Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 iunie 1996

	Sedinţa a început la ora 16,18. Lucrările au fost conduse de domnul Ion Raţiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu şi Alexandru Hamar Konya, secretari.
	Domnul Ion Raţiu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 339 de deputaţi, si-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 274. Participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 25 de deputaţi, iar 65 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit. Ordinea de zi şi programul de lucru al Camerei Deputaţilor pentru această săptămână au fost aprobate în şedinţa din ziua de joi, 20 iunie. Vă propun, din partea Biroului permanent, să includem pe ordinea de zi şi următoarele proiecte de lege şi rapoarte de mediere, după cum urmează: Pentru ziua de luni, 24 iunie, adică pentru astăzi, la poz. 3 şi 4: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei, în domeniul transporturilor internaţionale rutiere, Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei, privind serviciile aeriene şi Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei, privind navigaţia maritimă comercială, semnate la Tbilisi la data de 26 martie 1996; proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernului Republicii Azerbaidjan, în domeniul transporturilor internaţionale rutiere; a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind serviciile aeriene şi a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind navigaţia maritimă comercială, semnate la Baku, la data de 27 martie 1996. Pentru ziua de marţi, 25 iunie la poz. 1, 2 şi 3, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind finanţele publice; raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 70 din 29 august 1994, privind impozitul pe profit; raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind protecţia muncii. Supun votului dumneavoastră... Dacă doreşte cineva. Vă rog...
	Domnul Mihail Olteanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Dat fiind faptul că aceasta este şi ultima săptămână de lucru din actuala sesiune, vă rog să-mi permiteţi să vă propun o modificare în ordinea de zi de astăzi, în sensul ca pct. 12 să fie discutat pe locul 5. Din ce motiv? Pentru că este un proiect de lege foarte scurt, de fapt, este un proiect de lege de corelare mai mult cu ceea ce am votat acum două luni de zile. Dacă vă reamintiţi domniile voastre, noi am propus constituirea unei comisii guvernamentale pentru acordarea titlurilor de luptători şi eroi ai Revoluţiei, şi am aprobat, totodată, să poată să-şi depună dosare şi asociaţiile de revoluţionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992. Datorită divergenţei care a apărut între Camera Deputaţilor şi Senat, la art. 2, alin. 4 nou, care a fost introdus de noi, din eroare a rămas vechiul termen propus de Senat, deci de 30 aprilie 1991. Acest lucru produce grave disfuncţionalităţi, şi, dacă vreţi, chiar inaplicabilitatea legii şi crează mari discuţii la nivelul Guvernului, vis-a-vis de modul cum va lucra această comisie, pe care noi am instituit-o prin textul legii. Deci, domnilor colegi, este o chestiune foarte scurtă. Practic nu propun în iniţiativa legislativă decât modificarea termenelor cu ceea ce noi am votat acum două luni de zile şi consider că validarea acestui proiect de lege nu ar dura decât maximum 5 minute. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Ion Raţiu: Deci, dumneavoastră propuneţi ca pct 12 - modificarea Legii nr. 42 din 1990 să treacă pe poz. 5.
	Domnul Mihail Olteanu: Da.
	Domnul Ion Raţiu: Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Cine este împotrivă? Sunt 2 voturi împotrivă. Abţineri? Sunt 5 abţineri. Cu majoritate de voturi, pct. 12 de pe ordinea de zi va fi luat în considerare pe poz. 5. Acum, supun votului dumneavoastră aprobarea planului conmpletat al ordinii de zi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. A fost adoptat în unanimitate cu această modificare.
	Doamnelor şi domnilor deputaţi, În şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de joi, 20 iunie, a fost prezentată cererea de demisie a domnului Ioan Dumitrescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 14, Constanţa. Asupra acestei cereri de demisie, domnul deputat a revenit în ziua de 21 iunie. Potrivit art. 192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "Deputaţii pot demisiona, prin cerere scrisă, adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor. Acesta, în şedinţă publică, îl întreabă pe deputatul respectiv dacă stăruie în demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Camera Deputaţilor, pentru a răspunde, cu toate că a fost înştiinţat, preşedintele declară locul vacant". Având în vedere revenirea domnului deputat asupra cererii de demisie, cât şi faptul că în stenograma şedinţei din ziua de joi, 20 iunie 1996, reiese că nu au fost respectate în totalitate prevederile referitoare la înştiinţarea deputatului asupra discutării cererii sale, cât şi cu privire la declararea ca vacant a locului de deputat, urmează să luăm act de cererea de renunţare la demisie.
	Am primit din partea domnului deputat Madaras Lazar următoarea cerere: "Subsemnatul Madaras Lazar, deputat de Braşov, la data de 21 iunie 1996 am fost ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov. Intrucât această funcţie se află în incompatibilitate cu statutul de deputat, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, prin prezenta, renunţ la statutul de deputat, începând cu data de 24 iunie 1996". Cum ştiţi, am datoria, potrivit art. 192 din Regulament, să-l întreb pe domnul deputat dacă stăruie în această demisie? Domnule deputat, Doriţi să luaţi cuvântul? Nu. Mulţumesc. Deci, stăruiţi... Demisia domnului deputat este acceptată şi declar locul de deputat vacant.
	Continuăm şi vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Legea privind organizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni şi Legea privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, ale magistraţilor asistenţi şi ale celorlalte categorii de personal.
	Continuăm şi urmează să instituim următoarele comisii de mediere: Deputaţii propuşi pentru comisia de mediere, constituită pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentul la proiectul Legii apelor; domnul deputat Pop Viorel - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Panait Mihail - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Ghilea Sabin - Grupul parlamentar PDSR; domnul Arhire Constantin - Grupul parlamentar PD- FSN; domnul deputat Crăciun Floruţa - Grupul parlamentar al PUNR; domnul deputat Nemeth Ianos - Grupul parlamentar UDMR; domnul deputat Ifrim Dumitru - Grupul parlamentar social-democrat. Supun votului dumneavoastră constituirea acestei comisii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, această comisie a fost adoptată, în formula propusă. - Deputaţii propuşi în comisia de mediere constituită pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9 din 1996, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a instituţiilor publice de cultură, finanţate din venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, precum şi a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituţii: domnul deputat Grigoraş Neculai - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Dumitrescu Ioan - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Sassu Alexandru - Grupul parlamentar al PD-FSN; domnul deputat Pop Vasile - Grupul parlamentar al PNTCD + PER; domnul deputat Marton Arpad - Grupul parlamentar al UDMR; domnul deputat Tcaciuc Ştefan - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi doamna deputat Dobrescu Smaranda - Grupul parlamentar social-democrat. Supun votului dumneavoastră constituirea acestei comisii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi a fost adoptată. Vă rog... Domnul deputat Nica.
	Domnul Ilie Nica: Domnule vicepreşedinte, La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/1996, domnul deputat Grigoraş Neculai dorim să fie înlocuit cu domnul deputat Ioan Dumitrescu, întrucât domnul deputat Grigoraş Neculai lipseşte în această săptămână.
	Domnul Ion Raţiu: Deci, domnul Dumitrescu Ioan în locul domnului Grigoraş Neculai.
	Domnul Ilie Nica: Aceeaşi înlocuire şi la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/1996. Deci, Grigoraş Neculai se înlocuieşte cu domnul Ioan Dumitrescu.
	Domnul Ion Raţiu: La cealaltă Ordonanţă, la nr. 1... Deci, repet: domnul deputat Dumitrescu Ioan este propus în locul domnului Grigoraş Neculai. Supun votului dumneavoastră această modificare. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, această comisie a fost aprobată. Deputaţii propuşi în comisia de mediere constituită pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul Legii fondului cinegetic: domnul deputat Costin Anatolie - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Pop Viorel - Grupul parlamentar al PDSR; domnul deputat Chivu Nicolae - Grupul parlamentar al PDSR; domnul deputat Niculescu Duvăz Bogdan - Grupul parlamentar al PD-FSN; domnul deputat Protopopescu Cornel - Grupul parlamentar al PNTCD + PER; domnul deputat Şteolea Petru - Grupul parlamentar al PUNR şi domnul deputat Coc Dorel - Grupul parlamentar al PL’93 + PAC. Supun votului dumneavoastră această propunere de constituire a comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, şi această compoziţie a comisiei a fost adoptată. - Deputaţii propuşi în comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului - proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5 din 1996, privind actualizarea taxelor de avizare şi întărirea disciplinei financiare în activitatea jocurilor de noroc: domnul deputat Ana Gheorghe - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Dumitrescu Ioan - Grupul parlamentar al PDSR. Domnule deputat Nica, Vă rog să veniţi un moment... Da. Repet la această comisie de mediere, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5 din 1996: domnul deputat Ana Gheorghe - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Popa Aron - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Dumitrescu Ion - Grupul parlamentar al PDSR; domnul deputat Partal Petre - Grupul parlamentar al PD-FSN; domnul deputat Hui Ion - Grupul parlamentar al PNTCD + PER; domnul deputat Ionescu Vasile - Grupul parlamentar al PUNR şi domnul deputat Ioniţă Mihnea - Grupul parlamentar al PL’93 + PAC. Supun votului dumneavoastră această componenţă a comisiei de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, şi această comisie a fost aprobată. - Deputaţii propuşi în comisia de mediere, constituită pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite, de către cele două Camere ale Parlamentului, la proiectul Legii îmbunătăţirilor funciare: domnul deputat Roman Gheorghe - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Panait Mihai - Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Chiriac Mihai - Grupul parlamentar al PD - FSN; domnul deputat Argeşanu Valentin - Grupul parlamentar al al PNTCD + PER; domnul deputat Şteolea Petru - Grupul parlamentar al PUNR; domnul deputat Elek Barna - Grupul parlamentar al UDMR şi domnul deputat Stanciu Anghel - Grupul parlamentar al PRM. Dacă se poate ceva mai liniştit, vă rog... Supun votului dumneavoastră compoziţia acestui grup de mediere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, şi compoziţia acestei comisii a fost aprobată. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate în comisiile permanente. Vă rog să vorbiţi mai încet... Este o fază care trebuie completată.
	La Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze, în domeniul transportului rutier internaţional de persoane şi de mărfuri şi Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind transporturile maritime, semnate la Beirut, la data de 28 iunie 1995, primit de la Guvern... (Clopoţel). Vă rog, nu vreau să insist. Vă rog... Să respectăm Camera Deputaţilor . Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie şi servicii; pentru avize: Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. 2. Proiectul de Lege privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat pe anul 1993, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a se elabora un raport comun cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
	În continuare, urmează a fi luate în dezbatere iniţiativele legislative şi rapoartele comisiilor de mediere, înscrise pe ordinea de zi, prevăzute a fi dezbătute în ziua de luni, 24 iunie anul curent. Incepem cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de înfiinţare a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, semnat la Atena, la 30 decembrie 1994. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Doamna Sultănoiu Maria, din partea Ministerului Finanţelor. Aveţi cuvântul, doamnă.
	Doamna Maria Sultănoiu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă mulţumim, în numele iniţiatorului, pentru că aţi dat prioritate discutării şi analizării, în Camera Deputaţilor, în regim de urgenţă, a acestui proiect de Lege pentru aprobarea Acordului de înfiinţare a Băncii Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre. N-aş vrea să vă reţin atenţia cu prea multe amănunte, aş vrea să vă spun că, după cum bine cunoaşteţi, România a devenit în ultima vreme o prezenţă foarte activă în zona de cooperare a Mării Negre şi, printre iniţiativele susţinute de România şi împărtăşite de ţările din acest spaţiu, a fost şi înfiinţarea unei Bănci pentru Comerţ şi Dezvoltare, care să promoveze interesele acestor ţări, care să aibă un instrument de lucru pentru finanţarea unor proiecte regionale, oferirea de servicii bancare, pentru sectoarele public şi privat şi activităţile comerciale din ţările participante la zona de cooperare a Mării Negre. Această bancă va avea, în final, un capital subscris de 1 miliard DST, iar cota iniţială de participare a fiecărei ţări a fost calculată în funcţie de Produsul Intern Brut pe locuitor, astfel încât, ţările membre care urmează să facă parte din această bancă vor avea nişte cote de subscriere după cum urmează: deci, Rusia, Turcia şi Grecia câte 16,5% din cota iniţială de participare; România, Ucraina şi Bulgaria câte 13,5%; Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Moldova câte 2%. Practic, ţara noastră va avea obligaţia să depună o contribuţie de 135 milioane de DST, din care numai 10% la constituirea băncii, restul urmând să fie depus în rate egale, succesive, deci 20%, iar 70% va fi vărsat la cerere, dacă banca o va solicita. Sediul băncii se va stabili la Salonic, în Grecia, şi acest Acord de înfiinţare va intra în vigoare în momentul în care sunt depuse instrumentele de ratificare şi sunt acceptate şi aprobate. În ceea ce priveşte ţara noastră, şi noi ne-am manifestat ca o ţară, ca o prezenţă activă şi suntem interesaţi să intrăm şi noi ca acţionari la această bancă şi să devenim una dintre ţările care să beneficieze de contribuţia şi de activitatea acestei bănci. Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 4 din Legea nr.4/11 ianuarie 1991, supunem aprobării Parlamentul proiectul alăturat de Lege pentru ratificarea Acordului de înfiinţare a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, urmând ca după aprobarea legii, acest Acord să fie ratificat şi de către ţara noastră. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Gheorghe Ana, din partea comisiei sesizată în fond, vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
	Domnul Gheorghe Ana: Vă mulţumesc. Sunt secretarul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.
	Domnul Ion Raţiu: ... Sunteţi secretarul? Iertaţi-mă...
	Domnul Gheorghe Ana: Domnule preşedinte, Stimate doamne, Stimaţi domni parlamentari, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor fiind sesizată pentru întocmirea raportului de fond la proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de înfiinţare a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, semnat la Atena, la 30 decembrie 1994, a apreciat în unanimitate atât necesitatea, cât şi oportunitatea înfiinţării acestei instituţii bancare în zona de cooperare a Mării Negre, având în vedere participarea activă a României la acest organism economic zonal şi vă propune să fiţi de acord să se adopte acest proiect de lege, în forma pe care şi-a însuşit-o şi Senatul. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterii generale? Nu doreşte nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi începem cu titlul: "Lege pentru ratificarea Acordului de înfiinţare a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre", semnată la Atena, la 30 decembrie 1994. Supun votului dumneavoastră acest titlu. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, acest titlu a fost adoptat. Art. 1, aveţi documentul în faţa dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, art. 1 a fost adoptat. Art. 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, art. 2 a fost adoptat. Art. 3. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, art. 3 a fost adoptat. Supun acum votului dumneavoastră întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de înfiinţare a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, semnat la Atena la 30 decembrie 1994, a fost aprobat şi a devenit lege.
	Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei în domeniul transporturilor internaţionale rutiere, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind serviciile aeriene şi a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind navigaţia maritimă comercială, semnate la Tbilisi la data de 26 martie 1996. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Teodor Groza, din partea Ministerului Transporturilor.
	Domnul Teodor Groza: Mă numesc Groza Teodor, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Domnule preşedinte, Stimate doamne, Stimaţi domni parlamentari, În baza aprobării Guvernului României, au fost negociate şi semnate acordurile privind serviciile aeriene, transporturile terestre şi transporturile maritime cu Republica Georgia. Acordurile aeriene stabilesc condiţiile în care se vor desfăşura transporturile aeriene regulate de pasageri, marfă şi poştă, stabilind punctele de cooperare a serviciilor aeriene regulate pe teritoriul acestor ţări. În baza acestor acorduri, fiecare parte contractantă recunoaşte celeilalte părţi contractante dreptul de survol şi de escală tehnică în cadrul serviciilor internaţionale regulate, operate de companiile aeriene desemnate. Au fost convenite prevederi corespunzătoare, menite să sporească gradul de securitate al transporturilor aeriene, pe baza recomandărilor cuprinse în clauza tip privind securitatea aviaţiei civile, adoptate de organismele aviaţiei civile internaţionale. În ce priveşte acordul rutier, acesta constituie un cadru juridic conform căruia autovehiculele oricărei părţi contractante pot să desfăşoare transporturi de mărfuri şi călători. La acordul maritim se prevede că se pot acorda facilităţi la efectuarea transportului maritim între porturile celor două părţi şi constituie cadru juridic pentru deschiderea unei linii de navigaţie între Portul din Georgia şi Portul Constanţa. Menţionez faptul că toate prevederile stabilite prin aceste acorduri sunt în conformitate cu legislaţia ţării noastre. Faţă de cele prezentate, vă rugăm să ratificaţi aceste acorduri. Mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Dacă din partea comisiei... Văd că domnul deputat Părăluţă nu este în sală. Cine este din partea Comisiei pentru industrie şi servicii prezent, care doreşte să ia cuvântul? Domnul Bivolaru, vicepreşedintele comisiei. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
	Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest acord a fost studiat în cadrul Comisiei pentru industrie şi servicii şi a fost declarat în conformitate cu toate acordurile internaţionale şi cu legile noastre interne existente până la ora aceasta. Rugămintea este să fie votat de către Cameră.
	Domnul Ion Raţiu: Supun la vot proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei în domeniul transporturilor internaţionale rutiere, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind serviciile aeriene şi a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind navigaţia maritimă comercială, semnat la Tbilisi la data de 26 martie 1996. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, acest titlu a fost adoptat. Art. 1. Doreşte cineva să intervină? Nu, îl supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, art. 1 a fost adoptat. Art. 2. Doreşte cineva? Nu, îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, art. 2 a fost adoptat. Art. 3. Doreşte cineva? Nu. Supun votului dumneavoastră acest articol. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Şi art. 3 a fost adoptat. Acum, supun votului dumneavoastră întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Acest proiect de lege a devenit lege prin votul dumneavoastră. Mulţumesc.
	Trecem mai departe, la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan în domeniul transporturilor internaţionale rutiere, a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind serviciile aeriene şi a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind navigaţia maritimă comercială, semnate la Baku la data de 27 martire 1996. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Tot domnul secretar de stat Teodor Groza. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Teodor Groza: Domnule preşedinte, Stimate doamne, stimaţi domni parlamentari, Pentru că aceste două acorduri au fost semnate având aceleaşi principii, v-aş ruga să acceptaţi ca susţinerea făcută la primul raport să fie şi la cel de al doilea. Mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Din partea comisiei, tot domnul Bivolaru. Vă rog!
	Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aceeaşi pledoarie scurtă şi pentru acest acord, Comisia pentru industrie şi servicii l-a analizat şi este de acord cu adoptarea sa de către Cameră.
	Domnul Ion Raţiu: Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.Întâi supun votului dumneavoastră titlul acestuia. Să-l mai citesc o dată? (Se răspunde: "Nu!") Nu mai e nevoie! Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, titlul acestei legi a fost adptat. Art. 1. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, art. 1 a fost adoptat. Art. 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Art. 2 a fost adoptat cu unanimitate. Art. 3 Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, şi art. 3 a fost adoptat. Supun acum votului dumneavoastră întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, această lege a fost adoptată.
	Trecem la pct. 5, aşa cum am modificat ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Aveţi cuvântul, domnule deputat.
	Domnul Mihail Olteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Nu vreau să reţin prea mult din timpul domniilor voastre, aşa cum am spus şi în cuvântul anterior, este un proiect de lege foarte scurt, mai mult pentru corelare cu termenii pe care noi i-am modificat prin Legea nr. 30/1996 de modificare a Legii nr. 42. Deci, datorită divergenţelor destul de mari care au fost între textul Senatului şi Camerei Deputaţilor, s-a strecurat în textul final o inadvertenţă, în sensul că la art. 2 alin. 4, articol nou, termenul de "30 aprilie 1991" a rămas în mod eronat şi propun înlocuirea lui cu "30 decembrie 1992". La art. 2 alin. 5, cerem o prelungire pentru depunerea dosarelor în loc de 60 de zile, cu 90 de zile. Şi, de asemenea, am propus o recorectare atextului iniţial al Legii nr. 42, care, în mod greşit, a fost modificat, în sensul că la art. 2 grila privind încadrarea solicitanţilor în prevederile art. 1, 2, 21 alin. 1, "perioada 16-25 decembrie" se înlocuieşte cu "16 decembrie 1989", până la 10 ianuarie 1990. Vreau să vă informez că propuenrea legislativă a primit şi avizul Consiliului Legislativ şi dat fiind faptul că toţi colegii din Comisia juridică se găsesc actualmente în bibliotecă, pentru că avem un proiect de lege în regim de urenţă, vă rog să-mi permiteţi să citesc şi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi: "Cu adresa nr. 118/3 iunie 1996, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a trimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi iniţiativă legislativă menţionată mai sus, în vederea examinării şi întocmirii raportului. În temeiul art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din 12 iunie a.c. şi a constatat că propunerea de modificare a Legii nr. 42/1990 este necesară, în vederea corelării unor termene din Legea nr. 42/1990, modificată prin Legea nr. 30, termene care nemodificate ar crea confuzii în aplicarea legii. Având în vedere necesitatea corelării, unele termene de la art. 2 alin. 4 şi 5 şi din anexa nr. 2 a legii, precum şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. C/289/3.06.1996, Comisia juridică a aprobat cu unanimitate de voturi propunerile din iniţiativa menţionată. Faţă de cele prezentate, comisia solicită Biroului Permanent introducerea pe ordinea de zi a iniţiativei, cu propunerea de a fi adoptată în forma prezentată de iniţiator." Vă mulţumesc.
	Domnul Baboş: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege vine în întâmpinarea noastră, a Executivului, deoarece Legea nr. 30/1996, aşa cum a fost adoptată ea, are o serie de inadvertenţe care creează multe confuzii şi greutăţi în aplicarea ei. Astfel, în ceea ce priveşte termenul de la art. 2 alin. 5, termen de 60 de zile pentru depunerea dosarelor de la momentul publicării legii în Monitorul Oficial, nu se corelează cu termenul de 30 de zile în care se elaborează regulamentul de funcţionare a comisiei guvernamentale, astfel încât oamenii care sunt în termen, ar depune dosarul, dar n-au la cine, pentru că nu există încă comisia. De aceea, este absolut binevenit termenul respectiv. Termenul de 16-25 decembrie s-a luat din termenul acordat pentru participanţii direct, respectiv acei luptători cu merite deosebite. Or, au murit oameni în revoluţia din decembrie 1989, până după data de 5 ianuarie. Vechea lege propunea şi susţinea termenul pentru erou martir şi pentru răniţi, de 10 ianuarie 1990. Deci păstrarea acestui termen este nu numai necesară, dar este absolut riguroasă, pentru că, dacă noi nu păstrăm acest termen, o serie de oameni care au fost răniţi sau au fost împuşcaţi în perioada următoare datei de 25 decembrie 1989 îşi vor pierde acest drept, vor pierde această calitate, ceea ce nu este justificat. Apoi, Legea nr. 30, aşa cum este ea, nu prevede republicarea Legii nr. 42, şi atunci, când lucrezi după Legea nr. 42 trebuie întotdeauna să ai în faţă două texte de lege şi să le compilezi, ceea ce este foarte greu chiar şi pentru jurişti cu experienţă. De aceea, susţinem acest proiect, suntem de acord cu el şi mulţumim iniţiatorului că s-a gândit să-l facă şi să-l depună aşa de repede, pentru a nu împiedica desfăşurarea lucrărilor. Vă rugăm frumos, domnilor deputaţi, să-l adoptaţi, ca să putem lucra aşa cum trebuie. Vă mulţumesc frumos.
	Domnul Ion Raţiu: Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Atunci, începem cu titlul legii: Legea pentru modificarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor a cestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989. Îl supun la vot. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă?
	Domnul Petre Ţurlea (din sală): Eu sunt şi voi fi întotdeauna împotrivă!
	Domnul Ion Raţiu: 1 vot împotrivă. Abţineri? Nici una. Cu majoritate de voturi, acest titlu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră art. 1. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu majoritate de voturi, art. 1 a fost adoptat. Art. 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu majoritate de voturi, art. 2 a fost adoptat. Cu aceasta, am epuizat proiectul. Supun votului dumneavoastră întregul proiect de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu majoritate de voturi, această lege a fost adoptată.
	Domnul Petre Ţurlea (din sală): Câţi au fost prezenţi?
	Domnul Ion Raţiu: Domnule Tănasie, aveţi cuvântul, pentru a prezenta validarea aceea.
	Domnul Petru Tănasie: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îngăduiţi-mi, în primul rând, să-mi manifest bucuria revederii cu dumneavoastră. La sfârşit de sesiune, iată că şi Comisia de validare mai are încă probleme. Astăzi, întrunită fiind, a luat spre examinare situaţia vacantării locului de deputat în Circumscripţia nr. 25 Maramureş, ca urmare a demisiei domnului deputat Teodor Lupuţiu. În conformitate cu prevederile art. 66 din Legea nr. 68, dumneavoastră cunoaşteţi că în situaţia vacantării postului, pentru unele din motive, printre care şi demisia titularului, locul vacant este ocupat în ordine de către supleanţii înscrişi în Monitorul Oficial. Pe lista supleanţilor publicată în Monitorul Oficial nr. 257, pentru Partidul Democrat - Frontul Salvării Naţionale figurează pe prima poziţie la circumscripţia electorală de care vorbeam domnul deputat Mircea Man. Examinând înscrisurile de la dosar, a rezultat că domnia sa este supleant, respectiv, aparţine acestui partid, pe lista căruia a candidat la 27 septembrie 1992. De asemenea, domnia sa a făcut dovada depunerii la preşedintele Camerei a declaraţiei de avere prevăzută de art. 68, precum şi declaraţia că acceptă să fie validat şi să îndeplinească această calitate de deputat. Având în vedere întrunirea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 68, comisia de validare întrunită astăzi şi pentru care a întocmit raportul, propune Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat al domnului Mircea Man în Circumscripţia electorală nr. 25 Maramureş. Vă rog respectuos, domnule preşedinte, să supuneţi această chestiune votului plenului Camerei. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei de validare. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat.
	Urmează Raportul asupra rezultatului comisiei de mediere la soluţionarea divergenţelor apărute în legătură cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983. În acest raport, avem un singur punct, aveţi textul în faţa dumneavoastră, este varianta Camerei Deputaţilor, care este o eliminare. Supun votului dumneavoastră această eliminare. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, această modificare a fost adoptată. Şi acum, supun votului dumneavoastră întregul raport. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate de voturi, acest raport a fost adoptat.
	Trecem la Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind stabilirea zilelor de sărbătoare legală, în care nu se lucrează. Doreşte cineva să intervină? Domnul deputat Ştefan Cazimir.
	Domnul Ştefan Cazimir: În legătură cu prima liniuţă a textului propus de comisia de mediere, aş dori să adresez comisiei de remediere..., pardon, comisiei de mediere, trei întrebări: Prima. Duminicile "de peste an", ca să folosesc expresia mitropolitului Varlaam, sunt sau nu zile nelucrătoare? În ipoteza unui răspuns afirmativ, pun a doua întrebare. Este adevărat că ziua de Paşti cade întotdeauna într-o duminică? În ipoteza unui nou răspuns afirmativ, apare a treia întrebare. De ce să statuăm încă o dată prin lege ceea ce deja este stabilit?
	Domnul Ion Raţiu: Doreşte cineva să intervină? Comisia? Nu avem pe nimeni din partea acesteia? Vă rog, doamna Paula Ivănescu.
	Doamna Paula Ivănescu: Am adoptat varianta Senatului care specifică prima şi a doua zi de Paşte, chiar dacă prima este întotdeauna o duminică, pentru că sunt sectoare economice care lucrează şi duminica, şi ei vor fi plătiţi ca atare, deci ca pentru zi de sărbătoare. Pentru aceasta a fost necesară sublinierea "prima şi a doua zi de Paşte".
	Domnul Ion Raţiu: Deci, doamna deputat, menţineţi formula pe care aţi dat-o, da ? Da. Supun votului dumneavoastră textul comun al Comisiei de mediere. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Două abţineri. Cu majoritate de voturi, textul comisiei a fost adoptat. Pct.2 la art.4. Este textul Senatului. Vă rog, domnule deputat Cazimir.
	Domnul Ştefan Cazimir: În chestiunile cu foc continuu, mă pricep mai mult sau mai puţin, dar în problemele de gramatică sunt, până una alta, doctor în filologie. Varianta propusă de Senat şi acceptată în unanimitate încalcă o regulă elementară a gramaticii. "Datorită caracterului procesului de producţie sau a specificului serviciului". Datorită, cum ştim cu toţii, se construieşte cu dativul şi nu cu genitivul. Datorită cui şi nu datorită a cui. Corect este deci : "Datorită caracterului procesului de producţie sau specificului sericiului" Camera superioară, cum îi zic unii Senatului, îşi mai permite să încalce uneori gramatica. Cred că noi, fiind mai tineri, nu ne putem permite acest lucru.
	Domnul Ion Raţiu: Mulţumesc, domnule deputat. Eu cred că este foarte simplu. Nu mai avem nevoie de o propunere scrisă. Supun votului dumneavoastră acest amendament gramatical. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate, acest amendament a fost adoptat. Acum, supun art.4, aşa cum a fost amendat, votului dumneavoastră, Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate de voturi, articolul 4 amendat a fost adoptat. Iar acum supun votului dumneavoastră raportul de mediere în întregime. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Un vot împotrivă. Abţineri ? O abţinere. Cu un vot împotrivă şi o abţinere acest raport a fost adoptat.
	Trecem mai departe. Proiectul de Lege pentru completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr.39 din 1994 privind stabilirea unor coeficienţi de ierarhizare a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr.134 din 1994. Cum este un proiect de lege foarte important, vă propun să continuăm dezbaterea acestui proiect până îl terminăm şi să continuăm mâine dimineaţă, dacă este necesar. Sunteţi de acord ? Da. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul ? Vă rog. Domnul secretar de stat Neacşu Adrian de la Ministerul Muncii. Aveţi cuvântul, domnule Neacşu.
	Domnul Adrian Neacşu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi permit să prezint în câteva cuvinte proiectul privind îmbunătăţirea coeficienţilor de ierarhizare pentru unele funcţii din sectorul bugetar. Proiectul acesta de lege a avut în vedere, în primul rând, îmbunătăţirea coeficienţilor de ierarhizare în special a celor cu salariile din partea de jos a ierarhiei. Şi în acest sens, pe primul loc s-a situat creşterea coeficienţilor de ierarhizare la debutul în profesie. Pentru personalul cu studii superioare, care îşi începe activitatea, am propus majorarea coeficienţilor de ierarhizare de la circa 0,925-l,l0 cât sunt în prezent, la cel puţin 1,200. Prin aceasta, asigurăm o creştere a coeficienţilor de ierarhizare la debutul profesiei pentru cei cu studii superioare cuprinsă între circa 10% şi 30%. De asemenea, pentru personalul absolvent al studiilor superioare de scurtă durată se merge pe o propunere care să asigure un coeficient de cel puţin 1-0,50. De asemenea, propunem modificarea coeficienţilor de ierarhizare sau majorare a acestora cu circa 17% pentru personalul cu pregătire medie, postliceală şi respectiv de asistenţi medicali, la debutul în profesie. Ridicarea coeficienţilor de ierarhizare la personalul care debutează în profesie a condus la necesitatea desfiinţării gradului sau treptei ierarhic superioare, urmând ca personalul încadrat pe ultima treaptă să avanseze la gradaţia I a treptei următoare. S-a propus ridicarea nivelului salariilor pentru personalul cu venituri salariale mici, prin majorarea coeficienţilor de ierarhizare cu circa 10%, iar la muncitori cu circa 15%. În această categorie este cuprins personalul încadrat pe funcţii de muncitor, de paznic, îngrijitor, manipulant bunuri şi alte funcţii de acest nivel. S-a propus, de asemenea, pentru personalul încadrat pe funcţii medii şi respectiv medii de specialitate, în special pentru cei cu responsabilităţi în gestionarea unur bunuri şi valori în cadrul instituţiilor publice, coeficienţi de ierarhizare a salariilor de bază cu circa 15% mai mari, îmbunătăţindu-se prin aceasta şi corelarea faţă de funcţiile de nivel inferior. În această categorie de personal sunt cuprinşi casierii trezorieri şi casierii, agenţii fiscali, asistenţii medicali cu studii medii, administratorii, magazinerii, contabilii, merceologii, tehnicienii şi alte categorii de personal de acest nivel. S-a propus, de asemenea, majorarea coeficienţilor de ierarhizare cu circa 18% pentru funcţiile cu nivel superior de pregătire: economişti, ingineri din compartimentele financiar-contabile, de investiţii şi de întreţinere din cadrul unităţilor bugetare, şcoli, spitale, ţinând seama de sarcinile care le revin în această perioadă. De asemenea, s-a propus majorarea coeficienţilor de ierarhizare cu circa 19% pentru medicii veterinari, astfel încât medicul primar veterinar dintr-o circumscripţie veterinară să ajungă la nivelul medicului primar uman dintr-o unitate sanitară la nivelul maxim actual al funcţiei. În concordanţă cu noua structură a învăţământului superior, respectiv extinderea învăţământului superior de scurtă durată, pentru un număr însemnat de profesii, tehnician, economist, informatician, cartograf, interpret profesional, secretar administrativ, personal care se pregăteşte prin colegii, a fost necesar să stabiliţi coeficienţi de ierarhizare a salariilor de bază şi pentru aceste categorii de personal care nu erau cuprinse până în prezent în lege. Nivelul coeficienţilor de ierarhizare a fost situat între nivelul prevăzut pentru funcţiile de nivel mediu de specialitate şi respectiv pentru cele de nivel superior. Majorarea coeficienţilor de ierarhizare pentru o serie întreagă de funcţii a necesitat unele corecţii sau majorări de coeficienţi de ierarhizare şi pentru alte funcţii, cum ar fi: psiholog, sociolog, biolog, chimist, fizician din unităţi sanitare, pentru unele funcţii specifice unităţilor vamale, inclusiv pentru cele din Direcţia de supraveghere şi control vamal din aparatul Ministerului Finanţelor. S-a introdus un nou nivel pentru funcţia de asistent medical cu pregătire post-liceală, cu nivel de salarizare corespunzător studiilor superioare de scurtă durată, asigurându-se prin aceasta o diferenţiere în cadrul acestei funcţii. A fost introdusă o anexă separată pentru a marca în lege Corpul gardienilor publici şi, de asemenea, printr-o anexă separată, deservenţii de cult, încadraţi în unităţile bugetare ca o anexă, cum spuneam, separată. Trebuie să vă spun că proiectul acesta de lege aduce unele îmbunătăţiri în ceea ce priveşte ierarhizarea coeficienţilor de ierarhizare, imbunătăţirea deci în salarizarea de bază numai pentru unele categorii de funcţii. Ca atare, suntem în curs de elaborare a unui proiect de lege în care să fie avute în vedere toate categoriile de personal bugetar, inclusiv cele care, deocamdată, nu şi-au găsit locul în acest proiect de lege. Dat fiind însă îmbunătăţirile care se aduc şi sunt aşteptate de către aceste categorii de personal la care am făcut referire, vă rog, domnilor deputaţi, să aprobaţi proiectul de lege în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Mulţumesc. Din partea Ministerului de Finanţe, doreşte domnul ministru, domnul secretar de stat să ia cuvântul ? Nu. Comisia ? Nu doriţi. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterii generale ? Domnul deputat Nagy Benedek. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
	Domnul Nagy Benedek: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor, doamnelor, Am în faţa mea intervenţia salariaţilor angajaţilor din OCOT-uri, din 16 judeţe ale ţării, în special din judeţul Harghita, solicitând modificarea grilelor de salarizare atât pentru cadrele cu studii superioare, cât şi pentru cadrele cu studii medii. Sunt nişte disproporţii considerabile la stabilirea grilelor de salarizare care au repercusiune directă asupra finalizării aplicării Legii 18 şi eliberarea certificatelor de proprietate. Domnilor, De 6 ani de zile ne luptăm să terminăm Legea fondului funciar. Finalizarea aplicării legii este în mâna acestor specialişti, cu precădere a specialiştilor cu studii medii care în arşiţa verii stau, fac măsurători, lucrează cu nişte bunuri uriaşe. Daţi-mi voie să menţionez că la legea pentru aplicarea Legii 18 există nişte fonduri, aproximativ 14 miliarde lei, despre care însuşi domnul ministru al agriculturii, domnul Tabără, afirma că o parte din această sumă îi revine personalului de specialitate medie din OCOT-uri (oficiile de cadastru şi organizare a teritoriului). În toată ţara, ar fi vorba de un număr foarte redus de specialişti, adică în total de 3410 salariaţi, cadre medii, din care un număr de 77 în judeţul Harghita. Nu aş vrea să vă răpesc din vreme. Am depus la preşedintele comisiei, domnul Athanasiu, motivele care au stat la baza revendicărilor de îmbunătăţire a grilelor de salarizare a cadrelor cu studii superioare şi mai ales a celor cu studii medii, dar aş aminti numai câteva din dintre aceste motive ca să fie rugămintea lor mai convingătoare. Specialistul cadastral, membru în comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar are o responsabilitate în plus faţă de ceilalţi membri ai comisiei. 1. Răspunde de precizia măsurătorilor, de configuraţia parcelei şi întocmeşte procesul-verbal de punere în posesie. 2. Evidenţele întocmite de specialistul cadastral servesc la eliberarea titlurilor de proprietate, titluri care implică importanţă juridică şi economică. 3. Condiţii grele de muncă, tensiuni sociale, deplasări în teren. 4. Neasigurarea echipamentului de protecţie. 5. Lipsa mijloacelor de transport ş.a.m.d. Solicitările sunt atât de modeste, sunt cu foarte mult bun simţ făcute, ţinând seama de greutăţile financiare în care se află ţara. Eu vă rog să binevoiţi a sprijini doleanţele pentru ca, cel puţin până în anul 2000 legea aceasta a fondului funciar să fie aplicată în întregime şi ţăranii puşi în posesia loturilor ce le revin pe drept în această ţară. Vă mulţumesc. (Discuţii la masa prezidiului cu domnul deputat Benedek pentru depunerea în scris a unui amendament).
	Domnul Ion Raţiu: Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Această propunere va fi prezentată la locul potrivit de către comisie, prin comisie. (Domnul ministru al finanţelor doreşte să ia cuvântul). Vă rog să luaţi cuvântul.
	Domnul Florin Georgescu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Fac un apel respectuos la dumneavoastră ca în curând atunci când se procedează la dezbaterea pe articole a acestei legi, să ne putem limita, aşa cum am înţeles că a fost de acord şi comisia în dezbaterile din plenul acesteia, la amendamentele şi la îmbunătăţirea coeficienţilor de ierarhizare aşa cum au fost aceştia propuşi de către Guvern şi au avut şi acordul comisiei pentru că, sunt obligat să vă spun acest lucru din poziţia de ministru al finanţelor, resursele financiare care ar putea să acopere influenţele generate de aceste amendamente, de îmbunătăţirea coeficienţilor, de reaşezarea, deci de majorarea salariilor la anumite categorii de funcţionari publici, aceste surse sunt, repet, limitate. Pe noi ne va costa 100 de miliarde începând cu 1 iulie, dacă se va aplica această lege, şi probabil că se va aplica, bani care nu sunt prevăzuţi astăzi în buget pentru că, aşa cum cunoaşteţi, bugetul se elaborează pe baza actelor normative deja existente la data elaborării şi aprobării sale. Or, va trebui ca la rectificarea bugetului- şi vă mulţumim că ne-aţi abilitat pentru acest lucru în cursul acestei vacanţe parlamentare de vară- să venim, vom fi obligaţi, cu amendamente, cu redistribuiri în cadrul bugetului conceput deja pentru a respecta şi parametrul de deficit bugetar aflat în consonanţă cu un anumit nivel de inflaţie şi cu condiţionalităţile care sunt puse de organismele financiare care ne asigură finanţarea externă pentru acoperirea unei părţi din costul reformei. Repet, toate acestea sunt de natură să nu conducă la alte solicitări suplimentare care, pe de o parte nu ar face decât să decoreleze o îmbunătăţire a coeficienţilor de ierarhizare aprobat, pentru că sunt corelaţii atât pe orizontală în cadrul diferitelor ministere, cât şi pe orizontală între diferitele instituţii ale Executivului, precum şi prin comparaţie cu celelalte puteri ale statului, cu Legislativul, cu Puterea judecătorească. Existau anumite corelaţii, mai există încă, şi v-am ruga să înţelegem că, în etapa actuală, resursele financiare ale ţării nu permit suplimentări de fonduri decât cu afectarea gravă a raportului, a proporţiei dintre cheltuielile de consum şi cele de capital de investiţii care trebuie să caracterizeze un buget, afectare care va însemna presiune inflaţionistă, depreciere de curs şi ipotecarea într-o măsură apreciabilă a viitorului prin faptul că lăsăm moştenire deficite care nu au corespondent, aşa cum este normal, principial în lucrări de investiţii, de infrastructură care să poată fi folosite şi de generaţiile următoare, ci lăsăm deficite care s-au concretizat în consumul acestei perioade fără a reporta, fără a transmite bunuri de capital corespunzătoare către generaţiile următoare. Deci, am această rugăminte ca în această etapă să ne limităm la ceea ce s-a propus. În general sunt creşteri ale salariilor pentru funcţionarii publici cu venituri mai modeste, cu venituri mai scăzute pentru a fi aduşi la un nivel cât de cât decent şi rezonabil fără a încerca să se propună majorări de coeficienţi la alte funcţii care poate că sunt şi ele îndreptăţite (aceste solicitări), dar nu în această etapă. Poate că în anul următor se vor găsi alte surse pe baza realităţilor din timpul respectiv. Vă mulţumesc pentru atenţie şi mă bizui pe cooperarea dumneavoastră. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Vă mulţumesc. Mai doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Atunci, trecem la examinarea textului de lege şi începem cu titlul: "Lege pentru completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr.39 din 1994 privind stabilirea unor coeficienţi de ierarhizare a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr.134 din 1994". Supun, acest titlu, votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate, acest titlu a fost adoptat. Art.1. Supun votului dumneavoastră art.1. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate, art.1 a fost adoptat. Art.2. Doreşte cineva ? Nu. Supun art.2 votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate art.2 a fost adoptat. Art.3. Vedeţi în raport, comisia propune eliminarea textului. Doreşte cineva ? Nu. Supun votului dumneavoastră această propunere din partea comisiei. Cine este pentru eliminare ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? O abţinere. Cu majoritate, eliminarea a fost adoptată. După art.4 se introduce un nou articol. Comisia ne propune introducerea sintagmei "cu acoradul său" după cuvântul "publice". Aveţi textul în faţa dumneavoastră. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate acest amendament a fost adoptat. Deci, supun votului dumneavoastră articolul întreg aşa cum a fost amendat. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Art.4 a fost adoptat. Trecem direct la anexe. Aveţi în faţa dumneavoastră legea. Este pct.4. Supun pct.4 votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate a fost adoptat. Pct.5. Doreşte cineva ? Nu. Supun votului dumneavoastră . Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.5 a fost adoptat. Pct.6. Doreşte cineva ? Nu. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.6 a fost adoptat. Pct.7. Anexa 5.1.a. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate, pct.7 a fost adoptat. Pct.8. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.8 a fost adoptat. Pct.9. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.9 a fost adoptat. Pct.10. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.10 a fost adoptat. Pct.11. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.11 a fost adoptat. Pct.12, anexa 5.6. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.12 a fost adoptat. Pct.13. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.13 a fost adoptat. Pct.14. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Impotrivă ? Nimeni. Abţineri ? Nici una. Cu unanimitate pct.14 a fost adoptat. Pct.15. Doamna Afrăsinei Viorica. Aveţi cuvântul, doamna deputat.
	Doamna Viorica Afrăsinei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Domnilor colegi, Vin în faţa dumneavoastră cu o altă propunere la Anexa 12.B care prevede coeficienţii de ierarhizare ce au fost aplicaţi în agenţiile de protecţie a mediului şi în rezervaţia biosferei Delta Dunării. Desigur, rugămintea mea este să analizaţi şi apoi să fiţi de acord cu propunerea pe care doresc să o fac la această lege care, după părerea mea, este de bun simţ şi în acord cu o ierarhizare justă în sistemul de salarizare cu celelalte ramuri din sectorul bugetar. Vreau să vă spun că amendamentul meu a fost discutat la Comisia de muncă şi protecţie socială. El este prins în raport la "amendamente respinse". Colegii din comisie au fost de acord cu argumentele pe care le-am adus la comisie şi au fost de acord că într-adevăr aceşti coeficienţi trebuiau să fie mult mai mari la Anexa 12.B, dar datorită faptului că s-a discutat foarte rapid această lege, am avut înţelegerea colegilor şi cu acordul dumnealor o discutăm astăzi în plen. Altă posibilitate nu a fost decât aceea de a fi trecută la "amendamente respinse". În cadrul comisiei, pentru a nu face foarte multe modificări la fiecare categorie, la fiecare specialitate în parte pe gradaţii şi trepte, s-a prevăzut numai un amendament. În subsolul acestei anexe, următoarea formulare a amendamentului: "Salariile de bază ale personalului încadrat în agenţiile de protecţie a mediului şi administraţiei rezervaţiei biosferei Delta Dunării sunt mai mari cu 30%." Se obţine astfel majorarea coeficienţilor de ierarhizare mai sus menţionaţi. Eu am să vă aduc un argument, dacă îmi permiteţi, dacă aveţi posibilitate să faceţi o comparaţie cu celelalte salarizări, vă rog să observaţi că un inginer expert în cadrul unei agenţii de mediu, un inspector de specialitate, un inginer expert, după 20 de ani de vechime şi cu examene date pentru expert, la o vechime foarte mare şi sunt numai câteva, un număr foarte restrâns de astfel funcţii care se aprobă pe ţară, la nivel de minister, are egal echivalentul unui salariu de bibliotecar. Mi se pare aberant lucrul ăsta. Vă rog să observaţi în Anexa nr. 3, bibliotecarii, chiar dacă au şi studii superioare, totuşi este incomparabilă munca, activitatea pe care o desfăşoară un bibliotecar cu activitatea pe care o desfăşoară un inginer expert sau un inspector de mediu sau un cadru din unităţile de mediu. Pentru a-şi manifesta eficienţa în activitatea specifică de protecţie a mediului, personalul încadrat, provenit din specialităţile respective, se formează prin experienţa dobândită în timp. Eu vin în faţa dumneavoastră cu o anexă, cu o modificare la anexă, pe care totuşi v-o propun şi care este în limite decente, care este făcută împreună cu personalul care lucreează în agenţiile de mediu, deci, cu sindicatele din Ministerul Mediului. Au fost discutate şi analizate şi la nivelul ministerului, am Protocolul încheiat în faţă, şi o să-l înaintez şi la comisie, împreună cu amendamentele lor. Vă rog să aveţi în vedere că deşi sunt numai 2.850 de salariaţi încadraţi în agenţiile de mediu şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", toţi sunt specialişti care dobândesc o astfel de specialitate după un foarte mare număr de ani lucraţi în această activitate, sunt oameni care îşi desfăşoară activitatea pe tot teritoriul judeţului, la distanţe foarte mari, nu au ore suplimentare, nu au nici un alt fel de coeficient, nu au nici un fel de spor, au salariile cele mai mici la ora actuală. Vă rog să observaţi diferenţele care sunt între celelalte activităţi şi cele prevăzute la agenţiile de mediu şi Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării". Au salariile cele mai mici şi, cu toate astea, desigur, nu trebuie să ne gândim că fiind în număr mic nu pot veni să - ştiu eu - să facă pichetarea la Parlament şi aşa mai departe. Sunt oameni care sunt de o decenţă profesională deosebită şi nu vor face niciodată acest lucru, dar prin vocea mea, iată, astăzi, vin în faţă dumneavoastră să vă rog să analizaţi şi să fiţi de acord cu mine că este nevoie de o astfel de majorare, că, de altfel, vă amintesc şi de prerogativele pe care le au prin aplicarea noii Legi a mediului, nr.137, cu modificarea din 1995, pe care am făcut-o noi şi pentru biosferă, şi cu Legea nr. 137/1994 a protecţiei mediului, necesită o activitate mult mai vastă, necesită o specializare foarte bună. Şi, apoi, vreau să vă mai dau un simplu exemplu, foarte - zic eu - obiectiv, dacă un inginer expert inspector, care are un salariu de 227.000 de lei pe lună, pe care îl poate avea abia după 20 de ani de vechime, poate merge la un director de unitate cu milioane de lei salariu pe luna să-l amendeze cu milioane de lei, vă rog să-mi fie iertat, dar un astfel de lucru nu se poate realiza, ca să putem să aplicăm legile aşa cum le-am prevăzut. De aceea, rămân la convingerea că dumneavoastră veţi înţelege, mă rog, argumentaţia mea, poate nu foarte clară. Am desigur, poate şi scăpări. Eu am făcut, deci, o modificare a anexei, pe care am înaintat-o comisiei. Este adevărat, comisia spune că este foarte dificil să modificăm acum mai mulţi coeficienţi. Totuşi anexa este calculată, este făcută în comparaţie cu celelalte salarizări şi de foarte mult bun simţ şi, după cum am spus anterior, este făcută împreună cu specialişti din minister, cu sindicatele şi alătur şi Protocolul încheiat cu sindicatele. Rugămintea mea este, dacă nu veţi accepta anexa pe care v-o propun, atunci să rămânem la coeficientul pe care l-am discutat la comisie. Numai astfel vom putea să fim drepţi cu noi şi nu să facem numai legi prin care cerem specialişti, foarte buni dacă nu îi şi retribuim ca atare. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Doamna deputat, Daţi-mi o formulare în scris. Un amendament, o formulare. Vă rog. Domnul ministru de stat, ministru al finanţelor, Florin Georgescu. Aveţi cuvântul, domnule ministru.
	Domnul Florin Georgescu: Domnule preşedinte, mulţumesc. Faţă de cele menţionate aici, argumentate, într-adevăr, dar după o anumită poziţie, de doamna secretar al Camerei Deputaţilor, eu vreau să aduc ca argumentaţie în faţa dumneavoastră o chestiune de principiu, şi apoi un alt argument, care ţine de concreteţea şi de detaliile în ceea ce priveşte retribuirea în acest domeniu al protecţiei mediului şi Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării". Deci, personalul de la unităţile din teritoriu, de la proiecţiile în teritoriu ale instituţiilor guvernamentale, a fost acum corelat la un nivel de coeficient de ierarhizare de 2,2, unii venind de la 1,85, alţii de la 1,90, alţii de 1,80 şi aşa mai departe. În cazul de faţă s-a acordat o creştere între 10 şi 20 la sută, între 10 şi 19 la sută, practic, pe diferite trepte, gradaţii şi funcţii. Deci, este o corelaţie între inginerii din protecţia mediului, inginerii din direcţiile generale ale agriculturii şi industriei alimentare, inginerii şi specialiştii din alte subunităţi, cum ar fi oficiul de cadastru, sau laboratoarele fito-sanitare, de diagnostic veterinar şi aşa mai departe - toţi oameni cu studii superioare, cu pregătire - cei de la prefecturi, cei de la Ministerul Finanţelor, de la Ministerul Muncii, de la Ministerul Învăţământului, toţi au studii superioare şi ating la nivelul maxim 2,20. Şi cel de la finanţe, cu un salariu de 200 şi ceva de mii, trebuie să prindă infractori care vehiculează miliarde de lei. Deci, nu trebuie să le dăm salarii de 8 miliarde, că n-avem de unde. Societăţile comerciale intră în zona privată, negociază salariile, au şi riscul că mai au şi situaţii nefavorabile, mai concediază persoanele. La sectorul public este o funcţie sigură şi, practic, siguranţa se plăteşte. Acestea sunt resursele actuale. Dacă dăm la această agenţie şi la personalul din protecţia mediului, de ce n-am da, cum bine s-a spus aici, şi la Oficiul de cadastru şi la laboratoarele centrale şi aşa mai departe, veterinare, agro-fito-sanitare şi altele asemenea. Deci, acestea sunt posibilităţile actuale şi nu credem că un sector este mai important decât altul. Toţi sunt funcţionari publici, aparţin fie Ministerului Mediului, fie Ministerului Învăţământului, Ministerului Sănătăţii şi aşa mai departe şi în teritoriu au acelaşi nivel de salarizare. Nu putem să fim de acord cu această majorare de 30 la sută. Ar însemna undeva un coeficient de 2,9 aproape 3,0 la sută. Nu că n-ar fi necesar, poate că este necesar 5,0 coeficient, dar deocamdată nu există posibilitatea, pentru că luând în calcul 2-3000 de persoane trebuie să recorelăm salariile la alte zeci şi zeci de mii de persoane, care înseamnă alte zeci şi sute de miliarde, pe care ţara nu le are acum decât bătând monedă şi făcând inflaţie. Şi, atunci, dăm anumitor categorii de salariaţi nişte venituri iluzorii, care nu au substanţă şi care, practic, ele însele erodează şi creează inflaţie, şi în termeni reali se înregistrează o descreştere a puterii de cumpărare, şi nicidecum o creştere a acesteia. Cu toată părerea de rău, nu putem fi de acord.
	Domnul Ion Raţiu: Domnul deputat, vă rog, aveţi cuvântul. După aceea domnul deputat Ciumara. Domnule deputat Panait, aveţi cuvântul.
	Domnul Mihail Panait: Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe domnul ministru al finanţelor. Sigur că nu trebuie făcută comparaţie cu lucrătorii din finanţe, care, într-adevăr, nici ei nu au salarii prea mari, însă ei au un coeficient de până la 30 la sută din încasările pe care le fac, nu din toate încasările. Însă îmi permit să fac o comparaţie cu cei de la inspecţiile sanitare judeţene. Au salariile... Domnule ministru, eu nu ştiu dacă m-aţi auzit?! Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic... Nu trebuie făcută - o iau de la început - nu trebuie făcută comparaţie cu cei de la finanţe, care nici ei nu sunt - ştiu eu - cu salarii prea mari, însă ei încasează un procent...
	Domnul Florin Georgescu (din loja Guvernului): Acela este variabil...
	Domnul Mihail Panait: Este variabil, dar este ceva în plus, pe care nu-l au ceilalţi. Atunci vă rog să-mi daţi voie să fac o comparaţie cu cei de la inspecţiile sanitare. Adică au salariile cu 25-30 la sută mai mult decât cei de la inspecţiile de mediu. Doamnelor şi domnilor, Să ne amintim că acum un an şi jumătate - doi, când s-au făcut importurile acelea nenorocite de substanţe degradate, erau de 10-20 de ori mai mari dacă nu se sesizau inspecţiile de mediu,şi ştiţi ce s-a păţit cu ele până să le ducem înapoi. Nu este permis ca un inginer expert care ajunge, dă patru examene, să ia gradul 3, să ia gradul 2, să ia gradul 1 şi, după aceea, dă examen la nivel central, cu o comisie în care sunt dintre membri cel puţin 3 academicieni ai României, dar eu vorbesc, dar dacă nu mă ascultă domnul ministru, degeaba vorbesc.... (Domnul ministru Florin Georgescu se consultă cu domnul deputat Stan Vasile). Domnule preşedinte, Vă rog să-l rugaţi pe domnul deputat Stan să ia loc, să ne lase să ne desfăşurăm lucrările. (Rumoare, vociferări). Pot să vorbesc, domnule preşedinte?! Domnule Stan, îmi daţi voie să vorbesc? Deci, ca să ajungi un inginer expert în protecţia mediului, după 20 de ani, dai examen, şi în comisia centrală trebuie să fie cel puţin 3 membri ai Academiei cu activitate în resortul respectiv şi să ai salariu cât o bibliotecară, cu toate că am toată stima şi toată cultura pentru contribuţia bibliotecarilor la cultura neamului, este ceva care nu se învârte... Eu nu văd ca cineva să poată explică în mod corect, în aşa fel încât să ne însuşim şi noi, ceilalţi, de ce trebuie să fie diferenţe aşa de mari între cei de la inspecţia sanitară şi cei de la inspecţia de mediu. Pentru aceasta, sigur că este dificil să se modifice în plen o asemenea anexă. Eu vă propun, domnule preşedinte, să înapoiem treaba asta la comisie - şi aşa nu se termină legea în seara asta -, şi mâine dimineaţă, când se reia legea, să vedem la ce concluzie se ajunge. Pentru că, sigur că se sperie, este şi normal, oricine se sperie, nu numai ministrul finanţelor, când aude de 30 la sută. Însă trebuie văzut, aşa cum de fapt este întocmit amendamentul, în aşa fel încât să stingem diferenţele care nu se justifică. Şi încă o dată vă propun să înapoiaţi acest amendament la comisie.
	Domnul Ion Raţiu: Aveţi cuvântul, domnule deputat. (Domnul deputat Vasile Stan se indreptă spre microfon). Domnul deputat Ciumara, mai întâi. Iertaţi-mă !
	Domnul Mircea Ciumara: Mulţumesc pentru cedare. Domnul ministru, sunt convins, va fi de acord cu mine, dacă are timp să mă asculte... N-are timp. Măcar colegii parlamentari să mă asculte. Deci, un inginer agronom care lucreează în direcţii de agricultură, îşi face meseria lui. Pentru a lucra într-o comisie de mediu, el trebuie să înveţe încă o meserie în plus, fiindcă nu se pregăteşte din facultate ca specialist în probleme de protecţia mediului. De aceea este nevoie să dea nişte examene, să facă o specializare suplimentară. Pentru asta cerem să fie plătit, pentru specialitatea suplimentară faţă de diploma universitară, domnule ministru. Şi dumneavoastră ştiţi bine, domnule ministru, că în acest caz nu se creează decorelări. Nu numai că numărul de oameni este foarte mic în cazul ăsta, dar nu se creează decorelări fiindcă eu îl plătesc pentru surplus de calificare, pentru a-l specializa în probleme de mediu. Problema este deosebit de gravă. Ştim acum că a hotărât Piaţa Comună că acea carne de la vacile nebune să nu se exporte în Piaţa Comună, dar în restul lumii se exportă. Trebuie să împiedicăm să ajungă la noi în ţară asemenea produse. Aş vrea să ne explicaţi, domnule ministru, ce decorelări se creează, în raport cu cine? Din contra, de abia acum corelaţi în raport cu cei care au calificare mai scăzută. Deci, rugămintea mea este din partea Camerei Deputaţilor, vedeţi bine că nu contează partidul pe care îl susţine fiecare, să se permită celor 2000 şi ceva de oameni, să-şi poată face meseria. Fiindcă degeaba îl calific în probleme de mediu, şi după un an de zile pleacă din cauza salariului. Am irosit o calificare. Este o pagubă pentru economia naţională şi vă rog să nu creaţi asemenea pagube, domnule ministru. Mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
	Domnul Vasile Stan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După părerea mea, problema, la ora actuală, se pune altfel. Nu o contrazic pe doamna Afrăsinei, nu-l contrazic pe domnul Panait, nici pe domnul Ciumara. Problema este: dorim ca o jumătate de milion de salariaţi, în lunile iulie şi august să beneficieze de aceste majorări, sau nu dorim? Dacă nu dorim, atunci facem modificări în această ordonanţă care înseamnă mediere şi salut! În septembrie ne întâlnim, şi în luna iulie şi în luna august o jumătate de milion de salariaţi nu beneficiază de această ordonanţă. Este o chestiune de opţiune.
	Domnul Gheorghe Cristea (din sală): Numai cu gogoşi din astea veniţi !...
	Domnul Ion Raţiu: Doriţi? Doamna Viorica Afrăsinei.
	Doamna Viorica Afrăsinei: Este foarte adevărat, aşteaptă foarte multă lume această lege, dar dacă vreţi să facem o lege proastă, o facem. Pentru ca de astăzi şi până mâine să putem lăsa o anexă să fie văzută de comisie... - a văzut-o, iată, şi domnul ministru - v-aţi speriat probabil pe dumneavoastră, domnilor colegi, îmi permit să spun cu toată rugămintea să mă înţelegeţi dacă poate fac o exprimare nu tocmai politicoasă... Poate coeficientul acela de 30 la sută care a fost propus în comisie, acela a fost numai că să acopere faptul că inspecţiile sanitare au un procent..., pe lângă salarizare au 15 la sută în plus trecut în anexă, deci a fost discutat la comisie acel procent de 15 la sută, pentru inspecţie, plus diferenţa care era din salarizarea mult mai mică care s-a acordat între treptele de gradaţie. I-am explicat domnului ministru, a sesizat şi dumnealui. Deci, anexa pe care a făcut-o, care a fost văzută de minister, care a fost văzută de sindicate, care a fost discutată şi este, vă rog să aveţi convingerea că vorbesc cu toată responsabilitatea, deci această anexă se încadrează în nişte limite, tot până la acel 2,20. Era un 2,26. În rest, diferenţa între gradaţii este foarte mare. Nu va merge... Când ajunge pensionar un inginer expert specialist are abia 2,26, domnilor.
	Domnul Ion Raţiu: Mulţumesc. Eu vă propun că să-l ascultăm pe domnul ministru şi comisia şi, pe urmă, să lăsăm această..., să încheiem dezbaterile astăzi şi să le reluăm mâine. Deja este ora 18,00. Aveţi cuvântul, domnule ministru.
	Domnul Florin Georgescu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Înţeleg că este o activitate puţin mai deosebită şi care presupune uneori cursuri suplimentare de specialitate faţă de pregătirea de bază, faţă de profesia elementară şi fundamentală, pe de o parte. Pe de altă parte, mai este un precedent la inspecţiile sanitare în care, pe anumite considerente, acolo s-a acordat un anumit spor de 10-15 la sută, faţă de coeficienţii din anexă. Şi eu cred că ceea ce a propus aici un anumit domn deputat, pe care eu îl ştiam la Partidul Naţional Ţărănesc, nu la Partidul Ecologist Român, adică a zis:"Domnule, nu pentru cei de la specialităţile din direcţiile generale ale agriculturii, din mediul rural, ci pentru cei de la PER...", dar, sigur, viaţa politică este dinamică, fluidă. Eu cred că având în vedere aceste considerente, am putea să punem un anumit asterisc, o menţiune, undeva, cu conţinutul: "salariile din anexa prezentă - să spunem, la această anexă - sunt mai mari cu 15 la sută pentru personalul din acest domeniu". Nu pentru că acolo este un precedent, 15 la sută este şi în cazul inspecţiilor sanitar-veterinare. Deci, este o similitudine, se pleacă tot de la acelaşi nivel -2,20-, la care se adaugă un spor de 15 la sută pentru ce spuneaţi dumneavoastră aici, pregătiri, cursuri, policalificare şi aşa mai departe. Dacă sunteţi de acord cu această propunere, noi am fi de acord şi cred că şi la mediere sau în alte condiţii de proceduri parlamentare lucrurile vor merge destul de rapid. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Comisia? Domnul preşedinte Athanasiu.
	Domnul Alexandru Athanasiu: Credem că soluţia unei majorări a coeficientului privind salariul de bază este soluţia cea mai bună. De altfel, soluţia a fost iniţial şi în amendamentul doamnei deputat, este adevărat, la alt coeficient, dar acest coeficient de 15 la sută, pe un calcul foarte rapid pe care l-am făcut, corespunde chiar cu ceea ce dumneavoastră într-un fel aţi încercat prin ierarhizarea coeficienţilor, care însă nu este făcută foarte bine, pentru că nu există un coeficient identic cu care se măresc la toate nivelele şi la toate gradaţiile. Deci, aşa cum este propus în anexă nu este foarte corect. Eu cred că noi nu avem timp acum să începem să revedem toţi coeficienţii. Este periculos şi neproductiv. Ideea comisiei a fost, cât de puţin a dat acest Guvern, a dat foarte puţin şi foarte insatisfăcător faţă de ceea ce aşteptam, este bine, însă, pentru ce se dă, să dăm acum. Altfel, mai sunt trei zile de sesiune, înseamnă să ajungem în septembrie şi ceea ce unii, totuşi, au obţinut, pierd trei luni de zile. Ideea este să încercăm, unde se poate, pe loc şi rapid, să rezolvăm, dar dacă intrăm în corelări cu tot ce ar trebui să se facă într-o asemenea lege, care a venit târziu faţă de 1995, când trebuia să vină, a venit târziu, prost, ca de obicei, n-are rost acum. Decât să sufere absolut toţi, mai bine să încercăm o soluţie rapida, sperând că în toamnă vom putea da o lege bună de salarizare în România.
	Domnul Ion Raţiu: Da. Cred că este cazul să întrerupem aici şi să începem....(Rumoare, vociferări). Au trecut 10 minute peste timpul alocat. Doriţi să continuăm acum? Vă rog continuăm atunci. Vă rog, cine mai doreşte? (Discuţii la prezidiu). Din moment ce comisia este de acord cu domnul ministru, atunci supunem această variantă votului dumneavoastră. Sunteţi de acord. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, această versiune a fost adoptată. Acum, domnule Athanasiu, înainte de a termina, avem din partea domnului deputat Nagy Benedek, la Anexa 12 A.
	Domnul Nagy Benedek: Domnilor, Pentru motive de economie şi ţinând cont de argumentele susţinute, rog a accepta modificarea coeficienţilor de salarizare numai la cadrele medii, care sunt umilitor şi sub media naţională, sunt umilitor de mici şi, de fapt, în mâinile lor este pusă aplicarea Legii fondului funciar. De altminteri, dacă domnul ministru nu susţine nici această sumă infimă cu care trebuie modificat, înseamnă că nu doreşte nici dânsul, nici partidul din care face parte aplicarea şi terminarea aplicării Legii fondului funciar.
	Domnul Ion Raţiu: Citesc din nou acest amendament propus de domnul Nagy Benedek: "Ridicarea coeficienţilor de ierarhizare din Anexa 12 A de la un nivel cuprins în proiectul de lege între 1250 şi 2200 la studii superioare şi de la 900 la 1450 la studii medii, la nivelul propus de..." (Rumoare, nedumerire).
	Domnul Florin Georgescu (din loja Guvernului): Este cu virgulă, domnule preşedinte...!
	Domnul Ion Raţiu: Da. Virgulă, da. "...1,25. 1,250, 2,200 la studii superioare şi de 0,900 -ca să fie explicit- la 1,450 la studii medii, la nivelul propus de Federaţia sindicală a specialiştilor din cadastru şi măsurători topografice între 1,600 la 2,450 la studii superioare şi 1,300 la 1,850 la studii medii". Deci, doriţi să mai luaţi cuvântul? Comisia, sunteţi de acord?
	Domnul Florin Georgescu (din loja Guvernului) : Staţi puţin, să ne uităm, că n-am înţeles nimic din ceea ce aţi spus....!
	Domnul Ion Raţiu: Vă rog....
	Domnul Costică Ciurtin: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pe mine mă miră ridicarea acestui coeficient dacă avem în vedere faptul că un chimist, într-un laborator paraclinic, 5 ani studii, peste 3 ani vechime, primeşte 1,3 şi atunci îi dăm unuia cu studii medii tot 1,3. Care este diferenţa atunci?
	Domnul Gheorghe Cristea (din sală): Unul lucreează pe câmp, altul în laborator.
	Domnul Costică Ciurtin: Domnule, lucreează pe câmp, dar gândiţi-vă ce pericol există într-un laborator pentru un chimist, în condiţiile în care lucreează el acolo şi.... (Vociferări, discuţii contradictorii). Nu, domnule! Are 1,3, uitaţi-vă în Anexa 6. Are 1,3 un chimist cu studii superioare, şi un cetăţean cu studii medii are l,3. Care este diferenţa între aceste două categorii? Ce responsabilitate are unul şi ce responsabilitate are celălalt? Un chimist stă în laborator, vine doctorul şi ia toate cele necesare, ăla nu-l cunoaşte nimeni şi ia un salariu de 160.000 de lei pe lună. Este inadmisibil aşa ceva.
	Domnul Ion Raţiu: Aveţi cuvântul, domnule deputat.
	Domnul Mircea Popescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Este vorba de acelaşi lucru, este un amendament al meu, respins. Având în vedere faptul că sindicatele din aceste OCOT-uri, împreună cu Guvernul au avut o discuţie, sau cu reprezentanţi ai Guvernului, şi au căzut pe un anumit punct de vedere... (Agitatie, rumoare, vociferări...). Din sală: Mai tare....!
	Domnul Mircea Popescu: Da, da, scuzaţi-mă! Ceea ce a propus domnul deputat Nagy Benedek, sub altă formă, că din punct de vedere tehnic el nu corespunde şi nu este corect acolo... Nu se aude?! Vă rog să mă scuzati! Am vrut să-i spun ca să ştie unde să urmărească. Deci, domnule ministru, partea tehnică este la dânsul ca să ştie. Bun, este în ordine. Deci, ceea ce propunem pe scurt, ca să nu o mai lungim, coeficienţii de ierarhizare de la Anexa 12 A - este vorba de 12 A, de cei din OCOT - la poz. 1, inginer cadastral gradul 1 A, să fie nu cei care sunt în prezent, să fie cei care corespund la Anexa 2, de la Anexa 2, 1 A. Deci, consilieri, experţi, inspectori de specialitate şi aşa mai departe. Aceşti coeficienţi. Să nu pornească la inginer, la 1 A. Este vorba numai de 1 A la studii superioare şi 1 A la tehnicieni. Aceşti coeficienţi de ierarhizare să corespundă celor de la Anexa 2. Asta am propus şi asta a susţinut şi domnul coleg deputat Nagy Benedek, dar a spus-o sub altă formă. Asta este toată problema. Mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Domnule ministru, aveţi cuvântul.
	Domnul Florin Georgescu: În fond, ceea ce se propune aici este practic respectarea limitelor minimă şi respectiv maximă, cu o altă distribuire, cu un alt pas de progres între nivelul minim şi maxim. Şi, date fiind condiţiile deosebite în care se desfăşoară activitatea acestor ingineri de cadastru şi alte situaţii dificile în care ei sunt puşi, noi nu avem obiecţiuni, suntem de acord să se recoreleze plecând de la nivelurile din Anexa nr. 2. Deci, 12 A să fie corelat cu Anexa nr. 2. Este rezonabil. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Comisia, sunteţi de acord? Da? - Da.
	Domnul Florin Georgescu: Domnule preşedinte al comisiei, vedeţi că Guvernul mai face şi legi bune, domnule!
	Domnul Ion Raţiu: Supun votului dumneavoastră această propunere, având în vedere corelarea care trebuie făcută. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, această propunere a fost adoptată. Acum, domnul Athanasiu doreşte să revenim la Anexa. 8.
	Domnul Alexandru Athanasiu: La Anexa 8, este adevărat am votat, dar a fost o scăpare a noastră, Guvernul face pentru prima dată o propunere pe care vreau s-o judecaţi bine. Deci, la instituţiile de cultură se face, la o notă, la pct.1 din Nota de la Anexa 8, următoarea propunere: "Pentru merite excepţionale, cu aprobarea nominală a ministrului, persoane care nu au studiile necesare postului, pot ocupa posturi de specialitate". Adică, persoane fără studii superioare pot ocupa asemenea posturi pentru merite excepţionale, cu aprobarea nominală a ministrului. Mie mi se pare o revenire la trecut, la fosta Lege 12 din ‘71, care permitea, în situaţii, tot aşa, excepţionale, ca persoane cu studii medii să ocupe posturi pentru care se cer studii superioare. V-aş ruga să aveţi bunăvoinţa şi să înlăturăm această revenire neplăcută la un trecut pe care-l credeam depăşit.
	Domnul Ion Raţiu: Domnule ministru, doriţi să luaţi cuvântul? Sunteţi de acord?
	Domnul Florin Georgescu: Da, am văzut şi noi aici această prevedere. Ea a venit din dorinţa de a acoperi unele situaţii de fapt, şi anume fiind vorba de sectorul de cultură, de artişti, de oameni care acţionează într-o zonă mai deosebită de activitate, să se dea o anumită flexibilitate la nivelul Ministerului Culturii şi a conducerilor instituţiilor subordonate. Ce spune domnul preşedinte al comisiei era valabil în trecut pentru toate domeniile de activitate, începând, dacă vreţi, întreprinderile socialiste de stat, dreptul muncii, pe care dânsul îl cunoştea foarte bine şi probabil că-l preda la vremea aceea, şi terminând cu unităţile de cultură. Ceea ce se propune aici este numai în cazuri excepţionale, se spune, domnule, este un tenor extraordinar, care nu are studii superioare, dar poate să aibă un rezultat foarte bun într-o anumită poziţie. Dar, noi nu ne opunem, suntem de acord să eliminăm această prevedere şi, sigur, vom obliga, aşa cum este şi normal, pe toţi ca, înainte de a ocupa o anumită funcţie, de o anumită responsabilitate, să îndeplinească şi condiţiile de studii necesare, cu precizarea că nu întotdeauna, însă, condiţiile de studii dau şi capacitatea de a ocupa o anumită funcţie şi, mai ales, uneori, chiar de a guverna, domnule preşedinte de comisie. Deci, suntem de acord să se elimine.
	Domnul Ion Raţiu: Daci, sunteţi de acord. Domnul deputat Ciumara.
	Domnul Mircea Ciumara: Domnule preşedinte, În primul rând, noi deja am votat şi nu mi se pare normal ca la 5 minute după ce am votat să revenim asupra votului. În al doilea rând ...
	Domnul Florin Georgescu (din lojă): Sunteţi mai aproape de Partidul Ecologist decât de Partidul Naţional Ţărănesc.
	Domnul Mircea Ciumara: Domnule ministru, O să discutăm probleme de doctrine politice altădată şi să vă spun ce-i cu ţărăniştii şi cu ecologiştii, avem timp pentru asta. În al doilea rând, sunt catedre universitare în America conduse de oameni care au numai liceul, şi aceia nu au fost pe timpul lui Ceauşescu. Dar există practica, în lumea liberă, ca oameni cu studii medii, dacă au o competenţă tot deosebită, să ocupe nişte funcţii de conducere. Nu văd de ce să ne oprim noi aici pentru asemenea cazuri, mai ales în domeniul artei. Rog pe domnul preşedinte al comisiei să nu se uite neapărat în trecutul României socialiste, să se uite peste graniţă şi să accepte să rămână valabil ceea ce deja am votat.
	Domnul Ion Raţiu: Domnule preşedinte Athanasiu, doriţi să reacţionaţi, să luaţi cuvântul?
	Domnul Alexandru Athanasiu: E uşor de răspuns. Unde se cer funcţii superioare sunt doar patru funcţii din această anexă. Cei care atacă, la modul cum o fac, n-au citit anexa şi ignoranţa nu-i un motiv de cunoaştere, evident. Domnul Ciumara n-a citit anexa şi nu ştie la ce funcţii se referă anexa unde se cere studii superioare. Pentru că, într-adevăr, sunt funcţii cuprinse în anexă, cum sunt la artiştii de circ, unde nu cer studii, tocmai pentru că specificul acelei activităţi nu impune studii superioare. Dar sunt patru funcţii doar şi vreau să vă reamintesc un lucru, că faceţi referire la statele occidentale, inclusiv marii actori de la Hollywood, ca să joace la Hollywood, e adevărat, nu neapărat au o facultate cum este Conservatorul de teatru, dar există o Academie de arte americană şi nu poţi juca la Hollywood dacă nu ai trecut prin acea Academie, care este condusă de Paul Newman şi de câţiva alţi mari actori americani. Deci, să nu facem rabat, cum nici nu se face rabat, pentru câteva funcţii, nu pentru cele unde nici Guvernul, şi în mod normal aici, nu a prevăzut condiţii de studii la artişti de circ, sigur că acolo talentul, nu studiile sunt importante. Eu zic să rămânem la cele pentru care se cer studii superioare, care sunt patru poziţii numai, să rămânem la studii superioare. Atunci, pe considerentul mai înainte expus, nici n-ar mai trebui să punem condiţie de studii, n-o mai punem dacă considerăm că nu e nevoie.
	Domnul Ion Raţiu: Domnule Ciumara, sunteţi satisfăcut, da? Nu!
	Domnul Mircea Ciumara: Domnule preşedinte, între timp, ascultându-l, am căutat să elimin ignoranţa mea şi constat că pot să manevrez păpuşi la teatru numai dacă ai studii superioare, altfel nu poţi să fii păpuşar, da? Sunteţi formidabil. Deci, eu susţin să rămână valabil ceea ce am votat, domnule preşedinte.
	Domnul Ion Raţiu: Avem o propunere din partea comisiei, dacă sunteţi de acord ca să revenim asupra votului, acesta este primul lucru pe care trebuie să-l decidem. Mai mulţi deputaţi din sală: Nu mai revenim, mergem înainte!
	Domnul Ion Raţiu: Nu mai putem reveni. Atunci, dezbaterea este închisă asupra punctului de vedere. Continuăm. Am ajuns la pct.16. Doreşte cineva? Am discutat pct.15, am făcut Anexele 12, 12 A şi 12 B, le-am avut deja. Şi acum trecem la pct.16. Doreşte cineva? La pct.16, da?
	Domnul Nicolae Alexandru: Stimaţi colegi, Având în vedere că proiectul de lege în dezbatere şi-a propus să rezolve şi ridicarea în ierarhie a salariilor de bază ale unor funcţii pe care este încadrat personal cu studii superioare, motivat de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, vă supun atenţiei şi vă cer acordul să soluţionăm această problemă, cel puţin parţial, şi la Administraţia Naţională a Rezervelor Materiale al căror atribut, în cadrul singuranţei naţionale, este constituirea, împrospătarea şi controlul integrităţii cantitative şi calitative a stocurilor de rezerve naţionale, păstrate la agenţii economici şi unităţile speciale proprii din toate judeţele ţării, circa 450 de locuri de depozitare. Întrucât rezervele material naţionale sunt constituite în scopul de a asigura populaţiei, economiei şi Armatei produse alimentare, medicamente, materii prime şi materiale necesare în situaţii deosebite - calamităţi naturale sau război-, se impune ca personalul încadrat la această instituţie, specialişti de înaltă calificare, în măsură să stabilească cele mai optime soluţii pentru constituirea, conservarea, împrospătarea şi în mod deosebit controlul integrităţii cantitative şi calitative a stocurilor de produse şi care, în acelaşi timp, dar nu în ultimul timp, să aibă un grad ridicat de moralitate cu care să poată rezista oricăror tentaţii. Încadrarea acestei categorii de personal sub salariul mediu pe economie, ce înregistrează cea mai scăzută salarizare din sectorul bugetar, a determinat în anul 1995 ,şi în prezent, plecarea masivă a acestor la agenţi economici sau la alte instituţii centrale, cum ar fi Curtea de Conturi, bănci, CEC, care le-au oferit salarii de două la trei ori mai mari, astfel încât posturile vacante reprezintă în prezent 37% faţă de total şi 50% din personalul de specialitate. (Discuţii în sală)... Dacă mă ascultaţi am să închei imediat. Pentru a preveni pericolul pierderii de sub control a celei mai mari gestiuni strategice a tării, cu rol deosebit în sistemul de apărare, pentru evitarea unor consecinţe şi pagube greu previzibile, propun atenţiei dumneavoastră introducerea unui amendament la Anexa nr.13, pct.1, la Notă, să fie reformulat astfel: "Pentru personalul încadrat în unităţile speciale teritoriale ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale, care execută controlul stocurilor de rezerve materiale naţionale, salariile de bază sunt mai mari cu 25%", fără a necesita fonduri suplimentare de la bugetul de stat.
	Domnul Ion Raţiu: Domnule deputat, vă rog să ne formulaţi.
	Domnul Nicolae Alexandru: Am formulat. Este vorba de cca. 100 de persoane, nu mai mult, în cadrul Rezervelor Materiale. Domnule ministru, eu mai aveam o corelare cu Anexa 1, care se referă tot la ...
	Domnul Florin Georgescu (din lojă): Am luat notă. Noi acum gândim.
	Domnul Nicolae Alexandru: Gândiţi?! Aş vrea să gândiţi că instituţia cu care am discutat nu cere bani de la bugetul de stat.
	Domnul Florin Georgescu (din lojă): Dar de unde îi plătiţi?
	Domnul Nicolae Alexandru: Rezerve interne.
	Domnul Ion Raţiu: Sunteţi de acord? Domnule deputat, vă rog să cedaţi microfonul domnului ministru. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule ministru Georgescu.
	Domnul Florin Georgescu: Domnule preşedinte, Domnul deputat, dumneavoastră, în intenţia bună de a ajuta pe cei din aparatul central al A.N.R.M.-ului v-aţi referit la Anexa nr.14 sau 13 bis. Aici, într-adevăr, cei care efectuează acţiuni de control al existenţei, al gestionării, al păstrării stocurilor sunt salarizaţi la nivelul ministerelor. Deci, la nivelul Anexei 1. Un consilier expert care, în cazul de faţă, exercită acest control al stocurilor, ...Mă scuzaţi, domnule preşedinte, dar n-o să audă răspunsul meu, domnul deputat (care discută, în sală, cu domnul Ioan Gavra) şi astfel nu poate să-mi dea replica...
	Domnul Ion Raţiu: Domnule vicepreşedinte Gavra, lăsaţi-ne să continuăm dezbaterea. Mulţumesc!
	Domnul Florin Georgescu: Deci, faţa de 2,20, cât are prevăzut în Anexa 13 B, acel personal la care v-aţi referit, în număr de maximum 100 de persoane, este retribuit astăzi, în condiţiile noi ale Ordonanţei, la nivel de 2,45 indice. Dumneavoastră, dacă vreţi să le daţi peste 2,45 încă 25%, nu putem fi de acord, pentru că 2,45 este indicele maxim care reprezintă nivelul de salarizare pentru funcţionarii publici din toate ministerele Executivului, administraţia fiind considerată, evaluată, apreciată la nivel de minister, în acest caz. Deci, cei 100 de inşi iau 2,45 indice maxim, ceilalţi, din teritoriu, fac parte din Anexa 13 şi sunt salarizaţi până la nivel maxim de 2,20 plus 15%. Aceasta este diferenţa.
	Domnul Nicolae Alexandru (din sală): Le-aţi acordat 15%?
	Domnul Florin Georgescu: Nu noi, legea. Li s-a acordat 15% celor din teritoriu, care nu sunt 100, care sunt alt număr. Dumneavoastră v-aţi referit la cel care controlează de sus, aparatul central, care este la nivelul ministerului şi care are indice 2,45. Restul are 15%, aşa cum le-aţi dat şi la Inspecţia sanitar-veterinară şi cei de la Administraţia Deltei Dunării, şi controlul mediului ş.a.m.d. Deci, considerăm că sunt corelate cifrele între ele. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Domnul Athanasiu, sunteţi de acord? - Da. Deci, supun votului dumneavoastră acest amendament.
	Domnul Alexandru Athanasiu (din banca comisiei): Nu suntem de acord cu majorarea. Suntem de acord cu Guvernul.
	Domnul Ion Raţiu: Supun votului dumneavoastră amendamentul. Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 18 voturi pentru, insuficiente pentru adoptarea amendamentului. Supun votului dumneavoastră pct.16. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate, pct.16 a fost adoptat. Acum, trecem la pct.17. Doreşte cineva? Nu. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate s-a adoptat pct.17. Pct.18. Văd aici o notificare. Aveţi un amendament, domnule Athanasiu? - Nu. Supun votului dumneavoastră pct.18. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate s-a adoptat pct.18. Şi în felul acesta am terminat art.I. Eu cred că ne oprim aici. Da? Vă mulţumesc! Domnii Alexandru Athanasiu şi Ilie Nica (din bancă): Mai sunt 3 articole, să mergem mai departe!
	Domnul Ion Raţiu: Bine, atunci continuăm, ca să terminăm. Bun. Trecem la art.II. Doreşte cineva? Nu. Supun votului dumneavoastră art.II. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Cu unanimitate s-a adoptat art.II. Art.III. Cine doreşte? Nimeni. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abtineri? Nici una. Unanimitate. Art.IV. Doreşte cineva? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? Nici una. Unanimitate. Şi acum, supun votului dumneavoastră întreaga lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Trebuia să vă avertizez, în primul rând, că dacă votăm întreaga lege, trebuia să vă întreb cum doriţi s-o votaţi. Din sală: Prin ridicarea mâinii.
	Domnul Ion Raţiu: Vot deschis. Da, de acord. Cine este pentru? Mulţumesc. Impotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nici una. Cu majoritate de voturi, această lege a fost adoptată. Vă mulţumesc. Facem o mică pauză de 10 minute.
	- După pauză -
	Domnul Ion Raţiu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, reluăm dezbaterile. Am lista domnilor miniştri care vor răspunde la întrebări. Să vedem cine este prezent dintre cei care au pus întrebări domnilor miniştri. Din partea domnului prim ministru Nicolae Văcăroiu, reprezentat de domnul ministru pentru relaţiile cu Parlamentul, domnul Petre Ninosu va răspunde la întrebările domnului deputat Mihail Nică. Domnul Nică este aici. Aveţi cuvântul, domnule Nică.
	Domnul Mihail Nică: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Interpelarea era adresată domnului prim ministru Nicolae Văcăroiu şi consider că a se răspunde printr-un delegat, nu este corect. De aceea, domnule senator, îmi cer scuze că nu pot primi răspunsul de la dumneavoastră, ci numai de la domnul prim ministru. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Vă rog, domnule ministru.
	Domnul Petre Ninosu: Am o respectuoasă rugăminte către colegul meu parlamentar ca să vă încadraţi în prevederile art.160, alin.1 şi să puneţi întrebări care vizează politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Mai mult decât atât, să aveţi în vedere că vă adresaţi actualului Guvern şi actualului prim ministru. Nu aveţi de ce să-l întrebaţi despre evenimentele din ‘90 şi din ‘91 pe actualul prim ministru. Era oportun să fie întrebaţi primii miniştri din vremea aceea.
	Domnul Ion Raţiu: Da, vă referiţi la art.160, alin.1, da? La condiţia că "interpelările trebuie să vizeze politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe". Deci, dumneavoastră socotiţi că nu sunt.
	Domnul Petre Ninosu: Nu sunt îndeplinite condiţiile. Mai mult decât atât, n-am vrut să mai aduc alte argumente, însă intră în zona puterii judecătoreşti. Noi ne găsim în prezenţa unei Constituţii, din ‘91 până acum putea să fie cunoscută. Ne luptăm pentru separarea puterilor în stat, dar trebuie să ne şi conformăm acestei realităţi.
	Domnul Ion Raţiu: Domnul Borbély Laszló? Nu este prezent. Domnul Ioan Străchinaru? Lipseşte. Domnul Teodor Vintilescu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
	Domnul Teodor Vintilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule ministru, Sunt din nou pus în situaţia în care, cu părere de rău, aş spune că întrebarea adresată domnului prim ministru Văcăroiu priveşte o situaţie actuală, este o Hotărâre de Guvern pe care a luat-o privind economia noastră naţională. Din această cauză socotesc c-ar fi bine ca domnul prim ministru, sub formă de răspuns şi sfat pe care poate să-l dea la întrebarea care am pus-o în legătură cu Aeroportul din Timişoara. Mulţumesc.
	Domnul Petre Ninosu (din loja guvernamentală): Este o chestiune punctuală, nu-i de politică generală.
	Domnul Teodor Vintilescu: Nu ştiu ce înseamnă punctuală în limba română, un termen pe care l-am aruncat acum ca să circule şi eu nu-l cunosc, dar nu se poate ca în această situaţie, un prim ministru să nu-şi onoreze autoritatea pe care o are şi, venind în Parlament, să limpezească câteva gânduri de-ale noastre. Mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Din partea Ministerului Sănătăţii, domnul secretar de stat Dan Georgescu va răspunde la întrebarea domnului deputat Remus Opriş. Nu sunt prezenţi. Din partea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, reprezentantul ministerului va răspunde la interpelările domnilor deputaţi Slavomir Gvozdenovici. Este aici domnul deputat? - Da, este. Vă rog. Doriţi să elaboraţi interpelarea? Domnule deputat, aveţi cuvântul.
	Domnul Slavomir Gvozdenovici: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru secretar de stat, Vreau, în faţa domnului preşedinte şi în faţa colegilor, să aduc o mică completare şi să-i informez despre discuţia care am avut-o înainte de a vă pregăti dumneavoastră să-mi răspundeţi. Şi anume, problema este destul de serioasă, este chiar foarte complicată, în clipa de faţă, însă, dincolo de toate acestea, eu salut hotărârea domnului ministru secretar de stat, propunerea domniei-sale ca împreună să ne deplasăm şi să încercăm, împreună cu oamenii, şi de o parte şi de cealaltă, să-i adunăm la o masă, ca să găsim modalitatea de a soluţiona problema, fără ajutorul celor din Strasbourg sau din altă parte, mai ales că nu ar fi bine pentru întreaga imagine a ţării noastre şi sper că putem soluţiona această problemă în felul acesta. Eu, acum, sigur că aştept răspunsul şi poziţia Ministerului Agriculturii, înţeleg, de data aceasta, la această problemă, pe care, în scris, am detaliat-o şi am prezentat-o împreună cu dosarul acela şi cu setul de documente, însă, încă odată, vreau să subliniez acest fapt, că sunt de acord cu această propunere a domnului ministru secretar de stat, să găsim o modalitate de a sta de vorbă la faţa locului şi cu unii şi cu alţii, în acelaşi loc şi în acelaşi moment. Mulţumesc frumos.
	Domnul Ion Raţiu: Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Vă rog să vă identificaţi pentru stenogramă.
	Domnul Iulian Puşcă: Mă numesc Iulian Puşcă. Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule deputat Gvozdenovici, Ceea ce am să vă prezint este situaţia, de fapt, la această dată, în problema fostului CAP Topolovăţul Mare, judeţul Timiş. În urma aplicării art.26, 28 din Legea nr.18/1991 şi ale Regulamentului pentru aplicarea acestei legi, aprobat prin H.G 131/1991, fostul CAP Topolovăţul Mare a intrat în lichidare. În temeiul prevederilor Legii nr.36/1991, pe structura fostului CAP s-a constituit Societatea agricolă "Agroindustriala" Topolovăţul Mare, care a dobândit personalitate juridică în urma înscrierii în Registrul societăţilor agricole deschis la Judecătoria Lugoj, în baza Încheierii nr.1 din 7 iunie 1991 a aceleiaşi judecătorii. Ca urmare a constituirii, Societatea agricolă "Agroindustriala", bunurile din patrimoniul fostului c.a.p. au trecut în proprietatea acesteia, fiind încheiate protocoalele de predare-primire a acestor bunuri între Comisia de lichidare şi Consiliul de administraţie al societăţii. Pentru persoanele care nu au dobândit calitatea de asociaţi la această societate, Comisia de lichidare a stabilit valoarea drepturilor care trebuia să le încaseze proporţional cu suprafaţa de pământ adusă în fostul c.a.p. şi cu volumul de muncă executat. Cea mai mare parte dintre aceste persoane şi-au primit drepturile băneşti în perioada imediat următoare constituirii Societăţii agricole "Agroindustriala". În luna decembrie 1991, au mai fost constituite încă 4 societăţi agricole cu personalitate juridică, potrivit prevederilor Legii 36/1991, acestea fiind: "Craliţa" din localitatea Cralovăţ; "Frăţia" din localitatea Topolovăţul Mare; "Albina" şi "Gruiana" din localitatea Şuştra, localităţi aparţinând Comunei Topolovăţul Mare şi fostului c.a.p. Topolovăţul Mare. Membri acestor societăţi nu au fost de acord ca să primească creanţele cuvenite, în bani, de la Comisia de lichidare ci au solicitat, începând cu anul 1992, atribuirea de bunuri în natură. Societatea agricolă "Agroindustriala" nu a fost de acord cu acest lucru, invocând faptul că a fost constituită cu 6 luni înaintea celorlalte societăţi, a preluat patrimoniul, l-a gestionat şi a răspuns de paza şi integritatea acestuia iar protocoalele încheiate le consideră valabile. Începând cu anul 1992, între Societatea "Agroindustriala" şi celelalte patru societăţi agricole constituite se poartă litigii, având drept obiect anularea protocoalelor de predare a întregului patrimoniu de la fostul c.a.p. către Societatea agricolă "Agroindustriala", precum şi împărţirea acestor bunuri între toate cele cinci societăţi. Precizăm că prin Decizia nr.233 a Curţii de Apel Timişoara din martie 1995 s-a stabilit în mod irevocabil că protocoalele încheiate între Comisia de lichidare şi fostul c.a.p. Topolovăţul Mare şi Societatea "Agroindustriala" sunt valabile, la întocmirea lor fiind respectate prevederile art.28 din Legea nr.18/1991. La această dată, Societatea agricolă "Agroindustriala" are în folosinţă o parte din bunurile fostului c.a.p. Topolovăţul Mare, respectiv sediul administrativ, Fabrica de sucuri naturale, complexul şi barajul de la Cralovăţ, precum şi unele construcţii agrozootehnice din localitatea Şuştra, precum şi construcţiile agrozootehnice din localitatea Cralovăţ sunt folosite de societăţile agricole constituite în aceste localităţi. Societatea "Agroindustriala" încearcă întabularea dreptului de proprietate asupra construcţiilor dar este stopată în această acţiune de faptul că Consiliul local Topolovăţul Mare refuză sistematic acordarea avizului necesar pentru întabulare la Notariat. Menţionăm, de asemenea, că pe rol, atât la Judecătoria Lugoj cât şi la Curtea de Apel Timişoara, există procese al căror obiectiv îl constituie, din nou, anularea protocoalelor încheiate cât şi obligarea Consiliului local pentru eliberarea avizului necesar întabulării. Deci, aceasta este oglinda la această dată, în cazul Topolovăţul Mare. Aşa cum am promis, încercăm, împreună să lămurim, dacă vom fi în stare, problemele de acolo. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul deputat Roman Gheorghe este aici? Da, vă rog. Aţi dori să elaboraţi...? Nu. Dacă doriţi să răspundeţi, domnule secretar de stat.
	Domnul Iulian Puşcă: Stimate domnule deputat Roman, la interpelarea dumneavoastră nr.97, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 17 iunie 1996, cu privire la modul în care a fost utilizată suma de 1100 de miliarde pentru finanţarea agriculturii, vă informăm următoarele. Având în vedere că judeţul Iaşi a înregistrat calamităţi naturale doi ani consecutiv, băncile comerciale nu au recuperat creditele angajate. În acest sens, în normele proprii de creditare ale băncilor este prevăzut ca angajarea creditelor să se facă cu condiţia asigurării culturilor. Prin Normele metodologice nr.844/1996 de aplicare a Legii nr.20/1996 nu s-a făcut nici o specificare asupra asigurării culturilor, întrucât acestea erau prevăzute în normele proprii de creditare ale băncilor comerciale. Din informaţiile primite, multe societăţi de asigurare au ca obiect de activitate asigurări în agricultură, dar nu încheie, de fapt, asigurări cu producători agricoli. În judeţul Iaşi, Societatea de asigurări AGRAS a încheiat asigurări pentru culturi, iar ASIROM a încheiat asigurări pentru producătorii agricoli, privind stocurile de produse agricole. Mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Roman: Mulţumesc, domnule ministru. Care a fost, totuşi, nelămurirea mea. Eu nu contest că Societatea de asigurări AGRAS nu ar avea intenţii bune faţă de cultivatorii din România, dar ca să mă obligi totuşi să mă asigur la AGRAS, că nu îţi dau credit, aceasta este..., nefiind stipulat nici în normele de aplicare a Legii nr. 20, deci, vă daţi seama că foarte mulţi n-au putut sa ia credite, întrucât l-i s-a spus clar: te asiguri, îţi dau, nu te asiguri, nu îţi dau, ceea ce nu este normal, nu văd a fi normal, mai ales că în România am înţeles că mai sunt şi alte societăţi de asigurări pentru agricultură, cu elemente de risc mult mai avantajoase decât AGRAS-ul. Uitaţi, eu am aici în faţă un contract de asigurare a AGRAS-ului cu o unitate. De exemplu: "pentru viţa de vie - şi spune aşa: doresc să mă asigur pentru: a) grindină, ploi torenţiale, îngheţuri târzii de primăvară şi timpurii de toamnă". Deci, pare o chestiune destul de hilară, îngheţuri târzii de primăvară şi de toamnă, ceea ce la vie, eu ştiu..., nu ştiu dacă ar afecta totuşi chestiunea aceasta. Ştiu că viile, în 1993 şi 1994, în Iaşi au fost afectate de îngheţurile de la sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lui decembrie şi al lunii februarie din 1994. Deci, acestea au fost îngheţurile care au afectat aproape 80% din suprafeţele de vie din judeţul Iaşi. Şi, mai departe: "furtuni, incendii provocate de descărcări electrice; b) inclusiv alunecare sau prăbuşire de teren, cu adaos 15% la prima de asigurare". Deci, sunt nişte elemente foarte subţiri de risc pentru asigurare. Aceasta mi s-a părut destul de dubios, din cauză că stă foarte frumos la bancă, la cotitură şi spune: domnule, eu am făcut un contract cu AGRAS-ul, care este o societate de asigurări pentru agricultură, din banii care trebuie să-i primească, eu ştiu, beneficiarul, care poate să fie proprietar privat sau cu capital de stat şi spune: îţi dau 120 de milioane credit de asigurări, dar îmi dai în jur de atât... ca să te asiguri cutare, cutare... el, efectiv, îl obligă să asigure nişte culturi, iar producătorul spune: domnule, mie nu-mi trebuie. De ce? Din cauză că s-ar putea ca aceste culturi să nu fie calamitate. Deci, această obligativitate..., şi societatea de asigurări, efectiv, ia banii publici şi-i trece în contul ei, fără să facă mare efort. De aceasta am spus. S-ar putea ca sub această Societate AGRAS să se ascundă nişte intenţii nu chiar ortodoxe vizavi de cultivatorii agricoli. Vă mulţumesc.
	Domnul Ion Raţiu: Da. Cu aceasta am epuizat lista întrebărilor şi ridic şedinţa. Noapte bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 19.15.