Şedinţa Camerei Deputaţilor din 16 octombrie 2000

	Şedinţa a început la ora 16,15. Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Vasile Miclăuş şi Corneliu Ciontu, secretari.
	Domnul Vasile Lupu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei, anunţându-vă că din totalul de 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 246; 25 participă la alte acţiuni parlamentare, 96 fiind absenţi; cvorumul întrunit este încurajator şi trecem la ordinea de zi şi la programul de lucru. Biroul permanent a intervenit cu propuneri de modificare în ordinea de zi. Dumneavoastră aveţi proiectul la dispoziţie şi urmează să vă pronunţaţi dacă o adoptăm în varianta propusă de Biroul permanent sau există obiecţiuni. Domnul Róbert Ráduly.
	Domnul Ráduly Róbert Kálmán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, O singură propunere am avea cu privire la ordinea de zi de pe 17 octombrie 2000, ordinea de zi de marţi. Propunerea grupului nostru parlamentar care sună în felul următor: să trecem pct.49 din proiectul ordinii de zi la pct.3 al ordinii de zi. Vă mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Pct.3 din ce zi, domnule deputat?
	Domnul Ráduly Róbert Kálmán: Deci, pct.49 de marţi la pct.3 de marţi. Vă mulţumesc. (Rumoare, vociferări)
	Domnul Ioan Gavra (din sală): Spuneţi la ce se referă, domnule deputat!
	Domnul Vasile Lupu: Domnule deputat Gavra, dumneavoastră ştiţi foarte bine despre ce este vorba. Scandalul este de prisos. Deci este vorba despre proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.
	Domnul Ioan Gavra (din sală): Vedeţi?! Aşa să spună!
	Domnul Vasile Lupu: Problema este că suntem foarte puţini în sală. Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaţi să invite deputaţii în sală. Chestorii, pe unde mai sunt! Pregătiţi, vă rog, catalogul pentru apelul nominal. Voci din sală: Supuneţi la vot!
	Domnul Vasile Lupu: Punem la vot, dar, fiind chestiunea controversată, se va invoca imediat cvorumul şi...... ne-am împotmolit! Doamnelor şi domnilor, trecem la vot. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Domnul Róbert Ráduly, ca pct.49 să treacă pe ordinea de zi la pct.3 de marţi. Cine este pentru? Majoritate, clar. Voci din sală: Vă rugăm, număraţi!
	Domnul Vasile Lupu: 54 de voturi pentru. Împotrivă? 45 împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Nu suntem în cvorum. Nu întrunim cvorumul. Stimaţi colegi, apelul nominal! Ori lucrăm serios, ori abandonăm!
	Domnul Corneliu Ciontu: Achimescu Victor Ştefan absent Aferăriţei Constantin prezent Afrăsinei Viorica prezentă Albu Alexandru prezent Albu Gheorghe prezent Alecu Aurelian Paul absent Ana Gheorghe (Dâmboviţa) absent Ana Gheorghe (Hunedoara) prezent Andrei Gheorghe absent Andronescu Ecaterina absentă Antal István prezent Antonescu George Crin Laurenţiu absent Antonescu Niculae Napoleon prezent Argeşanu Valentin prezent Arghezi Mitzura Domnica absentă Ariton Gheorghe prezent Asztalos Ferenc prezent Avramescu Constantin Gheorghe absent Baban Ştefan prezent Babiaş Iohan Peter absent Babiuc Victor absent Baciu Mihai prezent Badea Alexandru Ioan prezent Bara Radu Liviu absent Bárányi Francisc prezent Barbaresso Emanoil Dan prezent Barbăroşie Victor absent Barde Tănase prezent Bartoş Daniela prezentă Băbălău Constantin prezent Bălăeţ Mitică prezent Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent Bejinariu Petru prezent Berceanu Radu absent Berci Vasile absent Berciu Ion absent Biriş Anamaria Mihaela absentă Birtalan Ákos absent Bivolaru Gabriel absent Bivolaru Ioan prezent Boda Iosif absent Böndi Gyöngyike absentă Boştinaru Victor absent Bot Octavian absent Botescu Ion absent Bran Vasile absent Brezniceanu Alexandru prezent Bud Nicolae absent Buga Florea prezent Bujor Liviu absent Burlacu Viorel prezent Buruiană Aprodu Daniela prezentă Buzatu Dumitru absent Calimente Mihăiţă absent Cazacu Vasile Mircea absent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Cândea Vasile prezent Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae absent Chichişan Miron prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Chiriac Mihai prezent Chiriţă Dorin absent Ciontu Corneliu prezent Ciumara Mircea absent Cîrstoiu Ion absent Cojocaru Radu Spiridon prezent Constantinescu Dan absent Corâci Ioan Cezar absent Corniţă Ion prezent Cosma Liviu Ovidiu absent Coşea Dumitru Gheorghe Mircea absent Cotrutz Constantin Eremia prezent Cristea Gabriela absentă Cristea Gheorghe absent Cristea Marin absent Cunescu Sergiu absent Dan Marţian prezent Dan Matei Agathon absent Darie Simion prezent Dărămuş Nicolae Octavian absent Dănilă Vasile prezent Decuseară Jean absent Dejeu Gavril absent Diaconescu Ion prezent Dimitriu Sorin Petre prezent Dîrstaru Dorin absent Dobre Traian absent Dobrescu Smaranda prezentă Dorian Dorel absent Dorin Mihai absent Dragoş Iuliu Liviu absent Dragu George absent Drăgănescu Ovidiu Virgil absent Drecin Mihai Dorin prezent Drumen Constantin prezent Dugulescu Petru absent Dumitraşcu Laurenţiu absent Dumitrean Bazil absent Dumitrescu Marilena absentă Dumitrescu Paul Adrian prezent Dumitriu (Hunea) Carmen absentă Elek Barna absent Enache Marian absent Enescu Ion prezent Fenoghen Sevastian prezent Filipescu Ileana absent Furo Iuliu Ioan prezent Galic Lia Andreia absentă Gaspar Acsinte prezent Gavra Ioan prezent Gavrilaş Teodor absent Gazi Gherasim absent Georgescu Florin prezent Gheciu Radu Sever Cristian prezent Gheorghe Valeriu absent Gheorghiof Titu Nicolae absent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Mihai absent Gherasim Ion Andrei absent Ghidău Radu absent Ghiga Vasile prezent Giurescu Ion absent Glăvan Ştefan prezent Godja Petru prezent Grădinaru Nicolae prezent Grigoraş Neculai absent Grigoriu Mihai absent Groza Nicolae prezent Gvozdenovici Slavomir absent Haşotti Puiu prezent Hilote Eugen Gheorghe absent Hlinschi Mihai prezent Honcescu Ion absent Hrebenciuc Viorel absent Iacob Elena absentă Ianculescu Marian prezent Ifrim Dumitru absent Igna Ioan prezent Ignat Ştefan prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionescu Alexandru absent Ionescu Anton prezent Ionescu Bogdan prezent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin absent Ionescu Gheorghe prezent Ionescu Marina absentă Ionescu Nicolae prezent Ioniţă Mihail Gabriel absent Ioniţă Nicu prezent Iorga Leonida Lari prezentă Iorgulescu Adrian absent Irimescu Haralambie prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Jurcan Dorel prezent Jurcă Teodor prezent Kakasi Alexandru prezent Kelemen Atila Bela Ladislau prezent Kerekes Károly absent Kónya Hamar Alexandru prezent Kovacs Carol Emil absent Kovács Csaba Tiberiu prezent Lazia Ion absent Lădariu Lazăr prezent Lăpuşan Alexandru prezent Leca Mihai prezent Leonăchescu Nicolae prezent Lepşa Sorin Victor absent Lixăndroiu Viorel absent Lupu Vasile prezent Macarie Sergiu prezent Manole Odisei absent Manolescu Oana prezentă Marin Gheorghe absent Marineci Ionel absent Marinescu Ioan Sorin prezent Márton Árpád Francisc prezent Matei Lucian Ion absent Matei Vasile prezent Mátis Eugen prezent Mândroviceanu Vasile prezent Mânea Radu prezent Mera Alexandru Liviu prezent Meşca Sever prezent Miclăuş Vasile prezent Micle Ulpiu Radu Sabin absent Mihăilescu Petru Şerban absent Mihu Victor Traian prezent Miloş Aurel prezent Mitrea Miron Tudor absent Mogoş Ion absent Moiceanu Constantin prezent Moldovan Petre prezent Moldoveanu Eugenia prezentă Morariu Teodor Gheorghe absent Moroianu Geaman Adrian Tudor absent Moucha Romulus Ion absent Munteanu Ion absent Mureşan Ioan absent Muru Grigore prezent Musca Monica Octavia absentă Nagy Ştefan prezent Naidin Petre prezent Nanu Romeo absent Năstase Adrian prezent Neacşu Ilie prezent Neagu Romulus prezent Neagu Victor prezent Negoiţă Gheorghe Liviu absent Negrău Mircea prezent Nica Dan absent Nichita Dan Gabriel absent Nicolae Jianu absent Nicolaiciuc Vichentie prezent Nicolescu Mihai prezent Nicolicea Eugen absent Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae absent Nistor Vasile prezent Noica Nicolae absent Oană Gheorghe absent Oltean Ioan absent Onaca Dorel Constantin absent Opriş Constantin Remus absent Osman Fedbi absent Palade Dan prezent Pambuccian Varujan prezent Paneş Iosif prezent Panteliuc Vasile absent Pantiş Sorin absent Papuc Aurel Constantin prezent Partal Petre absent Paşcu Ioan Mircea absent Pavel Lavinia prezentă Pavel Vasile prezent Pavelescu Claudiu Costel absent Păcurariu Iuliu prezent Păunescu Costel prezent Pârgaru Ion absent Pâslaru Dumitru absent Pecsi Francisc absent Pereş Alexandru prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Petrescu Silviu absent Petrescu Virgil prezent Petreu Liviu absent Pintea Ioan absent Piţigoi Barbu prezent Podaru Dumitru Teodor prezent Pop Iftene prezent Pop Leon Petru absent Pop Viorel prezent Popa Aron Ioan absent Popa Daniela absentă Popa Ioan Mihai prezent Popa Nicolae prezent Popa Ştefan prezent Popa Virgil prezent Popescu Bejat Ştefan Marian prezent Popescu Dumitru prezent Popescu Emil Teodor absent Popescu Ioan Dan absent Popescu Irineu absent Popescu Tăriceanu Călin absent Priceputu Laurenţiu absent Protopopescu Cornel prezent Putin Emil Livius Nicolae prezent Puwak Hildegard-Carola absentă Radu Alexandru-Dumitru prezent Radu Elena Cornelia Gabriela absentă Ráduly Róbert-Kálmán prezent Raica Florica Rădiţa absent Raicu Romulus prezent Rákoczi Ludovic prezent Rădulescu Cristian absent Rădulescu-Zoner Constantin Şerban prezent Rânja Traian Neculaie absent Remeş Decebal Traian absent Rizescu Sergiu George absent Roman Ioan prezent Roşca Ioan prezent Roşca Toader prezent Rotaru Dumitru prezent Ruse Corneliu Constantin absent Sandu Alecu absent Sandu Dumitru prezent Sandu Ion Florentin prezent Sassu Alexandru absent Săndulescu Aureliu Emil prezent Sârbu Marian prezent Secară Gheorghe absent Serac Florian prezent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan absent Sireţeanu Mihail prezent Sonea Ioan absent Spătaru Liviu absent Spiridon Didi prezent Stan Vasile prezent Stanca Teodor prezent Stanciu Anghel prezent Stănescu Alexandru-Octavi absent Stănescu Mihai-Sorin prezent Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel prezent Sekely Erwin Zoltan prezent Silagy Zsolt prezent Saghanai Nusfet absent Şerban George absent Ştefănoiu Luca absent Şteolea Petru absent Tabără Valeriu absent Tamaş Sandor absent Tarna Gheorghe prezent Tăvală Tănase-Pavel absent Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe prezent Trifu Romeo absent Tudose Nicolae Florin absent Ţepelea Gabrile prezent Ţocu Iulian Costel absent Ţurlea Petre prezent Udrea Florian absent Vaida Francisc absent Valeca Şerban Constantin prezent Varga Attila prezent Vasilescu Nicolae prezent Vasilescu Valentin prezent Vataman Dorin prezent Văsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe absent Vâlcu Mircea prezent Vetişan Vasile absent Vida Iuliu prezent Vida Simiti Ioan prezent Videanu Adrian absent Vilău Ioan Adrian absent Vintilă Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai absent Viţelar Bogdan absent Voicu Mădălin prezent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent
	Domnul Vasile Lupu: Da, invit secretarii la prezidiu. Stimaţi colegi, Nu părăsiţi sala, vă rog. Iată, rândurile noastre cresc acum. Vom avea condiţii de vot. Vă rog, ocupaţi-vă locurile în bănci şi reluăm votul pentru modificarea ordinii de zi. Domnul, Raduly Robert, în numele Grupul parlamentar al UDMR, a propus ca pct.49 să treacă pe pct.3. Cine este pentru? Vă rog, ocupaţi-vă locurile în bănci şi exprimaţi-vă clar votul. Stimaţi colegi, încă o dată, vă rog, păstraţi mâna sus, că nu se poate număra. Cei care doriţi să votaţi pentru, mâinile ridicate. Cine este pentru? 83 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 53 de voturi împotrivă. Abţineri? Da, 147 ar fi cvorumul de lucru, 141 sunt prezenţi în sală. (Vociferări în sală.) Stimaţi colegi, Aţi cerut numărătoarea voturilor. Am făcut-o. Nu este cvorumul. Mai aşteptăm 6 colegi şi trecem din nou la vot. Au răspuns la vot prezent, ori n-au votat, ori au plecat din sală. Dacă doriţi să consemnăm raportul de forţe aşa cum sunt, sub cvorum, atunci... Domnul Gavra.
	Domnul Ioan Gavra: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu e un caz special cel de astăzi, când Camera Deputaţilor la apelul nominal se află în cvorum şi după apelul nominal lucrează sub cvorum. Degeaba o să facem apeluri nominale în continuare, astăzi, pentru că ne pierdem vreme şi, probabil, şi colegii care sunt în sală se plictisesc şi pleacă şi domniile lor. De aceea, am o sugestie, domnule preşedinte, să trecem peste acest prag psihologic, care văd că se repetă săptămânal, şi să intrăm în activitate. Deci, aveţi, conform regulamentului, apelul nominal făcut, prin apelul nominal există cvorum, acest punct se vede că nu va trece prin Camera Deputaţilor şi haideţi să intrăm în ordinea de zi, pentru că la ordonanţele pe care le avem de adoptat pe articole, niciodată nu a fost nevoie de cvorum, dacă cvorumul s-a consemnat prin apelul nominal. Haideţi să lucrăm pentru că deja este ora 17 şi imediat nu mai rămâne nimeni în sală.
	Domnul Vasile Lupu: Domnule deputat Gavra, aici dacă realizăm un consens, dar iată că nu apare.
	Domnul Ioan Gavra: Consensul cred că e valabil şi pentru partea dreaptă şi pentru partea stângă a sălii, să facem ceva astăzi. Nu ne-am adunat aici ca la şcoală să facem 5 apeluri nominale, după care să plecăm acasă. Mai ales că în Camera Deputaţilor, uzual în ultimele două luni de zile, s-a lucrat nu cu un cvorum prezent în sală de 141 ca şi astăzi, ci cu 50-60, pentru că e nevoie să adoptăm nişte acte normative şi, ca atare, având prin apel cvorumul dumneavoastră consemnaţi prezenţa în sală şi mergem şi continuăm activitatea, dar nu ne oprim la asemenea chestiuni care sunt pur şi simplu artificiale, pentru că această lege nu va trece prin Parlamentul României. Iată, colegii de la UDMR cred că au plecat din sală, au făcut grevă, au zis că nu mai vin în sală, revin în fiecare seară, păi, iar pleacă, mai bine plecaţi şi ne continuăm activitatea. Haideţi!
	Domnul Vasile Lupu: Poftiţi, domnule deputat.
	Domnul Marton Francisc Arpad: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. A fost o minunată pledoarie prin care domnul deputat a subliniat cât de consecvent este partidul de care îl reprezintă alinierii noastre la legislaţia europeană şi cât de mult doresc să intre în această comunitate împreună cu PDSR care, la fel, masiv a votat din nou împotriva reformei din administraţia publică locală. (Vociferări în sală.) Dar, trebuie să vă spun următorul lucru, domnule preşedinte.
	Domnul Ioan Gavra: Numai dacă aveţi de procedură, domnule!
	Domnul Marton Francisc Arpad: Există 4 feluri de a-şi exprima deputaţii punctul de vedere. Este de procedură, domnule deputat. Unii votează pentru, alţii votează contra, unii se mai abţin şi mai sunt şi deputaţi care nu votează deloc. Şi, mai ales, dacă s-a făcut un apel nominal imediat înaintea acestui vot şi s-a constatat că există cvorum, înseamnă că o parte dintre colegii noştri n-au votat, n-au dorit să voteze şi, conform regulamentului nostru, uzanţelor noastre, aceştia consideră în cvorum ca fiind prezenţi. Ca atare, referitor la 147 de persoane care trebuie să fie prezente ca să avem un cvorum, 83 reprezintă mai mult de jumătate din acest cvorum, înseamnă că ori suntem în covrum de lucru, conform apelului nominal, şi, atunci, s-a votat această modificare a ordinii de zi, ori nu suntem înm cvorum şi atunci nu lucrăm deloc. Vă mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Domnule deputat, judecată parţial valabilă. Dacă în lista apelului ar apărea doar 166 consemnaţi pentru ziua de astăzi, atunci judecata dumneavoastră ar fi valabilă, chestiunea că apar mai mulţi. Câţi apar, domnule secretar? Deci au răspuns prezent la apelul nominal 172.
	Domnul Ioan Gavra: Domnule vicepreşedinte, sigur la chestiuni de procedură putea domnul Marton să vorbească două ore în şir. Din păcate, domnia sa nu ştie decât un singur lucru, fiindcă se află pe o singură orbită, el vede numai în partea stângă a sălii. Deci dreptul democratic de manifestare prin vot, domnule coleg, nu se comentează de către dumneavoastră. În nici un caz, pentru că nu am comentat nici noi modul în care aţi votat dumneavoastră. Dacă ne amintim bine, citim presa şi, mă rog, nu ştiu dacă vi s-au tăiat zilele, o să urmăresc eu dacă se taie zilele de o săptămână încoace de la prezenţă. Dumneavoastră sunteţi în grevă, aţi anunţat grevă şi că nu mai participaţi la lucrările Camerei Deputaţilor până ce pe ordinea de zi nu se introduce acest act normativ. Ce căutaţi dumneavoastră în sală? Sunteţi în grevă, nu aveţi voie să veniţi la microfon! E grevă parlamentară. Ori sunteţi consecvenţi, fiindcă aţi vorbit de consecvenţă, ori dacă nu, vedeţi-vă de treabă. Eu sunt cel care am cerut numărarea voturilor, deci indiferent de faptul că se consemnează sau nu prin apelul nominal cvorumul în sală, la solicitarea unui lider de grup parlamentar se numără voturile. Mai departe scrie în articolele şi în paragrafele următoare din regulament, dacă era nevoie, dacă nu vi-l dau eu şi vi-l citesc eu sau îl citez aici. Deci am cerut şi, acum, domnule preşedinte, cer, în numele grupului parlamentar, o jumătate de oră de consultare a grupurilor parlamentare. Vă mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Se acordă un sfert de oră. Nu ne permite timpul o pauză atât de mare.
	După pauză
	Domnul Vasile Lupu: Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci şi să reluăm, de unde am rămas, ordinea de zi. După 2 ore nu am reuşit să aprobăm nici ordinea de zi. Vă rog, ocupaţi-vă locurile în bănci ca să putem număra voturile.
	Domnul Ioan Gavra: (Din bancă) Intraţi în ordinea de zi, domnule preşedinte.
	Domnul Vasile Lupu: Nu am intrat în ordinea de zi pentru că nu am avut cu cine, domnule deputat. Regulamentul cere cvorumul, atunci când există consens putem lucra şi în alte condiţii, când apar divergenţe trebuie să ne conformăm. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Robert Raduly. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? (Vociferări în sală.) Stimaţi colegi, E foarte clar, din cei prezenţi în sală majoritatea este pentru. Dacă dumneavoastră nu o acceptaţi, nu putem trece de acest moment. Deci în sală nu este cvorumul, nu are rost să mai pierdem timpul. Atunci îmi veţi îngădui doar să prezint informarea cu iniţiativele legislative şi cu textele posibile de contestat la Curtea Constituţională şi trecem la partea 2-a a şedinţei. Dar, nu uitaţi că nu am aprobat ordinea de zi, nu am aprobat programul de lucru şi mâine tot cu asta începem. Să vedem asupra programului de lucru sunt obiecţiuni? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Programul de lucru a fost adoptat. Măcar să ne putem întâlni mâine dimineaţă la intervenţii.
	Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă informez cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente. 1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, adoptat de Senat la 5 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond – Comisia pentru sănătate şi familie, pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din regulament, acest proiect urmează procedura de urgenţă. 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, adoptat de Senat în şedinţa din 5 octomrbrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond – Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Conform art.102, alin.3 şi acest proiect urmează procedura de urgenţă. 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2000 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului Cinematografic Naţional, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, adoptat de Senat la 9 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia pentru drepturile omului, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Proiectul va urma procedura de urgenţă. 5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2000 privind finanţarea drepturilor personalului cuvenite medicilor şi farmaciştilor stagiari sau rezidenţi şi personalului de cercetare din unităţile sanitare, adoptat de Senat la 9 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize - Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3, proiectul urmează procedura de urgenţă. 6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2000 privind trecerea unui imobil din domeniul public în domeniul privat al statului şi darea lui în administrarea Comitetului Olimpic Român, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din regulament, proiectul urmează procedura de urgenţă. 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, pentru avize – Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Conform art. 102 alin.3 din regulament, urmează procedura de urgenţă. 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2000 privind acordarea unui împrumut din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului pentru realizarea pregătirii participării României la Expoziţia Mondială Expo-2000 – "Om-Natură-Tehnologie – Hanovra 2000", adoptat de Senat la 10 octombrie 2000. Au fost sesizate Comisia pentru buget-finanţe, bănci, în fond; pentru avize – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Proiectul de lege urmează procedura de urgenţă, conform art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. 9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, adoptat de Senat la 5 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. 10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicităţii produselor din tutun în sălile de spectacol şi interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor, adoptat de Senat în şedinţa din 5 octombrie 2000. Au fost sesizate: în fond – Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă; pentru avize – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 11. Proiectul Legii muzeelor şi colecţiilor, primit de la guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei, nr.114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României nr.393 din 31 decembrie 1997, modificată prin Legea nr.145/1999, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.439 din 9 septembrie 1999, precum şi a normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei, nr.114 din 1996, prevăzută în Hotărârea Guvernului României nr.446 din 1997, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 203/21 august 1997, iniţiată de domnul deputat Vasile Dănilă. Cu această propunerea legislativă au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut (proiectul privind reforma sectorului sanitar) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 7 iulie 2000, adoptat de Senat în şedinţa din 9 octombrie 2000. Cu acest proiect au fost sesizate: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize – Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa şi sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontalieră şi a lacurilor internaţionale, adoptat la Helsinki la 17 martie 1992, adoptat de Senat în şedinţa din 9 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea institutelor de medicină legală, adoptat de Senat la 10 octombrie. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele: în fond - Comisia pentru sănătate şi familie; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 16. Proiectul de Lege privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, adoptat de Senat la 10 octombrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize – Comisia pentru buget-finanţe, bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2000 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2000, primit de la guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci; pentru avize – Comisia pentru politică economică, reformă şiprivatizare, Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Adică toate comisiile, cu excepţia Comisiei pentru Regulament. 18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2000 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000, primit de la guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – urmând a elabora un raport comun cu comisia similară a Senatului – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentru avize – Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2000 pentru prerogarea termenului prevăzut la art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. nr.27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, primit de la guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond – Comisia pentru buget-finanţe, bănci; pentnru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Conform art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei. Proiectul urmează procedura de urgenţă. 20. Propunerea legislativă privind alocarea sumelor necesare repatrierii şi plata indemnizaţiilor de străinătate ale marinarilor români ambarcaţi pe navele sub pavilion român, reţinute sau abandonate în afara teritoriului naţional, iniţiată de domnul deputat Dorel Onaca. Grupul P.D.S.R. solicită procedura de urgenţă. Doamna Afrăsinei face argumentarea. Vă rog, doamnă.
	Doamna Viorica Afrăsinei: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Cred că nu mai este necesară o argumentaţie foarte mare având în vedere faptul că fiecare dintre noi cunoaşte, cel puţin din mass-media, tragedia acestor oameni şi eforturile care se fac pentru aducerea lor în ţară. Aşadar, avem rugămintea ca să fiţi de acord ca acest proiect de lege să-l dezbatem în procedură de urgenţă. Vă mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Stimaţi colegi, Noi aprobăm procedura. Soluţiile le va da Guvernul viitor. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Două abţineri. Majoritate.
	Doamnelor şi domnilor, Potrivit Legii nr.47/1992, art.17 alin.2 şi 3, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, vă informez că s-au depus la secretarul general al Camerei în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii, următoarele legi: Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/1999 pentru stabilirea unor măsuri în vederea privatizării "Banc Post" S.A.; Legea privind utilizarea eficientă a energiei; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/1999 pentru aprobarea continuării şi finanţării activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru domeniul de energetică nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, precum şi pentru aprobarea finanţării activităţilor specifice cooperării internaţionale în domeniul de energetică nucleară; Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind retehnologizarea cu mărirea puterii instalate a hidroagregatelor de la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I, semnat la Kladovo la 16 octombrie 1999.
	Şi acum, doamnelor şi domnilor deputaţi, avem două comisii de mediere de constituit. Vă solicit atenţia. Mai întâi, propuneri pentru componenţa Comisiei de mediere în vederea soluţionării textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat: P.D.S.R. – Popa Ioan Mihai, Ionescu Marina; P.N.Ţ.C.D. Civic Ecologist – Popescu Emil Teodor, Dejeu Gavril; Grupul P.D. – Cristea Gabriela; Grupul P.N.L. – Popa Ştefan; U.D.M.R. – Szérkely Ervin Zoltán. Obiecţiuni nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind dreptul de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996 şi la proiectul de Lege pentru ratificarea de către România a Tratatului OMPI privind interpretările, execuţiile şi foriogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996, se propune a fi în următoarea componenţă: P.D.S.R. – Darie Simion; P.N.Ţ.C.D. – Badea Alexandru Ioan; Partidul Democrat – Filipescu Ileana; U.D.M.R. – Marton Arpad Francisc; P.R.M.- Iorga Leonida Lari; minorităţile naţionale – Dorel Dorian; P.U.N.R. – Ţurlea Petru. Obiecţiuni nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat.
	Doamnelor şi domnilor, Mai avem aici o urgenţă: proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă. Acest proiect a fost votat în aceeaşi formulare de către Senat. Numai că acolo erau senatorii, aici sunt deputaţii. Titlul hotărârii. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art. 1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.2. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.3. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.4. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.5. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.6. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.7. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Anexa nr.1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Anexa nr.2. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Proiectul în ansamblu. Componenţa anexei va fi prezentată imediat de liderii grupurilor prlamentare. Stimaţi colegi, Veniţi cu propunerile, şi votul final îl vom da mâine pentru că noi, astăzi, n-am votat ordinea de zi. Deci, P.N.Ţ.C.D. a desemnat reprezentantul în această comisie? Da. Domnul deputat Badea Alexandru Ioan este desemnat. P.D.S.R.? Dan Matei Agathon. P.U.N.R. pe cine desemnează? Stimaţi colegi, Rămâne ca toate grupurile să desemneze reprezentanţii, iar mâine să dăm votul final pe acest proiect de hotărâre. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Nu ştim cât vom mai reuşi să ducem activitatea parlamentară după ce se vor înregistra şi listele de candidaţi pentru alegerile din această toamnă. De aceea, vă rog să informaţi colegii, şi mâine să reuşim să păstrăm cvorumul în sală,spre a adopta urgenţele legislative.
	Încheiem aici prima parte a şedinţei şi trecem la partea a doua a programului nostru de astăzi. Doamnelor şi domnilor, Avem astăzi şedinţa de răspunsuri orale la interpelările adresate de deputaţi primului-ministru şi membrilor Guvernului. Aţi luat act de cazurile în care se solicită amânarea. De la Ministerul Transporturilor, domnul secretar de stat este prezent să răspundă. Domnul Popa. O intervenţie procedurală, bănuiesc.
	Domnul Neculai Popa: Da. Pe procedură. Domnule preşedinte, Eu ştiu că în Regulamentul Camerei Deputaţilor, miniştrii trebuie să răspundă în termen de şapte zile la interpelările pe care le adresăm, referitoare la problemele importante cu care se confruntă societatea românească. Eu vă informez că am adresat şi primului-ministru şi domnului ministru Berceanu câte o interpelare şi am fost amânat de două ori până acum, deci, iată, suntem în a treia sătămână când n-au răspuns. Dacă cumva s-a desfiinţat Guvernul, eu rog să ni se spună treaba aceasta, să nu mai facem aceste eforturi să mai adresăm aceste interpelări şi să minţim lumea în continuare. Deci, dânşii dacă consideră că trebuie să-şi întrerupă activitatea pentru că, iată, ne aflăm în preajma campaniei electorale sau în campania electorală oficială, să ne spună că nu mai au de gând să ne răspundă, şi atunci n-are rost să mai facem aceste eforturi ca să ni se răspundă la interpelări. Vă mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Domnul Şerban Petru Mihăilescu este prezent. Doreşte să dezvolte interpelarea. Va răspunde domnul secretar de stat Marinescu.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În realitate este vorba despre două interpelări: una, cea cu metroul la care am rugat să vină doamna ministru Anca Boagiu, care are o prezenţă constantă la televiziune în ultimele trei zile, dar la Parlament nu are timp să vină. Mi se pare extrem de pertinentă observaţia domnului Popa legată de prezenţa miniştrilor în această chestiune. În fine, deoarece de la Metrou am primit un răspuns scris, nu mai revin. Situaţia va dovedi că noi am avut dreptate, nu cei care au întocmit răspunsul. Revin cu interpelarea privind situaţia societăţilor de cale ferată rezultate conform strălucitei reforme făcute de actuala coaliţie în toamna anului 1998. Încă din acel moment, P.D.S.R. a atras atenţia asupra concepţiei deficitare privind reforma, în special în legătură cu divizarea căii ferate în societăţi comerciale de sine stătătoare, fără o coordonare unică care să realizeze strategia... Eu pot să vorbesc din ce în ce mai tare, ca să acopăr chestia cu telefoanele, depinde ce dispuneţi dumneavoastră, domnule preşedinte. ...să acopere ideea strălucită de a gestiona de către o companie, prima problemă, gen cutie poştală, formată dintr-un director şi o secretară, datoriile la bugetul de stat ale fostei S.N.C.F.R. Ca urmare a acestei idei, datoria iniţială a S.N.C.F.R.-ului a crescut, n-a scăzut, s-au făcut noi datorii. Doi. Cele 14 societăţi feroviare au acumulat, după datele noastre, până la 30 iunie, datorii de peste 5 mii de miliarde. Într-adevăr, la rectificarea bugetului prin hotărâri de Guvern pe fiecare companie naţională, aceste rezultate au fost cosmetizate. Şi, din datele pe care le avem, la o subvenţie de 3500 de miliarde în anul 2000, calea ferată va încheia anul cu pierderi de circa 4 mii de miliarde de lei, ceea ce dovedeşte eşecul total al aşa-zisei reforme. Mai mult, în această perioadă, probabil în scopuri electorale, s-a promovat un program de igienizare a gărilor, în aceste ultime două luni, în valoare de peste 250 de miliarde de lei, la o companie care nu a plătit nimic din luna mai la datoriile către stat. Altă societate rezultată din reforma din 1998, Societatea de Active Feroviare, care gestionează parcul de material rulant scos din fabricaţie datorită unui manager defectuos, se află în situaţia de a nu-şi putea realiza programele şi a comunicat societăţilor de cale ferată că nu poate repara nimic în această perioadă, deşi programul de iarnă impunea această chestiune. Ultima problemă: cu toate că a beneficiat de cele mai mari credite pe economie garantate de stat, conducerea Ministerului Transporturilor, fostă şi actuală, a realizat performanţa deosebită de a amâna cu peste un an punerea în practică a două credite, unul de la BERD, de 200 de milioane de euro, şi celălalt, un credit PHARE de 27 de milioane, deoarece licitaţiile au fost considerate trucate de către administraţiile celor două organisme internaţionale. E vorba în primul rând de licitaţia privind reabilitarea infrastructurii tronsonului IV - Bucureşti-Braşov şi a reabilitării semnalizării şi centralizării electrodinamicie din patru mari staţii de cale ferată. Această întârziere face ca în ultimii patru ani, cea mai cântată reformă din România la Ministerul Transporturilor, să conducă la nemodernizarea niciunui km de cale ferată. Părerea noastră este că toate aceste laude şi aceste afirmaţii care nu se regăsesc de loc, nici la metrou, nici la calea ferată, nu mai vorbim de transportul maritim şi cel fluvial, ar trebui să dea de gândit atât colegilor care acceptă toată ziua asemenea afirmaţii, cât şi actualelor conduceri ale ministerului. Vă mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Da. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vreau să dau citire regulamentului. "Durata dezvoltării interpelării nu poate depăşi trei minute." Şi să vă mai informez că transmisiunea prin radio a fost suspendată pe timpul campaniei electorale şi, de aceea, este bine să facem economie de timp. Domnul ministru Marinescu.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Îmi prezint scuze dacă am depăşit timpul, dar vă rog să mă iertaţi, vorbitul la telefon în primul rând, efectiv, deranjează pe cel care ia cuvântul. Vă rog să mă scuzaţi.
	Domnul Vasile Lupu: Stimaţi colegi, Vă rog nu mai folosiţi telefoanele. Noi am hotărât în Camera Deputaţilor ca folosirea telefoanelor să fie interzisă. Domnul Barbu Piţigoi! (Vorbeşte la telefonul mobil) Dacă cealaltă ureche este liberă, domnule Mihăilescu, apelaţi-o dumneavoastră. Dau cuvântul domnului ministru Adrian Marinescu, de la Ministerul Transporturilor, şi vă informez că domnul Gheorghe Tarna este pe deplin satisfăcut de răspunsul scris, nu mai aşteaptă de la Ministerul Agriculturii răspuns.
	Domnul Adrian Marinescu (secretar de stat în Ministerul Transporturilor): Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor deputaţi, Răspunsul pentru domnul deputat Şerban Mihăilescu la interpelarea care a făcut-o este următorul. În perioada 1994-1998, SNCFR a înregistrat pierderi acumulate de 4200 de miliarde, astfel: 152 de miliarde în 1994, 434 în 1995, 616 miliarde în 1996, 2315 în 1997 şi 694 pe nouă luni, în 1998. Cauzele înregistrării acestor pierderi sunt următoarele: majorarea tarifelor de transport cu indici mult sub nivelul indicilor de majorare a preţurilor din economie, deci, sub nivelul costurilor, ca urmare a faptului că tarifele de transport de mărfuri şi călători s-au aflat sub supravegherea Ministerului Finanţelor şi a Oficiului Concurenţei; neacordarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru reparaţia şi întreţinerea infrastructurii feroviare, potrivit art.8 din HG nr.570/1991 privind înfiinţarea SNCFR. Totodată, din cauza blocajului finanicar din economie, SNCFR avea creanţe neîncasate din transportul mărfurilor şi a călătorilor de 1979 de miliarde de lei. Prin reorganizarea SNCFR s-a urmărit: desfăşurarea activităţii noilor societăţi feroviare, fără obligarea acestora de a prelua datoriile şi creanţele fostului SNCFR, cutia poştală de care se vorbea; eliminarea subvenţiilor încrucişate între transportul de mărfuri, care era şi profitabil şi cel de călători, care era în pierdere; preluarea de la fostul SNCFR numai a activelor feroviare care erau strict necesare desfăşurării procesului de transport, astfel încât excedentul de active să nu mai influenţeze asupra cheltuielilor noilor societăţi; înfiinţarea unor societăţi feroviare cu activităţi distincte, respectiv transport de marfă, călători, gestionarea infrastructurii ferovire, gestionarea activelor feroviare excedentare, şi liberalizarea tarifelor la transportul de marfă. Activitatea de transport s-a desfăşurat în 1997 în baza prevederilor Legii nr.129/1996, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr.40/1997 privind transporturile pe căile ferate române, care pune bazele funcţionării SNCFR în forma de organizare tip holding, fiind structurată pe cinci sectoare principale, astfel: infrastructură, transport marfă, transport călători, material rulant, patrimoniu. Pentru fiecare sector s-au stabilit indicatori specifici, corelaţi cu volumele de transport, care să corespundă cerinţelor de eficientizare a activităţii şi care să permită alinierea acestora la cei ai altor administraţii feroviare. Rezultatele financiare prezentate au demonstrat că acest tip de organizare, tip holding, nu a dat rezultate, fapt pentru care s-a elaborat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind reorganizarea şi restructurarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate. Prin reorganizarea SNCFR, începând cu 1.X. s-au creat noi forme organizatorice pentru activitatea de transport feroviar, înfiinţându-se cinci noi societăţi comerciale. Astfel, la 1.X.1998, ca urmare a acestei ordonanţe şi a Ordonanţei de urgenţă nr.69/1998 au fost transferate în afara SNCFR, pensionari şi disponibilizaţi 21.728 de salariaţi. Prin H.G.nr. 1046/1999 s-au înfiinţat opt noi societăţi comerciale regionale de transport feroviar public de călători, îndeplinind în general condiţiile de demarare a procesului de privatizare, în conformitate cu strategia naţională de accelerare a procesului de privatizare. SNCFR a continuat să fiinţeze după reorganizarea din octombrie 1998 şi a moştenit datorii de 6.029 de miliarde de lei, din care la bugetul de stat 1344 de miliarde, la bugetul asigurărilor sociale 1628 miliarde, la furnizori 756 de miliarde, alte datorii 2301 miliarde. La 30.VI.2000, în acest an, SNCFR, cutia poştală de care era vorba, înregistrează datorii de 4339 de miliarde, deci, s-au diminuat cu aproape 2000 de miliarde, din care: către bugetul de stat 1339 miliarde, bugetul asigurărilor 1576 miliarde, furnizori 229 miliarde şi alte datorii 1194 de miliarde. În perioada de la înfiinţare până în prezent, societăţile feroviare au desfăşurat o activitate profitabilă, sistemul feroviar înregistrând atât în anul 1999 un profit brut de 240 de miliarde, căt şi în anul 2000, pe şase luni, un profit, de 151 de miliarde. Iar la sfârşitul anului, se prevede realizarea de profit şi nu de pierderi, nu discutăm de blocajul financiar care continuă să existe. Referitor la activitatea Societăţii de Administrare a Activelor Feroviare - SAAF, în programul pe anul 2000 are prevăzute sume de 468 de miliarde pentru modernizarea, repararea şi întreţinerea infrastructurii şi materialului rulant care urmează a se realiza, nu ştim dacă în întregime, până la sfârşitul anului, acest program pe care şi l-au propus. În perioada 1997-2000, au fost realizate lucrări de modernizare pentru 26 locomotive în valoare de 34,5 milioane dolari din fonduri BERD şi surse proprii, 231 de vagoane de călători în valoare de 649 de miliarde de lei, din surse proprii, 750 de vagoane de marfă din fonduri BERD. Igienizarea staţiilor de cale ferată, ca şi alte acţiuni privind o deservire mai bună a publicului călător, au avut ca scop eliminarea murdăriei şi dezordinii din staţiile de cale ferată. Aceste aspecte negative au fost de altfel sesizate în mai multe rânduri şi de Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, prin rapoartele înaintate conducerii Ministerului Transporturilor. Suma este de 185 de miliarde, nu de 250 de miliarde, cât se face referire în raport. Referitor la lucările de reabilitare a infrastructurii feroviare pe tronsonul Bucureşti-Braşov din Coridorul IV, vă informăm că s-a obţinut finanţarea cu un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii, nu de la BERD, în valoare de 200 de milioane EURO. Urmare a obţinerii finanţării, s-au organizat procesurile legale de licitaţie internaţională pentru tronsonul Bucureşti-Ploieşti. Urmare a valorii mari a ofertelor, prima licitaţie a fost anulată. În continuare, s-au reluat procedurile de organizare a licitaţiei pentru tronsonul Bucureşti-Câmpina, aceasta făcându-se pe opt grupe de lucrări. În prezent, sunt în curs de derulare acţiunile pentru selecţia anteprenorilor în cadrul unei licitaţii internaţionale. Referitor la lucările de reabilitare a semnalizării şi centralizării electrodinamice din staţiile Ploieşti-Sud, Arad, Timişoara, Braşov, Bucureşti, situaţia se prezintă astfel: CET Ploieşti-Sud s-a realizat în proporţie de 95% din surse proprii. Pentru celelalte patru lucrări, finanţate cu fonduri PHARE, s-au organizat procedurile legale de licitaţie. Prima licitaţie a fost amânată pe motivul neacceptării de către Comisia tehnică de analiză a unei oferte care nu îndeplinea condiţiile tehnice fixate prin caietul de sarcini, fiind inferioară din punct de vedere al parametrilor de siguranţă oferiţi. Procedurile privind organizarea licitaţiei au fost reluate şi în data de 16.X.2000, deci, astăzi, s-a întrunit la Bruxelles comisia pentru stabilirea câştigătorilor licitaţiei între cele şase firme participante. Referitor la numărul de directori şi directori adjuncţi din cadrul sistemului feroviar, vă facem precizarea că afirmaţia făcută nu se confirmă, cifra fiind mult exagerată. Vă mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Considerăm că s-a răspuns la amândouă. Domnule deputat, replică nu mai este? Nu. Mulţumim domnului ministru Adrian Marinescu şi îl invităm pe domnul Mihai Vitcu, dacă doreşte să dezvolte interpelarea. Va răspunde tot domnul Marinescu.
	Domnul Mihai Vitcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresa domnului prim-ministru, Mugur Isărescu, şi avea drept subiect un banal drum comunal Cacica-Soloneţul Nou, cum multe drumuri sunt în ţara asta într-o stare deplorabilă şi care urma a fi modernizat. Totuşi, acest drum are un element aparte, şi anume modernizarea lui este rezultatul unei înţelegeri între România şi Polonia din 13 martie 1998 şi ea urma a fi cofinanţată de partea polonă şi de partea română în proporţii egale, de 50%. Lucrarea a început în anul 1998, partea polonă achitându-se de obligaţiile contractuale. Deşi prin art.25 alin.4 din Legea nr.76/2000 privind aprobarea bugetului de stat este prevăzută în mod expres obligaţia Ministerului Transporturilor de a asigura fondurile necesare pentru terminarea execuţiei lucrării, până la această dată n-a fost alocată nici o sumă de bani. Demersurile făcute de Consiliul judeţean Suceava şi Consiliul local Cacica n-au avut ecou, în condiţiile în care exista o restanţă de 6 miliarde lei pentru lucrările executate, iar pentru continuarea acestor lucrări ar mai fi fost necesare aproximativ 5 miliarde. Rugam pe domnul prim-ministru Mugur Isărescu să informeze comunitatea poloneză din judeţul Suceava şi, de fapt, întreaga comunitate a judeţului, beneficiară acestei lucrări, când are în vedere ca Guvernul României să-şi respecte angajamentele luate, mai ales că partea poloneză urmăreşte în mod constant execuţia acestui obiectiv. Vă mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Domnule secretar de stat Adrian Marinescu are cuvântul.
	Domnul Adrian Marinescu: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Răspunsul pentru domnul deputat Mihai Vitcu este următorul, la interpelarea adresată domnului primului-ministru, Mugur Isărescu, privind drumul comunal Cacica-Soloneţul Nou. Urmare a vizitei oficiale a preşedintelui Republicii Polonia în România s-a încheiat Protocolul din data de 25 februarie 1997 dintre Ministerele Finanţelor din România şi Polonia, prin care se stipulează că datoria României faţă de Republica Polonă, în valoare de 1,8 milioane dolari S.U.A., se utilizează pentru finanţarea lucrărilor de modernizare a drumului comunal Cacica-Soloneţul Nou, unde locuieşte o comunitate de etnici polonezi. Prin H.G. nr. 926/1996 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii: "Modernizarea drumului comunal Cacica-Soloneţul Nou din Comuna Cacica, judeţul Suceava". Lungimea sectoarelor de drum ce urmau să fie modernizate, conform Hotărârii de Guvern menţionate, era de 9,6 Km. Astfel: drumul comunal 17 de la Km 0,00 la Km 5 + 526, în lungime de 5,526 Km, şi drumul comunal 18 de la Km 1 + 280 la Km 2 + 604, lungime 1,320 Km; drum spre Maidan, în lungime de 2,750 Km, drum neclasat. Prin Nota nr.2.626/1998 Ministerul Transporturilor se angajează să plătească din Fondul special al drumurilor publice contravaloarea lucrărilor de drum clasat, de 6,85 Km, reprezentând 8 miliarde lei, în preţul ofertă. În anul 1998, Ministerul Transporturilor a alocat 6 miliarde de lei, iar în anul 1999, 8 miliarde lei din Fondul special al drumurilor, prin programele aprobate pentru Consiliul judeţean Suceava şi Consiliul local Cacica. La finele anului 1999 erau executate următoarele sectoare de drum: drumul comunal 17, exact de la 0,00 până la 5,526, adică 5,526 Km, şi drumul comunal nr. 18 de la 1 + 280 la Km 2 + 604, adică exact 1,320 Km, cât a fost în proiectul iniţial. Drumul spre satul Maidan, pe o lungime de 1,1 Km, faţă de 2,7 Km, cât era menţionat. În acest fel, obligaţiile asumate de către Ministerul Transporturilor erau onorate integral. În anul 1999 se emite acordul Ministerul Finanţelor nr. 637 din 16.06.1999, prin care se extinde investiţia începută în anul 1997, aprobată prin H.G. nr. 926/1996, pe traseul drumului comunal nr. 18, actualul DJ (drum judeţean) 209, de la Km 2 + 604 la Km 3,647 în intravilanul satului Soloneţul Nou. Pentru noul sector de drum, în lungime de 1,143 Km, valoarea totală a investiţiei este de 9,795 miliarde de lei, din care construcţii montaj 8, 505 miliarde, în preţuri decembrie 1998. Conform evidenţelor contabile înregistrate la Primăria Cacica, Consiliul judeţean Suceava şi Ministerul Finanţelor, finanţarea lucrărilor executate s-a asigurat, după cum urmează: - e vorba pe ani, începând din 1997 până în 2000 – Ministerul Finanţelor – 19,441 miliarde, Consiliul judeţean Suceava, Primăria Cacica, din bugetul local, 4,700 miliarde şi Ministerul Transporturilor, din Fondul special al drumurilor, aşa cum am menţionat, 14 miliarde; 6 miliarde în 1998 şi 8 miliarde în 1999. Total Consiliul judeţean Suceava şi Ministerul Transporturilor, deci partea română, pentru că Ministerul Finanţelor practic a dat în contul datoriei către Polonia, 18,700 miliarde. Deci, 18,700 miliarde, faţă de 19,441 miliarde, cât a dat Ministerul Finanţelor în contul datoriei. Conform prevederilor art. 2 alin. b) din Ordonanţa de urgenţă nr. 7 din 31.03.1997 privind aprobarea Protocolului încheiat între Ministerul Finanţelor din România şi Ministerul Finanţelor din Republica Polonia în problema lichidării datoriei în valută convertibilă a României faţă de Republica Polonia, semnat la Bucureşti la 25 februarie 1997, suma de 1,8 milioane dolari S.U.A. este destinată finanţării lucrărilor de modernizare a drumului comunal Cacica-Soloneţul Nou, în lungime de 9,6 Km, lucru care s-a realizat. Prin acelaşi protocol statul român se angajează să cofinanţeze modernizarea drumului comunal Cacica-Soloneţul Nou, în lungime de 9,6 Km, cu o sumă egală cu echivalentul în lei a 1,8 milioane dolari S.U.A., contribuţia Poloniei. Până în prezent, Ministerul Finanţelor din România a asigurat în contul părţii polone suma de 19,4 miliarde lei, reprezentând circa 1,607 milioane dolari S.U.A., în timp ce din bugetul local şi din Fondul special al drumurilor publice s-au alocat 18,7 miliarde lei, reprezentând circa 1,605 milioane dolari S.U.A. Sumele alocate până în prezent de Ministerul Finanţelor Consiliului judeţean Suceava, Consiliului local Cacica şi Ministerul Transporturilor, în valoare totală de 38,141 miliarde au asigurat realizarea integrală a obiectivului de investiţii propus iniţial prin protocol de Republica Polonă să fie executat. Pentru finalizarea celui de-al doilea obiectiv de investiţii promovat de Consiliul judeţean Suceava şi avizat de Ministerul Finanţelor prin Acordul nr.637/1999 este necesară suma de 15,900 miliarde, în preţuri septembrie 2000, din care partea română poate să mai asigure echivalentul în lei a circa 195 de mii de dolari S.U.A., adică diferenţa până la 1,8 milioane dolari S.U.A., reprezentând obligaţia asumată de statul român, iar Ministerul Finanţelor suma de 193 de mii de dolari S.U.A., reprezentând diferenţa de achitat în contul datoriei externe, faţă de statul polon. În conformitate cu cele prezentate mai sus rezultă că până în prezent statul român a avut o contribuţie comparabil egală cu partea polonă la finanţarea lucrărilor de modernizare a drumului comunal Cacica-Soloneţul Nou, urmând ca şi restul de sumă, până la valoarea datoriei, să fie asigurat de Ministerul Finanţelor şi proporţional Ministerul Transporturilor, prin Fondul special al drumurilor.
	Domnul Vasile Lupu: Vă mulţumesc, domnule ministru. Replică nu mai există, domnule Vitcu.
	Domnul Mihai Vitcu: Nişte lămuriri, domnule preşedinte.
	Domnul Vasile Lupu: Nu. La întrebări este posibil, aici nu! Regulamentul nu prevede.
	Domnul Mihai Vitcu: Aţi permis tot timpul, domnule preşedinte!
	Domnul Vasile Lupu: Nu, la întrebări, domnule... Sunteţi în confuzie. Deci, iată, vă dau articolele din regulament care reglementează interpelările...
	Domnul Mihai Vitcu: Domnule preşedinte, Dacă dumneavoastră aţi înţeles ceva din tot răspunsul acesta, atunci eu mă declar mulţumit. Mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Mai faceţi o interpelare. Deci, materia este reglementată în art. 156, 157, 158 şi 159. Doamna Daniela Bartoş va dezvolta interpelarea, la care va răspunde domnul secretar de stat Alexandru Man, prezent.
	Doamna Daniela Bartoş: Am dorit să supun atenţiei dumneavoastră o problemă cu care se confruntă, probabil, la ora actuală Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, legată de organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, care are rolul, de multă vreme, de a asigura asistenţa tehnică în activitatea de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, atât în secţii proprii, secţii cu paturi şi laboratoare clinice, cât şi în teritoriu, la nivelul unităţilor subordonate, cabinete sau oficii judeţene. La ora actuală, în secţiile proprii ale institutului se desfăşoară activitatea de verificare a expertizei, ca urmare a controalelor de sprijin efectuate de specialişti din institut, la nivelul unităţilor subordonate din întreaga ţară, la cererea acestora din urmă sau la cererea altor organe centrale. De asemenea, tot în institut se face evaluarea capacităţii de muncă în cazul unor procese civile sau penale intermediate de Institutul medico-legal şi se fac şi acţiuni recuperatorii medicale şi profesionale. În prezent, Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă se confruntă cu o criză de autoritate. Atât directorul adjunct ştiinţific, precum şi şefii unora dintre secţiile clinice şi ai altor secţii deosebit de importante pentru desfăşurarea acestei activităţi au împlinit vârsta pensionării şi deţin în continuare aceste funcţii. Dacă ar fi să facem o paralelă cu ceea ce se întâmplă în sănătate, în Ministerul Sănătăţii în rest, aş dori să vă spun că în momentul în care împlineşti vârsta pensionării eşti obligat să fii schimbat din funcţia de conducere, deci eşti automat schimbat din funcţia de şef de secţie sau de şef de departament, rămânând în continuare, dacă doreşti, să lucrezi cu jumătate de normă, deci pensie cu cumul de funcţii cu jumătate de normă, iar funcţia respectivă se scoate la concurs. Având în vedere că institutul este de interes naţional, în domeniul expertizei medicale, ar fi necesar să se numească o nouă echipă la conducerea institutului, de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, şi să fie scoase la concurs aceste posturi de şefi de secţii, în conformitate cu normele legale. Am dorit să-l întreb pe domnul ministru când consideră că poate unitatea care este subordonată ministerului să intre în legalitate?
	Domnul Vasile Lupu: Domnul secretar de stat Alexandru Man are cuvântul.
	Domnul Alexandru Man (secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale): Domnule preşedinte, Doamnă deputat, La interpelarea pusă domnului ministru Albu avem următorul răspuns. Punctul nostru de vedere legat de atribuţiile Institutului Naţional de Expertiză şi Recuperarea Capacităţii de Muncă şi perspectivele legate de rolul acestuia în cadrul reformei sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sunt următoarele: Institutul Naţional de Expertiză şi Recuperare a Capacităţii de Muncă este în prezent unitate subordonată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, având atribuţii de instruire şi acreditare a medicilor experţi, de stabilire a criteriilor de încadrare în grade de invaliditate, ca unică bază pentru interpretarea legii, ocupându-se şi de reabilitarea, îndrumarea şi reorientarea pensionarilor de invaliditate, care sunt trimişi la institut de către medicii experţi din întreaga ţară. Institutul are şi rolul de instanţă de contestaţie pentru cazurile înaintate de către şefii de oficii de expertiză medicală de la nivelul direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială teritoriale. O sarcină deosebită revine Institutului Naţional de Expertiză şi Recuperare a Capacităţii de Muncă în ceea ce priveşte asigurarea calităţii serviciilor medicale şi certificarea standardelor profesionale ale medicilor experţi. Prin înfiinţarea Casei Naţionale de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi reorganizarea Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ca urmare a apariţiei Casei Naţionale de Pensii, vor fi stabilite noile raporturi şi relaţia dintre departamentul medical din cadrul Casei Naţionale de Pensii şi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, instituţie care va avea, în continuare, statut de unitate subordonată Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Considerăm că prin noile raporturi stabilite între Casa Naţională de Pensii şi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă se va realiza optimizarea activităţii de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, în vederea reinserţiei profesionale, ca un obiectiv major al reformei sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. În ceea ce priveşte ocuparea unor posturi vacante din Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperearea Capacităţii de Muncă, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a organizat concursuri pentru ocuparea acestora, însă, datorită complexităţii activităţilor, a gradului de responsabilitate pe care-l presupune exercitarea acestor atribuţii, având în vedere valoare de interes naţional a volumului de muncă şi nu în ultimă instanţă a salariilor necorespunzătoare, fie nu s-au prezentat candidaţi, fie cei care s-au prezentat nu au îndeplinit condiţiile cerute pentru ocuparea postului. Vrem să subliniem, însă, că ocuparea acestor posturi este în atenţia noastră şi sperăm că vom reuşi să rezolvăm această problemă într-un viitor apropiat.
	Domnul Vasile Lupu: Vă mulţumesc. Mai departe îl aşteptăm pe domnul secretar de stat Adrian Miroiu pentru a răspunde domnului Mihai Vitcu şi domnului Petru Bejinariu. Invităm pe domnul Pavel Vasile să dezvolte interpelarea pentru Ministerul Sănătăţii. Îi va răspunde domnul secretar de stat Irinel Popescu.
	Domnul Vasile Pavel: Mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de a enunţa pe scurt interpelarea mea, aş vrea să-l felicit de la microfonul Parlamentului pe domnul ministru secretar de stat, profesor doctor Irinel Popescu, pentru înaltul profesionalism de care dă dovadă în activitatea domniei sale, pentru performanţele pe care domnia sa le-a reuşit în chirurgia românească. Şi acum, în ceea ce priveşte interpelarea mea, care se adresează domnului ministru al sănătăţii Hajdu Gabor şi se referă la conflictul dintre Casa de Asigurări de Sănătate Bacău şi Direcţia de Sănătate Publică Bacău, conflict care ocupă de câteva luni de zile aproape săptămânal paginile ziarelor locale, nu aş vrea să mai dezvolt interpelarea şi aş fi mulţumit dacă aş primi în scris, pentru economie de timp, răspunsul la interpelare. Mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Domnul secretar de stat Irinel Popescu are cuvântul.
	Domnul Irinel Popescu: Am să dau răspunsul scris.
	Domnul Vasile Lupu: Domnul Gheorghe Marin. Prezent? Nu este prezent. Domnul Petre Naidin a rezolvat problema. Doamna Daniela Bartoş mai are o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii?
	Doamna Daniela Bartoş: Nu ştiu dacă sunt pregătiţi să răspundă...
	Domnul Vasile Lupu: Doriţi s-o dezvoltaţi?
	Doamna Daniela Bartoş: Este o interpelare care este adresată domnul ministru al sănătăţii şi este legată de Ordonanţa Guvernului nr. 109, publicată în 31 august, care priveşte staţiunile balneare, climaterice şi balneoclimaterice şi asistenţa medicală balneară şi de recuperare, ordonanţă care ar avea rolul de a reglementa acest tip de activitate. Cu toate acestea, conţinutul ordonanţei ridică o serie de semne de întrebare şi mai ales pune problema unei excesive centralizări, care s-ar produce imediat ce aceasta ar fi aplicată. Astfel, la art. 4 alin. 2 se precizează că: "Institutul Naţional de Recuperare, de Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, unitate nou creată, are în subordine, respectiv structură, atât unităţi sanitare cu personalitate juridică, cât şi unităţi fără personalitate juridică". Care ar fi, în acest context, raportul dintre institut şi unităţi, de subordonare, sau ele vor fi practic înglobate în institut, făcând parte integrantă din acesta? Nu ar fi fost mai normal ca unităţile teritoriale să fie doar subordonate institutului, pentru a se putea realiza o politică coerentă în promovarea recuperării medicale? Articolul 5 alin. 1 face reglementări legate de bunurile unităţilor care vor trece în patrimoniul institutului pe bază de protocol. Considerând că actualmente unităţile teritoriale sunt independente, având patrimoniu propriu, nu ar fi fost mai bine ca aceste bunuri să fie obţinute pe bază de licitaţie publică? De ce se consideră că bunurile trebuie preluate fără nici un fel de plată? Dacă unităţile medicale de profil ar putea fi preluate de institut, ce se va întâmpla, însă, cu personalul? Pe ce criterii va fi transferat, dar mai ales cine şi cum va salariza acest personal? Să nu uităm că acest personal, care poate fi salarizat după Legea nr. 154 şi Ordonanţa nr. 24, ar trebui să intre în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări, deoarece este prestator de servicii medicale. Dacă toate unităţile vor fi centralizate în cadrul Institutului Naţional, cu cine credeţi că se va putea face acest contract de asigurări, cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau cu casele judeţene de asigurări în raza cărora funcţionează unitatea balneară? Referindu-mă tot la această politică de personal, consider că mai normal ar fi să existe o strategie care să se regăsească în posturile de medici specialişti scoase la concurs, şi nu în a-i muta pe medici după necesităţi, aşa cum prevede ordonanţa la art. 6 lit. g). Articolul 10 al ordonanţei vrea să precizeze modul de finanţare al institutului, precizând că toată activitatea este finanţată integral din surse extrabugetare. Cum credeţi că bazele noastre de tratament balnear vor arăta corespunzător şi se vor putea asigura tratamente moderne, dacă veţi lăsa ca ele să se autofinanţeze din surse proprii? Cum va putea bugetul de stat să finanţeze aceste institute, conform art. 10 alin. 2, prin programe naţionale de sănătate de profil, dacă la ora actuală programele au trecut la Casa Naţională de Asigurări, rămânând ca Ministerul Sănătăţii să finanţeze numai partea de profilaxie din programe, aşa cum recent declara secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii. V-aş ruga, domnule ministru, să răspundeţi la aceste întrebări care au menirea de a lămuri modul cum se va desfăşura activitatea de medicină fizică, balneoclimatologie şi recuperare medicală. Mulţumesc.
	Domnul Vasile Lupu: Vă mulţumesc. Domnule profesor?
	Domnul Irinel Popescu: Nu am venit cu un răspuns pregătit.
	Doamna Daniela Bartoş: Să-mi dea răspuns scris. V-am spus de acolo că nu sunt pregătiţi.
	Domnul Vasile Lupu: Mi-aţi spus de acolo, dar eu de aici n-am auzit. În regulă. Oricum, interpelarea a fost reţinută, audiată şi domnul ministru va transmite un răspuns scris. Doamnelor şi domnilor, De la Ministerul Culturii, pentru domnul Lazăr Lădariu, domnul Hunor Kelemen n-a reuşit să ajungă, este la Senat din câte am fost informat şi nu ştiu dacă putem să mai aşteptăm.
	Domnul Lazăr Lădariu (din sală): Eu sunt aici.
	Domnul Vasile Lupu: Dumneavoastră sunteţi acolo, eu sunt aici, dar nu ştiu cât mai putem fi. Doamnelor şi domnilor, Nu am altă soluţie decât să suspend şedinţa, să vă doresc o seară plăcută, o săptămână mai rodnică decât ziua de astăzi şi pe mâine. O voce din sală: Rămâne la reprogramare?
	Domnul Vasile Lupu: Rămâne la reprogramare. Poate vor răspunde miniştrii din legislatura următoare. Şedinţa s-a încheiat la ora 18,51.