Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 octombrie 2000

		Şedinţa a început la ora 8,45. Lucrările au fost conduse de domnul Andrei-Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Acsinte Gaspar şi Gherasim Gazi, secretari.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 10 octombreie 2000, a Camerei Deputaţilor, prima parte, cea destinată intervenţiilor, în care s-au înscris o serie de colegi. O să vă rog să respectaţi cu rigurozitate cele trei minute regulamentare.
		Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Stan. Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Baban. Este aici? Da. În cazul în care n-o să fie dânsul, o să fie domnul deputat Lazăr Lădariu, care este aici.
		Domnul Vasile Stan: Mulţumesc, domnule preşedinte. În numele meu şi al unor colegi din diferite formaţiuni politice, rog Biroul permanent să ceară Comisiei de buget-finanţe finalizarea raportului la Ordonanţa Guvernului nr.73 din 1999 privind impozitul pe venit. Cer acest lucru deoarece această ordonanţă deja a generat mari nemulţumiri prin prevederea ca să fie impozitate pensiile şi diferite interpretări generate de necunoscători din Ministerul de Finanţe. Fac precizarea că afirmaţiile Ministerului Muncii că doar 80.000 de pensionari sunt supuşi acestei impozitări, (impozitarea pensiilor care ajunge la sume care pot fi luate în seamă) eu mă îndoiesc de această cifră şi zic că este mult mai mare din cei 6 milioane de pensionari. A doua chestiune este că Ministerul de Finanţe dă interpretări greşite privind impozitarea sumelor care se plătesc pentru cazarea parlamentarilor în Hotelul Bucureşti sau în imobilele din Capitală. Această cazare nu este, aşa cum se interpretează, asigurată numai pentru luni, marţi şi miercuri sau pentru cele nouă luni, în afară de ianuarie, iulie şi august, când parlamentarii sunt în vacanţă. Un director necunoscător din Ministerul Finanţelor, semnând o adresă de răspuns la o adresă a Senatului, face această precizare că vor trebui impozitate sumele pentru zielele de joi, vineri, sâmbătă, duminică, pentru ianuarie, iulie şi august. Îi spun necunoscător pentru că, conform Legii 53/1991, un articol spune clar că va trebui asigurată cazarea parlamentarilor pe timpul mandatului. Deci nu se spune în Legea 53, în articolul respectiv, care n-a fost abrogat prin Ordonanţa 73/1999, că cazarea se asigură numai pentru luni, marţi şi miercuri. Şi ca să lămurim aceste nedumeriri şi aceste inconsecvenţe, rog încă odată Biroul permanent să ceară Comisiei de buget-finanţe să finalizeze raportul la ordonanţa respectivă. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Domnul deputat Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.
		Domnul Ştefan Baban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, "România, performeră în topul corupţiei mondiale." Suntem a 22-a ţară coruptă din lume, după ce cu zece-cincisprezece ani în urmă, statisticienii nici nu ne băgau în seamă. Nu atât pentru că am aparţinut lumii comuniste, căreia nu-i era deloc străin acest fenomen, ci pentru faptul fundamental că se manifesta în proporţii mai reduse decât astăzi. Locul 22 pe lista neagră l-am obţinut fără eforturi, pentru că la înfiinţarea şi consolidarea actualelor reţele mafiote au contribuit unele organisme guvernamentale, în fruntea cărora excelează F.P.S.-ul. Aici, în zona privatizării sau concesionării, s-au comis până acum cele mai mari fraude. Urmează comerţul ilegal de alcool, eludarea regimului vamal, comerţul cu petrol şi cu produse agroalimentare. Ce este mai grav este dimensiunea pe care a luat-o corupţia în aparatul administrativ din instituţiile publice. Practic, nu poţi obţine astăzi nici cea mai mică aprobare la o primărie sau circumscripţie financiară fără să dai mită. Ce fac organismele noastre statale pentru a stopa şi stârpi acest flagel? Rapoarte informative, prezentări de date statistice şi prea puţini vinovaţi trimişi în instanţă şi judecaţi pentru adevăratele lor fapte. În concluzie, mai nimic sau tergiversări care mai de care mai ridicole. În acest timp, mafia continuă să-şi vadă de treburile ei, subjugând în unele cazuri sectoare întregi. Fapt este că astăzi economia subterană în România atinge aproape 40% din PIB, iar această economie cuprinde în ea un număr impresionant de oameni puşi să apere ordinea economică şi juridică a ţării. Actele de corupţie la nivel naţional se înmulţesc pe zi ce trece, iar dezvăluirea lor arată limpede implicarea puterii politice şi administrative. Cazul F.N.I., privatizarea sau concesionarea fostelor IAS-uri, vânzarea flotei româneşti, devalizarea celor mai renumite bănci din România arată cum cele mai importante instituţii ale statului au fost compromise. Nici nu mai ştii astăzi ce este falsificat şi ce este original în produsele oferite de comerţul românesc şi nici nu mai poţi spune exact cine se face vinovat de această stare dramatică. Fapt este că în România, climatul economic se denaturează iar puterea de stat şi administrativă manifestă o indiferenţă condamnabilă în afara fenomenului. Străinătatea începe să realizeze adevărata dimensiune a corupţiei şi reacţionează în mod logic, ne evită. Dacă analizăm scăderea investiţiilor străine avem o primă dovadă în acest sens. Cei ce mai investesc astăzi în România sunt fie mari companii care reuşesc să-şi impună autoritatea şi se situează deasupra intereselor mafiei, fie indivizi care lucrează în complicitate cu mafia. Ne aflăm în apropierea campaniei electorale, adică în faţa unei dispute politice care va scoate în arenă noi şi noi fapte de corupţie sau jaf. Ele vor fi oferite mass-mediei ca ştiri de senzaţie şi poate vom mai scoate din luptă o personalitate coruptă. Problema este însă alta. Vor stârni aceste dezvăluiri indignarea care să declanşeze cu adevărat o acţiune la nivel naţional pentru eradicarea corupţiei? Este greu de răspuns atâta timp cât forţele care aspiră la câştigarea puterii încorporează şi oameni corupţi cu o putere financiară fantastică. Dar poate că este timpul să încercăm rezolvarea acestei probleme naţionale. Dacă nu pentru noi, atunci pentru generaţiile viitoare pentru care nu avem nici-o scuză că vor fi sacrificate. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregăteşte domnul deputat Garda Dezideriu Colomon.
		Domnul Lazăr Lădariu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am fost chemat săptămâna trecută de câţiva intelectuali români să mă conving asupra unor realităţi, de mine prea bine ştiute, de prin cele două judeţe, Harghita şi Covasna, şi m-am convins a mia oară că pe aceste pământuri strămoşeşti din inima ţării, pentru care în ultima vreme gazetarii ardeleni folosesc deja cuvântul "enclavă", ai senzaţia, după tot ceea ce este scris şi vorbit, că te afli undeva prin pusta ungară. În ceea ce priveşte limba română, de mult ea nu mai este în acele locuri acasă stăpână. De acolo pe unde armata română este considerată de erendentişti "forţă de ocupaţie", de unde poliţia şi jandarmeria României nu au dreptul, după ei, să-şi construiască nici măcar o cazarmă, de unde înălţarea unei troici ortodoxe este luată drept ofensă, de unde exponatele Muzeului Carpaţilor răsăriteni sunt împrăştiate prin subsoluri, trezindu-se în postură de vechil pe propria moşie, primarul Albert Almos uită că Municipiul Sfântu-Gheorghe nu-i un sat fără câini. De fapt, pentru ispărvile lui este cunoscut cale de şapte poşte, precum calul cel breaz. Conform prevederilor art.20 lit.i) şi 28 alin.1 din Legea 69/1991 privind administraţia publică locală, prin Hotărârea nr.76 din 25 august 2000, Consiliul local Sfântu Gheorghe hotărăşte organizarea, la data de 26 septembrie anul curent, a concursului pentru ocuparea postului de director al Teatrului "Andrei Mureşanu" din localitate. Se aprobă caietul de sarcini, este întocmit chiar regulamentul de organizare şi de desfăşurare a concursului, este mandatată comisia de examinare a candidaţilor. Concursul însă nu mai are loc. Motivul? Aşa vrea Almos Albert. Aşa se face că în timp ce pentru celălalt teatru, cel maghiar, "Tamasi şi Aron" concursul se organizează şi nimeni nu are nimic de obiectat, Teatrul "Andrei Mureşanu" continuă după un an şi două luni să rămână fără director. Urmarea: imposibilitatea unei desfăşurări normale a activităţii unei instituţii de cultură până mai ieri doar cu premii obţinute la festivaluri internaţionale, recunoscută pentru turneele din Germania, Belgia, Ungaria, din alte ţări ale Europei, prin participanţii numeroşi din Suedia, Japonia, Franţa, Elveţia, Belgia, Germania, Ungaria, Moldova, la festivalul de teatru "Atelier". Toate acestea, determinate de o amânare sine die, au dus şi duc la alterarea calităţii repertoriului, la tensiuni, la imposibilitatea deschiderii oficiale a stagiunii pe acest an, la deteriorarea imaginii Teatrului "Andrei Mureşanu", atât de apreciat până mai ieri doar. Intervenţiile, toate apelurile disperate au rămas fără ecou. Nici măcar unul din organismele abilitate să medieze şi să rezolve această situaţie nu a reuşit să-l convingă pe primarul Almoş Albert, adeptul soluţiei interimatului calculat, că e nevoie acolo de un director de teatru. Nesocotind, în stilul arhicunoscut care-l caracterizeaiză pe deplin, hotărârea 76/2000, încălcând flagrant legea şi, aşa după cum reiese din memoriul înmânat de domnul Dumitru Măciucă, prin care se cere domnului Ion Caramitru trecerea de urgenţă a instituţiei în subordinea Ministerului Culturii, consecvent politicii de discriminare, primarul municipiului a acceptat doar organizarea concursului pentru Teatrul maghiar de stat "Tamasi Aron", consfinţind astfel, prin politica lui, tendinţa de desfiinţare a singurei instituţii româneşti profesioniste de cultură din judeţul Covasna. Nu e deloc lipsită de importanţă precizarea că în programul de autoguvernare al UDMR pentru perioada 2000-2004, pct.2 referitor la cultura profesionistă subliniază: "Este necesară regândirea, adică transformarea statutului Teatrului "Andrei Mureşanu". S-ar recomanda transformarea lui în teatru adoptat, adică de găzduire." Adică, în traducere liberă, şi în interpretarea abuzivă a legii şi a Hotărârii 76/2000, Albert Almoş, care se închipuie un stăpân absolut pe propria moşie, Teatrul "Andrei Mureşanu" trebuie să fie un fel de remorcă adaptată hachiţelor dumnealui, în dispreţul total al legii şi al bunului-simţ. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Domnul deputat Garda Dezideriu Coloman. Se pregăteşte domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso.
		Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Silvicultorii, cei mai înverşunaţi adversari ai retrocedării pădurilor foştilor proprietari, după ce, în cursul anului 2000, au contribuit la tăierea a circa o cincime din pădurile care trebuia să revină populaţiei, conform Legii nr.1 din 2000, acum, o dată cu venirea toamnei, încearcă să introducă noi restricţii în defavoarea celor care aşteaptă de un deceniu reîmproprietărirea lor. Unul dintre procedeele cele mai speculative reprezintă propunerile ICAS-ului spre exceptare de la restituire a unor noi aripi protejate cu păduri destinate ocrotirii unor specii din fauna cinegetică, cum ar fi cerbul carpatin, ursul brun, mistreţii şi cocoşul de munte. Prin această reglementare, realizată de domnul ministru Romică Tomescu şi de colaboratorii săi, se încearcă deposedarea de terenurile cu vegetaţie forestieră a numeroşi cetăţeni, organe juridice şi composesurate, obşti de moşneni, obşti de răzeşi, fapt ce încalcă grosolan normele de drept din România, pentru că este ilegal ca după promulgarea legii să se introducă numai reglementări prin care proprietarii să fie deposedaţi de terenurile forestiere pentru care au aşteptat aproape un deceniu. Este foarte ridicolă această reglementare, pentru că, conform Legii nr.103 din 1996, cele trei fonduri de vânătoare sunt în prezent gospodărite de Regia Naţională a Pădurilor şi nici nu există un plan de cedare a acestor fonduri, adică pentru a fi scoase la licitaţie. Deci, întregul fond forestier, indiferent de natura proprietăţii, se va gospodări şi în viitor prin satisfacerea ţelurilor cinegetice. În acest context, este de neînţeles separarea şi divizarea fondurilor de vânătoare după natura rolului lor de protecţie, cât timp ambele au declarat acelaşi scop şi se întrepătrund între ele, iar vânatul ocrotit nu are o suprafaţă precis delimitată în care se habitează. Exceptând cocoşul de munte, vânatul mare este în permanentă mişcare, nu respectă încadrările în diferite funcţii de protecţie a arboretelor. Populaţia interesată în retrocedare nu are atitudine potrivnică faţă de gospodărirea fondurilor de vânătoare în continuare de Regia Naţionapă a Pădurilor. Ei au înţeles că, conform Legii 103, art.16 alin.3 şi 4 vor beneficia mai mult astfel prin primirea cotei-părţi din profitul obţinut. Organele silvice care vor administra în continuare patrimoniul forestier naţional...
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Timpul, domnule deputat!
		Domnul Dezideriu-Coloman Garda: Încă o propoziţie încă. ...sunt obligaţi să-şi respecte prevederile amenajamentelor întocmite. Deci este un nonsens exceptarea acestor păduri de la retrocedare. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso. Se pregăteşte domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Dan Emanoil Barbaresso: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, P.D.S.R.-ul se confruntă cu o gravă criză de cadre. Cum altfel ne-am putea explica includerea în staful electoral al domnului Ion Iliescu a unui om care este deja cu un picior în groapă. E greu de înţeles cât de puţină compasiune pot arăta liderii P.D.S.R.-ului faţă de grelele suferinţe ale unui slujitor credincios al partidului. Gheorghe Pascu a fost numit din nou trezorier al campaniei electorale a lui Ion Iliescu. La cei 63 de ani ai săi, Gheorghe Pascu este extrem de obosit şi bolnav. Mai grav încă. Gheorghe Pascu este bolnav cu capul. În urmă cu câteva luni, trezorierul P.D.S.R.-ului era internat la Spitalul "Sfântu Ion" cu diagnosticul: hipertensiune arterială şi accident vascular acut cerebral. Unul dintre medicii care îl tratau spunea atunci: "Pacientul este într-o stare în care nu poate fi deranjat". O asemenea situaţie este desigur de natură să ne îngrijoreze. Ca orice creştin adevărat, am încercat un sentiment de milă faţă de starea sănătăţii lui Gheorghe Pascu. La urma urmei, ce importanţă mai avea că Gheorghe Pascu fusese convocat tocmai în acele zile de magistraţi în faţa Comisiei rogatorii. Ce dacă Adrian Costea livrase, la sfârşitul lunii mai 1996, pe adresa lui Pascu, un milion de materiale electorale pentru campania lui Ion Iliescu. Pe cine mai interesa că aducerea în ţară a acestor materiale se făcuse ilegal, eludându-se plata taxelor vamale. Ce mai conta că magistraţi ai unui stat străini anchetau în ţara noastră ilegalităţi comise de cei care guvernaseră România? Cui îi mai păsa de contrabanda cu afişe electorale, evaziunea fiscală, de încălcarea Legii electorale, de spălarea banilor în străinătate? Nimeni nu putea fi atât de lipsit de omenie încât să-i cheme în faţa instanţei un bătrân aflat în pericol de moarte, care fusese internat de urgenţă în spital. P.D.S.R.-ul rămâne însă indiferent la suferinţele oamenilor săi. Când vine vorba de campanie electorală, sănătatea membrilor P.D.S.R. trece pe planul al doilea. Ar trebui să vă gândiţi, domnilor din P.D.S.R., la viaţa grea al lui Gheorghe Pascu. Ar trebui să ştiţi că problemele sale nu sunt de ieri, de azi. Gheorghe Pascu a intrat în politică în 1960. Doi ani mai târziu, termina şcoala de partid. După o scurtă perioadă de încadrare la Conmitetul raional UTM "23 August" era transferat la U.T.C. Bucureşti. Partidul avea nevoie de oameni devotaţi, simpli şi muncitori. Aşa se face că fostul electrician al Întreprinderii "Drum nou" devine în 1982, la vârsta de 45 de ani, licenţiat în ştiinţe politice, specializarea ştiinţe politice, economice, ale prestigioasei Academii Bulă "Ştefan Gheorghiu". Studiile şi experienţa: Gheorghe Pascu a făcut parte în iunie 1999 din comisia de predare a patrimoniului C.C. al P.C.R. Cele trei decenii în care a fost activist al partidului recomandă fără îndoială pe Gheroghe Pascu drept omul potrivit pentru a se ocupa de banii lui Ion Iliescu. Modul în care a gestionat campania din 1996 ne-a arătat tuturor că trezorierul P.D.S.R. este oricând gata să încalce legile ţării de dragul partidului şi al şefului său. Nici măcar vârsta nu e un aşa de mare inconvenient. Este normal ca de campania unui septuagenar să se ocupe un coleg de generaţie. Singurul mare semn de întrebare în ceea ce priveşte performanţa lui Gheorghe Pascu rămâne grava lui boală mintală. Pe de o parte, Doamne fereşte! suprasolicitarea sau rezultatele anchetei referitoare la contrabanda cu afişe i-ar putea provoca un nou accident vascular cerebral. Pe de altă parte, nimeni nu...
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Domnule deputat, timpul!
		Domnul Dan Emanoil Barbaresso: Imediat. 10 secunde. Pe de altă parte, nimeni nu poate garanta că mintea lui Gheorghe Pascu este şi va rămâne limpede. Sănătatea şubredă şi vârsta domniei sale ridică mari semne de întrebare. Nu ne-ar mira de loc ca venerabilul Gheorghe Pascu să uite pur şi simplu modul în care a fost finanţată campania lui Ion Iliescu din 2000. Sau poate acesta e chiar motivul numirii sale în funcţia de trezorier. Să-l punem pe Pascu, şi-au spus liderii P.D.S.R.-ului, e bătrân şi bolnav! Sau moare sau uită!
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Se pregăteşte domnul deputat Vetişanu. E aici? Nu. Domnul deputat Octavian Bot, care este aici.
		Domnul Dan Coriolan Simedru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt nevoit să iau poziţie faţă de o acţiune antieuropeană şi antinaţională produsă de Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională, care a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii 151 din 1998 privind dezvoltarea regională în România prin care se propun schimbări ale actualului cadru instituţional referitor la dezvoltarea regională din România. Principalul obiectiv al acestui proiect de ordonanţă de urgenţă este centralizarea iniţiativelor de dezvoltare regională din România prin crearea în fiecare regiune a unei direcţii generale de dezvoltare regională ca structură subordonată Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională. Aceste direcţii urmează să preia atribuţiile actualelor agenţii pentru dezvoltare regională care, în condiţiile cadrului legislativ existent, conform cu deciziile Comisiei europene sunt create ca organisme neguvernamentale a căror activitate este coordonată de către reprezentanţii administraţiei publice locale prin consiliile de dezvoltare regională. Această intenţie contravine principiului subsidiarităţii şi continuării procesului de descentralizare şi este în dezacord cu tratatele şi regulamentele Uniunii Europene la care România a aderat. Totodată, având în vedere necesitatea întăririi autonomiei locale şi faptul că programul PHARE a alocat surse financiare şi efort în formarea agenţiilor pentru dezvoltare regională, iar alte programe se află în derulare sau în curs de a fi contractate, o schimbare în acest moment a părţilor contractante va implica modificări în memorandumul de finanţare pe 1998 şi 2000 şi chiar pierderea fondurilor aprobate. Acest demers de modificare constituie un motiv de îngrijorare pentru comisia europeană, care a fost exprimat prin scrisoarea adresată ministerului afacerilor esterne al României din 5.X,2000, considerându-l ca o redefinire pripită a statutului şi rolului agenţiilor pentru dezvoltare regională prin care există posibilitatea slăbirii acestor instituţii, subminându-le capacitatea de a gestiona progamul PHARE pe 2000. În aceste condiţii, se consideră în acea scrisoare neavenită posibilitatea ca autorităţile române să considere corespunzătoare adaptarea noii legislaţii în domeniu, fără consultarea şi schimbul de păreri cu comisia europeană. În încheiere, ţinând cont că Legea 151 din 1998 a fost aprobată de Parlamentul României iar proiectul de ordonanţă de urgenţă este supus aprobării fără o consultare prealabilă a autorităţilor locale, neavând nici avizul forului legislativ, apreciez că este inoportună promovarea unui astfel de act normativ şi, în consecinţă, solicit să nu fie promovat proiectul de ordonanţă privind modificarea Legii 151. Domnule prim-ministru, Prin această acţiune aţi devenit un antieuropean, parcă aţi fi un premier al P.D.S.R.-ului.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Domnul deputat Bot Octavian. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Nicolescu.
		Domnul Octavian Bot: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Uniunea Forţelor de Dreapta s-a numărat printre partidele care au condamnat regimul Miloşevici din Iugoslavia, susţinând hotărârea României de a se alătura forţelor NATO. La vremea respectivă, când toate ţările occidentale, ţări cu democraţii consolidate şi verificate de-a lungul anilor, luau atitudine împotriva naţionalism-comunismului instaurat de Miloşevici, în totală discordanţă cu opinia lumii civilizate, P.D.S.R., în frunte cu Ion Iliescu, alături de Partidul România Mare, în frunte cu Corneliu Vadim Tudor, îl apărau pe dictatorul Miloşevici. Motivul invocat ca argument – susţinerea populară de care s-ar bucura acesta şi, în consecinţă, indiferent ce s-ar întâmpla în Iugoslavia, organismele internaţionale ar trebui să închidă ochii. Susţinerea populară de care se făcea atâta caz nu era altceva decât frica insuflată oamenilor prin metode specifice regimurilor totalitare, metode familiare de altfel domnului Ion Iliescu. Am putea spune de fapt că presupusa şi invocata încredere de care se bucura Miloşevici era similară cu cea de care se bucura Ceauşescu în România. Ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia arată limpede că poporul sârb s-a lepădat de Miloşevici. Evenimentele petrecute aici, în ultimele zile, când Miloşevici a fost părăsit de toată lumea, inclusiv de armată şi poliţie, vin să confirme justeţea opţiunii pe care a avut-o România în problema NATO – Miloşevici. Îmi permit să pun o întrebare, evident retorică, prilej de meditaţie pentru cei care-l susţin pe Ion Iliescu pentru încă un mandat de preşedinte al României. În ce situaţie s-ar afla azi România faţă de Occident în raport cu realitatea din Iugoslavia dacă Ion Iliescu ar fi fost preşedintele României în momentul când trebuia să se decidă sprijinirea forţelor NATO? Evident, acum am fi singuri împotriva tuturor. Ne putem aşadar imagina ce s-ar întâmpla dacă România ar fi condusă din nou de Ion Iliescu.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Domnul deputat Mihai Nicolescu. Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Popa. Este aici? Nu. Vasile Vetişanu. Se pregăteşte domnul deputat Constantin Cotrutz. Este? Este. Domnul deputat Nicolescu, aveţi cuvântul.
		Domnul Mihai Nicolescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este foarte interesant că o serie de colegi din anumite partide sunt foarte îngrijoraţi de situaţia oamenilor din P.D.S.R. şi chiar a partidului în sine. Consider că ar fi normal ca stimaţii noştri colegi care sunt aşa de îngrijoraţi, să se preocupe în mod deosebit de rezolvarea problemelor din propriile partide, pentru că nu sunt probleme în aceste partide de care trebuie să se ocupe. Şi cred că un astfel de tratament ar fi benefic pentru activitatea politică din România, pentru situaţia pe care o avem astăzi în România. Vă rog să-mi permiteţi să preuzint declaraţia politică intitulată "Un S.O.S. din partea institutelor de cercetare care sunt programate a fi vândute pe bandă rulantă de către Fondul Proprietăţii de Stat." Orice naţiune care se respectă susţine în mod evident activitatea de cercetare şi învăţământ de toate gradele. Acestea au menirea de a forma cadre, de a revoluţiona şi eficientiza economia prin progresul ştiinţific şi tehnic. La noi, în această perioadă de tranziţie spre economia de piaţă, problemele amintite par mai abstracte şi mult mai dificil de realizat. De acestea, de foarte multe ori, se ocupă persoane care nu au lucrat în domeniile respective şi pe care nu le susţin suficient pentru reformă şi funcţionare. De aici şi foarte multe sincope şi chiar demolări ale unor structuri de rezistenţă a economiei naţionale. Recent, salariaţii din cadrul Institutului de studii şi proiectări pentru îmbunătăţiri funciare, membri ai sindicatului liber din institut, organizaţie sindicală afiliată la Federaţia sindicatelor lucrătorilor din cercetare-proiectare din România, din cadrul Confederaţiei CNSRL Frăţia, aduc la cunoştinţă unele aspecte din activitatea institutului, precum şi intenţia FPS-ului de a vinde totul cât mai repede, deci şi acest institut, fără să ţină cont de importanţa strategică a acestuia. Institutul are în obiectivul de activitate, ca specific de bază, executarea lucrărilor de cercetare, dezvoltare, proiectare în domeniul agriculturii, studii şi proiecte în domeniul îmbunătăţirilor funciare, amenajării teritoriului dezvoltării rurale, alimentărilor cu apă, protecţiei mediului. În arhiva şi fondul de date din cadrul institutului se regăsesc informaţii deosebit de importante privind teritoriul României, din punct de vedere topografic, geodezic, geotehnic, hidrologic, hidrogeologic, pedologic şi care, în cea mai mare parte, au un caracter "secret militar şi de stat". ISPIF-ul a fost implicat în ultimii ani în rezolvarea problemelor apărute ca urmare inundaţiilor, alunecărilor de teren, programe antisecetă, asigurând documentaţii tehnico-economice corecte şi bine fundamentate. De activitatea institutului sunt legate mari sisteme de irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, diguri de apărare, baraje. Urmărindu-se o bună protecţie şi conservare a solului, precum şi o utilizare raţională şi eficientă a apei de irigaţie, se consideră că ISPIF-ul are forţa umană şi tehnică pentru a participa efectiv la lucrărilor de modernizare a obiectivelor strategice. Din păcate, FPS-ul, în graba de a realiza aşa-zisa "privatizare", se grăbeşte şi nu ţine cont de consecinţele nefaste ale acţiunii sale. În programul de vânzare oricum şi la orice preţ doreşte ca şi acest institut să fie divizat şi apoi vândut. Ne întrebăm de ce acest interes de divizare a institutului şi scoatere a centrului de detecţie satelitară, care este unic în România şi care asigură scanarea întregii suprafeţe a ţării, detectând starea culturilor, inundaţiilor, alunecărilor de teren şi alte fenomene? Este vorba de neştiinţă, ignoranţă sau de interese ale FPS-ului de a-şi depăşi planul de vânzări fără nici o logică şi fără să ţină cont că acest institut are o activitate unitară? În timp ce Departamentul de control al Guvernului, într-un raport al său, arată că această divizare nu reprezintă o soluţie, ci o disiminare de forţe, o lipsă de coerenţă, o fraudă la adresa ţării, FPS-ul ignoră normalitatea şi persistă în acţiunea sa de vânzare şi a institutelor de cercetare şi de demolare a economiei româneşti, iar în cazul acestui institut acţiunea reprezintă chiar un pericol la securitatea naţională. Având în vedere situaţia creată de această atitudine a FPS-ului faţă de Institutul de studii şi proiectări pentru îmbunătăţiri funciare şi de alte unităţi de cercetare-dezvoltare asemănătoare, de la tribuna Parlamentului României, cu mult respect, solicit, în numele Partidului Democraţiei Sociale din România, ca domnul prim-ministru Mugur Isărescu să intervină şi să stopeze acţiunea de divizare şi de vânzare a activelor institutelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare şi să acorde acestora importanţa strategică menţionată în programul de dezvoltare pe termen mediu al României. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Constantin Cotrutz, se pregăteşte domnul deputat Mihai Vitcu. Aveţi cuvântul!
		Domnul Constantin Cotrutz: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Scandalul "medicilor pe bandă rulantă" este încă în prim planul presei. Descoperit tradiv şi nu de către autorităţile române competente, cazul poate avea consecinţe incalculabile asupra învăţământui romînesc în general, într-o perioadă când oficialii Ministerului Educaţiei se tot bat cu pumnul în piept, arătându-şi realizările reformei. Cu toate încercările unora şi altora de a arunca vina asupra universităţii ieşene, for academic cu o îndelungată şi fructuoasă tradiţie, vina este, atât din punct de vedere juridic, cât şi moral, a rectorului Universităţii Ecologice, Dolphi Drimer, în solidar cu MEN. În toate analizele dedicate cazului, se uită să se menţioneze faptul că Universitatea de medicină şi farmacie "Grete Popa" Iaşi nu avea competenţa (profesorii nu sunt detectivi) necesară de a verifica vreun dosar al licenţiabililor, din moment ce profesorul Drimer a garantat pentru ei şi ministerul i-a arondat la Iaşi. Graba cu care MEN-ul a depus plângere penală împotriva unor cadre universitare este cel puţin suspectă şi oferă argumente în plus celor care susţin că la mijloc nu este decât un scandal politic. Iar a incrimina întreg corpul profesoral de la Iaşi doar pentru că s-a solidarizat cu rectorul Carol Stanciu denotă o tactică nefericită. Cine, dacă nu ministerul de profil, în orice domeniu am discuta, poartă răspunderea unor fapte juridice în care sunt implicaţi cetăţenii din propriul stat în relaţii cu străinii? Rechizitoriul Parchetului Curţii Supreme reţine, în atenţia rectorului şi decanului de la Universitatea de medicină şi farmacie "Grete Popa" Iaşi fapte cum nici celui mai înrăit escroc nu i se pot imputa! Fals intelectual, uz de fals, fals în declaraţii, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată, neglijenţă în serviciu. Dincolo de faptul că ultimele două infracţiuni nu pot fi săvârşite în acelaşi timp, deoarece sub raportul laturii subiective una prezintă intenţia directă, iar cealaltă culpa, nu este clar, nici măcar pentru cel mai agramat student de drept, cum s-au încadrat faptele invinuiţilor în dispoziţiile Codului Penal. Forţarea aceasta este mai degrabă bombastică decât obiectivă şi profesionistă, iar un proces corect şi imparţial va avea darul de a scoate adevărul la iveală. Dacă tot se erijează în apărători ai unor abilităţi ale învăţământului românesc, i-am putea întreba pe domnii din MEN: De ce tocmai acum, înaintea alegerilor generale au declanşat scandalul referitor la un examen de licenţă desfăşurat acum 2-3 ani? Dacă din paginile ziarelor lupta se doreşte a fi mutată în instanţă, ar trebui să se ştie că există şi argumente solide, din punct de vedere juridic, ce îi apără de răspundere pe "vinovaţii" de la Iaşi. Unul dintre acestea ar fi cel potrivit căruia autonomia universitară permite, conform Legii 84/1995, republicată, stabilirea propriei metodologii de organizare şi acordare a licenţelor. Cât priveşte acuzarea de luare de mit㠖 50 de mii de dolari o diplomă, nu poate fi decât o glumă proastă! Cu tot respectul pentru învăţământul românesc, dar care student occidental ar fi riscat aceşti bani pentru un act fals, când îşi putea procura bine mersi orice diplomă de pe Internet cu mai puţin de 200 de dolari? Acuzaţiile în serie care se tot aduc au într-adevăr darul de a discredita sistemul educaţional românesc, unul din puţinele resorturi valoroase care ne mai rămăseseră astăzi. Răspunzători pentru acest fapt nu se fac, însă, câţiva profesori universitari, răspunzători sunt doar cei chemaţi prin lege să asigure buna desfăşurare, cadrul organizatoric al învăţământului – responsabilii din Ministerul Educaţiei Naţionale. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Mihai Vitcu, se pregăteşte domnul deputat Petru Bejinariu.
		Domnul Mihai Vitcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Daţi-mi voie ca, înaintea prezentării declaraţiei politice cu privire la cadrul legislativ deteriorat de actuala putere, să exprim un punct de vedere cu privire la o secvenţă din meciul Italia-România. Nu-i prima dată când de la această tribună parlamentară au fost făcute observaţii critice la adresa Televiziunii naţionale – Canalul 1. Alături de mulţi alţii, care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de profesionalismul unor oameni de televiziune, mă asociez astăzi şi eu. Voi aminti o singură secvenţă, ce a prefaţat meciul Italia-României şi care a accentuat gustul amar al unei înfrângeri ruşinoase. Atunci când echipele au intrat pe teren şi când intonarea Imnului de stat al României urma a fi ascultat de milioane de telespectatori, exact atunci, crainicul Televiziunii române, Ionel Stoica, anunţa grăbit că urmează 2 minute şi jumătate de publicitate, eliminând cu bună ştiinţă această secvenţă, ce creează o anumită stare de spirit. Nu comentez un asemenea demers, las la latitudinea opiniei publice să judece profesionalismul şi, mai ales, patriotismul unor oameni ai Televiziunii naţionale romîne. Şi, acum, intervenţia mea asupra cadrului legislativ deteriorat din România de astăzi. Dintr-un program vechi cu origini arabe am reţinut că "În ţara în care şeicul doarme, conduce cămila". Parafrazând acest proverb, aş spune că în ţara, în care conduce Guvernul, Parlamentul să vede nevoit să joace bâza! Şi cine dă în mintea copiilor, se prosteşte! Nu din propria iniţiativă, cât, mai ales, din cauza Guvernului, care obligă Parlamentul să piardă timpul cu tot felul de greşeli grave, promovate prin ordonanţe de urgenţă, ordonanţe emise cu sutele de actualul executiv naţional, compus din CDR-astăzi, CDR 2000, PNL, PD, UDMR. Voci din sală: Şi dumneavoastră?
		Domnul Mihai Vitcu: Nu suntem încă la guvernare, domnilor! O să fim... şi n-o să conducem cu ordonanţe! Dar câte anomalii nu cuprind aceste acte legislative scoase pe bandă rulantă şi semnate de Victor Ciorbea, Radu Vasile sau Mugur Isărescu? Asumarea răspunderii Guvernului – şi e o euforie a ordonanţelor de urgenţă! – a sufocat şi viciat, în acelaşi timp, cadrul legislativ general. Pe ordinea de zi a Senatului şi Camerei Deputaţilor se află în permanenţă la dezbateri ordonanţe de urgenţă, unele dintre ele sunt emise acum un an sau doi şi multe nu respectă regimul constituţional dedicat acestor reglementări. Ordonanţele guvernamentale, cu atât mai mult ordonanţele de urgenţă, ar trebui emise de Guvern doar în timpul vacanţelor parlamentare sau în unele situaţii limită. Acest lucru s-ar putea întâmpla doar în baza unei legi speciale de abilitare emisă de Parlament, ulterior, aceste ordonanţe urmând a fi aprobate de Senat şi Camera Deputaţilor. În timpul Guvernării Văcăroiu au fost emise – în 4 ani! a se reţine, domnilor! – 12 ordonanţe. Dintre acestea, 4 au fost impuse de rectificările bugetare anuale şi 2 de alegerile locale şi generale. În perioada 1996-2000, nici nu cred că se mai pot număra sutele şi sutele de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă furişate pe sub masa Legislativului, ca al cincilea as al unui măsluit joc de poker! De multe dintre aceste ordonanţe nici nu s-ar fi auzit, dacă opoziţia sau presa nu ar fi cerut lămuriri asupra lor. Accentuez, în final, faptul că, volens-nolens, parlamentarii actuali se regăsesc, în acest sfârşit de mandat, într-o ipostază absolut ingrat㠖 aceea de a mătura nişte ordonanţe de urgenţă, care, deja, şi-au făcut efectul şi dintre care multe sunt desuete. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Petru Bejinariu, se pregăteşte domnul deputat Şteolea.
		Domnul Petru Bejinariu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Intitulez intervenţia de astăzi: "Este învăţământul nostru superior particular o alternativă reală?" Învăţământul din România are o mare şi valoroasă tradiţie, bucurându-se încă de o bună apreciere în Europa şi în lume. Începând cu anul 1990, au început să se organizeze universităţile particulare, iniţial, pornind pe baza legii de înfiinţare a societăţilor comerciale. La această dată, după 10 ani, 20 de universităţi particulare şi-au întocmit dosarele şi le-au înaintat la Consiliul naţional de acreditare, urmând ca Parlamentului României să voteze legea înfiinţării lor. Încă 49 de universităţi, care au avizul de funcţionare, vor parcurge calea spre obţinerea legii de înfiinţare. Recent, comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a audiat 19 rectori de universităţi particulare pe această temă, Universitatea ecologică din Bucureşti fiind amânată de la audiere, din cauza iniţierii lanţului de falsuri în eliberarea diplomelor de medic stomatolog. Iată doar trei constatări: 1. În ultimii ani, în opinia nu numai a mea, asistăm la proliferarea învăţământului superior particular, învăţământ promovat atât de activ şi sau numai pe motive economice. Astăzi, în Bucureşti, sunt în activitate 31 de universităţi particulare, iar în fiecare judeţ cel puţin o universitate. Spunem "proliferare", deoarece facultăţile şi specializările nu reflectă nici cerinţele societăţii româneşti actuale şi nici în perspectivă. Există în pregătire, bunăoară, un număr exagerat de mare de jurişti şi economişti, aşa încât mai mult de jumătate din aceşti absolvenţi nu vor putea, nici teoretic, să fie absorbiţi de piaţa muncii. Şi mai spunem "proliferare" întrucât puţine au rămas universităţile care nu au filiale răspândite în mai toate oraşele ţării, probabil, urmează comunele mari. Este adevărat că, prin dezvoltarea bazei materiale, unele universităţi au devenit o reală alternativă la învăţământul de stat şi chiar mai mult. 2. Sunt şi universităţi şi colegii particulare care nu vor deveni niciodată o alternativă reală la învăţământul de stat. Multe colegii pentru institutori, de exemplu, cu un mod nou de organizare a concursului de admitere, fără probe pentru muzică şi dicţie, cu învăţământ doar sâmbăta şi duminica, fără şcoală de aplicaţii şi fără asistenţa psiho-pedagogică competente, nu au cadrul corespunzător pentru formarea de învăţători. La un memoriu adresat Ministerului Educaţiei Naţionale, după ce mi se comunică precum cum că: "Aspectele sesizate de dumneavoastră în mare parte sunt adevărate", în final, se scrie: "Absolvneţii acestor instituţii vor face faţă exigenţelor pe care le presupune munca de învăţător şi educator." Iată cât de puţin cunoaşte domnul ministru Andrei Marga cum se formează acum învăţătorii! 3. Constatăm o oarecare manipulare a opiniei publice şi, mai cu seamă, a tineretului. Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir face un anunţ (şi citez direct din acesta): "Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, acreditată de Guvernul şi Senatul României". Interesant! Iar la invitaţii scrie: "Înscrierile se fac în Hotelul Dobrogea, în Satul de vacanţă Constanţa, capătul tramvaiului nr. 100. Acte necesare: diplomă de bacalaureat sau adeverinţă de absolvire" – deci, fără bacalaureat. Şi continuă astfel de anunţuri. De aceea, noi socotim că Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul naţional de acreditare, Guvernul au datoria de a redimensiona învăţământul superior particular şi de a adopta măsuri clare şi foarte ferme, menite să-l aşeze în zona de autentică competenţă, de reală profesionalitate, pentru formarea specialiştilor mileniului trei. Mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Petru Şteolea. Şi doresc să ştiu dacă au apărut domnii deputaţi Vetişanu sau Popa Nicolae. Nu. Deci, aveţi cuvântul!
		Domnul Petru Şteolea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Intervenţia mea de astăzi are un titlu: "Imaginea căderii economice şi sociale în România. Exemplificare: judeţul Hunedoara." Este un fapt cunoscut, este un fapt certificat de o realitate tristă că după 1996 judeţul Hunedoara a ajuns să fie "fruntea" căderii economice la nivel naţional. Este starea la care l-a adus o politică demolatoare dusă la nivel naţional de puterea actuală cu o exemplificare clară, concretă şi dramatică la nivel local în Hunedoara - putere actuală, care, la nivelul judeţului Hunedoara a fost, culmea, reprezentată de Partidul Democrat Social Român şi Partidul Democrat partide a căror programe politice, după câte cunosc, prevăd diminuarea şomajului şi nu creşterea acestuia. Singura valenţă a politicii de dezindustrializare forţată din judeţul Hunedoara a fost disponibilizarea de personal. Ocupă, în momentul de faţă, judeţul Hunedoara, locul 1 în ceea ce înseamnă rata şomajului în România. Este un loc total neonorant! S-a schimbat harta economică a judeţului, implicit, harta economică a ţării. Au fost închise mine de aur din zona Apusenilor, mine de cupru din zona Deva, mine de fier din zona Poiana Ruscăi şi Boiţa Haţeg şi, la fel, lucru arhicunoscut, mine de cărbune din Valea Jiului. S-a închis fluxul primar (producţia de fontă) la Combinatul siderurgic Hunedoara, penultimă uzină cu acest specific de producţie aflată în funcţiune la nivel naţional; semicocseria de la Combinatul siderurgic Călan – aici, lichidarea a ajuns să fie de natură fizică: se vinde şi se taie tot! la fier vechi! S-au scos din circulaţie căi de comunicaţie – din 1997, calea ferată Deva-Brad n-a mai fost pusă în funcţiune. S-a sistat programul demarat în 1995, de modernizare a drumurilor judeţene din Ţara Moţilor. A căzut industria de apărare, la 6-8%, nivel de producţie, faţă de anii 1990-91, la Uzina mecanică Orăştie. Programul de construcţii hidroenergetice pe râul Strei s-a redus la nivel de 10% faţă de anii 1990-1991. Agricultura se află în cădere liber㠖 exemplificator, în ultimii 3 ani, pentru îmbunătăţiri funciare-investiţii nu s-a acordat nici un leu! De fapt, este o părere larg împărtăşită în judeţul Hunedoara: se transpune aici acea acţiune demolatoare a anilor 1990-91, de lichidare a c.a.p.-urilor, dar translatată la lichidarea unităţilor industriale! Pe lângă aceste fapte, a avut loc o destabilizare instituţională, a avut loc o marginalizare totală a judeţului Hunedoara. Astfel: în domeniul de privatizare, judeţul Hunedoara ţine de Filiala teritorială Arad, subordonată Sucursalei teritoriale Timişoara; în domeniul silviculturii, al treilea judeţ ca suprafaţă forestieră în România, judeţul Hunedoara, ţine de Inspecţia silvică Timişoara; în domeniul gospodăririi apelor, fapt unic! judeţul Hunedoara ţine de 3centre – Oradea, Târgu Mureş şi Craiova; în transportul energiei electrice ţine de Timişoara; în dezvoltarea regională, ţine de Timişoara; în protecţia plantelor, ţine de Alba Iulia; şi, ultimul domeniu, ca decizie guvernamentală, în ceea ce înseamnă îmbunătăţirile funciare, a ajuns să ţină de centrul de la Sibiu. Aceste lucruri creează, de fapt, o stare: că judeţul Hunedoara este neglijat total! Am intervenit în diverse ipostaze şi a fost datoria mea morală şi legală, în calitate de deputat de Hunedoara să intervin la aceste decizii decizii injuste. Am bătut la uşi închise ale Guvernului, în fapt la urechea surdă a celor trei Guverne de după 1996. S-a manifestat în judeţul Hunedoara (fapt unic în România, după 1996) şi o instabilitate de natura conducerii manageriale a judeţului, conducere politică, de altfel: judeţul Hunedoara a avut nu mai mult de 4 prefecţi, trei PSDR şi unul PNŢCD (sperăm că cel numit în urmă cu o săptămână, să fie ultimul) şi 3 subprefecţi UDMR! Unul, recunosc, din motive obiective, Dumnezeu să-l ierte! a trebuit să plece... Este o lipsă totală de consideraţie şi de interes pentru ceea ce înseamnă problemele judeţului Hunedoara. Este opinia populaţiei judeţului Hunedoara, este acea credinţă că a avut loc o răzbunare a actualei puteri în ceea ce înseamnă soarta acestui judeţ. A avut loc o răzbunare, motivată de mişcările sociale din 1990-91, din 1999 ale metalurgiştilor, minerilor, ale constructorilor, ale energeticienilor. Mulţi cred că în judeţ, după plecarea actualei puteri (sper!) va trebui instaurată starea de necesitate. Sunt stări de fapt, care, logic, trebuie să dea de gândit celor care au guvernat acolo, celor care au guvernat la Bucureşti. Cineva va trebui să răspundă! Mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul deputat Vetişanu a apărut? Nu. Domnul deputat Nicolae Popa? Nici dânsul. Deci, cu această ultimă intervenţie, a domnului deputat Şteolea, s-a terminat prima parte a şedinţei noastre. Rog liderii de grupuri să asigure prezenţa în sală a tuturor care s-au semnat pe listele de prezenţă!
		Stimaţi colegi, Îi mai aşteptăm un pic pe cei doi secretari. Ca să putem începe şedinţa în mod regulamentar, rog să fie anunţaţi de secretarele dânşilor, ca să vină în sală! Trebuia, practic, să fie mai demult aici! Nu putem începe şedinţa, fără secretari de şedinţă! Regulamentul este foarte strict, în această chestiune! Pe urmă, vedem noi cum e cu cvorumul! Suntem ţinuţi de la începerea şedinţei de lipsa secretarilor de şedinţă! Am rugat de două ori să vină în sală, acum am rugat să fie chemaţi telefonic! Să vedem pe unde sunt... Nu putem să pornim şedinţa încălcând regulamentul nostru! Domnul vicepreşedinte Andrei Ioan Chiliman este asistat de domnii Acsinte Gaspar şi Gherasim Gazi, secretari.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Domnul secretar Miclăuş este înlocuit astăzi de domnul deputat Acsinte Gaspar, ca secretar de şedinţă, iar domnul deputat Ciontu de domnul deputat Gherasim Gazi, care trebuie să apară. Ca atare, putem începe şedinţa noastră. Vă informez că, din totalul celor 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 226, 117 fiind absenţi. Din cei 117, 16 participă la alte acţiuni parlamentare, şi anume 8 sunt membri ai Guvernului şi 8 sunt în misiune în străinătate. Cvorumul de lucru de astăzi este de 156, iar cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit. Intrăm în ordinea de zi şi vom începe cu informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Aici, ieri, discuţiile s-au oprit la propunerea legislativă privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale pentru care s-a solicitat procedura de urgenţă şi, din câte am fost informat, s-a oprit din lipsă de cvorum, urmând ca această cerere de procedură de urgenţă să fie supusă spre aprobare astăzi. Deci, vă supun spre aprobare cererea de procedură de urgenţă cerută de Grupul parlamentar PNL. Voturi pentru? 38 de voturi pentru. Este insuficient. Voturi împotrivă? 46. Abţineri? 8 abţineri. Deci, suntem în afara cvorumului, şi rog liderii de grupuri parlamentare să refacă prezenţa în sală. Şi-au înregistrat oficial 226 de deputaţi, din care în sală sunt practic sub 100. Este absolut inacceptabil; nu se poate lucra în acest mod. Vă rog să pregătiţi un apel nominal. În cazul în care în 5 minute nu avem cvorumul în sală, facem un apel nominal, în aşa fel încât să verificăm dacă toţi cei 226 de semnatari sunt prezenţi.
		După pauză
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Rog să verificăm cvorumul. Dacă nu s-a refăcut cvorumul, trecem rapid la un apel nominal. În momentul de faţă sunt 86 de deputaţi în sală, deci facem apel nominal. Domnul Acsinte Gaspar.
		Domnul Acsinte Gaspar: Apel nominal în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor din ziua de 10 octombrie 2000: Achimescu Victor Ştefan absent Aferăriţei Constantin absent Afrăsinei Viorica prezentă Albu Alexandru absent Albu Gheorghe absent Alecu Aurelian Paul prezent Ana Gheorghe (Dâmboviţa) prezent Ana Gheorghe (Hunedoara) prezent Andrei Gheorghe absent Andronescu Ecaterina prezent Antal István absent Antonescu George Crin Laurenţiu absent Antonescu Niculae Napoleon prezent Argeşanu Valentin prezent Arghezi Mitzura Domnica absentă Ariton Gheorghe prezent Asztalos Ferenc prezent Avramescu Constantin Gheorghe prezent Baban Ştefan prezent Babiaş Iohan Peter absent Babiuc Victor absent Baciu Mihai prezent Badea Alexandru Ioan absent Bara Radu Liviu prezent Bárányi Francisc absent Barbaresso Emanoil Dan prezent Barbăroşie Victor absent Barde Tănase absent Bartoş Daniela absentă Băbălău Constantin prezent Bălăeţ Mitică prezent Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent Bejinariu Petru absent Berceanu Radu Mircea absent Berci Vasile absent Berciu Ion prezent Biriş Anamaria Mihaela prezentă Birtalan Ákos absent Bivolaru Gabriel absent Bivolaru Ioan prezent Boda Iosif prezent Böndi Gyöngyike absentă Boştinaru Victor absent Bot Octavian prezent Botescu Ion absent Bran Vasile absent Brezniceanu Alexandru prezent Bud Nicolae absent Buga Florea prezent Bujor Liviu absent Burlacu Viorel prezent Buruiană Aprodu Daniela absentă Buzatu Dumitru absent Calimente Mihăiţă absent Cazacu Vasile Mircea prezent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Cândea Vasile absent Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Chichişan Miron absent Chiliman Andrei Ioan prezent Chiriac Mihai absent Chiriţă Dorin prezent Ciontu Corneliu absent Ciumara Mircea absent Cârstoiu Ion prezent Cojocaru Radu Spiridon absent Constantinescu Dan absent Corâci Ioan Cezar absent Corniţă Ion prezent Cosma Liviu Ovidiu absent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea absent Cotrutz Constantin Eremia absent Cristea Gabriela prezentă Cristea Gheorghe absent Cristea Marin absent Cunescu Sergiu prezent Dan Marţian absent Dan Matei Agathon absent Darie Simion prezent Dărămuş Nicolae Octavian absent Dănilă Vasile prezent Decuseară Jean absent Dejeu Gavril absent Diaconescu Ion prezent Dimitriu Sorin Petre absent Dârstaru Dorin absent Dobre Traian prezent Dobrescu Smaranda prezentă Dorian Dorel absent Dorin Mihai prezent Dragoş Iuliu Liviu prezent Dragu George prezent Drăgănescu Ovidiu Virgil prezent Drecin Mihai Dorin prezent Drumen Constantin prezent Dugulescu Petru prezent Dumitraşcu Laurenţiu absent Dumitrean Bazil prezent Dumitrescu (Bălan) Marilena absentă Dumitrescu Paul Adrian absent Dumitriu (Hunea) Carmen absentă Elek Barna Matei absent Enache Marian absent Enescu Ion prezent Fenoghen Sevastian prezent Filipescu Ileana absentă Furo Iuliu Ioan prezent Galic Lia Andreia absentă Gaspar Acsinte prezent Gavra Ioan prezent Gavrilaş Teodor absent Gazi Gherasim prezent Georgescu Florin absent Gheciu Radu Sever Cristian prezent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titus Nicolae prezent Gheorghiu Adrian absent Gheorghiu Mihai absent Gherasim Ion Andrei absent Ghidău Radu prezent Ghiga Vasile prezent Giurescu Ion absent Glăvan Ştefan absent Godja Petru prezent Grădinaru Nicolae prezent Grigoraş Neculai prezent Grigoriu Mihai absent Groza Nicolae prezent Gvozdenovici Slavomir absent Haşotti Puiu prezent Hilote Eugen Gheorghe prezent Hlinschi Mihai prezent Honcescu Ion prezent Hrebenciuc Viorel absent Iacob Elena absentă Ianculescu Marian prezent Ifrim Dumitru absent Igna Ioan prezent Ignat Ştefan prezent Iliescu Valentin Adrian absent Ionescu Alexandru prezent Ionescu Anton prezent Ionescu Bogdan absent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin prezent Ionescu Gheorghe prezent Ionescu Marina prezentă Ionescu Nicolae prezent Ioniţă Mihail Gabriel prezent Ioniţă Nicu absent Iorga Leonida Lari absentă Iorgulescu Adrian absent Irimescu Haralambie prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Jurcan Dorel absent Jurcă Teodor prezent Kakasi Alexandru absent Kelemen Atila Bela Ladislau absent Kerekes Károly absent Kónya Hamar Alexandru prezent Kovacs Carol Emil prezent Kovács Csaba Tiberiu prezent Lazia Ion prezent Lădariu Lazăr prezent Lăpuşan Alexandru prezent Leca Mihai absent Leonăchescu Nicolae prezent Lepşa Sorin Victor absent Lixăndroiu Viorel absent Lupu Vasile prezent Macarie Sergiu prezent Manole Odisei absent Manolescu Oana prezentă Marin Gheorghe prezent Marineci Ionel absent Marinescu Ioan Sorin prezent Márton Árpád Francisc absent Matei Lucian Ion absent Matei Vasile prezent Mátis Eugen prezent Mândroviceanu Vasile absent Mânea Radu prezent Mera Alexandru Liviu prezent Meşca Sever prezent Miclăuş Vasile prezent Micle Ulpiu Radu Sabin absent Mihăilescu Petru Şerban absent Mihu Victor Traian prezent Miloş Aurel prezent Mitrea Miron Tudor prezent Mogoş Ion absent Moiceanu Constantin prezent Moldovan Petre absent Moldoveanu Eugenia prezentă Morariu Teodor Gheorghe absent Moroianu Geamăn Adrian Tudor absent Moucha Romulus Ion prezent Munteanu Ion prezent Mureşan Ioan absent Muru Grigore prezent Muscă Monica Octavia absentă Nagy Ştefan absent Naidin Petre prezent Nanu Romeo absent Năstase Adrian prezent Neacşu Ilie prezent Neagu Romulus prezent Neagu Victor absent Negoiţă Gheorghe Liviu absent Negrău Mircea absent Nica Dan prezent Nichita Dan Gabriel absent Nicolae Jianu prezent Nicolaiciuc Vichentie prezent Nicolescu Mihai prezent Nicolicea Eugen absent Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae absent Nistor Vasile absent Noica Nicolae absent Oană Gheorghe absent Oltean Ioan prezent Onaca Dorel Constantin absent Opriş Constantin Remus absent Osman Fedbi prezent Palade Dan prezent Pambuccian Varujan absent Paneş Iosif prezent Panteliuc Vasile prezent Pantiş Sorin absent Papuc Aurel Constantin prezent Partal Petre absent Paşcu Ioan Mircea absent Pavel Lavinia prezentă Pavel Vasile prezent Pavelescu Claudiu Costel absent Păcurariu Iuliu prezent Păunescu Costel prezent Pârgaru Ion prezent Pâslaru Dumitru absent Pecsi Francisc absent Pereş Alexandru prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Petrescu Silviu prezent Petrescu Virgil prezent Petreu Liviu absent Pintea Ioan prezent Piţigoi Barbu prezent Podaru Dumitru-Teodor prezent Pop Iftene absent Pop Leon Petru absent Pop Viorel prezent Popa Aron Ioan absent Popa Daniela prezentă Popa Ioan Mihai prezent Popa Nicolae prezent Popa Ştefan prezent Popa Virgil prezent Popescu Bejat Ştefan Marian prezent Popescu Dumitru prezent Popescu Emil Teodor absent Popescu Ioan Dan absent Popescu Irineu prezent Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Priceputu Laurenţiu absent Protopopescu Cornel prezent Putin Emil Livius Nicolae absent Puwak Hildegard Carola prezentă Radu Alexandru Dumitru absent Radu Elena Cornelia Gabriela absentă Ráduly Róbert Kálmán absent Raica Florica Rădiţa prezentă Raicu Romulus prezent Rákoczi Ludovic prezent Rădulescu Cristian absent Rădulescu-Zoner Constantin Şerban prezent Rânja Traian Neculaie prezent Remeş Decebal Traian absent Rizescu Sergiu George prezent Roman Ioan absent Roşca Ioan prezent Roşca Toader prezent Rotaru Dumitru prezent Ruse Corneliu Constantin absent Sandu Alecu absent Sandu Dumitru prezent Sandu Ion Florentin prezent Sassu Alexandru absent Săndulescu Aureliu Emil absent Sârbu Marian prezent Secară Gheorghe prezent Serac Florian prezent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan prezent Sireţeanu Mihail prezent Sonea Ioan absent Spătaru Liviu absent Spiridon Didi prezent Stan Vasile prezent Stanca Teodor prezent Stanciu Anghel prezent Stănescu Alexandru Octavi absent Stănescu Mihai Sorin prezent Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel prezent Székely Ervin Zoltán prezent Szilágyi Zsolt absent Şaganai Nusfet prezent Şerban George absent Ştefănoiu Luca prezent Şteolea Petru prezent Tabără Valeriu prezent Tamás Sándor prezent Tarna Gheorghe prezent Tăvală Tănase Pavel prezent Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe prezent Trifu Romeo Marius absent Tudor Marcu absent Tudose Nicolae Florin absent Ţepelea Gabriel absent Ţocu Iulian Costel absent Ţurlea Petre absent Udrea Florian prezent Vaida Francisc Attila prezent Valeca Şerban Constantin prezent Varga Attila prezent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vataman Dorin prezent Văsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Vâlcu Mircea prezent Vetişanu Vasile prezent Vida Iuliu prezent Vida Simiti Ioan absent Videanu Adriean absent Vilău Ioan Adrian absent Vintilă Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai absent Viţelar Bogdan absent Voicu Mădălin prezent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Domnule preşedinte, Reluăm apelul pentru cei care nu au răspuns la prima strigare?
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă rog să reluaţi rapid apelul, dacă se poate, dar mi-e frică să nu scadă cvorumul. Poate ar fi mai bine să motivaţi absenţele la masa aceasta, pentru că în momentul de faţă suntem în cvorum şi putem să continuăm şedinţa. Vă rog să nu părăsiţi sala, aşa cum avem obiceiul – venim la prezenţă şi apoi dispărem şi iarăşi nu mai avem cvorum, că mai facem un apel, ca să nu plecaţi de pomană, nu de altceva. Îi dau cuvântul pentru o chestiune de procedură domnului deputat Puiu Haşotti. Aveţi cuvântul. Vă rog frumos să fiţi atenţi.
		Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu este neapărat o chestiune de procedură. Este, dacă vreţi, o reluare a cererii Grupului parlamentar al P.N.L., pentru "procedura de urgenţă". Dacă am avea o voinţă politică, care nu a fost prezentă timp de 4 ani, eu cred că am putea să trecem această lege în actualul Parlament. Dar, chiar dacă nu am avea această lege politică, referitoare la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, legea ar putea să-şi facă efectele, să spunem, imediat, după ce viitorul Parlament va fi constituit şi opinia publică ar avea o imagine clară, exactă, asupra felului în care s-au cheltuit sume în campania electorală. Eu cred că nu există nici un motiv pentru nici unul dintre noi şi nici un motiv pentru vreunul din partidele pe care le reprezentăm să nu fim de acord cu procedura de urgenţă. Cred că în preajma campaniei electorale ar fi un semn de normalitate pe care l-am da cetăţenilor, societăţii civile. De aceea mă opresc aici. Sunt foarte multe motive cuprinse în textul legii, care ne îndeamnă să solicităm procedura de urgenţă, care ar face posibil ca, imediat după campania electorală, opinia publică să fie informată, să aibă la dispoziţie tot ceea ce a cheltuit fiecare partid în campania electorală şi cum vor fi finanţate partidele politice începând de la sfârşitul acestui an. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Vă mulţumesc. Dezbaterile au fost ieri. Îi dau cuvântul domnului deputat, vicepreşedinte, Lupu şi pe urmă trecem la vot.
		Domnul Vasile Lupu: Domnule preşedinte, Întrucât ieri am condus şedinţa de dezbateri, este firesc să reluăm votul asupra cererii de procedură de urgenţă, pentru că votul s-a amânat pentru ziua de astăzi. Noi, Grupul parlamentar P.N.Ţ.C.D., susţinem procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă. Dacă există voinţa politică, textul poate fi adoptat în această legislatură, cu amendamentele care vor fi depuse în timp util la comisie şi, cum am spus-o totdeauna, noi, P.N.Ţ.C.D., suntem întru totul de acord ca fondurile consumate în campania electorală să fie foarte sever controlate după ceea ce s-a întâmplat la alegerile locale. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Vă mulţumesc. Am rugămintea să vă ocupaţi locurile în sală, pentru ca să trecem la vot. Deci, pentru procedura de urgenţă, voturi pentru? Vă rog, fiţi atenţi, ţineţi mâinile ridicate, ca să putem număra. Vă rog, ţineţi mâinile sus.
		Domnul Ioan Gavra (din sală): Are legătură cu reforma economică sau cu reforma liberală?
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Sunt 60 voturi pentru. Voturi împotrivă?
		Domnul Ioan Gavra (din sală): Insuficiente voturi pentru. Nu mai votăm...
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Din păcate, este insuficient. Oricum am încerca să facem... Onoraţi colegi, Domnule Gavra, Vă rog foarte mult, păstraţi-vă calmul şi..., vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Puiu Haşotti: Mulţumesc Grupului parlamentar P.D.S.R. că a arătat..., quod erat demonstrandum, în legătură cu "scandalul Costea". (Vociferări în partea stângă a sălii de şedinţă).
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, nu s-a adoptat procedura de urgenţă. Va intra în procedură normală această iniţiativă legislativă. Da. Doamna deputat Afrăsinei. Chestiune de procedură? De procedură. Vă rog.
		Doamna Viorica Afrăsinei: Domnule preşedinte de şedinţă, Vreau să vă rog să-mi permiteţi să protestez la intervenţia făcută anterior de colegul deputat, pentru că nici nu-şi avea rostul şi nici nu a fost o reacţie a noastră. Considerăm, în continuare, că totuşi, această lege nu era atât de urgentă ca să fie votată în procedură de urgenţă, având în vedere celelalte..., atâtea rapoarte care le avem pe ordinea de zi. Ca atare, nici n-am procedat la un vot. Deci, colegul nostru ar fi putut să se abţină în a face nu numai referiri la Grupul nostru parlamentar, dar chiar răutăţi, de natură să-i întoarcem cu o replică şi să-l întrebăm, eventual, dacă GELSOR-ul are legătură cu domnia sa.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Bun. (Discuţii în sală). Deci, înţeleg că a fost un drept la replică.
		Trecem la componenţa Comisiei de mediere pentru textele în redactări diferite la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 207/1999 privind înfiinţarea Ministerului Funcţiei Publice: Viorica Afrăsinei, Dorin Chiriţă, Radu Mânea, Ion Cârstoiu, Vasile Dănilă, Tiberiu Kovaks Csaba, Viorel Burlacu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate.
		Trecem la raportul Comisiei pentru industrii şi servicii referitor la ancheta cu privire la Societatea Naţională de Telecomunicaţii ROMTELECOM S.A. Aici noi am votat titlul hotărârii, am votat art. 1. La art. 2 s-a făcut propunerea ca în text, cuvântul "recomandă" să fie înlocuit cu "solicită", cuvintele "să facă propuneri" să fie înlocuite cu "să prezinte propuneri" şi era vorba de un termen pe care-l propuseseră colegii, era un termen de 1 noiembrie şi alt termen de 15 noiembrie. Rămăsese să votăm aici care să fie termenul respectiv. Deci, pentru termenul de 1 noiembrie s-a retras propunerea, rămânând doar termenul de 15 noiembrie. Doamna deputat Viorica Afrăsinei..., deci înlocuire la Comisia de mediere. Vă rog să propuneţi din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. pe altcineva. Aveţi cuvântul doamnă deputat Afrăsinei.
		Doamna Viorica Afrăsinei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aş vrea să vă rog frumos ca, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., în locul domnului Chiriţă să fie trecut domnul deputat Bara Liviu. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Vă mulţumesc. Deci, Grupul parlamentar P.D.S.R. cere ca pentru Comisia de mediere, propusă adineauri, în locul domnului deputat Chiriţă să fie domnul deputat Liviu Bara. Vă supun spre aprobare această propunere. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Deci, ne întoarcem la art. 2 al Hotărârii privind ROMTELECOM-ul, cu privire la termenul propus – 15 noiembrie, completarea art. 2 cu acest termen. Doriţi să propuneţi alt termen? Da. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Nica Dan: Domnule preşedinte, În numele Grupului parlamentar P.D.S.R., ne retragem propunerea cu 15 noiembrie şi suntem de acord cu propunerea..., termenul înaintat de comisie, şi anume 15 februarie 2001.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, 15 februarie 2001. Comisia ştiu că era de acord cu acest termen. Ca, atare, art. 2 va suna aşa: "Camera Deputaţilor solicită Guvernului şi autorităţilor publice cu competenţă în domeniul analizat de comisie să procedeze la revizuirea actelor normative care reglementează activităţile din domeniul comunicaţiilor referitoare la stabilirea tarifelor şi acordarea de licenţe şi să facă propuneri de modificare sau completare a acestora şi să prezinte propuneri de modificare sau completare a acestora până la data de 15 februarie 2001". Înţeleg că nu sunt alte intervenţii? Comisia este de acord. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivă, a fost adoptat art. 2. Articolul 3. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivă şi nici o abţinere, a fost adoptat. Articolul 4. Dacă sunt intervenţii? Domnule deputat Piţigoi, Vă rog să poftiţi la microfon.
		Domnul Barbu Piţigoi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, La art. 4 alin. 2 este prevăzut un termen, care, mă rog, alineatul sună cam în felul următor: "Concluziile comisiei vor fi prezentate Camerei Deputaţilor până la data de 1 noiembrie 2000". Ca să fim în concordanţă cu ce am propus mai înainte, nu putem să dăm un răspuns parţial la 15 februarie 2001 şi un răspuns final la l noiembrie. Rugăm să fiţi de acord, dumneavoastră şi colegii din plenul Camerei Deputaţilor, ca termenul înscris aici la concluziile comisiei să fie în loc de 1 noiembrie 2000 – 15 februarie 2001. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, înţeleg că propunerea dumneavoastră este 15 februarie 2001. Alte intervenţii? Nu sunt. Atunci, vă supun spre aprobare art. 4, cu această modificare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Am însă o întrebare: noi, aprobând această hotărâre, practic, trebuie să prelungim durata de activitate a comisiei. Nu ştiu dacă n-ar trebui introdus în text această chestiune... Nu ştiu dacă implicit. Să nu apară discuţii. Domnule Gaspar, Dumneavoastră ce părere aveţi?
		Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Dificultatea este de altă natură. Noi ştim că actuala Cameră a Deputaţilor, în componenţa ei, îşi va înceta mandatul odată cu convocarea Camerei Deputaţilor care va fi aleasă în urma alegerilor.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Tocmai.
		Domnul Acsinte Gaspar: Deci, comisia, în componenţa care a fost instituită prin hotărârea nr. 6, nu ştim dacă vor mai fi aceiaşi parlamentari, dar la vremea respectivă, după ce se va constitui Camera Deputaţilor în noua componenţă, rezultată în urma alegerilor din 26 noiembrie, sigur că se poate modifica printr-o hotărâre şi să se stabilească o altă componenţă a comisiei, care să preia însă această atribuţie pe care o prevede art. 4. Iar, cât priveşte prelungirea, cred că este implicită pe durata cât funcţionează actuala Cameră a Deputaţilor. Adică, o lăsăm aşa, urmând ca viitoarea Cameră a Deputaţilor să aibă grijă ca să-şi desemneze o comisie care să se ocupe de aceste saricini care sunt înscrise la art. 4.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. Deci, nu avem de completat textul hotărârii. Atunci, o să ajungem, de fapt, la punctul de aprobare al întregii hotărâri. Ca atare, v-o supun spre aprobare, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Avem un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Adoptată cu un vot împotrivă.
		Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind utilizarea eficientă a energiei. Lege cu caracter ordinar. Comisia de mediere ne propune următoarele texte: la nr. crt. 1, un text comun nou. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr. crt. 2, textul Senatului, propus în unanimitate. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. La nr. crt. 3 şi ultim al raportului, tot textul Senatului, în unanimitate. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă supun spre aprobare, prin vot deschis cu mâna ridicată, acest raport de mediere în ansamblul său. Este lege ordinară. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Deci, cu un vot împotrivă, nici o abţinere, a fost adoptat raportul de mediere.
		Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144 pentru aprobarea continuării finanţării activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru domeniile energetică-nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, precum şi pentru aprobarea finanţării activităţilor specifice cooperării internaţionale în domeniul de energetică nucleară. Ordonanţă de urgenţă. Comisia sesizată în fond – Comisia pentru industrie şi servicii? Sper că nu trebuie să facem un apel nominal pentru comisie... Domnule deputat Piţigoi, Faceţi parte din Comisia pentru industrie şi servicii? Vă rog frumos, poftiţi atunci pe banca tehnică a comisiilor. Suntem într-o procedură de urgenţă. Rugămintea mea este să ne propuneţi timpii pentru intervenţiile pe articole, respectiv timpii pentru dezbaterea întregului proiec, conform art. 105 şi 106 din Regulamentul nostru. Domnule deputat Piţigoi, Aveţi cuvântul.
		Domnul Barbu Piţigoi: Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propun, stimaţi colegi, 10 minute pentru întregul proiect de lege şi un minut pentru fiecare articol.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Da. Vă mulţumesc. Deci, un minut şi 10 minute. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Fiind în procedură de urgenţă, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Numai să ajung şi eu la text... Deci, o să începem cu textul ordonanţei. Titlul ordonanţei. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Uanimitate. Articolul 1. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 2. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 3. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 4. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 5. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 6. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Ordonanţa de urgenţă în ansamblu.
		Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Anexa la ordonanţă!
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Poftim? Corect. Este o anexă. Anexa cu lista activităţilor de cercetare, dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică etc. Intervenţii? Înţeleg că nu au fost amendamente respinse. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ordonanţa de urgenţă în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Poftim? Este o abţinere? Cu o abţinere, a fost adoptată. Trecem la textul legii – titlul legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenţii? N-au fost la comisie. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Uanimitate. Este o lege ordinară, cu caracter ordinar. V-o supun spre aprobare, prin vot deschis cu mâna ridicată, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Adoptată cu majoritatea voturilor. Nici un vot împotrivă, cu o abţinere.
		Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului cu OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996. Iniţiatorul? Comisia sesizată în fond – Comisia pentru cultură... Deci, din partea iniţiatorului, se susţine textul aşa cum a venit. Deci, iniţiatorul susţine ca atare. Comisia nu a avut la acest proiect de lege nici un fel de obiecţie. Trecem la titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Deci, nu sunt intervenţii la titlul legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Poftim? N-am înţeles... Domnule deputat Acsinte Gaspar, Aveţi cuvântul. La titlul legii, da? Vă rog...
		Domnul Acsinte Gaspar: Domnule preşedinte, Dacă o să observaţi, Decretul prin care Preşedintele României supune Parlamentului spre ratificare, titlul este următorul: "Se supune spre ratificare Parlamentului Tratatul OMPI privind interpretările, exerciţiile şi fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996". În titlu, ceea ce nu este, de altfel, nici în concordanţă cu articolul unic al legii, se spune: "Se ratifică de către România". Eu aş propune să fie eliminată sintagma "... de către România" şi este numei "... pentru ratificarea Tratatului" şi pe urmă vine: "... Parlamentul ratifică Tratatul". În articolul unic, o să vedeţi că nu se mai face referire...
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Ce voiam să vă spun este următorul lucru: s-a inversat hârtia..., deci Decretul prezidenţial, de la următorul punct de pe ordinea de zi, s-au inversat Decretele între ele, în cele două documente. Da. Este o chestiune de multiplicare. Deci, aici este o chestiune de greşeală tehnică, însă chestiunea cu "... de către România"... fac precizarea că textul a fost deja aprobat de Senat. Deci comisia înţeleg că e de acord cu eliminarea din text, din titlu a cuvintelor "de către România". Ca atare, vă resupun spre aprobare titlul, cu această observaţie. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate adoptat. Articolul unic. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este o lege care a fost adoptată ca lege organică la Senat. Şi doresc să ştiu dacă aici sunt intervenţii, ca să o supun spre aprobare în ansamblu. Deci singura chestiune care mai rămâne să o vedem este caracterul de lege ordinară sau organică. De la Senat a venit ca lege organică. Deci eu vă propun, totuşi, ca, dacă putem să rezolvăm chestiunea cu titlul printr-o notificare a colegilor de la Senat, s-o adoptăm în forma în care au adoptat-o şi dânşii, ca lege organică, ca să nu apară o mediere pe caracterul legii. Da? Deci vă supun spre aprobare, prin vot deschis, cu mâna ridicată legea, în ansamblul ei, ca lege organică. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Deci în unanimitate, adoptat.
		Trecem la următoarea lege, şi anume proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind dreptul de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996. Iniţiatorul nu are nimic de adăugat. Comisia, de asemenea, doreşte doar..., cred că e bine să corelăm titlul legii în acelaşi sens: "Lege pentru ratificarea" nu "de către România", ci "pentru ratificarea Tratatului OMPI privind..." exact ca la proiectul anterior. Deci vă supun spre aprobare titlul legii în această formă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă supun spre aprobare legea în ansamblul ei, prin vot deschis cu mâna ridicată, ca lege organică. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Deci adoptată în unanimitate.
		Continuăm cu următorul punct pe ordinea de zi, şi anume proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind retehnologizarea cu mărirea puterii instalate a hidroagregatelor de la sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier-I, semnat la Kladovo la 16 octombrie 1999. Iniţiatorul înţeleg că nu doreşte să ia cuvântul. Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Ca atare, pentru dezbateri generale nu doreşte să ia cuvântul nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Fiind o lege cu caracter ordinar, v-o supun spre aprobare, în ansamblul ei, prin vot deschis cu mâna ridicată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată în unanimitate.
		Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/2000 pentru ratificarea Acordului-cadru asupra cadrului instituţional pentru crearea sistemelor interstatale de transport de petrol şi gaze, semnat la Kiev la 22 iulie 1999. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, nu doreşte să intervină. Dezbateri generale. Nu intervine nimeni. Trecem la proiectul de lege. Titlul legii. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă supun spre aprobare legea, în ansamblul ei, ca lege cu caracter ordinar, prin vot deschis cu mâna ridicată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată în unanimitate.
		Deci înţeleg că mai era o propunere, ultima înainte de Regulament, Propunerea legislativă privind declararea comunei Geoagiu oraş. Iniţiatorul, domnul deputat Şteolea.
		Domnul Petru Şteolea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Este o iniţiativă legislativă mai veche, raport al comisiei mai vechi, iniţiatorii – parlamentarii de Hunedoara ai Camerei Deputaţilor. Este vorba de declararea ca oraş a comunei Geoagiu, care, ca număr de locuitori, este cea mai mare din judeţul Hunedoara, comună cu zestre edilitar-gospodărească ce ţine de această clasificare. Din punct de vedere administrativ-teritorial, îndeplineşte, după cum a constatat, la faţa locului, Comisia noastră de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, condiţiile de a putea trece la această clasă superioară de încadrare administrativ-teritorială. Istoric, dacă ne referim numai la termele romane de la Germisara Geoagiu-Băi şi la faptul că aici fiinţează nu mai puţin de 5 culte religioase, 3 şcoli, un liceu ş.a.m.d., sunt condiţii, după părerea mea, îndeplinite pentru a da un curs pozitiv acestui proiect legislativ. Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Comisia, deci, nu. Atunci, vom lucra pe raportul comisiei. La nr.crt.1, titlul legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.2, art.1 al legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.3, e art.2 privind anexa. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Mai rămâne ca să vă supun spre aprobare această lege, în ansamblul ei. Este o lege organică. V-o supun spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, adoptată.
		Trecem la Regulament. Deci ieri s-a stabilit că de la ora 11..., e ora 11,20, trecem la dezbaterea Regulamentului. Şi aici, la Regulament, dacă nu mă înşel, avem iniţiator, avem comisie... Am să rog pe preşedintele comisiei să ne reamintească locul unde ne oprisem data trecută, pentru ca să putem continua dezbaterile. Vă rog.
		Domnul Radu Ghidău: Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Deci am rămas la dezbaterea propunerii venite din partea Grupului parlamentar al PDSR, adică de introducere a unui alin.3, după alin.2, la art.176. Dacă-mi permiteţi, am să şi dau citire propunerii: "În cererea adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, ministrul justiţiei va preciza şi motiva pentru care din măsurile prevăzute la art.69 din Constituţie solicită încuviinţarea acestora". Vă mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci aici, la alineatul nou, dacă nu mă înşel, eram în procedura de vot. Trebuie să vedem acum dacă acest alineat nou va fi acceptat cu votul nostru. Deci permiteţi-mi să vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă rog ţineţi mâinile ridicate, să fiţi atenţi la ce discutăm... Deci votăm propunerea de introducere a unui alineat nou.
		Domnul Vasile Lupu: Dacă-mi îngăduiţi procedural?
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Procedural. Deci până când vedem ce se întâmplă cu votul, procedural, domnul deputat Lupu. Vă rog.
		Domnul Vasile Lupu: La ultima şedinţă, a rămas în discuţie şi procedura de vot pe acest text mult disputat. Grupul parlamentar PNŢCD propune votul nominal, exact pe acest text.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Pe ce text propuneţi votul nominal?
		Domnul Vasile Lupu: Pe amendamentul domnului deputat Gaspar care vrea să facă 5 imunităţi, în loc de una.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. Aceasta presupune ca să se aprobe cererea dumneavoastră. Eu nu am ţinut minte de această cerere a dumneavoastră privind votul nominal pe această problemă, dar dacă doriţi, evident, o voi supune spre aprobare plenului. Deci, vot nominal pentru acest articol, pentru acest alineat nou introdus. Vi-l supun spre aprobare. Dacă se aprobă, sigur că trebuie să trecem la el. Cine este pentru vot nominal? Vă rog ţineţi mâinile sus, ca să putem... Sunt 41 de voturi pentru. Din păcate, nu avem... Vă supun spre aprobare, prin vot deschis, cu mâna ridicată, evident, în continuare, amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar. Voturi pentru? Rugămintea mea este să ţineţi mâinile ridicate, ca să putem număra corect. Deci sunt 44, este insuficient pentru a trece.
		Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Suntem la dezbaterea Regulamentului, nu putem să dezbatem dacă avem...
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Aşa cum nu a trecut votul cu... Nu există nici... Domnul deputat Gaspar.
		Domnul Acsinte Gaspar: Eu aceasta vreau să vă spun: vă rog uitaţi-vă în art.74 alin.1 din Constituţie să vedeţi ce se spune despre modul în care se adoptă sau se modifică Regulamentul.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Sunt absolut de acord cu dumneavoastră, însă constatarea mea este că nu avem cvorum. Eu constat că noi nu suntem în cvorum, în momentul de faţă. Deci atât propunerea cu votul, cât şi propunerea aceasta supusă la vot, suntem în situaţia de lipsă de cvorum. Colegii noştri au plecat bine mersi pe unde or fi plecat şi iar ne-au lăsat aici în lipsă de cvorum. Secretarii de şedinţă m-au informat că, în momentul de faţă, în sală suntem 82 de oameni. Ca atare, amândouă voturile anterioare, pentru că nu a ieşit nimeni, nu a intrat nimeni în sală, în momentul în care le-am supus, amândouă voturile anterioare s-au dat în lipsă de cvorum. Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu, care e iniţiatorul acestei modificări.
		Domnul Vasile Lupu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Puţine şanse sunt să depăşim acest impas în legislatura în curs, dar încă mai merită o încercare. Eu propun să mai amânăm o dată, pentru ultima oară, pentru marţea viitoare, la orele 11, să avem şi o întâlnire a grupurilor parlamentare, eventual înainte de şedinţa Biroului permanent de luni, iar noi, Grupul parlamentar PNŢCD, nu putem înţelege altceva decât că cei care nu vor să participe la dezbateri, indirect nu doresc să modifice acest text anacronic, periculos pentru democraţie, pentru legalitate în România. Îngăduiţi, aşadar, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să amânăm această dezbatere pentru marţea viitoare, cu condiţia ca luni, înainte de şedinţa Biroului permanent, să avem o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare, dacă se acceptă.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Rog liderii de grupuri să dispună măsurile pe care le ştiu dânşii, pentru a-i aduce în sală pe colegi. Dau 5 minute pentru acest lucru, după care voi decide dacă mai facem un apel nominal sau nu. Deci, pentru stenogramă, propunerea domnului deputat Vasile Lupu e acceptabilă, însă ce nu e acceptabil e faptul că colegii noştri deputaţi vin, semnează, dar pleacă care încotro, nestând aici în sală.
		După pauză
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Secretarii de şedinţă mă informează că, în momentul de faţă, cvorumul e mai scăzut decât era acum 10 minute, ceea ce înseamnă că liderii de grupuri nu mai au nici un fel de autoritate şi, ca atare, voi suspenda şedinţa până la ora 14, când continuăm.
		După pauză
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Onoraţi colegi, O să-i rog pe secretarii de şedinţă să vină. Vă rog să le daţi nişte telefoane acolo. Am fost informat că se reped către sală cei doi secretari, aşa că vom avea, în curând, toate celelalte, aşa că eu zic să trecem la dezbaterea aceasta, pe care o tot prelungim de nu ştiu când, la Legea privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti". Dacă nu mă înşel, aici rămăsese, la ultima şedinţă condusă parcă de domnul Lupu, domnul vicepreşedinte Lupu, la art.17 s-a votat alin.1, s-a introdus şi votat un alin.2 nou şi eram la ultimul alineat, alin.2 care renumerotat, evident, devine 3. Şi, dacă nu mă înşel, aici se oprise... O să rog pe domnul preşedinte Stanciu, de la microfon, să ne explice dacă a fost vreo discuţie la acest alineat, pentru că nu am condus eu şi, după care, în prezenţa secretarilor, trecem la vot. Vă rog.
		Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După cum cunoaşteţi, data trecută s-a introdus un alineat nou, şi s-a căzut de acord ca anexele să se voteze ca structură, iar suprafeţele să fie şterse din anexă şi ele să facă obiectul unei Hotărâri de Guvern. Prin urmare, cele două au fost votate: 17 alin.1, 17alin.2 şi anexele, fără suprafeţe. A rămas ultimul alineat, alin.3, după renumerotare, care a nu a făcut obiectul nici unei discuţii. Şi vă supunem rugămintea noastră de a aproba şi acest ultim alineat, spre a încheia o dezbatere de circa 3 săptămâni.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, practic, alin.3 nu are probleme. Domnule preşedinte Stanciu, la alin.2 acesta care devine 3 înţeleg că nu avem nici un fel de amendamente. Da? Bun. Pe tehnică legislativă e vreo problemă, domnule Popescu? Nu. Atunci, vă supun spre aprobare alin.2 devenit 3 al art.17, aşa cum este el redactat la nr.crt.22 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Acum art.17, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Acum, anexele înţeleg că s-au votat în forma fără suprafeţe. Deci sunt aprobate şi putem să aprobăm în ansamblul ei legea, văd că e trecută aici lege cu caracter ordinar. Deci vă supun spre aprobare legea, ca lege ordinară, prin vot deschis cu mâna ridicată, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptată. În fine, după câteva săptămâni de dezbateri, am reuşit să adoptăm şi acest proiect de lege.
		Acum, rugămintea mea este să-l căutăm şi pe domnul secretar Miclăuş, ca să trecem la Propunerea legislativă privind reglementarea situaţiei juridice şi a administrării patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (Modificarea şi completarea Decretului-lege nr.150/1990). (Între timp, au venit la Prezidiu domnii secretari Gherasim Gazi şi Vasile Miclăuş) Bun. S-a aprobat dezbaterea în procedură de urgenţă. Conform art.105-106 din regulament, rog pe domnul preşedinte Stanciu să facă propunerile de timpi pentru dezbaterea acestei iniţiative legislative.
		Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, propunem timpul total de o oră şi jumătate, iar pentru articol două minute.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Suntem în procedură de urgenţă, aşa că trecem la dezbatere. Deci, 2 minute şi o oră şi jumătate pentru toată legea. Vă supun supun spre aprobare timpii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Deci, în unanimitate adoptaţi timpii. Trecem la dezbaterea direct pe articole. Vom lucra pe raportul comisiei, pentru că este mai uşor, apare toată iniţiativa acolo. Deci, nr.crt.1, titlul legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Suntem în procedură de urgenţă. Cine a avut amendamente respinse poate să intervină. Vă rog ridicaţi mâna să vă văd, dacă cumva sunt cazuri din acestea, să vă vedem şi să nu rupem ritmul. Nr.crt.2, Titlul I – "Dispoziţii generale". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.3, art.1. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.4 ne trimite la nr.crt.7 din raport pentru art.2. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, nr.crt.4 este rezolvat. Nr.crt.5 ne trimite la art.33. Îmi pare rău că trebuie să vă chinui cu aceste treceri dintr-o parte în alta, care este pe pagina..., nu este nici paginat, în orice caz este la nr.crt.44 din raport, pag.18. A..., sunt sus paginate. Deci, art.3. Domnule deputat Stanciu, raportul este făcut destul de complicat, aşa... cu trimiteri. Titlul I rămâne numai cu două articole?
		Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei): Rămâne aşa cum am stabilit.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Deci, rămâne cu două articole. Titlul I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.6, Titlul II. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Tot aici, titlul Cap.I. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.6 l-am bifat, nr.crt.7 l-am bifat, nr.crt.8 devine art.3. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.9, art.4. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.10, art.5. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.11, art.6. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.12, art.7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.13, art.8. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.14, art.9. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.15, art.10. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Fac precizarea aici că, după lit.k) sunt literele l), m) şi n); în raport a apărut de două ori lit.k), deci, trebuie făcută o corectură. Nr.crt.16, art.11. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.17, art.12. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.18, art.13. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.19, art.14. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.20, art.15. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.21, art.16. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.22, art.17. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.23, art.18. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.I de la Titlul II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Cap.II, la nr.crt.24. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.19, la nr.crt.25. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.20, la nr.crt.26. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Cap.III, la nr.crt.27. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.28, art.21. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.30, art.22. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.29, art.23. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.29 este cuplat cu nr.crt.31, unde este art.23. Nr.crt.31, art.23. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.24, la nr.crt.32. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.25, la nr.crt.33. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.26, la nr.crt.34. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Deci, nr.crt.35 s-a dus la art.22 în varianta comisiei, iar art.28 al iniţiatorului la nr.crt.36 devine art.28. Art.27. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.37, art.28. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.38, art.29. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.III, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.39, titlul Cap.IV. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.40, art.30. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.41, art.31. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.42, art.32. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.43, Titlul III. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Tot la nr.crt.43, titlul Cap.I al Titlului III. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.44, art.33. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.45, art.34. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.46, art.35. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.47, art.36. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.48, art.37. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.49, art.38. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.50, art.39. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.51, art.40. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.52, art.41. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Aici fac aceeaşi precizare – lit.k) apare de două ori şi este nevoie ca literele k) a doua, l) şi m) să fie: l), m) şi n). Acest lucru trebuie făcut de Departamentul legislativ. La nr.crt.53, art.42. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.54, art.43. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.55, art.44. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.56, art.45. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.57, art.46. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.58, art.47. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.59, art.48. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.60, art.49. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.61, titlul Cap. II. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.62, art.50. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.63, art.51. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.64, titlul Cap.III. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.65, art.52. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.67, art.53. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.66 se face o trimitere la nr.crt.68, art.54. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.69, art.55. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.70, art.56. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.71, art.57. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.72 face o trimitere. L-am votat. La nr.crt.73, art.58. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.74, art.59. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.75, art.60. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.III, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul cap.IV, la nr.crt.76. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.77, art.61. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.78, art.62. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.79 de fapt apare acelaşi art.62 pe care l-am votat, deci, practic la nr.crt.80 apare art.63. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul III, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.81 este Titlul IV. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.82, art.64. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.83, art.65. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Suntem la art.65. Aveţi cuvântul.
		Domnul Nicolae Grădinaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Noi nu putem să aprobăm într-o lege o anexă pe care o va întocmi Guvernul – vedeţi şi dumneavoastr㠖 cu câteva termene, la 20 de zile după intrarea în vigoare a legii va face un inventar, şi la 100 de zile Guvernul va întocmi o anexă şi noi o aprobăm astăzi. Mai mult decât atât, anexa cu patrimoniul fostului UTC înainte de Revoluţie şi mai exact spus, în 1988, nu mai corespunde realităţii. Multe clădiri care erau trecute în patrimoniul UTC-ului, atunci funcţiona în ele, astăzi nu se mai regăsesc. În unele dintre ele sunt judecătorii sau sunt primării sau alte instituţii publice care funcţionează. Deci eu, aici, am avut un amendament pe care l-am depus la Comisia juridică, pentru că nu putem aproba un asemenea articol, şi acest amendament suna în felul următor: "Patrimoniul care a aparţinut fostei Uniuni a Tineretului Comunist va fi inventariat, stabilit şi atribuit Fundaţiei Naţionale pentru Tineret şi fundaţiilor judeţene, prin hotărâre de guvern, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi". De ce este necesară această inventariere şi această atribuire, trecerea acestui patrimoniu la fundaţiile respective să se facă prin hotărâre de guvern? Să dăm competenţă Guvernului, nu să aprobăm o anexă care nu există la ora actuală. Mulţumesc.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bun. Iniţiatorul este de acord? O voce din loja iniţiatorului: De acord, 60 de zile.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Bine. Deci, atunci, cum sunteţi de acord cu 60 de zile la alin.2, cu propunerea domnului deputat Grădinaru, eu vă sugerez următorul lucru: să... poftim?
		Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei): Alin.2 şi 3 nu mai are obiect.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Păi, alin.2 şi 3 se elimină, în cazul acesta.
		Domnul Nicolae Grădinaru (din bancă): Rămâne un singur alineat.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Deci, rămâne un singur alineat la art.65, pe care vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Adoptat. La nr.crt.84, art.66. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.85, art.67. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.86, art.68. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La nr.crt.87, art.69. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este o lege organică, v-o supun spre aprobare, în ansamblul ei, prin vot deschis cu mâna ridicată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată cu două abţineri, nici un vot împotrivă. Domnule deputat Anghel Stanciu, aveţi cuvântul.
		Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi, prin ceea ce dumneavoastră aţi hotărât, aţi pus în responsabilitatea tineretului un patrimoniu care le-a fost destinat. El îşi va căpăta utilitatea specifică a investiţiei iniţiale prin voinţa dumneavoastră şi la iniţiativa unor colegi ai dumneavoastră pe care vă rog să-mi permiteţi să-i citesc. Fac acest lucru, pentru că de circa doi ani, împreună cu cei trei experţi ai comisiei, respectiv Cristian Gaţu, Gheorghe Constantin şi Mario Ruse au lucrat la acest text de lege spre a cinsti, dacă îmi permiteţi, după 10 ani, prima lege destinată tinerilor din România. Iniţiatorii fac parte din toate grupurile parlamentare. Este vorba de domnul deputat Sorin Mihai Stănescu – PNL, Andrei Gheorghe – PNŢCD, Petre Moldovan – PSDR, Vasile Mircea Cazacu – independent, Ştefan Popa – PNL, Petre Naidin – PDSR, Constantin Eremia Cotrutz – PDSR, Ion Florentin Sandu – PDSR, Vichentie Nicolaiciuc – minorităţi, Dan Palade – PNŢCD, Nusfet Şaganai – minorităţi, Róbert Kálman Ráduly –UDMR, Zsolt Szilagyi – UDMR, Gheorghe Secar㠖 PUNR, Mihai Drecin – PUNR, Becsek Garda Dezideriu Coloman – UDMR, Mariana Stoica – PD-USD, Nicolae Vasilescu – PRM şi ultimul, cu voia dumneavoastră, Anghel Stanciu – PRM. Cu credinţa că astăzi am făcut un lucru normal şi firesc, de a restitui fundaţiilor judeţene pentru tineret şi respectiv Fundaţiei Naţionale de Tineret, spre administrare, un patrimoniu în care să-şi dovedească capacitatea de manageri şi respectiv de organizare, pentru tinerii care sunt în aceste fundaţii, vă mulţumesc în numele întregii comisii.
		Domnul Andrei-Ioan Chiliman: Vă mulţumim şi noi.
		Trecem la următorul proiect de lege, şi anume proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.36/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor şi importurilor de produse strategice. Doresc să ştiu dacă de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sesizată în fond, este cineva aici. Deci, din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului deputat Moiceanu ca să ne propună timpii.
		Domnul Constantin Moiceanu: Domnilor deputaţi, La legea care urmează propun să se discute 10 minute în general şi câte un minut pentru fiecare intervenţie.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Bine, vă mulţumesc. Deci, timpii propuşi din partea comisiei – 10 minute şi un minut. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. O să începem cu textul ordonanţei, şi anume titlul ordonanţei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este un preambul aici, care este modificat, formula introductivă, îi spune, la nr.crt.1, în raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.I. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.II, la nr.crt.2 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.III, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.IV, la nr.crt. 3 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ordonanţa, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ne întoarcem acum la textul legii. Titlul legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La articolul unic al legii trebuie completarea respectivă, pentru că s-au făcut modificări pe textul ordonanţei şi o să aprobăm articolul unic al legii, cu modificările şi completările aprobate de noi în textul ordonanţei. Vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este o lege ordinară. V-o supun spre aprobare în ansamblul ei prin vot deschis cu mâna ridicată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptată în unanimitate.
		Continuăm cu următorul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2000 de modificare a art.40 al Ordonanţei de urgenţă nr. 158/1999 privind regimul importurilor şi exporturilor de produse strategice. Deci, suntem în procedură simplă. Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul. Din partea comisiei, îi dau cuvântul domnului deputat Moiceanu. Aveţi cuvântul.
		Domnul Constantin Moiceanu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a luat în discuţie Ordonanţa Guvernului nr. 48/2000 şi a aprobat, prin majoritate de voturi, aplicarea acestei ordonanţe, în sensul că se modifică art.40 al ordonanţei de urgenţă în ceea ce priveşte importurile şi exporturile de produse strategice, în şedinţa din 25.V.2000, în forma prezentată de lege. De aceea, vă rugăm ca să aprobaţi această ordonanţă, această modificare a ordonanţei, pentru ca, într-adevăr, să-şi poată face efectul.
		Domnul Andrei Ioan Chiliman: Vă mulţumesc. O să trecem pe textul ordonanţei. Titlul ordonanţei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.I al ordonanţei. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.II al ordonanţei. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ordonanţa, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem pe textul legii acum. Titlul legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este o lege ordinară. V-o supun spre aprobare în ansamblul ei, prin vot deschis, cu mâna ridicată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Onoraţi colegi, De aici încolo, în ordinea noastră de zi se află proiectele de lege legate de BANCOREX. Având în vedere importanţa lor şi celelalte discuţii care vor fi, eu vă propun să sistăm şedinţa noastră aici şi vom continua conform programului adoptat luni. Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat la ora 16,35.