Şedinţa Camerei Deputaţilor din 4 mai 1999

2.

Dezbateri asupra proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

după pauză

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă anunţ că din totalul de 342 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 268, 74 fiind absenţi şi din aceştia participă la alte acţiuni parlamentare 44. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulamentul nostru este întrunit. Potrivit programului nostru aprobat intrăm în ordinea de zi, urmând a lua în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi. Vom începe cu proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. O să îl rog pe domnul preşedinte şi pe membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic să vină pe banca comisiei. Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva să ia cuvântul la acest proiect de lege. Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Flavius Baias din partea Ministerului de Justiţie. Vă rog.

Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Reforma instituţională şi, în cadrul acesteia, reforma administraţiei publice, constituie una dintre priorităţile României în procesul de tranziţie spre o societate deschisă şi o economie de piaţă liberă şi concurenţială şi în eforturile de integrare în structurile euroatlantice. Printre măsurile stabilite în cap.VI – Politici de reformă a administraţiei publice, al programului de guvernare pe termen scurt, figurează la pct.1, elaborarea proiectelor de Lege privind organizarea Guvernului, a ministerelor şi a instituţiilor subordonate Guvernului. În prezent, organizarea şi funcţionarea Guvernului este reglementată prin Legea nr.37 din 1990, care stabileşte principalele atribuţii şi principiile de funcţionare ale Guvernului. Odată cu intrarea în vigoare, în anul 1991, a Constituţiei României, administraţia publică a dobândit o nouă configuraţie, precum şi unele elemente calitative adecvate statului de drept modern. Reglementările constituţionale privitoare la Guvernul României însumează în acest sens, pe parcursul a două capitole distincte ale legii fundamentale, norme privitoare la rolul şi structura sa, procedura investirii, funcţia de membru al Guvernului şi în special cea de prim-ministru, actele Guvernului, răspunderea membrilor Guvernului, încetarea mandatului, precum şi raporturile dintre membrii Guvernului şi Parlament. În raport cu prevederile constituţionale, reglementările conţinute în Legea nr.37/1990 sunt depăşite, unele dintre ele fiind abrogate expres, indirect prin efectul art.150 din Constituţie. Organizarea şi funcţionarea ministerelor, în absenţa unei reglementări cadru la nivel de lege, este stabilită prin hotărâri ale Guvernului României pentru fiecare minister în parte, cu excepţia Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului de Interne, pentru care au fost adoptate Legile nr.40/1991 şi respectiv nr.40/1990, precum şi a Consiliului pentru Reformă, a cărui organizare şi funcţionare a fost reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.5/1998, aprobată cu modificări şi completată prin Legea nr.143/1998. Rectific: şi Legea Ministerului Apărării Naţionale este tot din anul 1990, este vorba de Legea 41/1990 şi nu pe 1991, aşa cum am spus din eroare. Constituţia stabileşte în art.72, alin.3, lit.d) că organizarea şi funcţionarea Guvernului se reglementează prin lege organică, iar la art.116, alin.1 se prevede că ministerele se înfiinţează şi funcţionează potrivit legii. În aplicarea acestor prevederi constituţionale, în acord cu programul Guvernului de reformă a administraţiei publice, a fost elaborat prezentul proiect de lege care reglementează cadrul general de organizare şi funcţionare a Guvernului şi a ministerelor. Proiectul reglementează principiile care stau la baza organizării şi funcţionării Guvernului şi ministerelor, componenţa, constituirea şi conducerea acestora, precum şi atribuţiile generale ce le revin. În scopul soluţionării unor probleme din competenţa sa, se prevede, în acord cu textele constituţionale, posibilitatea constituirii în subordinea Guvernului sau, după caz, a ministerelor, a unor organe de specialitate sau servicii publice, precum şi a unor comisii cu caracter consultativ. În capitolul special, consacrat primului ministru, sunt evidenţiate rolul, atribuţiile sale specifice, raporturile cu Parlamentul şi alte autorităţi publice, precum şi actele juridice pe care le emite în cadrul competenţei ce îi este atribuită de lege. Sunt reglementate aspecte concrete privind organizarea şedinţelor Guvernului, iniţierea proiectelor de lege, adoptarea hotărârilor şi a ordonanţelor, dreptul de control asupra autorităţilor administraţiei publice subordonate şi asupra prefecţilor. În conformitate cu prevederile art.115 din Constituţie, ministerele sunt definite ca organe centrale ale puterii executive care exercită administraţia publică în domeniile de activitate, pentru care sunt înfiinţate şi care se organizează numai în subordinea Guvernului. Cu privire la înfiinţarea ministerelor, ţinându-se seama de dispoziţiile art.102 din Constituţie, în proiect s-a prevăzut că stabilirea miniştrilor şi a ministerelor se face de către Parlament, la propunerea primului ministru, la data acordării votului de încredere asupra programului de guvernare şi a listei Guvernului, iar numirea miniştrilor se face de către preşedintele României. În concepţia proiectului, pentru a se da o mai mare stabilitate legii, referitor la organizarea şi funcţionarea ministerelor, au fost prevăzute în cuprinsul acesteia atribuţiile generale ale miniştrilor, stabilindu-se că atribuţiile specifice vor fi reglementate prin hotărâri ale Guvernului. În proiect s-a consacrat, de asemenea, şi un capitol distinct conducerii ministerelor, prevăzându-se rolul şi responsabilitatea ministrului, a secretarilor de stat şi a secretarului general. De asemenea, s-a delimitat sfera politică de cea administrativă. Persoanele din aparatul de lucru al Guvernului şi ministerelor au calitatea de funcţionari publici, supunându-se prevederilor din Statutul funcţionarului public, în timp ce personalul cabinetului primului ministru, al miniştrilor şi secretarilor de stat, va fi cuprins în sfera politicului. Potrivit prevederilor proiectului, organizarea şi funcţionarea ministerelor privind apărarea naţională şi ordinea publică vor fi reglementate şi în viitor prin legi speciale. Dispoziţiile cuprinse în proiect privind organizarea şi funcţionarea ministerelor urmează a se aplica în mod corespunzător şi celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului. Având în vedere cele de mai sus, precum şi importanţa stringentă a îmbunătăţirii cadrului legislativ şi instituţional în domeniu, a fost elaborat proiectul de lege care vă este astăzi supus spre aprobare şi pe care vă rugăm să-l adoptaţi prin votul dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Ion Cârstoiu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Ion Cîrstoiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată, prin adresa nr.369 din 12 noiembrie 98, cu proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Guvernului. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele primite de la: Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, Consiliul Legislativ şi alte amendamente depuse de un număr însemnat de deputaţi. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte, potrivit art.72 alin.3, lit.e) din Constituţia României din categoria legilor organice. Comisia a analizat proiectul în zilele de 18-24 februarie, 3 şi 10 martie 1999 şi a propus ca proiectul să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor, cu amendamentele propuse de către comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Da, vă rog, aveţi cuvântul. Domnul deputat Godja, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Godja: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Legea privind organizarea şi funcţionarea Guvernului, a cărei dezbatere o începem astăzi, este unul din actele normative fundamentale ale reformei din administraţia publică. Să nu uităm că actuala reglementare, Legea 37/90, durează, iată, de aproape 10 ani. Ea a fost adoptată într-un anumit moment istoric, a corespuns acelei perioade, însă acum este depăşită. Aş aminti doar faptul că la data intrării ei în vigoare, Constituţia încă nu fusese aprobată, rolul Guvernului era cu totul altul, specific economiei şi administraţiei de stat centralizate, economia de piaţă era aproape necunoscută, predominând economia de comandă, iar administraţia publică locală avea un caracter profund etatist, subordonându-l din treaptă în treaptă până în vârf, adică până la Executiv. Era deci firesc ca organizarea şi funcţionarea Guvernului să fi fost făcută după chipul şi asemănarea societăţii româneşti din acea vreme, pe care trebuia să o păstorească îndeaproape. Cele arătate sunt doar câteva din argumentele care au determinat elaborarea proiectului de faţă, prin care se încearcă punerea de acord cu reglementările din domeniul organizării şi funcţionării guvernelor şi a ministerelor cu realităţile economico-sociale ale României de astăzi, cu cerinţele modernizării şi armonizării în acest domeniu cu legislaţia altor ţări europene. Desigur, proiectul ce ne-a fost prezentat are limitele lui asemenea majorităţii proiectelor de acte normative ce ne-au fost prezentate în ultimii doi ani de către Guvern. Am încercat în timpul dezbaterii în comisie, să impunem îmbunătăţirea unor texte, a unor soluţii avansate de iniţiator. Demersul nostru a fost în toate cazurile încununat de succes. Sperăm că vom găsi mai multă înţelegere în timpul discuţiilor în plen şi că se va realiza faptul că amendamentele pe care le vom face sunt pornite din dorinţa sinceră de a ieşi o lege bună, o lege folositoare ţării şi, de ce nu, folositoare celor ce mâine, după alegerile parlamentare, vor fi chemaţi să o aplice. Sper că nu mai este nici un fel de îndoială cu privire la cine vor fi cei chemaţi. Îmi place să cred că vom găsi cea mai bună soluţie, spre exemplu, pentru modul de lucru al Guvernului şi pentru modul de adoptare a hotărârilor. Sper să fim bine înţeleşi că adoptarea hotărârilor prin consens nu este o modalitate specifică organelor de stat. Nu tot ce merge bine organismelor internaţionale vine ca o mănuşă organelor statului român şi mai ales Executivului românesc. Să lăsăm votul să-şi spună cuvântul, mai ales în cazul unui guvern multicolor, cum este cel al României actuale. Altfel, vor triumfa subiectivismul şi voluntarismul care ne vor duce şi mai jos. Norocul nostru este că nu avem unde, întrucât ne-am instalat cu nădejde pe fundul prăpastiei. Cu încredinţarea că ne vom dovedi cu toţii cooperanţi şi că vom face un lucru bun, vă precizez că vom vota proiectul de lege supus dezbaterii, apreciindu-l ca foarte necesar în momentul de faţă. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul, trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Înainte de a trece mai departe, vreau să vă anunţ că la ora 10.00 au fost programate nişte voturi finale. Sunt trei proiecte pe care avem voturi finale. Îi rog pe liderii de grupuri, deoarece sunt legi organice, să-i roage pe toţi colegii să vină în sală, pentru ca să avem cvorumul de aprobare a acestor acte normative. Continuăm. Titlul I, nr.crt.1 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, titlul I se modifică cu cap.I. S-a aprobat titlul cap.I. Mai departe, cap.I se propune să fie secţiunea I, deci, nr.crt.2 din raport şi titlul secţiunii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Unanimitate. Art.2, alin.1, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2, nr.crt.3 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2, alin.3 şi 4, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, secţiunea I în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul secţiunii II. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.3, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4, alin.1. O să-i dau întâi cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar şi pe urmă vă dau cuvântul dumneavoastră, din partea Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea întâi să fac o remarcă asupra modului de redactare a raportului, în sensul că la unele amendamente care apar la amendamente admise, nu sunt indicaţi autorii amendamentelor, ceea ce lasă să se înţeleagă că aceste amendamente aparţin în exclusivitate comisiei. În legătură cu art.4 alin.1, că pe acesta îl discutăm, vreau să spun că acest text nu se corelează în deplinătate cu art.101 alin.3 din Constituţie. Art.101 alin.3 are următoarea redactare: "Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică". Această lege, aşa cum este şi intitulat㠖 Organizarea şi funcţionarea Guvernului -, aşa cum stabileşte şi art.1, că ea reglementează cadrul general de organizare a Guvernului, presupune că aici trebuiesc lămurite absolut toate problemele care privesc organizarea şi funcţionarea Guvernului. Ca atare, domnule preşedinte, şi aşa cum spunea şi iniţiatorul referindu-se la art.116 din Constituţie, care prevede că "ministerele se înfiinţează prin lege", Guvernul va avea atâţia miniştri câte ministere avem. Deci, cei care au calitatea de miniştri sunt membri de drept ai Guvernului, dar din Guvern mai pot face parte şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. De pildă, ar putea fi miniştri fără portofolii, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul şi alte funcţii. Menţiunea care se face în raport că asemenea situaţii se vor stabili prin alte legi, mi se pare că nu este corectă. Am putea, în legătură cu componenţa Guvernului, lua în discuţie două ipoteze. O primă ipoteză, ca să stabilim prin această lege şi numărul membrilor Guvernului. Să presupunem că, de pildă, numărul membrilor Guvernului ar putea să coincidă în momentul de faţă cu numărul membrilor pe care îl are actualul Cabinet. Deci, să spunem că Guvernul este alcătuit din 23 de membri, dintre care primul ministru, trei miniştri de stat, 17 miniştri şi să vedem dacă mai adăugăm şi alte funcţii care, ca urmare a acestei legi şi ca urmare a votului de încredere pe care Parlamentul îl va acorda asupra listei Guvernului la învestitură, să dobândească calitatea de membri ai Guvernului. Ca atare, domnule preşedinte, eu propun ca la art.4 alin.1, în afară de cei care sunt enumeraţi de către comisie, să prevedem că din Guvern mai pot face parte şi alţi membri, cum ar fi: miniştri fără portofolii, miniştri, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul. Urmează acum ca iniţiatorul şi comisia să aprecieze dacă consideră că este nimerit ca, în această lege, să stabilim şi numeric componenţa Guvernului sau să stabilim numai funcţiile şi calităţile celor care pot deveni membri ai Guvernului în baza acestei legi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Îi dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Flavius Baias.

Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Intervenţia pe care a făcut-o domnul deputat Acsinte Gaspar este, ca principiu, favorabilă textelor iniţiatorului, care au fost modificate de către comisie. Această intervenţie pe care a făcut-o dânsul mie mi s-a părut potrivită şi la art.4 alin.1, dar în orice caz ea se referă la o problemă pe care o reglementează în parte, cel puţin, art.4 alin.2, sau la care se referă art.4 alin.2. Întrucât deocamdată suntem la art.4 alin.1, mă voi referi la acest text. Aşa cum se poate vedea, textul iniţiatorului prevedea: "Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri de stat, ", şi este caracterizată în principiu competenţa funcţională a acestora, " miniştri " şi, de asemenea, textul caracterizează în continuare competenţa acestora. Aici intervine o primă problemă, pentru că la comisie, după cum se poate vedea la pct.4 al raportului, s-a hotărât sau s-a propus modificarea art.4 alin.1, în sensul simplificării sale în următoarea formă: "Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri de stat, miniştri.", considerându-se că, aşa cum spuneam, competenţa acestora trebuie să fie reglementată în alte texte. În realitate, competenţa, cel puţin la nivelul caracterizării generale a miniştrilor de stat şi a miniştrilor, nu mai este reglementată în alte texte – nici ale proiectului iniţiatorului şi nici ale raportului. De aceea, noi considerăm că art.4 alin.1 trebuie păstrat în forma iniţiatorului. În legătură cu problema ridicată de domnul deputat Acsinte Gaspar, putem să ne referim la ea şi aici, după cum putem să ne referim la ea şi la art.4 alin.2, pentru că acest text adaugă, prevede posibilitatea ca din rândurile Guvernului, din Guvern să poată să facă parte şi alte persoane în afara primului-ministru, a miniştrilor de stat şi a miniştrilor. În ceea ce ne priveşte, considerăm că aceasta este o modalitate de reglementare care răspunde, dă viaţă art.101 alin.3 din Constituţie, aşa cum spunea domnul deputat Gaspar. De aceea, credem că - poate nu la art.4 alin.1, ci la art.4 alin.2, pentru că aceasta este forma textului iniţiatorului - trebuie să se prevadă în continuare ce alte categorii de persoane pot face parte din Guvern, în conformitate cu textul Constituţiei. În acelaşi timp, dacă am înţeles bine, domnul deputat Gaspar a mai ridicat şi problema stabilirii în această lege a numărului membrilor Guvernului. În ceea ce priveşte textul legii, aşa cum reiese, nu s-a vrut ca acest proiect să stabilească numărul membrilor Guvernului, dintr-o raţiune lesne de înţeles, ţinând de flexibilitatea organizării Guvernului, flexibilitate atât de necesară într-o perioadă ca aceea pe care o traversăm, când poate să se ivească oricând necesitatea ca un anumit domeniu să fie condus la nivelul unui minister sau într-un domeniu să apară necesitatea ca să fie repartizate competenţele administrării sale între două sau mai multe organe centrale ale administraţiei de stat. De aceea, cred că soluţia trebuie să rămână aceea a proiectului de lege, şi anume ca prin această lege să nu se stabilească strict numărul membrilor Guvernului. În concluzie, aş vrea să spun încă o dată că susţinem forma art.4 alin.1, din textul iniţiatorului, că, în ceea ce priveşte art.4 alin.2 eventual vom discuta atunci, trebuie să fie cuprinse în această lege şi alte persoane care fac parte din Guvern, aşa cum spune art.101 alin.3 din Constituţie. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt. Dau cuvântul domnului deputat Cîrstoiu, preşedintele comisiei sesizate în fond. Am o rugăminte, stimaţi colegi: să vă ocupaţi locurile în sală şi să fiţi atenţi, pentru că este unul dintre articolele cele mai importante ale acestei legi, şi când voi supune la vot nu veţi şti cum să votaţi.

Domnul Ion Cîrstoiu: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Comisia, când a analizat acest articol, s-a gândit că primul-ministru este cel care îşi organizează Guvernul şi tot primul-ministru stabileşte şi ce are de făcut fiecare minister. Deci, dându-i prin lege aceste lucruri, nu cred că este bine. Şi, de aceea, noi am spus că Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri de stat şi miniştri. Mai departe: alin.2, pe care noi l-am cerut eliminat, cred că nu este bine să-l eliminăm, dar să-l modificăm puţin, şi comisia este de acord cu următoarea formulare la alin.2: "Din Guvern pot face parte miniştri delegaţi, cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru prevăzuţi în lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de încredere." Atât.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt. Deci comisia îşi menţine punctul de vedere cu privire la alin.1. Ca atare, îl întreb pe domnul deputat Acsinte Gaspar dacă îşi menţine amendamentul? Acceptaţi să fie introdus la alin.2. Bun. În cazul acesta, textul propus de comisie pentru alin.1 rămâne neschimbat. Supun la vot, la nr.crt.4 din raportul comisiei, amendamentul comisiei, cu care însă iniţiatorul nu este de acord, pentru că ar fi dorit să păstreze textul iniţiatorului. Deci vă supun spre aprobare nr.crt.4 din raport, formularea comisiei. Voturi pentru? Marea majoritate. Împotrivă? Abţineri? 2 abţineri. Deci, cu două abţineri şi nici un vot împotrivă, a fost adoptat. Alin.2. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Aşa cum este redactat alin.2 al art.4, şi cu reformularea pe care a dat-o preşedintele comisiei, vreau totuşi să învederez că instituţia ministrului delegat nu este în concordanţă cu textul constituţional – " alţi membri stabiliţi prin lege organică ", aşa cum spune art.101 alin.3, atâta timp cât statutul juridic al acestora este neclar. Dacă fac parte din Guvern se impune să coordoneze anumite domenii de activitate, iar întrebarea imediat următoare care se pune este aceea în legătură cu actele pe care le pot emite aceşti miniştri delegaţi în îndeplinirea atribuţiilor pe care ei le-ar avea. De aceea, eu aş propune ca din Guvern să facă parte miniştrii fără portofolii, ministrul, de pildă, pentru relaţia cu Parlamentul, întrucât formularea aceasta - " cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru " - vă spun că nu este în concordanţă deplină cu textul constituţional. Şi bineînţeles că aceştia vor figura pe listă, atunci când Guvernul se prezintă în faţa Parlamentului cu programul şi în vederea acordării învestiturii, ca ei să fie desemnaţi ca membri ai Guvernului, o dată cu aprobarea listei de către Parlament, atunci când se acordă votul de încredere. Vreau să spun că acest amendament eu l-am făcut, comisia l-a respins cu motivarea că, întrucât iniţial prin raport s-a propus eliminarea art.4 alin.2, amendamentul a rămas fără obiect. În momentul în care comisia a revenit, atunci amendamentul meu se reactivează, pentru considerentele pe care le-am învederat aici.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Iniţiatorul? Domnul secretar de stat Flavius Baias.

Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Susţinem textul în formularea de principiu iniţială, cu acel amendament de redactare propus de domnul preşedinte Cîrstoiu. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Îl rog pe domnul deputat Cîrstoiu, preşedintele comisiei sesizate în fond, să dea citire textului, în forma pe care o vom supune aprobării. Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu: Alin.2 al art.4 are următoarea redactare: "Din Guvern pot face parte şi miniştri delegaţi cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru prevăzuţi în lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de încredere."

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă supun spre aprobare alin.2 al art.4, în formularea aceasta. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 4 abţineri. Deci, cu nici un vot împotrivă şi numai cu 4 abţineri, a fost adoptat alin.2. Alin.3. S-a propus de către comisie eliminarea. Intervenţii? De acord, iniţiatorul. Deci vă supun spre aprobare nr.crt.6 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5. La alin.1, lit.a), b) şi c) dacă sunt intervenţii la ele. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.d), nr.crt.7 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.e), textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.1 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2 şi 3, textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5 în ansamblu. Un moment.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Eu am ridicat mâna pentru alin.3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Mă scuzaţi. Alin.3, intervenţie. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Rog secretarii de şedinţă să fie atenţi, pentru că eu nu pot să supraveghez toată sala şi, iată, avem intervenţii pe care nu le-am văzut. Vă rog. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că alin.3, astfel cum este plasat în contextul art.5, care reglementează incompatibilităţile, şi-ar găsi justificarea. Dar vreau să atrag atenţia şi iniţiatorului şi comisiei că la Cap.IV tratăm toată instituţia primului-ministru şi consider că textul şi-ar găsi mai degrabă locul acolo, pentru că nu numai în caz de incompatibilităţi preşedintele desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, dar vom vedea că textul art.106 din Constituţie ne arată că şi atunci când primul-ministru se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile - sigur, imposibilitate care poate fi determinată de starea sănătăţii, de faptul că lipseşte mai mult timp din ţară - preşedintele desemnează dintre membrii Guvernului un prim-ministru interimar, şi atunci cred că am putea ca pe aceste două probleme să le grupăm la Cap.IV, unde se tratează instituţia primului-ministru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci dumneavoastră propuneţi mutarea alin.3 sau şi a alin.2?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Numai a alin.3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Numai alin.3, la Cap.IV. Punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Flavius Baias: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu ştiu dacă nu cumva sunt în eroare sau dacă în raportul comisiei nu este vreo eroare; am impresia însă că nu este un amendament care s-a făcut la comisie; nu figurează printre amendamentele respinse. Cred că este prima dată făcut aici, în plen. În ceea ce priveşte fondul problemei, justificarea pentru care art.5 alin.3 se află aici ţine de problema incompatibilităţii. Aşa fiind, dacă privim din perspectiva instituţiei incompatibilităţii problema ridicată de domnul Gaspar, soluţia trebuie să rămână cea a textului iniţiatorului. Nu pot totuşi să nu recunosc că, dacă privim aceeaşi problemă din perspectiva instituţiei primului-ministru, întreaga instituţie a primului-ministru se află în Cap.IV. Deci, din acest punct de vedere n-ar fi iraţional ca textul să se afle în capitolul respectiv. În ambele cazuri există explicaţii logice pentru situarea textului într-un capitol sau celălalt. Nouă nu ni se pare că este o problemă de principiu, care să aibă efecte practice deosebite. De aceea, susţinem textul iniţiatorului în forma în care a fost, de altfel, adoptat şi de comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Observaţia domnului secretar de stat că aceasta nu a făcut obiectul unui amendament este justă, dar vreau să-i spun că aici este vorba de un amendament pur şi simplu de redactare, de tehnică legislativă, de amenajare a textului în raport de obiectul reglementării. Deci eu am spus din capul locului că acest text îşi găseşte motivarea la art.5 ca alin.3, întrucât articolul tratează instituţia incompatibilităţilor, dar am spus că mi se pare mai firesc ca în acel capitol în care tratăm instituţia primului-ministru să fie reglementate, să fie epuizate toate problemele care ţin de primul-ministru, şi mi se pare mai logic din acest punct de vedere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Punctul de vedere al Guvernului. Rămâne aici sau la Cap.IV? Rămâne aici. Comisia. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Cîrstoiu, preşedintele comisiei sesizate în fond.

Domnul Ion Cîrstoiu: Deci fiind vorba de incompatibilităţi, categoric noi susţinem să rămână aici. Singura problemă pe care v-aş ruga să o analizăm este dacă mai este necesar să scriem " potrivit art.85 alin.1 şi art.102 din Constituţie. Întrucât este o lege care ea hotărăşte componenţa Guvernului, nu cred că trebuie să facem referire, pentru că, oricum, prin Constituţie se vine în faţa Parlamentului cu acea listă, şi să nu mai încărcăm, ci să eliminăm de acolo. Să ne oprim la virgulă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci comisia şi iniţiatorul doresc ca textul să rămână aici. Comisia doreşte însă ca pentru corectitudine tehnico-legislativă să se elimine ultima parte a acestui al treilea alineat. Deci vă supun spre aprobare alin.3, fără ultima parte – deci să se oprească la " prim-ministru.", " potrivit articolului " dispărând. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.6. Intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Am rugămintea ca liderii de grupuri să îi poftească pe colegi în sală; în cinci minute trecem la voturile finale, pentru că pe urmă va trebui să se pregătească sala pentru şedinţa festivă. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, În redactarea pe care a dat-o iniţiatorul şi care văd că a fost reţinută de comisie, în sensul că: "Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.", am arătat că este necesar, întrucât aceasta este legea de organizare şi funcţionare a Guvernului, să se enumere dacă mai sunt şi alte cazuri prevăzute de lege, pentru că, într-adevăr, textul Constituţiei aşa spune – că " şi în alte cazuri prevăzute de lege.", şi să fie reglementate prin această lege. Dacă nu pot fi stabilite şi alte cazuri, atunci să trecem la eliminarea sintagmei "precum şi în alte cazuri prevăzute de lege". Vreau să vă spun că motivarea pe care a dat-o comisia pentru respingerea acestui amendament mi se pare de o superficialitate pe care nu o mai calific. Se spune aşa: "Legea de faţă are caracterul organic necesar pentru a determina celelalte cazuri prevăzute de lege." Păi dacă are caracter organic şi pentru a determina, arătaţi care sunt celelate cazuri prevăzute de lege. "Pot exista cazuri suplimentare - spune comisia -, care vor fi prevăzute prin lege, nefiind potrivit să se elimine în prezent această propunere de reglementare". Păi la ce lege mai face referire, dacă aceasta este legea de organizare a Guvernului? Ori se elimină sintagma "precum şi în alte cazuri prevăzute de lege", ori se determină aici care mai pot fi alte cazuri în care funcţia de membru al Guvernului încetează.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Iniţiatorul? De acord cu eliminarea ultimei părţi a acestei fraze, deci a părţii care începe " precum şi în alte cazuri prevăzute de lege." Comisia? De acord. Supun spre aprobare art.6, fără această ultimă parte. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere a fost adoptat. Art.7. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.8 alin.1. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Intervenţie. O secundă. Rog secretarii de şedinţă să verifice cvorumul, pentru a vedea dacă putem să trecem la voturile finale, ca să nu pierdem timp cu număratul atunci. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Vreau să vă fac o propunere tehnică: este ora 10,35 şi înţeleg că la ora 11,00, deci peste 25 de minute, cele două Camere se întrunesc pentru a primi mesajul premierului britanic, şi eu zic să dăm posibilitatea aparatului tehnic să facă o serie de amenajări aici, în sală, care sunt impuse de un anumit protocol. Şi, de aceea, voi interveni cu amendamentul după aceea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Nu. Eu zic să-l facem acum şi după ce vedem cum trecem de acest punct, de art.8, ne oprim.

Domnul Acsinte Gaspar: Eu vă rog totuşi să-mi permiteţi să-l formulez, pentru că am o motivare mai largă şi nu aş vrea să pierd. Apoi ar trebui să intervină şi iniţiatorul, şi preşedintele comisiei şi, vă spun, punem în dificultate aparatul tehnic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. Deci spuneţi că va dura dezbaterea. Rog liderii de grupuri să-i aducă pe colegi în sală, rog să vă ocupaţi locurile în sală pentru a putea număra uşor, rog personalul tehnic care lucrează la aparatura video să păstreze liniştea.