|
Domnul Nicolae Dărămuș: Domnule președinte, Stimați colegi, Posibila dezvoltare economică de la noi din țară are mai mult ca oricând nevoie de capital, în special capital autohton, sigur și ușor de investit în economia românească, spre deosebire de capitalul străin, altfel absolut necesar, dar care, pentru a fi investit, este condiționat de o serie de factori care nu întotdeauna concordă cu interesul național al țării noastre. După 1990, prin legi și acte normative, dar în special prin Legea nr.31/1990, s-a creat posibilitatea valorificată, dealtfel, de înființare a numeroase societăți comerciale, private și de stat, cărora li s-au acordat anumite facilități pentru dezvoltarea afacerilor lor, pentru privatizarea celor de stat și așa mai departe. În acest sens, nu putem să nu amintim de privatizarea prin așa-numita Lege MEBO, care, în concordanță cu Legea nr.31/1990, a creat posibilitatea salariaților de a participa la privatizarea societăților comerciale în care lucrau, existând posibilitatea ca acțiunile acestor salariați, acțiunile PAS, să fie plătite din profitul net al societății, excepție, bineânțeles, avansul, eșalonându-se plata acestora, de obicei de două ori pe an, aproximativ în luna august și luna februarie. În deplină neconcordanță cu aceste acte normative, Guvernul Ciorbea vine cu Ordonanța nr.32/1997, aprobată fără a fi aprofundată corespunzător de noi prin Legea nr.195 din 1997 și care modifică Legea nr.31/1990, astfel ca această lege, republicată în Monitorul Oficial nr.33 din 29 ianuarie 1998, la art.266, pct.5, conține următoarea precizare: "Se pedepsește cu închisoare de la l la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul executiv, sau reprezentantul legal al societăților care încasează sau plătește dividende sub formă de beneficii fictive, sau care nu puteau fi distribuite în lipsă de bilanț contabil, ori contrarii celor rezultate din acesta". Tot în această lege, art.111, alin.1, prevede că "Adunarea generală se întrunește cel puțin o dată pe an, la cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului financiar", iar la art.111, alin.2, lit.a), "Adunarea generală este obligată să discute, să aprobe, sau să modifice bilanțul contabil, după ascultarea administratorilor și cenzorilor, și să fixeze dividendele". Referitor la bilanțul contabil, se specifică foarte clar în Legea contabilității nr.82/1991, art.27, alin.1: "Bilanțul contabil se întocmește obligatoriu anual". Din cele prezentate, rezultă că administratorii și managerii societăților comerciale nu pot face plata dividendelor decât după încheierea exercițiului financiar anual, întocmindu-se bilanțul contabil și aprobarea acestuia în adunarea generală anuală a acționarilor, fiind exclusă plata dividendelor în avans, situație ce exista înainte de Ordonanța nr.32/1997. Accesul acționarilor la profitul net și distribuirea dividendelor din acesta în avans, sau cel puțin de două ori pe an, ar face ca aceștia să aibă posibilitatea să dorească recapitalizarea societăților, dezvoltarea afacerilor, sau a unor afaceri noi, plata către FPS a ratelor semestriale pentru cei privatizați prin Legea MEBO și așa mai departe, în condițiile când, și la bugetul de stat intră 10 la sută impozit pe dividende în avans. Trebuie menționat și faptul că, în momentul de față, societăților comerciale li se pretinde plata impozitului pe profit trimestrial (până la sfârșitul anului 1997, impozitul pe profit se plătea lunar) și, în timp ce proprietarilor sau acționarilor li se interzice a beneficia de partea lor din profitul net, în același mod, aceștia trebuind să aștepte, pentru acest lucru, încă două-trei luni, după încheierea exercițiului financiar. Cei mai afectați de cele prezentate mai sus și impuse prin Ordonanța nr.32/1997 a Guvernului Ciorbea sunt cei privatizați prin metoda MEBO, care, din lipsă de capital și neaccesul decât o dată pe an la dividendele cuvenite, nu-și pot plăti ratele scandente către FPS, în special rata din luna august, spulberându-se, astfel, aspirațiile unor mase largi de cetățeni de a participa la procesul de privatizare. Ca urmare a neplății ratelor scadente, contractele de privatizare dintre asociațiile salariaților și proprietăți se reziliază și se va promova privatizarea prin noua metodă a Guvernului Ciorbea, cu plata casch, ceea ce avantajează, evident, capitalul străin în competiția cu capitalul autohton. Iată de ce noi, Parlamentul României, trebuie să aducem anumite schimbări la Legea nr.31/1990, republicată după modificările aduse de Ordonanța nr.32/1997, astfel încât societăților comerciale să le creăm posibilitatea accesului la beneficiul pe care și-l creează, iar unor categorii importante de cetățeni, să nu le spulberăm speranțele și iluziile că ar fi excluși de la procesul de privatizare din țara noastră. Vă mulțumesc.
|
