Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 28, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-12-2022
05-12-2022 (joint)
05-12-2022
28-11-2022 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 28-03-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of March 28, 1996

2. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1996  

Domnul Ion Solcanu:

................................................

Doamnelor și domnilor parlamentari, continuăm dezbaterea bugetului de stat cu articolul 12.

Articolul 12, la care comisia de specialitate nu are nici un amendament, iar până în acest moment nu este înscris la cuvânt nici un parlamentar.

Putem aprecia că lucrurile sunt pe deplin înțelese.

în acest caz, supunem votului dumneavoastră articolul 12.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotrivă? Vă rog să numărați. Deci 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 4 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost adoptat articolul 12.

Domnilor colegi, conform votului dumneavoastră, la propunerea domnului senator Emil Tocaci, revenim, după aprobarea articolului 12, la discutarea articolului 8.

Din sală:

Nu mai avem ce discuta!

Domnul Emil Tocaci:

Dar trebuie să-l votăm!

Domnul Ion Solcanu:

Da, trebuie să-l votăm pentru că au apărut modificări de sume la articolele 9 și 10, prin adăugarea a 24,7 miliarde lei la articolul 9 și 0,5 miliarde lei la articolul 10.

Total, 25,2 miliarde lei.

Invit președintele comisiei.

Domnul Dan Stelian Marin:

Să-l votăm cu această modificare.

Domnul Ion Solcanu:

Și inițiatorul este de acord?

Da, poftiți, domnule deputat.

Domnul Petre Sălcudeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-am de fapt nimic de adăugat la acest articol, țin însă să menționez dezinformarea de aseară a Televiziunii privind articolul 11, în sensul că Televiziunea nu ar fi obținut sumele pe care le-a dorit.

Doresc ca domnul Melinescu să știe exact că lucrurile nu stau așa. Bugetul pentru Televiziune a crescut cu 135, dacă nu chiar cu 138%; postul TV Internațional singur a obținut 5 miliarde lei, urmând ca până la sfârșitul anului să poată emite 8 ore prin satelit, lucru care nu s-a petrecut anul trecut, când nu am avut nici măcar un minut, spre deosebire de țările din jur, care aveau de la 2 până la 24 de ore.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Invit pe domnul președinte al Comisiei buget-finanțe de la Camera Deputaților, domnul deputat Gheorghe Brânzei.

Domnul Gheorghe Brânzei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este normal să revenim la articolul 8, pentru că urmează a fi votat în urma discuțiilor, amendamentelor acceptate, modificărilor pentru celelalte articole care fac tangență și trimitere apoi la articolul 8, urmează să fie votat, dar vă rog să rețineți că eu am depus ieri un amendament și aștept să fie reluat atunci pentru articolul 22, dar suma, în situația în care acest amendament va fi acceptat și votat de dumneavoastră, va face trimitere din nou la articolul 8.

Vă rog să acceptați, în această situație, să revenim pentru a doua oară la acest articol 8, dacă amendamentul meu va fi acceptat și votat.

Domnul Ion Solcanu:

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Florin Georgescu (ministrul finanțelor):

Domnule președinte,

Nu are nici o legătură cu articolul 8. Articolul 8 înseamnă activitatea de cultură la nivelul întregului aparat bugetar, realizată prin toate instituțiile statului.

Dumneavoastră aveți dreptate ca la articolul 8 să diminuăm suma pentru cultură alocată Secretariatului general al Guvernului, implicit rămâne mai mult la celelalte instituții care se ocupă cu cultura și când ne ducem la anexă operăm în două locuri — la Secretariatul general al Guvernului îi tăiem, iar la Ministerul Culturii îi adăugăm. Deci nu mai avem nici o treabă cu articolul 8, care rămâne neschimbat ca total.

Domnul Ioan Gavra:

La anexă.

Domnul Florin Georgescu:

La anexă și la articolul 22, da?

Domnul Ion Solcanu:

Deci e limpede, domnule?

Domnul Gheorghe Brânzei:

Da.

Domnul Ion Solcanu:

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Nefiind alte luări de cuvânt, supun votului dumneavoastră aprobarea articolului 8, care să includă și modificările de sume prevăzute la articolele 9 și 10, unde se vor adăuga 24,7 miliarde lei la articolul 9 și 0,5 miliarde lei la articolul 10.

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră articolul 8.

Cine este pentru adoptarea articolului 8? Vă mulțumesc.

împotrivă? Vă rog să numărați. Două voturi împotrivă la balcon. Deci, 8 voturi împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 8 voturi împotrivă și 20 abțineri, a fost adoptat articolul 8.

Trecem la articolul 13.

La articolul 13 suntem înscriși următorii colegi: domnul deputat Mircea Mihai Munteanu — P.N.ț.C.D.; domnul senator Florin Buruian㠗 P.N.ț.C.D.

Invit pe domnul deputat Mircea Mihai Munteanu la microfon.

Domnul Mircea Ciumara:

Este plecat la Budapesta!

Domnul Ion Solcanu:

E la Budapesta.

Atunci, are cuvântul domnul senator Florin Buruiană.

Domnule senator, poftiți!

Domnul Florin Buruiană:

Mulțumesc.

Domnilor,

Dat fiind situația gravă în care se află în România construcțiile de locuințe pentru tineri și familiile tinere, propun ca la sfârșitul acestui articol, articolul 13, să se introducă completarea: î...din care 60 de miliarde lei, cu destinația construirii de locuințe pentru tineri și familiile tinere".

Am mai făcut această propunere și pentru bugetele de stat pentru anul 1993, 1994 și 1995. Ea a fost respinsă de fiecare dată de către majoritatea parlamentară și drept consecință în toți acești ani nu s-a făcut aproape nimic în construcția de locuințe pentru tineri și familiile tinere.

Sper că măcar în Legea bugetului de stat pentru anul 1996 să se nominalizeze fondurile cuprinse în propunerea pe care am prezentat-o.

Trebuie să fiți de acord, stimați colegi, că este inadmisibil ca tineretul României să fie mereu tratat cu atâta indiferență.

Nu pot să cred că parlamentarii care la toate întâlnirile cu cetățenii și la toate conferințele de presă vorbesc despre grija lor față de tineretul țării vor vota aici și acum contra acestei propuneri concrete, căreia i se indică sursa de finanțare și care are menirea de a debloca în mod cert construcția de locuințe pentru tineri și familiile tinere.

în anul 1993, propunerea nu a fost acceptată pentru că trebuiau să fie mai multe proiecte; în anul 1994, pentru că trebuiau să apară o reglementare potrivită în legătură cu îmbunătățirea acreditării; în anul 1995, pentru că trebuia să lăsăm județele să se hotărască în această privință.

Din păcate, experiența tristă a anilor trecuți a arătat că numai cuprinderea explicită în lege a acestei poziții va putea atrage după sine și obligația respectării ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Mulțumesc.

Invit inițiatorul mai întâi la acest amendament.

Poate îmi lăsați și amendamentul, stimate coleg Buruiană?

Poate îmi lăsați amendamentul.

Domnul Florin Buruiană:

L-am prezentat acum o săptămână comisiei.

Domnul Ioan Gavra:

Lăsați amendamentul!

Domnul Ion Solcanu:

Domnul Gavra, lăsați-mă să conduc ședința totuși!

Domnul senator Buruiană, lăsați-l în scris, da?

Domnul Florin Buruiană:

L-am dat comisiei.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, aveți cuvântul!

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule senator Buruiană,

Noi, în principiu, suntem de acord cu propunerea dumneavoastră, vreau însă să explic care sunt rațiunile și care este mecanismul alocării și consumării acestor fonduri la cheltuielile pentru servicii de dezvoltare publică și locuințe.

Deci, în total, sunt 202 miliarde, pentru că locuințe se realizează și cu Ministerul Apărării Naționale, și cu Ministerul de Interne și Serviciul de Protecție și Pază foarte puțin și așa mai departe. Dar suma principală este la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului — 113 miliarde, din care pentru finalizarea lucrărilor începute înainte de 1990 și inclusiv destinația menționată de domnul senator Buruiană, cu locuințele pentru tineri, sigur această sumă este în total de 105 miliarde.

Eu vă propun, pentru că totuși în legea unde se află sediul materiei, în legea locuințelor deci se prevede foarte clar că locuințele începute înainte de 1990 se continuă ca execuție și trebuie finalizate, iar acolo nu știu dacă au repartiție, pentru că ele sunt deja repartizate către anumite persoane, nu știu dacă au repartiție tinerii sau mai puțin tinerii, dar, pentru că noi vrem să încurajăm și acest segment de populație, consecința va fi că poate acele locuințe în loc să se termine în 3 ani o să se termine în 5ani, dar pe segmentul de doi ani vor avea un acces mai accelerat, mai extins tinerii la un anumit număr de locuințe, pentru că destinăm din această sumă o anumită porțiune special pentru dumnealor. Și eu vă propun măcar să fie jumătate, deci 50 de miliarde. Da?

Eu sunt de acord și inițiatorul este de acord cu această propunere.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Tot la acest punct? Vă rog, domnule deputat, poftiți!

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o precizare aici. Domnul ministru al finanțelor acordă ceea ce nu poate să acorde, pentru că nu există. Toate aceste locuințe, începute înainte de 1990, sunt repartizate deja. Ele nu sunt terminate, domnule ministru! Nu sunt terminate, dar repartizate sunt și se construiesc așa și cu fonduri de la stat, atât cât se poate, și cu fonduri particulare, ale celor care le-au primit deja, atât cât se poate.

Deci bunăvoința dumneavoastră este inexactă.

Aș vrea să mai fac un comentariu foarte scurt. Această sumă de 202 miliarde repartizată se împarte în dou㠗 deci, de fapt, jumătate înseamnă segmentul militar, cu toate componentele lui, și jumătate înseamnă restul. Restul! Adică restul înseamnă societatea românească, așa cum există ea, cu cerințele ei mai mari pentru construcția de locuințe. Sigur că da, mai mari sau mai mici, cu situații critice, cu situații dramatice etc.

Dar dacă ne uităm cu atenție, domnule ministru, constatăm că datorită grijii pe care o manifestați față de această societate românească, ați redus de fapt în termeni reali cheltuielile pentru acest sector cu 25% față de anul trecut. Aceasta este realitatea pe care o spun și prevederile pe care dumneavoastră le-ați calculat și bănuiesc că le-ați calculat cu foarte mare exactitate.

Dacă din această sumă de 113 miliarde sunt necesare 105 miliarde pentru a finaliza ce s-a început înainte de 1989, așa cum ați spus dumneavoastră acum 2–3 minute, înseamnă că de fapt pentru construcția de locuințe nu există nici un leu. Dar absolut nici un leu! Dacă o să avem în calcul și ce nu se va realiza, așa cum s-a întâmplat și anul trecut de altfel, din datele oferite de Guvern deci anul trecut nu s-au realizat cheltuieli la acest sector în procent, hai să spunem ca sumă exactă, dacă vreți, de vreo 12miliarde, din 217 miliarde. Nu, chiar de 27 miliarde cheltuieli nerealizate.

Așa că dacă tot este să facem o propunere în acest sens, inițiată de colegul meu senatorul Florin Buruiană, aș vrea să indic eu sursa — am vrut s-o mai fac și ieri și alaltăieri, însă n-am reușit pentru că a fost foare mare afluență de vorbitori.

Domnule ministru, dumneavoastră cedați foarte greu pentru majorarea cu un miliard sau cu două miliarde. Eu am să vă reamintesc un lucru și am să propun acum sursa. în august 1995, în 29 august, prin ordonanța de rectificare, ați creat foarte ușor un fond de intervenție, care se cheamă îfond de redresare financiară, la dispoziția Guvernului", de 250 de miliarde de lei. în condițiile în care, prin aceeași ordonanță, dumneavoastră ați recunoscut de fapt că veniturile se diminuează cu 700 de miliarde. Deci pe o diminuare de venituri de 700 de miliarde de lei la rectificare dumneavoastră ați putut să creați la Secretariatul general al Guvernului un fond de redresare financiară. Evident că aici pot să apară semne de întrebare. Redresarea financiară a cui? Deci redresarea financiară a cui? A societăților comerciale? A sectoarelor? A Guvernului! Să redresăm financiar guvernul!? E o mică contradicție, domnule ministru, pentru că tot dumneavoastră ați spus că pentru redresarea financiară am consumat anul trecut 1.000de miliarde și că ăsta este costul tranziției.

Deci, haideți să redresăm financiar din această sumă care se menține și în acest an la dispoziția Guvernului, alături de alte sume de intervenție — să redresăm financiar sectorul construcției de locuințe pentru tineret, care este într-o situație dezastruoasă! Dezastruoasă poate e puțin spus, dar, mă rog, vocabularul limbii române acesta este.

Deci să redresăm situația financiară a sectorului construcții de locuințe pentru tineret, alocând din fondul de redresare financiară la dispoziția Guvernului, în sumă de 250de miliarde lei prin proiecția de buget, 50 de miliarde de lei. Deci aceasta să fie sursa care să vină în sprijinul propunerii formulate de domnul senator Florin Buruiană.

Altfel, dacă nu se poate, să ne explicați cel puțin ce se redresează financiar din acest fond.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit pe domnul ministru să răspundă la observațiile domnului deputat.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, problema ridicată de dumneavoastră îmbracă două aspecte. Pe de o parte, evoluția cheltuielilor privind finanțarea construcțiilor de locuințe de la buget. Acesta este un anumit mecanism care generează surse din două izvoare: pe de o parte, finanțarea bugetară; pe de altă parte, este vorba de ceea ce se acumulează la nivelul bugetelor locale din vânzarea acestor locuințe — așa stabilesc Ordonanța nr. 19 și Ordonanța nr. 20. Deci ceea ce se încasează de la noii proprietari ai locuințelor finalizate se constituie într-un fond cu o destinație specială, nu poate fi denaturat sau deturnat în altă direcție la nivelul autorităților locale, ci tot construcții de locuințe se fac din fondurile respective, precum și vânzarea de spații comerciale către diferite societăți comerciale.

Deci aceste două surse alimentează bugetul local, la care se adaugă ceea ce este alocat anual prin bugetul de stat.

Deci anul acesta, este adevărat, în termeni reali este o ușoară scădere față de anul trecut, dar ea este compensată de creșterea, de majorarea alocațiilor de la bugetele locale, pentru că în anii anteriori s-a finalizat un număr suficient de mare de locuințe care fiind puse în vânzare, plătind oamenii avansul, plătind rate, valorificându-se spațiile comerciale de la parterul ansamblurilor de locuințe, au creat un fond suficient de mare, mai mare — să spunem, față de anul trecut — anul acesta cu 28% față de anul trecut: față de 31–32 de miliarde vor fi 41–42 de miliarde în acest an.

De asemenea, vă pot spune că numărul locuințelor finalizate efectiv în 1995 a fost de 8.500, acestea au fost situațiile în fapt, și, e adevărat — cum am spus și eu — sunt unele locuințe deja repartizate. Dar dacă noi punem acel amendament, acea precizare a domnului senator Florin Buruiană, că din suma respectivă 50 de miliarde lei vor fi pentru apartamente destinate tinerilor, pe de o parte se vor finaliza prioritar apartamentele repartizate, contractate de tineri, cei care se încadrează în prevederile ordonanței; pe de altă parte, dacă sunt alte persoane care au contractate apartamentele, dar nu e sursa financiară, o să li se finalizeze apartamentele într-un termen mai îndelungat și ne apucăm, alături de locuințele deja aflate într-un anumit stadiu de finalizare, să construim apartamentele pentru tineri. Dar asta este dorința legiuitorului: să încurajeze acest segment de populație și să îi acorde o anumită prioritate, ceea ce se realizează prin amendamentul respectiv.

Partea a doua a problemei ridicată de dumneavoastr㠗 să luăm de la fondul de redresare economico-financiară. Fondul acela nu este nici al Guvernului, nu e nici al Ministerului Finanțelor, nu e nici al Secretariatului general al Guvernului — fondul este al țării și înseamnă restructurarea economică potrivit Ordonanței nr. 13/1995.

Costul restructurării este atât de partea de venituri ale bugetului, pentru că în procesul de conciliere pentru cei aflați în restructurare, pentru cei care au stabilite analize diagnostic și programe concrete de restructurare și de eficientizare, în procesul de conciliere care înseamnă trecutul, li se acordă anumite facilități. Se spune: îDomnule, în programul ăsta eu observ că într-un anumit orizont de timp, în 6 luni, în 12 luni, devii performant. Că-mi prezinți niște măsuri, niște acțiuni foarte concrete și viabile din care să rezulte un flux de încasări pozitiv. Dar cu trecutul ce facem? Păi cu trecutul... îl distribuim între creditori, pentru că acei creditori au avut neșansa să aibă un partener nu tocmai performant". Asta este abordarea ordonanței care este agreată de Banca Mondială și finanțată cu dolari. Programul ăsta este finanțat prin împrumutul FESAL.

Deci se renunță la anumite venituri în procesul concilierii. Așa este în toată lumea, și Legea falimentului pe care ați votat-o — capitolul de reorganizare — este o ultimă șansă care se dă societății comerciale înainte de a o închide. Nimeni nu are interes să închidă o unitate! Nici în economia de piață matură n-are interes nici furnizorul pentru că nu mai are el însuși cui să vândă, n-are interes nici societatea în ansamblul său pentru că vrea să creeze locuri de muncă și e acolo un colectiv de oameni care și-a luat riscul și responsabilitatea creării locurilor de muncă, derulării unei activități și ei trebuie încurajați pentru că aceștia sunt locomotiva societății, locomotiva progresului și a dezvoltării. Nici bugetul, pentru că pierde venituri de la cei care lucrează acolo — impozite pe venit, pe clădiri și așa mai departe. Și atunci asta este o șansă care se dă unității și are anumite costuri pe partea de venituri.

Pe partea de cheltuieli, și cu asta închei, este vorba de fondul de redresare care cuprinde anumite compensații pentru personalul disponibilizat — că așa rezultă din programul de restructurare, că există anumite situații în care personalul se disponibilizează, dar se acordă o compensație, în 6 salarii la nivelul ultimei luni de când a activat, și anumite credite de capitalizare pentru societatea respectiv㠗 pentru că ne confruntăm cu blocajul financiar — rambursabile pe 3 ani. Dacă luăm de aici și construim locuințe, n-o să avem industria X, Y, Z, n-o să avem export, o să afectăm cursul și o să avem mai multe case, nu știu câte, cu 1.000 de apartamente, dar vom avea probleme mari în altă zonă de activitate economică.

Deci nu putem să fim de acord cu redistribuirea din fondul de redresare și construcții de locuințe, dar suntem de acord să punem amendamentul, precizarea de 50 de miliarde, propusă de domnul senator Florin Buruiană.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

înainte de a continua dezbaterea, pentru că sunt colegii senatori în sală, aș vrea să informez că adoptând programul respectiv, și anume de la ora 11,00 Camera să lucreze separat, Senatul va lucra pe comisii începând de la ora 11,00.

Domnilor colegi, nefiind alte observații, există un amendament al domnului senator Florin Buruiană, senator P.N.ț.C.D., pe care vi-l citesc, deci să adăugăm la articolul13 după punct următoarea sintagmă: î...din care 60de miliarde lei cu destinația construirii de locuințe pentru tineri și familiile tinere".

Deci, cu acordul inițiatorului, deci al Guvernului, și cu acordul celor două comisii de specialitate, în loc de 60 de miliarde, și cu acordul celui care a propus, al domnului senator Florin Buruiană, în loc de 60 de miliarde să trecem 50 de miliarde.

Deci supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

împotrivă? Vă rog să numărați. Nici un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci, în unanimitate, a fost adoptat amendamentul domnului senator Florin Buruiană, cu completarea domnului Florin Georgescu.

Supun votului dumneavoastră articolul 13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri?

Deci, fără voturi împotrivă și cu o singură abținere, este adoptat articolul 13.

La articolul 14, este înscris la cuvânt domnul senator Ioan Crețu, Partidul Democrat (F.S.N.).

Este domnul senator aici și îl invităm la microfon, în calitate de președinte al Comisiei de sănătate, mediu, tineret, ecologie și sport.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ioan Crețu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați domni miniștri,

Stimați invitați,

Articolul la care ne referim se referă la protecția mediului. Ape și mediu, de fapt. Este Ministerul Apelor și Protecției Mediului, în speță.

Mă voi referi la cele 157 de miliarde de lei cu care unii dintre colegii noștri nu știu ce-i de făcut cu aceste miliarde. Dacă mai adăugăm calamitatea, inundațiile care au venit la sfârșitul anului 1995 și anul 1996, inundații care s-au repercutat negativ asupra a o serie de localități din vestul țării, asupra drumurilor, asupra podurilor, cursurilor de apă... poluarea care a fost a surselor de ape subterane... asupra aprovizionării cu apă a localităților, sunt doar numai câteva, câteva probleme în plus la bugetul și așa destul de sărăcăcios pe care îl avem.

De aceea, Guvernul a venit cu propuneri de suplimentare a bugetului la aceste două ministere.

Rugăm pe domnul ministru Florin Georgescu să ne estimeze cât ar veni, că este vorba de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Apelor și Protecției Mediului. Sumele sunt prevăzute în amendamentul pe care ni l-a trimis Guvernul în mare, dar nu au fost defalcate.

Vreau să vă aduc la cunoștință câteva probleme cu care se confruntă Ministerul Mediului. Aș vrea să știți că în țara noastră, în afară de acele zone puternic poluate, așa-zisele îzone fierbinți": Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna, Săvinești, DOLJCHIM și altele, unde poluarea a depășit cu mult limitele normale cu consecințe asupra sănătății oamenilor, animalelor și a regnului vegetal, consecințe care nu se vor manifesta imediat ci la distanță, nemaivorbind de poluarea pe care am primit-o cu ocazia accidentului de la Cernobâl, precum și influența negativă a Kozlodui-ului, care în orice moment ar putea să ne dea o catastrofă...

Am participat, stimați colegi, telegrafic vă spun, la câteva conferințe — la Craiova, de exemplu — cu participare internațională, unde s-au discutat probleme de oncopediatrie, deci cancerul la copii, la nou-născuți, la copii și la elevi. Din păcate, din datele pe care ni le-au prezentat colegii noștri din centrele universitare Craiova și Iași, a reieșit incidența de 2 sau 3 ori mai mare a cancerului la copii în Moldova, și mai ales în zona de nord a Moldovei și în județele din sud, incidență care nu există în restul județelor, ceea ce explică în același timp și creșterea malformațiilor congenitale deci la copii. Aceasta denotă influența nefastă, negativă a poluării, a radioactivității crescute înregistrate cu ocazia acestui accident, și nu întâmplător și în sudul Dunării, în județele limitrofe Kozlodui-ului.

Aș vrea să vă mai spun doar două cuvinte, ca să nu vă rețin prea mult. Ați văzut ce înseamnă tăierile neraționale de păduri și mai ales de plantații în zonele nisipoase din sudul țării, care au dus la deșertificarea acestor zone. Sunt doar câteva exemple. în zonele astea puternic poluate, așa-zisele îzone fierbinți", a scăzut mult poluarea datorită nu numai măsurilor de scădere a filtrelor, ci și scăderii activității, așa cum a fost Copșa Mică; la Baia Mare s-au făcut eforturi, și la Zlatna, dar consecințele asupra sănătății sunt în continuare.

Aceste credite de 157 de miliarde pe care le-a primit Ministerul Apelor și Mediului nu ajung pentru reconstrucția ecologică, dar să mai luăm din aceste fonduri?!

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Dacă la art. 14 comisia are de făcut vreo precizare? Nu.

Nu avem amendamente înaintate de cele două comisii, inițiatorul nu are de făcut o altă precizare. Ca urmare, supun art. 14 votului dumneavoastră.

Cine este pentru adoptarea art. 14? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Cu 3 voturi împotrivă și 22 de abțineri, art. 14 a fost adoptat.

La art. 15 sunt înscriși 12 vorbitori.

Problemă de procedură.

Domnul Ioan Catarig:

Procedură!

Domnul Ion Solcanu:

Da, dar înainte de problemele de procedură să anunț, domnule coleg... Deci sunt înscriși 12 colegi parlamentari — citesc și lista pentru a se ști: Florin Buruiană, Ana Gheorghe, Elek Barna, Costin Anatolie, Crețu Ioan, Mocuța Ștefan, Catarig Ioan, Csapî Iosif, Szilágyi, Vasile Stan, Comănescu Gheorghe, Avramescu Constantin.

Poftiți, domnule deputat, pentru problemele de procedură.

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, vreau să subliniez un lucru care mi se pare nefiresc, și anume că în acest moment, când începem să dezbatem una dintre cele mai complicate probleme din buget, economia, să nu fie de față miniștrii care răspund de problemele economice, respectiv ministrul industriilor, ministrul apelor și așa mai departe. Consider că trebuie invitați de urgență și apoi să începem dezbaterile.

Mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

S-a mai înscris domnul senator Barbu Pițigoi.

Există propunerea domnului deputat Catarig, aceea ca dezbaterile art. 15 să aibă loc și în prezența miniștrilor de resort, a reprezentanților ministerelor de resort. Rog să se transmită invitația. Probabil că i-am luat prin surprindere cu rapiditatea adoptării a 3 articole și n-au ajuns. Deci dacă sunteți de acord ca noi să începem dezbaterile și, în același timp, dumnealor să facă deplasarea aici cât mai rapid.

Domnul Dan Stelian Marin:

Să trecem la alt articol.

Domnul Ion Solcanu:

Rugăm secretariatul, reprezentantul Guvernului, să invite pe domnii miniștri de la mediu, de la industrii, transporturi și agricultură.

Domnul Florin Buruiană:

Să vină tot Guvernul!

Domnul Ion Solcanu:

Dar fiind faptul că sunt înscriși până acum 16 vorbitori, dacă sunteți de acord să limităm timpul la 4 minute.

Din sală:

La trei!

Domnul Ion Solcanu:

Aveam dreptul să fac propunerea de 4 minute, dar mi se sugerează, din sală, 3 minute. Deci, fiecare intervenție să fie nu mai mare de 3 minute.

Din sală:

Supuneți la vot.

Domnul Ion Solcanu:

Cine este pentru acest timp de 3 minute? Vă mulțumesc.

împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci cu 32 de voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat durata unei intervenții de 3 minute.

Din sală:

îPentru" au fost 16. Nu este cvorum de lucru. Mai trebuie.

Domnul Ion Solcanu:

Domnilor colegi, dacă vreți, repetăm votul. Eu nu am nici un interes, pentru că nu eu număr. Numără secretarii pe care-i am. Eu nu fac decât să vă transmit numărul de voturi pe care mi-l indică dumnealor. Dacă-i suspectați pe cei doi secretari de măsluire de voturi...

Din sală:

N-au numărat voturile pentru.

Domnul Ion Solcanu:

S-au numărat voturile împotrivă și abținerile, voturile pentru nu s-au numărat.

Domnilor colegi, dacă există un lider de grup parlamentar care solicită numărarea voturilor pentru, purced la acest lucru.

Din sală:

Să mergem mai departe.

Domnul Ion Solcanu:

Dacă sunteți de acord să începem dezbaterile, invit la microfon pe domnul senator Florin Buruiană.

Domnul Florin Buruiană:

Domnule președinte, eu am de fapt două amendamente, unul la art. 15 alin. 2 a) și unul la art. 15 alin. 2 b). Mi se pare firesc ca să epuizez întâi prima problemă și după aceea, când se ajunge la alin. 2 b), să atac a doua problemă.

Din sală:

Pe amândouă.

Domnul Ion Solcanu:

Eu cred că e bine pe amândouă, pentru că oricum nu vom face discuțiile pe fiecare alineat în parte.

Domnul Florin Buruiană:

Art. 15 alin. 2 a). Fără o finanțare expresă și satisfăcătoare, Legea nr. 83/1993 pentru sprijinirea agriculturii va rămâne o vorbă goală, iar consecințele vor fi extrem de neplăcute pentru toți cetățenii țării. De aceea, pentru art.15 alin. 2 a), în rândul al treilea, după î...cheltuieli de capital..." propun să se introducă următoarele: î...din fondul de mai sus"... atâtea miliarde lei... îse alocă pentru aplicarea prevederilor exprese ale Legii nr. 83/1993. Valoarea efectivă urmează a fi calculată de către Guvern în acord cu Legea nr. 83/1993...", după care articolul continuă ca în proiectul de buget.

Susțin hotărât această propunere și pentru faptul că Legea nr. 83/1993 este singura reglementare cu privire la agricultură, în care este prevăzută în mod expres o distribuție echitabilă a subvențiilor între proprietatea agricolă, particulară și cea de stat, în art. 15 al acestei legi.

Trec acum la amendamentul pentru art. 15 alin. 2 b).

Păstrându-se constante cheltuielile de 1.529,3 miliarde de lei prevăzute la acest capitol, propun: îDiminuarea fondului de 922,5 miliarde lei subvenții pentru produse și cel de 200 de miliarde de lei transferuri în sectorul extractiv, cu valoarea fondurilor suplimentare necesare pentru cele deja prevăzute în acest proiect de buget pentru finanțarea satisfăcătoare a programului nuclear energetic românesc, de așa manieră încât să se asigure atât punerea în funcțiune, în sem. I. 1996, a unității energetice nr. 1 de la Cernavodă cât și desfășurarea lucrărilor absolut necesare de pe drumul critic al montajului unității energetice nr. 2 și activitatea corespunzătoare la unitățile de pe orizontală aferente. Noua defalcare a acestor fonduri trebuie explicit menționată în legea de față".

Spuneam în ședința Parlamentului din data de 15 februarie 1995, când se discuta proiectul de buget pentru anul 1995 și când am susținut argumentat, dar nu s-a aprobat, finanțarea satisfăcătoare a punerii în funcțiune a unității nr. 1 de la Cernavodă, c㠗 și aici citez — îNici o altă utilizare cuprinsă în proiectul de buget pentru subvențiile pentru industrie nu ar conduce la o eficiență și o utilitate comparabile cu cea rezultată din intrarea în funcțiune a unității nr. 1 de la Cernavodă".

Din păcate, nu s-au alocat fonduri suficiente și nepunerea în funcțiune în anul 1995 a acestei unități, coroborată cu situația din iarna anului 1995–1996, mi-a dat dreptate, iar economia românească a avut, din cauza lipsei de energie, pierderi mult mai mari decât cheltuielile care ar fi fost impuse pentru intrarea în funcțiune la timp a acestui agregat, funcționare care ar fi eliminat criza de energie din această iarnă.

Vă rog deci, domnilor parlamentari, să fiți de acord cu propunerea pe care am făcut-o. Dată fiind importanța propunerii, importanță asupra căreia insist în mod deosebit, consider că ar fi util să se treacă deocamdată peste acest articol sau peste acest paragraf, urmând ca un grup de lucru, constituit din specialiști din domeniul energeticii nucleare și din câțiva reprezentanți ai Guvernului, să reanalizeze operativ întreaga problemă, pentru a putea propune cât mai urgent Parlamentului o variantă îmbunătățită a finanțării acestui proiect-cheie pentru economia românească și poate chiar pentru independența țării.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Invit pe domnul deputat Ana Gheorghe.

Din sală:

Lipsește!

Domnul Ion Solcanu:

Atunci domnul deputat Elek Barna.

Din sală:

Lipsește!

Domnul Ion Solcanu:

Invit pe domnul deputat Costin Anatolie și urmează domnul senator Ioan Crețu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Anatolie Costin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să mă refer la art. 15 alin. 2 a).

în fiecare an, în cadrul comisiilor permanente de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului se dezbat și se argumentează necesitatea stringentă a alocării de fonduri pentru realizarea drumurilor forestiere, propunându-se diverse soluții care însă niciodată n-au fost acceptate. Totuși, se pare că prin proiectul Legii privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă ce se va recolta în anul 1996, adoptat de Senat, se întrevăd unele posibilități de asigurare a unor fonduri care să permită o oarecare accesibilizare a unor bazine forestiere înfundate și unde se găsesc arboreți exploatabili de bună calitate, respectiv material lemnos gros.

Aș dori să fac o propunere pentru înlăturarea unei neconcordanțe în proiectul de buget, care s-a amendat, pentru a mobiliza o resursă financiară în scopul înlăturării efectelor calamităților naturale produse în ultima parte a anului trecut. Despre ce este vorba? S-a redus planul de investiții la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului la silvicultură, la acțiunea de corectare a torenților exact la o poziție unde fondurile trebuiau majorate, deoarece, pe de o parte, una din cauzele agravării fenomenului torențial și deci a inundațiilor a fost tocmai această rețea hidrografică secundară, cu văi scurte și pante abrupte situate în partea superioară a bazinelor de recepție. Pe de altă parte, aceste văi torențiale calamitează, în procent de 30–40%, drumurile forestiere existente, și deci în tehnica de amenajare se prevede o corelare directă între complexul lucrărilor de corectare-amenajare care interceptează acest traseu. Spre exemplu, numai pentru repunerea în funcțiune a rețelei de drumuri existente și calamitate din bazinul hidrografic al Văii Buzăului sunt necesare 1,7 miliarde lei pentru corectarea torenților, adică suma care s-a alocat pentru întreaga țară. Amendamentul pe care-l propun este de a majora fondurile pentru lucrările de corectare a torenților cu două miliarde lei, deci o sumă destul de modestă, pentru a atinge cel puțin nivelul anului 1995, prin diminuarea corespunzătoare a poziției de drumuri forestiere. Prin aceasta, se realizează și eficiența fondurilor care au fost alocate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc.

Invit pe domnul senator Ioan Crețu și urmează domnul senator Mocuța Ștefan.

Domnul Ioan Crețu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

în câteva cuvinte mă voi referi la Ministerul Transporturilor și anume la consecințele calamităților naturale din perioada decembrie 1995 — ianuarie 1996, mă refer la Ministerul Transporturilor. în buget au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 185.800.000.000 lei, repartizată în felul următor:

– Administrația națională a drumurilor, 103 miliarde; au fost afectate drumurile naționale din județele Alba, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Harghita, Mureș, Covasna, Hunedoara, Arad, Caraș-Severin, Dâmbovița, Cluj, Sibiu, Buzău;

– Societatea națională a căilor ferate — 82 de miliarde total, din care pentru refacerea principalelor tronsoane de căi ferate Galați-Tulcești, Ceica-Rogoz în județul Bihor, Gura Nisipitu, Telciu-Romuli, Salva-Vișeu, Sântana-Brad în județele Arad și Hunedoara, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ghioroc-Cicir în județul Arad, pe valea Mureșului.

Având în vedere situația infrastructurii afectate de inundații la sfârșitul anului 1995, susținem asigurarea fondurilor necesare care să fie cuprinse în bugetul Ministerului Transporturilor pe anul 1995.

Starea drumurilor naționale, stimați colegi, cei care ați circulat pe D.N. 7, 79 și 76, este de-a dreptul imposibilă, deși aceste drumuri au fost cuprinse în programul de investiții de fonduri externe de la Banca Europeană de Investiții și de Reconstrucție porțiuni din aceste drumuri s-au efectuat, însă lucrările au rămas mult în urmă.

Aș vrea să vă spun două cuvinte despre Aeroportul Internațional Otopeni pentru care, prin Hotărârea Guvernului nr. 94/1992, s-au aprobat principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivelor de investiție, dezvoltare și modernizare a aeroportului internațional Otopeni, care este principala poartă aeriană a României. S-au aprobat 59.908 milioane dolari, din care 15%, 10,5 milioane dolari, alocație de la bugetul de stat.

Până în prezent, în perioada 1 octombrie — 31 decembrie 1995 s-au executat lucrări în valoare de 23.280.000.000 dolari. Până la sfârșitul anului 1995 trebuiau să se execute 80 de miliarde și respectiv 30 milioane de dolari S.U.A. Dacă creditarea externă este asigurată, creditarea internă este incertă, alocându-se sume mici. Integrarea Aeroportului Internațional București—Otopeni în rețeaua transeuropeană de aeroporturi constituie în acest sens un obiectiv major, cu un amplu efort investițional. Din punct de vedere economic, implicațiile, ca urmare a neasigurării fondurilor necesare derulării acestui obiectiv de investiții, se reflectă pe plan intern și internațional.

Domnul Ion Solcanu:

Vă rog să vă limitați.

Domnul Ioan Crețu:

Termin imediat, domnule președinte.

Câteva cuvinte vreau să vă spun despre Metrou-București.

La magistrala IV, racordul Nicolae Grigorescu — linia de centură și Gara de Nord—Laromet, în lungime de 11kilometri cale dublă și 11 stații, valoarea lucrărilor rămase de efectuat este de 286 miliarde de lei. De asemenea, este afectată circulația pe arterele rutiere importante din capitală, precum: Calea Griviței, Bulevardele Camil Ressu, Theodor Palladi, pe acesta din urmă fiind prevăzută a se racorda autostrada București—Constanța.

O situație deosebită se prezintă pe racordul Nicolae Grigorescu—Liniadecenturășitronsonul 1Mai–Laromet–Gara de Nord, unde lucrările au fost parțial sistate, executându-se numai lucrări de consolidare.

Tronsonul Gara de Nord—1 Mai este efectuat în proporție de 96%, urmând să se efectueze lucrările de finisare-rulare-instalații-echipamente, care ar costa cam... circa 100 de miliarde de lei. Deci aceasta este situația Metroului București și sumele necesare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit pe domnul senator Mocuța Ștefan și urmează domnul deputat Catarig Ioan.

Domnul Traian-Ștefan Mocuța:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doresc să ridic în fața dumneavoastră câteva probleme lagate de alin. 2 b), în cadrul căruia se menționează faptul că Guvernul alocă 80 de miliarde de lei în anul 1996 la capitolul prospecțiuni și lucrări geologice pentru descoperirea de resurse minerale.

Constatând cu deosebită amărăciune faptul că nivelul este cu totul insuficient, nu pot să nu subliniez faptul că suma propusă reprezintă numai 10,6% din cea repartizată în anul 1990 și este mai mică cu circa 30% față de cea din anul trecut.

Politica de reducere continuă a sumelor alocate cercetării geologice pentru descoperirea de rezerve, a determinat fenomene cu consecințe foarte grave în economia țării noastre. în primul rând, cred că trebuie să subliniez reducerea continuă a gradului de înlocuire a rezervelor exploatate, coeficient care a ajuns, în ultimul timp, la valori alarmante: 3,6% la țiței, 17% la gaze, 36% la minereuri feroase și neferoase.

în al doilea rând, a scăzut an de an gradul de nefolosire a dotărilor specifice ale celor 10 societăți comerciale cu profil geologic, ajungând în prezent la peste 65%. Nu pot să nu menționez și faptul că în perioada 1990-1995 personalul specializat în lucrări geologice s-a redus de la 36.000 la 12.000. în condițiile în care lucrările geologice din țara noastră se realizează la nivelul unor tarife sub nivelul celor practicate pe plan mondial, conducând la câștiguri medii între 300 și 320 de mii lei pe lună, se preliminează reducerea în continuare a personalului specializat din activitatea geologică cu încă 4.000 de salariați.

Doamnelor și domnilor parlamentari, se pot spune încă multe alte lucruri despre activitatea de cercetare geologică dar, din păcate, timpul nu ne permite să ne oprim prea mult asupra acestui subiect mai puțin cunoscut de cei care nu au avut contact cu specificul ei. Cu toate acestea, nu pot să nu atrag atenția asupra unei similitudini dintre activitatea de cercetare geologică și sistemul educațional. Rezultatele și consecințele se contabilizează în viitor. Prin urmare, acceptarea scăderii nivelului activității astăzi îl vor plăti mâine mult mai scump.

Este interesant de menționat faptul că alte țări au realizat rapid acest adevăr deoarece, fiind și ele în perioada de austeritate, au investit și continuă să investească în cercetarea geologică asigurându-și cu sume relativ mici bazele unei industrii extractive rentabile pentru viitor.

La întrebarea firească care se pune pe marginea acestei succinte prezentări — ce trebuie să se facă pentru stoparea procesului de distrugere a unei activități esențiale pentru descoperirea de zăcăminte, de minerale utile în țara noastr㠗 voi face apel la analiza profesională extrem de responsabilă, efectuată de Federația patronală din geologie și ape minerale, care arată în concluzie următoarele direcții esențiale:

1. Modernizarea și retehnologizarea instalațiilor și echipamentelor. Cele din dotarea actuală sunt din anii 1960—1970.

Ar fi necesară o sumă de circa 20 de milioane de dolari pentru această acțiune, sumă care nu stă la dispoziția acestor întreprinderi.

2. înlăturarea dezechilibrului actual între volumul rezervelor de substanțe minerale utile consumate și volumul rezervelor noi descoperite, prin extinderea lucrărilor de cercetare geologică. Realizarea acestui obiectiv ar fi posibilă prin alocarea în acest an a unei sume de cel puțin 110miliarde lei.

Doamnelor și domnilor parlamentari, cunoscând solicitările care apar la toate capitolele cuprinse în acest proiect de buget, propun creșterea sumei alocate pentru prospecțiuni și lucrări geologice cu circa 20 de miliarde lei. Analizând posibilitățile pe care le oferă prevederile proiectului discutat, sugerez alegerea uneia din următoarele alternative:

a) Din suma de 200 miliarde lei propuse la transferuri în sectorul extractiv, să se aloce 20 de miliarde lei pentru lucrările geologice de care am amintit.

b) Din suma rămasă la dispoziția Guvernului, conform art. 20, să se aloce această sumă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Catarig Ioan, urmează domnul senator Csapî Iosif. Aveți cuvântul, domnule coleg.

Domnul Ioan Catarig:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Insist ca intervenția mea să aibă loc în prezența celor doi miniștri, al industriilor și al apelor, pentru că problema pe care v-o prezint vine cu soluții tehnice în proiecție economică și, dacă nu sunt cei doi în cauză, care să-și dea părerea, așa cum și-au dat-o și până acum, cred că intervenția mea este doar așa, de trecere de timp.

Domnul Ion Solcanu:

Deci sunteți de acord să așteptați.

Domnul senator Csapî Iosif, se pregătește domnul deputat Szilágyi. Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Csapî Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Observații la art. 15 alin. 2 lit. a). Repartizarea cheltuielilor pentru investiții în domeniul agrar, finanțate de la bugetul de stat, este preferențială și prezintă discriminare. Motivația: din totalul investițiilor planificate, 37,5% va fi gestionat de o singură regie, Regia pentru irigații și îmbunătățiri funciare. Din totalul investițiilor finanțate de la bugetul de stat în domeniul agrar, care sunt creatoare și amplificatoare de potențial productiv, numai 6,7% revine județelor situate în Transilvania. în județele Harghita, Covasna, Mureș, locuite într-un număr însemnat de cetățeni de naționalitate maghiară, finanțarea investițiilor în agricultură de la bugetul de stat reprezintă doar 0,2% din suma totală prevăzută în prezentul proiect, ceea ce denotă o discriminare economică flagrantă.

Având în vedere cele exprimate, am propus în scris Comisiei pentru agricultură redistribuirea echitabilă și pe principiul nediscriminării, a investițiilor finanțate de la bugetul de stat în domeniul agrar, propunere neluată în considerare în cadrul dezbaterilor premergătoare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul Szilágyi a solicitat amânarea discursului Domniei sale. Invit pe domnul deputat Vasile Stan. Urmează domnul deputat Comănescu Gheorghe, P.N.ț.C.D.

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cererile inițiale din teritoriu pentru cheltuielile de capital la Ministerul Industriilor au fost de 1.312 miliarde. Ca urmare a analizei făcute de colectivul de specialiști din cadrul ministerului, această sumă a scăzut la 838 de miliarde. S-au alocat 258 de miliarde. Din acești 258 de miliarde doar 11 miliarde vor fi pentru lucrări noi. După cum vedeți, diferența dintre cerere și ofertă este de circa 580 de miliarde.

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă arăta câteva domenii și lucrări care vor fi afectate ca urmare a lipsei de fonduri. Domeniile importante sunt: mineritul, prospecțiuni geologice, programul nuclear, protecția ecologică. Vă rețin atenția cu câteva lucrări mai importante afectate de acest buget.

Lucrări la unitatea nr. 2 – Cernavodă: 120 de miliarde.

Conservarea unităților III-V, tot de la Cernavodă: 1 miliard.

Autorizarea unității nr. 1 ca să poată intra în funcțiune și care înseamnă pod peste canalul Dunăre—Marea Neagră, șosele, spital, locuințe, termoficare etc.: 27 de miliarde.

Producția de apă grea, ca să o dăm înapoi canadienilor, că ne-am împrumutat de la ei — 180 de miliarde. Apoi, 5 miliarde — modulele II și III – apă grea, la Turnu Severin.

Pentru că în anii 1993–1995 nu am alocat fondurile necesare, capacitățile de producție miniere au scăzut cu circa 30%. în cazul acestui buget de austeritate există pericolul ca industria minieră să nu livreze, în acest an, 6 milioane tone lignit, 1,1 milioane tone huilă, 1 milion minereuri cuprifere, 250.000 tone minereuri auroargentifere. Nu se vor executa lucrările solicitate privind protecția ecologică la Baia Sprie, Copșa Mică, Zlatna, Bacău, Giurgiu și în alte locuri. Probabil că, deocamdată, nu se vor găsi resurse pentru ameliorarea situației. Atunci se pune problema, pentru ce intervenția mea? Pur și simplu am dorit să vă informez asupra câtorva consecințe pe care le au prevederile acestui buget în industrie — care este principalul domeniu de creare a valorilor materiale și a disponibilităților de export — și poate colegii mei, care susțin mărirea alocațiilor bugetare pentru alte domenii care nu produc valori materiale, vor fi mai reținuți cu ale lor propuneri. Nu se poate ridica nivelul de trai al populației, nu pot fi alocate fonduri la un nivel satisfăcător pentru ramurile așa-zis neproductive fără o creștere constantă a producțiilor industrială și agricolă și fără o creștere substanțială a exporturilor. Personal eu nu văd de unde va scoate domnul ministru de stat cei 400 de miliarde pentru cercetare. După părerea mea, la ora actuală, discuțiile pe care le purtăm noi sunt cam așa: punem carul înaintea cailor. Deocamdată, stimați colegi, datorită nivelului muncii noastre și a rezultatelor obținute — chiar dacă ele au fost constant pozitive — nu putem circula cu Jaguar sau cu Mercedes 600. Probabil că trebuie să ne mulțumim și anul acesta cu Dacia1300. Nu putem cumpăra avioane Miraj sau Suhoi — întâmplător îsuhoi" în rusește înseamnă uscat, sunt așa de scumpe că usucă bugetul — și probabil că va trebui să reparăm MIG-urile pe care le avem în dotare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc. Stimați colegi care urmați la microfon, vă rog să încercați să vă limitați în durata de timp aprobată de plen.

Invit pe domnul deputat Comănescu Gheorghe...

Domnul Gheorghe Comănescu:

Domnule președinte...

Domnul Ion Solcanu:

O secundă, domnule deputat. O secundă. Urmează domnul deputat Avramescu Constantin, P.S.D.R. Poftiți, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Comănescu:

Doamnelor și domnilor,

Luând și analizând zilele trecute art. 15, observ 1.731,4 de miliarde trecute la subvenții. în același timp, observ că la îcheltuieli de capital" sunt 595 miliarde. Dumneavoastră știți că aceste subvenții sunt și au ultimul scop să-și asigure partidul de guvernământ campania electorală. (Discuții, vociferări, râsete răzlețe în sală.)

Dar voi ridica o problemă care ne interesează pe toți, pentru că cel puțin o dată pe săptămână mergem în teritoriu. Pe ce mergem? Pe drumurile pe care le vedem și care sunt într-un hal fără de hal. Domnul ministru Șerban Mihăilescu îmi spunea mai deunăzi că i-ar trebui pentru acest an 2.000 de miliarde ca să rezolve problema drumurilor și atunci eu apelez la puterea de discernământ a dumneavoastră, ca de la 1.731 miliarde pentru subvenții să reducem cu 100 de miliarde, pe care o trecem la capitolul îCheltuieli de capital", făcând în loc de 595 miliarde, 695 de miliarde. Mai corect, să trecem la alin. 2 lit. c) pentru Ministerul Transporturilor, pe capitolul îDrumuri și poduri".

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit pe domnul deputat Avramescu Constantin. Urmează domnul deputat Barbu Pițigoi.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Reiau și eu problema de la pct. 2 lit. b) — art. 15 lit.b) — cu alte argumente, ca să-l conving pe domnul ministru Georgescu. Este în legătură cu suplimentarea acestor 80de miliarde lei pentru prospecțiuni și lucrări geologice. Din punct de vedere formal, există Hotărârea Guvernului nr. 60/1994 în care s-a cerut și s-a întocmit de către Agenția de resurse minerale și Ministerul Industriilor un program de lucrări geologice pentru 1994–1996, în care sunt prevăzute — dacă ar fi să ne luăm după acela — sume mult mai mari de bani, formal, tehnic. Aici se execută lucrări în continuare și se atacă obiective noi. Pentru obiective noi, recunosc, nu prea sunt bani. Dar dacă nu se alocă banii necesari — aceste suplimentări — pentru continuarea lucrărilor la lucrările în continuare, acestea trebuie întreținute. Cu alte cuvinte, se efectuează niște cheltuieli fără a avea nici un folos.

în fine, ultimul punct. Sursa de unde pot fi suplimentați acești 30 de miliarde lei — acești bani pentru geologie — este de la cheltuielile de capital. Se pot vira banii fără mari eforturi, tot din același domeniu ori de la combustibili minerali, solizi, și ar fi preluat de acolo numai 4,6% —, iar dacă domnul ministru binevoiește, se pot lua și de la resursele minerale solide, altele decât combustibili, care înseamnă 5%. Deci, fără a modifica substanțial, în cadrul aceluiași domeniu de activitate se pot face niște mutări neesențiale pentru a rezolva și acest sector. Cifra de 30 de miliarde este complet justificată, deci aici propun în loc de 80 de miliarde să fie 110 miliarde, cu motivațiile și cu schimbările propuse.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc. Invit pe domnul deputat Barbu Pițigoi. Urmează domnul deputat Elek Barna.

Domnul Barbu Pițigoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, intervenția mea este numai pentru a atrage atenția asupra unui element care va trebui sau va fi luat în discuție puțin mai încolo, la art. 19. Pentru că sumele prevăzute la art. 19 care este intitulat îîmprumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenții bilaterale și acorduri interguvernamentale" — deci este vorba despre o sumă de 85,3 miliarde lei — sunt distribuite în cadrul acestui articol și la anexele care țin de el, eu aș cere îngăduința și aprobarea dumneavoastră ca, dacă se aprobă aceste sume, ele să poată fi luate în considerare atunci când discutăm art. 19. Aceasta este rugămintea mea, și vă rog să fiți de acord cu ea.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit pe domnul deputat Barna Elek și urmează domnul senator Gheorghe Ionescu. Aveți cuvântul, domnul deputat.

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Dacă proiectul de buget vorbește de sănătate și de asistență sanitară, din păcate, în întreg textul proiectului prea puține referiri găsim la asistența sanitar-veterinară, care areun rol deosebit de important în asigurarea sănătății publice, în asigurarea sănătății oamenilor. Cred că nu este nici o noutate pentru nimeni că, prin apărarea sănătății animalelor, serviciul veterinar nu face altceva decât să apere sănătatea oamenilor. în paranteză fie spus, cred că toți ați urmărit — și urmăriți zilnic — secvențele înspământătoare care se transmit pe diferite posturi de televiziune, privind encefalita infecțioasă a vacilor din Anglia care creează, pur și simplu, o catastrofă în ceea ce privește creșterea bovinelor în Anglia, dar, din păcate, nu numai în Anglia. Există pericolul de a se transmite această boală și pe continent și încă nu se știe — specialiștii nu au reușit să diagnostice nici agentul patogen, agentul etiologic — repet, dacă boala este periculoasă pentru om sau nu. Aducerea legislației române la numitor comun cu legislația comunitară are în subsidiar și legislația sanitar-veterinară care însă trebuie susținută tehnic, doamnelor și domnilor, pentru că dacă nu se susține tehnic această legislație, practic rămâne literă moartă, practic rămâne o formă fără conținut.

Laboratoarele noastre sanitar-veterinare funcționează, din păcate, cu o aparatură învechită care, tehnic vorbind, este uzată în așa măsură încât testele luate de specialiștii noștri nu sunt de cele mai multe ori concludente sau, pentru a compensa lipsa tehnicității, se merge pe cunoștințe umane care desigur sunt foarte importante, dar de multe ori cunoștința umană trebuie susținută și de cea tehnică.

Față de ceea ce am spus — și am încercat să vă sensibilizez, dacă se poate spune așa, și vă rog să mă iertați pentru această expresie —, este ca, ajutați de domnii miniștri, ajutați de dumneavoastră, domnilor senatori și deputați, să încercăm să suplimentăm sumele alocate serviciului veterinar, în vederea unei dotări tehnice corespunzătoare, pentru că personal de înaltă calificare avem. Bunăvoință profesională, la fel, avem. Din păcate, nu avem bani. Drept pentru care, domnul președinte, stimați colegi, eu vin cu următoarea propunere, respectiv un amendament la art. 15, care, eventual, ar fi un alineat nou și sună în felul următor:

îDin sumele în lei și în valută încasate, potrivit legii, din amenzi și confiscări de bunuri de către personalul poliției sanitar-veterinare, o cotă de 50% se va reține de Ministerul Agriculturii pentru Agenția Națională Sanitar-Veterinară, ca mijloace extrabugetare pentru a fi folosite la finanțarea cheltuielilor materiale și de capital, specifice dotărilor operative, în conformitate cu normele privind finanțele publice".

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit pe domnul senator Gheorghe Ionescu. Urmează domnul deputat Constantin Rotaru. Aveți cuvântul, domnule senator. Vă rog să vă limitați la timpul stabilit.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Stimați miniștri,

Voi face în continuare o referire la ceea ce spunea colegul Csapî Iosif, legat de îmbunătățirile funciare care cuprind un complex de lucrări realizate pentru punerea în valoare cât mai deplină a capacității producției agricole, prevenirea și limitarea efectelor negative ale unor factori naturali, ridicarea fertilității solurilor sau productive. Aceste lucrări oferă garanția preîntâmpinării pagubelor produse agriculturii de secetă, exces de umiditate și eroziunea solului.

După anul 1989, lucrările de îmbunătățiri funciare, de lucrări de investiții în acest domeniu s-au redus drastic datorită resurselor financiare alocate, din ce în ce mai mici. La începutul anilor 1990 erau în diferite stadii de execuție peste 700 obiective de investiții de îmbunătățiri funciare, cu documentații tehnico-economice aprobate, în valoare de 22,7 miliarde care, în prețurile lunii noiembrie 1995, reprezintă 2.633 de miliarde. Alocațiile bugetare acordate sunt foarte mici, ajungând ca în anul 1995 să reprezinte numai 1,7 din alocațiile anului 1989. Din acest motiv, Regia de îmbunătățiri Funciare a fost nevoită să aloce fonduri destinate continuării investițiilor la un număr de numai 54 de obiective. în același timp, repartizarea alocațiilor bugetare pentru activitate de întreținere și reparații anul acesta este extraordinar de mică, reprezentând 50% din necesar. Vreau să fac precizarea că numai amortismentele pentru patrimoniul deja existent de peste 4.100 de miliarde reprezintă 92 de miliarde care, la ora actuală, nu sunt asigurate. Deci, este o problemă pe care trebuie să o discutăm și cu Ministerul Finanțelor pentru a vedea cum rezolvăm problema amortismentelor la acest patrimoniu atât de mare.

în aceste condiții, pentru unele obiective de investiții, oprirea lucrărilor de execuție poate constitui o sursă mare de risc pentru așezările rurale, cât și pentru agricultură și obiective industriale din zonă, cum ar fi prizele cu microhidrocentrale la Frunzaru Drăgănești din județul Olt. Amenajarea hidroameliorativă cum ar fi complexele Câmpia Covurluiului cu barajul la Suhurlui, județul Galați. Digurile de la Dunăre care sunt afectate de eroziune puternică de mal, în zona prizelor la stațiile de pompare pentru irigații și altele.

Pentru un număr de 134 de obiective este necesară continuarea lucrărilor, întrucât în ele au fost înglobate un volum foarte mare de materiale care, datorită stadiului avansat de execuție nu mai pot fi recuperate pentru a putea fi folosite la alte lucrări. în același timp, valoarea investiției realizată pentru părțile de obiecte din cadrul investițiilor care se pot pune în funcțiune în prețuri 1995 este de 752 de miliarde. Aceste obiective necesită în continuare investiții de 235 de miliarde.

Un număr de 207 obiective întruneau încă din anul 1991 condiții de sistare, fără ca acest lucru să împiedice buna funcționare a amenajărilor. Totodată, apreciem că un număr de încă 340 de obiective de investiții trebuie sistate, continuarea acestora nefiind în concordanță cu noua formă de proprietate și cu cerințele economiei de piață.

De asemenea, Ministerul Agriculturii trebuie să valorifice prevederile programului de investiții pe 10 ani pentru reabilitarea amenajărilor de irigații și desecări care este materializată în studiul de irigații și desecări, drenaje din România, elaborat de o firmă engleză și cu ISPIFO — București, care a costat 1,8 milioane de dolari. Acest studiu garantat de Guvernul României trebuie promovat pentru obținerea de credite externe. Eu am venit cu rugămintea ca în cadrul Ministerului Agriculturii — nu cer fonduri în plus — să se revadă posibilitatea ca cel puțin volumul de investiții pentru anul 1996 să se ridice la 20 de miliarde, față de 9 miliarde cât este la ora actuală. Vreau să fac precizarea că din cele 9 miliarde, 2,4 miliarde sunt datorii ale anului 1995.

Rog ca în cadrul Ministerului Agriculturii să se analizeze, pentru că alte soluții nu sunt.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Da, vă mulțumesc. Domnul deputat Constantin Rotaru. Urmează domnul deputat Șteolea Petru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Rotaru:

Se știe faptul că, o dată cu scăderea cheltuielilor din bugetul de stat pentru domeniul economic, scade și speranța noastră ca în etapa viitoare să avem venituri mai bune pentru rezolvarea tuturor problemelor pe care ni le prezintă bugetul de stat. Acest lucru îl cunoaște și Ministerul Finanțelor, îl cunoaște și domnul ministru, sunt convins, dar probabil că de data aceasta ne întâlnim cu efectul pe care îl are scăderea cheltuielilor de la bugetul de stat pentru domeniul economic din primii ani și, după aceea, al anilor 1990. îEnergia nucleară este o prioritate zero pentru România", l-am citat pe domnul președinte Gherman care a spus de foarte multe ori lucrul acesta și, o dată cu momentul când a spus, a și promis că ne vom ocupa noi toți — și, în primul rând Parlamentul — să-i dăm acestui sector prioritatea pe care o merită.

Este adevărat că Cernavodă ne-a tot amânat cu darea în funcțiune, nu știu dacă neapărat din lipsa banilor, dar probabil că și datorită conducerii acestei acțiuni. O dată cu punerea în funcțiune a Centralei de la Cernavodă trebuie să avem în vedere și toate acțiunilor legate pe orizontală. Aici vreau să mă opresc la asigurarea combustibilului nuclear. Pentru acest lucru, numai un singur segment. Avem două societăți comerciale: Zirom — Giurgiu și Granmetal — București, care sunt gândite și executate într-un procent de 65–70 pentru a participa la asigurarea combustibilului nuclear. S-au cheltuit până acum pentru aceste întreprinderi peste 250 de miliarde lei. Mai este nevoie numai de 90 de miliarde. Pentru anul acesta ei au solicitat — conform graficului — 15 miliarde lei. în condițiile în care nu se asigură acești 15 miliarde sau, așa cum s-ar lăsa de înțeles, poate chiar mai puțin de 15 miliarde, poate și 10miliarde le-ar ajunge, dar, oricum, nu 150 de milioane la una și 500 de milioane la cealaltă… în felul acesta încărcătura de combustibil nuclear ar fi asigurată și nu ar mai fi nevoie să importăm această încărcătură. Importul unei încărcături ar necesita de la bugetul statului 270 de miliarde de lei. De aceea, îl rog pe domnul ministru să găsească soluția corespunzătoare. Sunt convins că dacă dânsul dorește, o poate găsi. Este vorba de numai 15 miliarde lei — 5 miliarde la Zirom-Giurgiu și 10 miliarde la Granmetal-București.

în aceste situații sunt convins că se află sute de întreprinderi din țară și nu aș da decât două exemple: Combinatul siderurgic de la Galați și Combinatul siderurgic de la Călărași. Pentru importul de șină de cale ferată găsim valută ca să o aducem, dar pentru Combinatul siderurgic de la Călărași — pentru terminarea investiției — încă nu am putut.

Eu, îi dau dreptate domnului președinte Oliviu German care a apreciat că îenergia nucleară este o prioritate zero pentru România".

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit pe domnul deputat Șteolea Petru. Urmează domnul senator Emil Tocaci.

Poftiți, domnule deputat, cu rugămintea de a vă încadra în cele 3 minute.

Domnul Petru Șteolea:

Este cam greu.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă voi referi, pe scurt, la două segmente, cele care sunt principale în acest articol.

1. Industrie

2. Agricultură.

Pentru industrie reiterez acel amendament-scrisoare pe care 21 de parlamentari din județele Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Harghita l-am depus atât la comisie, cât și la Guvern. Este vorba de fondurile alocate pentru Regia Autonomă a Cuprului, în ceea ce privește cheltuielile de capital. Care este starea de fapt? Este următoarea: faptul că valoarea propusă pentru acest capitol, îCheltuieli de capital pentru Regia Autonomă a Cuprului — Deva pentru anul 1995", reprezintă 46,7% din fondurile alocate în anul 1995 și 48,72% din fondurile alocate pentru anul 1994, deci o subțiere totală a acestor fonduri. Aceasta în ipostaza în care se va ajunge în final ca lipsa fondurilor pentru susținerea activității de dezvoltare să ducă nu numai la reducerea capacităților de producție, ci și — implicit — la creșterea costurilor de producție, dar și la oprirea unor obiective importante cu implicații majore asupra balanței de metale a României, precum și cu implicații de natură socială deosebite. De aceea, cei 21 de parlamentari din raza de activitate a acestei regii considerăm că se impune o intervenție atât din partea ministerului de resort, cât și a Ministerului Finanțelor, în ideea în care trebuie suplimentate fonduri pentru Ministerul Industriilor cu această destinație.

Sursa pe care o propunem… — și de ce o propunem pe aceasta? — pentru că principalul beneficiar al produsului finit aur-argint este Banca Național㠗 ca sursă pentru suplimentarea cu 20 de miliarde a acestui cuantum să fie realizată pe baza vărsămintelor la bugetul statului din profitul net realizat de Banca Națională a României.

De asemenea, pentru un obiectiv de investiții apreciat ca foarte important pentru această regie — este vorba de instalația de rafinare a aurului de la Brad — să se producă o redistribuire în cadrul listei de cheltuieli de capital.

în sectorul energetic — mă refer la acel amendament introdus împreună cu domnul deputat Gheorghe Ana, care nu poate fi prezent aici din motive obiective, și domnul deputat de Timiș — se referă la finalizarea lucrărilor la obiectivul energetic Râul Mare-Retezat. Datorită ipostazelor prin care s-a trecut în perioada precipitațiilor mari din acest an — de la finele anului trecut și de la începutul acestuia —, pur și simplu s-a pus în pericol acest obiectiv de investiții. Dacă debitele ar fi crescut peste o anumită valoare, ar fi fost puse în pericol toate localitățile de la Râul Mare din Retezat și din aval de el.

Aceasta a fost ceea ce vroiam să spun legat de capitolul industrie.

Pentru agricultură se impun următoarele. După ce am văzut că tot ce am discutat la Comisia de agricultur㠗 amendamentele formulate — nu au fost acceptate de Comisia de buget-finanțe, se impun, după părerea noastră, următoarele:

1. Redistribuirea unor elemente în ceea ce privește bugetul agriculturii cu referire directă la asigurarea surselor pentru plata primelor pentru viței, vaci cu lapte;

2. Asigurarea finanțării unor obiective de îmbunătățiri funciare în Transilvania și vreau să spun că, pe total Transilvania, numai în județele Harghita și Covasna nu s-au asigurat fonduri pentru aceste obiective de investiții.

Este vorba de lucrările de îmbunătățiri funciare, combaterea eroziunii solului și de desecări. Este nevoie ca și aici măcar un obiectiv în fiecare județ să continue. S-a văzut cu ocazia inundațiilor din acest an ce efecte a avut acest lucru.

Vă mulțumesc.

Pentru fiecare domeniu în parte, voi depune amendamente la cele două comisii… ceea ce înseamnă minister.

Domnul Ion Solcanu:

Nu la comisie, ci la prezidiu. Urmează domnul senator Tocaci. Vă mulțumesc, domnule deputat. Apoi domnul deputat Catarig Ioan.

Domnul Emil Tocaci:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Doar în câteva cuvinte. Nu mai am nici o obiecțiune — sau nu mai este cazul să o am — în legătură cu sumele în discuție, ci este vorba acum doar despre o redistribuire. Mă refer numai la cele 1.529,3 miliarde lei alocate pentru industrie. în condițiile în care această sumă rămâne nemodificată, îl întreb pe domnul ministru al finanțelor și pe domnii președinți ai Comisiei pentru buget-finanțe ce opinii au despre o redistribuire în sensul următor: pentru centrala nucleară de la Cernavodă ca și pentru uzina de apă grea, o sporire a sumelor în detrimentul acelor sume care se referă la menținerea capacității de exploatare a unor mine. Există foarte multe repere în anexa 3/19 care vorbesc de menținerea capacității de exploatare a unor mine. Nu vreau să spun că aceste repere nu-și au justificarea, dar, în opinia mea, este de preferat ca accentul să se pună pe energia nucleară, care trebuie să fie o prioritate națională în domeniu. Pentru a lua atitudinea adecvată la anexa 3/19 unde cele 1.529,3 miliarde se distribuie, trebuie să cunosc opinia domnului ministru al finanțelor și punctul de vedere al comisiilor. De aceea am pus întrebarea — pe care nu o mai repet — în vederea unor eventuale amendamente pe care le voi introduce la anexa 3/19.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc. Invit pe domnul deputat Catarig, după care urmează domnul deputat Szilágyi.

Poftiți, domnule deputat Catarig.

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am două amendamente care se găsesc în raportul comun la capitolul îLipsă fonduri".

Primul amendament la art. 15 anexa 3/19 pagina 27 din raport se referă la alimentarea cu energie electrică a locuitorilor din zonele extravilane, după tehnologia fiecărui consumator, un transformator coborâtor de tensiune de putere adecvată, cazul concret fiind cel din județul Bistrița-Năsăud cu valoare de 300 de milioane lei.

Al doilea amendament, tot la art. 15 anexa 3/19, pagina27 din raport: amenajarea hidrotehnică a râului Someșul Mare, județul Bistrița-Năsăud, 20 de miliarde.

înmomentul de față, aveți în banca colegilor din Guvern doi responsabili — dar nu doi miniștri — cu responsabilitate politică. Intervenția mea prin cele două amendamente vine să susțin㠗 prin două soluții tehnice — rezolvarea a două probleme sociale ale căror surse de finanțare sunt date, în primul rând, de către cele două soluții tehnice, astfel…

Domnul Ion Solcanu:

Numai o secundă, domnule deputat. Domnule Vida, vă rog să permiteți domnului ministru să asculte. Domnule deputat! Domnule deputat, vă rog să-i îngăduiți domnului ministru să asculte totuși amendamentul care este de fond.

Domnul Ioan Catarig:

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zonele extravilane — și am dat trei cazuri concrete din județul Bistrița-Năsăud, respectiv localitățile Ilva Mare, Nepo și Năsăud —, fiind vorba de alimentarea prin transformator propriu, pentru fiecare consumator în parte, coborâtor de tensiune de la tensiunea de transport direct la tensiune de utilizare a cetățeanului și de putere strict adecvată, care pentru același efect economic la consumator reduc cheltuielile materiale ale statului român. Deci această tehnologie, domnule ministru Florin Georgescu, reduce cheltuielile materiale ale statului român cu peste 30% — aceasta fiind o primă sursă de finanțare — și cu peste 10% pierderile tehnologice de energie — aceasta fiind a doua sursă de finanțare.

A doua soluție tehnică pe care o susțin aici este amenajarea hidrotehnică complexă, cu impact direct asupra nivelului de trai asupra populației României din zonele respective, prin implicațiile privind lacurile de acumulare, uzine electrice etc., lucruri asupra cărora vor interveni doi dintre colegii deputați din județul Bistrița-Năsăud, ele însele fiind o primă sursă de finanțare. Prezint cazul concret al Someșului Mare din județul Bistrița-Năsăud, pentru care propun 20 miliarde lei. în continuare, voi prezenta celelalte surse de finanțare, așa cum au fost ele prezentate Comisiei de industrie și servicii și au fost însușite, respectiv așa cum au fost prezentate Comisiilor pentru buget, dar care nu au fost însușite la acest nivel, și, bineînțeles, pentru cine dorește binele României și al românilor, mă obligă să vi le prezint direct. Aici este raportul Comisiei de industrie și servicii, care și-a însușit acest punct de vedere, aici este documentația scrisă și întocmită de Institutul de Studii și Proiectări Hidrotehnice din București, aici este documentația desenat㠗 făcută de același I.S.P.H. și iată soluțiile financiare.

Oferta firmei "TENESSE WARRIOR AUTHORITY" din S.U.A. pentru investiții din domeniul hidrotehnic din România, inclusiv în județul Bistrița-Năsăud — și vă rog să-mi permiteți să citesc o scrisoare adresată în acest caz…

Domnul Ion Solcanu:

Domnule coleg, ați depășit cu două minute.

Domnul Ioan Catarig:

Am avut două amendamente, deci 6 minute.

Domnul Ion Solcanu:

Nu. Nu este adevărat. Fiecare vorbitor are 3 minute.

Domnul Ioan Catarig:

Pentru un amendament.

Domnul Ion Solcanu:

Are 3 minute.

Domnul Ioan Catarig:

Pentru un amendament.

Domnul Ion Solcanu:

Nu, domnule coleg.

Domnul Ioan Catarig:

Pentru un amendament. Pentru un amendament. (Discuții, vociferări în sală.)

Domnul Ion Solcanu:

Eu cred că vă vine greu să mă înțelegeți.

Domnul Ioan Catarig:

Domnule Ion Solcanu, vă rog să-mi dați voie să-mi termin expunerea, că în 6 minute mă încadrez.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule Catarig, domnule Catarig, vă invit să vă concentrați restul intervenției pentru a nu abuza totuși de timpul colegilor dumneavoastră.

Domnul Ioan Catarig:

Stimați colegi parlamentari, vă rog să spuneți dacă aveam dreptul la 3 minute sau la 6 minute, în condițiile în care aveam două amendamente. (Discuții, vociferări în sală.)

Domnul Ion Solcanu:

Domnule Catarig, domnule Catarig, nu dumneavoastră întrebați. Dumneavoastră expuneți mai departe textul.

Domnul Ioan Catarig:

Firma T.W.A. s-a adresat domnului președinte Ion Iliescu și domnului prim-ministru Nicolae Văcăroiu în următorii termeni:

îT.W.A. în domeniul amenajărilor hidrotehnice, care include controlul inundației, navigației, agrementului, dezvoltarea economică și hidroelectricitatea. în urma discuțiilor purtate am înțeles că România este interesată în dezvoltarea unei amenajări hidrotehnice ca proiect-pilot în județul Bistrița-Năsăud. T.W.A. este o corporație a S.U.A. care a reușit să transforme valea râului Tenesse într-una dintre cele mai productive amenajări hidrotehnice din lume. Acest tip de proiect dovedește că firma T.W.A. — în peste 60 de ani de planificare și dezvoltare a bazinelor hidrotehnice — este mare și poate veni în sprijinul României și dorește participarea, începând cu județul Bistrița-Năsăud."

Mă opresc, deși trebuia să vă spun mai mult.

A doua sursă de finanțare este cotă-parte din cei 800 de miliarde lei beneficiu realizat din activitatea de exploatare a uzinelor electrice în funcțiune pe râurile interioare, și a treia surs㠗 care este și rușinoas㠗 este cotă-parte din beneficiul prin care o firmă din România tranzitează energia României altei țări, fără să facă de fapt nimic, și vă citesc răspunsul domnului ministru al industriilor, datat 27.11.1995, pe care sunt nevoit să-l rezum într-o frază.

Domnul Ion Solcanu:

îi dăm și ministrului dreptul…

Domnul Ioan Catarig:

îMenționăm că Regia autonomă de electricitate RENEL nu are legături cu societatea pe acțiuni DUNASEV care, pentru cheltuielile cu transportul și distribuția energiei electrice prin sistemul energetic național, a achitat aceste taxe de tranzit de circa 60% din cantitatea de energie tranzitată, iar restul au intrat în buzunarele acționarilor acestei firme".

O altă surs㠗 dacă vreți — este cea proprie. Am aici documentul, ieri am spus c㠗 deși nu se poate direct, indirect însă, da — suma pentru biroul parlamentar nr. 60 să fie dirijată către amenajarea hidrotehnică respectivă. Dacă nu-mi dați voie să continuu, mă opresc aici, însă mai vreau să vă spun că o documentație de acest gen ce cuprinde toate elementele problemei — așa cum ea a fost abordată de 5 ani încoace, respectiv din ianuarie 1991 până astăzi — a fost transmisă tuturor factorilor de decizie politică, inclusiv grupurilor parlamentare din care faceți parte, și în mod special domnului Ion Iliescu, domnului prim-ministru Nicolae Văcăroiu, domnului președinte Adrian Năstase, domnului vicepreședinte Ion Solcanu, domnului președinte Oliviu Gherman, domnului ministru Florin Georgescu și domnului vicepreședinte Dan Marțian.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit la microfon pe domnul deputat Szilágyi. Mă uitam după dumneavoastră și nu vă găseam în sală. Urmează domnul deputat Birtalan Ákos.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Szilágyi Zoltán:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Situația mea este mult ușurată fiindcă antevorbitorii mei de astăzi — și domnul ministru Florin Georgescu, ieri — au apelat și au pledat convingător pentru investiții în domeniul hidroenergetic. Deputații și senatorii din județul Bistrița-Năsăud — fără deosebiri de coloratură politic㠗 susțin propunerea domnului deputat Catarig de a începe construcțiile centralelor hidroenergetice în bazinele Someșului Mare în aval de Rodna. Este știut că, prin începerea construcțiilor, s-ar crea mii de noi locuri de muncă în județul cel mai grav afectat de șomaj. Ar avea influență benefică asupra creșterii nivelului de trai pe meleagurile Someșului și Șieului.

Construcțiile sus-menționate, pe lângă faptul că ar asigura necesarul de energie electrică pentru întregul județ, precum și județele limitrofe, ar duce la reducerea importului de energie. Situația favorabilă în care ne aflăm se datorează și faptului că toate calculele și cercetările necesare construcțiilor au fost deja efectuate încă din anii '80, azi fiind nevoie de actualizarea prețurilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit pe domnul deputat Birtalan Ákos și urmează domnul Bud Nicolae, deputat P.U.N.R.

Poftiți, domnule deputat Birtalan.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte. Sincer vă spun că m-a surprins astăzi dezbaterea acestui articol, întrucât nu au venit atâția colegi câți mă gândeam eu că vor veni și vor cere fiecare pentru județul sau pentru un scop anume, cum au venit în anii trecuți. Dar, trecând peste această fază…

Domnul Ion Solcanu:

Este și joi.

Domnul Birtalan Ákos:

…cred că sunteți de acord cu mine… și suntem prea mulți în sală, bineînțeles. Trecând pentru acest lucru, dacă domnul ministru nu este deranjat și nu îl deranjez nici eu, nici domnul Avramescu…

Domnul Ion Solcanu:

Da, îl rugăm pe domnul deputat Avramescu să nu-l deranjeze, da. Deci, domnilor colegi deputați, vă rog să nu deranjați nici vorbitorul, nici colegii din executiv, pentru a putea urmări lucrările. Sunt foarte multe solicitări — unele pe fond — și nu se pot concentra la observațiile distinșilor parlamentari.

Domnule deputat Birtalan, vă rog.

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O primă observație generală la acest articol, dacă îmi permiteți, fiindcă aici se sintetizeaz㠗 după mine — politica economică a Guvernului în privința cheltuirii banului public pentru domeniul economic și nu aș putea fi de acord cu un antevorbitor al meu care era îngrijorat că scad cheltuielile economice din buget. Eu m-aș bucura să scadă cheltuielile economice din bugetul de stat, deci, cu alte cuvinte, să scadă cheltuirea banului public pentru scop economic, pentru că nu acesta este, în primul rând, rolul nici al bugetului de stat, nici al utilizării banului public în scopuri economice, dar aceasta este faza în care ne aflăm astăzi. Mi se pare — și vă rog să mă scuzați pentru cuvânt — destul de hilară discuția de astăzi și, când discutăm de această problemă economică, fără ca Parlamentul să aprobe sau măcar să discute înainte — așa cum era obligat — raportul F.P.S.-ului, de exemplu, pentru că știm foarte bine și știe și Guvernul când s-au aprobat bugetele de venituri și cheltuieli pentru regiile autonome pe 1995, pentru execuția lui 1995. Da? în noiembrie, poate, dacă au fost aprobate în ședința de Guvern. Deci acestea sunt problemele de fond. Noi dăm aici niște bani — și nu puțini, cum am zis, circa un sfert din banii publici, da? — și nu știm cum se gospodăresc, sau să avem un habar, așa, în general, despre această activitate.

O a doua problemă, punctuală. Am avut un amendament care se regăsește în raportul comisiilor de fond — buget-finanțe ale Senatului și Camerei — referitor la următoarea problemă. Vorbim mult și suntem mândri că sectorul privat din economia României contribuie cu cât se poate de mult — și din ce în ce mai mult — atât la realizarea produsului intern brut, cât și ca element al acestuia — exportul, de exemplu. Dar atunci când am avea o obligație legal㠗 întrucât Ordonanța nr. 25/1993, respectiv aprobată prin Legea nr. 83/1994 privind sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii a fost inițiată de acest guvern — ea nu se concretizează nicăieri în bugetul actual. Deoarece mă gândesc că dacă nu se regăsește la Agenția Română de Dezvoltare sau la Agenția Națională pentru Privatizare, unde se regăsesc 3 miliarde lei și această sumă de 3 ani de zile tot 3 miliarde este și nici un leu în plus, atunci mă întreb unde se regăsește această stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii. Și cât este, bineînțeles.

Domnul Florin Georgescu (din sală) :

La A.N.P.

Domnul Birtalan Ákos:

La A.N.P. 3 miliarde este, domnule ministru, la anexa nr. 47, dacă nu mă înșel... și cred că nu mă înșel. Dacă considerați că răspunsul dumneavoastră este deja dat — îla A.N.P." — și 3 miliarde sunt destui, poate este chiar prea mult pentru întreprinderile mici și mijlocii, eu mă îndoiesc. Și mă îndoiesc nu de răspunsul dumneavoastră, ci de politica economică a Guvernului în această privință.

Pentru acest lucru am îndrăznit să propun un amendament și o restructurare a cheltuielilor privind subvențiile care erau și sunt prevăzute azi la...

Domnul Ion Solcanu:

Domnule deputat, vă rog să vă limitați.

Domnul Birtalan Ákos:

Cum doriți. Citesc amendamentul și atât. Amendamentul concret era:

îReducerea cheltuielilor bugetare pentru subvenții de la suma de 1.731,4 miliarde la 1.700 miliarde" — cifră rotund㠗 își utilizarea, respectiv stabilirea destinației" — prima dat㠗 îa sumei de 31,4 miliarde pentru sprijinirea în condițiile legii..." — sau să analizeze activitatea regiilor autonome, pentru că în acest articol, aceste două instituții, aceste două genuri de instituții sunt atinse. Marea majoritate a cheltuielilor din acest articol, care constituie 22,7% din totalul cheltuielilor bugetare, merg spre aceste instituții și se utilizează prin aceste instituții. Vă reamintesc că nici în raportul F.P.S-ului pe 1994–1995 nu a fost analizată și discutată nici activitatea regiilor autonome. Noi aici vorbim cât se poate de grotesc, pentru mine, despre anumite sume care se duc la aceste regii autonome, dar fără să știm cum se cheltuiesc banii respectivi, cum gospodăresc regiile autonome banii respectivi.

Ca să nu fiu acuzat că nu așa este prevăzut în Legea finanțelor publice, chiar art. 1 spune următorul lucru ...citez din Legea nr. 10 a finanțelor publice — încă în vigoare astăzi — două propoziții:

îActivitatea privind finanțele publice include, printre altele, controlul asupra modului de folosire a mijloacelor materiale și bănești aparținând regiilor autonome, instituțiilor publice și asupra capitalului social al statului în societățile comerciale." Pentru că au fost și alte legi între timp... cum m-am referit la F.P.S. și aici este o divergență că este sau nu este subordonat și cui îi este subordonat... am atins și această problemă. Eu cred că fără să discutăm aceste probleme de fond... — subliniez, a întreprinderilor mici și mijlocii...

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Bud Nicolae, P.U.N.R. Urmează domnul deputat Ioan Sonea, același grup parlamentar.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru de stat,

Domnilor miniștri,

Distinși colegi,

Cred că ne aflăm la unul dintre articolele deosebit de importante — dacă nu cumva cel mai important — , deoarece suntem convinși cu toții că activitatea economică este cea care generează resurse pentru celelalte activități care consumă resurse bugetare.

La două probleme aș dori să mă refer pe scurt. Una care vizează activitatea minieră, iar pe cealaltă să o ating tangențial, fiindcă s-a făcut vorbire suficientă aici, în ceea ce privește activitatea geologică.

Multă lume a venit și a criticat mărirea subvențiilor pentru produsele miniere de bază, prevăzute în proiectul de buget pe 1996. Trebuie să vedem că, față de anul 1995, se prevede o creștere a gradului de efort privind subvenționarea, scontându-se pe reabilitarea treptată a acestui sector și din punctul de vedere al eficienței financiare interne a unităților producătoare. Astfel, subvențiile raportate la P.I.B. scad față de 1995 de la 1,15 % din P.I.B., la 0,98 %. Subvențiile raportate la cheltuielile totale ale bugetului de stat scad, față de 1995, de la 4,85 % la 4,52%, iar subvențiile raportate la costul produselor în cauză, scad față de 1995, de la 42,6 % la 40,7 %. Aceeași tendință este confirmată și de evoluția volumului subvențiilor în mărimi reale. Dacă considerăm rata inflației 1% pe 1995 și 1,2 % pe 1996, subvențiile în mărime nominală, în 1996, 820 de miliarde, în 1996, 922 de miliarde, iar în mărime reală, în 1995, 820 de miliarde, iar în 1996, 768 de miliarde. Care sunt principalii factori care impun sprijinul statului privind subvențiile în acest sector?

în primul rând, factori naturali care țin de calitatea mai slabă a unor zăcăminte, exploatări în adâncime și în extremitatea minelor, în zone cu formațiuni acvifere accentuate și tectonică complicată, raportul dintre steril și util în creștere la exploatările din carieră.

în al doilea rând — dar nu cel mai puțin important factor de conjunctură a pieței — evoluția ponderată sub controlul statului a indicilor de prețuri la produsele miniere pentru a nu scumpi exagerat prețul energiei și al produselor metalurgice, concomitent cu indicii mai ridicați de evoluție a prețurilor la materialele consumate prin obținerea produselor miniere.

Sigur că aproape majoritatea țărilor europene acordă subvenții acestui sector. V-aș da doar câteva exemple. Bulgaria a alocat în anul 1994 și 1995 subvenții reprezentând peste 55 milioane de dolari pentru producția de cărbune, subvențiile au reprezentat circa 63 % din costul cărbunelui, față de 40 % la noi. Dacă vrem un exemplu mai concludent, Germania a alocat în 1995 pentru producția de huilă 180 de mărci pe tonă, din totalul de 280 de mărci costurile reale, din care 90 de mărci subvenții de la bugetul de stat și 90 de mărci din taxa pe energie reprezentând o cotă cuprinsă în tariful energiei. Subvențiile în Germania au reprezentat în total circa 64 % din costul huilei.

Vreau să mai spun că nu voi veni acum să cer o suplimentare a sumei care vizează subvențiile miniere. Supărător este însă faptul că, în art. 2 lit. b), mărimea cheltuielilor de capital este puțin peste jumătatea celui alocat anul trecut. Și asta, sigur, din cauză că probabil produsele miniere și, în speță, produsele miniere se vând destul de ieftin, dar sunt achiziționate scump, la prețuri emancipate — să spunem așa — toate materialele minerești care înseamnă cauciucuri, rulmenți, benzi transportoare și altele. Banca Mondială a sesizat aceste nereguli, înaintând Guvernului un raport în acest sens. Diferența de salarii miner-RENEL este aproape de la simplu la dublu. Aș reaminti celor care privesc chiorâș spre cărbunele românesc că importul acestuia ar fi pentru România o mare aberație. Așa susține de fapt și Banca Mondială la care ne referim uneori.

în puține cuvinte — și aș vrea să-mi cer scuze și să cer permisiunea domnului președinte de a cumula timpul meu cu timpul distinsului coleg Teodor Ardelean care mi l-a acordat mie — o problemă care a mai fost ridicată aici, vizând activitatea de prospecțiuni și lucrări geologice. Vreau să vă spun c㠗 față de suma alocată anul trecut, care însemna 81,3 miliarde — în acest an se alocă 80 de miliarde și dacă ținem cont că suma reală distribuită sectorului în cauză anul trecut era de 76,9 miliarde lei, ea reprezintă în mărime reală în jur de 64,1 miliarde.

Rugămintea mea către dumneavoastră, către membrii comisiilor de specialitate, către domnul ministru de stat, ar fi o aplecare mai potrivită asupra alocațiilor acestui sector, atât în ce privește suma de transferuri, cât și la suma reală pentru prospecțiuni și lucrări geologice, pentru descoperirea de surse minerale. Pentru a întări cele spuse de mine, v-aș ruga să acceptați și argumentarea acestui punct de vedere cu punctul de vedere exprimat în raportul S.R.I. care face vorbire despre acest sector, și îmi permit a-l cita:

îActualele dezechilibre din sectoarele de prospecțiuni și explorări geologice și de extracție pentru resurse minerale strategice, solide și fluide, respectiv diminuarea alarmantă a activităților geologice de punere în evidență a unor zăcăminte în raport cu necesitățile de exploatare a acestora, abandonarea unor investiții având drept consecințe pierderi materiale foarte mari, degradarea zăcământului, incertitudinea redeschiderii lucrărilor, precum și reducerea îngrijorătoare a potențialului tehnic și uman specializat".

Știu că resursele sunt foarte limitate. Eu îmi fac o datorie morală ca om care am lucrat în ambele activități — și în cea minieră, și în cea geologic㠗 și sper ca acest strigăt al meu de durere să nu fie numai pentru memoria stenogramei.

Mi-am permis, domnul președinte, să vă alătur în finalul alocuțiunii mele și un amendament legat de acest articol.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit la microfon pe domnul deputat Sonea, ultimul vorbitor de astăzi pentru dezbaterea articolului 15, urmând ca dezbaterea la acest articol să fie reluată marți dimineață, pentru că de la ora 11,00 va lucra numai Camera. Domnule deputat Sonea, aveți cuvântul!

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul propus de domnul deputat Ioan Catarig referitor la amenajarea hidroenergetică...

Domnul Ion Solcanu:

Numai puțin, domnule deputat! Domnilor colegi... Da, vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

Amendamentul propus de domnul deputat Ioan Catarig referitor la amenajarea hidroenergetică a râului Someș se bazează pe o inventariere a variantelor elaborate privind potențialul tehnic amenajabil și schemei de amenajare pentru bazinul Someșului superior. Astfel de studii au fost realizate în anii 1977, 1983, 1987, 1992, 1995. S-au constatat de către Institutul de Studii și Proiectări Hidrotehnice următoarele aspecte în urma analizei schemelor de amenajare propuse. Potențialul hidroenergetic liniar al Someșului superior are valoare medie de 240 kw/km. Sunt mai avantajoase centralele care însumează puterea instalată de 98MW și energia de 312 kWoră/an. Aceste centrale pot fi dimensionate la o durată de utilizare a puterii instalate de circa 3.000–3.500 de ore/an în corelație cu necesarul de acoperire a curbei de sarcină și structura centralelor din sistemul energetic prevăzute pentru etapa post 2.000.

Printre aceste propuneri există amplasamente favorabile ale căror scheme de amenajare pot fi îmbunătățite, astfel încât indicatorii tehnico-economici să devină rentabili, urmărindu-se ca obținerea de energie electrică să fie la un preț de cost cât mai mic, acumulările propuse să asigure o regularizare zilnică sau săptămânală a debitului captat. Soluțiile de construcție și tehnologiile de execuție să reducă necesarul de lucrări și durata de execuție cât mai mult. Terenurile ocupate și lucrările de dezafectare să se reducă, evitându-se amplasarea nodurilor hidrotehnice în localități, zone agricole sau industriale. Amenajările să cuprindă și alte folosințe. Schemele de amenajare pentru fiecare centrală să fie concepute așa ca ele să poată activa independent și să poată fi pusă în funcțiune etapizat, în ordinea eficienței lor economice. Aceste deziderate sunt posibile. Acceptarea acestor lucrări ar avea consecințe dintre cele mai benefice pentru economia județului. Astfel: absorbirea unei importante forțe de muncă, amenajarea unei rețele de căi de comunicații deficitare în acest moment în această parte a județului, amenajarea cursurilor afluenților și în acest fel reducerea riscului de inundații care au loc periodic în bazinul Someșului, constituirea de surse de apă pentru uz gospodăresc, punerea în valoare a unor terenuri agricole prin irigații, combaterea eroziunii, creșterea potențialului economic general al zonei Someșului prin angrenarea unui număr de muncitori și calificarea altora în activități specifice. Sperăm că amendamentul va avea acceptul dumneavoastră, constituind în aces mod o șansă pentru relansarea unei zone importante a județului Bistrița-Năsăud.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, declar închise lucrările în plenul celor două Camere pentru astăzi, urmând să reluăm dezbaterile la art. 15 în plenul celor două Camere marți la ora 8,30. Continuă după 5 minute lucrările Camerei Deputaților, iar Senatul continuă lucrările pe comisii.

Vă mulțumesc.

Lucrările ședinței se încheie la ora 11,30.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 9 décembre 2022, 7:41
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro