Sittings of the Chamber of Deputies of February 9, 2000

4.

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii nr.16/1996 a Arhivelor Naþionale (amânarea votului final).

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:

................................................

În consecinþã, trecem la pct.10 de pe ordinea de zi, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr.16/1996 a Arhivelor Naþionale, lege cu caracter organic. Invit iniþiatorii, domnul Zoner ºi domnul Haºotti, îi poftim în banca iniþiatorului. Invit, de asemenea, reprezentanþii Comisiei pentru apãrare, sesizatã în fond, sã ia loc în banca comisiei. Dacã este cineva, preºedintele Comisiei pentru apãrare sau un vicepreºedinte al Comisiei pentru apãrare, mandatat? Pentru a putea începe dezbaterile, vã rog, stimaþi colegi, din partea Comisiei pentru apãrare, cineva sã ia loc în banca comisiei. Domnule deputat Nicã, din partea Comisiei pentru apãrare, vã rugãm sã poftiþi în banca comisiei, ca ºi domnul Ovidiu Drãgãnescu, dacã a sosit în salã. Stimaþi colegi, Începem dezbaterile privind propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr.16/1996 a Arhivelor Naþionale. Invit iniþiatorul sã ia cuvântul. Iniþiatã de doi deputaþi, domnul Zoner ºi domnul Haºotti, de la Partidul Naþional Liberal.

Domnul Ioan Gavra (din salã): Domnule Zoner, rar ºi încet!

Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor, În primul rând, mulþumesc cã, în sfârºit, dupã 3 ani de zile de la depunerea acestei iniþiative legislative, dupã ce a zãcut prin diverse sertare, a ajuns, cãtre sfârºitul legislaturii, sã fie discutatã. Principiul de la care a pornit aceastã iniþiativã legislativã a noastrã este dreptul cetãþeanului la informaþie, prevãzut în Constituþie. Ca atare, ºi dreptul cetãþeanului de a-ºi cunoaºte trecutul, de a-ºi cunoaºte trecutul adevãrat, deci, de a avea acces la documente de arhivã din ultimii 50 de ani, cã aceasta este de fapt esenþa acestei legi, încât cercetãtorii, specialiºtii, presa sã facã cunoscut opiniei publice care a fost adevãrata istorie, începând de la 23 August sau chiar înainte de 23 August, cã au fost ºi acolo probleme controversate. Legea, aºa cum este ea, are, din nou, o seamã de restricþii care, de fapt, împiedicã dreptul la informare ºi de cunoaºtere a trecutului. Vã dau un exemplu: pragul, într-adevãr, este stabilit conform normelor internaþionale – 30 de ani. Existã o anexã, anexa 6, pe care vã rog sã o urmãriþi cu atenþie, ºi iarãºi începe secretomania ºi ceea ce am discutat noi azi de dimineaþã atâta de înflãcãrat. Eu, vedeþi cã acum sunt foarte liniºtit. Vã dau un exemplu. Deci, fac excepþie, pragul este mult mai mare, documente care afecteazã siguranþa naþionalã a statului se dau în cercetare, conform legii actuale, dupã 100 de ani. Prin urmare, eu, dacã aº respecta aceastã lege, inclusiv Arhivele Statului, dar nici ei nu au respectat-o, cã ne-au dat ºi nouã documente de la începutul secolului al XX-lea, dar dupã lege nu ar fi trebuit sã dea, nu? Apoi, care secrete, în urmã cu 50 de ani, sunt secrete care afectezã siguranþa naþionalã? secretele statului comunist! Un exemplu: ºedinþele Biroului Politic din timpul Anei Pauker, din timpul lui Gheorghiu-Dej, diverse; unele au mai rãsuflat, ce au mai apãrut, sau politica externã, 75 de ani, aºa prevede, noi am mai redus, nu cu... n-am venit cu exagerãri, dimpotrivã. Ca sã fie, mã rog, acceptabil pentru toatã lumea, am mai dat ºi de la noi ºi am ajuns la o înþelegere. Comisia pentru culturã a avizat favorabil, a avut un aviz, comisia care a fost sesizatã în fond, respectiv Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a venit cu unele modificãri ca sã treacã, în sfârºit, aceastã lege. Noi, în principiu, acceptãm, mergem pe varianta comisiei, cãreia îi mulþumesc, ºi avizul Guvernului este favorabil, inclusv avizul Consiliului Legislativ, eu le am pe toate, poate le aveþi ºi dumneavoastrã dacã v-aþi aplecat atenþia asupra acestei iniþiative legislative. Prin urmare, mai mult nu am ce sã vã spun decât cã este fãcutã pentru ca actuala generaþie sã-ºi poatã cunoaºte trecutul apropiat, aºa cum prevede legea. ªi mã scuzaþi cã mai adaug ceva, fac ºi eu cum s-a fãcut cu legea mult discutatã, exact la fel fac. Arhivele sunt foarte obiective, au venit, într-adevãr, cu o documntaþie destul de completã. ªtiþi dupã câþi ani se dau în cercetare documentele care afecteazã siguranþa naþionalã, în Belgia? în Belgia! Cred cã nu trebuie sã mai spun de ce am spus Belgia. 20! Noi n-am venit cu asemenea termene, mai ales cã 20 este chiar sub pragul de 30, ci, o sã discutãm pe text, noi suntem concilianþi, mulþumesc Comisiei pentru apãrare cã, în sfârºit, în momentul când am trecut la discuþie problema s-a rezolvat, ºi eu cred cã într-un sfert de orã ºi în plen putem sã tranºãm aceastã problemã, încât, cu ajutorul lui Dumnezeu, poate mai ajunge ºi prin Senat ºi o mai ºi trece Senatul. Vã mulþumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. Din partea comisiei, domnul Ovidiu Drãgãnescu. Vã rog.

Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Într-adevãr, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã cu aceastã iniþiativã legislativã a doi colegi de ai noºtri. La întocmirea raportului, comisia, care a dat un aviz favorabil, a þinut cont de avizul Consiliului Legislativ ºi avizele primite de la douã comisii; este vorba de Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, precum ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Mai menþionez faptul cã, prin obiectul ºi conþinutul sãu, propunerea legislativã vizeazã modificarea unei legi organice. Mulþumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: ªi eu vã mulþumesc. (Domnul deputat Márton Árpad Francisc doreºte sã ia cuvântul.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: La dezbateri?

Domnul Márton Árpad Ferenc (din bancã): Da.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Imediat, vreau sã stabilim modul de a desfãºura dezbaterile generale. Conform art.92 din regulament, la dezbaterile generale participã un singur reprezentant din partea fiecãrui grup parlamentar care doreºte, evident, sã participe la dezbaterile generale ºi este la latitudinea dumneavoastrã sã putem limita acest cuvânt. Eu v-aº propune, ca sã fim operativi, aºa cum ºi iniþiatorul doreºte, sã participe un reprezentant de la fiecare grup, în mãsura în care acest grup vrea sã se manifeste, ºi nu mai mult de 3 minute. Dacã cu aceastã propunere sunteþi de acord? Cine este pentru? Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc. La dezbaterile generale, în ordinea semnalatã, poftiþi domnule deputat Márton, din partea UDMR.

Domnul Márton Árpad Francisc: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor, Din pãcate, nu dezbatem o lege de modificare din temelii a Legii arhivelor, cum, de fapt, este prezentã. A fost prezentã în toate programele de guvernare ale acestei coaliþii. Din pãcate, acest proiect de lege nu a fost definitivat nici pânã acum în Guvern, este una din neîmplinirile noastre, pentru cã, din pãcate, Ministerul de Interne nu a apãrut la acele discuþii care ar fi trebuit sã continue, împreunã cu Ministerul Culturii, pentru cã problematica arhivelor statului, aºa cum a subliniat ºi domnul Zoner, este, în primul rând, o problematicã de culturã; în al doilea rând, în subsidiar, de apãrare, ºi nu invers. Chiar ºi faptul cã acea comisie care este în fond sesizatã este Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, denotã încã o concepþie veche, contrarã concepþiilor europene ºi nord-americane, unde aceste instituþii autonome sunt subordonate Guvernului sau descentralizate, chiar la nivelul de departamente, de exemplu în Franþa. Deci, ar fi fost nevoie de o descentralizare, de o demilitarizare, de o desecretizare. Este bine totuºi cã dezbatem aceastã lege, pentru cã aceastã lege face o breºã în vechea lege ºi ne permite, într-o falie îngustã, adevãrat, dar mai mare decât cealaltã lege, sã avem acces la aceste informaþii. Ca atare, noi vom susþine aceastã lege. Vã mulþumesc. Aºteptãm, în continuare, cealaltã lege de care aceastã þarã are nevoie.

Domnul Ioan Gavra (din bancã): ªi care este iniþiativa legislativã?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumim ºi noi. Domnul Petre Þurlea, de la PUNR. Vã rog, domnule deputat.

Domnul Petre Þurlea: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Iatã, pe scurt, câteva lucruri. Disputa aceasta a domnului Zoner cu Legea arhivelor este veche, din 1994-95. Domniile voastre care aþi fost în legislatura trecutã o ºtiþi foarte bine. De atunci încã vroia sã o distrugã. Acum are o idee fixã, aceea ca sã-ºi punã numele pe o lege, ºi aceasta ar fi, dupã pãrerea dânsului, cea mai bunã. în momentul acela, când a fost o dezbatere interesantã ºi lungã în Camera Deputaþilor, legatã de aceastã lege, în anul 1994-95, din partea Arhivelor Statului a venit chiar directorul general de atunci, domnul profesor universitar Ioan Scurtu care, de la tribuna Camerei Deputaþilor, - stenograma a pãstrat aceste afirmaþii -, a spus cã alcãtuirea din acel moment a legii, deci, ºi cea care este în momentul de astãzi, este cea mai bunã, este europeanã ºi este acceptatã ca valabilã, deci, pozitivã, de toate direcþiile generale ale arhivelor centrale ale statelor europene civilizate. Deci, este expresia – o sã vedeþi în stenogramã – a directorului general a Arhivelor Statului, un ilustru profesor universitar, printre altele, autorul unei monografii despre Iuliu Maniu, deci nu îl putem bãnui de cine ºtie ce. În al doilea rând, legea aceasta este cu siguranþã bunã. Perioadele menþionate, pentru cã atentatul domnului Zoner este împotriva perioadelor de reþinere de la studiu, perioadele acelea sunt normale. Noi putem compara aceste perioade cu exemplele date de domnia sa. Într-adevãr, în unele þãri, acele perioade sunt mai scurte, dar, în cele mai multe þãri, perioadele respective de reþinere de la studiu sunt mult mai îndelungate. De ce nu dã ºi exemplele din þãrile respective? Printre altele, Franþa, sã spunem, care, indiscutabil, este o þarã democraticã. În 1994-95, de asemenea, o disputã gravã, importantã a fost în legãturã cu proprietarul. S-a cerut insistent ca aceste arhive sã fie trecute la Ministerul Culturii, tocmai pentru cã, avându-le la Ministerul Culturii, veghea asupra lor poate sã fie mult mai uºor încãlcatã ºi ar putea fi foarte uºor fãcute praf. Conform istoriei românilor, în evoluþia istoricã a României, arhivele acestea au fost întotdeauna la Ministerul de Interne; ºi în perioada antebelicã. Deci, este o tradiþie bine întemeiatã. În legãturã cu descentralizarea, trebuie sã fim foarte atenþi, pentru cã Arhivele Naþionale, aparent, pentru cei care nu sunt în domeniu, arhiva nu reprezintã mare lucru, arhiva este însã un bun inestimabil al oricãrei þãri. Ideea de descentralizare a Arhivelor poate sã ducã la situaþii aberante. Iatã, vã dau un exemplu chiar din aceastã legislaturã. Domniile voastre ºtiþi foarte bine, pentru cã presa a prezentat pe larg acest caz, arhiva Ministerului Turismului, care era o arhivã admirabilã, care prezenta tot sistemul de proprietate românesc din Transilvania antebelicã, arhiva aceasta, a dispãrut în perioada în care ministerul era condus de reprezentantul UDMR-ului, domnul Akós Birtalan, cu avizul acestui ministru. Deci, intenþionat a dispãrut o arhivã de maximã valoare...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Domnule deputat, vã informez cã cele 3 minute alocate le-aþi epuizat ºi vã rog sã vã hotãrâþi sã încheiaþi.

Domnul Petre Þurlea: O sã închei, domnule preºedinte. Deci, vã rog sã fiþi atenþi la asemenea afirmaþii ºi la asemenea idei cu totul aberante, care se prezintã din când în când de la aceastã tribunã a Parlamentului, pentru cã ele vizeazã, în ultimã instanþã, disoluþia însãºi a statului român, începând cu aceastã aparentã nelegãturã între Arhivele Statului ºi însuºi statul naþional unitar român. Evident cã sunt împotriva aceste legi ºi împotriva acestei legi...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Domnule Þurlea, vã rog sã încheiaþi.

Domnul Petre Þurlea: ªi împotriva acestei legi sunt toþi arhiviºtii din România! (Rumoare.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumim, domnule Þurlea. Din partea partidelor din majoritate, dacã nu, domnul Leonãchescu, de la Partidul România Mare. Vã rog sã poftiþi.

Domnul Nicolae Leonãchescu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Avem 169 de ani de experienþã în domeniul arhivelor centralizate, în domeniul arhivelor statului. În 1831 s-a înfiinþat acest sector. Deci avem suficient material, suficientã experienþã ca sã gândim, sã organizãm chiar în condiþii de tranziþie problema aceasta deosebit de importantã pentru poporul român. Avem, de asemenea, experienþa unor conduceri succesive de mari directori ai Arhivelor Statului, care proveneau fie din rândul marilor personalitãþi ale istoricilor noºtri -mã gândesc la Haºdeu, Aricescu etc. -, ca ºi din rândul oamenilor cu activitate în sectorul Ministerului de Interne. Iatã, deci, cã este greu de schimbat dintr-o datã o experienþã de 169 de ani, pentru a satisface unele standarde. În acelaºi timp, avem un peisaj, în plan internaþional, mozaicat în ce priveºte atitudinea faþã de arhive, în ce priveºte organizarea, în ce priveºte patronajul acestor sectoare deosebit de importante. Mã gândesc la faptul cã în Republica Sud-Africanã ºi în Ungaria nu se permite nici un fel de acces la arhivele totalitare, de nici un fel. În acelaºi timp, prin prisma protejãrii generaþiei actuale ºi a celei imediat urmãtoare, ar trebui ca termenele de acces la unele documente, la unele arhive, sã fie nuanþate. De aceea, gândesc cã cei mai în mãsurã sã se pronunþe în acest domeniu sunt lucrãtorii din Arhivele Statului. Nu din dorinþa unora sau altora putem modifica aceastã lege, ci din bunul ºi optimizatul mecanism al autorizãrii arhivelor trebuie sã apelãm la serviciile celor din acest domeniu. Noi, în cadrul Comisiei pentru administraþie publicã, am recomandat sã se cearã avizul acestor specialiºti ºi am constatat cu stupoare cã standardele din actuala lege a arhivelor erau mult mai bune decât cele propuse. Iatã de ce, din acest punct de vedere, al perspectivelor de a nu declanºa tensiuni îngrozitoare între generaþiile care vin imediat dupã noi, micºorarea termenului de acces la unele arhive este periculoasã. Noi considerãm cã, în funcþie de amendamentele propuse ºi care se vor discuta ºi adopta, votul nostru va fi pe mãsurã. Vã mulþumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: ªi noi vã mulþumim. Din partea Grupului parlamentar al PNÞCD, domnul deputat Nicã. Vã rog.

Domnul Mihail Nicã: Vreau sã atrag atenþia iniþiatorilor la o contradicþie care va apãrea între textul acestei legi ºi o lege recent votatã, respectiv Legea privind accesul la propriul dosar. În unul din articole se prevede transferul arhivei Partidului Comunist ºi al P.M.R.-ului de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la Arhivele Naþionale. Sã se pregãteascã sã vedem cum punem de acord cele douã legi, pentru cã ºi în legea respectivã noi am stabilit cã vor fi transferate la acest consiliu care, dupã ce-ºi înceteazã activitatea, transferã toate aceste arhive Arhivelor Naþionale.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Da. Vã mulþumim. Din partea altor grupuri parlamentare, dacã existã intervenþii pentru dezbaterile generale? Dacã nu, ne oprim aici cu dezbaterile generale ºi trecem la dezbaterea proiectului de modificare ºi completare a Legii nr.16/1996, ºi anume la poz.1 este propusã modificarea de cãtre comisie, modificarea textului titlului. Deci, existã o propunere fãcutã de iniþiatori ºi un text adoptat de comisie. Vi le citesc pe amândouã. Titlul legii propus de autor: "Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr.16/1996 a Arhivelor Naþionale". Comisia propune: "Lege pentru modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale nr.16 din 1996", pentru exigenþã de tehnicã legislativã. Iniþiatorul renunþã la textul sãu, deci nu este nici un fel de problemã. Mergem pe textul comisiei. Dacã sunt alte opinii? Dacã nu sunt, vã supun votului textul comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Vã rog sã numãraþi. 5 voturi împotrivã. Se abþine cineva? Douã abþineri. În consecinþã, a fost adoptatã aceastã modificare, în ceea ce priveºte formularea fãcutã de cãtre comisie. La poziþia a doua vom merge în continuare numai pe textul comisiei, pentru cã iniþiatorul s-a declarat de acord cu modificãrile propuse de comisie. Este vorba de art.1 ºi vi-l citesc: "Legea Arhivelor Naþionale nr.16 din 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 9 aprilie 1996, se modificã ºi se completeazã precum urmeazã ...."; "dupã cum urmeazã" – spune comisia, ceea ce este ºi corect. Dacã existã alte opinii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Vã rog sã numãraþi. 2 voturi împotrivã. Abþineri? Vã mulþumesc. Deci text adoptat, votat. Poz.nr.3 – modificarea art.2, ºi anume textul comisiei, aºa cum ºi iniþiatorul este de acord. Sunt comentarii? Da. Domnul Nicã. Vã rog.

Domnul Mihail Nicã: Cred cã este mult mai clar textul iniþiatorului ºi aº propune eliminarea sintagmei, deci din varianta propusã de comisie, propun eliminarea sintagmei "inclusiv din categoria celor ....", rãmânând partea finalã "care se aflã în proprietate publicã sau privatã"; deci: "inclusiv din categoria celor ...", pentru cã textul propus de iniþiator mi se pare mult mai clar, este o enumerare.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumesc. Comisia, vã rog? Comisia este de acord. Iniþiatorul, vã rugãm sã vã daþi acordul. Sigur, sunteþi de acord cu textul dumneavoastrã. Deci, în aceste condiþii, supun textul iniþiatorului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Vã mulþumesc. Deci, articolul este votat. Fac precizarea cã acordul comisiei se referã la sintagma "inclusiv din categoria celor ...". Deci, aceastã parte de text, pe care a sesizat-o domnul deputat Nicã, a fost extrasã. În rest, s-a mers pe varianta adoptatã de comisie, pe care dumneavoastrã o aveþi în faþã. În legãturã cu poz.4, care se referã la art.10, aceastã poziþie, dat fiind cã iniþiatorul ºi-a retras intenþia de a modifica art.10, nu mai face obiectul discuþiei noastre. Poz.nr.5. Comisia a hotãrât sã se modifice textul propus, astfel sã formeze un nou alineat final la art.18, ceea ce înseamnã cã o regãsim la poz.nr.7. Poz.nr.6, care modificã art.15. "Art.15 se modificã" ºi completeazã "ºi va avea urmãtorul cuprins" ºi urmeazã modificarea - varianta comisiei. Dacã iniþiatorul este de acord? Dacã sunt opinii în legãturã cu varianta comisiei? Dacã nu, cine este pentru? Cine este împotrivã? Douã voturi împotrivã. Cine se abþine? Vã mulþumesc. Votat modificarea la art.15, în varianta comisiei. Poz.nr.7, care propune modificarea art.18. Comentarii? Domnul Acsinte Gaspar are un comentariu. Vã rog, domnule secretar.

Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Ne gãsim în faþa unei legi de modificare ºi completare a unei legi care a fost adoptatã în 1996 ºi se propune, prin textul de la poz.7, sã se adauge la art.18 un nou alineat. Vã rog sã observaþi cã acest alineat nu poate sã fie pus în legãturã cu art.18, întrucât în conþinutul sãu, dacã s-ar accepta în forma aceasta ºi având în vedere cã legea se va republica, este vorba de introducerea unui termen. Se spune "în termen de un an de la intrarea în vigoare la prezentei legi". Or, legea a intrat în vigoare în 1996, când a fost adoptatã. Textul putem sã-l luãm ºi sã-l amenajãm în acelaºi conþinut, însã ca un art.II la prezenta lege, iar art. II care se referã la republicarea Legii nr.16 sã devinã III. Deci, pãstrând conþinutul, reglementarea propusã ca alineat la art.18 sã facã obiectul unui articol distinct, art.II, pentru cã legea de modificare va intra în vigoare la publicarea, probabil, imediat dupã adoptare ºi de cãtre Senat, astfel încât termenul va curge de la data când ea va fi promulgatã ºi publicatã în Monitorul Oficial, legea modificatoare.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumesc, domnule deputat. Comisia, vã rog? Da. Domnul deputat Nicã.

Domnul Mihail Nicã: La discuþiile generale am atras atenþia cã poate apãrea o contradicþie între aceastã lege ºi legea privind Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor. În acest text spunem cã se transferã arhivele C.C. al P.C.R. ºi al P.M.R. la Arhivele Naþionale; în legea privind studiul arhivelor spunem cã se transferã la Consiliul Naþional privind Studierea Arhivelor. ªi vom intra într-o contradicþie între cele douã legi. Va trebui sã hotãrâm: lãsãm ca aceste arhive sã treacã mai întâi prin Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor ºi dupã aceea sã ajungã la Arhivele Naþionale, sau le transferãm la Arhivele Naþionale ºi le vom prelua temporar, din nou, la Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor. Vreau ca iniþiatorul sã mã lãmureascã cum rezolvãm acest transfer.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Iniþiatorul, vã rog.

Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner: Foarte simplu. Dosarele fostei securitãþi nu fac obiectul acestei legi. ªi existã text în acest sens. Prin urmare, este vorba de arhivele fostului Comitet Central, care n-au nici o legãturã cu legea dosarelor, cu legea privind accesul la dosarele securitãþii. N-au nici o legãturã. Aici este vorba de arhivele fostului Comitet Central, termenele sunt foarte largi, nu cum spunea un coleg, nu-i mai spun numele, cã am învãþat cã dupã aceea vine din nou la microfon, ºi nu existã nici un fel de confuzie. Ba, mai mult, în lege - acum mã grãbesc ºi sunt emoþionat, recunosc cã am ºi obosit de azi-dimineaþã – se prevede cã dosarele fostei securitãþi fac obiectul unei legi speciale. Prin urmare, dimpotrivã, se completeazã una cu alta. Aici este vorba despre acelea despre care v-am spus: ale Comitetului Central. Nu numai astea. Politicã externã; ce legãturã cu rapoartele ambasadorilor de acum 50 de ani? Am cerut noi? 60 de ani aþi acordat dumneavoastrã cu securitatea. Este vorba de rapoarte de acum 50-60 de ani ale reprezentanþelor noastre diplomatice. Ca sã putem face ºi noi politica externã din istoria noastrã contemporanã. N-au nici o legãturã. Prin urmare, vã rog sã aprobaþi textul aºa cum este în raport.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumesc, domnule Zoner. Domnul deputat Nicã.

Domnul Mihail Nicã: Sunt total nemulþumit de rãspuns, pentru cã nu mã refeream la arhiva care se referã la relaþiile internaþionale. Mã refeream strict la arhiva P.C.R.-ului ºi P.R.M.-ului ºi þin minte foarte clar cã, dacã nu mã înºel, unul din amendamentele la legea aceea aparþine domnului Zoner, în care am spus cã aceste arhive se transferã la Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor. E drept cã în finalul Legii privind studierea arhivelor avem o reglementare în care spunem cã nici o altã lege nu poate fi mai puternicã decât ea, deci, ceea ce noi votãm aici, cel puþin pentru o perioadã de 6 ani nu se va putea pune în aplicare. Dar, creãm totuºi un conflict ºi eu aº zice sã ne mai aplecãm o datã ºi asupra prevederilor din legea care a fost votatã ºi asupra acestei prevederi.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumesc. Domnul deputat Þurlea. Vã rog.

Domnul Petre Þurlea: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Trebuie avutã în vedere urmãtoarea precizare: eu am vãzut, în mare parte, aceastã arhivã a P.C.R.-ului ºi fostului P.R.M.. Ea a fost luatã, însã, la Piteºti. O parte, acum, se aflã la Ministerul Apãrãrii Naþionale, o parte a ajuns deja la Arhivele Centrale. Aceastã arhivã nu cuprinde dosare de oameni. Cuprinde relatãri despre instituþii, despre organizaþii, procesele-verbale ale C.C.-ului. Deci, nu intrã sub incidenþa acelei legi a securitãþii. Deci, lãsaþi-le acolo unde au început sã se ducã. Deci, jumãtate abia a ajuns la Arhiva Naþionalã Istoricã Centralã. Reprezintã o adevãratã comoarã aceastã arhivã pentru istorici. Lãsaþi-o acolo unde este. Ea, în final, va ajunge în totalitate acolo ºi lumea va avea acces la ea. Dar nu are tangenþã cu legea securitãþii, nu cuprinde dosare de oameni. Deci, nu avem de ce s-o ducem dincolo.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumim, domnule Þurlea. Domnul deputat Badea.

Domnul Alexandru Ioan Badea: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Este o chestiune de principiu ºi nu cred cã trebuie sã stãruim prea mult asupra ei. Arhivele fostului Comitet Central trebuie totuºi sã treacã la Arhivele Naþionale, pentru simplul motiv cã greºim ºi din punct de vedere profesional ºi din punct de vedere al respectului pentru propiile noastre arhive, transferându-le – fie ºi pe o perioadã aparent mai îndelungatã de timp – unei instituþii temporare. Nu face bine din nici un punct de vedere. Deci, pentru cã existã totuºi o instituþie naþionalã, abilitatã cu centralizarea fondului de documente al þãrii noastre, este logic ca acest fond sã treacã la Arhivele Naþionale, chiar dacã dupã aceea, pentru 4 ani, 6 ani, sau cât prevede legea, le transferãm la instituþia abilitatã. Vã mulþumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã sunt ºi alte intervenþii? Da. Poftiþi, domnule Leonãchescu. Vã rog.

Domnul Nicolae Leonãchescu: De acord cu toþi colegii mei care au propus ca arhiva Comitetului Central al P.C.R. sã treacã în administrarea Arhivelor Naþionale, mai ales cã avem un precedent: fondul Casei Regale este gestionat de aceastã instituþie ºi este gestionat foarte bine. În al doilea rând, aº dori sã-l rog pe domnul deputat Nicã ºi pe domnul deputat Þurlea sã rectifice. Nu este vorba de arhiva P.R.M.-ului, ci este vorba de arhiva P.M.R.-ului. Vã mulþumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: ªi noi vã mulþumim pentru exactitate.

Domnul Nicolae Leonãchescu: Dacã-mi permiteþi, o sã ajungem ºi noi, cândva, împreunã acolo, în rafturile acelea, rând pe rând.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Da. Asta e dorinþa fiecãruia ºi fiecãrei organizaþii, sã ajungã în istorie ºi cu bune, ºi cu rele. Deci, dacã nu mai sunt alte intervenþii, rog comisia sã se pronunþe în legãturã cu remarca fãcutã de domnul Acsinte Gaspar privind determinarea într-un alt fel a termenului decât "de la intrarea în vigoare a prezentei legi", aºa cum ea a fost fixatã.

Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu: Suntem de acord sã aparã un numãr II, cu exact aceeaºi formulare, doar la sfârºit "în termen de pânã la 2 ani de la preluare, în condiþiile legii" ºi nu "prezentei legi"; "în condiþiile legii".

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Deci, cu aceste modificãri fãcute atât de domnul Gaspar, pertinent, am înþeles, aprobate de cãtre comisie, cât ºi cu sublinierea comisiei, trebuie sã adoptãm modificarea acestui art.18, care devine art.II. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Un vot împotrivã. Cine se abþine? Da, vã mulþumesc. Art.18, care devine art.II, a fost votat. Trecem în continuare la poz.8, ºi anume, modificarea art.20, în varianta comisiei, aºa cum am convenit cã mergem în continuare. Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, cine este pentru varianta comisiei? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Un vot împotrivã. Cine se abþine? Vã mulþumesc. În aceste condiþii, modificarea art.20 a fost votatã. În continuare, trecem la poz.nr.9 din raport, ºi anume modificarea art.22, în varianta comisiei. Dacã sunt opinii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Un vot împotrivã. Cine se abþine? Vã mulþumesc. Modificarea art.22, în varianta comisiei a fost votatã. Trecem în continuare la poz.10, în varianta comisiei: "Anexa nr.6 se modificã ºi se înlocuieºte cu anexa din prezenta lege". Dacã sunt aici intervenþii? Vã rog, domnule deputat.

Domnul Neculai Grigoraº: Domnule preºedinte, este de fapt nu la pct.10, ci la 11. Dar pct.10 este o chestiune care trece foarte rapid. La pct.11, care se referã la Anexa nr.6, eu aº propune modificarea titlului listei, respectiv o chestiune de aranjament, de topicã, care are legãturã cu conþinutul. Deci, textul iniþial prevede urmãtoarea formulare: "Lista termenelor dupã care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naþionale, drepturile ºi libertãþile cetãþenilor", este impropriu sã zicem "lista termenelor", când, de fapt, în conþinutul listei apar documente ºi termene, ºi eu aº propune sã reformulãm "Lista documentelor care privesc interesele naþionale, drepturile ºi libertãþile cetãþenilor, precum ºi termenele dupã care pot fi date în cercetare".

Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu: " .... care pot fi date acestuia în cercetare".

Domnul Neculai Grigoraº: Sigur, " ... care pot fi date acestuia în cercetare". Nu este nici o problemã. Dar aºa am putea sã facem o legãturã foarte corectã între titlul ºi conþinutul acestei anexe.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Vã mulþumesc. Vã rog sã prezentaþi amendamentul comisiei. Iniþiatorul este de acord. Comisia? De acord. Vã supun textul comisiei, amendat aºa cum v-a fost prezentat în aceastã intervenþie. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Douã. Vã mulþumesc. Abþineri? Nu sunt. Text votat, cu amendamentele respective. Deci, am cuprins, cu acest vot, poz.10 ºi poz.11 pentru anexa propriu-zisã ºi reformularea s-a referit la poz.11. Poz.12, în care comisia propune modificarea textului la art.29. Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, cine este pentru? Vã mulþumim. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Vã mulþumesc. Text votat. Vã rog, domnule Þurlea, procedurã.

Domnul Petre Þurlea: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Domniile voastre ºtiþi foarte bine cã, oricâtã bunãvoinþã am avut – ºi Parlamentul acesta a avut întotdeauna bunãvoinþã faþã de legile pe care le face -, atunci când nu am consultat beneficiarii direcþi ai legilor pe care le-am adoptat, de multe ori am fãcut greºeli. De aceea, eu v-am spus mai înainte. Existã o neconcordanþã clarã între poziþia Direcþiei Generale a Arhivelor Statului din 1994-1995 ºi ceea ce ni se propune acum. În mod normal, ca sã nu facem iar o greºealã ....

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Iertaþi-mã, domnule deputat. Nu este o chestiune de procedurã.

Domnul Petre Þurlea: Era o chestiune de procedurã. Vã rog sã luaþi ºi avizul Direcþiei Generale a Arhivelor Statului. S-o întrebaþi: este de acord cu acele modificãri din anexele respective?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Domnule Þurlea, în afarã de faptul cã nu este o chestiune, o intervenþie de procedurã - ºi v-aº fi rugat sã vã rezumaþi la ceea ce aþi propus ºi promis; fãrã îndoialã, dumneavoastrã puteaþi interveni la dezbaterile generale cu acest punct de vedere -, aceastã menþiune aþi mai fãcut-o într-un anume sens ºi vã rog sã înþelegeþi cã aici este o Camerã a Parlamentului României, o Camerã politicã, care decide politic ºi care nu trebuie sã ia avize de la direcþia nu ºtiu care din oricare administraþie ar fi ea. Ea se poate consulta cu aceºti specialiºti, probabil a fãcut-o, probabil au fãcut-o adeseori. Eu vã atrag atenþia, dacã vreþi, cu toate cã reþinem atenþia colegilor ºi poate cã nu e bine s-o facem, în general, specialiºtii aparþinând unei structuri sunt dominaþi de intenþiile ºi, hai sã spunem, o atitudine foarte, foarte conservatoare privind aceastã structurã ºi niciodatã, politic, nu se vor lua decizii de schimbare, de modificare, sau de reformare a unor structuri, dacã le întrebãm pe ele în interior. Nu vreau sã fac din asta o tezã. Vã rog sã vã rezumaþi strict numai la problemele ...

Domnul Petre Þurlea: Închei, domnule preºedinte. Dumneavoastrã aveþi perfectã dreptate. Noi suntem cei care facem legile ºi avem rãspunderea. Dar nu uitaþi cã legile se reflectã asupra întregii þãri ºi eventualele greºeli nu se reflectã doar asupra noastrã, cu asupra întregii þãri.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz: Nu uit niciodatã, domnule Þurlea, cum nu uit niciodatã cã întreaga þarã ne-a votat pe aceºtia care suntem aici ºi din cauza asta ne-a trimis, ca sã-i facem legile. ªi va fi totdeauna amendatã atitudinea noastrã, aºa cum se întâmplã ºi astãzi. Vã mulþumesc pentru intervenþie. Revenim la poz.13. Dacã la poz.13, care devine III, ca urmare a trecerii art.18 la II, existã intervenþii? Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. Votat. În aceste condiþii, am terminat de votat pe articole modificarea legii ºi-i dau cuvântul iniþiatorului pentru a face unele completãri.

Domnul Puiu Haºotti: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi, Iniþiatorii doresc sã mulþumeascã membrilor Comisiei pentru apãrare, membrilor Comisiei pentru culturã care au dat aviz ºi doresc sã mulþumeascã grupurilor parlamentare ºi parlamentarilor, având convingerea cã astãzi cu toþii am fãcut ceva util pentru cetãþeni ºi pentru þara pe care o reprezentãm. Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvãz: Da. Mulþumind iniþiatorilor, ca ºi comisiei, de altfel, reprezentatã aici, vã anunþãm cã votul final va fi dat marþi. Am înþeles cã existã o solicitare din partea PDSR pentru o comunicare, o luãm ca pe o chestiune de procedurã.

Doamna Ecaterina Andronescu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru cã mi-aþi permis sã iau cuvântul. Vã cer câteva minute de atenþie. Desigur, problemele pe care noi le discutãm aici în Parlament sunt foarte importante, ca toate cele discutate, însã v-aº solicita atenþia pentru câteva minute, sã ne îndreptãm spre acest domeniu care acum se aflã într-o stare de maximã perturbare, cel al sistemului de învãþãmânt. Vã rog sã reþineþi cã 20% din populaþia þãrii, peste 4 milioane de elevi ºi peste 300 de mii de personal – cadre didactice, nu se aflã în procesul didactic. Grupul parlamentar al PDSR cere factorilor guvernamentali sã reia dialogul cu cei care se aflã în grevã ºi sã gãseascã soluþiile ca acest sector sã intre pe fãgaºul normal.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvãz: Doamnã deputat, v-am dat cuvântul pentru o chestiune de procedurã, nu pentru o declaraþie politicã. Aceastã cerere a unui grup de deputaþi a fost fãcutã ºi în Biroul permanent, ea s-a dus cãtre primul- ministru. În acelaºi timp, nu suntem la ora declaraþiilor politice ºi, vã rog sã vã rezumaþi strict numai la procedurã, pentru cã dacã nu, sunt obligat sã vã opresc cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu: Eu vã mulþumesc, însã am considerat cã este de datoria Parlamentui, ca instituþie responsabil, sã atragã atenþia asupra unei situaþii care nu este în normalitate. Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvãz: Aveþi perfectã dreptate, dar aceastã datorie se face la timpul potrivit ºi conform programului Parlamentului, pe care, din pãcate, prea adesea îl încãlcãm. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, Având în vedere cã introducerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor, stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþe trebuia sã fie sprijinit de prezenþa iniþiatorului, iatã, iniþiatorul a venit, dar a venit în timp ce noi dezbãteam celãlalt proiect de lege. În aceste condiþii, dânsul, sigur, a asistat la dezbaterea noastrã ºi mi-a comunicat cã programul, de care nu rãspunde dumnealui, îl obligã sã ne pãrãseascã peste un sfert de orã. Cred cã, în aceste condiþii, repet, nu putem continua, pentru cã nu putem discuta un sfert de orã acest subiect. Vã dau cuvântul imediat, domnule preºedinte, dacã aveþi altã opinie, ºi probabil cã va trebui sã reportãm acest proiect de lege pentru mâine dimineaþã, pentru cã acum nu se poate. Vã rog, domnule preºedinte, poate dumneavoastrã ne scoateþi din impas.

Domnul Teodor Emil Popescu: Vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor colegi, Aºa este, trebuie sã plece. Pentru un sfert de orã sã atacãm numai actul pentru prima discuþie, primele douã minute, ca sã fie începutã discuþia, peste un sfertã de orã pleacã, ºi începem mâine din nou. Ca sã fie abordat acest document. Vã rog frumos sã fiþi de acord cu asta. Numai 10 minute, un sfert de orã. (Vociferãri în salã.)

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvãz: Mi se atrage atenþia din partea secretariatului, ceea ce este corect, cã este în procedurã de urgenþã ºi, în aceste... Numai pe procedurã, domnule Zoner, numai pe procedurã ºi, vã rog, nu mai mult de 2 minute.

Domnul Constantin ªerban Rãdulescu Zoner: Domnule preºedinte, Numai pe procedurã. Deci în cadrul unei ordonanþe de urgenþã se discutã doar amendamentele, dacã au fost fãcute. Eu am. Dar, dacã domnul secretar de stat pleacã, sau discutãm 10 minute ºi mâine uitãm ce am discutat sau o luãm de la început, eu zic cã mâine, în liniºte, cu calm, se poate discuta întreaga ordonanþã. Ce importanþã mai au 10 minute, cã între timp au mai trecut 5, de când s-a comunicat cã pleacã dupã un sfert de orã.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvãz: Vã mulþumesc, domnule Zoner. Ne aflãm în procedurã de urgenþã, trecem exact pe text, nu vom uita, cu siguranþã, domnule deputat, ce am discutat, pentru cã, din fericire, s-a inventat ºi stenograma. Deci, în aceste condiþii, trec direct la rugãmintea ca, pentru aceastã procedurã, comisia sesizatã în fond sã ne propunã timpii.

Domnul Teodor Emil Popescu: 5 ore.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvãz: Procedurã, domnule deputat Leonãchescu.

Domnul Nicolae Leonãchescu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vã rog, din partea Grupului parlamentar al PRM, sã verificaþi cvorumul.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvãz: Rog secretarii de ºedinþã, verificaþi cvorumul. Stimaþi colegi, vã informez cã cvorumul de lucru de astãzi este de 155 ºi ne aflãm sub covurmul de lucru. În aceste condiþii, insist îi invite în salã. Rog, din nou, liderii grupurilor parlamentare, insist, mãcar a celor care doresc ca dezbaterea acestei legi sã înceapã, sã îi invite pe colegi în salã. Stimaþi colegi, având în vedere sfertul de orã pe care ni l-a propus Ministerul Justiþiei, ca ºi faptul cã nu sesizez o creºtere substanþialã a cvorumului, distanþa este mare, în lipsã de cvorum suspend ºedinþa. Vã aºtept mâine dimineaþã, la ora 8,30, când se va relua ºedinþa, cu acest punct de pe ordinea de zi. Vã mulþumesc. ªedinþa s-a încheiat la ora 15,50.