Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 1, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-11-2022 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 01-11-1999 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 1, 1999

10. Expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm partea a doua a ședinței noastre, ședința răspunsurilor orale la întrebările adresate de deputați membrilor Guvernului.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Naidin, întrebare adresată Ministerului Justiției.

Domnule deputat Naidin, răspunsul va fi dat de domnul secretar de stat Mocuța. Fac precizarea că Guvernul a solicitat amânarea răspunsului oral la interpelările adresate nr.945/A adresată de domnul deputat Petre Țurlea, nr.963/A adresată de domnul deputat Dorel Constantin Onaca și nr.960/A adresată de domnul deputat Naidin. Domnul deputat Naidin are o întrebarea adresată, cu nr.959/A adresată Ministerului Justiției.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba în Municipiul Călărași despre o situație juridică a unui complex sportiv numit NAVROM de o anumită suprafață, destul de mare, pe care a fost amplasat un obiectiv sportiv și care a fost acum atribuit pentru construcția de vile. Este adevărat că nu ne-ar pare rău și, sincer, nu ne pare rău că și în Municipiul Călărași se construiesc vile, este un semn bun de prosperitate, dar în condițiile în care noi am analizat aici și votat proiectul de Lege al educației fizice și sportului și ținând cont de prevederile legale în vigoare, respectiv Ordonanța Guvernului nr.57/1998 cât și actele normative înainte de 1989, doresc o precizare și un punct de vedere din partea Ministerului Justiției, cât de legală este această situație pe care eu am enumerat-o.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul pentru răspuns domnului secretar de stat Mocuța din Ministerul Justiției.

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea formulată la 27 octombrie 1999 la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele: Prin acțiunea întregistrată la 5 august 1993, Grupul sportiv "Olimpia" Călărași a cerut instanței judecătorești să constate că este proprietarul complexului sportiv Olimpia Navrom și a terenului în suprafață de 7000 de metri pătrați pe care se afla amplasată construcția menționată. Reclamanta și-a motivat acțiunea pe împrejurarea că deși complexul sportiv a fost construit în anul 1969 la inițiativa Asociației sportive Olimpia și din fondurile Uniunii Generale a Sindicatelor din România, din anul 1981 când s-a produs divizarea județului Ialomița și înființarea județului Călărași, actele de proprietate nu s-au mai găsit, așa încât reclamanta nu poate face dovada proprietății imobilului. Totodată, prin acțiune s-a mai susținut că fostul comitet județean PCR a dispus în mod abuziv schimbarea destinației imobilului prin crearea unei grădini cinema, în timp ce Asociația sportivă l-a folosit pentru desfășurarea meciurilor echipei de handbal masculin din Diviza B primind, în schimb, chirie.

Judecătoria Călărași, prin sentința civilă 3295 din 7 august 1993 a admis acțiunea formulată de Clubul sportiv Olimpia și a constatat că reclamantul este proprietarul imobilului situat în Călărași str.Dobrogei nr.2 jud.Călărași, compus din Complexul sportiv Olimpia Navrom și a terenului în suprafață de 7000 de metri pătrați pe care se afla amplasat acest obiectiv. Hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă prin neapelare și nerecurare. Din verificări s-a constatat că Primăria Călărași nu a avut calitatea de parte în proces, așa încât nu putea să exercite căile de atac ale apelului și recursului. Prin hotărârea judecătorească menționată nu s-a dispus atribuirea proprietății imobilului, ci s-a constatat, în temeiul probelor administrate, că reclamantul și anume Grupul sportiv Olimpia Navrom este proprietarul complexului sportiv și a terenului în suprafață de 7000 metri pătrați. Aceasta, întrucât actul de proprietate originar s-a pierdut. Referitor la eventuala intenție a Clubului sportiv Olimpia Navrom, vinderea unor părți din teren, precum și la consecințele în plan sportiv a acestor înstrăinări, facem precizarea că ele exced activități ale instanțelor judecătorești. Un răspuns vi-l înmânăm și dumneavoastră personal prin secretariatul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați acceptat răspunsul, continuăm cu un număr de 3 interpelări adresate Ministerului de Interne la care va răspunde domnul secretar de stat Liviu Popescu. Prima dintre ele este adresată de domnul deputat Dorel Constantin Onaca. A primit un răspuns scris și a fost acceptat de domnul Dorel Constantin Onaca. Vom continua cu, deci avea nr.963/A această întrebare adresată Guvernului, întrebarea nr.924/A, adresată de domnul deputat Petre Țurlea ministerului de Interne.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Nu știu cu numerele pe care le-ați spus dumneavoastră sau la care v-ați referit, o să citesc una dintre aceste întrebări. Una dintre ele.

Întrebare către Ministerul de Interne. Care este poziția Ministerului de Interne față de înlăturarea de către un borfaș ungur sub supravegherea poliției a unei inscripții, pusă în condiții legale de către Primăria din Cluj-Napoca.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Liviu Popescu.

O să vă rog să vă instalați când vă vine rândul în banca de aici. Acum am să vă dau cuvântul direct la microfon.

Domnul Liviu Popescu:

Domnule președinte,

domnilor deputați, doamnă,

Urmare a interpelării domnului deputat Petre Țurlea, am onoarea să vă comunic următoarele. Montarea panoului cu inscripția: "Aici este centrul spionajului maghiar" pe un stâlp din apropierea Consulatului maghiar din Municipiul Cluj-Napoca s-a efectuat în ziua de 16 septembrie a.c., ora 21 de către un grup de cetățeni condus de către Dima Alexandru în baza autorizației nr.1965 din 16 septembrie a.c. care a fost emisă de consiliul local, fără a se preciza conținutul acesteia. În aceeași noapte, în jurul orei 2, panoul a fost demontat și abandonat lângă un perete din spatele unei clădiri din Piața Unirii de către un cetățean care circula ocazional în acea zonă. Panoul a fost găsit în locul amintit de către organele de poliție, situație pentru care s-a întocmit proces-verbal de abandon. Împotriva numitului Dima Alexandru s-a luat măsura sancționării contravenționale potrivit prevederilor art.2 lit.n) din Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, dat fiind conținutul incitant al textului și consecințele negative pe care le putea produce în relațiile cu țara vecină. Doresc să mai adaug că în seara aceleiași zile de 16 septembrie a.c. ora 23, numitul Dan Mircea Marius a încercat să inscripționeze pe șoseaua din apropierea Consulatului maghiar și în incinta Prefecturii Cluj, același text. Însă a fost depistat în faza premegătoare și avertizat iar șablonul s-a confiscat.

În prezent, poliția efectuează cercetări și urmează a da o soluție procedurală cu privire la plângerea primăriei Cluj-Napoca adresată parchetului local privind furtul panoului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Dau cuvântul domnului deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Domnule reprezentant al Ministerului de Interne,

Iată câteva lucruri care trebuie neapărat rămase în stenogramă. M-a stupefiat răspunsul dumneavoastră, o parte a lui.

Inscripția a fost amplasată cu respectarea tuturor prevederilor legale.

Inscripția conținea și un adevăr istoric. Consulul maghiar este, într-adevăr, un spion atestat. Vă invit să vedeți dosarul acestuia din arhiva SRI-ului și al doilea dosar, deci o copie a acestui dosar, în arhiva Ministerului Afacerilor Externe.

Nu este nici moral, nici legal ca poliția să se folosească de un infractor minor în aducerea la îndeplinire a ordinelor sale. Ordinul știți precis și dumneavoastră că a fost dat de ministru, în noaptea aceea prin celular, după ce a fost atenționat de președintele UDMR-ului.

Și, în sfârșit, întrebarea este: de ce, domnule ministru, ministerul dumneavoastră de interne nu folosește aceeași unitate de măsură? Iată, în Sfântu Gheorghe a fost amplasată ilegal o inscripție: strada centrală care se numea 1 Decembrie 1918, se numește acum Petöfi Sandor? Hotărârea tribunalului, definitivă, este ca să rămână 1 Decembrie și, totuși, Ministerul de Interne rabdă ca acolo, în centrul orașului, să fie, în continuare, inscripționat Petöfi Sandor. Oare aceasta nu e incitare împotriva ideii de stat național român? De ce nu folosiți aceeași unitate de măsură, domnule? (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun. Cred că pot să vă dau un drept la răspuns, domnule secretar de stat Popescu.

Domnul Liviu Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

S-au făcut anumite afirmații pe care, personal, nu le pot comenta în nici un fel, nici confirmându-le, nici infirmându-le, nu cunosc dacă domnul ministru a dat un asemenea ordin telefonic, nu cunosc dacă în alte localități există asemenea inscripționări și...

Domnul Petre Țurlea:

Referitor la ce am spus eu adineauri, domnule!

Domnul Liviu Popescu:

... nu au făcut obiectul întrebării pe care ați pus-o și ați formulat-o în scris, pentru care nu am pregătit un răspuns în acest sens. Eu am pregătit...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să nu discutați de la microfon, răspundeți sau spuneți-vă punctul de vedere ca să putem trece la următoarea.

Domnul Liviu Popescu:

Referitor la plângerea Primăriei Cluj-Napoca am răspuns că va primi o soluție propusă de către poliție din partea parchetului competent.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin, întrebarea 950/A adresată Ministerului de Interne.

Aveți cuvântul.

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă adresez Ministerului de Interne privind o mediatizată intervenție a directorului general al agriculturii și alimentației din județul Călărași, domnul director Aurel Dobre, într-o problemă care, practic, nu-i aparținea în atribuții. Este vorba, dincolo de Legea arendării nr.16/1994 completată și modificată prin Legea nr. 58/1995 de a gira un contract de arendare între respectivii locatori, desprinși dintr-un IAS din județul meu și, respectiv, o societate fantomă cu un bilanț negativ și care, în mod automat, te conduce la idei, idei că ceva este necurat și în acest sens m-am adresat ministrului de interne să ne detalieze juridic cum este această situație.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul pentru răspuns la această întrebare domnului secretar de stat Liviu Popescu din Ministerul de Interne.

Domnul Liviu Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmare a întrebării domnului deputat Petre Naidin, am onoarea să vă comunic următoarele.

La data de 31 august 1999 printr-o notă telefonică a Direcției generale a agriculturii și alimentației Călărași, semnată de către directorul general ing. Dobre Aurel, SC -AIT Dragalina a fost atenționată că lucrările agricole ocazionate de înființarea culturilor de toamnă pe terenurile locatorilor să se efectueze numai pe bază de comenzi ferme și asigurarea achitării contravalorii acestora.

În cursul lunii septembrie 1999, SC -AIT Dragalina a înaintat Comisiei comunale de aplicare a Legii fondului funciar nr.18/1991 situația locatorilor în vederea punerii în posesie în prezența acestora, întocmirea proceselor verbale de punere în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate.

Pe baza acestor situații, Belciug Gheorghe, vicepreședintele Primăriei comunei Dragalina, împreună cu directorul general al Direcției generale a agriculturii și alimentației Călărași, ing. Dobre Aurel, au încheiat, la 30 septembrie 1999, un proces-verbal cu SC Carioprod SRL Fetești, jud. Ialomița prin care au procedat la predarea, respectiv primirea, suprafeței de 1.939 ha reprezentând proprietatea locatorilor. Deși toți locatorii au încheiat contract de locație în luna mai 1995, pe durata de 5 ani, cu SC -AIT Dragalina, contract aflat în termen și generator de drepturi și obligații, SC Carioprod Fetești a întocmit noi contracte pe care le-a expediat locatorilor în vederea semnării și acceptării condițiilor stipulate.

În vederea clarificării situației juridice a terenurilor locatorilor, Direcția generală a agriculturii și alimentației Călărași a dat un anunț în ziarul Curierul din Călărași, semnat de directorul general Dobre Aurel, prin care a convocat Adunarea generală în zilele de 10 și respectiv 29 octombrie 1999 la SC-AIT Dragalina, cu prilejul căreia a prezentat avizul favorabil SC Carioprod SRL în vederea arendării terenurilor deținute de locatori. La ambele ședințe, locatorii prezenți și-au manifestat nemulțumirea, fiind în total dezacord cu hotărârea inginerului Dobre Aurel, directorul general al Direcției generale a agriculturii și alimentației, invocând existența contractului încheiat în anul 1995.

În prezent, SC Carioprod Fetești a executat lucrări de arat pe o suprafață de aproximativ 400 de ha și a însămânțat cu grâu o suprafață de circa 200 de ha, societatea dispunând de 6 tractoare și 3 semănători. Directorul SC -AIT Dragalina ing. Amza Constantin a declarat că nu a solicitat în scris transferul terenului aparținând locatorilor la o altă societate, că dispune de 96 de tractoare, 73 de pluguri și 22 de semănători, iar înființarea culturilor de toamnă pe terenul locatorilor este asigurată cu fonduri bănești din producția anului 1999.

În concluzie, pentru stabilirea regimului juridic al suprafeței de 1.939 ha de la S.C. AIT Dragalina, reprezentând terenul locatorilor, și al legalității predării acestuia la S.C. Carioprod Fetești, am solicitat Ministerului agriculturii și alimentației, efectuarea unei verificări de specialitate. Totodată lucrarea penală a fost înregistrată la Inspectoratul de poliție al jud. Călărași pentru efectuarea actelor premergătoare, urmând ca soluția legală să fie confirmată prin parchetul competent.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Sunteți mulțumit de răspuns? Da, domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Aș fi vrut să recomand ca și secretarii de stat să fie funcționari publici, să avem în atenție. Răspunsul domnului ministru este plin de responsabilitate, dar dacă vă adresați Ministerului Agriculturii, efectiv, problema se va rezolva în sensul că, în continuare, dreptatea umblă cu capul spart.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Înțeleg că alte întrebări pentru Ministerul de Interne nu mai sunt. De la Ministerul Agriculturii și Alimentației, e cineva? Vă rog, poftiți aici.

Domnule deputat Mihai Nicolescu, vă rog, aveți cuvântul. O să vă răspundă domnul secretar de stat Ștefan Pete.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Întrebarea se adresează Ministerului Agriculturii și are în atenție Ordonanța Guvernului nr.31/1999 în legătură cu acordarea unor prime de export la grâu de 350.000 de lei pe tonă, pentru o cantitate de 500.000 de tone și a unei prime de 400.000 de lei pe tonă pentru 500.000 tone de porumb boabe. În această perioadă este prins pentru a fi dezbătut în cadrul plenului Camerei Deputaților proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe. Consider că Ministerul Agriculturii și Alimentației trebuie să analizeze în continuare oportunitatea supunerii spre dezbatere a acestui proiect de lege, în special în ceea ce vizează situație grâului din următoarele considerente. În expunerea de motive, întocmită la data de 29.01.1999, se evidența un disponibil de 3,2 milioane de tone, situație care s-a dovedit că nu era corectă, pentru că în lunile aprilie, mai și iunie, pentru asigurarea cu grâu a fabricilor de pâine, s-a apelat la rezerva de grâu a țării și inclusiv o ordonanță de urgență dată în perioada respectivă pentru a prelua o cantitate de grâu de la producători, cantitate care a fost neînsemnată.

Producția de grâu a anului 1999 a fost sub cea prognozată, iar preluările, un lucru foarte important, au fost de circa 800 de mii de tone, restul regăsindu-se la producătorii agricoli, grâu păstrat în condiții, în cele mai multe situații, necorespunzătoare și care pun în pericol calitatea producției. Producția de grâu care se proiectează pentru anul agricol 1999-2000 îngrijorează în mod cu totul deosebit prin suprafețele reduse însămânțate până în prezent și nivelul tehnologic realizat.

În aceste condiții, am formulat două întrebări. Pe ce stocuri se bazează exportul actual de grâu și dacă Ministerul Agriculturii și Alimentației își propune să sisteze exportul de grâu, începând de acum până la noua recoltă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Ștefan Pete, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Alimentației, pentru a răspunde întrebărilor dumneavoastră.

Domnul Ștefan Pete:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Voi răspunde la cele două întrebări puse de domnul deputat Mihai Nicolescu.

La prima întrebare care se referă la stocuri de export, pe ce ne bazăm. Producția de grâu a României recolta 1999 a fost de 4,5 milioane tone de grâu stas, apropiată de estimările făcute de județe la jumătate lunii iunie a.c., care au fost de 4,7 milioane. Pentru consumul intern al țării până la noua recoltă sunt necesare 4,5 milioane tone, din care 3,5 pentru consum uman, 450 mii tone pentru consum de sămânță și 600 mii tone pentru furaje și pierderi.

V-am prezentat un tabel vizavi de ofertă, cu o specificație, cerere, stoc final și rezerve pe care nu vi-l citesc acum.

Exporturile și importurile României au fost liberalizate din anul 1996. Ordonanța Guvernului nr. 31/1999 art.1 prevede ca exportul de grâu pentru care se acordă prima este limitat la 500 de mii de tone, luându-se în calcul atât stocul disponibil din recolta anului 1998, cât și a anului curent. Toate astea reprezintă 11% din producția de grâu realizată.

Vă informăm că până în prezent s-au acordat prime în valoare totală de 47 miliarde de lei pentru o cantitate de 135 de mii de tone, ceea ce reprezintă 3% din producția realizată.

Referitor la recolta de grâu propusă de către județe a se obține, vă informăm că acestea sunt de 5 milioane de tone și pe o suprafață de 1,6 mii ha cu o producție medie de 3 mii de kg, cantitate acoperitoare pentru nevoile interne de consum.

La data de 28 octombrie, situația operativă transmisă de județe menționa o suprafață însămânțată de 1,1 milioane ha, respectiv, cu 1,5% mai mult decât anul trecut. Această situație a fost determinată și de lipsa de motorină, precum și de insuficiența mijloacelor mecanice de producție care au dus la depășirea perioadei optime de însămânțare.

După cum bine cunoașteți, balanța comercială a României este cronic deficitară, cu deficite în creștere care au atins limita suportabilității și a resurselor interne și care pentru echilibare apelează tot mai mult la credite și finanțări externe. Ponderea României în cererea mondială a scăzut puternic în ultimii 10 ani. Estimările pe piața internațională pentru perioada următoare, în ceea ce privește grâul, prevăd o diminuare a consumului mondial de grâu și o creștere a stocurilor record de 25 de milioane de tone, deci conjuctura nu va fi favorabilă unor exporturi care, de altfel, ar fi benefice pentru economia țării, prin aportul de valută care ar putea fi realizat. Ne desfășurăm activitatea în condițiile unei piețe liberalizate care prelucrează informația mai bine decât în condițiile unei planificări de la centru, iar atunci când comerțul cu bunuri și servicii este liber, considerăm că mecanismul prețurilor pune de acord cererea și oferta.

Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Ministerul Industriei și Comerțului și cu Direcția generală a vămilor desfășoară o activitate permanentă în ceea ce privește activitatea de import-export a României, în scopul de a iniția măsurile necesare care se impun în această activitate. În funcție de situația care se va manifesta pe piața grâului, instituția noastră va interveni la momentul concret respectiv. Guvernul nemaifiind principalul agent economic în toate domeniile, trebuie să faciliteze dezvoltarea activităților private, inclusiv a activității de export-import care sunt activități private.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

mulțumesc pentru răspunsul dat.

Mi-aș permite câteva considerații însă, legat de stocurile pe care le-am discutat, acestea au fost cu totul anormal prezentate, pentru că, repet, după ce consideram că avem un stoc de 3,2 milioane de tone a apărut criza stocului. Or, cu grâul nu ne putem juca, cu atât mai mult în economia de piață, pentru că această intervenție, chiar în economia de piață, se poate face de așa manieră, încât să motivăm în interior, să menținem grâul respectiv, pentru că putem da cu 100-110 dolari acum la export și să cumpărăm după aceea cu 150 de dolari tona.

A doua chestiune, în legătură cu 1,6 milioane de ha cu 3 tone la ha pentru anul 1999-2000, eu aș dori să obținem 4 tone, cel puțin, însă în condițiile în care noi nu avem, pe operativa avem 1,100 milioane, dar eu mă întreb... în perioada după 14 oct. a plouat în toată țara. Aproape peste tot nu s-a putut lucra. Cu toate acestea, operativa a mers în continuare. Deci, ar trebui să vedem în ce măsură operativa redă situația din teren, și apoi trei tone de grâu la hectar producție, în condițiile în care fertilizarea aproape este inexistentă în ceea ce am semănat, este foarte dificil de realizat.

De aceea, consider că ministerul este bine..., chiar cu dorința de a obține ceva bani din exportul de grâu, este bine să analizăm foarte bine această situație, să nu cumva să ajungem în situația Bulgariei de acum câțiva ani, când au fost puși într-o situație delicată.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu, întrebarea nr.955/A. Vă rog.

O să vă răspundă doamna Doina Leonte, secretar general adjunct în Ministerul Finanțelor.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Nu voi da citire conținutului întrebării, care a fost înaintat ministerului. Fac doar mențiunea că Guvernul a dat, la 15 octombrie 1999, Ordonanța de urgență privind subvenționarea a 50% din prețul motorinei folosită în agricultură, dar la vremea când eu am pus această întrebare, lipseau semnăturile pe metodologia de aplicare. Și atunci era firească întrebarea, și anume, întrebarea care venea de la agricultorii din județul Suceava, de la autoritățile publice locale îngrijorate de această situație - care sunt cauzele tărăgănării și dacă problema aceasta până la urmă a fost rezolvată.

Aveam și o întrebare retorică și anume: oare câte sute de hectare au rămas neînsămânțate sau nepregătite pentru primăvară numai în județul Suceava din această cauză?

Mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul doamnei Doina Leonte, secretar general adjunct în Ministerul Finanțelor, pentru a vă răspunde la întrebare.

Aveți cuvântul.

Doamna Doina Leonte:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu, înregistrată la Camera Deputaților în data de 20.X.1999, referitoare la Ordonanța de urgență privind subvenționarea a 50%, din prețul motorinei folosită în agricultură și care nu poate fi aplicată datorită neavizării de către Ministerul Finanțelor a Normelor metodologice de aplicare a acestei ordonanțe, vă comunicăm următoarele.

Ordinul comun pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/1999 privind instituirea sistemului de plată pentru motorină, pe bază de bonuri valorice, în vederea înființării culturilor de cereale păioase și efectuării arăturilor din toamna anului 1999, întocmit de Ministerul Agriculturii și Alimentației, a fost transmis Ministerului Finanțelor în vederea avizării în data de 20 octombrie 1999.

Prevederile articolelor conținute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.142/1999 conțineau însă neconcordanțe ce nu puteau fi puse în aplicare prin norme metodologice. Neconcordanțele se refereau în principal la faptul că nu s-a prevăzut în mod expres suplimentarea prevederilor bugetare ale Ministerului Agriculturii și Alimentației pentru anul 1999 cu suma de 400 miliarde lei în condițiile în care contravaloarea bonurilor valorice pentru motorina livrată de S.N.P. "Petrom" S.A. și preluată de Ministerul Agriculturii și Alimentației, urmau a fi compensate în limita sumei respective, cu arieratele acestei societăți către bugetul statului.

Prevederile art.1 și 5 erau total diferite din punct de vedere al conținutului, astfel, art.1 alin.2 se referea la compensarea arieratelor societății cu suma de 400 de miliarde, iar cele ale art.5 alin.3 la achitarea către S.N.P. "Petrom" a contravalorii bonurilor valorice în sumă de 400 miliarde. Deoarece Normele metodologice elaborate de Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru aplicarea Ordonanței de urgență nr.142/1999 excedeau prevederile acesteia, Ministerul Finanțelor nu a acordat aviz favorabil acestor norme, în forma transmisă.

În funcție de cele prezentate, s-a impus necesitatea modificării dispozițiilor articolelor menționate mai sus, prin ordonanță de urgență.

Ministerul Finanțelor a procedat la întocmirea acestui proiect de ordonanță de urgență care să răspundă atât necesităților din agricultură și, totodată, să elimine neconcordanțele referitoare la compensarea arieratelor S.N.P. "Petrom", în sensul că obligațiile față de bugetul statului ale acestei societăți să fie reduse cu până la 400 miliarde lei reprezentând contravaloarea bonurilor efectiv utilizate pentru efectuarea lucrărilor agricole, până la data de 20 martie anul 2000.

Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.142 a fost analizat și aprobat în ședința de Guvern din data de 28 octombrie 1999. Totodată, în funcție de conținutul noului proiect de ordonanță de urgență întocmit, Ministerul Finanțelor a refăcut, de comun acord cu Ministerul Agriculturii și Alimentației, și conținutul Normelor metodologice de aplicare a acestuia, transmițându-le acestui minister încă din 27 octombrie 1999. Ordinul comun pentru aprobarea acestor norme a fost înregistrat la Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Finanțelor și a fost transmis din 29 octombrie la Ministerul Justiției, pentru avizare.

În consecință, Ministerul Finanțelor a elaborat în regim de urgență atât proiectul de modificare a ordonanței, cât și a normelor metodologice de aplicare a noii ordonanțe, în sensul punerii de acord și respectării atât a reglementărilor în vigoare, cât și a necesităților impuse de agricultură.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Înțeleg că sunteți mulțumit cu răspunsul, atâta cât este.

Domnul Petru Bejinariu:

Nu, nu sunt mulțumit.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Deci, nu sunteți mulțumit.

Îi dau cuvântul domnului deputat Petru Bejinariu.

Aveți cuvântul.

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Numai o singură afirmație. Eu nu știu care e topografia în Capitală a Ministerului Agriculturii și, respectiv, a Ministerului Finanțelor. Am înțeles că distanța este enorm de mare, că eu mă așteptam să se întâlnească un reprezentant al Ministerului Agriculturii și unul de la Finanțe, să elaboreze o ordonanță, pentru că după câte am înțeles, răspunsul e deosebit de elaborat și îi mulțumesc doamnei Leonte, reprezentanta Ministerului Finanțelor, foarte tehnic, dar eu am înțeles că a durat foarte mult, și în continuare, în județul Suceava, eu îl cunosc foarte bine, lanurile au rămas nearate, neînsămânțate. Că tehnic, mi-ați răspuns, eu vă mulțumesc, dar nu are reflectare în realitatea agriculturii din județ.

Asta era nemulțumirea, domnule președinte.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Țurlea. Întrebarea nr.922/A adresată Ministerului Afacerilor Externe. Vă va răspunde domnul secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe, domnul Ion Pascu.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Sunt trei întrebări către ministerul acesta.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Eu am două întrebări pe listă, nu am trei.

Domnul Petre Țurlea:

Eu am trei întrebări înaintate. O să vedem dacă este una dintre acestea.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

E problema consulului de la Consulatul maghiar din Cluj. Prima. Asta este. Are numărul 922/A. Următoarea, tot a dumneavoastră, este: de ce nu insistă M.A.E. pentru retrocedarea arhivelor transilvănene de la Budapesta. Deci, astea două sunt în lista de astăzi, eu nu am nici una în plus.

Domnul Petre Țurlea:

Mai există încă una, cu aceeași dată de 27 septembrie.

S-o spun pe prima. Deci, de ce a acceptat Ministerul de Externe retrimiterea în România a consulului Alfodi Laszlo, deși acesta a fost declarat persona non grata pentru spionaj în favoarea Ungariei. E o problemă veche de o lună. Din păcate, nu s-a venit să se răspundă până acum.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule Ion Pascu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentru a răspunde acestei întrebări.

Domnul Ion Pascu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea domnului deputat Petre Țurlea și la o interpelare a domnului deputat Nicolae Ionescu pe aceeași temă, Ministerul de Externe face următoarele precizări.

Prin natura atribuțiilor sale, Ministerul Afacerilor Externe nu deține competențe și nu dispune de mijloacele necesare pentru a verifica statutul și calitățile extraoficiale ale diplomaților străini acreditați în România. Pentru numirea consulului general al Republicii Ungare la Cluj-Napoca, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat avizul necesar din partea autorităților române competente, îndeplinind formalitățile legale pentru asemenea situații.

Din răspunsul acestora, a rezultat că domnul Alfodi Laszlo nu a făcut obiectul vreunei acțiuni administraative sau juridice care să împiedice numirea sa în calitate de consul general la Consulatul general al Republicii Ungare cu sediul la Cluj-Napoca.

Referitor la activitatea diplomatică a domnului Alfodi Laszlo în România, precizăm că nu a fost declarat persona non grata înainte de 1989 și a deținut funcții oficiale în cadrul Ambasadei Republicii Ungare la București după 1990.

Conform procedurilor de numire a unui consul general, prezentarea patentei consulare este urmată de eliberarea exequaturului de către autoritățile țării de reședință.

În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe al României a semnat acest document care permite începerea desfășurării activității oficiale de către diplomatul străin.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aveți un drept la replică, domnule deputat Petre Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule secretar de stat,

Am înțeles că sunteți secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Este adevărat că nu s-a ajuns la stadiul de declarare a omului respectiv persona non grata, dar el a fost atestat de către organele statului român ca spion maghiar. Există, v-am mai spus și adineauri, două dosare copii: o copie a acestui dosar cu toată argumentația respectivă în arhiva SRI-ului; una este chiar la dumneavoastră, în arhiva Ministerul Afacerilor Externe.

Întrebarea este: n-a fost persona non grata, dar este atestat ca spion. Este admisibil din partea unui stat independent, știind acest lucru, să accepte un spion ca reprezentant al unui alt stat, mai ales al unui stat care are evidente pretenții teritoriale asupra României? Eu cred că această acceptare este în legătură cu faptul că în Guvernul României de astăzi se află U.D.M.R.-ul, partid apărător al intereselor Ungariei. Prin acceptarea unui spion maghiar ca reprezentant al acestui stat la noi, Ministerul Afacerilor Externe de la București demonstrează că este condus de oameni lipsiți de patriotism. Și asemenea oameni, evident referirea este la domnul ministru Pleșu, asemenea oameni trebuie cât mai repede alungați.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Continuăm cu întrebarea adresată tot de domnul deputat Petre Țurlea Ministerului Afacerilor Externe, întrebarea cu nr.923/A.

Aveți cuvântul.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Probabil că și acum reprezentantul ministerului o să-mi spună că n-am dreptate. Domnule, sunt chiar în pătrățica mea: sunt istoric. Iată întrebarea către ministerul acesta: De ce nu solicită ministrul de externe al României retrocedarea arhivelor transilvănene aflate astăzi la Budapesta, cele care nu au fost încă arse de Guvernul de la Budapesta?

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului Ion Pascu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentru a vă răspunde.

Domnul Ion Pascu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul la această întrebare a fost transmis și în scris domnului deputat Petre Țurlea, prin intermediul secretarului de stat, domnul Miron Biji, dar pot să repet răspunsul la această întrebare.

Începând cu prevederile tratatelor de pace încheiate după primul război mondial, cel puțin teoretic, a fost acceptat principiul că arhivele aparțin teritoriului pe care au fost create și urmează soarta acelui teritoriu. Acest principiu a fost întărit și de o rezoluție a Consiliului internațional al arhivelor. În fapt, însă, el nu funcționează. Ceea ce s-a realizat până acum în acest domeniu este în primul rând rezultatul unor înțelegeri bilaterale. După primul război mondial, în virtutea art.77 și 177 din Tratatul de la Trianon, România a căutat să recupereze arhivele create pe teritoriul Transilvaniei, fără a reuși însă.

Într-o notă din 1945 a Arhivelor Statului, semnată de directorul general al acestora, prof.univ.dr.Aurel Sacerdoțeanu, se spunea: "Toată arhiva Transilvaniei este neînapoiată încă." În 1944, la retragerea trupelor ungare de pe teritoriul românesc ocupat în urma Dictatului de la Viena de către fosta administrație ungară, au fost ridicate fonduri de arhivă create în perioada 1940-1944, dar și din perioadele anterioare. În 1952, autoritățile ungare au înapoiat României 22 lăzi cu documente. Din cercetările întreprinse, a rezultat că după această dată, problema înapoierii arhivelor românești din Ungaria nu a mai fost ridicată de către partea română.

Direcția generală a arhivelor naționale ale României, ca administrator general al arhivelor românești, are posibilitatea de a ridica problema recuperării arhivelor românești aflate actualmente în Ungaria, prin negocieri directe cu conducerea Arhivelor naționale ale Ungariei. Ministerul Afacerilor Externe este gata să dea întregul concurs în acest sens. Menționăm că în raporturile cu Arhivele naționale ale Ungariei, Arhivele noastre naționale au adoptat o poziție pragmatică, punând accentul pe accesul liber al cercetătorilor români la fondurile arhivistice românești din Ungaria și pe microfilmarea acestora.

Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria, semnat la 16 septembrie 1996, prevede, la art.12 alin.4 "Părțile contractante vor încuraja cooperarea și schimburile directe între arhive, biblioteci și muzee și vor asigura accesul la sursele de documentare existente în acestea pentru cercetători și alte persoane din această țară, în conformitate cu reglementările în vigoare în țara respectivă". Problema recuperării arhivelor românești din Ungaria,dar și din alte țări, constituie în prezent și va reprezenta și în viitor o preocupare pentru Ministerul Afacerilor Externe. În același context, menționez că Ministerul de Externe, în calitate de creator de arhivă, este actualmente într-o fază înaintată de negocieri, prin Direcția arhivelor diplomatice, cu partea germană, pentru readucerea în țară a arhivei fostei Legații a României de la Berlin. De asemenea, se află în contact și colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea. Replică.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Iată că reprezentantul distins al Ministerului de Externe a răspuns foarte clar: ministerul acesta n-a făcut nimic pentru a se retroceda arhiva românească din Ungaria, însă a făcut, ceea ce e lăudabil, multe lucruri pentru retrocedarea arhivelor românești din Germania. De ce pentru Germania se poate și pentru Ungaria nu se poate? Dumneavoastră ați spus, distinse domn, că există, ați recunoscut că au existat acele norme internaționale. Ungaria era obligată să ne dea aceste arhive. De ce să acceptați în ultimă instanță ideea că ne putem duce să cercetăm acolo? Eu am făcut această cerere să cercetez la Budapesta și nu mi s-a dat voie, cum nici unui român care n-a fost bursier Soros nu i se dă voie să intre în arhivele românești din Budapesta. Spuneți că trebuie să se ducă Arhivele centrale ale statului să trateze, dar relația cu alt stat este în primul rând atribuția dumneavoastră ca minister de externe; aveți altă autoritate decât un director al Arhivelor centrale din București. Este clar că arhivele acestea ale Transilvaniei au fost furate și în 1919, și în 1940-1944 au fost furate pentru a se falsifica istoria și de asta nu sunt date înapoi. Dar foarte multe dintre ele au fost, arse așa cum s-a întâmplat cu arhiva Ligii Culturale din care s-au mai recuperat numai două dosare care se află astăzi aici în custodia Bibliotecii Academiei Române.

Deci, răspunsul dumneavoastră este foarte clar. Eu aveam dreptate. Ministerul dumneavoastră, condus de distinsul om de cultură Andrei Pleșu, nu a făcut nimic. N-a mișcat nici un deget, nu a cerut niciodată Guvernului de la Budapesta să ne retrocedeze arhiva.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Continuăm cu întrebările adresate Ministerului Educației Naționale, la care va răspunde domnul secretar de stat Mircea Fronescu.

Întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu înregistrată cu nr.944/A. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Cum cunoașteți, manualele de istorie pentru clasa a XII-a au dezvoltat discuții, comentarii, controverse și la urma urmei chiar proteste, mai ales pentru tematica programei și pentru conținutul manualului apărut la Editura "Sigma".

Eu nu dezvolt nici o idee din temele acestea, mai ales că aceste manuale ne îndeamnă a crede că manualul de istorie este o poveste, că trebuie demitizată, că multe adevăruri au fost învățate de copii în clasa a IV-a și a VIII-a și deci nu mai trebuie reluate etc.

Eu am întrebat trei lucuri: primul, care este părerea Ministerul Educației Naționale despre aceste manuale; doi, care este atitudinea Ministerului față de dezacordul profesorilor de istorie din liceu față de acest manual și, trei, dacă Ministerul Educației Naționale retrage avizul pentru acest manual.

Părerea ministerului o știm. Ea a fost prezentată chiar de domnul ministru secretar de stat, Mircea Fronescu, la comisiile de specialitate, după cum știm și părerea ministerului privitor la profesori. Singurul răspuns pe care aș dori să mi-l dea domnul ministru secretar de stat este cel care privește retragerea sau nu a avizului având în vedere întețirea discuțiilor în media privitor la manualele de la clasa a XII-a și, în special, la cel apărut la "Sigma". Domnul ministru mi-a dat un răspuns elaborat, cu foarte multe elemente reale, corecte, pedagogice privind manualele alternative, dar privitor la acest manual despre care spun, aș vrea un singur răspuns. Dacă ministerul s-a decis sau nu să retragă avizul și eu voi fi mulțumit, fie dacă răspunsul va fi pozitiv sau negativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat, Mircea Fronescu.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule deputat Bejinariu,

De fapt, eu am venit aici să vă răspund la o întrebare pe care ați pus-o pe data de 18 octombrie, deci, care nu corespunde, era vorba despre manualul tipărit la Editura "Humanitas". Dumneavoastră prezentați o serie de deficiențe ale manualului respectiv. Am să vă dau totuși, ca să numai citesc tot textul că nu are sens, vă pot spune doar că sunt cinci manuale alternative, că oricum noi suntem obligați să ținem seama de recomandarea pe care comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au făcut-o și că în câteva zile vom comunica decizia și sigur că, acum vedeți dumneavoastră, e un lucru extrem de neplăcut, că trecând vreo două luni de școală, manualul făcut la "Sigma", acela despre care discutați dumneavoastră, a fost distribuit, deci, el este preluat de o serie întreagă de elevi, și trebuie să găsim o modalitate, eu știu, de a împăca toate lucrurile, să nu ne trezim acum cu protestul celor care au cumpărat manualul acesta. Dar oricum, repet, nu e vorba numai de respectul vis-a-vis de legislativ, ci este vorba chiar de faptul că suntem obligați să ținem cont de aceste lucruri. Dacă aceasta vă satisface, vă mulțumesc și vă dau materialul scris.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Este în regulă. Ultima întrebare la care se mai dă răspuns astăzi, cea cu nr.951/A, este adresată de domnul deputat Ionel Marineci, Ministerului Educației Naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ionel Marineci:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și să numai spuneți că învățământul nu e prioritate națională. A fost lăsat ultimul.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Mă scuzați. Mi-ați spus că a fost lăsat la urmă. Vreau să spun că aceste documente sunt făcute undeva la un departament care nu are legătură cu această chestiune și o să îi rog de aici înainte să-l pună primul.

Aveți cuvântul. Vă rog.

Domnul Ionel Marineci:

Nu v-am acuzat pe dumneavoastră, domnule președinte.

Am spus "a fost lăsat", nu "l-ați lăsat".

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Eu nu fac decât să respect ordinea în care s-au făcut înscrierile aici. Eu însă am cerut ca de data viitoare învățământul să fie pe primul loc.

Domnul Ionel Marineci:

Sper că și la buget veți face aceeași propunere.

Era vorba de o licitație organizată în luna august despre care domnul Fronescu știe mai multe și despre care aș vrea să informeze și Camera Deputaților.

Vreau să îi spun domnului Fronescu că am primit un material din partea editurii și a profesorilor și cu tot respectul pe care îl port domnului profesor, pentru că îl cunosc de foarte multă vreme, și de altfel în întrebare am și scris acest lucru, aș vrea să facă lumină totuși pentru că e nevoie de o clarificare aici.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a răspunde acestei întrebări.

Domnul Mircea Fronescu:

Stimate domnule deputat Marineci,

În primul rând, țin să vă mulțumesc pentru aprecierile pe care le-ați făcut la adresa mea, și din răspunsul pe care-l veți primi, veți vedea că nu v-am dezamăgit din acest punct de vedere.

Sigur că s-au făcut o serie de speculații, au fost incriminate unele persoane pe baza unor zvonuri, vedeți că așa s-au petrecut și așa mai departe. Numai că între zvonuri și realitate există o diferență foarte mare. Vă informez pe această cale că toate ofertele depuse de edituri pentru această licitație, au fost transmise pentru verificarea greutății hârtiei către LAREX, - deci, este un centru specializat de metrologie din România, de altfel, unicul care are această atribuție, - conform prevederilor documentației de licitație referitoare la calitatea materialelor ce vor fi utilizate pentru realizarea manualelor școlare declarate câștigătoare.

Decizia de respingere a ofertei că dumneavoastră vă refereați la manualul de chimie scoase de Editura "Corint" se bazează exclusiv pe buletinul de analiză emis de LAREX, am și o copie a acestuia, potrivit căruia greutatea hârtiei oferite era de 67,05 grame, în loc de 67,20 grame, acesta din urmă reprezentând valoarea minimă admisă de STAS-ul românesc pentru o valoare declarată de 70 de grame/metru pătrat.

Domnule deputat, vă asigur, de asemenea, că eliminarea ofertei sus-amintite nu a condus la acceptarea altei oferte al cărui prezumtiv autor ar fi fost soția mea, că la asta v-ați referit. Deși a participat la licitație în colaborare cu Editura "Humanitas", comisia de licitație a respins această ofertă și v-aș ruga, tocmai în virtutea faptului că ne cunoaștem de atâta vreme, să mă întrebați direct sau să nu mai emitem niște idei din acestea care nu sunt reale, efectiv, și creează oarecare prejudicii în ce privește imaginea unei persoane. Dar, oricum, încă odată, vă mulțumesc totuși pentru cuvintele bune pe care mi le-ați spus în interpelarea respectivă.

Mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marineci. Aveți cuvântul.

Domnul Ionel Marineci:

Sigur, eu sunt mulțumit de răspuns și îl intuiam, însă o singură precizare vreau să fac: toată întrebarea mea, conținutul întrebării nu a fost formulat pe baza unei informații verbale sau după ureche. Eu am aici o serie de materiale de la Editura "Corint" care m-au determinat să pun această întrebare. E adevărat că poate ar fi trebuit s-o fac întâi la modul personal, dar vreau să vă spun că acest material a fost înaintat Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaților și că oricum veți mai avea de furcă cu aceștia.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Aveți drept la replică pentru că e vorba de...

Domnul secretar de stat Fronescu.

Domnul Mircea Fronescu:

Este o chestiune care trebuie reținută mai ales pentru persoanele care lucrează în învățământ. Sunt două aspecte distincte care în mod voit se confundă. Este vorba despre licitația unor manuale pentru gimnaziu cae sunt suportate din fondul statului și cae sunt plătite de Banca Mondială, această licitație 008, ultima, de altfel, și manualele de pe piața liberă: cele de clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a, caz în care, mă rog, s-a făcut atâta vâlvă despre manualul acesta de istorie.

Aceste manuale care participă la licitație sunt verificate de o comisie de evaluatori. Deci, staful ministerului nu are absolut nici o legătură cu acest organism numit C.N.A.M., adică Comisia Națională de Aprobare a Manualelor, care deși se află sub tutela noastră, este adevărat, nu lucrează direct cu noi. Deci, oricum, toate aceste evaluări se fac la modul secret, cel mai strict și ar fi într-adevăr neplăcut să se constate că s-a încălcat secretul respectiv, ar fi chiar un lucru grav.

Nici persoana mea, nici domnul Palade, directorul centrului acesta, și nici alte persoane din minister nu au legătură directă cu derularea licitației respective. Sigur că, în rest, orice acuze sunt numai niște simple prezumții care ar trebui, totuși, verificate.

Sigur că editura probabil că a fost supărată că a pierdut un manual, dar nu are nici o legătură cu jocuri de culise sau cu altceva. Efectiv, au fost cântărite sau au fost prelevate probe din toate manualele existente în competiție, toate au fost trimise la oficiul acesta de măsurări LAREX și așteptăm și noi să vedem acum ce se va întâmpla la contestațiile depuse, unde iarăși vor fi recântărite și țin să vă asigur că m-am interesat despre tehnologia prin care ei fac această măsurare și că nu este vorba despre condițiile în care a fost păstrată hârtia, dacă este umedă sau dacă este uscată, că sigur că dacă este uscată își pierde cumva din greutate. Și acolo toate probele sunt ținute, cumva, într-un fel de etuvă câtva timp, vreo 48 de ore, după care se face măsurarea, deci efectiv în condiții egale pentru toate și că această probă, deci tehnică, care nu mai are nici o legătură cu evaluarea propriu-zisă, este prevăzută în caietul de sarcini al licitației și îl cunoșteau toate editurile.

Sigur, pare bizar faptul că aceeași editură, lucrând cu aceeași tipografie câștigă niște manuale și pierde altele. Nici eu nu mă pot exprima, este o chestiune, totuși, tehnică, vom vedea ce se va întâmpla cu ocazia acestor contestații.

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 29 november 2022, 23:43
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro