specifică, începând cu sfârșitul primei conflagrații mondiale, atunci când terenurile agricole au fost cumpărate de localnicii care au rămas pe teritoriul actualei comune, de la foștii proprietari de etnie maghiară care au plecat în Ungaria. Situația apare paradoxală în sensul că cetățenii au plătit, iată, aproape 70 de ani impozite în calitate de proprietari, fiind înregistrați în registrul agricol, însă, tot paradoxal, nu sunt proprietarii acestor terenuri, întrucât nu sunt înscriși și nu figurează în cartea funciară. Pe de altă parte, din informațiile pe are le dețin, în anii '20, statul român a procedat la naționalizarea acestor terenuri, fără să țină seamă de interesele locuitorilor de acolo.

Am cerut să se clarifice acest lucru în interesul locuitorilor din comuna Bănița județul Hunedoara și, evident, dacă sunt asemenea situații și în celelalte localități din Transilvania, fie printr-o hotărâre de Guvern, special pentru locuitorii din comuna Bănița județul Hunedoara, fie printr-un proiect legislativ, să se reglementeze această anomalie din istoria României.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul secretar de stat Alexandru Lăpușanu.

 
 

Domnul Grigore Lăpușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt secretarul de stat Grigore Lăpușanu, șeful Departamentului pentru administrație publică locală.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Îmi cer scuze și corectez: domnul secretar de stat Grigore Lăpușanu.

 
 

Domnul Grigore Lăpușanu:

În legătură cu interpelarea domnului deputat Gheorghe Ana, formulată în ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 1997, vă aduc la cunoștință următoarele:

Situația statutului juridic al unor terenuri care aparțin cetățenilor din comuna Bănița județul Hunedoara se poate clarifica în sensul stabilirii dreptului de proprietate al acestor cetățeni asupra respectivelor terenuri numai prin lege. Terenul la care faceți referire figurează în cartea funciară ca fiind proprietatea statului român, ca efect al aplicării Legei reformei agrare din 1921. În perioada anterioară acestei legi, terenurile au fost dobândite de țărani în temeiul mai multor contracte de vânzare-cumpărare, care au fost, însă, anulate însă de aplicarea legii reformei agrare. Locuitorii comunei Bănița folosesc netulburați terenurile la care vă referiți, dar ei nu au putut rezolva dreptul lor de proprietate, deoarece comuna nefiind cooperativizată, pentru extravilanul acesteia, prevederile Legii nr. 18/1991 nu sunt aplicabile.

După cum știți, terenurile aflate în proprietatea statului pot fi atribuite în proprietate privată numai în temeiul legii. Se impune, în consecință, pentru rezolvarea problemei apărute în comuna Bănița, modificarea Legii nr. 18/1991, în sensul ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă, după caz, și pentru persoanele fizice cărora le-au fost trecute în proprietatea statului ca efect al actului normativ din 1921. În acest sens, vă aducem la cunoștință că s-au întreprins demersurile necesare pe lângă comisia constituită pentru modificarea Legii nr. 18/11991.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim și noi. Domnul deputat Ana dorește să dezvolte a doua interpelare.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Vă rog să-mi îngăduiți să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care îl consider pertinent și în logica rezolvării în cadrul legii a drepturilor cetățenilor din comuna Bănița județul Hunedoara și sper ca acest lucru să se poată face cât mai repede.

Cea de a doua interpelare are cu totul un alt obiect și privește politica pe care Guvernul României trebuie să o conducă în respectarea prevederilor Constituției și a legilor care au emanat din Constituție. Legislația țării noastre privitoare la organizarea și funcționarea partidelor politice, ca și cea aferentă administrației publice locale conține prevederi neechivoce privitoare la alegerea și validarea funcțiilor de primari, respectiv, de consilieri locali.

Așa cum rezultă și din răspunsul Prefecturii Hunedoara, domnului Socol Ioan Marcel, îndreptățit prin lege să fie consilier în Consiliul local Brad, i se refuză această calitate de către "majoritatea" aflată la putere. Facem precizarea că raportul comisiei de validare a consiliului local a fost favorabil validării mandatului de consilier al domnului Socol Ioan Marcel.

Având în vedere justa cauză a celui îndreptățit să reprezinte interesele electorilor ce l-au votat, găsiți că în democrația ce doriți să caracterizeze România este permis și normal ca o asemenea cauză să facă obiectul unei acțiuni judecătorești sau, din raționamente inexplicabile logic, juridic și din punct de vedere al precedentelor judiciare, un grup de consilieri rău-voitori sau orgolioși pot să nu se supună legilor statului român? Guvernul României, în această situație, este conștient că s-a produs o gravă încălcare a dreptului cetățeanului român, egal în fața legii? Crede Guvernul României că este benefic pentru țară ca un asemenea caz să fie adus la cunoștința Consiliului Europei?

Iată de ce adresez această interpelare, solicitând Guvernului României să dea un răspuns public asupra acestei inadmisibile încălcări a legilor țării!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul secretar de stat Grigore Lăpușanu, dacă dorește, are microfonul.

 
 

Domnul Grigore Lăpușanu:

Domnule președinte,

În legătură cu invalidarea mandatului domnului Socol Ioan Marcel de către Consiliul local al comunei Brad județul Hunedoara, facem următoarele precizări:

În ședința Consiliului local al comunei Brad din data de 15 aprilie 1997, a fost înscrisă pe ordinea de zi validarea mandatului consilierului Socol Ioan Marcel. Deși raportul comisiei de validare a fost favorabil, consiliul local nu s-a pronunțat și nu a luat nici o hotărâre. Sesizată de cel în cauză, instanța de contencios administrativ, prin Sentința civilă nr. 676/1997, a cerut autorității administrației publice locale să se pronunțe asupra validării sau invalidării mandatului. În ședința din 19 septembrie 1997, Consiliul local al comunei Brad a adoptat hotărârea nr. 71, prin care a invalidat mandatul de consilier al domnului Socol Ioan Marcel, hotărâre ce a fost comunicată prefectului la data de 29 septembrie a.c. În zilele următoare, prefectura va ataca actul menționat la instanța de contencios administrativ, în conformitate cu prevederile art. 111 din Legea administrației publice locale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației, este prezent domnul secretar de stat Aurel Pană, pentru a răspunde domnului deputat Petre Naidin, care are cuvântul spre a-și dezvolta interpelarea. Vă rog, domnule deputat!

 
 

Domnul Petre Naidin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi exprim insatisfacția că nu reușesc să mă găsesc cu ministrul plin, domnul Gavrilescu, timp de aproape 10 luni de zile și că simt o reală plăcere să dialoghez cu secretarul de stat Pană.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Este în concediu!

 
 

Domnul Petre Naidin:

Nu este în concediu, dumnealui are alte preocupări, văd și eu ce scrie presa: că vrea să termine cu banii aruncați pe vile și mercedesuri și că se bucură că este mândru că există o criză a grâului...

Problema la care vreau să mă refer eu ar fi următoarea: dacă există un deficit al cărnii, cca.13 mii de tone, care, evident, influențează echilibrul cerere-ofertă și mai ales bugetul familial. Lucrul acesta se pare că există, pentru că ultimele date oferite de Uniunea Crescătorilor din România îmi atestă teza că prețurile au crescut cu peste 160%, de la 6.000 lei/kg la 16.000 și au scăzut într-o perioadă scurtă, iulie-septembrie, cu aproape 8%, pentru că au venit importurile masive de carne din Ungaria, pentru că, așa cum știm, au fost reduse taxele vamale după intrarea în vigoare a Acordului CEFTA. M-am uitat și în Ordonanța nr.13 din '97 privind Ratificarea Acordului de împrumut între România și BIRD privind ajustarea sectorului agricol și care, la politica de prețuri, spune clar că Guvernul, cu toții vom avea o reformă a prețurilor și va apare un sistem privat competitiv de desfacere, ceea ce deocamdată eu cred că nu a apărut.

Controlul care va mai exista, care mai există acum asupra inputurilor, va fi desființat, astfel că nivelul acestora să ajungă aproximativ la paritate cu prețul la graniță, lucru care este realizat.

În concluzie, în condițiile pe care le știm, ale datei de astăzi - furajare necorespunzătoare, indici de reproducție înrăutățiți, creștere mortalitate, și până la redimensionarea corectă a efectivelor de animale, mai ales în urma lichidării brutale a unor societăți cu capital de stat - desigur, mă interesează dacă există sau se poate clarifica politica guvernamentală privind sprijinul producătorilor și comercianților de carne de porc sau pasăre. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Aurel Pană are cuvântul.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule deputat Petre Naidin,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră aș vrea să fac câteva precizări legate de preocupările Ministerului Agriculturii, pentru că cele sesizate de dumneavoastră pe fond sunt îndreptățite.

Având în vedere necesitatea și importanța asigurării populației cu produse de origine animală, Ministerul Agriculturii și Alimentației, împreună cu Fondul Proprietății de Stat au stabilit măsuri concrete pentru structurile descentralizate ale ministerului în teritoriu, managerii și directorii complexelor de creștere industrială a porcilor și păsărilor, directorii filialelor județene ale FPS și reprezentanții FPS în adunările generale ale acestor societăți.

Măsurile pentru fiecare structură în parte au în vedere următoarele:

- pentru directorii generali ai direcțiilor generale agricole: analiza evoluției efectivelor de animale și prognoza acestora la sfârșitul anului 1997 pe total deținători și, în mod distinct, pentru complexele industriale de creștere a porcilor și păsărilor; estimarea producției de carne și ouă; analiza situației stocurilor de furaje și asigurarea la nivelul necesarului; sprijinirea acțiunii de privatizare, în vederea încheierii acesteia până la 31 decembrie 1997;

- pentru managerii societăților comerciale de creștere industrială a porcilor și păsărilor: aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru îmbunătățirea parametrilor de producție, reducerea costurilor și creșterea eficienței economice; asigurarea necesarului de furaje; realizarea programelor de restructurare, privatizare sau lichidare, după caz, a societăților comerciale; atragerea de investitori autohtoni sau străini pentru cumpărarea de acțiuni sau active pentru privatizarea acestora;

- pentru reprezentanții Fondului Proprietății de Stat: urmărirea eficientizării activității unităților de creștere de porci și pasăre și asigurarea necesarului de furaje; sprijinirea activității de restructurare, privatizare sau lichidare, după caz, până la 31 decembrie 1997.

Deosebit de aceste măsuri comune, în cadrul ministerului este deja elaborat proiectul unui program de aprovizionare pentru perioada toamnă-iarnă, în care structurile descentralizate ale ministerului vor fi angrenate în derularea corespunzătoare a acestui program.

De asemenea, vom continua permanenta monitorizare a intrărilor de carne, în special, și ouă, mai ales pe granița de vest, astfel încât să putem să preîntâmpinăm acele cazuri de trecere frauduloasă a aceestor produse, care sunt însoțite de facturi cu valoare declarată în vamă mult sub prețul recunoscut de piață. Aș vrea să vă informăm că, urmare a acestei monitorizări, și avem un sprijin deosebit pentru aceasta și din partea Asociației crescătorilor de păsări, s-a reușit ca importul de carne de pasăre din Ungaria să fie declarat la valoarea reală; avem unele probleme cu ceea ce se întâmplă cu declarațiile vamale pentru carne și ouă de origine - Grecia și Turcia. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

(Domnul Petre Naidin solicită cuvântul, îndreptându-se spre microfon).

Domnule deputat, la interpelări nu se dau replici.

În continuare, domnul Petru Bejinariu, Grupul parlamentar PDSR, a adresat o interpelare domnului prim-ministru Victor Ciorbea. Din partea Guvernului României, abilitat de primul-ministru, va răspunde domnul secretar de stat Tăbăcaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat, trei minute, pentru a dezvolta interpelarea.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Da, mă străduiesc, domnule președinte, foarte pe scurt, să sintetizez.

Populația în România a scăzut începând din anul 1990. Scăderea naturală s-a înregistrat la populația românească, la germani, maghiari, grupa alte naționalități. La țigani și ucraineni are loc o creștere a populației.

Procesul scăderii populației continuă și se întrevede ca, la sfârșitul acestui an, scăderea să urce chiar la o sută de mii de persoane pe an, cu perspectiva schimbării structurii pe naționalități a populației.

De la degradarea vieții economice și până la mentalitate sunt un șir de factori care determină o anumită situație demografică actuală din România.

Având în vedere consecințele grave pe termen lung și foarte lung ale scăderii populației, respectuos l-am rugat pe domnul prim-ministru Victor Ciorbea să prezinte în datele ei esențiale, specifice și concrete, în ce constă politica demografică a actualului Guvern, o problemă de interes general. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Tăbăcaru are cuvântul.

 
 

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Politica demografică a Guvernului poate fi sintetizată...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Dacă v-ați putea apropia microfonul, vă rog.

 
 

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Deci în situația actuală, într-adevăr, după 1990, populația țării a înregistrat o continuă scădere. Cu această dată și în special în ultimii doi ani s-au constatat scăderi ale tuturor indicatorilor demografici. Aceste scăderi, alături de scăderile datorate emigrării, au determinat, începând cu 1992, apariția unui spor negativ al populației. Scăderea anuală de aproximativ 100.000 de persoane, corelată cu evoluția celorlalți indicatori demografici, este adevărată. De altfel, această tendință se manifestă în toate țările europene în ultimii ani, în aproape toate țările europene.

Principalele fenomene demografice, scoase în evidență de Comisia Națională de Statistică, sunt: scăderea sistematică a natalității, menținerea la un nivel ridicat a mortalității generale și infantile, o structură dezavantajoasă a mortalității pe cauze de deces, accentuarea îmbătrânirii demografice a populației.

Situația demografică este extrem de complexă, iar o politică sectorială în domeniu trebuie să aibă în vedere: factori economici, cu influență directă asupra gradului de satisfacere a nevoilor primare; factori medicali, care determină posibilitățile de prevenire și tratare a maladiilor cu impact semnificativ asupra mortalității; factori culturali, care cuprind aspecte legate de modul de trai al indivizilor și colectivităților, adică de felul în care resursele materiale și cunoștințele științifice sunt folosite pentru protejarea vieții.

Politica adoptată de guvern în domeniul demografiei este nespecifică și face parte integrantă din politicile și strategiile dezvoltării social-economice, așa cum rezultă ele din Programul de guvernare 1997-2000.

Guvernul vizează o stopare a declinului demografic, printr-o evoluție conjugată a natalității și mortalității. Politica de redresare economică, un nivel de trai ridicat, o asistență medicală corespunzătoare, corelate cu măsuri educative și de planning familial, împreună cu o politică de scădere a mortalității și de îmbunătățire a condițiilor de îngrijire la vârsta a treia vor influența în mod automat în bine situația demografică a țării, îndeosebi prin îmbunătățirea stării de sănătate a populației și scăderea generală a mortalității.

Măsurile care au fost deja luate de Guvern vizează: protecția socială, protecția veniturilor, indexările și majorarea salariului minim, punerea în practică a unor măsuri de asistență socială prin: protecția familiilor cu copii, majorarea cuantumului alocației pentru copii, alocațiile suplimentare pentru familiile cu mulți copii etc. Aceste măsuri se alătură eforturilor de descentralizare administrativă în problemele de asistență primară și aducerii puterii de decizie privitoare la familia și copilul în dificultate cât mai aproape de comunitatea de bază, precum și altor măsuri și reglementări din domeniul muncii și protecției sociale.

România are nevoie numai de copii doriți de părinți. Utilizarea de măsuri pronataliste, coercitive sau restrictive nu poate conduce la rezultate stabile și benefice pentru societate și care să reflecte o convergență a interesului individual cu cel general.

Orice creștere a fertilității populației nu poate fi concepută și realizată decât prin respectarea drepturilor omului, inclusiv în ceea ce privește decizia privitoare la numărul de copii și momentul aparției acestora și bazată pe stimulente economice coroborate cu procesul educativ adecvat.

De altfel, comparativ cu câteva țări din Europa, unde ritmul mediu de creștere al populației este zero, guvernele țărilor respective, de exemplu: Danemarca, Italia, Suedia, nu au adoptat o politică orientată, pur demografică pentru a influența mărimea, creșterea ori structura populației.

Dintre politicile în domeniul socio-economic care fac parte integrantă din politica demografică amintim, în cadrul politicii economice, care are în vedere dezvoltarea regională și locală: crearea de noi locuri de muncă, programele de măsuri active pentru combaterea șomajului; din politica agricolă și de dezvoltare rurală: crearea de infrastructuri adecvate; din politica socială și în domeniul asigurărilor sociale: asigurarea pensiilor de bază pentru salariați și acordarea pensiilor de invaliditate, stabilirea sistemelor de asigurări sociale; din politica în domeniul asistenței sociale: dezvoltarea și diversificarea prestațiilor și serviciilor sociale, deplasarea spre comunitățile locale a responsabilității acordării asistenței sociale; din politica în domeniul protecției copilului în dificultate: respectarea priorității interesului superior al copilului asupra oricăror alte considerente în luarea deciziilor care-l privesc pe copil, responsabilizarea părinților, nondiscriminarea, care, permițând tuturor copiilor să se bucure de toate măsurile de protecție prevăzute de lege, poate preveni apariția oricăror situații susceptibile de a pune copilul în dificultate; din politica în domeniul sănătății: creșterea accesibilității serviciilor medicale pentru cetățeni, dezvoltarea unor programe de sănătate specifice pentru o serie de boli cu risc, programul național de susținere a sănătății familiei, dezvoltarea rețelei de planning familial, programul național pentru prevenirea excluderii sociale a copiilor și tinerilor și programele guvernamentale pentru sprijinirea tinerei familii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, doamna secretar de stat Norica Nicolae va răspunde domnului Vasile Vetișan, după ce..., dacă domnul deputat dorește să dezvolte. Nu.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

 
 

Doamna Norica Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Hotărârea de Guvern nr.59, Ministerul Muncii are obligația să se preocupe și de situația cetățenilor români care desfășoară activități de muncă în străinătate. Prin Ordinul Ministrului nr.311/1996 s-a instituit obligativitatea încheierii unei polițe de asigurare de către fiecare din persoanele respective, deci persoanele care desfășoară activitate numai pe teritoriul statului Israel, înainte de obținerea documentelor de ieșire din țară. Aceste contracte de asigurare cuprind clauze pentru accident, îmbolnăvire, spitalizare, asistență medicală, deces și repatriere. Pentru punerea în aplicare a acestor prevederi s-a emis Ordinul Ministrului nr.439/1996 și în cadrul ministerului funcționează o comisie specială al cărei obiect de activitate constă în protecția forței de muncă românești care se deplasează în Israel. În acest moment, după datele noastre, cca.50 de mii de persoane desfășoară activitate pe teritoriul statului Israel și aceată comisie asigură un pachet de condiții obligatorii pentru societățile de recrutare și plasare a forței de muncă, precum și pentru persoanele fizice care doresc să desfășoare activități de muncă în Israel.

Anterior acestor intervenții, pe baza analizelor efectuate, s-a constatat că mai mulți cetățeni români, care se aflau la muncă în Israel, au suportat accidente, îmbolnăviri, chiar au decedat și nu a existat posibilitatea legală și materială din partea statului român de a-i sprijini.

În ceea ce privește posibilitatea abordării acestei problematici în baza unui acord la nivel guvernamental, vă informăm că ne-am manifestat atât față de Ambasada statului Israel la București, cât și față de Ministerul Muncii israelian disponibilitatea de a încheia un acord bilateral pentru reglementarea acestei situații, care, în opinia noastră, este cea mai bună soluție, însă pentru că statul Israel încă nu a răspuns afirmativ cerințelor noastre, am optat pentru această soluție, de a crea Comisia specială în cadrul ministerului.

În ceea ce privește veniturile salariale, din informațiile pe care le deținem, cifra salariului lunar este de 600 de dolari pe lună în cazul unui program complet de lucru.

Acesta este în mare răspunsul pe care noi vi-l putem da și vreau să subliniez încă o dată că este o soluție pe care noi o considerăm provizorie, dar este cea mai utilă. Dată fiind problematica specifică forței de muncă românești în Israel, soluția ideală este obținerea, încheierea acestui acord bilateral. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Educației Naționale, domnul secretar de stat Petru Mihai Gorcea este prezent, da?, va răspunde, după dezvoltarea interpelării solicitate, formulate de domnul deputat Nicolae Popa, care are cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat Gorcea,

Doamnelor și domnilor colegi,

După drama mineritului din Munții Apuseni, cetățenii din județul Alba se confruntă cu o altă problemă la fel de gravă, de această dată în domeniul învățământului.

Dacă luăm în considerare, pe de o parte, că pentru zona Munților Apuseni se lansează tot felul de proiecte de dezvoltare economică a zonei, pe de altă parte, Ministerul Învățământului, prin instituțiile abilitate, ia decizia de închidere a școlilor, atât în zona de munte, cât și în zona de șes. Astfel, în acest an școlar, în mai multe sate din județul Alba și în special în zona Munților Apuseni, școlile unde studiau elevii claselor V-VIII au rămas închise, iar elevii care doresc să-și continue studiile sunt nevoiți să facă naveta cu mijloace de transport, dacă există, pe jos și, în cel mai rău caz, să locuiască în gazdă, dacă au posibilități materiale.

Închiderea școlilor, în special în zona de munte, va agrava și mai mult fenomenul depopulării Munților Apuseni. Satele de munte fără școlari și intelectuali sunt sortite pieirii, pentru că aceștia sunt nevoiți să migreze înspre alte zone, unde viața nu este atât de grea și nici condițiile nu sunt atât de vitrege ca în zona de munte.

Sunt convins că numărul mic de elevi, necompletarea tuturor posturilor cu personal didactic calificat și mai ales bugetul de austeritate ridică probleme deosebite. Dar chiar și în această situație, nu înseamnă că unica soluție este închiderea școlilor, cu atât mai mult cu cât în vara acestui an s-au cheltuit sume importante din bugetul statului pentru ca ele să fie reparate. Este și cazul Școlii generale din localitatea Certege, unde cheltuielile din bugetul de stat pentru reparații s-a ridicat la suma de 40 milioane de lei, ulterior ea fiind închisă. Același lucru s-a întâmplat și în localitățile Sânbenedic și la Heria, aparținătoare Comunei Fărău din județul Alba.

Dacă restructurările din industrie au fost argumentate din punct de vedere economic, nu în același mod trebuie să se procedeze și cu învățământul. Oricare ar fi contextul politic, social și economic, nu ne putem permite sub nici o formă să procedăm la închiderea școlilor, indiferent în ce an de studiu ar fi, indiferent de eforturile la care ar fi supus bugetul statului. Într-o societate modernă și democrată, nimic nu este mai presus decât gradul de educare al societății în ansamblu. Învățământul este cel care asigură până la urmă gradul de cultură și civilizație al unui popor, este cel care asigură continuarea procesului de dezvoltare politică, economică, socială și spirituală a oricărei națiuni. Ce poate fi mai dureros decât să vezi în mijlocul satului școala închisă, iar copiii trecuți de voie - de nevoie în "șomaj". Ori nu se dorește ca locuitorii din această zonă să acceadă spre nivelul de cultură și civilizație prevăzut în programul dumneavoastră de guvernare, ori nu se dorește creșterea nivelului de pregătire a populației.

Ținând cont de aspectele prezentate mai sus, domnule secretar de stat, domnule Gorcea, vă întreb care sunt măsurile pe care le veți lua dumneavoastră în vederea realizării programului de dezvoltare a învățământului primar din zonele de munte și cum veți proceda cu școlile rămase închise. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Doamnelor și domnilor,

Stimate domnule deputat Nicolae Popa,

Poziția ministerului nostru în această privință este următoarea:

În privința Școlii generale din localitatea Certege, putem spune următoarele lucruri: are un efectiv de 21 de elevi la clasele V-VIII, iar procesul de învățământ este asigurat de trei cadre didactice calificate, ceilalți profesori fiind necalificați. Prefectura județului ne comunică că a realizat asigurarea unui transport gratuit cu microbuzul și condiții de cazare la internat la școala din Câmpeni, aflată la 12 km depărtare de localitate. În condițiile acestea, condiserăm că cei 21 de elevi vor fi avantajați, ei nu vor fi izolați în satul lor și vor beneficia de o școală care are mult mai multe cadre didactice calificate și vor putea să frecventeze în mod foarte bun școala în continuare.

În satul Sânbenedic, clasele V-VIII au numai 12 elevi, iar în satul Șilea 11 elevi. În prezent există numai două cadre didactice calificate. S-a stabilit măsura ca elevii din aceste două sate să frecventeze școala din comunca Fărău, transportul copiilor asigurându-se cu un microbuz.

În satul Heria s-a desființat grupa de preșcolari constituită din 15 copii. În momentul de față s-a dispus ca educatoarea, suplinitoare necalificată, să-și reia activitatea cu copiii, deci grădinița este redeschisă.

Restructurarea rețelei școlare, ca măsură și pentru aceste localități mici, are drept scop asigurarea pregătirii elevilor cu personal didactic calificat, diminuarea cheltuielilor aferente salariilor suplinitorilor necalificați, în condițiile respectării prevederilor Legii nr.72 din 1997 cu privire la resursele financiare și la necesarul de posturi didactice și nedidactice din învățământ. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea adresată ministrului apărării naționale de către domnul deputat Radu Mazăre se amână, pentru că nici interpelatorul nu este prezent.

În privința interpelării adresate de domnul Petru Bejinariu Ministerului Sănătății, părțile s-au pus de acord, domnul deputat primind răspunsul.

Au răspuns în scris: Ministerul Afacerilor Externe, domnul Nicolae Ionescu răspunzând domnului Vasile Vetișanu, domnului Petru Bejinariu, domnului Romulus Neagu.

De asemenea, domnul Petru Bejinariu a solicitat introducerea în grila de programe TV a transmisiunilor directe de la lucrările Parlamentului. Televiziunea Română a transmis răspuns scris.

În sfârșit, doamna Hildegard Puwak a adresat o interpelare Fondului Proprietății de Stat. Nu acceptă răspuns scris, și răspunsul din partea domnului Sorin Dimitriu va fi prezentat oral în ședința următoare.

Se solicită amânarea răspunsului domnului Nicolae Groza, din partea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.

Se amână, de asemenea, răspunsul din partea Ministerului Comunicațiilor și răspunsul Ministerului Industriei și Comerțului.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Domnilor secretari de stat,

Declar închisă ședința Camerei Deputaților. Se vor relua lucrările în plen joi dimineața la ora 8.30. Vă mulțumesc pentru participare.

Ședința s-a încheiat la ora 18.50.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 3 decembrie 2022, 18:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro