Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 6, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-11-2022 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 06-04-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 6, 1999

13. Răspunsuri la întrebări adresate membrilor Guvernului.

Domnul Vasile Lupu:

Răspunsurile la întrebările adresate de deputați în ședința Camerei Deputaților din data de 6.IV.1999, ora l8,30.

De la Ministerul Educației Naționale, domnul Iozef Koto dorește să-i răspundă domnului deputat Nicolae Ionescu. E prezent? Da.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Domnul Jozef Koto:

Domnule președinte,

Onorată asistență,

Referitor la interpelarea domnului deputat Nicolae Ionescu, înregistrată la Camera Deputaților în data de 31.III.1999, Ministerul Educației Naționale a elaborat următorul răspuns:

Hotărârea de Guvern nr.152 din 5.III.1999 se înscrie în șirul deciziilor care doresc să accentueze și să valorifice importanța națională și istorică a siturilor și monumentelor aparținând cultelor, contribuind și astfel la răspândirea spiritului creștinesc. Deși diminuăm terenul folosit de Grupul școlar agricol "Constantin Dobrescu" Argeș cu o cotă mică de 1890 m.p. față de suprafața totală, păstrând însă posibilitatea desfășurării procesului instructiv-educativ, totuși servim un interes general asigurând posibilitatea vizitării de către un număr mare de pelerini a Mânăstirii Curtea de Argeș și a Catedralei episcopale, minunata ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab și construirea unei biserici noi unde vor fi transferate moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia.

Hotărârea de Guvern nr.152 a fost aprobată pe baza acordului tuturor factorilor locali și aș dori să accentuez acest fapt, Prefectura, Consiliul județean la cererea Patriarhiei Argeșului și Muscelului.

Ministerul Educației Naționale și-a dat acordul considerând că realizarea unei biserici este o acțiune de interes public sub semnătura eparhiei, apreciind și acordul enoriașilor din zonă și nu poate fi comparată cu abuzurile anterioare menționate prin interpelare.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, doriți o replică? Poftiți.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

În mod normal, poate trebuia să pun întrebarea. Nu mi s-a dat prilejul. Permiteți-mi totuși să fac următoarea remarcă. Deci, întrebarea a fost adresată domnului Andrei Marga, ministrul educației și învățământului. Încă odată de aici remarc și vom vedea în continuare, că eu mai am de primit niște răspunsuri, din miniștrii secretari de stat acum vin adjuncți și vom vedea mai în continuare vă rog pe dumneavoastră să faceți apel la Biroul Permanent să se intre în normalitate, să se respecte regulamentul și să vină să răspundă miniștrii, altfel ne obligați, deși nu este normal și regulamentar, să scriem sau să spunem la sfârșit: "Așteptăm numai răspunsul miniștrilor".

Referitor la... pentru că întrebarea a fost... s-a încercat să se răspundă, nu știu dacă domnul ministru secretar de stat a fost vreodată la Curtea de Argeș. Ați fost? Nu? Păcat. Deci, la capătul, la sfârșitul bulevardului numit Bulevardul Basarabilor, acolo sunt descălecătorii de țară, dătători de legi și datini, deci Basarabii, se află ceea ce un mare călător, Paul din Alep, spunea "o minune a lumii", iar un critic de la "Convorbiri literare" spunea "o doină în piatră", Mânăstirea Argeșului sau Mânăstirea Meșterului Manole care, știm legenda, și-a luat zborul și s-a prăbușit de pe acoperiș pentru că Neagoe a poruncit să se ia schelele și scările la întrebarea dacă este în stare să facă altă mânăstire mai frumoasă și când a zis că da au fost sortiți pieirii împreună cu cei nouă meșteri mari.

Acum, în fața acestei mânăstiri, în cel mai frumos parc din oraș, dincolo de ziduri, vor să facă, conform aprobării, ceva foarte frumos, o bisericuță. Nicăieri în lume nu se face o bisericuță în fața unui monument! Eu am cerut și alte răspunsuri și la alții, la domnul Noica. Deci, ce spuneți dumneavoastră este ceva așa de adormit copiii. Trebuie mers acolo și văzut. Cum să dai și să dărâmi un zid de peste 100 de ani, Lecomt de Nuit, arhitectul care a restaurat și primul rege al României se învârt... Lecomt e tot acolo înmormântat lângă mânăstire, se răsucesc în mormânt pentru că nu au gândit că poate să se facă o mică bisericuță acolo în față și, mai grav, se face nu cum se spunea aici, fără în detrimentul procesului instructiv-educativ, acolo e o grădină botanică, e unică în zonă și e foarte importantă, sunt pomi sădiți de 50-100 de ani și folosește, iar acum distrugem un parc și o grădină botanică fără a ști de fapt ce e acolo. Dacă așa s-a votat și la Guvern fără să ajungă nimeni acolo și să cunoască realitatea... eu am cerut și de la Comisia monumentelor istorice. Cândva, era un târg acolo, lângă mânăstire, un târg de secole, medieval, Târgul de Sântămărie. În vremea comunismului, la cererea episcopului Argeșului, a fost înlăturat de acolo tocmai pentru că acolo se făceau mici și alte, deci fum și oamenii deteriorau și stricau imaginea mânăstirii și a locurilor.

Sunt total nemulțumit de răspunsul dumneavoastră, pentru că nu se poate, domnule ministru secretar de stat, să nu cunoașteți realitatea de acolo, spuneți că forurile..., dar eu am aici cererea, uitați, forurile cine sunt? Director, director adjunct, contabil șef, și venim cu niște documente care sunt puse acolo... O documentație serioasă pe care v-am trimis-o, deci îmi permit să vă mai spun încă odată, ce spun acele autorități. Nu prefectul...

Domnul Vasile Lupu:

Dumneavoastră aveați două minute, ați făcut șase până acum.

Domnul Nicolae Ionescu:

O secundă, și am plecat, domnule președinte.

Respectuos citesc: "Domnului parlamentar profesor Ionescu Nicolae"... Mie mi se adresează. "Respectuos, vă rugăm să ne sprijiniți în această situație deoarece ni se diminuează patrimoniul unității, respectiv parcul și grădina botanică. Unitatea a dat întreaga documentație privind situația proprietății împreună cu punctul de vedere al Consiliului de administrație, domnului inspector general școlar, profesor Popa Gheorghe. Întreg colectivul unității este revoltat de această hotărâre, având în vedere vechimea și tradiția acestei unități școlare, precum și faptul că nu au fost consultați". Deci nu au fost consultați. Eu vă spun, dacă se merge așa, se poate ajunge și la altceva. Eu am fost acolo profesor între 1968 și 1996, am fost directorul acelui liceu și, dacă vreți, așa, o ieșire în stradă la 1000 de elevi, o rezolvați să știți. Nu știu cum va face prefectul. Va face ca la Câmpulung, când au ieșit cele 3-4 mii de muncitori de la ARO și știți ce-au strigat.

Vă mulțumesc. Mă scuzați.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mie mi-a trebuit puțin timp să mă lămuresc dacă este vorba de întrebări scrise sau de întrebări orale și nici din materialul care l-am lăsat aici nu înțeleg bine, pentru că întrebările orale pot fi formulate din nou aici, sumar, întrebările scrise, nu.

Deci, la întrebările scrise răspunde ministrul.

Trecem la următorul minister, Ministerul Finanțelor. Prezentă, doamna Doina Leonte, secretar general în minister, pentru a le răspunde domnilor Petre Naidin, Romulus Raicu și Nicolae Ionescu.

Și domnul Ionuț Costea este prezent.

Poftiți.

Domnul Ionuț Costea:

Referitor la adresa 6245 a domnului deputat Petre Naidin, vă facem cunoscut următoarele:

Conform prevederilor art.39 alin.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, urmărirea executării contractelor de vânzare cu plata în rate, a creditelor de restructurare acordate și devenite exigibile, precum și a oricăror altor venituri financiare cuvenite Fondului Proprietății de Stat, după data deființării acestuia, se realizează de către Ministerul Finanțelor prin organele financiare teritoriale.

Potrivit prevederilor legale, organele financiare teritoriale au atribuții de control în domeniul impozitelor, taxelor și altor venituri cuvenite bugetului de stat, potrivit legii. Ca atare, controlul respectării prevederii Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/1997 revine Fondului Proprietății de Stat, cu excepția prevederilor art.39 alin.3 care revine Ministerului Finanțelor, dar după data desființării Fondului Proprietății de Stat.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Naidin dorește replică? Poftiți.

Domnul Petre Naidin:

Nu este o replică, domnule președinte, este o constatare. Nu am Ordonanța nr.88 în față, e jos în mașină. Dar la respectivul articol, la litera a) atunci când se vând active, fie ele în rate, fie cu dobânzi normale anului 2004, mi se pare firesc ca datoriile la bugetul de stat, bugetele locale, fondurile speciale să fie plătite cu prioritate; b) este cuprinsă sintagma "alte datorii"; la c), finanțarea activităților din statutul respectivelor societăți și la d) salarii ș.a.m.d.

Deci, în mod automat, înțeleg, sau nu înțeleg, dacă direcțiile teritoriale ale finanțelor publice urmăresc ceea ce prevede clar, concis, Ordonanța 88 atunci când se referă la urmărirea datoriilor acestor societăți care-și vând activele datorii către respectivele bugete.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnului Romulus Raicu cine-i răspunde de la Ministerul Finanțelor? Tot dumneavoastră. Poftiți.

Domnul Ionuț Costea:

Prin hotărâre a Guvernului s-a aprobat suplimentarea stocurilor de apă grea care se preiau la rezervele de stat, urmând ca acumularea pe anul 1999 să se efectueze în limita fondurilor aprobate Administrației Naționale a Rezervelor de Stat prin Legea bugetului de stat, nr.36/1999.

Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind programele de acumulări la produse rezerve de stat cu finanțare de la buget și reântregirea unor stocuri în anul 1999, vizat și contrasemnat și de Ministerul Finanțelor, pentru anul 1999 s-a aprobat finanțarea din bugetul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat a cantității de 8 tone apă grea în valoare de 37 de miliarde lei. Prin proiectul de hotărâre a Guvernului, inițiat de Ministerul Industriei și Comerțului, se propunea alocarea lunară a 57,7 miliarde de lei din fondul rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru finanțarea producției de apă grea.

Menționăm că tot fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 1999 aprobat prin Legea bugetului de stat nr.36, este de 110,1 miliarde lei, care în prezent este aproape în totalitate angajat prin hotărâri ale Guvernului. Ca urmare, Ministerul Finanțelor nu a avizat respectivul proiect de hotărâre neexistând sursa de finanțare și a propus Ministerului Industriei și Comerțului inițierea unui proiect de act normativ prin care să se asigure finanțarea totală sau parțială a produsului apă grea din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cunoscând faptul că acest produs este destinat producerii energiei electrice în unitățile nuclearo-electrice de la C.N.E. Cernavodă.

Față de cele prezentate, considerăm că în acest moment, bugetul statului nu poate acoperi intergral solicitarea ROMAG Turnu Severin, urmând ca decizia finală privind finanțarea producției de apă grea să se ia de către Guvern, nivelul aprobat al fondurilor actuale asigurând numai parțial solicitarea societății.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Romulus Raicu.

Domnul Romulus Raicu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Răspunsul pe care l-am primit este departe de a satisface nu dorința mea, ci în primul rând necesitățile care au apărut la această mare unitate economică și reprezentativă pentru economia românească. Din păcate, domnul secretar general adjunct a spus doar o parte din lucrurile care privesc activitatea la apă grea din Turnu Severin. În toamna anului trecut, domnul prim-ministru a făcut o vizită la Turnu Severin și la puțin timp după aceea a fost elaborată o hotărâre de Guvern prin care se stabilea ca în bugetul pe anul 1999 să fie prevăzută suma de 577,35 miliarde lei pentru producerea a 150 de tone apă grea. Din nefericire, cei care au întocmit bugetul n-au prevăzut această sumă nici pentru administrația rezervelor de stat, care preia această cantitate, nu s-a prevăzut suma nici la Ministerul Finanțelor. Sigur că în momentul de față, situația de la ROMAG este deosebit de critică, n-au mai fost date sumele necesare, de două luni de zile salariații nu și-au mai luat banii, există o stare de tensiune în acest moment în Turnu Severin la una din cele mai mari unități economice care riscă să-și închidă activitatea dacă nu primește acești bani. Ar mai trebui spus că dacă nu vor fi dați banii aceștia și uzina se va închide, pentru conservarea și pentru siguranța de la ROMAG trebuie tot 500 miliarde lei, adică echivalează de fapt cu banii pe care a trebuit să-i dea Guvernul pentru continuarea activității.

Noi am solicitat ca hotărârea 0013 din 4 martie 1999, pe care Guvernul a luat-o, să fie urmată de o altă hotărâre prin care să fie asigurate sumele necesare pentru cumpărarea apei grele de la ROMAG și stocarea acesteia pentru punerea în funcțiune a modulului 2 de la Cernavodă. Observăm că nu se dorește acest lucru și mai constatăm că se dorește închiderea unui combinat în care s-au investit peste 1,35 miliarde lei. Noi rugăm și, de aceea, o să păstrez pe mai departe întrebările și interpelarea pentru domnul prim-ministru chiar în această seară, pentru a se găsi soluția necesară în legătură cu continuarea activității la ROMAG. Un răspuns sec nu este de accceptat. Noi nu dorim justificări și dorim să se găsească într-adevăr soluția pentru rezolvarea solicitărilor celor de la ROMAG Drobeta Turnu Severin.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mă văd obligat să mai citesc odată art.151 alin.1 din Regulament. "Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult trei minute. Deputatul, autor al întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări și comentarii, fără a depăși două minute. Ministrul poate exercita dreptul la replică fără a depăși două minute. După derularea acestei faze, nici o altă intervenție pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc". Deci, vă rog să vă încadrați în timp.

Și acum, doamna Doina Leonte răspunde domnului Nicolae Ionescu.

Doamna Doina Leonte:

Mulțumesc, domnule președinte,

Am pregătit răspunsul scris pentru domnul deputat Nicolae Ionescu. Răspunsul o să fie remis sub semnătura domnului ministru Remeș. Permiteți-mi să citesc în acest moment materialul așa cum a fost pregătit de minister.

Fenomenul creșterii prețurilor nu se datorează în principal impozitelor și taxelor, acestea reprezentând, în fapt, sursa principală de constituire a veniturilor destinate finanțării sectoarelor administrației de stat, învățământului, sănătății, culturii, ordinii publice. De asemenea, unele impozite și taxe constituie sursa creării unor fonduri speciale destinate anumitor sectoare de activitate, constituirea lor având ca efect reducerea nivelului subvențiilor acordate de către stat sectoarelor respective.

Potrivit legislației actuale, prețurile sunt libere, acestea fiind un rezultat al cererii și ofertei bazat pe respectarea prevederilor Legii concurenței.

În ce privește posibilitățile de limitare a creșterii alarmante a prețurilor care în principal s-a datorat liberalilzării imediate a prețurilor, acum nemaifiind posibil o întoarcere a deciziei odată luate, menționăm existența următoarelor alternative:

1. Revitalizarea sectoarelor productive în sectorul producerii de bunuri, care să poată concura cu importurile. Acestea presupun practicarea unor tehnici de menagement și de producție.

2. Reanalizarea politicii monetare, reducerea ritmului inflației în așa fel încât să permită modernizarea sectorului productiv autohton.

3. Evitarea presiunii financiare care să determine recurgerea permanentă la credite.

Însă, la toate acestea este necesar a se adăuga și alternativa sistemului de impozite și taxe constituit în așa fel încât să creeze acele stimulente financiare care să ajungă în acele zone și sectoare economice considerate din punct de vedere regional sau al întregii economii naționale ca deosebit de importante.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ionescu, pentru două minute.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Pentru doamna ministru secretar de stat, adjunct probabil, să vedem cine va veni data viitoare, poate un director, dumneavoastră ați spus că eu fac referiri la impozite sau taxele care nu au nici un fel de influență asupra prețurilor. Cum e posibil? Eu nu pot înțelege. Și nu cred că nimeni nu poate înțelege. Taxele și impozitele nu se includ în prețuri? Unu. Dar mai important este altceva. Eu l-am întrebat ce are de gând să facă domnul ministru pentru a stopa măcar acum în cel de-al 24-lea ceas nebunia creșterii de prețuri în toate domeniile. Dânsul a făcut o afirmație publică, o afirmație pe postul național, că scumpirea benzinei nu va influența creșterea prețurilor. Dânsul a spus, de asemenea, că celelalte măsuri nu vor influența creșterea prețurilor, dar noi nu vedem cu ochii noștri ce se întâmplă? Niște răspunsuri din acestea sunt pentru adormit, eu știu cine? Nici copiii! Ce se întâmplă în piață, lăsăm piața așa, nu intervenim, sigur că da, economie de piață, dar ce a promis și ce a făcut, repercusiunea o vedem aici. Și se ascunde după degete. Răspunsuri din acestea mai bine să nu vină, să vină domnul Remeș, că va veni, va fi colegul nostru în continuare și, probabil, că atunci va spune altfel.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Pentru Ministerul Agriculturii și Alimentației, domnul deputat Ionel Marineci este prezent? Este. Îi va răspunde domnul secretar de stat Ștefan Petre. Este prezent? Da.

Domnul Ștefan Petre:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor deputați,

Voi răspunde la întrebarea pusă de domnul deputat Ioan Marineci către Ministerul Agriculturii. Întrebarea a fost referitoare la acordarea primei de 200 de lei/kg grâu de panificație pentru producătorii agricoli. Legea nr.28/1999 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50 din 1998 privind aprobarea primei de 200 de lei la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificație destinat consumului intern societăților comerciale și/sau de panificație necesită modificarea normelor metodologice privind modul de acordare a primei. Ministerul Agriculturii și Alimentației a inițiat proiectul de hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a primei de 200 lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificație acordată producătorilor prin societățile de morărit și panificație și s-a trimis spre avizare. În momentul aprobării de către Guvernul României, acest proiect de hotărâre care reglementează modul de acordare a primei de 200 de lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998, va fi dat de urgență spre publicare.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ionel Marineci.

Domnul Ionel Marineci:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

În primul rând, că așteptam răspunsul domnului ministru.

În al doilea rând, vreau să vă spun că acest răspuns pe care mi l-a formulat ministerul, seamănă cu o trimitere de când eram eu în clasa a II-a la cartea de citire la pagina 34, unde se spune căutați acolo pe rândul trei că este scris cum arată vârful Omul. Ceva în genul acesta. Eu am cerut să-mi răspundă ministerul când se va plăti această primă. Și nu că ministerul are în pregătire o nouă metodologie, că se lucrează la o hotărâre ș.a.m.d. Și am să vă spun de ce am întrebat acest lucru. Pentru că un alegător din circumscripția mea electorală mi-a spus că în luna iulie a trimis, a dus la fabrica de pâine 4 vagoane de grâu. Pe aceste patru vagoane de grâu el trebuia să ia atunci 8 milioane. 8 milioane împărțite la valoarea dolarului atunci însemna împărțit la 8 mii și ceva, faceți dumneavoastră socoteala câți dolari putea să ia el, în jur de 1000 de dolari. Împărțiți acum 8 milioane care, probabil, după cum lucrează ministerul o să i le dea de Sânpetru, că de Paște nu are nici-o speranță, și o să vedeți că se reduce cam la jumătate, în loc de 1000 de dolari, el mai ia vreo 500 și ceva. Și atunci nu merită Ministerul Agriculturii acționat în judecată ca să plătească daune acestui cetățean?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Pentru domnul Petru Bejinariu, tot domnul Ștefan Petre răspunde? Vă rog.

Domnul Petre Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte,

Înainte de toate, permiteți-mi să vă spun că domnul ministru este în Senat, la interpelări. Voi răspunde la întrebarea pusă de domnul Bejinariu. Întrebarea se referă la sprijinul care se acordă zootehniei și care sunt demersurile concrete și imediate de care vor beneficia crescătorii de animale în anul 1999.

După cum cunoașteți, conform Legii concurenței nr. 21/1996 și a Ordonanței Guvernului nr. 3/1997 precum și a Hotărârii Guvernului nr. 133/1997, prețurile pentru materii prime rezultate din activitatea de zootehnice au fost liberalizate, începând cu luna martie 1997. Ministerul Agriculturii, astfel, nu poate să se mai implice în stabilirea-urmărirea prețurilor și, eventual, asigurarea preluării produselor de la producători.

Măsurile care au fost întreprinse pentru anul 1999 sunt următoarele: cupoanele valorice, care pot fi decontate atât pentru materiale și servicii necesare lucrărilor agricole din sectorul vegetal, dar și pentru zootehnie și în creșterea animalelor. Conform Legii nr. 165/1998, din fondul constituit la dispoziția Ministerului Agriculturii se acordă credite subvenționate prin băncile comerciale și pentru sectorul animal, stabilite prin normele metodologice. Prin aceasta, se pot finanța (le voi citi numai pe cele care se referă la zootehnie):producțiile referitoare la bovine pentru lapte și carne, porcine, ovine, păsări; prin Ordonanța Guvernului nr. 36/1999, s-a stabilit sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru achiziționarea de tractoare, combine, mașini și utilaje agricole, precum și instalații de irigat din producția internă, normele de aplicare sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 190/1999 (și aici avem capitole cu mașini și utilaje agricole care se folosesc în zootehnie); pentru stimularea exportului de carne de porc și de pasăre, s-a aprobat prin Ordonanța de urgență nr. 19/1999 acordarea unei prime de 4.300 de lei/tonă pentru 20 de mii de tone carne de porc și 5.500 lei/tonă pentru 10 mii de tone carne de pasăre; se are în vedere elaborarea unui proiect de act normativ pentru stimularea producțiilor animaliere; de asemenea, s-a promovat un proiect de hotărâre de Guvern pentru abilitarea Ministerului Industriei și Comerțului, Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii în vederea elaborării unui ordin comun pentru stabilirea unor prețuri de comparație în vamă. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Petru Bejinariu, 2 minute.

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Mulțumesc domnului secretar de stat Stefan Petre pentru răspunsul Ministerului Agriculturii și Alimentației, pe care îl evaluez, din punctul meu de vedere, ca nespecialist (precum este și domnul ministru, tot nespecialist), drept necorespunzător. De ce?

Eu voi spune așa, că la Vatra Dornei, acolo, în zona Vitoriei Lipan, oamenii se ocupă cu creșterea animalelor, noi am fost săptămânile trecute și toți (dar absolut toți, nu unul sau doi!) ne-au întrebat dacă mai pot să crească animale, fiind sursa lor aproape unică de existență? Și mă mir că nu s-a referit domnul ministru la o chestiune ca aceasta: în țara aceasta, se importă produse din carne, cu taxe vamale care sunt mereu în scădere! Ceea ce înseamnă o concurență directă la adresa vânzărilor! Am înțeles ce înseamnă economie de piață, dar nu intră în normele economiei de piață și fenomenul dirijării taxelor vamale la intrarea produselor în țară? Da, de unde? Din țări unde agricultura este foarte puternic subvenționată!

O a doua chestiune este lipsa de valorificare, nimeni nu cumpără, nici ouă, nici laptele, nici carnea și nici lâna. Și ce să facă oamenii aceia? Pentru ce să mai crească animale în plus decât cele care le sunt lor necesare? Și răspunsul pe care îl dă domnul ministru (sigur, elaborat, frumos, elegant) mă trimite când la o lege, când la o ordonanță, când la o hotărâre de Guvern, dar eu vreau să vă spun că țăranul nu crește animale pentru tone de carne pe care să o vândă, el vinde la nivelul de câteva sute de kilograme, ca să beneficieze de prime. De asemenea, nu cumpără tractoare și utilaje din acelea, care înseamnă, iarăși, alte milioane de lei pe care nu le are. Și, de asemenea, cuponul valoric, acela... Eu încerc să vă îndemn să fim oameni serioși de sprijinit agricultura, cu 175 de mii de lei pe an pentru un crescător de animale!

Mie mi se pare că măsurile care se iau nu sprijină agricultura și aceasta am simțit-o, nu eu, aici, la tribuna Parlamentului, ci am simțit-o discutând cu țăranii și pricepând, chiar dacă nu sunt specialist, care sunt marile lor greutăți, de unde a izvorât și această interpelare. Respectuos, vă rog să îmi dați și răspunsul în scris. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin doamna Simona Marinescu, secretar de stat, răspunde domnului Gheorghe Ana.

Doamna Simona Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul la întrebarea domnului Gheorghe Ana a fost redactat și transmis de minister cu semnătura ministrului muncii și protecției sociale, îmi permiteți să-i dau citire:

Persoanele cu handicap pensionate de limită de vârstă potrivit Legii nr. 57/1992 art. 11 alin. 1 au dreptul și la protecția specială prevăzută de Legea nr. 53/1992, care se referă la o serie de facilități acordate în funcție de gradul de handicap. Pentru aceasta, comisiile de expertiză medicală teritoriale trebuie să stabilească capacitatea de muncă în funcție de starea prezentă la data solicitării, respectiv, de tulburările funcționale generate de handicapul fizic, mental sau senzorial și consecințele lor la data examinării. Această procedură este aplicată, ca fiind în conformitate cu legislația în vigoare, de aproape toate unitățile de expertiză medicală.

În zilele de 25-26 martie a.c., a avut loc instruirea anuală a Institutului național de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, ocazie cu care s-au discutat încălcările acestei legislații, sesizate atât de persoanele cu handicap cât și de către deputați sau de către membri ai Guvernului. Nu toți pensionarii de invaliditate de gradul I și II pot beneficia și de facilitățile Legii nr. 53/1992, fac excepție cei cu afecțiuni contractate în copilărie sau adoloscență, deficienții senzorial-vizuali, cei cu afecțiuni renale hemodializați, precum și pensionarii de urmaș. Promulgarea Legii privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cel puțin pentru pensionarii cu gradul I de invaliditate, va avea în vedere corectarea unor inechități referitoare în special la cuantumul indemnizației de însoțitor.

Întrucât, în conformitate cu prevedirile art. 14 și 15 din Legea nr. 53/1992, fondul de risc și accident constituit și utilizat pentru plata drepturilor prevăzute de lege este gestionat de Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap, competența aplicării Legii privind drepturile, altele decât pensiile, și facilitățile prevăzute de Legea privind protecția specială a persoanelor handicapate revine numai Secretariatului de stat pentru persoane cu handicap.

În plus, aș vrea să vă rog să îmi permiteți să adaug acestui răspuns faptul că proiectul de lege care înlocuiește Legea nr. 53/1992 privind protecția persoanelor cu handicap se referă la o rețea distinctă de expertizare a handicapului față de rețeaua de expertiză medicală a invalidității. Această solicitare vine din partea Secretariatului de stat pentru persoane cu handicap, fiindcă, de-a lungul timpului, au existat permanent confuzii între ceea ce înseamnă invaliditate și handicap, toată această răspundere revenind comisiilor de expertiză medicală ale Institutului național, care sunt coordonate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Pentru că există o cazuistică anume referitoare la persoanele cu handicap și pentru că toate măsurile de protecție socială sunt finanțate dintr-un fond gestionat de Secretariatul de stat pentru handicapații, suntem, cel puțin în faza de inițiere a actului normativ, de acord cu această separare a sistemului de expertiză.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Distinse doamnele, distinși domni parlamentari,

Mă bucură revenirea doamnei ministru în aula Parlamentului și îi doresc sănătate și mai puține momente de incapacitate.

Vreau să vă spun că intervenția pe care am făcut-o s-a datorat unei scrisori de la Asociația handicapaților neuromotori din județul Hunedoara, care arăta că acea comisie de expertizare nu îi mai bagă în seamă și nu le mai eliberează certificatele la care erau îndreptățiți și pe baza cărora, conform legislației noastre, se bucură de drepturile cuvenite. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât în zilele trecute, aflându-mă la Deva, 2 reprezentanți ai acestei asociații m-au căutat, m-au contactat și mi-au mulțumit, gândindu-mă că mulțumirile se adresau, probabil, rezultatului instructajului de care doamna ministru a făcut vorbire în seara aceasta și că, probabil, neajunsurile care au determinat intervenția dânșilor au fost rezolvate ca urmare a acestui instructaj. Dacă este așa, îi mulțumesc și cred că este bine să avem în vedere această cartegorie de semeni ai noștri, care au nevoie de sprijinul nostru în continuare. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnului Petru Șteolea îi răspunde tot doamna Simona Marinescu. Vă rog!

Doamna Simona Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea domnului deputat Petru Șteolea se referea la: în ce manieră vor fi recalculate pensiile de asigurări sociale de stat de toate categoriile, înainte de intrarea în vigoare a noului sistem.

Pensiile de asigurări sociale de stat stabilite în baza legislației actuale urmează să fie recalculate conform prevederilor stipulate în noul proiect de Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale adoptat în ședința Camerei Deputaților în data de 16 martie 1999. Mecanismul de recalculare a pensiilor în plată va fi următorul: cuantumurile pensiilor stabilite în baza legislației actuale vor fi transformate în cuantumuri echivalente la nivelul lunii octombrie 1990, pe baza unei metodologii ce va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului; cuantumul echivalent se va multiplica cu o cotă-parte din creșterea indicelui prețurilor de consum din perioada octombrie 1990 până la data intrării în vigoare a noii legi. Această cotă-parte poate acoperi întreaga creștere a prețurilor pentru perioada 1990 până la data intrării în vigoare a legii, în funcție de veniturile bugetare pe care, la momentul respectiv, vom putea conta; la noile cuantumuri se vor adăuga și pensiile suplimentare aflate în plată. De această recalculare vor beneficia toate categoriile de pensionari: de limită de vârstă, de invaliditate și urmași.

Rațiunea pentru care recalcularea se aplică asupra pensiilor în plată în octombrie 1990 – deci, același referențial de timp care a fost utilizat și la toate măsurile de recorelare – este aceea că pensiile rezultate în urma recalculării trebuie să se afle, unele față de celelalte, în același raport în care au fost salariile din care au provenit. Pensiile sunt drepturi de asigurări sociale, rezultă din contribuții plătite asupra unor salarii și trebuie să reflecte exact salariile din care au provenit. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Doamnă secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru răspuns, dar, în același timp, sunt și nemulțumit, fiindcă rezultă din răspunsul dumneavoastră că până la apariția legii, care în Camera Deputaților a fost discutată și adoptată, nu se vor mai face recolerări și recalculări ale pensiilor pentru diferitele categorii de pensionari din România. Este un semnal, zic eu, negativ, fiindcă nu este clar care este termenul la care legea respectivă va fi adoptată în Senatul României și, apoi, în fazele ulterioare, de către Parlamentul României.Eu zic că Guvernul României trebuia să acționeze, așa cum se angajase inițial în programul de guvernare și în acel angajament pe 200 de zile, pentru ca această chestiune să fie rezolvată, urmând ca eventualele corecturi, așezarea pe principii clare a întregului sistem de pensii din România să se facă, într-adevăr, odată cu adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Secretariatul de stat pentru culte îi răspunde domnului Nicolae Ionescu, prezent, prin domnul Ioniță Ștefan.

Domnul Ștefan Ioniță:

La întrebarea domnului deputat, domnul secretar de stat Gheorghe Anghelescu a semnat și a transmis răspunsul și eu doar o să-l citesc. La această întrebare a răspuns și domnul secretar de stat de la Ministerul Educației Naționale și are în vedere aceeași circumstanță în care, prin hotărâre de Guvern, a fost transmis un teren în suprafață de 1.890 m...

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Metri pătrați!

Domnul Ștefan Ioniță:

..., din administrarea Ministerului Educației Naționale în administrarea Secretariatului de stat pentru culte și, apoi, dat în folosința Episcopiei Argeșului și Muscelului.

Secretariatul de stat pentru culte a inițiat acest act normativ la solicitarea insistentă a reprezentanților autorităților publice locale: prefectul județului Argeș, președintele Consiliului județean și Inspectoratul școlar, precum și a Episcopului Calinic. Întrucât instituția noastră nu are servicii descentralizate în teritoriu, aspectele ridicate de domnul deputat în întrebare nu ne-au fost cunoscute. Considerăm însă că reprezentanții autorităților publice locale nu ar fi solicitat și semnat actul de transmitere a acestui teren dacă s-ar fi adus vreun prejudiciu altei instituții publice din localitate.

Pe de altă parte, așa cum se arată și în nota de fundamentare a hotărârii, pe acest teren urmează să se construiască o biserică ortodoxă, cu respectarea tuturor actelor normative în vigoare, inclusiv a normelor privind protecția monumentelor istorice, ceea ce va fi benefic pentru Biserica Sfânta Filofteia a Mănăstirii Curtea de Argeș, monument istoric de mare importanță, care, în prezent, este în pericol de degradare, datorită numărului mare de credincioși și pelerini care o vizitează. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

O replică din partea domnului deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, un minut, doar, vă rețin atenția.

Aceste răspunsuri parcă s-au aliniat, dau vina pe reprezentanții administrației publice locale, creștin-democrații, toți sunt penețecediști, se pare..., mai puțin Prea Sfințitul Episcop, dânsul nu știm dacă s-a aliniat... Și o asemenea motivare, că: "Se va ține cont de..." Păi, ori trebuia înainte să fie un studiu clar din partea monumentelor istorice, să aveți o bază... Nu am mai venit cu Monitorul Oficial la mine, cu hotărârea de Guvern, o să revin, probabil... Deci, ce se face acolo...

Dumneavoastră ați fost la Curtea de Argeș?

Domnule președinte, eu vorbesc cu domnul reprezentant, l-am întrebat ceva, să-mi răspundă acum, poate? (Râsete.) Pentru urmași!

Deci, domnule președinte, dacă a venit să-mi răspundă la întrebări dânsul, trimis de ministrul secretar de stat, domnul Anghelescu, care venea, cândva, pe aici, dar acum îl trimite pe dânsul..., nu știtu, ce funcție are? ce poziție are acolo, la minister? cum îi spune și ce reprezintă?...

Domnul Vasile Lupu:

Este consilier la Secretariatul de stat pentru culte.

Domnul Nicolae Ionescu:

A, și nu e atent când îl întreabă un parlamentar?

Domnul Vasile Lupu:

Cer eu iertare, că mi-am amintit de vreo 11 hectare ocupate în forță de ierarhii Mitropoliei Moldovei în grădinile oamenilor!

Domnul Nicolae Ionescu:

Bine.

Deci, l-am întrebat dacă a fost la Curtea de Argeș, că dânsul citește ce a redactat domnul Anghelescu. Cum vede dânsul, ce minune a lumii va fi în fața Mănăstirii Argeșului, că această grădină botanică și parcul sunt în față? Deci, dincoa' de zid... Va fi ceva mai frumos, da? După părerea dânsului, va ieși ceva atât de frumos, acolo? Poate mutăm ceea ce se propunea să se constuiască aici, în București, Catedrala neamului, acolo... Numai așa mai pot Neagoe sau urmașii lui să accepte așa ceva!

Ați văzut? Eu v-am citit hotărârea și adresa din partea școlii. Eu nu cred că a semnat, o să cer mai departe, o să mai săpăm, o să mai aprofundăm problema, probabil..., că va mai curge apă pe... O să revin, probabil, mai am timp.

Eu nu sunt mulțumit. Mă declar total nemulțumit și să vină cine trebuie domnule președinte! Chemați aici, Biroul, faceți o adresă la miniștri, să vină aici! Nici un ministru n-a fost astăzi! Se duc la Senat? Nu știu... Mai gândiți-vă! Am mai cerut o dată, de două ori acest lucru!

Domnul Vasile Lupu:

Într-adevăr, ar trebui să ne corelăm cu Senatul, pentru că nu pot fi în același timp în două locuri și să-i mai vedem și noi din când în când la față.

Domnul Nicolae Ionescu:

Sau noi suntem Camera inferioară și dumneavoastră acceptați?

Domnul Vasile Lupu:

Constituția ne-a pus pe poziții egale, din păcate...

Domnul Nicolae Ionescu:

Da, bine... Vă mulțumesc.

Voci din sală:

Este mai în centru, acolo!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule consilier, mai doriți să dați un răspuns? Ați fost la Curtea de Argeș? A fost la Curtea de Argeș! Poftiți, vă rog!

Domnul Ștefan Ioniță:

Încă o dată vroiam să spun că domnul secretar de stat nu a putut să vină întrucât este într-un colectiv pentru pregătirea vizitei Papei în România. În ceea ce privește construcția care se are în vedere la Curtea de Argeș, ea va fi realizată numai după ce se vor obține aprobările de rigoare, inclusiv de la Comisia monumentelor istorice. Și există anumită norme, care prevăd și distanța față de monumentele istorice și alte aspecte, dacă nu se vor încadra, nu se va da această aprobare.

Domnul Nicolae Ionescu (din sală):

Și, atunci, se ia pământul înapoi?

Domnul Ștefan Ioniță:

Revin încă o dată, această hotărâre a fost inițiată de organele locale, inclusiv de Inspectoratul școlar județean și semnată de Ministerul Educației Naționale.

Domnul Vasile Lupu:

Și eu, stimați colegi, sunt în mare încurcătură, că de 6 ani mă rog la Înaltul Daniel să scutească pe polițiști de a pune cătușe preoților care, prin abuz și violență, au ocupat grădinile oamenilor la Bucium și nu mai știu de unde să o iau și unde să o pun...

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Puneți prefectul!

Domnul Vasile Lupu:

Ba proprietarii, într-o grevă a foamei în ziua de Sfântul Ilie, au mai fost dați și cu capetele de zidurile Catedralei mitropolitane, la Iași, spre deliciul presei! Să ne ierte Dumnezeu, că e Săptămâna Mare! Săptămâna Patimilor!

Domnul Dan Matei Agaton (din sală):

S-au închinat acolo!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Solicită amânarea Ministerul Industriei și Comerțului, pentru a răspunde domnilor Ionel Marineci și Romulus Raicu și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pentru a trimite un răspuns scris domnului Nicolae Ionescu.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 30 november 2022, 8:16
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro