Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-07-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 22-09-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 1998

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Ivănescu, vicepreședintă a Camerei Deputaților, asistată de domnul Kovacs Csaba Tiberiu, secretar.

   

Doamna Paula Ivănescu:

Potrivit pogramului anunțat, urmează cele 50 de minute pentru diversele intervenții ale domnilor deputați.

 
  Marian Sârbu - critici la adresa unor demersuri ale președintelui Emil Constantinescu;

Bucurându-ne de o prezență atât de masivă a presei... (râsete), cred că vom avea un mare succes și dau cuvântul domnului deputat Marian Sârbu, Grupul parlamentar al PDSR. Se pregătește domnul Alexandru Lăpușan, dacă este în sală? Nu este. Atunci, de la Grupul parlamentar al PRM, domnul Ilie Neacșu. Dar a venit domnul Lăpușan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Relatările din presă ale unor parlamentari PNȚCD, prezenți la Cotroceni, la întâlnirea cu șeful statului de săptămâna trecută sunt de natură să arate încă o dată faptul că ne aflăm în fața unei posibile disoluții totale a autorității statului român. Criza economică profundă, sărăcia care micșorează drastic accesul multor concetățeni de ai noștri la unele drepturi fundamentale ca dreptul la muncă, dreptul la o locuință, la educație sau la sănătate, incapacitatea evidentă de implementare chiar a propriilor programe de reformă (acelea câte sunt sau atâtea câte sunt), toate acestea nu par a fi preocupările centrale ale mai marilor zilei în general, iar ale instituției prezidențiale, cu atât mai puțin.

Parafrazând Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către fiul său Teodosie, întâlnirea de la Cotroceni poate fi sintetizată în: "Indicațiile domnului Emil Constantinescu, președintele României, către fiii săi, parlamentarii PNȚCD." Care fii au aflat de la domnul președinte că: "În timp ce țărăniștii se luptă între ei pentru a căpăta posturi de șefuleți în administrație, democrații din PD știu să facă afaceri." Șeful statutului constată, totodată, că PNȚCD este perceput ca un partid corupt, datorită eforturilor proprii ale țărăniștilor de a se ataca între ei, în loc să îi identifice pe autorii marilor afaceri de corupție din anii anteriori.

Și pentru că incitarea țărăniștilor împotriva membrilor PD nu i s-a părut suficientă, domnul președinte a atras atenția în mod insistent asupra faptului că: "Dușmanii PNȚCD sunt PDSR și PRM" și, prin urmare, atacurile țărăniștilor trebuie să se concentreze pe partidele din opoziție.

Iată, deci, că într-o perioadă în care justiția este acuzată de ineficiență chiar de cel mai autorizat membru al Guvernului, când exemplele existenței unor structuri pentru apărarea unor oculte interese de grup paralele cu statul se înmulțesc pe zi ce trece, când grupuri extremiste din UDMR solicită fățiș diferite forme de autonomie și dau trimestrial câte un ultimatum actualei puteri, domnul Emil Constantinescu nu găsește altceva mai bun de făcut decât să învrăjbească între ele partidele politice. Dacă putem trece peste aspectele legate de limbaj, punându-le pe seama enervării prezidențiale (pentru că, vorba aceea: "Om sunt și nimic din ceea ce-i omenesc nu-mi este străin"..., dicton care, în ultimele zile, se verifică la scară planetară), și chiar dacă termenii utilizați amintesc mai degrabă de lupta de clasă decât se spiritul european bazat pe toleranță și coeziune socială, nu putem în nici un caz ignora aspectele de fond ale demersului prezidențial.

Mai întâi, pentru că din punctul de vedere al vieții politice interne președintele încalcă în mod evident Constituția. O Constituție care îi conferă rolul de mediator și nu de incitator. Deși șeful statului trebuie să fie un factor de echilibru, după demersurile din ultima perioadă, și nu numai, privit prin prisme diferite, domnul Emil Constantinescu este, pe de o parte, mai degrabă un mediator între republică și monarhie, decât un mediator între instituțiile statului instaurate după 1989. Iar, pe de altă parte, seamănă mai degrabă cu un Sari Berisha aflat încă la putere, decât cu un președinte al tuturor românilor. Pe plan intern, deci, aprecierile președintelui nu fac altceva decât să adauge încă un pahar de venin într-o atmosferă în care ura, discordia, intoleranța și suspiciunea s-au instalat trepat, dar sigur, după alegerile din 1996.

Ce pot aduce, însă, în plan extern asemenea gesturi și cuvinte? Nimic altceva decât încă un argument pentru descrieri asemeni celei din cotidianul francez "Le Point", care sintetizează situația din România astfel: "Instabilitate economică și politică, delapidări, piață neagră. Campania anticorupție, demarată în trombă la începutul anului 1997, provoacă astăzi râsul tuturor".

Prin astfel de demersuri, șeful statului pune în pericol, în fond, singurul criteriu de convergență pe care România îl îndeplinește în acest moment pe drumul integrării europene - acela al democrației. Îndeplinirea acestui criteriu a fost dovedită mai ales prin transferul pașnic, democratic al puterii, în noiembrie 1996. De atunci, România nu numai că s-a îndepărtat de îndeplinirea criteriilor de convergență de natură economică sau instituțională, dar începe să fie privită cu îndoială și în ceea ce privește standardele democratice.

Și cum șeful statului este preocupat mai mult de punerea la colț a opoziției, nu este de mirare de ce exemplele de slăbire a autorității statului român apar la tot pasul. Nu-i de mirare că apar cazuri ca cel al lui Sabin Gherman, care a cerut în mod iresponsabil secesiunea Transilvaniei, nu-i de mirare că UDMR a primit acceptul aliaților pentru modificarea Legi învățământului după cum a dorit. După cum nu-i de mirare că în județele Harghita și Covasna nici măcar Ministerul de Interne nu mai are autoritate, așa după cum recunoaște însuși ministrul de resort.

Ei bine, în tot acest context, se pune întrebarea firească: În afară de necazurile pe care i le provoacă opoziția, care ar fi preocupările actuale ale domnului președinte? Veți spune, probabil, că principala preocupare o constituie analiza serioasă și responsabilă a cauzelor pentru care România se află într-o criză economică și socială fără precedent. Sau faptul că nivelul de trai a scăzut în ultimii 2 ani cu 30-35% și continuă să scadă. Sau că nici o promisiune din campania electorală nu a fost onorată și că toate acestea urmează să facă obiectul unui bilanț pe care ar urma să-l prezinte în fața națiunii.

Ei bine, nu! Domnul Constantinescu este preocupat mai întâi de activitatea țărăniștilor în Parlament, caracterizată de absenteism și discursuri necontrolate.

Și apoi, de faptul că Victor Ciorbea a acționat ca un frustrat, iar oamenii frustrați "sunt foarte periculoși." "Regret că am susținut un om care, cât a fost în funcție, nu a știut să dea cu pumnul în masă și acum se plânge ca o babă", spune domnul președinte. Și aici, chiar cred că are dreptate. Din nefericire însă, această extrem de îngustă sferă de preocupări îl împiedică pe domnul Constantinescu să observe că, în timp ce "baba" Ciorbea plânge, țara arde, iar celelalte babe, evident, se piaptănă!

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

 
   

Doamna Paula Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Am să îi rog pe domnii deputați să se limiteze la timpul de 3-4 minute, ca să poată să vorbească toată lumea.

 
  Alexandru Lăpușan - relatarea unor fapte care aduc atingere unor prevederi constituționale care definesc statul român;

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Lăpușan, se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Mulțumesc, doamnă președintă.

În timp ce Guvernul româno-maghiar se pregătește de o remaniere menită să pareze o eventuală moțiune de cenzură, pregătind, astfel, o altă imagine - tot falsă! - pentru a-și mări șansele în alegerile din București, frâiele guvernării sunt evident scăpate de sub control, viața economică este într-o derivă totală, standardul de viață este în cădere liberă, iar cotația externă a României este în măsură să ne îngrijoreze serios.

Participant la guvernare, partidul maghiar nu mai găsește explicații și nu poate scăpa de răspunderea neputinciosului coparticipant cu acte în regulă la prăbușirea economică și scăderea nivelului de trai, inclusiv al celui de etnie maghiară. Nemulțumirile ungurului de rând și ale celui mai înstărit trebuie potolite măcar cu o universitate maghiară.

Și aceasta, pe fondul constant al manifestărilor de tipul celor de la Cernat și Miercurea Nirajului, unde persoane fără drepturi în România nu cu mult timp în urmă afirmă că: "Fără federalizarea Ardealului, nu se poate vorbi despre autonomie pentru maghiarii din România."

Se înființează Asociația mondială a primarilor maghiari. Tot aici, în România!

Trei comisii analizează la Budapesta problema dublei cetățenii pentru maghiarii din afara granițelor Ungariei!

Cărți, cum ar fi cea a lui Samuel Hagminton "Ciocnirea civilizațiilor", trasează frontiera estică a civilizației occidentale prin mijlocul României!

Poate numai întâmplătoare este solicitarea, imediat după revoluție, a independenței Banatului! Poate întâmplător a apărut și Partidul Moldovenilor! Dar, oare, tot întâmplător a apărut și articolul "M-am săturat de România!" în cotidianul clujan "Monitorul de Cluj"? Autorul acestui articol, redactor eminent și apreciat al unei instituții publice, Televiziunea română Cluj, se străduiește din răsputeri să demonstreze că șansele Transilvaniei sunt condiționate de federalizarea României.

Trăim într-o țară în care se poate întâmpla orice: de la privatizarea lui alba-neagra la restrângerea drepturilor unor cetățeni și, de ce nu, la apogeul libertății prostești, în care să-ți denigrezi țara în care te-ai născut și trăiești. Deoarece ceea ce se întâmplă în Transilvania nu poate fi interpretat ca fiind acțiuni izolate, prin care, evident, se aduce atingere unor prevederi constituționale care definesc statul român, cer SRI să prezinte în Parlament, de urgență, o analiză a acestor fenomene și măsurile ce se impun pentru normalizarea situației.

Domnilor guvernanți,

Înțelegem că este greu să guvernezi, dacă nu știi, dacă nu ai cu cine și, iată că, după numai 2 ani, nu mai este nici cu ce! Încercați măcar să țineți țara aceasta întreagă!

Este toamnă, frunzele cad pe lespezile de marmură de la Ip și Treznea. Străduiți-vă, domnilor, ca în veci ele să cadă pe pământ românesc!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - critici la adresa C.D.R. și a aliaților de conjunctură la aproape 2 ani de guvernare;

Are cuvântul domnul deputat Ilie Neacșu, se pregătește domnul deputat Petre Țurlea, de la PUNR.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Peste 40 de zile se împlinesc 2 ani de la victoria în alegeri a Convenției Democrate. Sărbătorit cu mare fast, succesul colegilor țărăniști și liberali nu a avut darul să aducă zâmbete pe fețele românilor. Dimpotrivă! Cetățenii României sunt martorii unei guvernări cu mentalități interbelice, indiferență la durerile și suferințele majorității covârșitoare a populației, mioapă față de toate fărădelegile care se petrec în societate, neputincioasă și incapabilă în stoparea căderii economice, dar pricepută la vânzarea pe nimic a unor mari obiective industriale sau la demolarea unor importante complexe zootehenice.

Domnilor colegi,

Acest tablou sumbru nu este inventat de cineva, ci el este opera de căpătâi a unei guvernări care pune în pericol siguranța națională a României. Scăderea potențialului economic, diminuarea capacității de luptă a armatei, slăbirea continuă a structurilor naționale de informații în urma unor presiuni din afară, cinismul premeditat demonstrat cu prisosință față de starea alarmantă de sănătate a populației, ușurința cu care sunt privite și tratate învățământul, cultura, sportul și multe alte domenii reprezintă capete de acuzare pentru o putere care nu își poate exercita mandatul, din motive pe care doar ea nu le știe.

La toate acestea, se adaugă expectativa Guvernului și a Președinției față de înmulțirea actelor antiromânești în multe zone din Ardeal, inițiate chiar de un reprezentant al coaliției, UDMR, care este interesat ca România să se prăbușească definitiv pe toate planurile.

Despre politica externă, ce am mai putea spune, după răsunătoarele eșecuri? Să îl învinovățim pe domnul Emil Constantinescu, care nu pricepe diferența dintre China și Taiwan? Sau pe Andrei Pleșu, purtătorul de cuvânt al masoneriei în Europa de Est și colaborator efemer la Ministerul de Externe al României?

Situația este tragică, domnilor colegi, și nu avem dreptul să o privim altfel decât cu realism! Compromiterea instituției puterii generează neîncredere în Parlament, în Președinție, în Guvern, în democrație în general și cetățenii țării nu pricep la ce le folosesc libertățile, în condițiile în care sărăcia și analfabetismul reapar după 50 și ceva de ani de absență; plugurile trase de boi înlocuiesc tractoarele; îmbrăcămintea de mâna a doua adusă pe valută din afară sufocă fabricile autohtone de confecții, textile și tricotaje; produsele agro-alimentare românești se strică în hambare datorită comisioanelor grase care se percep pentru importurile masive de mărfuri similare din Ungaria și din alte țări.

Despre reformă, doar vorbe. Nici un reprezentant al coaliției guvernamentale nu știe cu ce se mănâncă reforma!

Președintele țării, părăsit până și de cuviosul călugăr Vasile, se amestecă în treburile parlamentare, ale justiției, face pe incoruptibilul, dar este prins cu Assosul în traistă! În campania electorală, declara că își va da demisia dacă, după 200 de zile, nu își îndeplinește promisiunile. Au trecut 650 de zile, nu a realizat nici unul din cele 20 de puncte din Contractul cu România, totul se prăbușește în jurul său, dar demisia nu și-o dă!

Și, totuși, politica CDR și a aliaților lor de conjunctură își are și părțile ei bune. Electoratul nu avea de unde să știe de capacitatea intelectuală a celor 15 mii de specialiști țărăniști și liberali. Acum, populația e lămurită! Unicul semn de întrebare se pune doar în privința continuității în timp a acestei politici.

Nu cumva căldura și confortul cabinetelor din palatele Victoria și Cotroceni generează somnolență și puterea nu reușește să perceapă marile frământări ale celor care de abia își mai duc zilele? Și cum soluțiile "democratice" din anii 1929 și 1933 nu prea mai sunt la modă și cum o țară întreagă vede că puterea este o povară mult prea grea pentru potențialul intelectual al CDR și al amicilor săi de ocazie, cred că renunțarea degrabă și pentru o bună bucată de vreme la guvernare este cel mai onorabil și benefic gest, care ar duce ușurare și siguranță întregii societății.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

 
   

Doamna Paula Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - câteva repere ale ofensivei U.D.M.R. împotriva instituțiilor statului român;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea, de la PUNR, se pregătește domnul deputat Nicolae Popa, de la independenți.

   

Domnul Petre Țurlea:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor,

Am să vă rog să acceptați, întrucât textul pe care vroiam să îl prezint este excesiv de mare, să folosim metoda pe care am mai folosit-o de la această tribună, și anume să predau la sfârșit textul integral doamnei stenografe, pentru a-l cuprinde în totalitate în stenograma ședinței de astăzi.

 
   

Doamna Paula Ivănescu:

Da, de acord.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Iată, pe scurt, câteva lucruri din ceea ce vroiam să vă prezint astăzi. În Harghita și Covasna se desfășoară, după cum ați văzut și din discuțiile prietenești, pe care le-am avut aseară, cu domnul ministru de interne, Dejeu, o tot mai puternică ofensivă împotriva instituțiilor statului român, în ansamblu, dar și a reprezentanților acestor instituții, în particular. Sunt vizate armata, poliția, jandarmeria, care, zilnic, sunt supuse unei ofensive, fiind considerate ca "reprezentând un stat străin asupritor". Formula este chiar din presa maghiară, din "Harghita Nepe". Ațâțătorii populației maghiare, cei care îndeamnă permanent la o asemenea atitudine, sunt liderii UDMR, în frunte cu parlamentarii acestui partid.

S-a ajuns chiar la asasinate. În martie 1998, un colonel de armată, român, în uniformă militară, a fost ucis la Sfântu Gheorghe, în centrul orașului, de către un maghiar. Procesul nu s-a finalizat nici astăzi.

Și un caz mai recent (i l-am adus la cunoștință și domnului Dejeu aseară, se făcea că nu știe, eu nu cred...). La 14 iulie 1998, în Piața centrală din Miercurea Ciuc, un polițist român a fost bătut de către un ungur. Citez din dosar (i-am văzut chiar dosarul cercetării, nimeni nu putea spune că nu am dreptate): "Ungurul îl înjura, i-a luat șapca de pe cap, după care i-a trântit-o înapoi. I-a smuls gradele de pe urmăr și continua să-l bruscheze." Acesta este un fragment din declarația unui martor român. Iată și ce declara un martor maghiar: "L-am observat pe numitul Istvan că îl lovește cu pumnul în abdomen pe polițist".

Când reprezentantul statului român a încercat să îl aresteze pe agresor, a apărut în piață domnul deputat Radulyi Robert, care i-a instigat împotriva polițistului pe maghiarii adunați acolo. La îndemnurile deputatului UDMR, polițistul român era gata să fie linșat. Iată ce spune în declarația sa din dosar, agresorul maghiar, Istvan Paloși Albert: "Am fost încurajat de domnul deputat Radulyi"! Apariția unor jandarmi l-a salvat de la linșaj pe polițistul român. Agresorul Paloși Istvan Albert, până în momentul acesta, nu a primit nici o pedeapsă, iar instigatorul la linșaj, domnul Radulyi Robert, se află în continuare nestingherit, chiar în incinta acestui Parlament, la temelia statului român.

Cuvântul de ordine în cele două județe, lansat de UDMR, către populația maghiară, este: "Alungați-i pe români!". Formula a apărut chiar și prin ziare.

Chiar împotriva mea, ca reprezentant al Parlamentului român, s-a dus o permanentă propagandă ostilă, de alungare din județ, în presa maghiară și prin cuvântările tuturor reprezentanților maghiari ai administrației publice locale. Un prim rezultat a fost chiar acum, de curând, pe 12 septembrie 1998, când automobilul Camerei Deputaților, în care mă aflam, staționa la unul din stopurile din centrul orașului Sfântu Gheorghe, a fost agresat. Asupra lui, un maghiar extrem de furios, sălbatic, a acționat, a dat câteva picioare, cu mare furie, în mașina Parlamentului.

Întreb pe liberii UDMR: care este următorul îndemn ce va fi adresat de ei sălbatecului din Sfântu Gheorghe? Va fi cumva scoaterea cuțitului?

Și iată un element de ultimă oră. Aseară, la tribuna Senatului României, un reprezentant al UDMR, senatorul Csapo Josef, a cerut federalizarea României. Ca reprezentant al românilor din Covasna și Harghita, primii vizați de acțiunea senatorului udemerist, cer Senatului alungarea din rândurile sale a fascistului Csapo Josef și trimiterea lui în judecată pentru atentat la statul național unitar român.

Și este și o concluzie, după părerea mea. Concluzia este că statul român, condus de actuala coaliție de guvernământ, nu își face datoria, nu își apără instituțiile și oamenii, nu își apără drepturile suverane asupra întregului teritoriu național! Și știm și de ce: actuala coaliție nu poate rămâne la guvern decât cu voturile UDMR și, de aceea, nu vrea să supere acest partid.

Așadar, partide care se afirmă a fi românești și naționale, precum PNȚCD, PNL, pun interesele lor înaintea intereselor țării. De aceea, românii din Covasna și Harghita consideră că aceste partide i-au trădat, iar pentru trădarea de neam se va găsi și pedeapsa meritată. Foarte curând!

Mulțumesc.

(Conținutul intervenției depuse la secretariatul de ședință:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Românii din Harghita și Covasna - pe care-i reprezint în Parlament - mi-au cerut să ridic la tribuna Camerei, din nou, problema tot mai puternicei ofensive ce se desfășoară în cele două județe împotriva instituțiilor statului român în ansamblu și a reprezentanților acestora în particular. Armata, poliția, jandarmeria sunt zilnic supuse acestei ofensive, fiind considerate ca reprezentând un stat străin asupritor. Aceeași ofensivă și împotriva școlii românești și a Bisericii Ortodoxe Române. Ațâțătorii populației maghiare, cei care îndeamnă permanent la o asemenea atitudine sunt liderii UDMR, în frunte cu paralamentarii acestui partid fascist. În schimb, justiția și administrația publică locală nu sunt atacate, deoarece majoritatea celor care lucrează în aceste instituții sunt maghiari și transpun în practică linia antistatală a UDMR.

Iată doar câteva repere, din 1998, ale acestei ofensive. Orice acțiune a armatei, poliției sau jandarmeriei, de organizare și consolidare a acestor instituții, este întâmpinată cu țipete isterice, fiind imediat etichetată ca antimaghiară. Manevrele militare psihologice din vara lui 1998 au fost cu maximă mânie înfierate de administrația locală și de către liderii UDMR. Împotriva cazărmii pentru jandarmi ce se construiește la Sfântu Gheorghe, la 6 septembrie, consiliul municipal a votat un protest ce se anunța că va fi trimis președintelui României, primului ministru și Consiliului Europei. Toți consilierii români s-au solidarizat împotriva acestui document sfidător, dar cuvântul lor nici nu a fost luat în seamă de majoritatea maghiară. Zilnic, Biserica Ortodoxă Română este atacată în presa maghiară locală, ajungându-se chiar la formule vulgare. Despre PSS Episcop Ioan Sălăjan, un foarte bun administrator și constructor, un om de înaltă cultură și mare patriot român, ziarul "Hrghita Nepe" scria că este "diavolul în sutană" și asta pentru că a consolidat ortodoxia în cele două județe, dând o speranță românilor de acolo. Împotriva școlii românești ofensiva se duce, de asemenea, consecvent, inspectoratele școlare fiind conduse de către maghiari: sunt închise secții românești ale grădinițelor, dispar clase românești, fondurile sunt repartizate discriminatoriu etc. Față de reprezentanții acestor instituții, ofițeri, soldați, polițiști, preoți, profesori, se trece, tot mai des, la o atitudine de dispreț și ură, la violență verbală și fizică.

În martie 1998, un colonel de armată, român, a fost ucis la Sfântu Gheorghe de către un maghiar, iar justiția refuză să finalizeze cazul. Președintele Organizației județene Covasna a PRM, domnul Gică Agrigoroaie, a fost bătut în stradă de către o ceată de unguri și bătăușilor nu li s-a întâmplat nimic. La 14 iulie 1998, în piața din Miercurea Ciuc, un polițist român a fost bătut de către un ungur. Unul dintre martori descrie scena: "Ungurul îl înjura, i-a luat șapca de pe cap, după care i-a trântit-o înapoi..., i-a smuls gradele de pe urmăr și continua să-l bruscheze..." Aceasta este declarația unui martor român. Iată și ce declara un martor maghiar: "L-am observat pe numitul Istvan că îl lovește cu pumnul în abdomen pe polițist." Când reprezentantul statului român a încercat să-l aresteze pe agresor, a apărut în piață domnul deputat Radulyi Robert, care i-a instigat împotriva polițistului pe maghiarii adunați. La îndemnurile deputatului UDMR, polițistul român era gata să fie linșat. Apariția unor jandarmi l-a salvat. Agresorul - Paloși Istvan Albert - nu a primit, încă, nici o pedeapsă, iar instigatorul la linșaj - Radulyi Robert - sapă nestingherit, în continuare, în Parlament și în Harghita, la temelia statului român.

Cuvântul de ordine lansat de UDMR către populația maghiară din Harghita și Covasna este: "Alungațai pe români!" Tot mai insistent, acest îndemn mă vizează și pe mine, singurul deputat român din cele două județe. Domnul Orban Arpad, președintele Consiliului județean Covasna, repetă, ca o mașinărie stricată, cu ocazia tuturor interviurilor date presei: "Petre Țurlea nu cunoaște realitățile județului nostru, nu ne trebuie un asemenea deputat!" Presa maghiară din Covasna, deseori, folosește la adresa mea formula "cel mai înverșunat antimaghiar", iar cea din Harghita a ajuns chiar la eticheta "naționalist șovin înrăit". În urma acestei campanii, nu mai este de neexplicat agresiunea la care am fost supus pe 12 septembrie 1998, în plin centrul orașului Sfântu Gheorghe, când un maghiar, îmbrăcat într-un trening în culorile steagului Ungariei, a lovit cu sălbăticie, cu picioarele, mașina Parlamentului, după ce a constatat că mă aflam în el. Întreb pe liderii UDMR: Care este următorul îndemn ce va fi adresat de ei sălbatecului din Sfântu Gheorghe, scoaterea cuțitului? Îi anunț pe liderii UDMR că nici loviturile de picior ale sălbatecului lor executant, nici fluturarea cuțitului acestuia nu mă va împiedica să-i reprezint în contitnuare în Parlament pe românii din Covasna și Harghita; amenințările fascismului unguresc nu mă impresionează, pentru că mă simt la mine acasă, pe pământ românesc, și în Covasna și Harghita.

Concluzia este că statul român, condus de actuala coaliție de guvernământ, nu își face datoria; nu își apără instituțiile și oamenii; nu își apără drepturile suverane asupra întregului teritoriu național. Știm și de ce: actuala coaliție nu poate rămâne la Guvern decât cu voturile UDMR-ului și, de aceea, nu vrea să supere acest partid revizionist maghiar. Așadar, partide care se afirmă a fi românești și naționale, precum PNȚCD și PNL, pun interesele lor înaintea intereselor țării. De aceea, românii din Covasna și Harghita, cei mai afectați de politica actualei coaliții, consideră că aceste partide i-au trădat. Iar pentru trădarea de neam se va găsi și pedeapsa meritată. Curând!)

 
   

Doamna Paula Ivănescu:

Mulțumesc.

Să știți că mai sunt 15 deputați de vorbit. Vă rog, limitați timpul expunerii la 3 minute!

 
  Nicolae Popa - reiterarea unor propuneri ale P.Ap.R cu privire la reforma parlamentară;

Are cuvântul domnul deputat independent Nicolae Popa, se pregătește domnul deputat Ion Bivolaru, de la PDSR.

   

Domnul Nicolae Popa:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Atât în presa locală, cât și în presa centrală se desfășoară o întreagă campanie, cu impact dur asupra populației, împotriva parlamentarilor, în legătură cu majorarea venitului lunar la 10 milioane de lei, salariu brut.

Domnilor colegi,

Cifra aceasta este, nu o mai putem schimba, ea fiind adoptată de Parlamentul României. Grav este, însă, faptul că, în condițiile actuale de sărăcie în care se zbate majoritatea populației din România, în condițiile în care dominantă în viața parlamentară pare a fi gâlceava politică și nu rezolvarea problemelor vitale care preocupă țara și cetățenii ei, precum și în situația în care reforma este împotmolită iar bugetul secătuit, noi nu avem prea multe argumente morale pentru a explica electoratului de ce tocmai acum am votat legea salarizării demnitarilor.

Dar să trecem peste faptul că această măsură a venit într-un moment critic și nepotrivit prin impresia pe care a creat-o în fața populației și să încercăm să vedem dacă, nu cumva, este cazul să ne uităm mai atent în ograda noastră și să regândim întreaga organizare parlamentară, în perspectiva creșterii profesionalismului și eficienței actului politic, astfel încât Parlamentul, ca for legislativ suprem al țării, să devină o instituție cu credibilitate înaltă. În acest sens, nu fac altceva decât să reiterez o propunere a Partidului Alianța pentru România cu privire la reforma parlamentară, astfel:

  • Reiterăm nevoia modificării Constituției și promovării sistemului unicameral. Concret, avem în vedere reducerea numărului total al parlamentarilor de la aproximativ 500, câți suntem în prezent, la maximum 250 de parlamentari. Un calcul simplu arată că pe această cale, ținând cont de volumul total al costurilor pe care le generează activitatea unui parlamentar, s-ar putea ajunge la o diminuare a bugetului anual aferent celor două Camere, anume, de la 125 de miliarde de lei. La prețurile actuale, o asemenea cifră ar putea avea o destinație precisă, și anume constituirea unui fond național pentru tinerii căsătoriți. Și numai așa, suma ar fi suficientă pentru construirea, anual, a circa 6-700 de apartamente, făcând fericite 6-700 de familii de tineri.
  • Reiterăm propunerea de fond pentru creșterea profesionalismului parlamentarilor, prin introducerea votului uninominal. Este de prisos să mai insist asupra avantajelor acestei modalități.

Aș vrea să cred, domnilor colegi, că această propunere a mea va stârni o reacție promtă din partea domniilor voastre. Sincer să fiu, aș vrea să vă incit atât de tare, atât pe cei de la putere, cât și pe cei din opoziție, încât în cursul săptămânii viitoare să putem declanșa împreună procedura parlamentară pentru promovarea acestor amendamente. Trebuie să luăm acum aceste măsuri, pentru a lăsa timp suficient pregătirii și organizării viitoarelor alegeri, care, așa cupă cum se vede, sunt din ce în ce mai aproape. Numai așa vom opri mototolirea imaginii mizerabile pe care o avem în fața opiniei publice, iar în perspectiva alegerilor din anul 2000 sau mai repede, numai așa vom reuși să convingem populația să vină la urne și să nu absenteze în proporție de masă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Ivănescu:

Așa cum absentează domnii deputați de la ședințe, da?

 
  Ioan Bivolaru - atenționare în privința consecințelor restructurării S.N.C.F.R.;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Bivolaru, se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu, de la PNȚCD.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Criza din interiorul Guvernului este expresia finală a neputinței actualei coaliții și confirmă definitiv diletantismul acuzat în gestionarea treburilor țării, regăsindu-se în mod firesc în gravele disfuncționalități statutate între toate segmentele economiei naționale. Mult lăudata reformă, aplicată sectorial și intens mediatizată de unele cercuri de interes, își dovedește complementaritatea la această catastrofă economică națională instalată.

Miniștrii, ca șefi ai resorturilor economice, sunt preocupați fără excepție mai mult de poziția lor în topul "Ministerul cu cele mai multe inițiative reformatoare" și mai puțin de coerența și eficiența acestor inițiative. Palatul Victoria a devenit sediul mai multor guverne, care administrează țara simultan sau prin rotație, după cum dictează interesul algoritmic.

Este grav că fiecare inițiativă poartă mai mult amprenta nedisimulată a interesului de grup în coaliția majoritară și nu este expresia unei politici unitare a întregului Guvern, în care disiparea și pasarea responsabilității a devenit deziderat major, în perspectiva alegerilor următoare. Politicile de grup, astfel emanate de la Guvern, sunt departe de a fi intersectoriale, nu sunt corelate în mare parte cu realitatea românească și cu posibilitățile bugetare ale țării. Mult vestitele programe de reformă emise de ministere, cu responsabilitățile și termenele de finalizare anexate, nu au decât efectul unei avalanșe scăpate de sub control. Am ajuns să apreciem depășirile de termen în finalizarea unor inițiative ca benefice pentru economia națională!

Actuala coaliție guvernamentală nu adoptă în politicile sale principiul continuității în ceea ce este valoros, ci adoptă fie tactica pământului pârjolit, fie soluții eșuate sau neaplicate încă în Uniunea Europeană. Un astfel de caz, mediatizat din păcate ca extrem de novator, îl reprezintă inițiativele lansate de FPS pentru restructurarea transportului naval și de Ministerul Transporturilor în restructurarea transportului feroviar. Scopul evident și imediat al acestor inițiative de grup este de a canaliza spre zone de interes privat profitul rezultat din restructurarea și privatizarea acestor sectoare atât de importante ale economiei naționale.

O măsură șocantă și lipsită de responsabilitate în aplicarea acestei restructurări o reprezintă despărțirea instituțională a sectorului infrastructură și a operatorilor de transport marfă și transport călători ale SNCFR. Acest lucru se petrece în condițiile în care recenta Lege nr. 129/96 privind transportul pe Căile Ferate Române nu a fost aplicată corespunzător și în totalitate, neexistând nici o posibilitate de a analiza coerent consecințele aplicării acestei legi.

Cred că restructurarea SNCFR trebuie modelată folosind modelele, abordările și tendințele din cadrul rețelelor feroviare europene, singurelele cu care se impune să fim compatibili. Dacă avem o minimă bună credință, o să constatăm că în statele Uniunii Europene, cu excepția Angliei, în nici o țară nu s-a realizat separarea instituțională pe care Ministerul Transporturilor o impune acum în SNCFR.

La o analiză, fie și sumară, o să constatăm că reforma transportului feroviar în statele Uniunii Europene are trei deziderate majore: în primul rând, ștergerea datoriei căilor ferate naționale, prin preluarea acesteia la datoria publică; în al doilea rând, introducerea conceptului de exploatare comercială a infrastructurii feroviare, prin introducerea tarifului de utilizare a infrastructurii; în al treilea rând, acoperirea de către buget a costurilor și serviciilor sociale în proporție de 25-55% din totalul veniturilor obținute la călători.

Opinia publică, Parlamentul trebuie să cunoască costurile imense și consecințele restructurării instituționale ale S.N.C.F.R., care se vor concretiza, cel puțin în creșterea tarifelor serviciilor pe calea ferată, prin scăderea operativității în activitatea de transport, prin creșterea riscurilor privind siguranța traficului, prin scăderea calității acestor servicii și altele.

Suntem în etapa de involuție economică gravă, în care costurile reformei trebuie să primeze în alegerea soluției, iar soluția aleasă trebuie condiționată de finanțarea acordată de statul român.

Nu există nici o informație despre nivelul efortului necesar, pe care trebuie să-l susțină statul și nici despre capacitatea bugetului de a susține acest efort, în condițiile în care nu se poate aloca minimul necesar pentru sectoare vitale ca sănătatea, învățământul, apărarea, cultura, cercetarea, pensiile și altele.

Guvernul, în inconștiența sa, a aprobat Ordonanța de urgență nr. 12/1998 privind restructurarea S.N.C.F.R., fără a lua în calcul aceste aspecte. Ce este mai grav, este că responsabilitatea privind costurile restructurării S.N.C.F.R. trebuie să fie asumată de instituții credibile, pe măsura riscului. or, Guvernul actual al României este departe de a fi socotit responsabil, cu atât mai mult cu cât Ordonanța de urgență nr. 12 nu poate modifica, prin prevederile constituționale, o lege organică.

Ceea ce este mai grav...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă rog să conchideți. Ați vorbit deja 8 minute. Deci, vă rog, conchideți.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, încerc să conchid.

Pentru anul 2000 se preconizează liberalizarea accesului la infrastructură a întreprinderilor sau grupurilor de întreprinderi feroviare în spațiul Comunității Europene.

Dacă S.N.C.F.R.-ul nu are nici o șansă în confruntarea cu marile companii feroviare europene, ce șansă vor avea societățile comerciale, desprinse din acestea? Rezultatul va fi catastrofal, operatorii autohtoni de transport marfă și călători vor ceda locul operatorilor străini. Se dorește restructurarea instituțională a S.N.C.F.R.-ului ca scop în sine, fără a dimensiona eficiența și consecințele acestei inițiative. Se renunță cu prea multă ușurință la caracterul unitar al coordonării sistemului de transport feroviar, într-o perioadă în care cele mai mari căi ferate din lume, în Statele Unite ale Americii, Canada, Franța, Germania, Italia, Australia, Argentina și așa mai departe, critică separarea instituțională.

Aventura aceasta politică și economică trebuie eradicată, în general, alături de corupție.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog încheiați.

Se spune că arta politicianului este să concentreze în câteva cuvinte ce are de spus.

Mai sunt 14 deputați înscriși la cuvânt și mai sunt 6 minute de program.

Vă rog foarte mult, respectați-vă colegii și limitați-vă la 3 minute.

 
  Vasile Vetișanu - intervenție în nume propriu prin care cere U.D.M.R. să se desolidarizeze de președintele de onoare, Laszlo Tokes;

Are cuvântul domnul deputat Vasile Vetișanu. Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin, Grupul parlamentar al P.U.N.R.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnă președintă,

Domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi o fac în nume propriu și nu angajează partidul din care fac parte.

Pornesc de la ideea că trăim vremuri tulburi, mai exact vremuri tulburate de grupări politice și de președinți, fie ei și onorifici, ai unor partide adverse, dacă nu chiar dușmănoase, prin astfel de președinți, la adresa țării noastre. Îl am în vedere pe nefericitul președinte de onoare al U.D.M.R., episcopul flotant în ale politicii, Laszlo Tokes, care, uitând de misiunea sa ecleziastică pe pământ, seamănă ura și dezbinarea între cetățenii României de azi.

Desigur, pornesc de la ultimele evenimente organizate de episcopul politician Laszlo Tokes, sub numele "Forumul de la Cernat", din această lună, apoi, recenta întâlnire de la Miercurea Nirajului, cu turista internațională Eva Barki, care colindă Europa împotriva Europei, cu idei de-acum un veac, ca avocată bine plătită de cineva, care, în iureșul beției politice, cere, nici mai mult, nici mai puțin, decât "federalizarea Ardealului, care trebuia începută încă din anul 1990".

În fine, rețin anunțul politicianului episcop Laszlo Tokes despre forumul care urmează să fie organizat în luna octombrie din acest an la Oradea.

Ne întrebăm, firesc, cum se pot derula astfel de momente instigatoare într-un climat al democrației.

Și, ca să nu fim suspectați de atitudini de altă natură, țin să apreciez de la această tribună poziția U.D.M.R.-ului de a avea un dezinteres față de Forumul de la Cernat.

De fapt, există păreri că pastorul Laszlo Tokes nu trebuie luat în serios și că trebuie trecute cu vedere afirmațiile sale necontrolate și agresive. Vom încerca și noi astfel de atitudini, pe care U.D.M.R.-ul le are față de episcopul Laszlo Tokes, pornind de la ceea ce se întâmplă.

Intervenția mea de astăzi are acest scop, și anume acela de a cere U.D.M.R.-ului să facă o declarație publică de excludere și desolidarizare totală, de anulare a titlului de președinte de onoare pe care Laszlo Tokes îl are încă în cadrul U.D.M.R.-ului.

Aceasta ar fi deplina clarificare a U.D.M.R.-ului față de poziția radicală și extremistă a lui Laszlo Tokes, poziție care devine tot mai periculoasă și amenințătoare, prin formele ei de manifestare.

Cer lucrurile de mai sus într-un moment când a căzut încă un extremist, după cum ne anunță presa de ieri, din politica românească, Adrian Păunescu, fostul apologet al dictatorului Ceaușescu, și devenit președintele executiv al Președintelui Socialist al Muncii, funcție din care, anunță ziarele, și-a dat demisia și eu salut această demisie, dar adaug că, dacă nu intra în 1990 în politică, rămânea poetul Adrian Păunescu și era mai fericit și el și noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Drecin - intervenție cu titlul Pândita Transilvanie, pândita Românie...;

Are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin, de la P.U.N.R.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Buzatu, de la P.D.S.R.

   

Domnul Mihai Drecin:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Dezinteresul coaliției de la putere față de viitorul politic al Transilvaniei, în fond al integrității României, este tot mai evident.

Încă din 1909, geograful german Theobald Fischer de la Universittea din Marburg, atunci când compara spațiul geografic românesc cu o acvilă, spunea că dacă aripile acesteia sunt Moldova și Muntenia, iar capul - Dobrogea, trupul nu putea fi decât Transilvania. Trebuie să recunoaștem că prin această inspirată reprezentare a unității pământului și neamului românesc, savantul german prefigura, cu un deceniu înainte, marele succes politic din anii 1918/1919, care a dus la reunirea neamului în fruntariile firești ale României Mari.

Din păcate, încă din momentul plămădirii sale, România Mare a fost atacată din toate părțile de revizioniștii maghiari, sovietici, bulgari și chiar sârbi. Tragediile naționale din vara anului 1940 și septembrie 1944 ne-au retezat părți substanțiale din trupul neamului, lăsând cicatrice și chiar răni deschise până astăzi.

De mai bine de jumătate de veac, oamenii de rând și savanți încearcă să explice cauzele cesiunilor teritoriale pe care a trebuit să le acceptăm în anii celui de-al doilea război mondial.

Am fost și suntem încă tentați să le punem și mai mult pe sema "altora", puteri mai mari și mai mici din jurul nostru, pe seama "celuilalt" - cum spun cercetătorii sferei lmentalităților. Și totuși... Oare noi, românii, începând cu elitele politice care ne-au condus, nu am avut nici o vină? Oare am învățat ceva din greșelile trecutului?

Unitatea statului român a fost atacată atât în anii 1936- 1940, 1944-1947, 1950-1960 sau după 1990, prin metode și scenarii surprinzător de asemănătoare. Au diferit doar intensitatea și rafinamentul loviturilor aplicate, strâns legate de natura vremurilor: războiul "cald" sau "rece", tranziția de la capitalism la socialism sau viceversa.

Mă voi opri asupra a două căi prin care s-a încercat și se încearcă fărâmițarea teritorială a țării și subminarea unității sufletești a neamului.

Ideea "autonomiei Transilvaniei", a "federalizării României", a "autodeterminării națiunilor asuprite din România" până la separarea de statul național-unitar au fost teme dragi partidelor maghiare interbelice, "Madosz-ului" comunist, Uniunii Populare Maghiare - bine înțesată de hortiști transformați peste noapte în democrați și comuniști, ale unor lideri comuniști de origine maghiară ai anilor '50, pentru ca astăzi să fie îmbrățișate de udemeriștii "radicali" și "moderați" - deopotrivă. Dacă în primăvara anului 1944, după ocuparea Ungariei de trupele germane, liderii maghiarilor din Transilvania de Nord vorbeau de necesitatea creării unei "provincii autonome sub conducere exclusiv gemană" (vezi Arhiva S.R.I., Fond D, dosar 6.006, pg. 140), în toamna aceluiași an, când trupele româno-sovietice eliberau Transilvnia și Ungaria, aceiași lideri maghiari vorbeau despre o "provincie transilvană sovietică" (Ibidem, pg. 174) oricând unificabilă cu Ungaria propriu-zisă, ce accepta statutul de "protectorat sovietic".

Pe de altă parte, guvernele "burgheze" Sănătescu și Rădescu, mai apoi chiar cel al "democratului" dr. Petru Groza, erau acuzate de incapacitatea de a împlini dorințele poporului, obligațiile asumate față de aliați, de a instaura libertatea și egalitatea socială. Pe acest fond de atacuri și acuze apar cedările: Universitatea maghiară "Bolyai" la Cluj (1946-1959) și Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1968).

Ceea ce pretind astăzi un Katona Adam, Tokes Laszlo, Csapo Iosif, Eva Maria Barkik, în declarații și proclamații făcute la Odorheiul Secuiesc, Oradea, Cluj, Cernatul de Jos, Miercurea Nirajului sau aiurea, nu sunt decât recomandări derivate de vechiul vis de impunere a "autonomiei Trnsilvaniei", de separare etnică în toate sferele vieții, de făurire a unui stat maghiar în hotarele statului român.

Subminarea unității sufletești a națiunii române s-a făcut și se face prin insinuarea existenței unor mari deosebiri între "regățeni" și "ardeleni" în plan moral, al receptării obligațiilor față de munca zilnică, al rafinamentului cultural-spiritual. Ardeleanul, chipurile, duce în spate restul țării. Din munca lui se înfruptă "regățenii". Singurul remediu posibil ar fi scuturarea "jugului sudist", detașarea Transilvaniei de restul României (vezi în acest sens o analiză mai adâncă în Declarația noastră politică din 3.VI.1997).

Dacă în primăvara anului 1946, un propagator al acestor idei găsim în persoana generalului român Emil Buzincu - inspectorul Cercurilor Teritoriale de la Corpul VI Teritorial, "văzut numai în cercurile maghiare din Cluj, de asemenea, și în compania unor unguroaice suspecte de spionaj" (Ibidem, pg. 521), în zilele noastre vechiul clișeu este reanimat de un Sabin Gherman și fundația "Pro-Transilvania", care s-au "săturat de România".

Se poate persevera pe drumul reconcilierii istorice româno-maghiare?

Un răspuns neutru îl putem găsi în următoarea apreciere făcută în martie 1945 de Legația Elveției din București : "Românii fac dovadă de idealism și naivitate, dacă își închipuie că șovinismul maghiar milenar se va transforma repede și radical într-o atitudine complet nouă, dezinteresată și înțelegătoare, purificată de orice sentiment național egoist și de orice gând de revanșă".

Ungurii, care au dovedit întotdeauna că știu să profite de evenimente, au sesizat și de data aceasta "momentul politic", dezvoltând la maximum vechile și noile lor legături, în scopul regenerării și refacerii lor, indiferent de metode și mijloace.

Aceiași tactică au adoptat-o ungurii, dealtfel, nu numai din România, dar și în Iugoslavia și Cehoslovacia" (Ibidem, pg. 337).

Ce trebuie să facă puterea pentru a stopa proliferarea planurilor de autonomizare a diferitelor provincii ale României, încă stat național-unitar?

Oferim liderilor politici de astăzi, de la putere și din opoziție, deopotrivă, concluziile oferite Preșeșdinției Consiliului de Miniștri a României anului 1945, de specialiștii Departamentului de Sinteze din Serviciul Special de Informații al României: "Prin propaganda și acțiunea în favorarea acestei idei (autonomia Ardealului și Banatului - n.n.) s-a creat o stare de spirit din care pot rezulta efecte adânc dăunătoare asupra potențialului general al populației românești și al statului însuși.

Interesele naționale românești și ale statului român reclamă remedierea urgentă a stării.

Afirmarea categorică a suveranității naționale prin vorbe și fapte, suprimarea propagandei autonomiste sub orice forme s-ar prezenta; îngrădirea libertății de organizare a minorităților; redresarea morală și materială a populației românești; contracararea efectelor produse de propaganda interesată, precum și extirparea radicală a tuturor uneltirilor subversive - sunt condiții imperative, reclamate de viitorul neamului" (Ibidem, pg. 454).

Fie ca sfaturile venite din trecut, pe pagini îngălbenite de arhive, născute dureros din situații șocant de asemănătoare cu cele de astăzi să fie receptate și valorificate până nu va fi prea târziu!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Buzatu - exprimarea nemulțumirii față de modul în care se face politică în România;

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Buzatu, de la P.D.S.R.

Se pregătește domnul deputat Vasile Ghica, independent.

   

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamnă președintă,

Stimați colegi...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cinci minute!

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

În cei 6 ani în care am fost membru al Parlamentului, și sunt și în acest moment, nu am luat cuvântul niciodată, de la această tribună, la acest moment al declarațiilor politice.

Consider însă că, momentul acesta, al declarațiilor politice, este un moment foarte important, de care nu trebuie abuzat, dar în care trebuie să intervii pentru a spune ceea ce crezi, atunci când o situație devine explozivă.

Poate că nu aș fi luat cuvântul nici astăzi, dacă modul în care se face politică în România nu ar fi devenit un mod insuportabil și inacceptabil.

Cred că principala caracteristică a modului în care se face politică în România astăzi este acela de a rezolva toate treburile țării, de a rezolva problemele economice și sociale ale României prin intermediul rezolvării unor probleme ale unor persoane, sau ale unor grupuri de persoane influente, legate fie de lumea intelectuală, fie de lumea afacerilor.

Este de ajuns, cred eu, să enunț aici doar 3 exemple. În primul rând, este vorba de problema, discuția iscată în mass-media, pe tema "Loteriei Naționale", în fruntea căreia s-a situat însuși președintele Senatului, domnul Petre Roman.

O asemenea autoritate a descoperit, dintr-o dată, că situația sportului este dezastruoasă în România, fără să analizeze, fără să vadă dacă nu cumva și situația altor sectoare de activitate este, de asemenea, dezastruoasă. Cât îl costă pe cetățean, de exemplu, îngrijirile medicale în acest moment, asistența medicală? Cât îl costă pe cetățean coșul zilnic?

Aceste chestiuni au fost uitate de la înalta tribună a Senatului. aceste lucruri nu mai sunt luate în considerație, dintr-o dată, cea mai importantă problemă devine "Loteria olimpică", în jurul căreia, mediile de informare din România au început să desfășoare o vastă campanie.

Un al doilea exemplu este legat de "Afacerea Țigareta (II)", în care înalți responsabili ai statului român au fost implicați cel puțin prin lipsa lor de participare, și prin lipsa lor de decizie fermă.

Președintele Emil Constantinescu , care s-a lansat ca apostol al unei campanii împotriva corupției, nu a reușit să impulsioneze în nici un fel organismele statului, pentru ca cei implicați în această afacere să fie aduși măcar în fața justiției. Majoritatea lor, deci aproape toți, se află acum în libertate, așteptând niște decizii care, poate, nu vor veni niciodată.

Pe aceeași linie, o altă afacere, am putea spune, uriașă, este aceea legată de "Bell-Helicopers", de achiziționarea de helicoptere, care a făcut atâta vâlvă în presa românească. Ea nu a fost privită ca o posibilitate de a dezvolta în România o industrie aeronautică puternică, ci mai mult ca un mod de a da satisfacție unor afirmații ale responsabililor principalului partid de guvernământ, Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, și Președintelui Emil Constantinescu.

Cum văd responsabilii politici ai actualei coaliții majoritare și Președintele Emil Constantinescu rezolvarea acestor situații. Cum înțeleg să promoveze un mod de a face politică în România - am urmărit chiar zilele acestea, când persoanele incomode care încearcă să-și spună cuvântul pe aceste teme, fie sunt date afară, fie instituțiile care se ocupă de aceste probleme sunt culpabilizate.

Nu aș vrea să mai dau exemple aici, ci doar să cer liderilor de partid - președintelui Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, președintelui Partidului Național Liberal și președintelui Partidului Democrat - să dea declarații publice, prin care să dezavueze acest mod de a face politică, să ceară demisia actualului Guvern, a premierului Radu Vasile, iar Președintelui Constantinescu îi solicit să convoace partidele politice, pentru a purta discuții cu liderii acestora, să discute cu liderul Senatului și al Camerei Deputaților în vederea convocării alegerilor anticipate.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Vasile Ghica - despre schimbare și în sensul schimbării în politica de guvernare a actualei coaliții;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Vasile Ghica. Se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

Încă o dată, fac apel la dumneavoastră, la cele 3 minute. După cele 3 minute, am să întrerup microfonul. Deja, colegii dumneavoastră au abuzat prea mult.

   

Domnul Vasile Ghica:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Convenția Democrată Română a câștigat alegerile în 1996 cu un slogan devenit celebru: schimbarea.

Pentru cei ce mai sperau ceva, schimbarea a fost privită ca ceva salvator. Cine își imagina că schimbarea în bine, vehiculată cu atâta suflu, va lua sensul schimbării pe criterii clientelare și al schimbării de dragul schimbării, variante riguros aplicate de actuala coaliție guvernamentală, în binele propriu?

Cum putem cataloga, atunci, schimbarea din cel mai sărac județ, din cea mai săracă țară din Europa?

Numirea ca prefect al Județului Vaslui a unui tânăr lipsit de experiență, poet, specialist în vândut gumă de mestecat, cu calități dictatoriale și un apetit de acumulare în interes personal ce depășește cu mult orice record în materie.

Numirea în funcția de director al F.P.S. a unui tânăr licențiat în mașinații termice, ce a reușit să ardă într-un timp record economia județului.

Mai există în vigoare legile referitoare la angajarea și promovarea în muncă?

La vizita de lucru a ex-premierului Ciorbea în Județul Vaslui, goarna dorobanților țărăniști a sunat, adunând cât ai clipi, 60 de directori de societăți comerciale, cu capital majoritar sau parțial de stat, pentru a asculta rezultatele unei guvernări de excepție.

Dar, tare s-a mai supărat mult stimatul și iubitul ex-premier, când a aflat că din cei de 60 de directori prezenți, 5 dintre aceștia nu au gustat din suflul schimbării, permițându-și să prezinte în spirit critic aprecieri la adresa guvernării sale. Cum disciplina de partid impune fapte, nu vorbe, în 3 zile, ghilotina schimării reintră în funcțiune și capul directorului celei mai mari fabrici textile din zonă cade. Cu rugi și ploconeli, conducerea județeană a P.N.Ț.C.D.-ului reușește să convingă un om sport să preia conducerea acelei fabrici.

Cum au mai rămas pe post doar doi directori ce au păcătuit simpatizând cu alte formațiuni politice, președintele P.N.Ț.C.D.-ului Vaslui, în persoana prefectului Dumitru Bălțatu, și secretarul general al P.N.Ț.C.D.-ului județean, în persoana directorului F.P.S., Florin Anicăi, pot raporta conducerii supreme de partid și de stat îndeplinirea planului înainte de termen.

Așa să-i ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În sfârșit, un domn deputat, care s-a încadrat în timpul respectiv. Vă rog să-i urmați exemplul.

 
  Petre Naidin - critici la adresa ministrului privatizării;

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin.

Se pregătește domnul deputat Raicu Romulus, de la P.U.N.R.

   

Domnul Petre Naidin:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Plecat de la împăciuirea Cotrocenilor cu convingerea că realizarea reformei este principala rațiune a actualei guvernări, domnul Sorin Dimitriu, ministrul privatizării, se pune pe treabă. "Până la sfârșitul lui 1999 vom privatiza tot" declara acum câteva zile la Constanța.

Spre binele nostru, ca recolta să fie bogată, mai include pe listele recunoștinței planetare, încă 2.700 de societăți cu capital de stat, chiar dacă mai sunt 1.200 din care s-a vândut doar o treime. Ferm, hotărât, primul ombusman al națiunii, tacit știut că zeii sunt de partea celor tari, chiar cu inteligență, strecurând meandrele țării drumurilor, sau crepuscularul unor comunicații neperformante aflate însă în gestiunea altora.

În nebănuita sa bunătate, cu frica lui Dumnezeu, ca orice creștin democrat, dar mai puțin de lege, ministrul speranțelor noastre oferă ca trufanda investitorilor strategici cam ce are mai bun economia națională, așa cum a fost cu industria cimentului, "la prețuri chiar extrem de scăzute", afirmă dumnealui. desigur un pic mai bine pentru dânșii să fie, chiar și pentru un anumit domn, licitantul "Petro-Midia S.A.", urmărit de zece ori de justiția americană.

De la mic pân-la nimic, adică plătit numai ca să primești, s-a ales și varianta prețului pe un dolar. Găurit sau nu, teza dolarului este sinteza crezului din celebra gândire economică a "mormanului de fier vechi", obținut însă, după o aprigă muncă, ca la galere de demolare, știut fiind că trebuie să ne fie rău, ca apoi să ne săturăm de bine. Chiar dacă în economiile mature de piață, mai puțin inteligenții reformei știu să distrugă creator competitorii neperformanți, în timp, cu perioade de grație, prin valorizarea potențialului de redresare a acestora.

La un preț serios de vânzare vin și companii serioase, interesate de piețele naționale de materii prime și, respectiv, de desfacere.

Însuși Mântuitorul, în Evanghelia după Matei, îndeamnă: "să nu îngropi talanții..."

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Imediat.

"... și să-i pui să creeze alții, căci tot celui ce are i se va da, și-i va prisosi, iar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua".

"Împreună să înfăptuim lucruri bune" - spun cei care guvernează politic în Triunghiul Bermudelor, uitând că are mai multă profunzime decât orice ...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă rog să încheiați, că vă întrerup microfonul! Ultima propoziție...

 
   

Domnul Petre Naidin:

Dreptate! Ochii plânși vor să te vadă.

Vă mulțumesc.

 
  Romulus Raicu - aducerea la cunoștința actualei puteri a situației comunității românilor din Ucraina;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Raicu Romulus.

Se pregătește domnul deputat Vasile Stan, de la P.D.S.R.

   

Domnul Romulus Raicu:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică pe care-o rostesc astăzi în fața dumneavoastră, se dorește a fi un semnal de alarmă prin care, ca parlamentar român, doresc să aduc la cunoștința actualei puteri și a tuturor oamenilor politici din România situația grea cu care se confruntă comunitatea românilor din Ucraina după semnarea Tratatului de bază româno-ucrainean.

Greutățile pe care le întâmpină frații noștri din Ucraina le-am putut cunoaște în urma deplasării unui grup de parlamentari români la Cernăuți, care în zilele de 12-13 septembrie au avut discuții deosebit de fructuoase cu fruntași români bucovineni, alături de care am participat la manifestarea culturală "Limba noastră cea română".

Demn de reținut este faptul că atât liderii românilor din Bucovina, cât și simplii cetățeni cu care am discutat, au condamnat Tratatul încheiat între România și Ucraina, pe care ei nu-l recunosc, datorită dezinteresului cu care puterea de la București a abordat problema drepturilor minorității românești din Ucraina, ca și faptul că România a renunțat de bunăvoie la vechile teritorii românești, Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, Ținutul Herței și Insula Șerpilor.

Dacă în România au existat oameni politici, puțini, care au acceptat încheierea și semnarea unui asemenea tratat, din perspectiva iluzorie a accederii țării noastre în structurile euro-atlantice, românii din Bucovina au respins și atunci, după cum resping și acum, tratatul parafat la Constanța.

Românii ucraineni consideră, pe bună dreptate, că actuala putere de la București a vândut unui stat care nu a avut niciodată drept de stăpânire asupra Bucovinei.

Cei care au semnat un asemenea tratat, ar trebui să aibă curajul să recunoască măcar în doisprezecelea ceas că, departe de a întări încrederea reciprocă, tratatul aduce serioase prejudicii intereselor naționale românești.

Prezența unui număr apreciabil de parlamentari români a fost singura bucurie a fraților noștri bucovineni, după momentul semnării tratatului. Nu întâmplător, când am început discuțiile cu ei, Arcadie Opaiț a exclamat: "În sfârșit, v-ați amintit de noi!?"

Oare de ce trebuie să ne căutăm frații numai atunci când se află în suferință? Să ne adune pe noi laolaltă doar suferințele semenilor noștri? Cum de nu le auzim suspinele și deschidem ochii doar atunci când plânsul îi îneacă?

Domnilor deputați,

Afirm cu tărie că în Bucovina de Nord și Sudul Basarabiei, situația românilor este gravă. Dacă actuala putere, noi toți, nu ne vom uni eforturile, și vom continua să stăm în expectativă fără a acționa, s-ar putea să nu mai avem la ce merge în Bucovina, pentru că nu vom mai avea cu cine să vorbim limba română.

Românii sunt îngrijorați de presiunile care se exercită asupra lor, scopul urmărit de autoritățile ucrainene fiind eliminarea limbii române din școli. Strategia este deja proiectată: mai întâi se va introduce obligativitatea predării a 40% din obiectele de învățământ în limba ucraineană, apoi, treptat, limba ucraineană va înlocui treptat limba română.

Situația este și mai gravă la Odessa, unde s-au închis 18 școli, iar în școlile rămase se va introduce limba moldovenească în grafie chirilică.

Toate aceste măsuri ale autorităților ucrainene nu pot avea alt rezultat decât eliminarea limbii române și, implicit, deznaționalizarea românilor. Pentru a nu se ajunge la un asemenea deznodământ, cerem Guvernului României să intervină de urgență pentru monitorizarea Tratatului româno-ucrainean și pentru punerea în aplicare a prevederilor sale.

Doamnelor și domnilor,

Dacă vrem ca în teritoriile românești încoroprate Ucrainei să mai auzim dulcea limbă românească, dacă vrem să sperăm în viitor la o posibilă reîntregire, să nu lăsăm să ne fie ucisă limba.

Dacă limba română va fi înlăturată din școlile românești, nu va mai fi nici naționalitatea română în Ucraina, iar urmașii noștri ne vor condamna în veci.

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Stan - răspuns unei autoare care a semnat un articol injurios la adresa PDSR în ziarul Cotidianul;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Vasile Stan.

Se pregătește domnul deputat Octavian Bot, independent.

   

Domnul Vasile Stan:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

În ziarul "Cotidianul" de sâmbătă, 12.IX, la rubrica "Pre limba scriitorului", o oarecare Eugenia Tudor Anton, sub titlul "Lăcuste roșii", varsă venin, proferând vorbe grele, jignitoare la adresa președintelui principalului partid de opoziție, domnul Ion Iliescu, și a membrilor săi, etichitetându-i ca "ceată de scandalagii".

Sunt curios să știu dacă această făcătoare de articole jignitoare a scris ceva - o carte, o nuvelă, o poezie - care poate fi luat în considerație.

Probabil că această doamnă, nerealizată profesional, preferă să fie coadă de topor, sărind în apărarea politicii falimentare a actualei opoziții. Îi reamintesc stimabilei că la sfârșitul anului 1996, economia avea creșteri anuale, iar acum mergem în toate domeniile spre colaps și prăpastie.

Oare este vinovat P.D.S.R.-ul că producția industrială într-un an și 7 luni a scăzut dramatic? Că salariul real a scăzut pe 1997 și 1998 cu 25%? Pensia reală a scăzut cu 30%? Sau că PIB-ul a scăzut în 1997 cu 6,6% și această scădere continuă?

Deoarece domnia sa este îngrijorată de urechile fălticinenilor, care, fără să-i forțeze nimeni, au auzit adevăruri de necontestat, vin și întreb: ce vină are populația acestei țări să suporte efectele dezastruoase ale unei politici economice fără orizont? Ce s-a realizat din promisiunile electorale? Unde este scăderea fiscalității? Unde sunt cele 60 miliarde promise de viitorul președinte Constantinescu la confruntarea, de la Televiziune, cu domnul Iliescu? Unde sunt sacrificiile făcute de conducătorii actuali, în locul populației acestei țări? Unde sunt reforma și privatizările fără precedent promise? Unde sunt cabinetele medicale gratuite pentru pensionari, promise de domnul Ciorbea? Unde sunt drumurile publice pietruite?

Fălticinenilor nu trebuie să le poarte nimeni de grijă, deoarece știu să aprecieze unde este adevăr și unde este minciună și probabil că nu acceptă ca cineva să vorbească în numele lor. Deoarece în articolul "Făcătură" se fac referiri la înaintași de seamă ai fălticinenilor, vin și întreb pe necunoscuta doamnă ce ar fi spus iluștrii înaintași ai urbei Bucureștiului, ca Lascăr Catargiu, Barbu Delavrancea, George Călinescu, Costin Nenițescu, Mircea Eliade ș.a., dacă ar fi avut posibilitatea să vadă greutățile materiale, în care se zbate acest popor...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Vasile Stan:

... despre umilințele la care este supus de către o coaliție creată artificial și care duce țara spre faliment economic și social.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc. Și vă recomand să-i trimiteți și doamnei ziariste ceea ce ați spus astăzi pentru noi.

 
  Octavian Bot - despre învățământul particular ca o alternativă viabilă și necesară și lipsa legislației specifice;

Domnul deputat Octavian Bot. Se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

   

Domnul Octavian Bot:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Recunoașterea învățământului ca prioritate națională, de către toate guvernele ce au condus țara din decembrie 1989 până în prezent, presupune, în primul rând, preocuparea continuă și susținută pentru realizarea reformei în acest domeniu.

Învățământul particular, componentă esențială a reformei, s-a dovedit a fi o alternativă viabilă și necesară, a cărui activitate suferă, din păcate, datorită indeciziei și inconsecvenței în promovarea legislației specifice acestui tip de învățământ. Sunt nenumărate exemple, prin care se poate dovedi, dacă nu o atitudine răuvoitoare, cel puțin indiferența față de învățământul particular. Unul dintre aceste exemple este cel al celor peste 8.000 de absolvenți ai învățământului particular preuniversitar, care au susținut examenul de bacalaureat la unități similare de stat, puși în situația de a nu li se recunoaște diplomele, după ce unii s-au prezentat și la examene de admitere în facultăți, datorită neadoptării, de către Senat, a proiectului de Lege privind dreptul absolvenților din învățământul preuniversitar de a-și finaliza studiile la unități similare de stat, proiect de lege adoptat de Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară.

Ceea ce pare, la prima vedere, un aspect minor este, în realitate, o mostră a nepăsării față de soarta a mii de tineri care nu au altă vină decât aceea că au ales să învețe într-o școală particulară, și nu într-una de stat.

Recentele precizări transmise de Ministerul Educației Naționale inspectoratelor școlare județene, în legătură cu salarizarea profesorilor din liceele particulare, sunt de natură să îngrijoreze, reducând posibilitățile școlilor particulare de a-și angaja profesori competenți care, cum e și firesc, optează pentru angajarea în învățământul particular și datorită salariului mai atractiv.

Atâta timp cât școlilor particulare li se pretinde ca cel puțin 60% din personalul didactic să fie încadrat cu norma de bază în unitatea respectivă, mi se pare nepotrivită intervenția Ministerului Educației Naționale în salarizarea acestui personal, care nu este plătit din bugetul statului. Măsura contravine, oricum, regulilor economiei de piață. De tratament asemănător din partea statului se bucură și universitățile particulare. Ordonanța nr.54/1998 aduce atingere indirectă intereselor învățământului superior particular, deschizând universităților de stat calea unei concurențe neloiale. Prin această ordonanță, universitățile de stat au dreptul de a înscrie studenți peste numărul de locuri scoase la concurs, în urma achitării unei anumite taxe. Instituirea taxei de școlarizare în învățământul universitar de stat contravine prevederilor art.32, alin.4 din Constituție, în care se spune: "Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii, cât și prevederilor art.7 și 58 din Legea învățământului".

În timp ce universitățile particulare folosesc banii proprii, cât și baza materială proprie, cele de stat au la dispoziție baza materială și banii statului. Dacă bugetul învățământului de stat și baza materială a acestuia suportă o cifră mai mare de școlarizare, atunci această cifră trebuie stabilită corespunzător, asigurând tuturor studenților gratuitate, lăsând instruirea plătită în seama universităților particulare, care nu primesc nimic de la bugetul de stat.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Octavian Bot:

O problemă deosebit de importantă, pentru soarta învățământului superior particular, este cea a adoptării proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, discutat în Senat și transmis Camerei Deputaților la 15 iunie.

Dacă ținem cont de faptul că, prin tergiversarea adoptării acestui proiect de lege, ne jucăm practic cu soarta a peste 150.000 de studenți, care se pregătesc în universități particulare, se impune discutarea sa în procedură de urgență.

În contextul celor arătate, solicit Biroului permanent al Camerei Deputaților înscrierea cu prioritate pe ordinea de zi a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc.

 
  Eugen Nicolicea - critica neîndeplinirii promisiunilor electorale, în special la adresa Președintelui României;

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul deputat Nicolae Groza, independent.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Nivelul de trai este o dovadă clară a neîndeplinirilor promisiunilor electorale ale puterii actuale și ale președintelui Emil Constantinescu.

În teritoriu și mai ales în mediul rural, electoratul a trecut prin mai multe faze: de la nedumerirea inițială, nemulțumirea a început să fie manifestată mai întâi prin critici, apoi prin înjurături, iar mai nou s-a trecut la blesteme. Mai mult, au început să fie modificate și proverbele. Astfel "peștele de la țap se împute", cu aluzie directă la porecla lui Emil Constantinescu, dovedește că electoratul este conștient că de starea actuală nu este de vină doar Guvernul, ci și președintele.

Chiar dacă Emil Constantinescu stă mai mult prin străinătate, aceasta nu-l scuză, ci-l acuză. Am recitit jurământul depus de acesta la învestirea sa ca președinte al României: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile, libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României". Care "propășire spirituală și materială a poporului"?! O vedeți și dumneavoastră! Care "putere și pricepere" a lui Emil Constantinescu, când acesta declară că este scârbit de ceea ce se întâmplă în țară? Care "drepturile cetățenilor", când Emil Constantinescu indică cine să fie anchetat și împotriva cui să se îndrepte atacurile, deși firele corupției duc spre Cotroceni. Despre ce "respectare a Constituției", când chiar el o încalcă? Astfel, prin implicarea sa, nu și-a îndeplinit obligația de a fi garant al Constituției și de a fi mediator între puterile din stat. Nu aș da ca exemplu decât faptul că a acceptat modificarea Legii învățământului, prin ordonanță de urgență, ca o răsplată pentru voturile primite de la unguri. Nu a respectat separația puterilor în stat, formulând un atac grosolan la adresa justiției, pe care a încercat și încearcă să și-o aservească.

După întâlnirea de la Cotroceni, Emil Constantinescu a dovedit că nu este un mediator echidistant, ci este un instigator înregimentat politic, amenințând chiar parlamentarii PNȚCD cu pierderea funcțiilor pe viitor.

În concluzie, pentru președintele Emil Constantinescu nu există decât două soluții: ori demisia, ori inițierea, de către Parlament, a procedurii de suspendare a președintelui României, în conformitate cu art.95 din Constituție.

 
  Nicolae Groza - apel către Parlamentul României adresat de inginerii români din Ucraina;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Groza, independent și se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

   

Domnul Nicolae Groza:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Solicit atenția Guvernului, a domnului prim-ministru, atenția Ministerului Afacerilor Externe, solicit atenția consilierilor de la Președinția țării, care se ocupă de problemele de relații externe.

Participanții la cel de al treilea Simpozion științific al inginerilor români de pretutindeni, cu tema "Societatea informațională", organizat la București, în zilele de 11, 12 septembrie 1998, de Asociația Generală a Inginerilor din România, luând act de pericolul ce amenință păstrarea identității naționale a poporului român băștinaș care locuiește compact în regiunea transcarpatică, Cernăuți și Odesa din Ucraina, pericol semnalat în intervențiile inginerilor români din Ucraina, adresează Parlamentului României următorul Apel:

"Către Parlamentul României

Proiectul de lege "Bazele conceptuale ale învățământului minorităților naționale din Ucraina" a fost elaborat în primăvara anului 1997 de cercurile guvernamentale ucrainiene. Acesta prevede desființarea școlilor popoarelor băștinașe care locuiesc compact în Ucraina, inclusiv a școlilor comunității românești, începând cu clasa a patra.

În urma demersurilor și protestelor vehemente ale societăților românești din Ucraina, ale societăților altor comunități naționale, cât și datorită poziției unor deputați, acest proiect nu a ajuns în sala de sesiuni a Radei supreme a Ucrainei în anul 1997, însă, în vara acestui an, cercurile respective au lansat o nouă variantă a aceluiași proiect de lege, sub titlul "Concepția învățământului minorităților naționale din Ucraina".

În această situație critică, solicităm senatorilor și deputaților Parlamentului României un sprijin urgent pentru salvarea școlii naționale românești din Ucraina și, prin urmare, a poporului român moldovenesc din Ucraina. Se impune ca drepturile poporului băștinaș român moldovenesc din Ucraina să fie apărate și în baza prevederilor Tratatului cu privire relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina, semnat la 2 iunie 1997, deoarece, în sesiunea actuală a Radei Supreme a Ucrainei, urmează să fie examinat proiectul Legii cu privire la învățământul mediu general de stat din Ucraina, prin care s-ar putea astfel încălca drepturile constituționale ale popoarelor băștinașe, inclusiv ale românilor moldovenilor, la învățământul de toate gradele în limba maternă".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - despre necesitatea ca Guvernul să se exprime cu fermitate și claritate în problemele fundamentale ale țării;

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește domnul deputat Ionescu Nicolae de la PUNR.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu mare îngrijorare, constatăm că, în ultimii ani, s-a dezvoltat un curent de contestare a istoriei, iar relecturarea ei continuă să fie trecută în zona naționalismului și, după caz, a extremismului.

De la îndemnul la sacrificiul istoric și patriotismul cu discreție, până la "m-am săturat de România", afirmații ale oamenilor puterii sau ale susținătorilor puterii, toate reprezintă, în opinia noastră, un demers riguros programat de forțe străine interesului național.

Credem că se urmărește mondializarea Europei, iar România nu este vizată a fi nucleu economic sau nucleu al civilizației în harta ei culturală.

Un alt punct de vedere privește mutațiile din structura geopolitică a lumii de azi, exprimat în hărțile culturale. Potrivit acestui punct de vedere, România este împărțită, printr-o falie religioasă, în două: una catolică protestantă și alta ortodoxă. Frontiera estică a civilizației catolice desparte Transilvania de România. "Granițele statelor nu coincid cu granițele etniei maghiare", spunea primul ministru ungur, în turneul său triumfal prin Transilvania, în aplauzele UDMR, demonstrând, bineînțeles, numai la noi că este prim-ministru pentru toată maghiarimea. Din partea Guvernului României, nu a avut nici un fel de replică reală.

Iată că, recent, un oarecare Sabin Gherman, din zona civilizației vestice, declară, în "Monitorul de la Cluj", că s-a săturat de România. Să fie, oare, numai un gând propriu sau este o stare cultivată în opinia unor comunități din Transilvania?! Nici aici nu a venit răspunsul ferm din partea Guvernului.

În civilizația estică, se întâlnesc, tot mai mult, opinii și decizii privind limba moldovenească, alta decât limba noastră cea română, populația de români este numită "populație de moldoveni", alfabetul latin se înlocuiește cu cel chirilic, istoria este falsificată, în institute și academii, tot din est, din nou, fără un răspuns pe măsură din partea Guvernului.

Tot acum, s-a născut ideea euroregiunilor, o nouă fragmentare a teritoriului național, după alte criterii. Să fie, oare, euroregiunile numai dorința dezvoltării economice?!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să vă pregătiți să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Bejinariu:

Am și încheiat, cu întrebări, două la număr. Domnilor guvernanți, ce faceți cu unitatea statului unitar român? Când vă veți decide să vă exprimați, acasă și în lume, clar și ferm, în problemele fundamentale ale țării?! Să nu fie prea târziu!

 
  Nicolae Ionescu - semnalarea unor abuzuri ale prefectului de Pitești;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Ionescu Nicolae, de la PUNR. Se pregătește domnul deputat Ioan Sonea, independent.

   

Domnul Nicolae Ionescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Cu puțin timp în urmă, la Inspectoratul de poliție al județului Argeș, au fost înlocuiți din funcție colonelul Nicolae Mihăescu, șeful Poliției rutiere și căpitanul Angheloiu, șeful Poliției rutiere pe municipiul Pitești. Schimbarea s-a făcut și în urma adresei din 31 iulie 1998 a prefectului Aurel Teodorescu către colonelul Dan Pătuloiu, șeful Inspectoratului de poliție al județului Argeș. Atragem atenția asupra tonului imperativ al prefectului: "Vă solicit să procedați la înlocuirea imediată a acestora din funcție".

Fiind de notorietate gafele făcute de Aurel Teodorescu și conflictele sale cu oamenii legii, opinia publică vrea să afle dacă există o legătură directă între demiterea celor doi și următoarele fapte. Unu: cu un an în urmă, prefectul Teodorescu, aflat la volanul mașinii Prefecturii, a produs un accident, în care a fost găsit vinovat, iar polițiștii de mai sus i-au suspendat permisul de conducere pe timp de o lună. Doi: acum două luni, prefectul Aurel Teodorescu a dispus abuziv închiderea parcării din preajma Palatului administrativ al județului, în pofida faptului că parcarea era destinată acestui scop, prin Hotărârea Consiliului municipal Pitești. Pentru acest abuz, prefectul a fost amendat de Primărie cu 7 milioane lei. Cei doi ofițeri de poliție demiși au refuzat să respecte "așa cum am stabilit verbal", ordinul prefectului, ordinul aberant să închidă parcarea.

În concluzie, vrem să știm dacă aceste destituiri nu reprezintă un amestec politic în treburile Poliției, care trebuie să aplice legea indiferent cine se face vinovat, conform principiului "Nimeni nu e mai presus de lege", și dacă nu cumva avem de-a face cu un act de răzbunare al cetățeanului Teodorescu pe polițiști. Aici trebuie menționat faptul că în 1982 profesorul prefect Aurel Teodorescu a fost condamnat la 8 luni închisoare de Judecătoria Pitești, pentru "că a condus pe drumurile publice un autoturism, fără a poseda permis de conducere", pedeapsă pe care nu a mai executat-o, pentru că, în timpul cercetării penale, în 1982, Ceaușescu a dat Decretul de grațiere nr.349/1982.

Dacă domnul ministru de interne Gavril Dejeu și domnul general Berechet, șeful IGP, au hotărât, în urma unui control și a unei analize, să-i zicem "temeinice", înlocuirea celor doi comandanți ai Poliției argeșene, nu ar fi cazul ca, în urma deselor sesizări a massmediei argeșene și centrale, a parlamentarilor și cetățenilor, asupra incompetenței și neimplicării în problemele complexe ale județului, ale profesorului de germană din comuna Țuțulești, să analizeze temeinic această situație, și domnul prim-ministru Radu Vasile și să se implice dânsul, hotărând înlocuirea prefectului de Argeș, ...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Nicolae Ionescu:

Imediat.

... conform principiului de competență, cu un alt specialist din cei 15.000, eventual fără antecedente penale și cu experiență de conducere.

Permiteți-mi, în încheiere, să vă supun atenției o altă problemă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu. Domnule deputat, ați depășit timpul. Vă întrerup.

 
   

Domnul Nicolae Ionescu:

Am încheiat.

Săptămâna...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dumneavoastră vă puteți folosi de procedura întrebărilor și interpelărilor, pentru ce ați spus.

 
   

Domnul Nicolae Ionescu:

Da.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, data viitoare, mai aveți, marțea viitoare, timp destinat. Acum nu mai...

 
   

Domnul Nicolae Ionescu:

Poate înlocuiți...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ați terminat timpul, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Ionescu:

Mă refeream la românii din Bucovina. Am făcut parte din delegația...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, data viitoare, marțea viitoare.

 
   

Domnul Nicolae Ionescu:

Solicit colegilor, așa cum am solicitat și în județ, deci tuturor parlamentarilor, tuturor cetățenilor țării să doneze cărți pentru românii din Bucovina de nord și din Basarabia și, de asemenea, să se găsească, de către autorități, o soluție pentru ca aceste cărți să ajungă la frații noștri de peste Prut, pentru că sute de mii de volume stau la Siret sau la Suceava și nu pot să ajungă dincolo.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea - observarea unor discrepanțe între legislația învățământului și aspectele întâlnite în practică.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Sonea, independent. Se pregătește ultimul vorbitor, în sfârșit, domnul deputat Mihai Vitcu de la PDSR.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

S-a mai amintit, aici, art.2 din Legea învățământului spune că, în România, învățământul constituie prioritate națională, însă multe din fenomenele care se manifestă în acest domeniu contrazic acest lucru. Iată că, nu cu multe zile în urmă, s-a deschis anul școlar 1998 - 1999 și se constată deja o serie de nereguli. Menționez doar câteva.

  1. Acolo unde catedrele se completează cu ore de la alte discipline decât cele de specialitate ale dascălului, acestea se plătesc cu un tarif corespunzător unui suplinitor cu bacalaureat. Acest lucru este nefiresc, cel puțin sub aspectul neluării în considerare a experienței didactice. Logica este însă pe dos: dacă nu au catedra integrală în specialitate, trebuie umiliți și desconsiderați și acest lucru se manifestă mai ales în școlile rurale, unde viața dascălilor ,oricum, nu este cea mai roză. Pe de altă parte, în felul acesta, se diminuează veniturile dascălului.
  2. Cum nu toți profesorii pot locui la țară, pentru cei care fac naveta, nu se mai fac decontările, sporul de navetă care era prevăzut prin statut.
  3. Conform statutului, pentru anumite zone în care erau prevăzute sporuri bănești pentru lucrătorii din școli, aceste sporuri nu se mai achită, un alt mod de a diminua veniturile dascălului, acesta din urmă datorită unor neconcordanțe între activitatea Ministerului de Finanțe și Ministerului Educației Naționale.
  4. În foarte multe școli, nu s-au realizat, în această vară și în acest început de an școlar, igienizări, consiliile locale nealocând fondurile necesare.
  5. În numeroase școli, la constituirea claselor, s-a depășit numărul maxim de elevi pe clasă, ajungându-se la efective de 36 de elevi la clase începătoare, la clasa a cincea, chiar a întâia. Și, în același timp, se manifestă încă o anomalie: se lucrează, conform unor repartiții de ore, cu doi dascăli la aceeași clasă, în același spațiu.
  6. Personalul nedidactic care lucrează în școli este neglijat total. Avându-se în vedere posibilitatea de încadrare într-un interval, s-a mers la limita inferioară, ajungându-se, astfel, la cazuri de diminuare a veniturilor, față de situația anterioară.
  7. O situație aparte o constituie cadrele didactice la casele de copii aflate în subordinea Departamentului pentru copilul aflat în dificultate, aceste departamente, în subordinea, de fapt, a consiliilor județene. S-a promis menținerea statutului de personal didactic a celor încadrați la aceste instituții, aceasta prin Ordonanța nr.26, dar nu s-a respectat această promisiune. Există cadre didactice care sunt într-o situație foarte delicată: li s-a desfăcut contractul de muncă, pe parcursul anului sau pe timpul verii, nemaiputând participa, în aceste condiții, la operații de transferări. Sigur că aceste elemente și altele au făcut obiect de discuție între sindicatele din învățământ și Ministerul Educației Naționale și nu s-au luat măsurile corespunzătoare.

Consider că este imperios necesară abordarea, cu toată seriozitatea, a problemelor care conduc la nerespectarea Legii învățământului și a Statutului personalului didactic, pentru a se evita deteriorarea, în continuare, a sistemului educațional din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Ultimul vorbitor, domnul deputat Mihai Vitcu de la PDSR. Este în sală? Deci am scăpat, nu este în sală.

Rog responsabilul din partea Direcției tehnice să-mi comunice prezența.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă a doua parte a ședinței de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 294, sunt absenți 49, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 46.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit și este în număr de 126.

Potrivit programului aprobat, urmează să intrăm în dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Am o problemă de procedură!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Domnul deputat Țurlea, pe procedură.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Doamnă președinte,

Am primit, în casetă, o hârtie reprezentând răspunsul Comisiei juridice la o cerere a mea, făcută de la tribuna Camerei Deputaților, privind anularea mandatului de deputat a domnului Bárányi Francisc. Întrucât cererea a fost făcută la această tribună, este normal, cred eu, cel puțin, ca răspunsul să fie dat tot la această tribună, cu atât mai mult cu cât domnul președinte al Comisiei juridice a refuzat să mă primească atunci când au dezbătut această cerere. De aceea, doamnă președinte, vă rog să programați, în ordinea de zi, eventual săptămâna viitoare, un punct în care domnul președinte al Comisiei juridice să vină aici, să-și prezinte argumentele pentru această hotărâre a comisiei domniei sale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Biroul permanent al Camerei Deputaților, întrunit ieri, luând act de decizia Comisiei juridice, a hotărât să transmită, spre informarea tuturor deputaților, această hotărâre, inclusiv a dumneavoastră.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative pentru declararea comunei Geoagiu oraș (Amânarea votului final) .  

Deci intrăm în ordinea de zi și punem în discuția Camerei Deputaților propunerea legislativă pentru declararea comunei Geoagiu oraș.

Am să rog inițiatorii și comisia de specialitate să ia loc la partea de prezidiu special destinată lor.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Constat că nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Ion Cîrstoiu, președintele Comisiei de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În data de 23 octombrie 1997, Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată, în fond, cu propunerea legislativă privind declararea comunei Geoagiu oraș.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină și imunități nr.128/3.12.1997, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci din 20.01.1998 și avizul Consiliului legislativ din 18.10.1997. De asemenea, s-a avut în vedere și Informarea prezentată de Guvern și transmisă cu adresa nr.2448.

În ședința din 17 februarie 1998, comisia a analizat și propune spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Clinciu va prezenta punctul de vedere al acestuia.

 
   

Domnul Eugen Clinciu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să dau citire punctului de vedere al Guvernului, care mi-a fost transmis de Departamentul administrației publice locale.

În conformitate cu prevederile art.110 alin.1 din Constituție, Guvernul României formulează următorul punct de vedere, la propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Geoagiu din județul Hunedoara, inițiată de un număr de 8 deputați.

În Programul de guvernare, este prevăzută, între altele, și elaborarea unui proiect de Lege privind reorganizarea administrativă a teritoriului care include, într-o etapă ulterioară, și proiectul de Lege privind promovarea unor comune în categoria orașelor. Proiectul de lege va cuprinde toate propunerile de acest fel, din întreaga țară și va putea fi promovat după adoptarea unui act normativ care să cuprindă criterii de natură demografică, socio-economică, geografică și istorică necesare promovării unor localități în categorii superioare. În acest sens, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, în proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a, Rețeaua localități, a propus criterii unitare pentru trecerea unor comune în categoria orașelor.

Menționăm că aceste proiecte de lege sunt în curs de definitivare, urmând a fi supuse, în ședința de Guvern, spre însușire și apoi înaintate Parlamentului spre dezbatere și adoptare. Având în vedere cele arătate, considerăm că nu se justifică supunerea propunerii legislative parlamentare spre dezbatere și adoptare, ea fiind reținută și analizată în vederea includerii în proiectul de lege inițiat de Guvern. Acesta este, doamnelor și domnilor, punctul de vedere al Guvernului, desigur că dumneavoastră veți decide prin votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc și eu. Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul. Domnul deputat Moroianu.

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să propun dezbaterii o chestiune de principiu. Este foarte important să promovăm astfel de propuneri legislative, dar cred că un mod de abordare unitar ar face mult mai mult bine imaginii Parlamentului României. La ce mă refer. Chiar în cursul acestei săptămâni și a săptămânii trecute au fost date câteva avize de la comisie pentru respingerea unor propuneri asemănătoare; mă refer la comuna Șomcuța Mare, județul Maramureș, la comuna Filipeștii de Pădure, județul Prahova, la comuna Răducămeni, județul Iași, precum și alte două propuneri privind avansarea la gradul de municipiu a orașelor Sebeș și Săcele. Cred că o asemenea abordare diferențială nu face onoare și bine imaginii Parlamentului României.

Propun ca acest raport să fie retrimis comisiei și comisia să aibă un punct de vedere unitar privind toate aceste propuneri legislative. Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte al comisiei, vă rog dacă vreți...

Deci, domnule deputat Moroianu, am să vă rog să fiți atenți la dezbateri și vorbiți cu aparatul tehnic după aceea.

Domnul deputat Moroianu a spus că, comisia pe care, cu onoare, o prezidați nu tratează unitar propunerile legislative de acest tip. Pe unele le-ați propus pentru respingere. Și a propus să retrimitem la comisie această inițiativă legislativă pentru a o trata unitar cu celelalte.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Da, de acord, așa este. Noi am trimis spre Guvern, pentru analiză și cuprindere în acel capitol IV al planului de amenajare a teritoriului, toate sesizările pe care noi le-am avut privind ruperea localităților în mai multe comune, cât și o serie de localități care nu îndeplinesc unele criterii. Această propunere a fost analizată de noi în februarie 98, când erau mai multe asemenea lucruri.

Deci, noi așa am hotărât. Retrimiterea nu este nici o problemă, eu sunt de acord, însă acel cap.IV trebuie să apară mai devreme sau mai târziu, pentru că tot trimițând acolo, vă spun că am trimis peste 60-70 de solicitări și ne vom trezi cu ele probabil în ultima parte a anului și nu vom mai putea face nimic.

Eu sunt de acord cu trimiterea, nu aceasta este problema, dar nu se rezolvă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, înțeleg că sunteți de acord cu retrimiterea către comisie pentru a mai analiza...

Domnul deputat Moroianu. Realitatea este că este tratament inegal, categoric.

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Felicit pe domnul președinte pentru poziția care a avut-o. Mențin în continuare propunerea făcută de către colegi de a vota retrimiterea la comisie și de asemenea, cred că este iar un punct de vedere al Camerei Deputaților, nu trebuie să așteptăm ca Guvernul României, care a promis de 2 ani de zile că vine cu acest segment legislativ, să transmită către Camera Deputaților sau către Senat acest pachet unitar.

Cred că este onorant pentru Parlamentul României ca în județele unde, într-adevăr, sunt niște situații evidente de promovare, de ridicare în rang a unor localități, Parlamentul României să poată să decidă pozitiv aceste lucruri. Dacă și Guvernul la un anumit moment va veni cu o completare, salutăm această inițiativă, dar până acum nu am primit nici un termen plauzibil pentru astfel de propuneri și știm că toate localitățile care, de ani de zile, chiar și în mandatul trecut, au făcut astfel de propuneri, așteaptă cu nerăbdare promovarea de la nivel de comună la oraș sau de la nivel de oraș la statut de municipiu, așa încât, încă o dată, aducând bucuria exprimării unei poziții corecte din partea domnului președinte al comisiei, vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să votăm retrimiterea la comisie, în așa fel încât să abordăm unitar toate aceste propuneri.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Mircea Ciumara.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, doamnă președinte. În perioada 92-96 am îndeplinit aceeași sarcină ingrată de a răspunde la asemenea solicitări de a transforma satele în comune, comunele în orașe, orașele în municipii și toate să fie martir.

Constatăm că au trecut 2 ani de la alegeri, ne apropiem de anul 2000, toată lumea se gândește la alegerile din 2000 și o să fie niște propuneri masive să transformăm toate satele în municipii martir, pentru ca să putem să avem fiecare în circumscripții mai mulți votanți.

Rugămintea mea ar fi, în primul rând, să comunicăm întregii populații că, dacă transformăm un sat în comună, comuna în oraș, orașul în municipiu, cresc impozitele, să știe cetățenii că atunci când deputatul sau senatorul de la el din circumscripție îl fericește în acest fel, pe tot restul vieții, va plăti mai multe impozite și atunci mai scădem puțin acest elan.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar crește leafa primarului.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Poftim?!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Crește leafa primarului.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Păi, să știe cetățenii ce-i așteaptă, da.

În al doilea rând, în 1995, când la Guvern răspundea de problemele acestea domnul Cozmâncă, s-au făcut din toată țara propuneri de asemenea transformări. Există o evidență, deci, de aproape 5 ani de zile, foarte riguroasă la toate solicitările de a transforma satele în comune, etc., toată polologhia aceasta.

Eu zic să așteptăm ca Guvernul să ne prezinte, în sfârșit, după 5 ani de zile, un proiect unitar, în măsura în care deja au stabilit criteriile de ierarhizare a localităților, dar nu au puse la punct alte domenii din lege, putem pentru anumite localități să facem excepție, știm precis că se încadrează în criteriile care se vor avea în vedere, însă legea nu poate fi încă înaintată fiindcă sunt alte puncte nerezolvate. Deci, se pot face la ora actuală aceste discriminări în cazul în care Guvernul apreciază că se va încadra în viitoarele criterii, însă rugămintea mea este să punem capăt la acest entuziasm, pentru că în anul viitor vom transforma toate satele în municipii martir. Mulțumesc.

Deci, personal, nu agreez retrimiterea la comisie. În momentul în care vine Guvernul cu un proiect de lege, probabil că va fi propusă și această comună, nu prin inițiativa unui deputat, ci prin propunerea Guvernului.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Ana Gheorghe de la PDSR.

 
   

Domnul Ana Gheorghe:

Vă mulțumesc. Sunt și de la PDSR și sunt și unul din inițiatorii propunerii legislative ce face obiectul dezbaterilor.

De la început vreau să vă învederez că propunerea de a ridica la rangul de oraș a acestei localități se bazează pe date tehnice, adică această localitate întrunește toate elementele de a fi declarată oraș. Atunci când am făcut propunerea în sine, după cum domniile voastre observă, am avut toate acordurile atât ale consiliului local și deci, a cetățenilor de acolo, cât și a eșaloanelor superioare, adică a prefecturii.

De asemenea, cred că domniile voastre aveți convingerea că, atunci când am purces la această propunere, am discutat cu consiliul local și cu reprezentanții populației, inclusiv aspectul de fiscalitate. Evident că orice localitate cu un statut superior presupune și un consum de resurse financiare superior. Dacă aceasta este dorința cetățenilor care finalmente ar reprezenta ceea ce denumim noi în termeni juridici un referendum, eu susțin în continuare ca această propunere legislativă să aibă votul favorabil al domniilor voastre și în această situație, evident că această comună care este și stațiune balneoclimaterică va fi declarată oraș.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Eu susțin propunerea, însă am o neclaritate totuși. Vedeți că în componența acestei comune sunt 11 sate. Ce declarăm ca oraș? Declarăm localitatea Geoagiu sau comuna care are în componență...? că uitați-vă la ce distanțe se găsesc satele față de satul de reședință. Eu cred că localitatea Geoagiu, adică satul unde este stațiunea și nu cred că cele 11 sau 10 sate care sunt în momentul de față în componența comunei, potrivit Legii 2/68, acestea vor alcătui structura orașului Geoagiu. Adică am această neclaritate, încolo sunt de acord cu propunerea, așa cum este susținută.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, are cuvântul domnul deputat Mogoș din partea Grupului PNL.

 
   

Domnul Ion Mogoș:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Problema aceasta trebuie rezolvată de principiu și spun acest lucru având în vedere numărul mare de inițiative legislative cu un asemenea obiect și ar cuprinde într-adevăr o arie destul de largă de transformare a unor așezări rurale în orașe cu statutul, evident, corespunzător.

Eu susțin punctul de vedere exprimat de colegul, domnul deputat Moroianu, și cred că cea mai bună soluție ar fi restituirea la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, cu rugămintea ca respectiva comisie să îmbunătățească motivarea propunerii, a raportului respectiv, fie de respingere, fie de admitere a propunerii, în cazul de față de respingere, pentru că cel prezentat în momentul de față este unul și același cu toate rapoartele făcute la propunerile anterioare și pentru care Camera Deputaților a votat favorabil în anume situații, pentru câteva comune din țară.

Prezentarea laconică, lapidară cu motivarea că transformarea unei localități rurale în oraș ar presupune fonduri suplimentare necesare funcționării noilor structuri ș.a.m.d., apoi că există un proiect de lege în perspectivă privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării sunt argumente prea puține, iar cele care s-au prezentat astăzi și în eventuale ședințe următoare de către colegii noștri din Cameră vor fi insuficiente pentru a convinge într-un sens sau altul și a influența într-un fel votul nostru în această problemă, încât comisia, cu rugămintea pe care o lansez, să vină cu argumente suplimentare, fie privind cele de natură tehnică sau demografică sau știu eu..., sub toate aspectele, pentru a îmbrățișa propunerea acestei comisii ori în sens pozitiv, ori de respingere a unei asemenea inițiative.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu mulțumesc. Domnul deputat Bălăeț din partea Grupului PRM.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul dacă nu se ridicau aici niște chestiuni de principiu, în special în cuvântul domnului Ciumara.

Eu sunt pentru susținerea proiectului și cred că această comună Geoagiu cu băile pe care le cunoaștem cu toții și cu modelul de organizare a localității respective merită să primească titlul de oraș.

Cred că din punct de vedere principial, creșterea nivelului de civilizație a unei localități este o idee pe care noi trebuie să o încurajăm oricum, pentru că viața orășenească impune alți parametri de civilizație, alte structuri, altă organizare și este bine ca toți cetățenii țării să tindă către ceva mai înalt, mai ales că aici este vorba și de inițiative, de un anumit orgoliu colectiv al unei localități și chiar în ansamblul ei, comuna respectivă, cu localitățile înconjurătoare, poate să ducă altfel de viață decât aceea a unei comune, cu un centru mai bine organizat, cu proiecte de urbanizare care, realmente, să ridice nivelul de viață. Noi cunoaștem că localitățile transilvănene sunt în general mai adunate, mai puțin risipite decât localitățile din partea de sud în special și noi credem că, îndeplinind parametrii de oraș, o localitate poate fi transformată realmente în oraș.

În al doilea rând, aș vrea să arăt că noi, în Parlament aici, cred că este bine să nu tratăm lucrurile la nivel general, ci parțial, prin abordare diferențiată. Nu este nimic dacă o comună a trecut la votul nostru și s-a transformat în oraș, nu este nimic rău, pentru că am spus: criteriile sunt și ele relative, dar viața demonstrează obligația noastră de a da voie oamenilor să trăiască mai bine și mai civilizat. Și inițiativa deputaților care au semnat o asemenea propunere, mi se pare frumoasă, este o chestiune de orgoliu și de mândrie de a fi făcut ceva pentru zona în care se află ca deputați.

De aceea, cred că este bine să procedăm la o abordare diferențiată, să nu trimitem la comisie, ci să dăm votul nostru pozitiv pentru transformarea comunei Geoagiu în oraș.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul Mircea Ciumara și domnul Țurlea. Domnul Ciumara dă dreptul la replică.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Deci, domnule coleg Bălăeț, vă promit anticipat că atunci când va fi un proiect de lege bine fundamentat, voi vota pentru ca Geoagiu să devină oraș. Nu am absolut nimic împotriva ca Geoagiu - știu bine localitatea - să devină oraș, însă nu aș dori ca România să ajungă spre exemplu situația Regatului Unit al Marii Britanii, în care Londra nu are primar general, în care nimeni nu este capabil să explice care este structura administrativă, fiindcă este prin tradiție.

De aceea, rugămintea este să venim cu un proiect bine fundamentat cu niște criterii clare la nivel de țară și atunci votez pentru Geoagiu. Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Petre Țurlea și domnul Marțian Dan.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Venind spre tribună ca să vorbesc, un coleg m-a amenințat să nu cumva să... Domnule șef de comisie, poate sunteți bun și democrat atunci când vorbește cineva de la tribună. (Se referă la domnul Gheorghe Cristea care făcea unele afirmații din bancă.)

Deci, nu mă declar contra acestui proiect. Vreau însă să întreb pe distinsul președinte al comisiei care a dat acest aviz favorabil: De ce nu folosește aceleași unități de măsură? Comuna actuală, Filipeștii de Pădure, din Prahova pentru care am refăcut, deci, a doua oară, proiectul pentru a fi transformat în oraș, are mult mai mulți locuitori decât Geoagiu, are un aspect urban, are industrie, tot ce-i trebuie. De ce acolo ați dat aviz negativ și aici ați dat aviz pozitiv? Este o întrebare de logică. Nu sunteți același om când judecați și într-un caz și în altul? De aceea, sunt perfect de acord cu colegul meu din Prahova, domnul Moroianu care spune să fie date înapoi comisiei și să se dea aviz favorabil dar pentru toate când îndeplinesc condițiile minimale pentru acest statut.

Deci, propunerea primă care a fost, aceea a domnului Moroianu, eu cred, distinsă doamnă președinte, că această propunere ar trebui în primul rând pusă la vot.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu mulțumesc. Domnul deputat Dan Marțian. Acum dacă tot am încălcat regulile...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Numai pe partea aceasta le încălcați! (partea stângă.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, următorul înscris la ordinea de zi este domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu sunt de acord cu ideea care a fost enunțată aici că, într-adevăr, bine ar fi să avem un proiect de lege care să fie elaborat cu toate exigențele pe care le implică rezolvarea problemelor privind ridicarea la statul de oraș a unor comune și de asemenea s-au enunțat aici idei în legătură cu necesitatea fundamentării foarte riguroase a acestei acțiuni de schimbare a statutului unei localități rurale, unei comune într-o localitate urbană, deci orășenească.

Noi, însă, în această privință, ne confruntăm de 2 ani de zile cu un anumit punct de vedere al Guvernului, care, invocând necesitatea operării unor schimbări în ceea ce privește rețeaua de localități din România, când apar inițiative de acest gen, le respinge. Și eu cred că, în decurs de 2 ani de zile, ar fi fost posibil ca această chestiune totuși să fie tratată de către Guvern, să definească un anumit punct de vedere, nu la nivel de principiu, ci foarte exact și să fi operat câteva schimbări în această rețea de localități.

Deci, nu aș fi, din acest punct de vedere, de acord cu colegii care cer amânarea sau retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

În al doilea rând, proiectul de lege - așa cum vedeți dumneavoastră - este rezultatul unei inițiative legislative a colegilor noștri care sunt deputați din circumscripția electorală Hunedoara, mai puțin domnul deputat Sorin Dimitriu, probabil din considerente de a nu intra în contradicție cu membrii Guvernului și cu atitudinea pe care Guvernul o are în această problemă.

A treia remarcă, eu cred că se justifică ridicarea la rang de oraș a comunei Geoagiu din județul Hunedoara din mai multe considerente. localitatea deci, că despre Geoagiu este vorba, este adevărat că există în nota de fundamentare și un număr de date care aruncă o lumină asupra comunei în integralitatea ei, dar revin deci la satul care este centrul acestei comune și anume Geoagiu. Vedeți, din punctul de vedere al unor criterii importante, eu cred că sunt întrunite condițiile pentru ridicarea la rangul de oraș.

În primul rând, există acolo 91 de agenți economici care realizează o activitate economică ce se cifrează la circa 10 miliarde lei. Sigur, la prețurile de astăzi, nu putem spune că aceasta este o cifră spectaculoasă, dar în orice caz este o localitate care, cât de cât, a demarat în direcția evoluției spre un tip de activitate economică de inspirație urbană.

În al doilea rând, avem acolo o stațiune de cercetare și producție pomicolă, unitate de importanță națională, una dintre cele mai vechi din România.

În al treilea rând, este stațiune turistică, are acolo spațiul de cazare, vile - mă rog - alte stabilimente, în care sunt cazați oamenii care au nevoie de tratamentele balneare specifice caracteristicelor apei din zonă.

Din punct de vedere cultural, din punct de vedere al școlilor, centrul de comună are două școli generale, un grup școlar, două grădinițe de copii, sunt acolo un dispensar uman, dispensar veterinar și alte lucruri.

Mie mi se pare că dacă vrem, într-adevăr, să stimulăm procesul de urbanizare ca o caracteristică, un semn, o simptomă a modernizării, ridicarea la rangul de oraș și nu un oraș mare, eu cred că trebuie făcut acest pas în direcția stimulării unei asemenea tendințe și fiindcă numai în virtutea faptului că nu avem o lege care să trateze aceste lucruri, nu ar trebui să impieteze prea mult, pentru că cred că ar fi un act de nedreptate față de această localitate și față de această propunere. Sunt după aceea date privind structura patrimoniului locuințelor din centrul de comună, sunt date cu privire, mă rog, la istorie, este atestată documentar la 1271 și alte chestiuni.

Eu cer, deci, din partea noastră o judecată dreaptă, nepripită, negrevată de anumite prejudecăți și cred că merită să fie trecută în rândul orașelor, localitatea Geoagiu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cristea de la PNȚCD are cuvântul. Sau nu mai doriți? Mai doriți, da?

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, vroiam să spun că România este frumoasă și arată frumos atunci când se fac inițiative de acest gen. Și nu este rău, dar apelul meu este să privim lucrurile așa cum sunt ele. Probabil că localitatea Geoagiu, cu îngăduința de rigoare, poate deveni oraș, dar comuna Geoagiu cu cele 11 sate nu poate deveni oraș. Acele sate agățate pe unde sunt, nu sunt oraș, nu sunt elemente ale unui oraș, cu ceea ce înseamnă minimum de condiții de viață urbană, acel minim de condiții de viață urbană, sigur că se pot transforma repede, printr-un vot, printr-o ridicare de mână, orice localitate poate să fie numită oraș.

Și în județul Ialomița orașul Urziceni este municipiul Urziceni. Este destul de departe de municipiu, Urziceni, pentru că nu are decât vreo 18 mii de locuitori, și multe altele care sunt la distanță, dar pentru că, spunea colegul meu Mircea Ciumara, cineva vroia să câștige alegerile acolo l-a propus; a pierdut alegerile, dar aceasta este o altă poveste.

Deci, ideea mea, și cu aceasta mă opresc, este să discutăm serios proiectul ca atare sau el să fie refăcut la nivelul localității Geoagiu, unde sigur că lucrurile pot fi puse în discuție, dar comuna cu tot ceea ce înseamnă ea este, repet, departe, iar cei care sunt acolo știu, de altfel, foarte bine acest lucru - ce înseamnă comuna Geoagiu cu tot arealul pe care îl are și care, repet, este departe de ceea ce înseamnă urban în general și urbanism în general.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Pop Leon.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Mulțumesc.

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Doresc să adaug ceva la cele spuse până acum în legătură cu propunerea ca localitatea Geoagiu să devină oraș, pentru că îndeplinește condițiile standard cerute în această privință, atât din punct de vedere al vieții economice - este și stațiune balneară și are și centre de cercetare, ale elemente de structură și infrastructură și altele de asemenea gen. Dar ce este mai important este următoarea împrejurare: în aceste zile, cred că mâine sau poimâine, la Strasbourg Comunitatea Europeană va înmâna localității Geoagiu o diplomă de localitate de nivel european, care îndeplinește toate condițiile ca să se înscrie în rândul localităților din Europa, cu tot ceea ce le trebuie - cu elemente de infra și suprastructură, cu alte dotări, cu școli, cu centre de cultură, cu centru de cercetări, cu toate aceste elemente. Deci mâine Comunitatea Europeană va face dreptate și va stabili că , de nivel și structură europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Avramescu, și apoi domnul președinte al comisiei va răspunde la toată lumea.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Trebuie să recunoaștem că de la o vreme încoace s-au înmulțit propunerile de promovare a diferitelor localități: de la statutul de comună la statutul de oraș, de la statutul de oraș la statutul de municipiu, majoritatea propunerilor fiind inițiativa parlamentarilor, indiferent de culoarea lor politică din zona respectivă. Indiscutabil că planează, așa cum s-a spus și aici, bănuiala că în spatele unor realități se ascund și niște dorințe electorale, și acest lucru se întâmplă, și acum aș trece la niște principii, prin faptul că noi până acum nu avem niște criterii precis cuantificabile pe baza cărora să discutăm. Și, atunci, nu avem decât două soluții: ori trecem la un model, să zicem, canadian, unde și Montrealul, cu două milioane de locuitori, și o comună de la marginea federației, de unde vreți dumneavoastră, cu 10 mii de locuitori, tot comună se numește, soluție care probabil că este mai greu de a fi acceptată la noi, sau cerem Guvernului să vină cu un proiect de lege în care să se cuantifice diferitele criterii de încadrare a localităților: comune, orașe, municipii și așa mai departe, pentru ca noi, aici, să nu discutăm decât elementele care nu pot fi cuantificabile. Pentru că, altfel, continuăm discuțiile la nesfârșit, exact așa cum a spus un coleg aici la un moment dat - de ce Geoagiu să fie oraș, iar Filipeștii de Pădure, din motivele prezentate pe care le cunoaștem mulți dintre noi, încă nu poate fi oraș, și exemplele pot continua.

Deci aceasta este propunerea mea: ca prin comisie să se intervină la Guvern pentru un proiect de lege în care să se cuantifice aceste criterii, iar în ceea ce privește Geoagiu trebuie să ținem cont de singurul motiv fundamentat care a fost adus de colegul vorbitor de dinaintea mea - în legătură cu relația europeană a localității Geoagiu, care într-adevăr este justificată. Este primul element absolut concret adus aici.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul președinte Ion Cîrstoiu.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnilor colegi,

Acest raport vreau să vă spun că nu este al președintelui, ci este al întregii comisii, iar propunerea legislativă a fost analizată de aproape un an.

Comisia a hotărât să vă supunem spre dezbatere această propunere. Întoarcerea la comisie nu își are nici un sens, nu face decât să încurce și mai rău lucrurile și știți și dumneavoastră de ce.

În privința raportului, aș vrea să-i răspund domnului care a întrebat că este bine întocmit și nu avem ce completa la el. Există toate datele necesare, dacă încearcă să caute în raport.

Deci, de aceea, v-aș ruga, doamnă președintă, să supuneți la vot propunerea legislativă.

Referitor la comune sau sate, Legea nr.69 prevede că un oraș se organizează în cartiere și multe altele acolo - nu vreau să repet, deci nu acesta este un impediment. Impedimentul ar fi dacă am crea numai localitatea oraș și am lăsa satele în afară.

Vă mulțumesc și vă rog să o supuneți la vot.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Eu sunt obligată să supun la vot propunerea domnului deputat Adrian Moroianu pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Cu 8 voturi pentru, această propunere a fost respinsă.

Trecem la discutarea propunerii legislative.

Începem cu titlul legii.

Așa cum puteți citi în raportul comisiei de specialitate, acest titlu a fost amendat.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Cine este pentru titlul legii? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 2 voturi.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic a fost amendat și aveți amendamentele prezentate de comisia de specialitate în raport la pag.1, pct.2.

Dacă sunt comentarii asupra articolului unic, care va deveni art.1, așa cum a fost amendat de comisie? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, și art.1 a fost votat.

În raportul comisiei de specialitate, la pct.3, se propune introducerea unui articol nou, art.2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 4 abțineri.

Deci și art.2, nou, a fost adoptat.

Fiind o lege organică, programăm votul pentru această lege pentru marțea viitoare, la ora 11,00, când vor avea loc mai multe voturi.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind restituirea sumelor reținute cu titlu de garanție de 10% din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului și construcțiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog și compensarea cu aceste sume a obligațiilor de plată către bugetul de stat ale societăților comerciale furnizoare.  

Urmează la ordinea de zi proiectul de Lege privind restituirea sumelor reținute cu titlu de garanție de 10% din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului și construcțiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog și compensarea cu aceste sume a obligațiilor de plată către bugetul de stat ale societăților comerciale furnizoare.

În legătură cu acest proiect de lege avem o solicitare din partea Guvernului României.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Eugen Clinciu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege ar trebui să fie susținut în fața dumneavoastră din partea Guvernului de către domnul secretar de stat Stăiculescu de la Ministerul Industriei și Comerțului, care este specialistul ministerului în această problemă. Este o problemă mai veche, care revine anual în atenția Parlamentului României, o problemă destul de delicată și care trebuie tratată cu foarte multă atenție.

Domnul secretar de stat Stăiculescu face parte din delegația care primește delegația Republicii Kazahstan, domnul ministru Berceanu este plecat, de aceea, vă rugăm, în numele Guvernului, dacă se poate să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege pentru ziua de joi, când reprezentantul Guvernului va putea veni să susțină proiectul de lege în fața Parlamentului.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, ținând cont că avem o delegație foarte importantă pentru drumul petrolului prin România, din partea Guvernului a fost propusă amânarea, ca prim punct pe ordinea de zi de joi, a acestui proiect de lege, pentru că sunt indisponibile persoanele care ar putea să reprezinte inițiatorul.

Până să luăm o decizie împreună, are cuvântul domnul deputat Miron Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Nu am nimic împotriva acestei amânări, vă spun cu toată sinceritatea. Ca și ieri, fac o intervenție legată de modul în care lucrăm noi. Suntem într-o situație penibilă: ieri un coleg de-al nostru de la Putere a insistat ca această lege să vină în față, noi l-am sprijinit, pentru că ni s-a părut important, Guvernul, de față, a fost de acord, am modificat ordinea de zi, iar astăzi constatăm că am modificat-o degeaba.

Noi, cei de la Opoziție, este normal să nu avem aceste informații, dar trebuie să existe o oarecare minimă coordonare între grupurile parlamentare ale Puterii și Guvern.

Protestez împotriva acestui mod în care într-un fel sau altul suntem ridicoli; noi ne facem ridicoli în fața noastră și a presei. Sigur, nu am nimic pe fond, dar nu sunt de acord cu această atmosferă. Ieri am votat ceva, astăzi votăm amânarea a ceea ce am votat ieri. Ieri, această lege era pentru joi. Trebuia lăsată joi.

Fac un apel la colegii mei din grupurile parlamentare ale Puterii și la colegul de la Guvern să se coordoneze. Măcar noi între noi să apărem într-o situație oarecum rezonabilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc. Să știm de fapt și calendarul vizitelor și orarul avioanelor.

Da, domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Eu voi fi puțin mai categoric decât domnul secretar Mitrea.

Eu vă citesc ce scrie în regulament: "Proiectele și propunerile legislative avizate potrivit art.86-88 se supun dezbaterii Camerei Deputaților în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de aceasta."

Camera Deputaților a aprobat ordinea de zi, și potrivit ordinei de zi aprobate acest proiect trebuie să se discute. Deci noi nu putem modifica acum ordinea de zi și să spunem că va fi discutat joi.

Pe de altă parte, nu înțeleg poziția reprezentantului Ministerului pentru Relațiile cu Parlamentul. Au fost proiecte de lege pe care le-a susținut din partea Guvernului; nu văd de ce nu ar putea să susțină și acest proiect de lege.

În plus, vă rog să observați că în raport comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune ca acest proiect de lege să fie dezbătut în forma adoptată de Senat. Deci care sunt acele probleme pe care ar putea să le clarifice secretarul de stat de la Ministerul Industriei?

Doamnă președintă,

Eu consider că dacă amânați, dumneavoastră încălcați regulamentul, articolul pe care eu vi l-am citat. Deci, trebuie să trecem la dezbatere. Nu putem modifica în acest moment ordinea de zi.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Dacă dumneavoastră, nu dumneavoastră personal, ci membrii Camerei Deputaților sunt de acord să dezbatem în absența inițiatorilor, nu văd nici un motiv pentru care să nu-l discutăm astăzi.

Domnul secretar de stat numai ne-a anunțat că nu avem inițiator. De foarte multe ori noi am refuzat să discutăm legile în absența inițiatorului.

Domnul deputat Avramescu, mai doriți? Pe procedură.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Vreau să atrag atenția colegului meu, pe care îl simpatizez foarte mult, domnul Gaspar, că totuși acea prevedere din regulament nu este imperativă. Nu era necesar ca acolo să se scrie că ordinea de zi nu poate fi încălcată sau ceva de genul acesta.

Sunt complet de acord cu ceea ce a spus domnul Mitrea, pentru că într-adevăr nu se poate într-o zi să-l aduci în față și a doua zi iar îl amâni; complet de acord și este de dorit ca așa ceva să nu se mai întâmple. De fapt, acum nu mai avem încotro, o dată ce inițiatorul nu este prezent ca să-și susțină un punct de vedere.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Gaspar, replică. Și apoi trecem la discutarea proiectului.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreau să-i spun colegului meu, pe care tot așa de mult îl apreciez, că normele din regulament sunt imperative și de strictă interpretare. Deci ele sunt obligatorii și nu pot fi aplicate decât așa cum sunt înscrise în regulament.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă nu aveți nimic împotrivă, vom trece la dezbaterea proiectului de lege, și din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Decebal Traian Remeș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Doamnă președintă de ședință,

Domnilor colegi,

Comisia noastră a făcut raport și vă solicită votul pe forma care a trecut deja prin Senat, iar vis-a-vis de discuția purtată anterior aș susține, în interesul acelor firme care sunt implicate în derularea afacerii cu Krivoi Rog-ul și totodată în interesul bugetului de stat, discutarea acestui proiect de lege. În fapt, vă reamintesc că este vorba de livrări derulate în cursul anilor; unele dintre ele sunt foarte vechi. Data la care se prevede finalizarea lucrării de la Krivoi Rog este incertă; la discuția în comisie nu ni s-a putut spune nici măcar orientativ în ce an se vor finaliza aceste lucrări. Furnizorii de materiale și de utilaje pentru această lucrare au fost plătiți cu numai 90% din valoarea furniturilor livrate. În timp, la unii dintre ei s-au adunat restanțe neîncasate considerabile, iar din cauza blocajului financiar, parte din explicația acestuia pentru acești furnizori fiind și acea neîncasare de 10%, ei au rămas cu obligații neonorate către proprii furnizori și către bugetul de stat.

Ideea acestui proiect de lege este aceea a unei compensări favorabile respectivilor furnizori, pentru că se vor opri în acest fel penalitățile și majorările de întârziere pentru datoriile lor către bugetul de stat, datorii despre care nimeni nu poate să spună cine ar avea obligația să le onoreze prima dată. Furnizorii au dreptate să spună: plătește-mi integral ceea ce am livrat, iar bugetul de stat are dreptate să spună: plătește-mi obligațiile către mine.

Ca atare, nu cred, datorită situației pe care o tratează acest proiect de lege, că ar mai trebui un plus de convingere din partea unui reprezentant al Guvernului. Aș zice să judecăm noi și să votăm. Să trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege și să îl adoptăm în forma care a trecut pe la Senat.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul deputat Moroianu.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Două chestiuni de principiu: una este transparența. Cred că era necesar la această propunere legislativă să apară o anexă cu societățile comerciale implicate, valorile acestor garanții și modul de abordare al proiectui de lege să nu mai dea șansa a două etape care pot naște atitudini nu neapărat în spiritul legii a conducerii societăților respective. Și cred că pentru a ajuta într-adevăr bugetul de stat, fiindcă s-a spus de către domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci că acesta ar fi scopul principal al acestui proiect de lege, să fie gândit titlul puțin diferit, și aș face propunerea: "Lege privind executarea sumelor reținute cu titlu de garanție de 10%..." și textul continuă, pentru a face într-adevăr într-un singur pas trecerea la bugetul de stat a acestor sume.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc. Vă rog să scrieți amendamentul.

Eram la dezbateri generale, nu la discuțiile pe articole.

Dat fiind că nu mai dorește nimeni să intervină la dezbaterile generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Dacă sunt comentarii?

Domnul deputat, dacă doriți să modificați, vă rog să prezentați amendamentul în scris.

Da, poftiți, domnule președinte.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi și domnule coleg Moroianu,

V-aș ruga să renunțați la amendamentul privind titlul. Nu avem de-a face cu o executare silită, ci avem de-a face cu o restituire, cu o datorie adunată dinainte și de '89 și până la zi.

În ceea ce privește așa-zisa transparență, proiectul de lege nu vrea decât să reglementeze domeniul. La orice dată am face o listă a acestor datorii reciproce este perimată pentru ziua următoare, când o aducem în fața dumneavoastră. Eu zic că dacă noi tratăm domeniul, și vedeți că în corpul acestui proiect de lege se spune că legea se aplică numai acelor unități care au datorii către bugetul de stat, iar dacă au numai în limita datoriei, chiar dacă sunt îndreptățite la restituiri de 10 miliarde, dacă au datorie zero către buget sau au datorii mai mici de 10 miliarde, pentru ele se barează la limita datoriei lor către buget.

Ca atare, v-aș ruga să mă înțelegeți că nu se impune existența unei liste. Trebuie să avem încredere că, prin punctările reciproce, la fiecare caz în parte se va ajunge la suma la care va da dreptul această lege.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, domnule deputat, renunțați la amendament?

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Pentru a nu da naștere interpretării pe care a făcut-o domnul președinte, de executare silită, propun formularea: "Proiect de Lege privind transferarea la bugetul de stat a sumelor reținute cu titlu de garanție de 10%..." și titlul continuă.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, amendamentul să fie scris.

Deci, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Moroianu asupra titlului legii. Comisia s-a pronunțat.

Cine este pentru? 3 voturi.

Insuficient pentru a fi adoptat.

Cine este de acord cu titlul legii, așa cum a venit în proiect? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? 2 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Art.1.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci în unanimitate art.1 a fost adoptat.

Art.2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.2 a fost adoptat în unanimitate.

Art.3.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.3 a fost votat în unanimitate.

Art.4.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.4 a fost votat în unanimitate.

Art.5.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.5 a fost votat în unanimitate.

Art.6.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.6 a fost votat în unanimitate.

Art.7.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.7 a fost votat în unanimitate.

Art.8.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.8 a fost votat în unanimitate.

Art.9.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.9 a fost votat în unanimitate.

Pentru votul final vă propun procedura de vot deschis.

Dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, în condițiile de prezență anunțate la începutul acestei ședințe, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci acest proiect de lege a fost votat în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/1998 privind unele măsuri pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991.  

Pe ordinea de zi urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/1998 privind unele măsuri pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar, nr.18/1991.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul secretar de stat Petre.

   

Domnul Ștefan Petre (Secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației):

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați deputați,

Legea fondului funciar, republicată, prevede stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin constituirea și reconstituirea acestui drept pentru persoanele îndreptățite, în număr de 4,6 milioane, care să primească în proprietate 9,3 milioane de hectare. În acest scop, cele 2.949 de comisii locale au stabilit dreptul de proprietate, iar propunerile au fost validate de către comisiile județene.

Până la data de 28 mai 1998 au fost întocmite și înmânate celor îndreptățiți un număr de 3.109 mii de titluri de proprietate, ceea ce reprezintă 72,4% din total.

Eliberarea titlurilor se face după completarea proceselor-verbale de punere în posesie, prin măsurători topografice pentru întreaga suprafață.

O influență negativă determinată în eliberarea titlurilor de proprietate o au comisiile locale, conduse de primari, care, prin neaplicarea în această acțiune și a unor abuzuri făcute, au generat stări conflictuale care au necesitat soluționarea acestora prin noi validări la comisiile județene sau hotărâri judecătorești.

O altă cauză a întârzierilor în eliberarea titlurilor o constituie lipsa specialiștilor în măsurători topografice, cei aproximativ 1.500 de specialiști din afara Ministerului Agriculturii și Alimentației, angrenați în acțiunile de aplicare a Legii fondului funciar, fiind insuficienți.

Datorită acestor cauze, reprezentate și de faptul că Legea fondului funciar s-a modificat și s-a completat prin Legea nr.169/1997 și urmează ca această lege să se mai modifice, se impune continuarea aplicării și respectiv finanțării acțiunilor în anul 1999.

Pentru aceasta, este necesară includerea în Legea bugetului de stat pe anul 1999 a fondurilor necesare pentru plata contractelor de prestări de servicii, plata muncitorilor zilieri utilizați în activitatea de teren și achiziționarea de materiale specifice, care se ridică la o valoare de 55,5 miliarde de lei.

Fondurile care se vor aloca în 1999 se vor utiliza pe baza Normelor metodologice elaborate de Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Gheorghe Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia a analizat proiectul de lege. Am avut avizul Consiliului Legislativ și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și amendamentul care apare în raportul comisiei este de fapt o rearanjare a textului.

Deci, pe fond, comisia n-a modificat în nici un fel textul din ordonanță. Propunem votarea acestuia, în forma prezentată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă, din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul deputat Pereș Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PD.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

În expunerea de motive înaintată Camerei Deputaților și prezentată aici de domnul ministru sunt prezentate ultimele date statistice privind aplicarea Legii nr.18/1991, precum și motivația nerealizărilor.

Principala cauză privind neeliberarea titlurilor de proprietate, după părerea celor care au întocmit respectiva expunere, este neimplicarea în această acțiune și săvârșirea unor abuzuri de către comisiile locale conduse de primari, care au generat stări conflictuale ce au necesitat soluționarea prin noi validări la comisia județeană ori prin hotărâri judecătorești.

O altă cauză amintită ar fi, în opinia inițiatorului, lipsa specialiștilor în măsurători topografice.

Eu aș veni și aș mai completa, cu permisiunea dumneavoastră, pe lângă cele două motive, ar mai putea fi amintite, sau adăugate, dacă vreți, și altele la fel de obiective sau subiective, cum ar fi: lipsa voinței politice de a modifica în sensul explicitării unele articole din lege, precum și inerția unor comisii județene conduse numai pe hârtie de prefecți, faptic lăsate la dispoziția subprefecților sau a directorilor de prefectură, lucru care duce la tărăgănarea sau amânarea unor decizii.

Dacă Guvernul, în urma unor analize și propuneri ale Ministerului Agriculturii, nu va lua măsurile necesare sau nu va veni cu propuneri concrete privind limpezirea unor aspecte din teritoriu, pentru ca Parlamentul să dispună modificări legislative și pe viitor vom fi puși în situația de a discuta aprobarea de sume din buget, sume chiar importante, având în vedere amploarea lucrării de punere în posesie, în acest fel, nu știu când vom putea finaliza aplicarea acestei legi.

Având în vedere însă importanța deosebită a terminării acestor acțiuni, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota acest proiect, precum și includerea în proiectul de buget pe 1999 a sumei de 55,5 miliarde de lei, fonduri pentru aplicarea Legii nr.18, dar solicităm ca până la apariția proiectului de buget în Parlament, Ministerul Agriculturii să prezinte toate problemele, de orice natură, care au dus și mai duc la împiedicarea aplicării Legii nr.18, pentru ca să se poată lua hotărârile sau măsurile legislative corecte, de corecție și chiar de sancționare a unor fapte nelegale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale, din partea grupurilor parlamentare? Nu mai dorește nimeni.

În aceste condiții, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, și articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței pe articole.

Titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

În unanimitate, a fost adoptat titlul ordonanței.

Art.1 a fost modificat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii asupra amendamentelor prezentate de comisie?

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Doamnă președinte,

Fără a face comentarii la ceea ce a propus comisia și la discuțiile din comisie, eu cred că aici este nevoie de intervenția, foarte pe scurt, a Ministerului Agriculturii, să ne spună care este direcția în care se folosesc aceste fonduri, pentru că la art.1 se vorbește despre acțiunile legate de punerea în aplicare a acesteia, respectiv a Legii nr.18.

Deci, Ministerul Agriculturii este, după părerea mea, obligat, cel puțin moral, dacă nu și de altă natură, să spună cum a cheltuit banii până acum și pentru ce-i va cheltui din momentul acesta înainte, când această ordonanță va deveni lege?

Vreau să vă spun că Legea nr.18, Legea fondului funciar, sau dacă vreți reforma funciară în România este blocată și de aceea nu înțelegem noi, de ce trebuie bani pentru blocarea reformei? Dacă dăm bani, ar trebui să dăm bani pentru accelerarea reformei în domeniul funciar.

Vă mulțumesc. Deci, cred că este obligatorie intervenție ministerului și vă rog frumos să solicitați să se dea această explicație.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, puteți, pe scurt, nu trebuie cheltuielile în amănunt. Deci, pe scurt: direcția în care au fost cheltuite fondurile și pentru ce se intenționează. Ați spus în expunerea dumneavoastră, dar probabil că domnul deputat nu a fost atent.

 
   

Domnul Ștefan Petre:

În primul rând, dorim să deblocăm această situație, nu să frânăm, în nici un caz.

Este vorba despre niște bani care se vor acorda în primul rând pentru măsurători, pentru cei care execută aceste lucrări în teren, pentru deplasări, pentru tot felul de cheltuieli care se referă la evidențe și așa mai departe.

Și până acum, pentru aceste elemente de cheltuieli s-au alocat aceste sume.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat Lăpușan, nu sunteți mulțumit. Poftiți.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Doamnă președinte,

Eu nu vreau să pun în dificultate reprezentanții Ministerului Agriculturii, pentru că eu știu că este un sector foarte greu. Însă, dânșii și-au făcut tot felul de situații.

Pot să ne spună cât a costat punerea în posesie și eliberarea unui titlu de proprietate în anul 1998? Sigur că au situațiile acestea.

Să vedem dacă ...., vreau să vă spun că vom ajunge la niște valori care depășesc valoarea terenului care a fost pus în posesie numai cu aceste cheltuieli și măsurători.

Deci, dânșii au evidența titlurilor de proprietate înmânate și au evidența banilor cheltuiți pentru această destinație, sau aceste destinații, dacă sunt mai multe.

Să ne spună cât costă, în medie, punerea în aplicare a Legii nr.18 și înmânarea unui titlu de proprietate unui cetățean român care are dreptul, în conformitate cu legea, și o să vedem dacă nu cumva aceste costuri depășesc costurile sau prețul pe piața liberă a terenului respectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, înțeleg că domnul secretar de stat nu are aceste date la îndemână. Probabil că le are la minister, sau le prezintă în cadrul comisiei de specialitate.

Domnul deputat Moroianu.

Suntem la dezbaterea art.1 din ordonanță.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Legat tot de ce a spus colegul Lăpușan, aș dori, din partea domnului secretar de stat, să ne facă o prezentare în detaliu a acestor cheltuieli, pe motivul că aplicarea Legii nr.18 este blocată nu numai fiindcă specialiștii OCAOTA nu au bani suficienți de deplasări și pentru partea de informatizare a acestor servicii, care este un element esențial pentru a dinamiza acest proces de punere în posesie și a eliberării titlurilor de proprietate, ci apare aici încă un element, al lipsei de fonduri pentru comisiile teritoriale, pentru comisiile locale de aplicare a Legii nr.18.

Primăriile, în clipa aceasta, nu mai un leu - fond pentru a putea plăti membrii acestor comisii, care trebuie, alături de specialistul OCAOTA, să treacă la măsurători și la punerea în posesie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc și eu.

Deci, înțeleg că nu mai sunt intervenții pe marginea art.1.

Supun votului dumneavoastră art.1, așa cum a fost modificat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art.1 al ordonanței a fost votat în unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, și art.2 a fost votat în unanimitate.

La art.3, în raportul comisiei de specialitate este prezentat amendamentul acesteia.

Dacă sunt comentarii?

Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sigur, eu nu contest buna-intenție a comisiei, vizavi de acest amendament. Se motivează că se dorea un plus de rigoare normativă. Dar părerea mea este că s-a ajuns la un minus de rigoare normativă.

Deci, textul inițial suna în felul următor: "în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe". Modificarea este: "...în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare....."

Termenul consacrat conform tehnicii legislative este ... atâta timp "de la data data intrării ..." Deci, se menționează această sintagmă: "de la data".

Părerea mea este că aducem o inovație care, mă rog, nu are nici un efect benefic, pentru că o să creăm un talmeș-balmeș, dacă vom continua pe această linie.

Părerea mea este că în toate actele normative varianta, textul inițial este formularea corectă. Și eu aș supune comisiei că nu cred că este bine ca să mergem pe o cramponare de asemenea manieră. Eu cred că textul inițiatorului este textul corect și respectă elementele de tehnică juridică și normativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, poftiți, domnule deputat, luați cuvântul.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Noi respectăm foarte mult ceea ce Consiliul Legislativ ne sugerează, așa că nu am făcut decât să respectăm textul pe care acesta ni l-a propus.

V-aș ruga deci ca disputa juridică să se transfere de la Comisia pentru agricultură complet în altă parte. Noi nu am făcut decât să respectăm ceea ce ne-a propus Consiliul Legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, obligația mea, conform regulamentului, este să supun votului dumneavoastră amendamentele propuse de comisie.

Cine este pentru art.3, cu amendamentele introduse de comisia de specialitate?

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abține cineva? Două abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, art.3 a fost votat în forma propusă de comisia de specialitate.

Pentru votul final la acest proiect de lege, vă propun modalitatea de vot deschis.

Dacă sunteți de acord? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/1998 .... și curge titlul mai departe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, acest proiect de lege a fost votat în unanimitate. Menționez că era o lege ordinară.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.106/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998.  

Pe ordinea de zi urmează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.106/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, pe scurt, vă rugăm.

   

Domnul Ștefan Petre:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației pe anul 1998 a fost prevăzută suma de 2.800 de miliarde de lei pentru instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori, ce a fost aprobată prin Ordonanța Guvernului nr.9.

În Camera Deputaților, cu ocazia supunerii spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9 privind instituirea sistemului de cupoane, au fost aprobate unele amendamente care până în prezent nu au fost adoptate și de către Senatul României.

Totodată, producătorii au solicitat ca, pe baza cupoanelor, să poată procura furaje combinate pentru sectorul zootehnic, cât și medicamente de uz veterinar pentru combaterea bolilor parazitare și de reproducție la animale. Prin aceasta, se facilitează accesul la decontarea pe bază de cupoane și a producătorilor agricoli din sectorul zootehnic.

În același timp, s-au primit sesizări că motorina ce se procură pe bază de cupoane ia și o altă destinație decât lucrările agricole. În prezenta ordonanță se propune ca motorina să fie scoasă de pe lista produselor ce se pot achita pe bază de cupoane, întrucât există posibilitatea achitării pe bază de cupoane a lucrărilor mecanice - grăpat, discuit, semănat, arat și așa mai departe.

În acest sens, am întocmit prezentul proiect de ordonanță, în forma inițială, pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.9.

În comisia de specialitate, discutând această problemă, am fost de acord ca motorina să fie reintrodusă în ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Gheorghe Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia a operat două modificări în textul venit de la Guvern și vă propune să votați ordonanța, cu modificările operate de Comisia pentru agricultură. Menționăm că am avut la dezbateri și avizul Consiliului Legislativ și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PD, are cuvântul și se pregătește domnul deputat Alexandru Lăpușan, din partea Grupului parlamentar al PDSR.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Acest sistem de subvenționare a agriculturii prin cupoane a iscat discuții pro și contra în anul 1998, mai ales prin modul de folosire și decontare a lor pe diferite lucrări sau produse pentru care au fost destinate.

De asemenea, unele acțiuni și lucrări, mai ales în sectorul zootehnic, viticol și pomicol, au fost exceptate din sistem, ducând la unele nemulțumiri, care au fost sesizate în repetate rânduri atât de noi, cât și de dumneavoastră.

Sesizările au mai fost făcute chiar de la tribuna Camerei Deputaților privind modul de folosire a cupoanelor pentru decontarea motorinei, care era utilizată în alte scopuri decât producția agricolă, motorina pe cupoane fiind cu cel puțin 25% mai ieftină, neincluzând taxa pe fondul special al drumurilor.

Considerăm că este necesar a revedea și a completa paleta acțiunilor pentru care s-a creat sistemul de acordare a cupoanelor, pentru a cuprinde și ajuta și pe alți producători agricoli exceptați din Ordonanța Guvernului nr.9/1998.

Dar, având în vedere că principalele lucrări ale acestei perioade sunt lucrările de bază - aratul, discuitul, semănatul, precum și recoltatul producției agricole -, ar fi păgubos și nefolositor ca acum să scoatem din ordonanță decontarea motorinei, chiar dacă suntem conștienți că o parte din această motorină ia o altă destinație.

Consider că excluderea motorinei din sistemul de cupoane nu ajută agricultura. Ar trebui ca atât Ministerul Agriculturii, cât și Ministerul Finanțelor, și probabil Ministerul de Interne, să găsească un mod de a urmări folosirea în scopul dispus al acestui produs.

Acum, avem nevoie de încredere că producătorii vor folosi cupoanele pentru înființarea culturilor agricole de toamnă, și nu pentru altceva.

Cu acest mesaj, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a votat și vă propune să aprobați raportul pe care fiecare dintre dumneavoastră l-a primit în casetă și Grupul parlamentar al Partidului Democrat va fi favorabil raportului întocmit de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Lăpușan, din partea Grupului parlamentar al PDSR.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Eu îmi aduc aminte, în primăvară, în iarnă, când s-a lansat acest sistem de cupoane, cum ministrul agriculturii de atunci și de acum spunea că este o experiență la care Guvernul va renunța, pentru că este în contradicție această procedură de a arunca cupoane pe o piață, fără să mai știm care este rezultatul acestui efort financiar public, până la urmă, și ne-a asigurat că Guvernul va găsi alte mecanisme pentru finanțarea agriculturii.

Vreau să vă spun că în programul de guvernare se prevede foarte clar că agricultura va fi generatoare de valori și că sprijinul va fi acordat numai pe criterii de competență.

Or, așa după cum știm și noi și sunt convins că știu și cei de la Ministerul Agriculturii, cupoanele se valorifică la crâșme, se dau sub formă de dar la nunți, sprijină dezvoltarea comerțului sub formă de troc - ia cuponul, na cuponul - și așa mai departe.

Având în vedere că aceste cupoane nu reprezintă altceva decât efort financiar public de la bugetul de stat, efort financiar care trebuie controlat de Curtea de Conturi atât în ceea ce privește modul în care ajunge la destinatar, cât și eficiența folosirii acestora, întreb pe cei de la Ministerul Agriculturii prezenți aici - domnul secretar de stat - să ne spună cum, prin normele metodologice de aplicare, Ministerul Agriculturii va putea să controleze eficiența folosirii acestor bani publici?

Or, dacă nu sunt prevăzute astfel de mecanisme, să ne spună că pur și simplu aceste cupoane nu vizează altceva decât calmarea spiritelor în zona rurală, acolo unde omul se mulțumește că a primit ceva, chiar dacă acel ceva este aproape de zero. Să ne spună poate și ce rezultate a avut folosirea acestor cupoane în toamna anului trecut și în primăvara anului acesta și, folosind această metodă extraordinară, care, din câte știu eu, nu este agreată nici de Fondul Monetar Internațional și nu este explicit prinsă în Programul ASAL de distrugere a agriculturii. deci, să ne spună care este avantajul și care sunt perspectivele folosirii acestor cupoane în campania de toamnă. Cât teren va rămâne nearat, care va fi suprafața - nu cea prognozată din teritoriu, ci cea reală, pe care se estimează că se va găsi sămânță în brazdă la termenele optime, în conformitate cu normele agro-metodologice?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul Tabără, din partea Grupului parlamentar al PUNR.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Eu nu am să mai discut aici această "metodă" de sprijin a agriculturii României. Am spus-o în urmă cu aproape un an și jumătate. Este în stenograme. Cine vrea să vadă care a fost poziția de atunci și care a fost efectul acestei acțiuni, se poate convinge astăzi.

Problema însă pe care o pun acum este: pentru ce facem aceste cheltuieli cu cupoanele respective și la cine ajung?

Și, în al doilea rând, lucrul cel mai important și pe care-l constatăm cu toții, din partea stângă până în partea dreaptă a sălii, este aceea că problema numărul unu pe care o ridică agricultorii la această dată este lipsa combustibilului necesar pentru a-și ara..., pentru prima lucrare a pământului.

Este inexplicabil cum se vine să se scoată din ordonanță și din lege efectiv ceea ce am votat în urmă cu aproape un an de zile, exact elementul esențial: motorina.

Dacă ea nu a ajuns acolo unde trebuie, vina nu este a agricultorilor serioși. Este a acelora care au vrut să facă de la început speculă cu aceste cupoane, așa cum s-a încercat - și-i rog pe reprezentanții ministerului să verifice conținutul Ordonanței nr.50, așa cum a fost făcută ea, să treacă banii de la contribuabilul român în buzunarul câtorva cetățeni din această țară, inclusiv, probabil, partide politice. Cred că din acest punct de vedere, sau mai ales din acest punct de vedere trebuie să fim extrem de atenți.

Eu mă bucur, probabil că această ordonanță va veni în discuție și Comisia pentru agricultură și-a spus cuvântul. Dar acum ar fi o crimă, repet, o crimă, să scoatem din ordonanță și respectiv din lege motorina pentru care se dau efectiv aceste cupoane. Pentru că, în rest, nu este altceva decât o speculație ordinară, fără nici un fel de rezultat în agricultură, unde este un dezastru, și dacă vreți să mergeți în continuare cu această metodă, atunci marea responsabilitate vă revine pentru acest sector.

Dar suntem datori aici, toți, să venim de aici, de la această tribună, și să spunem că elementul esențial pe care-l cer oamenii acum este ca pe aceste cupoane să se poată cumpăra combustibil pentru tractoare, ca să se poată ara terenul.

De ce trebuie scos din textul ordonanței? Este de neînțeles, decât dacă dorim să speculăm în continuare gras cu banii contribuabililor români.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu mai dorește nimeni.

Domnul președinte Gheorghe Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să fac o precizare.

Deci, am reintrodus motorina, domnule deputat. Și, dacă v-ați fi uitat atent, și piesele de schimb pentru tractoare.

Și vreau să mai fac, doamnă președinte, cu permisiunea dumneavoastră, o precizare. În raport s-a strecurat o greșeală de redactare. S-au trecut cele două amendamente în art.3 separat, ca și cum ar fi vorba de două articole separate. Deci, sunt amendamente la același art.3, însă, în redactare le-a trecut separat pe fiecare.

Așa că propunerea pe care o fac acum este ca pct.3 din raport să fie completat la final, deci pe această formulare, și cu termenul de "motorină". Și atunci, ambele amendamente intră în acest punct, și pct.4 din raport, în mod normal dispare și nu mai poate fi supus la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege.

Titlul legii, așa cum a fost amendat în raportul comisiei de specialitate. Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat, în unanimmitate.

Articolul unic, care a fost amendat de comisia de specialitate, este pus în dezbaterea dumneavoastră. Dacă nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră articolul unic, așa cum a fost amendat de comisie...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Citiți amendamentul, doamnă președinte!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveți raportul comisiei de specialitate, la următorul punct este diferențierea între ce se prezintă în raport.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Doamnă vicepreședinte,

Știu că este și raportul și amendamentele comisiei, inclusiv susținerea domnului președinte Cristea. În momentul în care supuneți la vot, vă rog să citiți textul corect, amendat, să nu votăm altceva, că până la urmă votăm și iese în Monitorul Oficial, cum s-a mai întâmplat, cu totul altceva.

Domnul Cristea, care este președintele comisiei și este obligat să ne prezinte forma finală a articolului respectiv, s-o citească aici ca să știm ce votăm. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu se referă la... domnul Cristea s-a referit la altceva, nu la articolul unic. Când o să fie cazul, o să-i reamintesc domnului Cristea să vină să ne citească amendamentul așa cum este.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci acum supuneți la vot amendamentul din raport, formularea comisiei?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci formularea comisiei din raport a articolului unic. Dacă nu sunt comentarii...

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

În unanimitate, articolul unic a fost adoptat.

Titlul ordonanței. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Am adoptat titlul ordonanței, în unanimitate. La articolul unic, în cazul raportului comisiei de specialitate, sunt prezentate două amendamente, dar care, de fapt, se pot comasa într-unul singur, prin adăugarea la pct.3 din raport, la sfârșitul frazei: "și a motorinei." Dacă domnul deputat și ceilalți, doriți să citim amendamentul? Nu este nevoie. Nu este nevoie. Se comasează pct.3 cu pct.4 din raport și apare un singur amendament, prin adăugarea cuvintelor: "și a motorinei" la pct.3.

Domnul deputat Moroianu.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Mă bucură poziția Ministerului Agriculturii prin care a revenit asupra textului cu motorina la popunerea comisiei și la amendamentele susuținute de domnul deputat Ilie Neacșu și de subsemnatul. De aceea, aș face apel în primul rând la domnul președinte al comisiei când face aceată prezentare să fie puțin mai atent la persoanele care au propus amendamente.

Vă mulțumesc anticipat, domnule președinte.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat ne spune că este unul dintre autorii amendamentului pe care urmează să-l votăm.

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Pentru acest amendament vreau să revin, pentru a înțelege Ministerul Agriculturii de ce este foarte importantă motorina, pentru a se păstra în viitoarele texte.

În primul rând, încurajarea producției interne de motorină, după aceea, societățile comerciale prestatoare de servicii din agricultură au un avantaj, dacă în text apare motorina și, de asemenea, posibilitățile de încasare a TVA-ului. De asemenea, pe viitor, la astfel de texte, cred că este bine să se aibă în vedere plata TVA-ului și să nu se mai facă trimiteri către mass-media la aceste valori, fiindcă din sumele care au fost alocate pentru aceste cupoane 11-22% din majoritatea elementelor care au fost prinse, practic se reîntorc la bugetul de stat. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumsc.

Domnul președinte Gheorghe Cristea ne prezintă exact cum sună partea amendată la articolul unic al ordonanței.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Observați că în raport este subliniată ultima parte la pct.3, care se încheie așa: "...și de reproducție la animale, a pieselor de schimb pentru reparația tractoarelor și a mașinilor agricole, precum și a motorinei".

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

"Repararea...", domnule!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Repararea, de acord. Deci "repararea", sigur că da. Așa e trecut în text.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea de voturi articolul unic al ordonanței, așa cum a fost amendat de comisia de specialitate, amendament prezentat de domnul prședinte puțin mai înainte, a fost adoptat în unanimitate.

Pentru adoptarea proiectului de lege, vă propun modalitatea de vot deschis.

Dacă sunteți pentru o asemenea procedură? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 106/1998... și titlul curge, în continuare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Acest proiect de lege, în condițiile de prezență anunțate la începutul ședinței și având un caracter ordinar, a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.49/1998 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru recepționarea, depozitarea și păstrarea grâului din recolta anului 1998.  

Pe ordinea de zi urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/1998 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru recepționarea, depozitarea și păstrarea grâului din recolta anului 1998.

Dacă din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, pe scurt, vă rog.

   

Domnul Ștefan Petre:

Vă mulțumesc.

Având în vedere producția de grâu pe anul 1998, care este de circa 5 milioane de tone, chiar și peste, pentru a sprijini în mod efectiv producătorii și societățile comerciale de morărit - panificație, precum și pentru evitarea deprecierii cantitative și calitative a produsului, a grâului, ca urmare a depozitării grâului în spații necorespunzătoare, propunem ca toate cheltuielile legate de recepționarea, depozitarea și păstrarea grâului din recolta acestui an, în spațiile construite special pentru acest scop, să fie suportate de la bugetul de stat. Depozitarea și păstrarea se asigură în spațiile societăților comerciale CEREALCOM, COMCEREAL, ROMCEREAL și societăților comerciale din rețeaua NUTRICOM care au posibilități de conservare și depozitare corespunzătoare. Costul acestor depozitări și păstrări se apreciază a fi de circa 14.500de lei/tona de grâu. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Gheorghe Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Comisia propune dezbaterea în forma prezentată de inițaitor, de Ministerul Agriculturii, deci nu a operat nici un fel de modificări. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la dezbaterile generale, dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege și începem cu titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Și articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

Titlul ordonanței. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul ordonanței a fost adoptat în unanimitate.

Art.1.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.1 a fost adoptat în unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Art.3.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Și art.3 a fost adoptat în unanimitate.

Art.4.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.4 a fost votat în unanimitate.

Art.5.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Și art.5 a fost votat în unanimitate.

Art.6.

Dacă sunt comentarii? Poftiți.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

La art.6 se spune că modul de decontare al cheltuielilor de recepționare, depozitare și păstrare va fi reglementat prin norme metodologice aprobate de Guvern. Eu aș vrea să fac aici o precizare și să sensibilizez Ministerul Agriculturii, plecând de la un fapt care ne lasă perplecși, aș putea spune, și anume că în bugetul de stat pe 1998 noi am prevăzut suma de 940 de miliarde pentru finanțarea lucrărilor agricole și a producătorilor agricoli. Vreau să vă spun că această sumă nici acum nu se derulează prin bănci și prin instituțiile abilitate cu distribuția acestor sume, deoarece nu au fost aprobate normele metodologice. Dacă și în cazul de față, cu aprobarea sumelor pentru depozitare și pentru păstrare se va proceda ca și în cazul sumelor care au fost prevăzute în bugetul pe 1998, nu are rost să mai aprobăm asemenea legi și asemenea ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci ce ați propus, domnule deputat? Ați făcut un comentariu? Vă rog repetați...

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

A fost numai pentru sensibilizare, doamnă președinte!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Numai să sensibilizeze, da? Vă mulțumesc.

Am crezut că nu am înțeles eu propunerea dumneavoastră și de aceea vă întrebam. Da. Vă mulțumesc pentru sensiblizare.

Cine este pentru art.6? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Și art.6 a fost votat în unanimitate.

Vă propun, pentru adoptarea finală a acestui proiect de lege, procedura de vot deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Vă supun spre aprobare acest proiect de lege care are caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Și acest proiect de lege a fost votat în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998, pentru panificație, destinat consumului intern, societăților comerciale de morărit și/sau de panificație.  

Pe ordinea de zi urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 de lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998, pentru panificație, destinat consumului intern, societăților comerciale de morărit și/sau de panificație.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Da, domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Ștefan Petre:

Vă mulțumesc.

Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii și Alimentației rezultă că recolta grâului, după cum v-am spus, va fi de peste 5 milioane. Pentru stimularea societăților de morărit și panificație sau panificație, în vederea cumpărării grâului din producția internă a anului 1998, se impune acordarea unei prime la cumpărare. Având în vedere stimularea cumpărării grâului românesc din producția internă pe 1998, pentru panificație, se impune acordarea primei de 200 de lei/kg de grâu la cumpărare societăților comerciale de morărit și/sau de panificație. Suma necesară acoperirii primei acordate este de 300 de miliarde de lei și se acordă din bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației. La rectificarea bugetului de stat pe 1998 s-a suplimentat bugetul Ministerului Agriculturii, deci această sumă există astăzi în bugetul nostru și se poate acorda.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Gheorghe Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia a dezbătut și a propus niște modificări în cadrul ordonanței prezentate de Guvern. La dezbaterile respective au participat atât reprezentanții Ministerului Agriculturii, cât și ai Ministerului Finanțelor și a existat avizul Comisiei juridice, avizul Consiliului Legislativ și, ca atare, vă propunem dezbaterea ordonanței, cu modificările propuse de Comisia pentru agricultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Desigur că vor fi dezbateri în plen, am înțeles că s-a și înscris domnul Pereș, da? Nu v-ați înscris?

Stimați colegi, se află în sală, într-o vizită în Camera Deputaților, Excelența Sa, Domnul Khoroso Houritinian - Președintele Adunării Naționale a Republicii Armenia. Fiți binevenit! (Domnii deputați se ridică și aplaudă.)

În prezența distinșilor noștri oaspeți, o să continuăm discuțiile la proiectul de lege pe care îl avem în dezbatere. Dacă la dezbaterile generale dorește cineva să se înscrie la cuvânt.

Domnule deputat Tabără, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Sigur că propunerea guvernului de a veni cu acest minim sprijin pentru producătorii agricoli, pentru cei care au obținut cu eforturi deosebite grâul din recolta anului 1998, este binevenit, atâta puțin cât este. Important este ca această sursă să fie dirijată direct către producătorii agricoli. Or, chiar cu modificarea care a apărut la Comisia pentru agricultură, mie mi se pare că acești bani, fie nu vor putea fi folosiți în totalitate, fie nu vor ajunge acolo unde trebuie. Așa cum a ieșit Ordonanța nr.50, cum spuneam înainte, practic, ea era în așa fel dirijată, și pe mine m-a surprins și modul cum a fost semnată și cu câtă ușurință a trecut prin Guvernul României, efectiv acești bani nu s-ar fi regăsit aproape nicăieri în sectorul producției agricole, ci doar la o mână de speculanți, la o mână de oameni care se ocupă efectiv cu producția de pâine, și nici aici nu în totalitate. Eu cunosc conducerea ANAMOG-ului, din perioada în care eram ministru. Știu cu câtă grijă a trebuit să lucrăm cu ei. Și, dacă nu am fi avut grija necesară atunci, probabil, că astăzi eram sub anchete, nu numai eu, dar și alți colaboratori de-ai mei. Or, Ordonanța Guvernului nr. 50, în modul cum a fost făcută, efectiv, ar fi dus ca acești bani să fie dirijați spre o anumită zonă, eu aș spune, chiar politică. Eu cred că la Ministerul Agriculturii trebuie să fie o mai mare atenție atunci când se elaborează astfel de acte, mai ales că este vorba de sute de miliarde de lei pe care noi îi distribuim. Acesta este motivul pentru care eu aș vrea să fac un amendament, o completare, având în vedere că motivat am lipsit de la ședința Comisiei pentru agricultură atunci, când ...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, sunt dezbaterile în fond acum. Vă rog, când ajungem la discuția pe articole, atunci să faceți amendamentul. Aș mai adăuga un singur lucru. Cred că trebuie să condiționăm exact în conținutul ordonanței elemente care să ducă efectiv ca acești bani să ajungă la producătorul agricol, și nu în altă parte. La prețul acesta de 1000 de lei, cred că foarte puțini din acești bani vor ajunge acolo unde trebuie. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă rog, luați un formular de amendament, ca să-l aveți scris când doriți să interveniți.

Mai sunt doritori pentru a interveni în cadrul dezbaterilor generale? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dacă sunt comentarii?

Domnule deputat Pereș, poftiți.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doar o simplă observație care a scăpat comisiei, din care fac și eu parte, ar fi ca modificarea venită prin raportul comisiei, la art.1, să fie trecută și în titlul legii, respectiv titlul ar suna astfel: "Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. ... privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998, pentru panificație, destinat consumului intern, acordată producătorilor agricoli prin societățile comerciale de morărit și/sau panificație". Pentru a pune în concordanță art.1 cu titlul legii.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia de specialitate este de acord? Da.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, amendat de domnul deputat Pereș și cu acordul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul legii, amendat, a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Articolul unic a fost votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul ordonanței a fost votat în unanimitate.

Art.1, este amendat de comisia de specialitate și amendamentele sunt prezentate în raport la pct. 1. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.1 amendat de comisia de specialitate a fost votat în unanimitate.

Art.2 a fost amendat de comisia de specialitate și vă întreb dacă aveți comentarii. Da, domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Un singur comentariu, să se admită și un alineat 2 al acestui articol. Și am să revin cu textul acestuia.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Art.2 are două alineate: alin.1 și alin.2.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Atunci alin.3.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci doriți un alineat nou, și atunci să discutăm pe alineate și nu articolul în întregime. La art.2, alin.1 este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru alin.1 al art.2, așa cum a fost amendat de comisia de specialitate? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Alin. 1 a fost adoptat în unanimitate.

Alin. 2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Alin. 2 a fost adoptat în unanimitate.

Domnul deputat Tabără ne propune existența unui alin. nou, alin.3.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Având în vedere că aceată ordonanță vine cu mare întârzuiere, foarte multți dintre producătorii agricoli au livrat grâu la întreprinderile de morărit și panificație și la acestea, mă refer, neschimbând, de altfel, elementul din conținutul ordonanței, eu vă propun și următorul alineat. "Primesc prima de 200 de lei/kg și producătorii agricoli care fac dovada că au livrat grâu pentru panificație la întreprinderile pentru panificație, indiferent de preț, până la data intrării în vigoare a legii. Prima se achită prin direcțiile agricole județene."

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, dați către comisia de specialitate, în primul rând, ca să ăl avizeze din punct de vedere tehnic-legislativ. Nu mă pronunț la conținut. Vă rog, comisia? Așteptăm decizia membrilor comisiei.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să fac o precizare, care ține, sigur, și de tehnica legislativă. Legea, ordonanța, recte, pentru că ea a instituit sistemul, nu operează pentru ce s-a întâmplat înainte. Deci nu se poate. Asta este una. Și a doua precizare, prin această ordonanță nu-și propune nimeni să cumpere tot grâul din România care ar putea să ajungă la panificație. Deci prin forța împrejurărilor ordonanța va opera, să spunem, selectiv, dacă vreți. Amendamentul nu-l putem accepta, pentru că, sigur, ce s-a întamplat înainte de apariția ordonanței nu poate intra sub incidența ordonanței.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Tabără și apoi domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, argumentul nu se justifică decât în foarte rare cazuri pentru că în cea mai mare parte, producătorii agricoli care au livrat grâul către aceste întreprinderi, a se vedea modelul de contract, și-mi pare rău că nu-l am acum la mine, ei nu au încasat valoarea acestui grâu. Deci au fost obligați, pentru a-și putea vinde producția, neoferindu-li-se absolut nimic, să-și vândă grâul la acest preț, prețul încasându-l după 5-6-7 luni.

În al doilea rând, iată, eu avertizez ce înseamnă să venim cu acte cu mare întârziere, care creează elemente de dezechilibru și de nedreptate între producători care au obținut producția în aceleași condiții. Nu cred că se justifică, mai ales argumentul colegului deputat, președintele comisiei, că ea începe să acționeze de la un moment dat, de ce nu am specula poate în vreun fel. Unii au fost avertizați, fii atent, nu vinzi, pentru că vom veni cu această propunere. Nu este corect și nu este constituțional, până la urmă.

Deci, iată, după părerea mea, una dintre foarte marile greșeli cu niște acte cu care venim să facem compensări și sprijin, dar venim doar pentru o anumită categorie, ceea ce este nedrept, noi, Parlamentul, să facem o astfel de diferențiere între producătorii agricoli. Și, repet, încă o dată, sunt extraordinar de puțini producători care au livrat grâul și au primit banii. Toți dintre noi ne lovim de această chestiune în teritoriu. Or, eu cred că amendamentul nu face altceva..., și vreau să vă spun că nu este o sumă, nici cantitatea prea mare, pentru că aici este vorba de producătorii mici, nu de cei mari, care au livrat cantități mici, acolo unde au putut, ca să poată să își plătească și taxe și, eventual, să-și poată relua procesul de producție. Dintr-o obligație și nu de altceva.

Eu insist pentru ca acest amendament să fie făcut, pentru că se poate justifica foarte simplu, prin documentele de livrare a grâului la direcția agricolă; și așa direcțiile acestea nu mai fac mare lucru, dar au această justificare cu prețul, factură și așa mai departe, pe baza căruia se poate da banul direct la producător în mână. De fapt, cred că aceasta ar fi fost metoda cea mai bună pentru a stimula pe producător.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Iată un exemplu de întârziere a elaborării, a emiterii unor legi de care sectorul economic are nevoie.

Oare nu este și nu era o tradiție în România, ca recolta, încă de pe câmp să ajungă în hambare, în silozuri, astfel încât gradul de depreciere să se diminueze la maximum, respectiv pierderile să fie mici?

Oare Guvernul nu dorea ca să nu mai fie 10 manipulări, până la țăran acasă, în sat, după aceea în pătul, după aceea scoase de acolo cu lopata, încărcate din nou, duse la vânzare, transporturi, muncă în plus, muncă neplătită în plus, efort neplătit în plus, pierderi până la urmă în plus?

Oare Guvernul, prin această ordonanță nu a dorit să demonstreze că, de fapt, în România se procedează absolut hazardat la a emite, atunci când mai dă Dumnezeu, după ce termenul optim a trecut, să se emită legi, să se emită reguli, să se emită ordonanțe și așa mai departe. Și atunci sigur că românul preferă să stea la televizor, să dea telefon la 8 și nu știu cât acolo, să devină, dacă-i ajută cel de sus milionar... Ce să mai muncească, ce să mai facă agricultură, pentru că nu este rentabilă? Nimeni nu-l ajută ca puținul pe care-l are să-l poată valorifica imediat, unii dintre ei cu acel puțin plătindu-și datoriile angajate pentru obținerea recoltei.

Oare această neretroactivitate nu poate fi interpretată ca favorizantă pentru cetățeanul, pentru producătorul agricol care a dus producția și nu a încasat sau a încasat pe baza unor borderouri care există sumele respective?

Oare nu trebuie să-i încurajăm pe cei care s-au grăbit și au avut nevoie ca să-și valorifice producția?

În structura gândirii domnului președinte al Comisiei de agricultură și probabil al Ministerului Agriculturii cred că ar fi bine să amânăm și această ordonanță, să nu o aprobăm acum, o aprobăm de la 1 ianuarie, cine nu mai poate merge și își vinde cum poate grâul, nu se mai aplică nici prima aceasta de 200 lei, mai rămân niște economii la buget și așa mai departe. Țăranul român este obișnuit să reziste și să rabde.

Părerea mea este că propunerea pe care a făcut-o domnul Tabără, fie că va fi agreată la acest articol, fie că va fi agreată la art. 4, însă ea nu cred că contravine principiilor legislative. Repet, ea este, într-adevăr, o aplicare a legii după emiterea acesteia, deci principiul de neretroactivitate, dacă este favorizant, se poate agrea și dacă Ministerul Agriculturii poate să agreeze și în lege explicit acest lucru, sigur că legea se va aplica așa, favorizând și pe cei care - repet - au dus puținul lor și l-au valorificat la panificații sau la silozurile din apropiere.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aș dori să ascultăm împreună și punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Agriculturii.

Domnule deputat, mă scuzați puțin, pentru că domnul Lăpușan a cerut acest lucru și să auzim, dacă ați fost atent despre ce s-a vorbit?!

 
   

Domnul Ștefan Pete:

Este adevărat că această sumă ar fi foarte benefică, indiferent de perioada în care se acordă, vorbind de recolta anului 1998.

Eu nu aș dori să intru în a interpreta dacă este sau nu constituțională, aceasta sigur că mă depășește această problemă... Vreau să vă spun că, în principiu, și noi am fi de acord să se acorde această sumă, într-adevăr, tuturor producătorilor care au predat grâu în acest an. Partea legală vă rămâne dumneavoastră să decideți și să fie constituțională.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Mogoș are cuvântul.

 
   

Domnul Ion Mogoș:

Doamna președinte,

Introducerea unui nou text, a unui nou alineat, propus de domnul deputat Tabără este o atitudine extrem de generoasă pentru producătorii români și cred că, în principiu, trebuie primit. Numai că sunt câteva probleme de interpretare, privind aplicarea retroactivă a legii. Ordonanța a fost produsul Guvernului la data de 7 august. Seceratul grâului, dacă nu mă înșel, în unele zone a început cu mult înainte.

Este foarte adevărat că titlul legii vizează prima de 200.200 lei la cumpărarea grâului din recolta anului 1998.

Problema care se pune - și l-aș ruga pe domnul Tabără să mediteze - să precizeze începând de la ce dată, nu până la elaborarea, până la emiterea ordonanței; începând de la ce dată, pentru că o cantitate de grâu predată în ianuarie anul acesta nu poate fi considerată din recolta anului 1998.

Deci, dificultatea sau ceea ce ar trebui prevăzut expres prin lege, data sau perioada sau, știu eu, luna, este o problemă de analiză a domniei sale, care este inițiatorul acestui text.

În principiu, chiar în condițiile în care, se știe în drept, nu operează retroactivitatea legii, cred că ar trebui să prindem producția anului, dar pentru cei care au depus până la data emiterii ordonanței, să se precizeze exact începutul perioadei respective din recolta anului 1998.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnilor deputați, când aveți propuneri de făcut, vă rog să prezentați amendamentele în scris.

Deci, domnul deputat Tabără, urmat de domnul deputat Tăvală.

În mod normal trebuiau transmise la comisie, este de foarte mult timp în dezbatere.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Eu am înțeles și am spus motivația pentru care nu am putut ajunge la comisie atunci. Ordonanța aceasta recunoaște că nu ne-a venit chiar foarte repede, ca să o avem la dispoziție.

Este, însă, și o altă modalitate și eu vă aduc un argument privind acțiuni legislative într-un sens retroactiv.

Vă amintiți că noi am făcut legi, de pildă, pentru rezolvarea problemelor sau a pierderilor rezultate din calamitățile anului anterior.

Deci, în domeniul nostru agricol, biologic, putem să revenim acolo, dar, eu vă propun și o altă variantă, care mi se pare chiar foarte bună și fără nici un fel de probleme. Cu un amendament la art. 4, în care se specifică: "Pentru cantitatea de grâu de panificație cumpărată de la 01.07.1998 și până la 31 decembrie 1998", încadrate, de altfel, în prevederile art. 1 din prezent lege. Și atunci, am rezolvat problema respectivă.

Iar în art. 2 facem mențiunea că producătorii care au vândut în această perioadă primesc de la direcțiile agricole cei 200 de lei, pe baza documentelor justificative.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Tăvală.

 
   

Domnul Tănase-Pavel Tăvală:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu consider că nu este nici o problemă de interpretare și de apreciere retroactivă a momentului din care va decurge plata acestei diferențe, pentru că, chiar în titlu este precizat: "privind aprobarea primei de 200 lei/Kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificație".

Prin urmare, este foarte clar: este vorba de plata acelei cantități de grâu care a fost preluată în scopul panificării, din recolta anului 1998.

Este un păcat, dacă nu s-ar ține seama de faptul că acei care au predat până la apariția acestei legi, să nu fie recompensați cu aceleași drepturi care au acei care au avut și condiții de depozitare a grâului până la această oră și l-au ținut în rezervă.

Prin urmare, consider că este o chestiune și de etică, nu numai de aspecte absolut rigide, legislative.

Mă alătur susținerii propunerii domnului deputat Tabără.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul Teculescu și pe urmă domnul președinte al comisiei să răspundă.

De preferat, domnilor deputați, este să discutați aceste lucruri în comisiile de specialitate. Ne mirăm că nu avem eficacitate, dar nu discutăm exact acolo unde se face pe amănunt.

Domnule deputat Teculescu, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Vă mulțumesc.

Aș vrea să precizez că ce voi propune eu, am discutat în comisie, dar, se pare, că avizul nostru a ajuns mai târziu sau nu a ajuns la comisia de specialitate.

Deci, din discuțiile pe care le-am ascultat de la domnul Tabără și de la ceilalți colegi, care sunt pro sau contra, se ridică problema când să se plătească sau cine să intre în cei care urmează să primească această bonificație de 200 de lei, dacă de la apariția legii, dacă și înainte o să beneficieze și așa mai departe.

Dar, din lege, nu se precizează anumite... sau nu reies foarte clar anumite aspecte.

Și anume, când se achită, nu cine beneficiază, deci, când se achită această primă? Cine o plătește? Și dacă acei care o plătesc se vor regresa de la Ministerul Agriculturii, respectiv de la buget și când anume?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, suntem la art. 2, nu la discuțiile în fond.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

La art. 2. Propun introducerea la art. 2.

Deci, propunerea mea este la art. 2 să se introducă un alineat nou, alineatul nr. 2. Propunerea concretă și pe urmă o supuneți dezbaterii.

Deci, să se introducă un alineat nou, cu următorul conținut: "Prima se achită producătorilor agricoli, de către societățile de morărit și/sau de panificație, la cumpărarea grâului. Ministerul Agriculturii și Alimentației va deconta în termen de 10 zile lucrătoare solicitările societăților de morărit și/sau de panificație, privind prima achitată producătorilor agricoli, în condițiile prevăzute la art. 1".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, amendamentul scris să-l prezentați la comisie...

Din loja comisiei:

Îl aveam!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

A, îl aveați, da?

Deci, domnul președinte al comisiei... Și o să vă anunț că, dacă nu se adună în sală, suntem foarte puțini, o să amânăm dezbaterile pentru ora 14,00, când vom începe cu apel nominal.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Vreau să fac o precizare aici: probabil că unii din colegii mei nu știu că această ordonanță a fost dată și publicată în 6 august. Deci, ea este în vigoare, domnule Tabără, din 6 august și din 6 august își produce efecte. Și aș vrea să vă spun că în data de 6 august nici măcar jumătate din grâu nu era recoltat în totalitate, darămite să mai intre în procesul de vânzare-cumpărare?

Deci, ordonanța produce efecte, în sensul acordării acestei prime, începând cu 6 august, nu începând cu momentul în care va ieși legea publicată.

Deci, ca să fim foarte clar înțeleși și să nu mai solicităm chestiuni de genul în care, sigur, ne pun în situații proaste față de un principiu legislativ, că de la data publicării unui act normativ el produce efecte juridice.

Deci, efectele juridice, pe fond, care înseamnă: acordarea unei prime de 200 lei pe kg sunt în vigoare începând cu 6 august.

Deci, aș vrea să înțelegem bine și să nu facem confuzie între publicarea modificărilor pe care noi le-am introdus, care înseamnă altceva și țin de procedura de derulare și fondul problemei, pe care ordonanța l-a salutat și de care noi nu ne-am atins: o primă de 200 de lei pe kg, cu condiția unei sume globale, să spunem, de 1000 de lei. Deci, 800 de lei plus 200 lei prima. Și cred că putem să mergem mai departe în ceea ce privește amendamentul făcut de domnul deputat Teculescu.

De fapt, este un amendament, să-i spunem așa, venit de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, care nu a sosit la dezbaterea noastră la vremea respectivă; noi ne-am grăbit puțin tocmai la solicitarea ministerului, pentru ca aceste acte să iasă mai repede. sigur că se impune un termen de decontare între beneficiarii grâului și stat, ca furnizor al acestei prime de 200 lei. Nu știu dacă 10 zile este perioada cea mai bună sau este suficientă... Eu nu am nimic împotrivă să introducem această precizare, pentru ca obligațiile pe care statul și le-a luat față de producător, de fapt, dar care se transmit prin intermediul procesatorilor, financiar vorbind ele să ajungă să se regleze, să spunem, între cei trei participanți la această operațiune.

Deci, suntem de acord să introducem acest amendament. Nu suntem de acord, în continuare, cu amendamentul acelora că de la 6 august este suficient, să spunem, din toate punctele de vedere, de când produce ordonanța efecte.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnilor colegi, dat fiindcă este cvorumul foarte scăzut, rog membrii comisiei, împreună cu domnul Tabără și cu domnul Teculescu să pună la punct până când vom reîncepe la ora 14,00 textele amendamentelor și ce au de comunicat. Acestea sunt lucruri care se fac, de obicei, în cadrul comisiei, nu în plen.

În sală este evident că sunt atât de rărite rândurile domnilor deputați, încât vă rog să comunicați la grupurile dumneavoastră parlamentare că la ora 14,00, dacă nu avem în sală cvorumul corespunzător, facem apel nominal.

Mulțumesc.

Pauză între orele 12,30 - 14,25.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stimați colegi,

Cvorumul nu este întrunit în sală. Vom face un apel nominal pentru restabilirea cvorumului și de terminare a prezenței.

Domnule secretar, vă rog.

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Județul ALBA

Berciu Ion

- absent

Dărămuș Nicolae Octavian

- absent

Dumitrean Bazil

- prezent

Pereș Alexandru

- prezent

Popa Neculai

- prezent

Simedru Dan Coriolan

- prezent

Județul ARAD

Bercea Florian

- prezent

Calimente Mihăiță

- prezent

Gheorghiof Titus Nicolae

- prezent

Ghidău Radu

- absent

Putin Emil Livius Nicolae

- absent

Rațiu Ion

- absent

Tokay Gheorghe

- absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

- prezent

Ghibernea Dan

- absent

Ionescu Nicolae

- prezent

Leonăchescu Nicolae

- prezent

Marin Gheorghe

- prezent

Nanu Romeo

- prezent

Pițigoi Barbu

- prezent

Rizescu Sergiu George

- prezent

Stan Vasile

- prezent

Stănescu Alexandru-Octavi

- absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

- absent

Dan Matei-Agathon

- absent

Darie Simion

- prezent

Duțu Ion

- prezent

Gheorghe Valeriu

- prezent

Hrebenciuc Viorel

- absent

Irimescu Haralambie

- prezent

Moiceanu Constantin

- prezent

Nistor Vasile

- absent

Pavel Vasile

- absent

Popa Ioan-Aron

- absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

- absent

Cosma Liviu Ovidiu

- absent

Drecin Mihai Dorin

- absent

Negrău Mircea

- absent

Paneș Iosif

- absent

Rákoczi Ludovic

- prezent

Serac Florian

- prezent

Székely Ervin-Zoltán

- absent

Szilágyi Zsolt

- prezent

Țepelea Gabriel

- prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

- absent

Oltean Ioan

- prezent

Pintea Ioan

- absent

Săndulescu Aureliu-Emil

- absent

Sonea Ioan

- prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

- absent

Baban Ștefan

- prezent

Hilote Eugen Gheorghe

- prezent

Ioniță Nicu

- absent

Mihăilescu Petru Șerban

- absent

Popescu Emil Teodor

- prezent

Sandu Dumitru

- absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

- absent

Bran Vasile

- absent

Cojocaru Radu Spiridon

- absent

Gherasim Ion Andrei

- absent

Kovács Csaba Tiberiu

- prezent

Lepșa Sorin Victor

- prezent

Moucha Romulus Ion

- prezent

Secară Gheorghe

- absent

Tudose Nicolae-Florin

- prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

- absent

Bartoș Daniela

- prezent

Corâci Ioan Cezar

- prezent

Dragu George

- absent

Șerban George

- prezent

Văsioiu Horia

- prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

- prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

- prezent

Morariu Teodor Gheorghe

- prezent

Papuc Aurel Constantin

- prezent

Partal Petre

- prezent

Pâslaru Dumitru

- absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

- absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

- prezent

Oană Gheorghe

- absent

Spătaru Liviu

- absent

Sturza Popovici Cornel

- absent

Vilău Adrian-Ioan

- absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

- prezent

Munteanu Ion

- prezent

Naidin Petre

- prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

- absent

Sârbu Marian

- prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

- prezent

Ionescu Anton

- prezent

Kónya-Hamar Alexandru

- prezent

Lăpușan Alexandru

- prezent

Matei Vasile

- absent

Mátis Eugen

- absent

Miclăuș Vasile

- absent

Păcurariu Iuliu

- prezent

Pop Iftene

- prezent

Roman Ioan

- prezent

Vida-Simiti Ioan

- absent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

- prezent

Ariton Gheorghe

- prezent

Barde Tănase

- absent

Botescu Ion

- absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

- absent

Hașotti Puiu

- prezent

Marinescu Ioan-Sorin

- absent

Mazăre Radu Ștefan

- absent

Nicolae Jianu

- prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

- absent

Onaca Dorel-Constantin

- absent

Osman Fedbi

- absent

Șaganai Nusfet

- absent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

- prezent

Márton Árpád-Francisc

- prezent

Tamás Sándor

- absent

Țurlea Petre

- absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

- absent

Boștinaru Victor

- prezent

Dîrstaru Dorin

- prezent

Enescu Ion

- prezent

Neagu Romulus

- prezent

Popa Daniela

- absent

Popescu Irineu

- prezent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

- prezent

Simion Florea

- absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

- absent

Brezniceanu Alexandru

- absent

Cazacu Vasile Mircea

- prezent

Grigoraș Neculai

- prezent

Ionescu Bogdan

- prezent

Ionescu Gheorghe

- prezent

Ioniță Mihail Gabriel

- prezent

Manolescu Oana

- absent

Matei Ion Lucian

- absent

Nicolescu Mihai

- prezent

Roșca Ioan

- absent

Vasilescu Nicolae

- prezent

Județul GALAȚI

Bălan Marilena

- absent

Buruiană-Aprodu Daniela

- absent

Ciumara Mircea

- prezent

Gheciu Radu Sever Cristian

- prezent

Iacob Elena

- prezent

Manole Odisei

- prezent

Mihu Victor Traian

- prezent

Nica Dan

- absent

Protopopescu Cornel

- prezent

Sandu Ion Florentin

- prezent

Județul GIURGIU

Cristea Marin

Prezent

Croitoru Mircea Adrian

Prezent

Grigoriu Mihai

Absent

Radu Alexandru-Dumitru

Absent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

Prezent

Drumen Constantin

Absent

Nică Mihail

Prezent

Pârgaru Ion

Absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

Absent

Popescu Dumitru

Prezent

Județul HARGHITA

Antal István

Prezent

Asztalos Ferenc

Absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

Prezent

Nagy Ștefan

Absent

Ráduly Róbert-Kálmán

Prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

Prezent

Dimitriu Sorin Petre

Absent

Giurescu Ion

Absent

Ifrim Dumitru

Absent

Neacșu Ilie

Prezent

Petreu Liviu

Absent

Priceputu Laurențiu

Absent

Șteolea Petru

Absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

Absent

Cristea Gheorghe

Prezent

Popa Virgil

Absent

Tarna Gheorghe

Prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

Absent

Baciu Mihai

Absent

Cotrutz Constantin Eremia

Prezent

Dobre Traian

Prezent

Dorin Mihai

Prezent

Enache Marian

Absent

Gazi Gherasim

Absent

Lupu Vasile

Absent

Mogoș Ion

Prezent

Rânja Traian Neculaie

Prezent

Stanciu Anghel

Prezent

Stoica Valeria Mariana

Absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

Absent

Județul MARAMUREȘ

Berci Vasile

Prezent

Böndi Gyöngyike

Prezent

Bud Nicolae

Prezent

Godja Petru

Prezent

Moldovan Petre

Prezent

Pașcu Ioan Mircea

Absent

Remeș Decebal Traian

Prezent

Ștefănoiu Luca

Prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

Prezent

Honcescu Ion

Prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

Prezent

Nicolicea Eugen

Prezent

Raicu Romulus

Prezent

Județul MUREȘ

Elek Barna

Absent

Filipescu Ileana

Prezent

Kakassi Alexandru

Prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

Prezent

Kerekeș Károly

Prezent

Lădariu Lazăr

Absent

Mureșan Ioan

Absent

Pop Leon Petru

Prezent

Popa Ioan Mihai

Absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

Prezent

Bujor Liviu

Absent

Burlacu Viorel

Prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

Prezent

Hlinschi Mihai

Prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

Absentă

Rădulescu Cristian

Absent

Țocu Iulian-Costel

Absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

Absent

Argeșanu Valentin

Prezent

Arghezi Mitzura Domnica

Absentă

Georgescu Florin

Absent

Grădinaru Nicolae

Prezent

Groza Nicolae

Prezent

Kovacs Carol Emil

Prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

Absent

Avramescu Constantin Gheorghe

Absent

Barbăroșie Victor

Absent

Ivănescu Paula Maria

Prezentă

Moldoveanu Eugenia

Prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

Prezent

Opriș Constantin Remus

Absent

Ruse Corneliu Constantin

Absent

Sirețeanu Mihail

Absent

Tudor Marcu

Absent

Vasilescu Valentin

Prezent

Vițelar Bogdan

Prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

Prezentă

Dragoș Iuliu Liviu

Prezent

Gavrilaș Teodor

Absent

Pécsi Francisc

Prezent

Pop Viorel

Prezent

Varga Attila

Prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

Absent

Chichișan Miron

Prezent

Vetișanu Vasile

Prezent

Vida Iuliu

Prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

Absent

Galic Lia Andreia

Prezentă

Pantiș Sorin

Absent

Șincai Ovidiu

Absent

Trifu Romeo

Absent

Vâlcu Mircea

Absent

Wittstock Eberhard Wolfgang

Absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan PeterAbsent

Bejinariu Petru

Prezent

Chiriac Mihai

Prezent

Ionescu Marina

Absentă

Iorga Leonida Lari

Absentă

Mândroviceanu Vasile

Prezent

Nicolaiciuc Vichentie

Absent

Palade Dan

Prezent

Panteliuc Vasile

Prezent

Sandu Alecu

Prezent

Vataman Dorin

Prezent

Vitcu Mihai

Absent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

Prezent

Cândea Vasile

Prezent

Ianculescu Marian

Prezent

Marineci Ionel

Prezent

Noica Nicolae

Absent

Spiridon Didi

Prezent

Videanu Adriean

Absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

Absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

Prezent

Dugulescu Petru

Prezent

Glăvan Ștefan

Absent

Gvozdenovici Slavomir

Absent

Miloș Aurel

Prezent

Puwak Hildegard-Carola

Prezentă

Stanca Teodor

Prezent

Șerban Gheorghe

Prezent

Tabără Valeriu

Prezent

Tăvală Tănase-Pavel

Prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

Absent

Fenoghen Sevastian

Absent

Lazia Ion

Absent

Meșca Sever

Prezent

Vajda Francisc-Atila

Prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

Absent

Buzatu Dumitru

Prezent

Dan Marțian

Prezent

Ghiga Vasile

Absent

Ignat Ștefan

Prezent

Mera Alexandru Liviu

Prezent

Petrescu Virgil

Prezent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

Absent

Dumitrașcu Laurențiu

Prezent

Gaspar Acsinte

Prezent

Sabău Traian

Prezent

Stancov George-Iulian

Absent

Vâlceanu Gheorghe

Prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

Absent

Dumitriu Hunea Carmen

Absentă

Mânea Radu

Absent

Mitrea Miron Tudor

Prezent

Nichita Dan Gabriel

Prezent

Udrea Florian

Absent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

Prezentă

Badea Alexandru Ioan

Prezent

Boda Iosif

Absent

Chiliman Andrei Ioan

Absent

Ciontu Corneliu

Absent

Cunescu Sergiu

Absent

Diaconescu Ion

Absent

Dobrescu Smaranda

Absentă

Dorian Dorel

Absent

Dumitrescu Paul Adrian

Absent

Furo Iuliu Ioan

Prezent

Gheorghiu Mihai

Absent

Iliescu Valentin Adrian

Absent

Ionescu Alexandru

Absent

Ionescu Constantin

Absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

Prezent

Iorgulescu Adrian

Absent

Macarie Sergiu

Prezent

Năstase Adrian

Absent

Negoiță Gheorghe Liviu

Prezent

Pambuccian Varujan

Absent

Petrescu Silviu

Absent

Popescu Ioan Dan

Absent

Popescu Tăriceanu Călin

Absent

Raica Florica Rădița

Prezentă

Sassu Alexandru

Absent

Severin Adrian

Absent

Stănescu Mihai-Sorin

Prezent

Stoica Valeriu

Absent

Teculescu Constantin

Absent

Voicu Mădălin

Absent

Weber Ernest-Otto

Prezent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

Prezent

Neagu Victor

Prezent

Păunescu Costel

Prezent

Petrovici Silvia

Prezentă

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm activitatea din această zi și vă rog să nu părăsiți sala de ședințe, deoarece avem de votat niște amendamente care au fost foarte disputate în cursul dimineții.

Rog Comisia pentru agricultură să-și reia locul și să ne prezinte care este hotărârea sa în legătură cu cele două propuneri de amendamente la art. 2.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Trebuie, de fapt, să reiau un punct de vedere pe care l-am prezentat. Suntem de acord cu propunerea de instituire a unui termen pentru decontarea de la buget către societățile respective. Am discutat acum și cu inițiatorul și cred că nu este rea ideea, spune să existe două termene pe lună, la interval de 15 zile. Deci, acea decontare de la buget prin intermediul acestor societăți să se facă în termen de 15 zile, față de 10 zele cât a propus domnul deputat Teculescu. Cred că putem accepta.

În ce privește partea cealaltă, sigur, noi putem să votăm orice, dacă privim votul numai de această manieră. Însă, repet, în condițiile în care această ordonanță produce efecte, în sensul plății a 200 de lei din 6 august, desigur că ne putem imaginea că chestiunea aceasta se poate, dar Ministerul Finanțelor nu va putea, este un lucru foarte simplu, să aloce acești bani înaintea acestei perioade, fără ca să existe actul normativ, care, pe baza Legii finanțelor publice, să-i dea voie să facă acest lucru. Nu va putea să spună: Vom plăti acești 200 de lei începând de la 1 august, pentru că la data de 1 august această ordonanță nu exista și, deci, el nu are bază legală pentru a susține această plată. Ne pot spune, dacă țineți neapărat, cum stau lucrurile colegii din Comisia pentru buget-finanțe, unde astfel de situații sunt frecvente.

Și putem să comparăm și cu ordonanța cu suportarea cheltuielilor de depozitare. Deci, cheltuielile de depozitare se suportă de către stat începând cu data publicării ordonanței, până la termenul instituit: 31 martie 1999. Nu va putea să fie suportată această cheltuială înainte de acest termen pentru că actul normativ nu există și, ca atare, nu poate să producă efecte.

Acesta este motivul pentru care eu propun ca în acest punct lucrurile să rămână așa cum sunt în ordonanță. Și să acceptăm, sigur că da, cel de al doilea amendament, pe care eu am venit să-l completez, dacă dumneavoastră o să fiți de acord: ca acea plată, decontare cu bugetul de stat să se facă de două ori pe lună, deci, la 15 zile, în loc de 10 zile, propuse prin amendamentul transmis pe filiera Comisiei pentru buget-finanțe de la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte Cristea,

Înțeleg că, la amendamentul depus de domnul Tabără, comisia nu este de acord, în condițiile pe care le-ați arătat.

La amendamentul domnului Teculescu ați făcut unele adăugiri, prin fixarea celor două termene, și vă rog să-mi prezentați textul, ca să-l citesc domnilor deputați.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Textul amendamentului, care, repet, vine ca aviz din partea Comisiei pentru buget-finanțe este: "Prima se achită producătorilor agricoli de către societățile de morărit și/sau de panificație, la cumpărarea grâului. Ministerul Agriculturii și Alimentației va deconta, în termen de 10 zile lucrătoare, solicitările societăților de morărit-panificație privind prima achitată producătorilor agricoli în condițiile prevăzute de art. 1" Propunerea mea este, la solicitarea inițiatorului, ca termenul să fie de 15 zile, să se poată face două decontări lunare, două reglări lunare ale acestor sume între bugetul de stat și societățile de morărit și panificație, cele care sunt beneficiarele cantităților de cereale.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să-mi dați textul!

Domnul deputat Teculescu mai este în sală? Este de acord să schimbăm termenul din 10 în 15 zile? Da, este de acord.

Deci, aceasta ar însemna să fie un alineat nou, între alin. 1 și 2, da? Da.

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președintă,

Domnilor colegi,

Eu, totuși, aș vrea să aduc un amendament și îi cer scuze colegului Teculescu că o fac. Noi trebuie să stabilim acolo foarte clar: este 10 sau 15 zile termenul de acordare a acestei prime. Pentru că ea trebuie legată absolut de acordarea costului grâului către producătorul de la care s-a cumpărat. Pentru că ei au făcut contracte de cumpărare și de livrare, de achitare a acestei cantități de grău la 6-7-8 luni, or, eu îi dau din buzunarul statului, de la buget, banii acestui cumpărător la 10-15 zile, când el nu a achitat suma producătorului agricol.

În al doilea rând, doamnă președintă, vă rog să rețineți că îmi mențin cele două amendamente, de la art. 2 și de la art. 4.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Acum discutăm art. 2, art. 4 va urma. Deci, la art. 2 aveți acel alineat nou 3.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președintă,

Repet, îmi mențin articolul și rog colegii să îl analizeze și să îl voteze.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, doamnă vicepreședintă.

Aș întreba Guvernul - inițiatorul ordonanței de urgență și comisia de specialitate. Ordonanța s-a publicat și a devenit aplicabilă pe ziua de 6 ce se întâmplă cu cei care, până în 6, n-au așteptat promisiunile vagi ale cuiva, au vândut grâul și fac dovada efectivă că au vândut grâu în condițiile stipulate în ordonanță? De ce îi discriminăm pe aceia?

Domnule Cristea, sigur că dumneavoastră nu sunteți finanțist, cum nu sunt nici eu, de pregătire profesională, dar vreau să vă spun că am plătit retroactiv foarte multe chestiuni, printr-o lege se poate plăti retroactiv. Știți dumneavoastră că am făcut multe legi prin care am reabilitat persoane, care și-au plătit drepturile cuvenite după zeci de ani de zile. Deci, nu este o chestiune că trebuie să se aplice exact din momentul publicării în Monitorul Oficial o anumită dispoziție a legii, se poate face o derogare printr-un amendament și toți cei care fac dovada că au vândut grâu beneficiază de acest drept, așa cum scrie în ordonanță, chiar dacă ordonanța s-a publicat în ziua de 6.

Dacă o publica Guvernul pe 20? Cine e vinovat că ordonanța a fost în 6 august, când grâul s-a recoltat în luna iulie? Țăranul sau Guvernul? Aștept răspuns din partea Guvernului! Dacă vă gândeați că numai în decembrie dădeați chestiunea asta, cui mai dădeați primele respective? Celor care au mâncat sau celor care au produs?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, doriți să-i răspundeți domnului deputat? Domnul președinte Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Am întrebat acum un coleg care stă lângă mine la masă, pe domnul Neagu, care este specialist în agricultură (aceasta, ca să nu "trageți în mine", cum se spune), grâul din recolta nouă se folosește pentru pâine și pentru făină la cât timp? Sunteți mulți specialiști aici... La 2 luni de zile. Deci, ordonanța aceasta a intrat în vigoare la 6 august, când grâul încă nu se recoltase.

Și vreau să mai spun încă un lucru, stimați colegi. Noi am aprobat în comisie, la propunerea membrilor acesteia, stabilirea acestei sume de 1000 de lei pe kg. Deci, prima de 200 de lei se acordă numai în condițiile în care cumpărătorul plătește 800 de lei. Așadar, tot ceea ce, înainte de 6 august, s-a mișcat ca relație financiară, nu poate fi beneficiar, nici din acest punct de vedere, domnule Gavra. Dacă o societate nu plătește 800, nu primește prima! Noi am stabilit ca producătorul român să primească 1000 de lei, din care 200 primă și 800 ceilalți bani, dacă altcineva plătește acum, cu legea în vigoare, 750 de lei, nu este beneficiarul primei.

Deci, regula acestei prime este cea pe care v-am spus-o. Repet, la solicitarea comisiei, care a spus: Trebuie să dăm cel puțin 1000 de lei pe kg! Și, ca să dăm 1000 de lei pe kg, trebuie să plătească 800 proprietarului de cereale, deținătorului cerealelor. Cine nu plătește 800, nu face 1000 cu prima și nu beneficiază. Acesta este un motiv în plus, dacă vreți.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea Ministerului Agriculturii, mai doriți să răspundeți? Aveți la ce să răspundeți? Nu.

Doamnelor și domnilor colegi,

Văd că, în continuare, discuțiile se aprind și vă propun ca ultimul vorbitor să fie domnul deputat Tabără și vă întreb dacă este cazul să sistăm discuțiile pe acest articol?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Cu acordul plenului Camerei Deputaților, ultimul vorbitor la art. 2 este domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Aș vrea să fac o precizare, poate nu în calitate de specialist (nici nu cred că sunt un așa de mare specialist, o spun de aici, de la tribună), dar îi reamintesc domnului președinte Cristea că nu se specifică nicăieri în ordonanță că le plătim celor care au făcut pâinea, ci celor care au cumpărat grâu pentru panificație, care întrunește anumiți indici de calitate și care sunt foarte bine stipulați în legislația în vigoare. Deci, nu este vorba nici de 30 de zile, nici de 60 de zile, nici de perioada de postmaturație și nici de celelalte!

Nu vreau să intrăm și în alte amănunte legate de ce înseamnă calitatea grâului de panificație, eu cred că nu este cazul, am mai discutat o dată aici, ca o replică. Aici este vorba de grâu de panificație, pe care producătorul agricol l-a vândut către morărit-panificație și aici este problema.

Așadar, din luna iunie și până astăzi se cumpără grâu. Cine este vinovat că nu s-a stabilit un preț exact, începând de la 1 iunie sau de la 1 martie, ca să se știe? Cei care au făcut o ordonanță foarte târzie, îmi cer scuze că spun acest lucru! Dar noi putem să o reparăm împreună.

Nu am intervenit nici pe canitatea care este prevăzută la art. 1, acel 1,5 milioane, ci este vorba ca până la această cantitate, tot ce s-a cumpărat să fie validat prin această primă pe care o dă producătorului agricol. Aici este problema, nu discutăm că s-a făcut pâine sau nu s-a făcut! Este grâu de panificație, atenție! pe care îl putem cumpăra și în iunie și în decembrie și în februarie anul viitor!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Iarăși faceți necesar dreptul la replică!

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule, dumneavoastră știți ce înseamnă masă hectolitrică, știți ce înseamnă masă o mie de boabe, știți ce înseamnă randament de făină, știți ce înseamnă gluten, știți ce înseamnă compoziția glutenului? Dacă vreți, discutăm pe el!

Voci din sală:

De unde să știe?!

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Și eu vreau să vă spun că nu îi aveți pe specialiști lângă dumneavoastră, decât pe unul!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci, cred că acum lucrurile deja sunt clare pentru colegii noștri din Camera Deputaților și am să vă supun la vot amendamentele, în ordinea în care au fost prezentate.

Domnul deputat Tabără ne-a propus, în cadrul art. 2, un alineat nou 3, care se referă, în esență, la plata grâului și înainte de apariția ordonanței.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Citiți amendamentul, să știe lumea ce votează!

 
   

Doamna Paula Ivănescu:

Domnule deputat Cristea, dați-mi amendamentul să-l citesc!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Se caută un amendament pierdut.

Domnule deputat Tabără,

Citiți-l dumneavoastră de la microfon, pentru stenogramă.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Deci, alineatul nou: "Primesc prima de 200 lei/kg și producătorii agricoli care fac dovada că au livrat grâu pentru panificație din recolta anului 1998 până la data intrării în vigoare a Ordonanței nr. 50/1998. Prima se achită direct producătorilor agricoli prin direcțiile agricole pentru agricultură și alimentație, pe baza documentelor justificative privind livrarea grâului". (Comentarii în sala de ședință).

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Corect!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, cine este pentru acest alineat nou?

Domnii secretari...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Majoritatea!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, cine este contra?

Din sală:

Nimeni!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sunt 26 voturi contra.

Cine se abține? Sunt 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, amendamentul domnului Tabără a fost adoptat. (Aplauze).

Da. Poftiți, domnule deputat Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Eu vă întreb și pe dumneavoastră, îmi pare tare rău, și pe domnii care au venit cu acest amendament, și pe domnii care n-au fost atenți: cum se poate ca o lege să aibă caracter retroactiv?

Eu atâta vă întreb. Nu sunt nici jurist și cu atât mai puțin agronom, dar atâta lucru știu și eu: o lege nu poate avea efect retroactiv, chiar dacă se stipulează în cadrul legii. Este împotriva unui principiu de drept.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, domnule deputat, să nu jigniți votul colegilor dumneavoastră.

Domnule deputat Gavra,

Terminăm cu aceste discuții pe votul domnilor deputați..., a fost greșit, n-a fost greșit..., este voința dumnealor.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Problemă de procedură.

Deci, pentru ca să nu rămână în dubiu domnul deputat și să nu jignească, cum ați spus dumneavoastră, "că a jignit Camera Deputaților", o lege nu are niciodată caracter retroactiv. Este dispoziție din Constituție. Dar, prevederile unei legi pot să aducă reparații în termen retroactiv.

Păi, dumneavoastră ați fost deținut politic? Ați primit ce-ați avut, ce trebuia? Cum ați primit: astăzi sau retroactiv? (Rumoare în sala de ședință; aplauze).

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să vă spun, domnule Gavra, că au primit ceea ce au meritat, dar numai când a existat lege, nu când n-a exista, domnule Gavra. Asta uitați dumneavoastră... A apărut legea, de la data de... și s-au acordat aceste despăgubiri. Când a existat lege, nu când nu există lege. (Comentarii în partea stângă a sălii).

Deci, asta este una și a doua chestiune, care este strict de procedură și aș vrea să vă uitați, bănuiesc că aveți în față modificarea propusă de Comisia de agricultură la art. 2 pe care l-am votat, alin. 1, în care se spune așa: "Prima prevăzută de art. 1 se acordă producătorilor agricoli... prin societățile comerciale de morărit și (sau) panificație care folosesc grâu..." etc.

Domnul Tabără ne propune un amendament care anulează art. 2 și pe care dumneavoastră l-ați votat așa, pentru că este bine să votăm.

domnule Tabără am să citez din memorie: "Prima se acordă direct producătorilor agricoli, prin direcțiile județene..." etc. etc. Deci, domnule Tabără, ați stabilit în art. 1 cum se acordă, prin societățile respective, din care 800 lei preț plus 200 lei primă, iar dumneavoastră spuneți că "... se acordă direct producătorilor agricoli..."

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Așa scrie în text.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

"... pe tabele propuse de direcțiile agricole", ceea ce înseamnă că am votat un text care-l anulează, de fapt, pe celălalt.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, așa scrie în textul votat de colegii noștri.

Din sală:

Se rezolvă la mediere!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu la mediere, că ne facem de râs cu așa ceva.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Continuăm procedura de vot.

Mai avem un alineat, cu un amendament, tot la art. 2, amendamentul domnului Teculescu care propune un alineat nou la art. 2, care să fie plasat între primul și al doilea alineat și care are următoarea redactare, amendată și de comisia de specialitate: "Prima se achită producătorilor agricoli de către societățile de morărit și (sau) de panificație la cumpărarea grâului. Ministerul Agriculturii și Alimentației va deconta în termen de 15 zile lucrătoare solicitările societăților de morărit și/sau de panificație prima achitată producătorilor agricoli, în condițiile prevăzute la art. 1".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

acest nou alineat a fost votat în cadrul art. 2.

Supun votului dumneavoastră art. 2 în întregime, cu cele 4 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art. 2 a fost votat în unanimitate.

Articolul 3 a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii?

Da, domnule deputat. Domnul deputat Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Eu am un amendament făcut la art. 3, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru că unele din prevederile acestui amendament au fost luate și am și susținut propunerea domnului deputat Tabără, renunț la el.

În schimb, aș vrea să fac un mic comentariu legat de retroactivitatea legii. Eu aș vrea să vă spun că în cazul calamităților, pe care le-am aprobat în fiecare an, noi am emis și am aprobat ordonanțe de urgență, sau proiecte de legi, în care am prevăzut acordarea de sume unui fenomen retroactiv. Deci, n-a fost nici o nenorocire.

Având în vedere și aceste proiecte de legi care au apărut în ultima vreme, și pe care le putem considera "stări excepționale", pentru că în această vară nu ne-am preocupat ca să preluăm cantitățile de grâu de la cetățeni și nici să acordăm primele, decât cu foarte mare întârziere, haideți să le considerăm ca "stare de calamitate" și aceste proiecte de legi, și cel pe care-l discutăm astăzi, și să putem acorda retroactivitate pentru acordarea primelor producătorilor care au livrat grâul din producția anului 1998 la întreprinderile de morărit și panificație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (de la banca comisiei):

Domnule Popa,

Nu calamitatea-i de vină, ci momentul.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog nu discutați în contradictoriu. Vă rog, discuțiile se poartă de la microfon. Ați avut cu toții acces la microfon.

Dacă mai sunt comentarii pentru art. 3? Nu mai sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art. 3 a fost votat în unanimitate.

Articolul 4 a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii?

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

De altfel, este o propunere venită de la unul dintre colegii care au luat cuvântul înainte de pauza de masă, aici, ca art. 4 să se amendeze, să se completeze "cumpărată" cu "...de la data de 1.o7.1998 până la 31.12.1998". Deci, practic, este o completare.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Amendamentul scris, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Este un acord. L-am dat, l-am predat.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

comisia de specialitate este de acord.

citesc încă o dată amendamentul domnului Tabără, față de ce este scris în raportul comisiei. Deci, articolul amendat de comisie curge până la ultimul rând din art. 4, unde se spune: "...cantitatea de grâu de panificație cumpărată de la data de 1.07.l998 până la data de 31.10.1998".

Din sală:

Până la 31 decembrie 1998!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Decembrie... încă o dată: "... cantitatea de grâu de panificație cumpărată de la data de 1.07.1998 până la data de 31 decembrie 1998".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Aticolul 4 a fost votat cu modificările de rigoare, în unanimitate.

Articolul 5. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

art. 5 a fost votat în unanimitate.

Articolul 6. Dcă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

art. 6 a fost votat în unanimitate.

Art. 7. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

art. 7 a fost votat în unanimitate.

Pentru a vota acest proiect de lege în întregime, vă propun drept procedură de vot "votul deschis". Dacă sunteți de acord? Vă mulțumesc.

supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/1998… titlul curge.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva?

Cu două abțineri și majoritate de voturi, acest proiect de lege a fost votat.

Da, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Am cerut cuvântul pentru o chestiune de procedură, pentru că, sigur, dacă toate argumentele nu fac doi bani, aș vrea să vă recitesc art. 7, votat împreună cu legea: "În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoarea a prezentei ordonanțe, Ministerul..." se va ocupa de așa ceva. Deci, numai de la data intrării în vigoare.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

Cred că știe toată lumea să citească, domnule deputat. Nu este cazul să faceți lecturi.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/1998 privind finanțarea acțiunilor de consultanță și formare profesională destinate agicultorilor.  

urmează pe ordinea de zi, pentru dezbatere, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/1998 privind finanțarea acțiunilor de consultanță și formare profesională destinate agricultorilor.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Poftiți, domnule secretar de stat.

   

Domnul Petre Ștefan:

Vă mulțumesc.

Cerințele dezvoltării actuale a economiei românești impun un efort deosebit pentru trecerea de la o agricultură de subzistență la o agricultură de exploatații performante și profitabile, care să asigure premisele necesare pentru construirea rapidă a unei agriculturi moderne și durabile. În acest context, un rol prioritar și chiar primordial revine producătorilor agricoli particulari, care reprezintă elementul dinamic al acestui tip de agricultură. Pentru realizarea acestor obiective majore este necesară organizarea și dezvoltarea activității de consultanță agricolă în țara noastră, după modelul țărilor din Comunității Europene.

Esența acestui proces constă în asigurarea unui flux internațional rapid și eficient și un flux informațional, care este de natură să contribuie decisiv la îndrumarea și chiar la formarea producătorilor agricoli, în conformitate cu ultimele cuceriri ale științei și practicii agricole.

Rolul activității de consultanță agricolă este deosebit de important, mai ales pentru țara noastră, unde cea mai mare parte a producătorilor agricoli au un nivel scăzut de pregătire tehnică și chiar economică. Aceștia trebuie să deprindă și să aplice cu rapiditate tot ceea ce este nou în agricultura modernă, trebuie să capete deprinderea de a cere cu insistență de la serviciile specializate ale Ministerului Agriculturii.

Astfel de organizări de educație și extensie sunt și în alte țări, atât în Europa, cât și în lume. Nu aș vrea să vorbesc prea mult în acest domeniu.

Acestea sunt principalele argumente care impun necesitatea ca în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației să fie prevăzut un capitol distinct, cu fondurile necesare pentru finanțarea acțiunilor de consultanță și formarea profesională.

Modul de decontare a cheltuielilor se va reglementa prin norme metodologice, care vor fi elaborate de Ministerul Agriculturii și Alimentației. Asigurarea fondurilor necesare pentru desfășurarea activităților de consultanță și formarea profesională a agricultorilor apare și ca o necesitate în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul președinte Gheorghe Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Comisia a analizat ordonanța și v-o propune spre dezbatere, în forma transmisă de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să participe la dezbaterile generale?

Nu dorește nimeni. Trecem la dezbaterea legii...

Domnul deputat Tabără. Dar, vă rog să vă anunțați din timp intenția de a vorbi.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Din păcate, stăm acolo (mai jos, în sală) și prezidiul este mai sus...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu, nu, că m-am uitat și eu și domnul secretar. Da.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președintă,

Îmi cer scuze, în primul rând, dialogam cu unul dintre colegii noștri, care nu este într-un grup parlamentar, dar de la început vreau să vă spun că sunt de acord cu această lege și este binevenită. Singura problemă însă, pe care o ridică, este aceea că ea nu reflectă în conținutul ei, nicăieri, relațiile care trebuie să se stabilească între direcțiile agricole și, în principal, Ministerul Agriculturii, cu celelalte instituții care fac, și trebuie să facă, de altfel, consultanță agricolă, inclusiv elementele de formare, și mă refer aici la universitățile care au ca profil pregătirea cadrelor pentru agricultură și specialiștii pentru agricultură și, de asemenea, unitățile de cercetare.

Este una dintre problemele importante și cred că trebuie să găsim o soluție de completare a acestei ordonanțe prin aceste realități pe care le are societatea românească.

De altfel, în instituțiile de învățământ superior, sunt convins că, la fel ca și în universitățile germane, franceze sau americane, vor apare ca și catedre pincipale și discipline principale aceste Catedre de consultanță, și mai ales de transmitere a cunoștințelor direct către cei care sunt beneficiarii acestor universități.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai dorește cineva, în cadrul dezbaterilor generale, să ia cuvântul?

Poftiți, domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Și în cadrul ședinței Comisiei pentru buget, finanțe, bănci eu mi-am exprimat nedumerirea și-mi permit să mi-o exprim și public, în plenul Camerei Deputaților, cu privire la felul în care Biroul Permanent repartizează spre analiză și rezolvare proiectele legislative.

Iată, astăzi, tot ceea ce am discutat până în prezent se referea și făcea obiectul analizei și întocmirii raportului de fond de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, care, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, este abilitată să se pronunțe în ceea ce privește bugetul de stat, execuția bugetului de stat, bugetul pentru asigurările sociale și execuția acestuia, politica financiară și așa mai departe.

Eu nu vreau să pun în inferioritate colegii de la Comisia pentru agricultură și servicii specifice, ci consider că problemele acestea privind efortul financiar, dimensionarea și concretizarea aspectelor financiare își găseau și trebuie să-și găsească rezolvarea în cadrul acestei comisii a Parlamentului, fiindcă, altfel, iată ne puneți pe noi în situația de a rezolva probleme de tehnică agricolă. Și cred că nu este bine.

Intervenția mea v-aș ruga să o luați drept un avertisment, dacă se poate numi așa, în ceea ce privește coerența cu care lucrăm în Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci, trecem la dezbaterea legii pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul ordonanței a fost adoptat în unanimitate.

La art. 1, dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul 1 a fost adoptat în unanimitate.

Articolul 2. Dacă sunbt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

art. 2 a fost votat în unanimitate.

Articolul 3. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art. 3 a fost votat în unanimitate.

Pentru a vota proiectul de lege pe ansamblu vă propun procedura de vot prin "vot deschis".

Dacă sunteți de acord? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/1998… și titlul curge mai departe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Menționez că a fost o lege ordinară și a fost votată în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.107/1998 privind asigurarea unor facilități furnizorilor de îngrășăminte chimice și produse de uz fitosanitar.  

Următorul proiect pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1998 privind asigurarea unor facilități furnizorilor de îngrășăminte chimice și produse de uz fitosanitar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Petre Ștefan:

Vă mulțumesc.

Nivelul și calitatea recoltelor depind în măsură hotărâtoare de respectarea cerințelor tehnologice specifice fiecărei culturi în parte, în ceea ce privește aplicarea îngrășămintelor chimice și aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor.

Din datele furnizate de cercetarea agricolă și, bineînțeles, în conformitate cu producția, rezultă că acești factori au o contribuție chiar de peste 50% în formarea recoltelor.

În ultimii ani, producția agricolă s-a situat cu mult sub potențialul existent, ca urmare a nivelului scăzut de fertilizare a culturilor, nevoia de elemente nutritive fiind asigurată, în principal, pe seama rezervelor naturale ale solului.

Consumul de îngrășăminte chimice în anul 1997 a fost de numai 45 kg substanță activă pentru fiecare hectar arabil, față de o normă medie de cca. 200 kg/ha substanță activă.

Aceeași situație se înregistrează și în ceea ce privește aplicarea tratamentelor chimice.

Neaplicarea tratamentelor de combatere a determinat pierderi estențiale de producție, care sunt cuprinse chiar până la 35%, iar unele situații au determinat compromiterea totală a culturilor pe anumite suprafețe.

Cauza, în primul rând, a fost costul relativ ridicat al îngrășămintelor chimice și al produselor de uz fitosanitar ce revin la unitatea de suprafață și mijloacele financiare limitate ale producătorilor pentru procurarea, pentru cumpărarea acestora.

Pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli în aprovizionarea cu aceste substanțe, unii agenți economici, autorizați pentru a comercializa și produce astfel de substanțe, pe bază de contracte, bineînțeles, au livrat produsele respective cu plata la recoltarea producțiilor agricole.

În perioada de la livrarea pesticidelor și până la încasarea contravalorii acestora, se creează în cadrul societăților comerciale respective un gol de mijloace circulante, fapt pentru care acest sistem se aplică pe o scară restrânsă.

Pentru asigurarea unor facilități furnizorilor se propune ca taxa pe valoarea adăugată, aferentă valorii produselor livrate, să fie achitată la bugetul de stat la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate de furnizori cu producătorii agricoli.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, are cuvântul domnul deputat Cristea, președintele comisiei.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

comisia vă propune proiectul de lege, cu un amendament acceptat de comisie și care include, mă rog, printre beneficiari, să spunem, stațiunile de cercetare și didactice. Deci, a extins un pic aria, pentru că și ele sunt beneficiarele, să spunem, al aceluiași sistem.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale, dorește să ia cineva cuvântul?

 
   

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Să fie incluse și universitățile!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stați, vă rog, să vă uitați în raportul comisiei.

Deci, vă rog să consultați raportul comisiei.

Nu sunt aici pusă să citesc în locul dumneavoastră...

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni. Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

Titlul ordonanței. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și titlul ordonanței a fost adoptat în unanimitate.

Art.1 a fost amendat de comisia de specialitate și aveți, în raport, amendamentele comisiei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru art.1? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci art.1, amendat de comisia de specialitate, a fost votat în unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.2 a fost votat în unanimitate.

Art.3.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.3 a fost votat în unanimitate.

Vă propun, pentru votul final al legii, votul deschis.

Dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.107/1998... titlul curge mai departe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate, și acest proiect de lege a fost adoptat.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.113/1998 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide realizat în anul 1991 în cadrul Programului Guvernamental de Importuri Critice și a diferențelor de preț și de curs aferente importului de ulei brut realizat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.274/1992.  

Urmează dezbaterea la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.113/1998 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide realizat în anul 1991 în cadrul Programului Guvernamental de Importuri Critice și a diferențelor de preț și de curs aferente importului de ulei brut realizat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.274/1992.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnii Dumitru Popescu și Gheorghe Ana (din sală):

Uleiul!

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, astăzi ați făcut sport până la tribună!

 
   

Domnul Ștefan Petre:

Mulțumesc.

În vederea asigurării necesarului de pesticide pentru campania agricolă din 1991 s-a impus această achiziționare din import. Importul s-a realizat pe baza Programului Guvernamental de Importuri Critice. Ministerul Agriculturii și Alimentației a dispus măsuri pentru efectuarea importurilor necesare în campania agricolă din primăvara anului 1991, prin unitățile specializate, care au fost "Romagrimex" S.A. și "Danubiana", actualmente "Chimexim".

Valoarea importurilor s-a ridicat la "Romagrimex" la 8.862.000 mărci germane, iar la "Chimexim" la 12.880.560 de franci elvețieni.

Pentru operativitate în derularea acțiunilor de import, Ministerul Agriculturii a garantat firmelor străine furnizoare că acreditivele la extern se vor deschide în perioada imediat următoare contractării pesticidelor. Pesticidele erau absolut necesare, în acel moment.

În baza angajamentului primit din partea Ministerului Agriculturii, de a deschide acreditivele la extern până la data de 30 aprilie 1991, firmele au început să livreze pesticidele, iar la data efectuării importurilor acestea trebuiau achitate din fondul valutar al statului, dar, datorită situației valutare din 1991, Ministerul Agriculturii nu a putut asigura resursele valutare necesare plății la extern a acestor importuri aprobate, după cum v-am spus, prin programul guvernamental. Importatorii, astfel, nu au putut deschide acreditivele pentru plată la extern. Sigur, scadențele contractuale au curs, importatorii nu au fost în măsură să asigure plata importurilor decât parțial, din încasări și din alte venituri de ale lor.

În perioada 1991- 1997, firmele furnizoare au solicitat, atât în mod direct, cât și pe canale diplomatice, plata sumelor restante. Datorită neachitării datoriilor, două firme germane, Bayer-ul și Schering-ul, au acționat la Curtea de Arbitraj firmele românești.

Totodată, potrivit reglementării hotărârii Guvernului, Prodexport-ul a importat, în perioada august - septembrie 1992, o cantitate de 9.956 de tone de ulei. Situația se prezintă la fel ca și în celălalt caz. Uleiul brut s-a importat la un preț bun și suma totală, despre care se discută, împreună cu dobânzile aferente, este de 9.397.659 de dolari și, pentru importul de ulei, pentru Prodexport S.A., este de 3.502.631 mii lei.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei de specialitate, domnul președinte Gheorghe Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci comisia vă propune dezbaterea în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc. Într-adevăr, conciziune.

În cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Tabără are cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sigur că niciodată nu este prea târziu. Un astfel de demers, dacă vă amintiți, cei care am fost în legislatura trecută, l-am făcut și noi, ca și membri ai Guvernului și miniștri ai agriculturii, dar trebuie să spunem și că este un mic dar. Atunci, în 1991, când s-au făcut aceste contractări, rog să se vadă legislația, Ministerul Agriculturii, ca și astăzi, nu avea dreptul să dea garanții financiare. Ele, totuși, s-au dat. Pentru relațiile însă, care trebuiau și trebuie să fie deschise, cu partenerii noștri, și eu cred că această ordonanță cu care s-a venit este una corectă, și cinstită, și transparentă, și doresc să se menționeze acest lucru și dau un exemplu, de altfel, modul cum domnul subsecretar de stat Nițu, care la această dată nu mai este în țară, a semnat o garanție guvernamentală pe capota mașinii, pentru un astfel de import, deci rog să se menționeze acest lucru, poate că nu ar fi rău să vedem și cei care au greșit atunci, când au dat aceste garanții, dar nu cred că putem ține în loc un sector întreg, și mai ales elementele de parteneriat cu societățile comerciale partenere de ani de zile la noi. Dar rog, încă o dată, să se facă mențiunea clară că în contractarea respectivă, la nivelul anului 1991, au fost lucruri care nu au fost dintre cele mai curate.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva, în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Miron Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Aceasta este o problemă pe care noi am mai auzit-o, de-a lungul anilor, din 1991 până acum, și mă bucur că domnul Tabără a menționat un lucru important: suntem în fața unei garanții dată de un secretar de stat, care nu avea, în momentul respectiv, abilitarea să facă acest lucru și care, la ora actuală, și nu de astăzi, nu mai este în România, lucrează la o firmă, în străinătate.

Vreau să atrag atenția colegilor mei care nu cunosc, bineînțeles, speța, că este vorba de un contract comercial între două firme, unor firme comerciale, care au adus niște lucruri în România, nu contează ce au importat firmele respective. Din 1991 până acum, firmele încearcă să recupereze această diferență, în curs valutar, pe această semnătură dată de domnul Nițu. Sigur, colegii care sunt la Guvern bănuiesc faptul că și eu știu, ca și dânșii, care sunt argumentele cu care firmele în cauză își susțin această cerere. Nu mă refer numai la argumentele juridice, mă refer la alte tipuri de argumente, pe care le cunoaște și domnul Tabără, dar dânsul a avut amabilitatea să nu le aducă în discuție. Dacă argumentele ar fi fost de acceptat, de către trei Guverne care au guvernat România de atunci și până acum, sigur că banii ar fi fost returnați de la bugetul statului.

Eu cred că ar fi bine să repingem acest proiect de lege și, în acest fel, cei care, acum, au fost sensibili la argumentele netehnice ale celor care presează, de atâția ani, să-și rezolve problema, vor rămâne cu o gaură în bugetul personal, dar și România va rămâne fără o gaură în bugetul național.

Sper că am fost clar și nu vreau să intru mai mult în amănunte, dar stau la dispoziție, împreună cu colegii mei care cunosc foarte bine atât afacerea, cât și comisioanele promise și propuse. Stăm la dispoziție să explicăm de ce nu este bine să votăm un asemenea proiect de lege. Și eu îmi arăt surprinderea cum niște profesioniști nu s-au întrebat de ce atâtea rânduri de alți profesioniști nu au fost de acord să facă această operație.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul președinte Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur, este interesant ce spune domnul deputat Mitrea aici, însă domnul în cauză, dacă chiar a încălcat legea, a fost suficient timp să fie tras la răspundere. Problema este că e vorba de un angajament al statului român, care stat român a fost tras în judecată, la organismele internaționale, în care partenerii noștri, care sunt firme, le știți, care, sigur, nu aveau nici o intenție să facă altceva decât ceea ce este, au câștigat irevocabil, iar statul român este debitor legal către acești furnizori de pesticide, pe suma pe care o știți, inițială, de aproape 9 milioane de dolari, rotund vorbind. Și cred că faptul că domnul în cauză a semnat, de fapt, nici nu știu foarte exact dacă a semnat un document...

 
   

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

A semnat!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

... sau dacă numai a promis foarte ferm că se vor deschide niște acreditive etc., care nu s-au mai deschis. Nouă, domnul Lăpușan ne-a mai explicat o dată treaba aceasta, însă eu cred că angajamentele fiind ale statului și față de niște firme extrem de importante, să spunem, într-un anume sector legat de agricultură, aceste angajamente, deci aceste datorii, în ultimă instanță, trebuie plătite. Iar cu cel care, sigur, a greșit acolo, se poate discuta, în baza legislației române și, eventual, să recuperăm banii de la domnul în cauză, mai ales că acum lucrează în străinătate, înțeleg, și câștigă, totuși, niște bani, nu? Deci eu propun să aprobăm acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vreau să-i dau o informație domnului președinte Cristea.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar vă rog dați-i personal, nu de la microfon.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din loja comisiei):

Să auzim.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bine.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci domnul președinte spunea că nu știe dacă domnul Nițu a semnat sau a promis. Dacă promitea pe gură, nici nu mai putea să fie vorba de o discuție. Domnul Nițu a încălcat atribuțiile pe care le avea și a semnat o garanție guvernamentală, dânsul fiind secretar de stat.

 
   

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Subsecretar de stat!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Subsecretar de stat. Lucrurile stau un pic altfel: chiar dacă au câștigat, statul român se îndreaptă către Nițu, îi luăm banii lui Nițu, pe măsură ce îi luăm banii lui Nițu, îi plătim celui care este păgubit.

Eu vă dau exemplul meu: dacă mie mi-au spart hoții casa și au fost prinși hoții, eu, acum, aștept, nu știu câți ani de zile, până când ies ei din pușcărie și îmi dau 1.000 de lei pe lună. Deci noi nu putem, acum, să încercăm să mutăm, în altă parte, acest lucru.

Mai departe, domnule Cristea, dacă erați foarte atent, înțelegeați ce am spus: eu cunosc foarte bine care sunt argumentele. Noi cunoaștem foarte bine argumentele care ne-au fost aduse, la trei guverne, ca să aprobăm această trecere de 9 milioane de dolari la datoria publică. Cunoaștem argumentele! Că sumele, între timp, în atâția ani de zile, s-au mărit, ca volum, aceasta este posibil. Știți foarte bine că știm argumentele, nu avem cum să nu le știm. Le-am refuzat sau oamenii noștri le-au refuzat, de-a lungul timpului. Și în Guvernul Stolojan, și în Guvernul Văcăroiu au fost denunțate, de către Ministerul Agriculturii, au fost respinse aceste argumente, care erau de o anumită factură. Și dacă argumentele respective au apărut într-un moment sau altul, nu cred că lucrurile sunt așa de clare și eu îmi păstrez propunerea să respingem acest proiect de lege.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă mai dorește cineva, în cadrul dezbaterilor generale? Nu mai dorește nimeni. Da?

Să începem să discutăm acest proiect de lege, pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Cine se abține? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Din sală:

Sunt comentarii!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cine este pentru?

(Domnul secretar Ková cs Csaba Tiberiu îi spune că sunt comentarii)

Sunt comentarii?

Vă rog, domnule deputat Moroianu, să luați cuvântul.

Din partea dreaptă a sălii:

Este în timpul votului! A început votul!

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Încă o dată, se dovedește că această lege trebuia discutată după ce aprobam Legea răspunderii ministeriale, o lege pe care o tot așteptăm și sperăm să fie solicitată, de actuala coaliție, în procedură de urgență, în această toamnă.

Legat de aceste sume, cred că era de bun augur ca responsabilii Ministerului Agriculturii, care au venit să propună o asemenea inițiativă, s-o susțină în fața Camerei Deputaților, să declanșeze, mai întâi, o anchetă privitor la vinovații care, acum, reușesc, de la bugetul țării și așa destul de sărăcit, deci din banul public, să suporte niște nereguli și niște încălcări ale legii făcute de o parte din guvernanți, în perioada anilor 1991 și 1992. Pentru că este imoral să votezi fără să știi vinovații, Grupul de deputați independenți ai Partidului Alianța pentru România votează împotriva acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În primul rând, grupul acesta nu există, din punct de vedere legal. În al doilea rând, discuțiile pe fond se terminaseră, eram la articolul unic.

Vă rog frumos să respectăm cu toții regulamentul.

Deci, la articolul unic, dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră articolul...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă rog frumos să mă întrerupeți înainte de a declanșa votul.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Îmi cer scuze, doamnă președinte.

Grupul parlamentar PDSR roagă verificarea cvorumului.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Am verificat cvorumul, prin apel nominal.

Domnule secretar, care este rezultatul pe care l-ați avut?

Și pe urmă refacem numărătoarea.

(Discută cu domnul secretar Ková cs Csaba Tiberiu)

Deci, în acest moment, vă rog, domnilor secretari, numărați.

În sală sunt 90 de doamne și domni parlamentari. Deci suntem sub cvorumul de lucru care a fost anunțat, de 126.

Dacă în 5 minute nu se reface, facem din nou apel nominal. (Acționează soneria)

Constatăm că numărul nostru nu a crescut până la cvorumul legal de lucru și, în aceste condiții, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Da. Am închis, totuși, domnul Mitrea vrea să ne spună, chiar într-o ședință închisă, ceva.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Era o rugăminte, către comisie și către cei care sprijină acest proiect de lege, să ne aducă… să vedem care sunt deciziile și care este forul internațional de judecată care a decis că acești domni au dreptate. Să vedem, că, așa, pe vorbe, că ei au spus șefului de comisie, pe care eu îl cred. Dacă nu a văzut documentele, este bine să ni le aducă, să stăm cu ele în mână când judecăm.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci ședința a fost închisă. Joi dimineață, reluăm lucrările.

*

Ședința s-a încheiat la ora 16,00.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 21 iulie 2024, 7:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro