Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-12-2022
05-12-2022 (joint)
05-12-2022
28-11-2022 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 18-03-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 1996

7. Răspunsuri ale membrilor Executivului la întrebări și interpelări adresate de deputați

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Stimați colegi,

Din păcate, trebuie să oprim aici dezbaterea punctelor noastre și, peste 3 minute, deoarece se va transmite direct la Radio, vom relua lucrările. De fapt, invit membrii Guvernului să intre în sală, pentru ca în 3 minute exact să putem reîncepe lucrările.

Iertați-mă, este pe ordinea de zi acum? (Se adresează domnului deputat Severin Baciu, care solicită discutarea unui proiect de lege)

Iertați-mă, domnule deputat, o să avem o mulțime de observații .... Regret. Lunea viitoare. Nu se poate! Vor fi contestații din partea unor colegi care n-au știut, sunt colegi care au probleme cu NATO, după cum știți ... Pe urmă o să avem contestații și facem mai mult rău decât ....

Domnul Severin Baciu:

Bine, atunci lunea viitoare.

Domnul Adrian Năstase:

Păi, atunci de ce vreți să mă forțați să pun în discuție o chestiune de acest gen? Nu se poate! Dacă nu este pe ordinea de zi, cum putem să-l introducem în felul acesta?! Am crezut că-i un raport al unei comisii de mediere.

Vă rog foarte mult să mă consultați în legătură cu aceste lucruri. Rămâne cum am stabilit.

Raportul Comisiei de mediere la Legea nr.42 va fi examinat lunea viitoare. Vă rog să folosiți acest timp pentru consultările necesare, dacă mai este nevoie, de discuții în legătură cu textele respective, în cadrul comisiei de mediere, fără îndoială, și vom relua cu prioritate lunea viitoare acest text.

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în sală.

Are cuvântul domnul Iulian Mincu, ministrul sănătății, pentru a răspunde domnilor deputați Remus Opriș și Nagy Benedek.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În ce privește întrebarea domnului Opriș, care se referă la faptul că domnul rector Iosif Drăgulescu, din cadrul Catedrei de Fiziologie din Timișoara, a reclamat pe domnul Francisc Naider, care a efectuat determinări cu probe provenite de la bulnavii infectați HIV-Sida, întrebarea dânsului: dacă avea dreptul să facă acest lucru? Și anunță că o sesizare similară a fost trimisă Prefecturii din Timiș, ministrului învățământului, cât și Parchetului din Timiș, de către domnul Drăgulescu, însă vreau să menționez că Ministerului Sănătății nu a trimis nici o astfel de interpelare și nici un astfel de anunț domnul profesor Drăgulescu.

Noi ne-am sesizat din presă și aș vrea să răspund în acest sens că am format o comisie care era reprezentată de către reprezentantul Institutului de Igienă, de șeful Clinicii de Boli Infecțioase, de Inspectoratul de Poliție Sanitară Timiș și respectiv de șefii Clinicii Pediatrie II și III și inspectori de la Direcția Sanitară județ Timiș și reprezentantul Ministerului Sănătății.

Această comisie a cercetat cele spuse de către domnul Drăgulescu și a ajuns la următoarele concluzii:

1. Laboratorul de Imunofiziologie funcționează în conformitate cu Normele de protecție ale muncii în sectorul sanitar.

2. Probele trimise de Clinica III Pediatrie nu au prezentat risc epidemiologic pentru personalul de laborator, studenți și alții.

3. Este necesară colaborarea deschisă între clinicile de profil - Laboratorul Catedrei de Fiziologie.

4. Laboratorul își aduce un aport esențial în diagnosticul imunologic al pacienților nu numai de HIV, fiind dotat la nivelul tehnologiilor actuale.

5. Se constată că nu există culpe profesionale sau de altă natură.

6. Comisia a decis că laboratorul își poate continua activitatea.

Acesta este răspunsul pe care l-am dat domnului deputat Remus Opriș, la sesizarea făcută de domnul Drăgulescu, care este rectorul instituției, respectiv U.M.F. Timișoara.

Vreau să răspund mai departe.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc. Vă rog!

Domnul Iulian Mincu:

O altă interpelare este a domnului Nagy Benedek.

Domnule deputat, vreau să rețineți... și aș vrea să-i arăt domnului deputat și o machetă în această privință. Dânsul întreabă dacă se găsește o explicație pentru paradoxul că România este țara europeană cu proporția cea mai mică cu seropozitivi adulți, și cu proporția cea mai mare de seropozitivi activi, este prima parte a întrebării și a doua, ar dori să știe dânsul cu date concrete câte și ce fel de sancțiuni au fost aplicate de către Ministerul Sănătății acelor directori de orfelinate în care numărul copiilor seropozitivi a cunoscut o creștere.

Vreau să-i răspund domnului deputat în legătură cu această întrebare, de fapt care se poate împărți în două. Într-adevăr, în România se înregistrează un număr mare de copii seropozitivi, etichetat de către specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății ca un accident epidiomiologic, acest lucru fiind explicat prin politica demografică existentă în perioada 1987-1989 și până în 1990 respectiv, și în care s-au înregistrat un număr foarte mare de copii infectați HIV, datorită microtransfuziilor și datorită injectării cu seringi care nu erau de unică folosință.

Numărul cpiilor înregistrați, și avem aici, îmi permiteți domnule președinte, să vă dau o schemă, am pregătit-o și pentru domnul deputat, numărul mare de copii... se observă pe această schemă că este între 1987-1989 și mai există în 1990. După aceea acești copii au scăzut existând în 1993 numai 10 copii, în 1994 numai 4 copii, iar în 1995 - 0 copii, așa cum reiese din aceasta. Ceea ce dovedește că măsurile luate în acest sens au dus la stoparea infecțiilor nozocomiale la copii prin HIV.

În ceea ce privește problema infectării adulților cu HIV, într-adevăr, în prezent noi avem mai mulți adulți, dovadă că în anul trecut s-au îmbolnăvit de 2 ori mai mulți adulți decât în 1993.

Vreau să reținem că înainte adulții nu erau la noi mulți, pentru că la noi țara nu era deschisă circuitului internațional, nu exista prostituție, nu exista homosexualitate - căi principale de transmitere a virusului HIV.

În prezent se înregistrează o creștere a numărului de adulți, tocmai prin liberalizarea practicilor sexuale, a călătoriilor internaționale. Totuși, numărul de adulți de la noi nu depășește pe moment 230.

În ce privește a lua măsuri de sancționare pentru directoriii de orfelinat, vreau să rețineți așa cum se vede că directorii de orfelinat primesc copiii abandonați deja infectați. Copiii aceștia abandonați sunt în m area lor parte acei din 1987, 1988, 1989 și 1990, că după anul 1992 numărul copiilor seropozitivi a scăzut considerabil. Practic nu avem de ce îi pedepsi pe acești directori ai orfelinatelor care îngrijesc copii - SIDA - deja infectați din perioada respectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru!

Remarc în orice caz cu neplăcere, din păcate nu toți colegii noștri care au adresat întrebări se află în sală.

Domnul deputat Remus Opriș dacă dorește să comenteze? Nu, înțeleg că nu dorește să adauge nimic la răspunsul domnului ministru.

Domnul deputat Nagy Benedek nu este în sală.

În continuare, dau cuvântul domnului Doru Ioan Tărăcilă, ministrul de interne, pentru a răspunde domnilor deputați Mihail Nică și Sergiu Rizescu.

Domnule ministru, aveți cuvântul!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte!

În legătură cu prima interpelare, formulată de domnmul deputat Nică.

Domnilor deputați, pe data de 31 august 1995 în baza aprobărilor legale elicopterul MI-17 nr.109 aparținând de Ministerul de Interne efectua un zbor - transport persoane - pe ruta București - Iași și retur.

Pe timpul staționării la aeroportul din Iași aeronavei i-a fost asigurată paza regulamentară în raport cu caracterul misiunilor întreprinse. Întrucât în aceeași zi a avut loc un tragic accident a acestui elicopter de pe urma căreia au decedat 6 persoane, atât Ministerul de Interne, cât și ulterior Parchetul General au dispus efectuarea de verificări în legătură cu legalitatea misiunii și au stabilit următoarele.

În jurul orei 13,41, elicopterul a decolat de pe Aeropoprtul |ași îndreptându-se spre București. Echipajul aeronavei era format din colonelul Florea Aurel - comandant, lt.colonel Alexandru Vasile - pilot secund, maistru militar Paraschiv Silviu, având ca pasageri la bord pe generalul de brigadă Ion Eugen Sandu, generalul de brigadă Ion Bunoaica și colonelul Alexe Mihai.

In jurul orei 14,00 legătura radio dintre aeroportul de decolare și elicopter s-a întrerupt, ulterior nava fiind găsită total distrusă și incendiată pe rază comunei Mogoșești - județul Iași, pe versantul nord-vestic al Piscului lui Aron, la circa 20 km de locul decolării. În urma catastrofei atât membrii echpajului, cât și pasagerii au decedat. Din actele de cercetare efectuate în cauză a rezultat că echipajul elicopterului a decolat de pe aeroportul Iași în condiții meteo deosebit de grele care însă se încadrau în baremul de zbor.

La momentul ajungerii în zona Mogoșești, în condițiile în care plafonul de nor și ceată combinate cu averse puternice de ploaie, au redus vizibilitatea la limita minimă de siguranță, aeronava a intrat în coloziune cu crestele arborilor plantați pe versantul Piscului lui Aron, luând contact violent cu solul.

Potrivit cercetărilor de specialitate, aeronava s-a aflat în stare normală de funcționare până în momentul impactului cu arborii din zona catastrofei distrugerea elicopterului datorându-se exclusiv suprasolicitării prin șoc mecanic pe timpul traiectoriei finale parcursă prin zona împădurită, precum și incendiului declanșat la impactul violent cu solul.

Față de aceste concluzii se exclud dintre ipotezele privind cauzele directe ale catastrofei, acelea vizând o eventuală defecțiune tehnică ori un act de sabotaj.

În aceste condiții, cauza directă a catastrofei o constituie cel mai probabil un concurs de factori naturali, ținând de condițiile meteo grele aflate în evoluție, și factori umani, respectiv culpa piloților aflați la manșă.

Potrivit prevederilor articolului 59 din Regulamentul de zbor, pilotul, comandantul echipajului poartă întreaga răspundere privind executarea misiunii, fiind obligat printre altele să cunoască și să aprecieze corect condițiile meteorologice în care se execută zborul.

Din examinarea articolului 316 al aceluiași regulament, rezultă că în cazul înrăutățirii bruște a condițiilor meteo pilotul comandant hotărăște continuare sau întreruperea misiunii de zbor raportând despre aceasta conducătorului zborului.

În cursul cercetărilor au fost avute în vedere și aspectele ținând de condițiile ce au condus la privarea organelor de anchetă de acele date obiective ce ar fi putut fi oferite de datele zborului culese de la înregistratoarele de bord. S-a constatat în cursul expertizelor efectuate că suportul de film foto al înregistratorului parametrilor de zbor a fost afectat de șocul termic ridicat, la care a fost supus în timpul incendiului declanșat după impactul cu solul al aeronavei.

În ceea ce privește neînregistrarea convorbirilor radio și a celor dintre membrii echipajului s-a constatat că registratoarele Ms-618 au fost și sunt în stare de funcționare. Neimprimarea pe bandă a convorbirilor efectuate s-a datorat încărcării defectuase a suportului magnetic și plasării rolii pline pe axul colector. Din actele de cercetare efectuate în cauză de către Parchetul Militar, Secția Parchetelor Militare, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de membrii echipajului și pasageri, întrucât a intervenit decesul acestora, de asemenea s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fața de celelalte persoane, respectiv Cojocaru Ion - meteorolog, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de articolul 178 alineatul 2 , articolul.249 alin.2 din Codul Penal, întrucât faptele nu există, și față de plutonierii Mihalache Leon, căpitan Bălan Marcel, fruntaș Vasilache Victor, soldat Cristian Vasile, Goraș Ionică, Grigoraș Cosmin, personal desemnat să asigure paza aeronavei, cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de articolele 333 din Codul Penal, întrucăt faptele de care aceștia au fost acuzați nu există.

Deci, în legătură cu acest tragic accident anchetee au fost făcute de o comisie specială constituită la nivelul Ministerului de Interne din specialiști aparținând Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Transporturilor și finalizate de organul de anchetă, respectiv Parchetul Militar din cadrul Parchetului General al României.

În legătură cu cea de-a doua interpelare, formulată de domnul deputat sau întrebare...

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, este vorba de o întrebare, dar dacă domnul Nică dorește să comenteze? Nu, înțeleg că domnia-sa este mulțumit cu răspunsul pe care l-ați prezentat, așa că vă rog să oferiți răspunsul la întrebarea domnului deputat Sergiu Rizescu.

Aveți cuvântul, domnule ministru !

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

In legătură cu aspectele semnalate de domnul deputat Sergiu Rizescu, deputat PNTCD.

În urma verificărilor pe care le-am dispus, s-a stabilit că în ziua de 27 februarie 1996 în comuna Dobrești au avut loc alegeri locale ale organizației PNTCD la care au participat domnul Romeo Nanu, președintele filialei Argeș a PNTCD, și domnul Valentin Sovac, secretar executiv.

După terminarea ședinței de alegeri, cei doi oameni politici au fost invitați de preotul Heroiu Mihai la domiciliul său unde au fost tratați omenește, printre altele chiar și cu țuică. Împreună cu aceștia s-a aflat și Mărășoiu Grigore, conducătorul autoturismului Ag-18-DEP cu care s-a realizat deplasarea. În această perioadă, plutonierul major Jianu Viorel efectua operațiuni de verificare a circulației pe raza comunei. Subofițerul și-a permis într-adevăr să oprească autoturismul cu numărul de înmatriculare Ag-18-DEP și a solicitat conducătorului auto actele pentru control. Acesta a refuzat inițial, apoi a aruncat actele pe fereastră. Fiind invitat în clădirea postului de poliție, pentru o explicație față de comportamentul său și pentru a fi testat cu fiola alcoscop, Mărășoiu Grigore a manifestat în continuare aceeaști atitudine recalcitrantă adresându-i injurii și amenințai subofițetului și instituției din care face parte. În sediul postului de poliție, conducătorul auto a refuzat în continuare testarea solicitată, moment în care a intervenit domnul Romeo Nanu, prezentând legitimația de serviciu și afirmând că va ști cum sa procedeze în continuare fața de cele întâmplate. Aceste aspecte sunt confirmate de martorii Stancu Vasile și Heroiu Mihai, membri PNTCD, precum și de martorul Soare Vasile.

Totodată, martorii Heroiu Mihai și Stancu Vasile confirmă faptul că șeful de post, plutonierul major Jianu Viorel nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, ci, dimpotrivă, era în serviciu.

Faptele conducătorului auto Mărășoiu Grigore care nu se bucură de nici o protecție legală, decât aceea de a fi conducător auto, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de articolul 37 alineatul 2 din Decretul nr.328/1966 și cele prevăzute de articolul 239 alineatul 1 din Codul Penal, respectiv infracțiunea de ultraj.

De asemenea, intervenția domnului Romeo Nanu de a împiedica pe șeful de post să-și exercite atribuțiile legale de serviciu contravin prevederilor articolului 2 litera u) din Legea nr.6l/1991.

Referitor la aspectele din comuna Căldăraru s-au constatat următoarele:

În ziua de 3 februarie 1996 domnul Badea Valentin, președintele organizației PNTCD - Căldăraru, judetul Argeș, l-a invitat pe domnul Sergiu Rizescu să participe la o întâlnire cu cetățenii din localitate, pentru a da soluții la unele probleme stabilind de principiu data adunării pe 18 februarie 1996, ora 13.

Pe data de 15 februarie 1996, domnul Badea Valentin i-a comunicat verbal șefului postului de poliție Căldăraru că în jurul datei de 18 februarie s-ar putea să se organizeze o adunare populară în localitate, cu participarea unor personalități politice și de stat marcante.

Șeful de post i-a recomandat domnului Badea Valentin să procedeze în conformitate cu prevederile legale și să-l informeze dacă adunarea va avea loc pentru a putea lua măsurile stabilite de lege.

În urma întâlnirii primarului, șefului de post și președintelui organizației PNTCD, primarul comunei a atenționat pe domnul Badea Valentin referitor la răspunderea privind consecințele unor eventuale acte de dezordine, având în vedere situația de fapt existentă în rândul țăranilor din localitate.

În această situație, președintele organizației PNTCD nu și-a asumat această răspundere și a hotărât dânsul suspendarea adunării, anunțându-l pe domnul Romeo Nanu despre acest fapt, întrucât nu a organizat măsurile prevăzute de lege pentru desfășurarea în bune condițiuni adunării.

Cu toate acestea, la orele 13 la domiciliul domnului Badea Valentin a venit domnul deputat Sergiu Rizescu care după ce s-a documentat cu privire la situație s-a manifestat contrariat, afrimând că șeful de post este de vină întrucât el singur trebuie să fie în măsură oricând să asigure măsurile de ordine necesare, chiar dacă este anunțat cu puțin timp înainte.

Din declarația președintelui organizației PNTCD- Căldăraru, rezultă că șeful de post și-a manifestat disponibilitatea să acorde sprijinul necesar în baza prevederilor legale pentru desfășurarea adunării populare în condiții de ordine și siguranță.

De asemenea, șeful de post nu a purtat nici un fel de discuții cu preprezentanții acestui partid, și nici nu a împiedecat în vreun mod desfășurarea adunării palnificate, raportând telefonic la Serviciul de Pază și Ordine din cadrul Inspectoratului de Poliție, despre situația creată.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sergiu Rizescu pentru un comentariu scurt de 2 minute.

Aveți cuvântul!

Domnul Sergiu Rizescu:

Aș vrea să-l întreb pe domnul ministru de interne, dacă un parlamentar care se întâlnește cu alegătorii trebuie să ia aprobare pentru această întâlnire.

Eu știu că orice parlamentar o zi pe săptămână e obligat să facă acest lucru și chiar bunul simț îl obligă să facă deplasarea în teritoriu pentru a lua cunoștință de doleanțele și eventualele încălcări de lege.

A doua chestiune, interesantă afirmația probabil care v-a venit de la Pitești, că președintele Nanu Romeo a băut țuică. De unde poate să știe așa ceva că a băut țuică? Poate a băut vermut sau altceva.

Sigur că da, cu permisiunea organelor județene am să caut și eu să văd dacă într-adevăr sunt aceste declarații.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul ministru Tărăcilă!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi deputați,

Să nu fiu interpretat greșit, eu nu l-am criticat pe domnul președinte Nanu în sensul că a băut țuică. Din partea mea putea să bea orice, dar martorii care au participat la acea adunare festivă din casa preotului, asta au spus, dar cred că nu este aceasta chestiunea pe fond.

Desigur că în baza mandatului parlamentar, fiecare dintre noi are obligația și nu numai dreptul să procedeze la aceste întâlniri continue cu electoratul.

În momentul în care însă o organizaței sau liderul unei organizații locale a solicitat o adunare populară, el are obligația să ia singur, desigur împreună cu organizația o serie de măsuri de protecție, prin intermediul Ministerului de Interne, în principal, pentru că la țară sunt numai polițiști, noi putem să asigurăm ordinea publică în localitatea respectivă. Și întotdeauna ați observat că în limita colaborării care există indiferent de partid, forțele de poliție sau lucrătorii de poliție din localitățile rurale în special, care sunt reduși numeric au fost prezenți în limita posibilitătilor. Dar, în momentul în care organizatorii nu-și asumă răspunderea unor astfel de adunări populare, desigur că această răspundere nu poate să fie transferată, pentru că este împotriva dispozițiilor Legii nr. 61 către Ministerul de Interne.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În continuare domnul secretar de stat Stan Dragomir, de la Ministerul Agriculturii și Alimentației va răspunde domnului deputat Gheorghe Tarna.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnul Stan Dragomir:

Nu știu dacă domnul deputat este în sală.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat este în sală, este prezent și vă ascultă cu mult entuziasm.

Domnul Stan Dragomir:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să răspund domnului deputat.

Domnule deputat, la interpelarea dumneavoastră formulată în ședința din 6 martie a Camerei Deputaților , cu privire la acordarea de către Guvern a creditelor necesare lucrărilor agricole de primăvară pot să vă informez următoarele.

Finanțarea lucrărilor agricole din această primăvară, potrivi Legii nr.83/1993 se va face de către bancile comerciale din resurse proprii și linii de creditare bancare structurale în completarea resurselor proprii ale agenților economici.

Cheltuielile care se vor finanța din aceste credite sunt următoarele: sămânța și materialul săditor, îngrășămintele chimice, pesticidele, lucrările pentru aplicarea acestora, lucrările de irigații, cheltuieli cu energia termică și electrică la sere, lucrările mecanice pentru arat, pregătirea terenului, semănat, întreținerea culturilor și recoltat, inclusiv cele efectuate cu mijloace proprii, este vorba de carburanți, piese de schimb, prestări de servicii, cheltuieli cu transportul, TVA-ul, cheltuielile cu salariile și prime de asigurare pentru calamități naturale.

De aceste credite vor beneficia toți producătorii agricoli, iar dobânda va fi bonificată numai la culturile care se află trecute în H.G.nr.94/1996 publicată pe data de 22 februarie. Agenții economici pot să angajeze în mod direct credite de la bănci sau prin agenții economici mandatați de către aceștia.

Printr-un act normativ s-a completat H.G.nr. 94/1996 și au fost nominalizați agenții economici mandatați să angajeze credite. Aceștia sunt: Agenția Națională a Produselor Agricole pentru cereale și plante tehnice, COMCEREAL-urile județene înființate, după cum știți în ultima perioadă, SEMROM-ul, UNISEM-ul, AGROMEC-urile, Societățile Comerciale cu profil de industrializare de zahăr, de ulei, de morărit și panificație, de prelucrare a tulpinilor de in și cânepă, de prelucrare a nutrețurilor combinate, de prelucrare, industrializare și comercializare a produselor horticole, precum și societătile comerciale cu profil zootehnic.

Creditele se pot obține pe baza garanțiilor proprii și cu garanții de la Ministerul Finanțelor. Pe baza prezentării contractelor de valorificare a produselor, cel puțin la nivelul valorii creditului, pot să solicite garanții și credite și agenții economici care nu au acces la credite, în sensul că au datorii neplătite la zi.

Dobânda la creditele acordate va fi bonificată agenților economici sau agenților economici mandatați de către producătorii agricoli cu 60 la sută pentru culturile prevăzute în Anexa l la H.G. nr.94/1996.

În acest fel, au fost găsite soluții până în prezent pentru 600 miliarde de lei, din care pentru luna martie 250 miliarde lei, iar la prima șansă, deci astăzi când discutăm deja au fost transmise în teritoriu, la județe 100 de miliarde de lei. De altfel, de o parte din aceste credite s-a și beneficiat de către agenții economici.

Necesarul de credite este stabilit la peste 1500 de miliarde de lei, este estimat, ceea ce implică noi eforturi pentru a se disponibiliza de către bănci către producătorii agricoli la timp optim pentru executarea lucrărilor în această campanie de primăvară.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tarna.

Domnul Gheorghe Tarna:

Domnule ministru, eu mă refeream la o situație reală, județul Ialomița, pe care dumneavoastră îl cunoașteți foarte bine și cunoașteți foarte bine zona Balaciu, de exemplu.

La ora actuală, jumătate din suprafața agricolă este nearată, pe suprafețele care aparțin sectorului particular nu s-a administrat un gram de îngrășăminte chimice, iar în sectorul de mecanizare nu se întâmplă nimic, pentru că nu sunt bani. Deci, creditele n-au fost acordate. La această dată județul Ialomița nu a primit nici un leu din partea statului.

Întrebarea mea era următoarea. De ce acești bani nu se acordă în perioada optimă, se acordă întotdeauna cu foarte mare întârziere și bineînțeles că efectul este nul. Deci, aceasta era întrebarea.

Domnul Adrian Năstase:

Vă multumesc.

Domnul secretar de stat Stan Dragomir!

Domnul Stan Dragomir:

Domnule deputat, sigur dumneavoastră aveți dreptate, în mod normal credite la bănci ar trebui să se găsească în permanența. Sursele de credite și pentru cele subvenționate de către guvern, sigur, nu pot fi date decât în limita legii, deci pe baza Legii nr.83. La această dată, eu pot să vă spun că județul Ialomița a beneficiat săptămâna trecută de 2,7 miliarde de lei, în afară de tranșa de credite care a fost acordată azi.

Referitor la problema punctulă pe care mi-ați ridicat-o, comuna Balaciu, am rugămintea, domnule deputat s-o lăsați în grija mea, eu sunt din Balaciu!

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

A vrut să vă testeze!

Domnul secretar de stat Lucian Moțiu va răspunde domnilor deputați Ioan Catarig și Viorel Pavel. Da, domnul Catarig a formulat mai multe întrebări.

Vă rog să luați cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnul Lucian Moțiu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Domnilor deputați,

Am să încep cu prima interpelare a domnului deputat Ioan Catarig care conține două întrebări.

Prima cum se recuperează din exportul de materiale și produse energo intensive valoarea energiilor înglobate în acestea și care se regăsesc la jumătate sau chiar mi puțin din prețul cu care au fost importate.

Este adevărat că în structura industriei românești există și fabricații de tip energo intensiv cum sunt produsele siderurgice, îngrăsămintele, cimentul, ca să nu citez decât pe cele mai reprezentative. Aceste produse se regăsesc și în structura altor țări dezvoltate. La noi, ca urmare a restructurării care a avut loc în ultimii ani, ponderea acestor producții, acestor fabricații de produse energo-intensive a scăzut și în prezent ea se află la același nivel la care se află sau chiar sub nivelul la care aceste produse se realizează în țări din Europa, cum ar fi Franța, Germania, pe care le-am luat ca exemplu.

Nu aș vrea să citez multe exemple, dar în ceea ce privește producția de produse metalurgice în Franța ea are o pondere de circa 300 de kg pe locuitor, în Germania - 460 de kg, în România a fost cândva 500, în momentul de față este 250 de kg pe locuitor.

În mod similiar stau lucrurile la ciment, la îngrășăminte, așa cum spuneam.

Rezultă că din punct de vedere structural nu există o exagerare în această privință, sunt produse necesare și s-au menținut în fabricație numai acele instalații care reușesc să realizeze aceste produse într-o manieră profitabilă.

Menționez că în România nici unul din aceste sectoare nu este subvenționat, de altfel, lucrul este bine cunoscut.

Mai mult, toți agenții economici care lucrează în aceste sectoare, îngrășiminte, ciment, siderurgice, utilizează....

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule secretar de stat, am impresia că în Guvern s-a produs o remaniere în care domnul Nică de la PNTCD și PER a fost cooptat în... (Domnul Nică Mihail stă de vorbă la banca Guvernului cu domnul ministru Tărăcilă)

Lucrurile s-au restabilit, s-au limpezit, vă rog să continuați!

Domnul Lucian Moțiu:

Repet, nici una din aceste fabricații nu este subvenționată s-au menținut numai agenții economici care realizează produse rentabile și mai mult aș adăuga că toți acești producători de produse energo-intensive sunt într-un fel stimulati, ca să spun așa, de societatea noastră în sensul că ei sunt determinați să-și procure din import gazul metan și cea mai mare parte din păcură și purtătorii de energie, deci cumpără la prețurile pieței internationale păcura sau gazul metan, vând uree, îngrășăminte, ciment, produse metalurgice la prețurile pieței internaționale și în aceste condiții, realizează profit. Deci, este clar că își recuperează cheltuielile cu energia.

A doua întrebare, ridicarea prețurilor la meteriile prime energetice, combustibili și așa mai departe este o astfel de cale de contracarare a pierderilor cu care se înregistrează societatea românească pentru astfel de export sau este o astfel de acțiune politico-economică.

Se pornește de la premiza că toate aceste fabricații, în mod necesar, se înregistrează cu pierderi. Am arătat că lucrurile nu stau așa.

În ceea ce privește afirmația că ridicarea prețurilor ar fi o cale de a contracara pierderile, această afirmație nu se susține, pentru că o ridicare a prețurilor la energie, din contră, ar face să crească și mai mult anumite pierderi care ar exista în realizarea acestor produse, ar amplifica, deci, aceste pierderi.

Aș vrea să spun că prețurile la principalele materii prime, așa cum se știe, sunt urmărite, supravegheate de către Ministerul Finanțelor, tocmai în ideea de a nu permite creșterea acestor prețuri și că Ministerul Finanțelor urmărește ca eventuale creșteri de prețuri la materii prime și la purtători de energie să fie obiectiv determinate de creșterea reală a costurilor, de devalorizarea leului sau de alte cauze.

În concluzie, rezultă că producțiile care s-au menținut în momentul de față, de produse energo-intensive, sunt necesare economiei, chiar dacă sunt mari consumatoare de resurse energetice - acest lucru se întâmplă și în alte țări - dar s-au menținut numai acei producători care realizează această activitate în mod profitabil.

Aceasta-i prima interpelare.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Este răspunsul la întrebare. Puteți continua cu răspunsul la celelalte întrebări.

Domnul Lucian Moțiu:

A doua interpelare este a domnului...

Domnul Adrian Năstase:

... Intrebare. Este vorba de întrebări, nu de interpelări.

Domnul Lucian Moțiu:

Sunt două întrebări: una a domnului deputat Ioan Catarig și cealaltă a domnului deputat Viorel Pavel.

Prima: ce fonduri au fost alocate de către Guvern, și respectiv de către organele administrației publice locale Năsăud și Bistrița-Năsăud și cum au fost ele materializate pentru rețeaua de gaze naturale aferentă orașului Năsăud. Fondurile au fost alocate în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 661 din 1994 și se cifrează la 3,84 miliarde de lei. Această cifră a fost reactualizată, în prezent ea se apropie de 8,7 miliarde de lei. Lucrările au început în partea a doua a anului 1994, astfel că în 1994 și 1995 s-au alocat, conform prevederilor de investiții 550 de milioane, dar s-au consumat numai 450, mai ales datorită faptului că timpul a fost nefavorabil spre sfârșitul anului 1995. Din totalul de 26 km. de conductă, care este partea principală a acestei investiții, s-a realizat în anul trecut un kilometru, față de 2,5 câți erau prevăzuți, iar în acest an sunt prevăzuți 25 km. de conductă și sunt alocați 2,7 miliarde de lei.

A doua întrebare: în ce condiții se va afla acest obiectiv de investiții, după încetarea mandatului Guvernului, al consiliului județean, orăsnesc și așa mai departe?

Această întrebare este pentru mine, permiteți-mi să spun, un argument în plus pentru continuitatea politică și mă bucură că a fost pusă în felul acesta. În plus, aș vrea să-mi permiteți să spun că acest proiect este un proiect de utilitate publică și ca atare, el nu prezintă o sensibilitate deosebită la eventualele schimbări politice.

De aceea, cred că pe fond ar trebui să dăm o previziune mai puțin legată de situația politică și mai mult legată de proiectul tehnic. Deci, previziunea ar fi ca în cursul acestui an există banii alocați și condiții să se realizeze partea principală a proiectului, adică cei 25 de km. de conductă.

După întrebările cu privire la instalarea de gaze în județul Bistrița-Năsăud, domnul deputat Ioan Catarig are alte două întrebări: de ce se dau, în continuare, avize pentru extinderea rețelelor de gaze naturale, în alte județe, bineînțeles, fără a avea o bază proprie, românească, care să acopere aceste promisiuni? Urmează a doua întrebare: de ce se dau? Aceste avize se dau în conformitate, de asemenea, cu un act normativ, este Hotărârea de Guvern nr. 138 din 1992, care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației și care are drept criterii principale inexistența în anumite zone a altor combustibili alternativi pentru încălzire, sau a altor posibilități de încălzire, cum ar fi termoficarea și de pregătire a hranei la bucătărie. De asemenea, un criteriu care este avut în vedere în Hotărâre este acela ca în zonă să existe zăcăminte locale de gaze de presiuni scăzute, care nu ar merita să fie comprimate și injectate în rețelele naționale, sau să existe posibilități de disponibilizare zonală a unor cantități de gaze, prin dezafectarea unor instalații de consum, ca urmare a restructurării, retehnologizării, reducerii consumurilor și, nu în ultimul rând, un alt criterii este legat de posibilitățile de finanțare, în perioada prevăzută, a realizării rețelelor de transport. Ordinea de prioritate este stabilită, ca propunere, de către ROMGAZ împreună cu fiecare județ în parte, la nivelul consiliilor județene și a prefecturii, pe bază de studii economice care să fundamenteze necesitatea, oportunitatea și eficiența. Bineînțeles că aprobările se dau în Guvern.

În partea a doua se întreabă cum se apreciază că se vor desfășura evenimentele sociale, atunci când cetățenii români, deja cu instalații familiale consumatoare de gaze naturale, vor constata că Rusia va întrerupe total sau parțial furnizarea acestor gaze și la ce fel de presiuni politice trebuie să ne așteptăm din partea Rusiei?

Aș vrea să vă informez că consumul de gaz metan pentru populație este integral și prioritar asigurat din resursele interne. Noi producem mai mult de două treimi, trei sferturi aproape din necesarul nostru de gaz metan și numai un sfert îl importăm. Prioritățile sunt: populație, instituții publice, instalații energetice care asigură încălzire și electricitate pentru populație și instituții publice, deci, din resurse interne se pot asigura integral necesitățile de gaze pentru populație. Mai mult, există prevăzută acum extinderea utilizării, pe lângă gazul natural, a gazelor lichefiate, prin creșterea producției de butan de aragaz și de propan, și chiar, în anumite situații, importul lui, pentru a crea în anumite zone rezervoare mai mari, nu obișnuitele butelii pentru o lună de zile, rezervoare pentru o întreagă gospodărie, care să asigure o lună, două luni sau chiar trei luni de zile consumul de combustibil al casei respective, sau al unui cvartal, aceste rezervoare. Deci, nu sunt perspective sumbre în ceea ce privește populația. Este adevărat că o întrerupere a livrărilor de gaze dinspre Rusia, nu vorbesc de motive sau de rațiunile care o determină, probabil să spunem, într-un caz de accident, sau în caz de frig, ar afecta, într-adevăr, industria, dar nu populația.

Alte întrebări, tot de la domnul deputat Ion Catarig, se referă la următoarele chestiuni: care sunt prețurila la bursa mondială, cu care se vinde o tonă de bumbac și cu ce prețuri le cumpără consumatorii de bumbac din România? Este prima întrebare.

Prețurile bumbacului la bursele mondiale sunt stabilite și...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule secretar de stat,

Am o sugestie... Dacă se poate să dați aceste informații în scris, personal, domnului deputat, pentru că eu nu cred că Parlamentul României trebuie să se ocupe de aceste chestiuni,nu cred că este un aspect politic care să... Este o informație comercială și eu cred că poate fi transmisă direct domnului deputat.

Domnul Ioan Catarig (din sală):

Vă rog să-l lăsați să termine. Să spună cifrele. Sunt probleme de politică, și nu de statistică!

Domnul Adrian Năstase:

Dar am o rugăminte, domnule deputat, dacă se poate ca aceste lucruri, când aveți probleme de acest gen, să luați legătura cu serviciile comerciale, de la minister...

Domnul Lucian Moțiu:

Are și o a doua întrebare...

Domnul Adrian Năstase:

Da. Am înțeles. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat...

Domnul Lucian Moțiu:

Deci, prețurile bumbacului se stabilesc în funcție de lungimea fibrei bumbacului, de rezistența la rupere, de grad, de altele...

Domnul Adrian Năstase:

Treceți, vă rog, peste detalii, domnule secretar de stat...

Domnul Lucian Moțiu:

În general, bumbacul din S.U.A. este cotat la 2.000 - 2.200 de dolari pe tonă, bumbacul din Turcia, Asia, Pakistan - 1.700 - 2.000 dolari/tonă, bumbacul egiptean de calitate superioară la 4.000 - 4.800 de dolari.

Pentru informarea dumneavoastră, în anul trecut, România a importat 42.000 tone de bumbac la un preț mediu de 1.971 dolari/tonă adus acasă. Aceste prețuri pe care le-am menționat, de bursă, sunt prețuri loco, fără transport, deci, uneori cu 100 de dolari mai jos decât prețul CIF adus acasă.

Este adevărat, și eu am intuit sensul întrebării dumneavoastră, că uneori, anumiți agenți economici au cumpărat la prețuri mai mari decât acest preț mediu, de 1.970. Importul de bumbac este liberalizat pe piață, există societăți intermediare, importatoare, care uneori vând la prețuri peste acest 1.900, la 2.200, 2.300. Nu totdeauna sunt însă exagerări și am să vă spun de ce: agenții economici nu au bani să-l plătească și atunci îl plătesc după 3 luni de zile, sau 4 luni, după ce l-au luat, au făcut produsul, l-au vândut. În mod corespunzător, importatorul îi adaugă niște costuri legte de dobânzi și prețul crește. De asemenea, mulți agenți economici nu sunt capabili să facă contract pe un an de zile, pentru că ei, la rândul lor, nu au contracte pentru produsele textile. Prin contrcte spot, cum se numesc contractele ocazionale, se duc imediat pe piață, cer bumbac, și, sigur, prețul este mai ridicat.

La a doua întrebare: care sunt cauzele care generează această stare de lucruri și care este viitorul, m-aș rezuma să vă spun care este viitorul. Pentru a stabiliza această situație, pentru anul 1996, beneficiem de un credit din Statele Unite, de circa 45 de milioane de dolari, cu care, în condiții foarte favorabile, acest credit, 1% peste libor, cu care se va asigura cam jumătate din necesarul de bumbac.

În felul acesta, prin această intervenție, fără să-i afectăm pe importatorii privați, se va asigura o stabilizare a pieții, pentru că circa jumătate din bumbac va fi adus în niște condiții foarte convenabile și la prețuri medii.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Catarig, pentru două minute.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Catarig:

Vă mulțumesc.

Nu am să folosesc cele 12 minute, la care aveam dreptul, ci numai cele două, pe care le-ați propus dumneavoastră, ca să subliniez doar două aspecte: întrebările acestea au fost puse Guvernului, nu, respectiv domnului secretar de stat Lucian Moțiu, pentru că responsabilitatea politică față de problematica complexă a județului Bistrița-Năsăud și dumneavoastră știți că este unul din județele cu rata de șomaj cea mai mare din țară, peste 15%, n-au fost puse întâmplător. Pe mine mă interesează mult ce se întâmplă în județul meu și ce se va întâmpla în continuare și pentru faptul că mi s-au dat atât de multe informații, mulțumesc domnului Lucian Moțiu, mulțumesc Guvernului. Sper ca toate acestea să se adeverească.

Personal, însă, am o anumită reținere și care pleacă tocmai de la faptul că răspunsurile n-au fost date de un reprezentant al Guvernului, cu responsabilități politice, respectibv de către un ministru, ci de către un secretar de stat.

Oricum, eu mulțumesc pentru toate.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul ministru Petre Ninosu, pentru a răspunde domnului deputat Dejeu.

Domnul Petre Ninosu:

Vă rog să-mi îngăduiți să formulez acest răspuns, în numele și pentru domnul secretar, domnul Octav Cozmâncă, șeful Departamentului Administrației Publice Locale.

Intrebarea a fost formulată la 4 martie 1996. Este redactat următorul răspuns: "Este adevărat că până la această dată, la nivelul municipiului Sibiu, nici un veteran de război nu a fost împroprietărit cu teren pentru construcții, sau teren agricol, conform prevederilor art. 13 din Legea nr. 44/1994. Această situație, existentă în toate marile orașe, care prezintă o mare concentrare de veterani de război, se datorează unor factori obiectivi și nu lipsei de implicare a autorităților publice locale: prefect, primar, consiliul local. Principalul motiv, pentru care cererile veteranilor de război nu au fost soluționate, îl constituie lipsa rezervei de teren agricol disponibil la nivelul comisiilor locale, orășenești, pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18 din 1991, precum si suprafețele foarte mici de terenuri intravilan, cu regim juridic clar, la care se poate adăuga și ambiguitatea textului art. 13 din Legea nr. 44/1994, care permite mai multe posibilități de interpretare privind persoanele îndreptățite. Deși la nivelul municipiului Sibiu, comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18 din 1991 nu are nici o rezervă de teren agricol, fiind aplicat un coeficient mare de reducere pentru satisfacerea celor îndreptățiți, conform Legii nr. 18, Consiliul local Sibiu, cu acordul Prefecturii Județului Sibiu a adoptat Hotărârea nr. 83/28 septembrie 1995, prin care s-a aprobat introducerea în intravilanul municipiului Sibiu a suprafeței de 25 ha. teren agricol, în vederea lotizării în parcele de 500 m.p., ce urmează a fi repartizate veteranilor de război, ca locuri de casă.

Intrucât această soluție nu a fost acceptată de o parte a veteranilor de război, în zilele de 7-8 martie a.c., ca urmare a întrebării dumneavoastră, a avut loc la sediul Consiliului local Sibiu, o întâlnire între reprezentanții veteranilor de război, reprezentantului Ministerului Apărării Naționale - general de brigadă Mugurel Florescu și un inspector guvernamental din cadrul Departamentului pentru Administrație Publică Locală, primarul municipiului Sibiu și directorul general al Prefecturii Județului Sibiu, la care toate părțile au convenit că soluția propusă de către Consiliul local Sibiu este singura posibilă a satisface toate cele 358 de cereri, urmând ca în timp foarte scurt să se treacă la punerea ei în aplicare".

Vă punem la dispoziție o copie a Hotărârii nr. 83 a Consiliului local Sibiu și scrisoarea de mulțumire a domnului general Mugurel Florescu, adresată Departmentului pentru Administrație Publică Locală, pentru modul prompt și competent de implicare a inspectorului guvernamental.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule Dejeu,

Doriți să comentați?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule ministru,

În clipa în care am adresat această întrebare Guvernului, știam despre problema aceasta a raporturilor dintre veterani și autoritățile locale, știam despre ideea scoaterii din circuitul agricol a acestei suprafețe de 25 de hectare de teren și afectării lui ca teren de construcție, decât că, am intervenit pentru că problema n-a făcut nici un pas concret înainte, pe de o parte, iar pe de altă parte, simpla transformare a acestui teren agricol în teren de construcții este o problemă pur formală. Pentru a se putea da această destinație intravilană și pentru construcții, trebuie să se intervină cu infrastructura necesară și cu căile de acces, și întrebarea rămâne în continuare: este dispusă autoritatea locală să facă aceste demersuri, pentru ca terenul, redus de la un hectar la 500 m.p., și acceptat ca atare de veterani, să poată avea această destinație?

Este vorba de niște probleme concrete, de realizare practică a acestei înțelegeri, care n-a primit nici un fel de concretizare până la ora actuală.

Aceasta este o problemă, iar, pe de altă parte, reprezentanții veteranilor au fost prezenți, așa cum rezultă din informarea dumneavoastră, pe 7 și 8 martie, numai că, așa cum se recunoaște și în răspunsul dumneavoastră, o parte din veteranii de război nu se declară de acord cu această soluție și, după părerea mea, trebuiau să fie consultați și aceștia, pentru a se putea găsi o soluție reciproc acceptabilă pentru toată lumea.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Ninosu.

Domnul Petre Ninosu:

În orice caz, cred că este un exemplu de promptitudine, ca urmare a unei întrebări sau a unei interpelări, însă cred că este... și vorbesc în calitate de parlamentar, de senator, cred că este și un caz deosebit de dificil, care trebuie să ne atragă atenția asupra faptului că atunci când facem o reglementare, să ținem seama de o realitate: nu există în Sibiu acest teren intravilan, și, prin absurd, el ar putea să fie creat, cum? Prin demolare? Asta este situația reală și atunci când am făcut reglementarea aceasta generoasă, bine intenționată, plină de respect pentru veterani, nu am avut în vedere și asemenea situații, că nu există disponibilul de teren nici în intravilan, nici în extravilan. Dumneavoastră sunteți un avocat al zonei și știți cât de severă a fost cota de reducere pentru terenul agricol din extravilan.

În orice caz, sigur este că s-a făcut ceva, și dumneavoastră influențați, ca deputat, pe ceilalți veterani, ca să achieseze la această soluție, care este singura soluție posibilă.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Cu aceasta am încheiat partea din program, rezervată răspunsurilor la întrebări.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 10 december 2022, 0:24
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro