Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 26, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
06-02-2023
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 26-06-1996 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 26, 1996

6. Dezbaterea textelor în divergență la proiectul Legii privind Statutul deputaților și senatorilor

Domnul Oliviu Gherman:

................................................

Trecem la punctul 3. în conformitate cu ordinea de zi pe care ați aprobat-o dumneavoastră, privind dezbaterea textelor în divergență la proiectul Legii privind Statutul deputaților și senatorilor.

Pentru aceasta avem nevoie… De fapt, în conformitate cu Regulamentul ședințelor comune, vom supune discutării și aprobării dumneavoastră cele două formule de text. Este vorba de art. 7, 15, 21. însă, fiind vorba de o lege organică, va fi nevoie să solicităm prezența unui număr care să depășească cvorumul, pentru a adopta unul din cele două texte. Este vorba de o lege organică și avem nevoie de votul majoritar.

Trecem la discutarea art. 7. Există două formulări: o formulare adoptată de Camera Deputaților și formulările
art. 7 și 8 care sunt echivalente cu formularea art. 7 adoptată de Senat.

Dacă există comentarii la cele două texte?

Domnul deputat Bălan.

Aveți cuvântul.

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Aici este o problemă mai deosebită. Comisia de mediere, luând în dezbatere cele două texte, a ajuns la concluzia că textul Senatului este mai bun.

Se pare că în ultimul timp sunt câteva instituții sau, uneori, persoane care au anumită aversiune împotriva instituției Parlamentului și a deputaților și senatorilor în speță.

Aș lua, mai întâi instituția prezidențială. Se pare că domnul Președinte Iliescu are așa, o îmânie proletară" împotriva deputaților și senatorilor care mai fac parte și din AGA și, în special, asupra inginerilor, pentru că profesorii pot să profeseze meseria lor și se pare că și unii dintre profesori au aversiune foarte mare asupra inginerilor, care au construit totuși această țară, iar din 1989 încoace numai se demolează… (Discuții, proteste.) Nu mă refer la o anumită categorie de profesori, pe care, probabil, o să-i aduc și în discuție. Domnul președinte Adrian Năstase este unul care are foarte mare aversiune, dar dânsul este profesor și își … (Discuții, proteste.) Lăsați-mă, vă rog! Deci el își profesează meseria, are dreptul să profeseze meseria și o profesează prin asistenții săi, că nici nu are timp să o facă și încasează de acolo, probabil, sute de mii de lei și se opune ca unii parlamentari să meargă o dată la două luni să facă ceva totuși în niște instituții, pentru a regla și pentru a coordona activitatea acestor instituții. (Discuții, proteste.)

Domnul Oliviu Gherman:

Care sunt propunerile dumneavoastră?

Domnul Corneliu Bălan:

Dacă se insistă foare mult ca numai această categorie — inginerii — să nu mai aibă dreptul să mai aibă și alte preocupări, atunci să intervenim ca și profesorii, și avocații, și medicii să nu poată profesa, pentru că este incompatibil cu calitatea de parlamentar.

De aceea, eu aș propune — dacă tot vă grăbiți așa de mult să nu mai dezbatem această problem㠗 să rămânem la propunerea Senatului, și să se limiteze la una – două societăți activitatea parlamentarilor, pentru că ei trebuie, totuși, să țină legătura cu activitatea în această perioadă de 4 ani, căci după 4 ani se vor întoarce din nou în producție și își pierd complet capacitatea de a analiza, de a gândi în mod economic într-o unitate economică.

Propun deci să rămânem la ceea ce a votat Senatul, la propunerea Senatului.

Domnul Oliviu Gherman:

Alte intervenții?

Domnul vicepreședinte Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sunt de acord cu una din aserțiunile domnului deputat Corneliu Bălan și anume că sunt anumiți factori, anumiți redactori care încearcă, mă rog, să acrediteze, să proiecteze o anumită lumină asupra Parlamentului României.

Nu cred însă c㠗 și aici începe diferența față de domnul Bălan — nu cred că problema ar trebui să fie examinată prin anumite ricoșeuri, prin trimiteri la instituția prezidențială, sau la diferite profesiuni. Pentru că nu este drept. Există în acest Parlament și parlamentari care sunt ingineri de profesie și lucrează în învățământ, unii în cercetare. Deci, din punctul acesta de vedere, calea pe care apucăm este o cale care ne duce la o tratare a lucrurilor, care ne va determina să ajungem într-un impas.

Eu cred că noi trebuie să plecăm de la ideea că instituția parlamentară este obiect de atac sistematic de o perioadă de timp în legătură cu aceste chestiuni și că aceste atacuri sunt partizane rezultă din împrejurarea că, bunăoară, în toate comentariile de presă s-a trecut cu vederea diferența de fond între soluția pe care a adoptat-o Camera Deputaților în această privință și cea pe care a adoptat-o Senatul. Pentru că la Camera Deputaților, la art. 7, există un segment de text care instituie incompatibilitate cu calitatea de împuterniciți mandatați să prezinte interesele capitalului de stat cu membrii Consiliilor de administrație ale Fondurilor Proprietății de Stat și Private etc.

Toată această chestiune, de mai bine de 2 ani de zile, în mod intenționat este trecută cu vederea și de o manieră globală toți parlamentarii sunt prezentați ca niște oameni stăpâniți de sentimentele unui câștig nemăsurat, imoral, cuprinși de aviditate, de realizarea unor interese meschine, pecuniare, oameni care nu ar avea la modul global, sunt tratați ca oameni care nu ar avea nici un fel de putere, de reacție, nici un fel de sensibilitate la problemele pe care le cunosc diferitele categorii sociale în perioada de tranziție.

Rog să se înțeleagă faptul că s-a creat, din această chestiune, o problemă politică, o problemă de psihologie socială, o problemă care este instrumentalizată frecvent, tocmai pentru a devaloriza instituția parlamentară, a o discredita în fața opiniei publice.

în aceste împrejurări și pentru a promova anumite elemente de decență și de cumpătare, vă propun să fiți de acord cu formula pe care a adoptat-o Camera Deputaților și, o dată cu aceasta, să închidem discuția în această țară în jurul acestei probleme și împotriva diferitelor tentații de instrumentalizare a ei. (Aplauze.)

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este adevărat, este perfect adevărat că a fi parlamentar, mai ales într-o perioadă de tranziție, cum este cea pe care o parcurge România astăzi, este un lucru extrem de dificil, este și onorant, dar și extrem de dificil sub toate aspectele — morale, politice și, dacă vreți, până la urmă, fizice și financiare. Viața de parlamentar, în pofida a ceea ce s-a scris și se spune în presă nu este ușoară. Nu este neapărat un privilegiu; este un privilegiu de mândrie și de onoare să fii senator, dar nu înseamnă neapărat că este un privilegiu și este o sinecură. Eu sunt foarte tânăr, sunt, din acest punct de vedere, în contrapartidă cu ceea ce vreau eu să spun aici, pot să fie colegii mei mai în vârstă, care se apropie de pragul pensionării și pentru care această activitate parlamentară a fost mult mai greu de dus decât un senator, un parlamentar, un deputat care a avut privilegiul vârstei. Domniile lor au avut, poate, privilegiul experienței și al înțelepciunii, dar alții au avut privilegiul forței de a rezista acestei presiuni extraordinare, și fizice, și morale, care este Parlamentul României.

Din sală:

La subiect!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

La subiect, domnule coleg! Acesta este subiectul, nu este alt subiect care să ne preocupe decât a nu crea privilegii false. Să rămânem cu mândria de a fi fost sau de a fi în continuare, probabil, în parlamentul viitor, dar să nu creăm false privilegii care să ne diferențieze față de tot ceea ce înseamnă societate civilă, viață politică și respect față de instituțiile statului.

Exprim punctul personal de vedere, dar și al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, de a susține varianta Camerei Deputaților, pentru acest atât de disputat proiect de lege, care are foarte multe elemente, și pro și contra.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Emil Tocaci.

Domnul Emil Tocaci:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acest moment are o importanță mai mare decât ar putea să rezulte din simplul articol, din simplele compatibilități sau incompatibilități ale parlamentarilor. Este vorba de prestigiul Parlamentului și, ca o consecință logică imediată, de dezvoltare a democrației în țara românească.

Suntem într-o situație specială. Dacă această discuție am purta-o într-o țară românească așa cum ar trebui să fie ea și cum ar fi trebuit să fie și cum ar fi fost, dacă nu ne lovea o anumită nenorocire, într-o țară structurată, organizată, cristalizată, așezată din toate punctele de vedere, discuția nu avea sens. Discuția nu avea sens, pentru că această incompatibilitate nu ar fi trebuit să existe. Dar lucrurile nu stau așa. Suntem într-o situație anormală și, în astfel de situații, se impun măsuri excepționale. Ca urmare, restricții excepționale.

Nu este vorba doar de prestigiu, cum am spus acum câteva minute și cum au spus foarte corect alți antevorbitori. Este vorba de mai mult decât atât. Este vorba de posibilitatea atingerii unui anumit grad de subiectivism, care să influențeze procesul legislativ atât de dens, atât de alert în țara românească. Un om care reprezintă interesele unei întreprinderi el nu mai poate fi cu totul obiectiv atunci când votează. în Parlamentul României nu se votează o lege la o jumătate de an, ca în alte parlamente din Vest, ci se votează câteva legi pe săptămână.

Ca urmare, domnilor colegi, prezența parlamentarilor în alte instituții decât cele care sunt de natură să prelungească exercitarea profesiunii este nocivă. S-a vorbit aici despre o anumită discriminare profesională între profesori și ingineri. Nu m-a atins, pentru că sunt, în egală măsură, profesor și inginer. Deci am dreptul să fiu neutru. Nu este vorba de așa ceva. Dacă un profesor rămâne la catedră fiindcă timpul îi permite, dacă îi permite, dacă…, el nu va avea o activitate de natură să-l facă subiectiv, interesat în fața unor gesturi legislative. Dacă un medic continuă să opereze o zi sau două pe săptămână, fiind și parlamentar, prin acest gest el nu devine parte într-un joc la care ar trebui să fie arbitru.

Prin urmare, domnilor colegi, atât din motive de imagine, imagine cu consecințe politice psihilogice, dar, mai mult decât atât, și din motive de eficiență și corectitudine într-un moment de maximă dificultate pentru țară, cred că se impune să adoptăm varianta Camerei Deputaților.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vida Iuliu.

Domnul Vida Iuliu:

Domnule președinte,

Domnilor senatori și deputați,

Acest articol, cum altfel au accentuat antevorbitorii, scoate în evidență un aspect care vizează direct prestanța și credibilitatea Parlamentului României. Această credibilitate vizează atât credibilitatea internă, cât și credibilitatea internațională.

Eu consider și apreciez că credibilitatea Parlamentului României se bazează, în primul rând, pe atitudinea și prestanța individuală a demnitarilor din Parlamentul României și, pornind de la acest considerent, un senator sau un deputat trebuie să aibă un statut neangajat, care să asigure pentru el o voință de activitate în Parlament, neangajată sub formă materială, pecuniară, cum a spus domnul vicepreședinte Marțian Dan. Angajamentul lui trebuie să fie liber și numai politic. La ora actuală, eu consider că majoritatea informațiilor care au apărut în presă sunt justificate și datorită faptului că unii senatori și deputați s-au angajat în activități care le-au asigurat avantaje directe sau indirecte, a diminuat foarte mult credibilitatea, prestanța și prestigiul Parlamentului României. De la traficul de influență la corupția politică este numai un pas sau o jumătate de pas. Deci pentru a preîntâmpina aceste aspecte și, în primul rând, corupția politică, fiindcă un senator sau un deputat care este angajat pentru un segment de activitate cu aspecte materiale nu-i mai asigură o atitudine corectă în cadrul activității de legiferare în Parlamentul României și este angajat să aibă în vedere, la exprimarea votului său, acest interes pe care-l are, direct sau indirect, într-o activitate oarecare, economico-financiară. Eu, pornind de la acest considerent, susțin varianta Camerei Deputaților, care are menirea să îmbunătățească prestanța, imaginea și credibilitatea Parlamentului, atât față de societatea românească, precum și în cadrul relațiilor internaționale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Oliviu Gherman:

Are cuvântul domnul deputat Dejeu.

Se pregătește domnul deputat Varujan Vosganian.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

într-adevăr, această problemă este serioasă, însă contextul în care mi se pune mi se pare doar parțial angajat în discuție. Mie mi se pare că problema aceasta a valorii și a prestigiului unei instituții a statului român, care este, în ordinea puterii, prima nu se rezumă la incidențele derivând din faptul dacă să facă parte sau să nu facă parte cineva din AGA sau din Consiliul de administație. Mie mi se pare că la mijloc este vorba de a pune un răspuns la întrebarea: vrem sau nu vrem să facem reformă politico-economică reală și să ieșim din impasul în care se găsește România. Dacă vrem, atunci atât Parlamentul, cât și restul instituțiilor fundamentale ale țării trebuie așezate pe picioare absolut sănătoase. Dacă nu vrem, atunci putem să facem compromisuri, cum este acesta ce ni se propune de Senat, dar cu consecințele previzibile acceptate de noi, românii și de către acest Parlament, a rămânerii în continuare în zona aceasta de tranziție permanentă și fără posibilitatea de a ne impune atât pe plan intern, mai cu seamă pe plan internațional. A menține prevederea aceasta care dă posibilitate de alunecare a Parlamentului pe panta corupției și a altor aspecte înseamnă a menține Parlamentul într-un statut în care valoarea, prestigiul, prestanța lui ca instituție, ca una dintre instituțiile principale ale statului să nu poată fi urnită din loc. Aceasta depășește interesele mărunte ale noastre luate individual sau chiar colectiv, față de interesele fundamentale pe care vrem să le avem în vedere atunci când afirmăm, în chip răspicat, din punct de vedere politic, că vrem să urnim România din loc.

Prin urmare, dacă dorim acest lucru și dacă există voința politică ca, într-adevăr, să facem din România un element dinamic și evolutiv pe orbita europeană și internațională, astfel de măsuri cum sunt prevăzute în textul Senatului nu au ce căuta. Dacă vreți să rămânem la stadiul la care ne găsim la ora actuală, bâjbâind în întuneric, fără rază de lumină și să menținem România în stadiul în care se găsește, adoptați, vă rog, varianta Senatului.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Varujan Vosganian.

Se pregătește domnul deputat Vintilescu.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar câteva cuvinte vreau să adaug la cele spuse de predecesorii mei, puncte de vedere pe care le împărtășesc.

Am consultat legislația perioadei interbelice. Legea din 1929, care a fost promovat㠗 pe acea bancă stătea Virgil Madgearu — și care se referă la activitatea regiilor de stat și a regiilor mixte, regiile mixte fiind în vocabularul juridic al epocii similare cu societățile comerciale cu capital de stat de astăzi, se spune răspicat: îPe durata mandatului, membrii Parlamentului nu au dreptul să facă parte din consiliile de administrație ale regiilor de stat și ale regiilor mixte".

Au fost multe scandaluri economice în epocă. Ați auzit însă ca așa ceva să fie legat de numele unor oameni ca Brătianu sau ca Duca?

Avem datoria să refacem reperele morale ale oamenilor politici de altădată și nu se poate face fără un cadru legislativ care să ajute acest lucru.

Iată ce se întâmplă în situația în care noi nu luăm act de acest lucru: Fondul Proprietății de stat este condus de un senator. Activitatea acestei instituții publice, în raport cu Executivul, ridică grave probleme legate de echilibrul puterilor în stat. Au apărut situații în care Guvernul nu a putut să colaboreze, sau nu a putut să impună un punct de vedere, datorită faptului că Fondul Proprietății de Stat a fost condus de un parlamentar.

Așadar, dincolo de aspectul moral al problemei, apar chestiuni de natură instituțională care frizează aplicarea principiului puterilor în stat. Așadar, întru totul de acord cu punctul de vedere al Camerei Deputaților și cu experiența interbelică ce se dovedește bună din acest punct de vedere.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Vintilescu.

Se pregătește domnul deputat Popovici Vasile.

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați parlamentari,

în această lume, important este să fii primul, pentru că al doilea nu mai înseamnă nimic. Domnul Vosganian mi-a luat-o înainte.

Vreau să vă prezint și eu aceeași problemă, care-și are rădăcina, de fapt, în această lege a lui Madgearu din 1928 și care a fost preluată după aceea de Guvernul Roman. Dar cu această ocazie să știți că a fost scos un articol din această lege a lui Madgearu, un articol care spunea foarte frumos: îIncompatibilități". E vorba de judecători, e vorba de miniștri, e vorba de parlamentari. Toți aceștia nu puteau face parte din consiliile de administrație, adică din AGA. Iacătă cum un singur articol care dispare dă naștere la o altă idee în societatea noastră românească, de care au profitat mai puțin primii, dar următorii la Guvern au profitat foarte bine. Acum e încurcătura mare, pentru că era pregătit pentru cineva și, după aceea, s-a nimerit pentru ceilalți.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Popovici.

Se pregătește domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Vasile Popovici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori și eu să trecem cât mai repede la vot. Nu doresc să promovăm încă o lege a privilegiilor, deoarece am promovat câteva și n-aș vrea să le pomenesc pe toate, ca să nu supăr și stânga, și dreapta. Amintesc numai Legea nr. 42 care ar trebui abolită și nu aș dori să urmăm cu alta, în momentul de față.

De aceea, eu îndrăznesc să cred că cei care au vorbit înaintea mea și-au reprezentat, într-adevăr, grupurile parlamentare și că nu au făcut-o numai pentru imaginea politică a grupurilor pe care ei le reprezintă și sper ca la vot colegii îi vor urma, în momentul când se va trece efectiv la această operațiune.

Sunt evident pentru varianta Camerei Deputaților. Grupul parlamentar al Partidului Alianței Civice a votat întodeauna pentru ca să construim un stat fără privilegii și așa vom vota și acum.

Mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Dinu.

Ultimul vorbitor înscris este domnul senator Senciuc.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați parlamentari,

Etimologic, cuvântul problemă este ceea ce își așteaptă rezolvarea. Problema pentru noi, astăzi, este dacă achiesăm pentru textul Camerei Deputaților sau pentru textul Senatului care, spre deosebire de textul Camerei, are două articole: art. 7 și art. 8.

în ceea ce mă privește, vreau să mă refer la alin. b) din art. 8 al Senatului. Sunt, de asemenea, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator următoarele funcții — se spune în art. 8 — și apoi, în lit. b), funcțiile de conducător executiv, precum și orice funcții similare acestora, în orice societate comercială, financiară sau industrială.

Problema care se pune, din punctul de vedere al gândirii mele, este următoarea: în alte țări industrializate, în alte țări angajate nu în tranziție, ci în gândirea autentică a unei vieți democratice, oamenii aceștia care sunt conducători, sau asimilații lor sunt marginalizați, sunt exceptați? Sau, dimpotrivă, contribuția lor conturează realitatea economică, din anumite puncte de vedere și consecințele pentru întreaga proprietate. Nu cunosc prohibiția aceasta existând într-o țară precum este America — Statele Unite, precum este Germania, precum este Anglia, Italia, dacă vreți, și nu cred că există nici în țările care au avut același regim social-politic până mai ieri, precum am avut noi. Nu există asemenea prohibiție, de pildă, în Cehia; nu există prohibiția aceasta, după cât pot eu să înțeleg, în Ungaria. Dacă greșesc, pot să fiu corectat; dar nu cred că, prin această prohibiție, noi putem ajuta dezvoltarea tocmai în această perioadă de tranzit a societății. Din această rațiune, înclin pentru varianta Camerei.

Un alt element al gândirii mele, evident relativ, o lege este o alcătuire care se dă pentru aplicarea ei în timp. Noi ce facem, domnilor? Rămânem în societatea de tranziție? Sau trebuie să votăm o lege cu forța de a rămâne multă vreme de aci încolo, în clipa în care spunem adio la ceea ce noi socotim societate de tranziție și intrăm, realmente, într-o societate de trăire autentic democratică.

Rațiune pentru care vă rog să binevoiți a accepta varianta Camerei Deputaților, care nu instituie această prohibiție pe care eu n-am putut-o înțelege.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Senciuc.

Domnul Niculai Senciuc:

Domnule președinte,

întrucât atât poziția Camerei Deputaților, cât și poziția Senatului sunt foarte bine cunoscute, problematica și implicațiile acestor poziții, ele au fost reluate și cu prilejul
rediscutării medierii, deci nu se face altceva decât că se redezbat aceste poziții.

în consecință, pentru economia de timp, propun sistarea discuțiilor.

Domnul Oliviu Gherman:

Deci există o propunere și, conform regulamentului, trebuie să o supun la vot.

Cine este pentru sistarea discuțiilor? Mulțumesc.

Imensa majoritate.

Așadar, sistăm discuțiile.

Referitor la modul de votare, avându-se în vedere că e o lege organică și că este foarte greu de făcut o numărare în sală, eu îmi permit să propun — am acest drept — vot nominal.

Supun votului dumneavoastră această propunere, care-mi revine de drept.

Cine este pentru vot nominal? Mulțumesc.

Marea majoritate este pentru vot nominal.

împotrivă?

Deci vom trece la vot nominal.

Supun votului nominal textul Camerei Deputaților.

Așadar, votul pentru înseamnă textul Camerei Deputaților, vot contra — împotrivă.

în condițiile în care se obține majoritatea pentru legea organică, nu mai supun votului nominal al doilea text. Dacă nu se obține, voi supune al doilea text, cu precizarea pentru toți colegii că respingerea ambelor texte înseamnă un statut al celor două Camere, fără incompatibilități. Este bine să avem în vedere acest lucru, fără să influențez, sub nici o formă, votul.

începem cu Camera Deputaților.

Domnule secretar Putin, aveți cuvântul.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Județul Alba

Berciu Ion pentru

Crișan Eugen pentru

Dărămuș Nicolae Octavian pentru

Domnul Oliviu Gherman:

Gavaliugov — pentru, a venit.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Gavaliugov contra

Domnul Oliviu Gherman:

Contra?

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Maier Ioan pentru

Popa Mircea-Ioan pentru

Județul Arad

Bold Ion contra

Hui Ion pentru

Jurca Teodor pentru

Putin Emil-Livius-Nicolae pentru

Roman Emil pentru

Tokay Gheorghe pentru

țărnea Marta Nora pentru

Județul Argeș

Drăguț Dumitru absent

Duță Adrian pentru

Jugravu Marin absent

Leonăchescu Nicolae pentru

Nistor Iulian pentru

Pițigoi Barbu pentru

Rizescu Sergiu-George pentru

Stan Vasile pentru

Ursu Doru-Viorel absent

Zgondea Gheorghe pentru

Județul Bacău

Bălan Corneliu absent

Bibire Ovidiu Genaru pentru

Brăneanu Dumitru pentru

Corniță Ion pentru

Dan Matei-Agathon absent

Moldoveanu Marcel absent

Nistor Vasile absent

Popa Aron Ioan pentru

Postolache Mihăiță absent

Protopopescu Cornel absent

Roșca Nicolae absent

Județul Bihor

Bot Octavian absent

Feric Emeric absent

Floruța Crăciun absent

Moldovan Teodor pentru

Rákîczi Ludovic pentru

Serac Florian pentru

Székely Ervin Zoltán pentru

Szilágyi Zsolt absent

Șuta Vasile pentru

Țepelea Gabriel absent

Bot Octavian pentru

Județul Bistrița-Năsăud

Catarig Ioan pentru

Coc Dorel Alexandru pentru

Sîntu Ioan Teodor pentru

Sonea Ioan absent

Szilágyi Zoltán absent

Județul Botoșani

Afrăsînei Viorica pentru

Clocotici Toader pentru

Manolescu Tudor pentru

Ota Alexandru absent

Pintilie Octav absent

Simionovici Alexandru absent

Teodorescu Mihai absent

Județul Brașov

Bran Vasile pentru

Danciu Florea pentru

Iuliano Valentin pentru

Lepșa Sorin Victor pentru

Pica Ioan Victor pentru

Pop Horia absent

Stoica Emil pentru

Tănasie Petru pentru

Török Ernest absent

Javici Nicolae pentru

Județul Brăila

Băteanu Nicolae pentru

Ionescu Smaranda pentru

Marcu Neculai Liviu pentru

Negoiță Florin pentru

Petre Petrică absent

Sassu Alexandru absent

Județul Buzău

Albu Alexandru absent

Angelo Ion-Florian absent

Mladin Liviu absent

Mohora Tudor absent

Partal Petre absent

Petrescu Ovidiu Cameliu absent

Pîslaru Dumitru absent

Județul Caraș-Severin

Enache Dragoș absent

Mănescu Miron absent

Popescu Mircea pentru

Sturza Popovici Cornel pentru

Vilău Ioan Adrian absent

Județul Călărași

Alecu Aurelian Paul absent

Gurău Ioan absent

Naidin Petre pentru

Nicolae-Văleanu Ivanciu absent

Voicu Vasile pentru

Județul Cluj

Ciurtin Costică pentru

Crețu Mircea pentru

Gavra Ioan absent

Kînya-Hamar Alexandru pentru

Lițiu Petru pentru

Matei Vasile pentru

Mátis Eugen absent

Neményi Jozsef-Nándor pentru

Rațiu Ion pentru

Roman Ionel absent

Tănasă Ioan pentru

Județul Constanța

Ciumara Mircea absent

Dumitrescu Ioan pentru

Gemil Tasin pentru

Hristu Ion pentru

Ionescu Vasile pentru

Joca Romulus Ioan pentru

Liță Mihai pentru

Mangiurea Anton-Marin pentru

Marinescu Ioan-Sorin pentru

Moinescu Dumitru absent

Niculescu-Duvăz Bogdan-Nicolae absent

Radu Alexandru absent

Rușid Feuzia pentru

Județul Covasna

Birtalan Ákos absent

Dragomir Aurel absent

Márton Árpád-Francisc pentru

Zsigmond Lászlî pentru

Județul Dâmbovița

Boștinaru Victor absent

Constantin Constantin pentru

Diaconescu Sorin-Constantin pentru

Ghiță Constantin pentru

Patriciu Dan Costache absent

Popa Daniela pentru

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban pentru

Vrabie Corneliu-Dan absent

Județul Dolj

Baniță Petre pentru

Berceanu Radu Mircea absent

Brezniceanu Alexandru pentru

Dobrescu Doru Mihai absent

Dragomir Constantin-Romeo pentru

Grigoraș Neculai absent

Lungu Marin absent

Nicu Vintilă absent

Panait Mihai pentru

Popescu Emil-Teodor absent

Șomîcu Simion-Silviu pentru

Județul Galați

Arhire Constantin absent

Călin Nestor absent

Chirilă Trifu pentru

Chivu Neculai pentru

Danilescu Ion absent

Iamandi Ioan Cătălin pentru

Iorga Leonida Lari absentă

Leonte Mircea absent

Lixăndroiu Viorel pentru

Județul Giurgiu

Iușut Mihai absent

Pavel Viorel pentru

Priceputu Laurențiu absent

Sârbu Chiriaca pentru

Județul Gorj

Bălăeț Mitică absent

Gheorghe Constantin pentru

Golu Mihail absent

Gorun Gheorghe pentru

Hoară Constantin Emil pentru

Mischie Alexandru Nicolae absent

Județul Harghita

András Imre absent

Antal István pentru

Asztalos Ferenc pentru

Borbély Emeric Dumitru pentru

Nagy Benedek absent

Județul Hunedoara

Ana Gheorghe pentru

Bucur Mihail pentru

Fekete Jolt Zoltán pentru

Hortopan Ion absent

Ifrim Dumitru pentru

Șteolea Petru absent

Știrbu Aurel pentru

Timiș Ioan pentru

Județul Ialomița

Cristea Gheorghe absent

Domnul Oliviu Gherman:

Permiteți-mi, domnu secretar, am convenit ca componenții — scuzați-mă de cacofonie — celor două Comisii economice, domnul Cristea fiind un membru al acestei comisii, componenții celor două Comisii economice să întrerupă audierile, la sfârșit, și să fie toți solicitați să-și exprime votul.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Dumitrescu Ion absent

Galin-Corini Vlad-Vladimir absent

Tarna Gheorghe pentru

Județul Iași

Bondariu Ionel pentru

Calance Dumitru absent

Dănilă Fănică pentru

Ioan Petru absent

Ionescu Ion pentru

Lupu Vasile pentru

Roman Gheorghe absent

Soroceanu Valentin pentru

Stanciu Anghel absent

Străchinaru Ioan pentru

Trepcea Dan Florin absent

Vitcu Dionisie pentru

Județul Maramureș

Bertzi Theodora pentru

Brânzei Gheorghe absent

Bud Nicolae pentru

Dunca Tudor Gavril pentru

Filip Niculae absent

Man Mircea absent

Mazalik Iosif Alfréd absent

Popa Gheorghe pentru

Tcaciuc Ștefan pentru

Județul Mehedinți

Drăghiea Nicolae absent

Nică Mihail pentru

Nicolicea Eugen absent

Penescu Victor pentru

Tânjală Mihai absent

Județul Mureș

Borbély Ladislau absent

Bucur Coriolan absent

Burcă Petru pentru

Elek Barna pentru

Iosif Ovidiu-Valeriu pentru

Kerekes Károly pentru

Lădariu Lazăr pentru

Mureșan Ioan absent

Németh Ioan pentru

Județul Neamț

Bivolaru Ioan absent

Burlacu Viorel pentru

Dobrescu Smaranda pentru

Mardare Constantin pentru

Rădulescu Cristian pentru

Seniuc Corneliu absent

Stancov George-Iulian pentru

Vasilescu Valentin pentru

Județul Olt

Argeșanu Valentin pentru

Bagdasar Simion pentru

Chiostec Mircea pentru

Cojocaru Anișoara absentă

Gâtan Ilie pentru

Ilie Ștefan pentru

Popescu Eugen pentru

Județul Prahova

Alexandru Nicolae pentru

Dobre Gheorghe pentru

Dobrescu Ion pentru

Ivănescu Paula Maria pentru

Munteanu Mircea Mihai pentru

Mureșan Ioan pentru

Nica Ilie absent

Nicolau Anton absent

Opriș Constantin Remus absent

Pitca Adrian Constantin pentru

Ruse Corneliu Constantin absent

Silvaș Mircea-Anton absent

Țurlea Petre pentru

Județul Satu Mare

Pécsi Ferenc absent

Pop Ioan pentru

Pop Viorel pentru

Sălăjean Gheorghe pentru

Toduț Gheorghe absent

Varga Attila pentru

Județul Sălaj

Bara Radu-Liviu pentru

Jecan Aurel pentru

Pop Vasile-Gheorghe-Victor absent

Vida Iuliu pentru

Județul Sibiu

Dejeu Gavril absent

Frunzescu Daniel absent

Luca Raymond absent

Radu Tudor contra

Teodoriu Bujor-Bogdan absent

Tobă Francisc absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang pentru

Județul Suceava

Babiaș Iohan-Peter absent

Bratu Emilian pentru

Chiriac Mihai pentru

Constantinescu Toader pentru

Costin Anatolie pentru

Ghilea Sabin absent

Lazar Nicolai pentru

Mândroviceanu Vasile absent

Monoranu Corneliu pentru

Munteanu Viorel absent

Potolincă Vasile pentru

Județul Teleorman

Berechet Constantin absent

Calotă Floarea pentru

Cristea Vasile pentru

Dumitriu Marian pentru

Olteanu Mihail pentru

Pantiș Sorin absent

Videanu Adriean absent

Județul Timiș

Bárányi Francisc absent

Boroș Emil pentru

Gabor Romulus absent

Dugulescu Petru pentru

Gvozdenovici Slavomir absent

Ivanciov Carol Matei absent

Munteanu Vasile Dorin absent

Popovici Vasile pentru

Rusu Horia Mircea absent

Stănescu George absent

Tabără Valeriu absent

Vintilescu Teodor pentru

Județul Tulcea

Antonescu George Crin Laurențiu absent

Lazia Ion pentru

Nicola Ilie pentru

Suhov Petru absent

Verbina Dan pentru

Județul Vaslui

Alexandrache Georgică pentru

Buzatu Dumitru absent

Costin Ioan pentru

Dan Marțian pentru

Ioniță Mihnea-Tudor absent

Marcu Grigore pentru

Știrbu Georgeta pentru

Județul Vâlcea

Baciu Severin absent

Câutiș Gheorghe absent

Diaconescu Daniel Mircea absent

Istrate Rada absentă

Răban Grigore pentru

Rotaru Constantin absent

Județul Vrancea

Anastasiu Călin-Emil absent

Popescu Aurelian-Octavian pentru

Severin Adrian absent

Tudorachi Spiridon pentru

Udrea Florian absent

Veber Laurențiu Felician Doru absent

Municipiul București

Athanasiu Alexandru absent

Avramescu Constantin Gheorghe la comisie

Babiuc Victor absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel absent

Cazimir Ștefan pentru

Cerveni Niculae absent

Costache Daniel George absent

Cunescu Sergiu pentru

Diaconescu Ion pentru

Dinu Ion pentru

Dobrescu Răsvan absent

Duțu Ion absent

Furo Iuliu Ioan pentru

Iliescu Agata Maria (Nicolau) pentru

Ionescu Constantin absent

Ionescu-Galbeni Nicolae-Vasile-Constantin pentru

Marinescu Bogdan absent

Marinescu Ioan pentru

Mușetescu Ovidiu Tiberiu absent

Năstase Adrian pentru

Pascu Horia-Radu pentru

Pavlu Mircea absent

Părăluță Mihail pentru

Porojan Mircea pentru

Răducanu Gheorghe absent

Roman Petre absent

Sălcudeanu Petre absent

Tănase Stelian absent

Teculescu Constantin absent

Vosganian Varujan pentru

Weber Otto-Ernest pentru

Sectorul Agricol Ilfov

Comănescu Gheorghe pentru

Fițion Gheorghe pentru

Ivanovici Constantin pentru

Păunescu Costel pentru

Reiau lista.

Județul Argeș

Drăguț Dumitru pentru

Jugravu Marin absent

Ursu Doru-Viorel absent

Județul Bacău

Bălan Corneliu absent

Moldoveanu Marcel absent

Dan Matei-Agathon absent

Nistor Vasile absent

Postolache Mihăiță absent

Protopopescu Cornel absent

Roșca Nicolae absent

Județul Bihor

Feric Emeric absent

Floruța Crăciun absent

Szilágyi Zsolt pentru

Țepelea Gabriel absent

Județul Bistrița-Năsăud

Sonea Ioan absent

Szilágyi Zoltán absent

Județul Botoșani

Ota Alexandru pentru

Pintilie Octav pentru

Simionovici Alexandru pentru

Teodorescu Mihai absent

Județul Brașov

Pop Horia pentru

Török Ernest absent

Județul Brăila

Marcu Neculai Liviu absent

Petre Petrică absent

Sassu Alexandru absent

Județul Buzău

Albu Alexandru la comisie

Domnul Oliviu Gherman:

Nu, Comisiile economice vor fi citite la sfârșit, din ambele Camere.

Domnul Emil-Livius Nicolae-Putin:

Angelo Ion-Florian absent

Mladin Liviu pentru

Mohora Tudor absent

Partal Petre absent

Petrescu Ovidiu Cameliu la Comisia economică

Pîslaru Dumitru absent

Județul Caraș-Severin

Enache Dragoș absent

Mănescu Miron absent

Vilău Ioan Adrian absent

Județul Călărași

Gurău Ioan pentru

Nicolae-Văleanu Ivanciu absent

Județul Cluj

Gavra Ioan absent

Mátis Eugen absent

Roman Ionel absent

Județul Constanța

Ciumara Mircea absent

Moinescu Dumitru absent

Niculescu-Duvăz Bogdan-Nicolae absent

Radu Alexandru Dumitru absent

Județul Covasna

Birtalan Ákos absent

Dragomir Aurel pentru

Județul Dâmbovița

Boștinaru Victor absent

Vrabie Corneliu-Dan absent

Județul Dolj

Berceanu Radu Mircea absent

Dobrescu Doru absent

Grigoraș Neculai la comisie

Lungu Marin absent

Nicu Vintilă absent

Popescu Emil-Teodor absent

Județul Galați

Arhire Constantin absent

Călin Nestor pentru

Danilescu Ion pentru

Iorga Leonida Lari absentă

Leonte Mircea absent

Județul Botoșani

Teodorescu Mihai pentru

Județul Cluj

Gavra Ioan contra

Județul Giurgiu

Iușut Mihail absent

Priceputu Laurențiu absent

Județul Gorj

Bălăeț Mitică pentru

Golu Mihail absent

Mischie Nicolae Alexandru absent

Județul Harghita

András Imre absent

Județul Hunedoara

Hortopan Ion absent

Șteolea Petru pentru

Județul Ialomița

Cristea Gheorghe absent

Dumitrescu Ion absent

Galin-Corini Vlad-Vladimir absent

Județul Iași

Calance Dumitru absent

Ioan Petru absent

Stanciu Anghel absent

Trepcea Dan Florin absent

Județul Maramureș

Brânzei Gheorghe absent

Filip Nicolae absent

Man Mircea absent

Mazalik Iosif Alfréd pentru

Județul Mehedinți

Drăghiea Nicolae absent

Nicolicea Eugen absent

Tânjală Mihai absent

Județul Mureș

Borbély Ladislau absent

Bucur Coriolan pentru

Burcă Petru absent

Iosif Ovidiu-Valeriu absent

Mureșan Ioan absent

Județul Neamț

Bivolaru Ioan absent

Seniuc Corneliu absent

Județul Olt

Cojocaru Anișoara pentru

Județul Prahova

Nica Ilie pentru

Nicolau Anton absent

Opriș Constantin Remus pentru

Ruse Corneliu pentru

Silvaș Mircea-Anton absent

Județul Satu Mare

Pécsi Ferenc absent

Toduț Gheorghe absent

Județul Sălaj

Pop Vasile-Gheorghe-Victor absent

Județul Sibiu

Frunzescu Daniel absent

Luca Raymond absent

Teodoriu Bujor-Bogdan absent

Tobă Francisc absent

Dejeu Gavril pentru

Județul Suceava

Babiaș Iohan-Peter absent

Mândroviceanu Vasile absent

Munteanu Viorel absent

Județul Teleorman

Berechet Constantin absent

Pantiș Sorin absent

Videanu Adriean absent

Județul Timiș

Bárányi Francisc absent

Dabu Romulus absent

Gvozdenovici Slavomir absent

Ivanciov Carol Matei absent

Munteanu Vasile Dorin absent

Rusu Horia Mircea absent

Stănescu George pentru

Tabără Valeriu absent

Județul Tulcea

Antonescu George Crin Laurențiu absent

Suhov Petru contra

Județul Vaslui

Buzatu Dumitru absent

Costin Ioan absent

Ioniță Mihnea Tudor absent

Județul Vâlcea

Baciu Severin absent

Câutiș Gheorghe pentru

Diaconescu Daniel Mircea pentru

Istrate Rada pentru

Rotaru Constantin pentru

Județul Vrancea

Anastasiu Călin-Emil absent

Udrea Florian absent

Veber Laurențiu Felician Doru absent

Municipiul București

Athanasiu Alexandru absent

Avramescu Constantin Gheorghe absent

Babiuc Victor absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel absent

Cerveni Niculae absent

Costache Daniel George absent

Dobrescu Răsvan absent

Duțu Ion absent

Ionescu Constantin absent

Marinescu Bogdan pentru

Mușetescu Ovidiu Tiberiu absent

Năstase Adrian absent

Pavlu Mircea pentru

Răducanu Gheorghe absent

Roman Petre absent

Sălcudeanu Petre pentru

Tănase Stelian absent

Teculescu Constantin absent

Ursu Doru-Viorel pentru

Dacă mai este cineva?

Țepelea Gabriel pentru

Domnul Oliviu Gherman:

Trecem acum la Senat, apoi chemăm Comisiile economice.

Aveți cuvântul, domnule secretar Matetovici.

Domnul Mihai Matetovici:

Județul Alba

Incze Tiberiu Stefan pentru

Negruțiu Emil absent

Pustai Dumitru absent

Județul Arad

Alexandru Ioan absent

Crețu Ioan pentru

Hosszú Zoltán contra

Județul Argeș

Baltazar Constantin-Radu pentru

Paleologu Alexandru absent

Rizescu Gheorghe absent

Simionescu Constantin absent

Județul Bacău

Aichimoaie Ionel absent

Darie Simion absent

Moiceanu Constantin pentru

Opriș Octavian absent

Vasile Radu pentru

Județul Bihor

Bădiceanu Nistor pentru

Csapî Iosif pentru

Ignat Florica Doina pentru

Mancia Mircea contra

Județul Bistrița-Năsăud

Ilișiu Viorel pentru

Scurtu Emil contra

Județul Botoșani

Mocanu Dumitru absent

Moldovan Constantin absent

Zăiceanu Constantin absent

Județul Brașov

Câncescu Aristotel Adrian pentru

Secară Gheorghe pentru

Lupu Ioan absent

Gabrielescu Valentin Corneliu absent

Județul Brăila

Broscățeanu Ioan absent

Matetovici Mihai pentru

Tulpan Dan pentru

Județul Buzău

Petrescu Mihai absent

Pop Ioan Constantin pentru

Județul Caraș-Severin

David Ștefan absent

Popescu-Necșești Adrian-Dumitru pentru

Județul Călărași

Tărăcilă Doru-Ioan absent

Velicu Florin absent

Județul Cluj

Boilă Matei pentru

Buchwald Petre-Constantin pentru

Moțiu Adrian Ovidiu absent

Suian Valer pentru

Todea Ioan contra

Județul Constanța

Cârciumaru Ion pentru

Coja Ion absent

Turlacu Ioan pentru

Dumitrașcu Gheorghe absent

Ivan Sabin absent

Județul Covasna

Kozsokár Gábor absent

Magyari Lajos pentru

Județul Dâmbovița

Dima Emil absent

Iurcu Mihail absent

Județul Dolj

Gherman Oliviu pentru

Ionescu Gheorghe absent

Păunescu Adrian absent

Predescu Ion absent

Potcoavă Andrei pentru

Județul Galați

Călueanu Dumitru absent

Gheorghiu Costel pentru

Plătică-Vidovici Ilie absent

Secară Florică pentru

Județul Giurgiu

Popescu Dragomir pentru

Predilă Marin pentru

Județul Gorj

Bică Ion pentru

Mocioi Ion absent

Văcaru Vasile absent

Județul Harghita

Hajdú Menyhért-Gábor pentru

Verestîy Attila absent

Județul Hunedoara

Diniș Ion absent

Muntean Octavian pentru

Vladislav Tiberiu pentru

Județul Ialomița

Sava Constantin pentru

Stoicescu Victor absent

Județul Iași

Manea Ioan pentru

Solcanu Ion absent

Strâmbu Vasile absent

Vasiliu Constantin-Dan absent

Vonica Romul Petru pentru

Județul Maramureș

Ardelean Teodor pentru

Botiș-Griguță Augustin absent

Glodean Voicu Valentin pentru

Județul Mehedinți

Buracu Mihail pentru

Dedu Stelian absent

Județul Mureș

Ceontea Radu pentru

Frunda Gheorghe absent

Joarză Ioan absent

Markî Béla pentru

Județul Neamț

Buruiană Florin absent

Momanu Valeriu absent

Timofte Alexandru-Radu absent

Vornicu-Nichifor Sorin-Adrian absent

Județul Olt

Păunescu Teiu absent

Popescu Ioan-Paul pentru

Morlova Florea absent

Județul Prahova

Apostolache Victor absent

Mocuța Traian Ștefan pentru

Popa Dimitrie pentru

Popescu Dan-Mircea absent

Popovici Alexandru absent

Județul Satu Mare

Sălăgean Viorel absent

Szabî Károly Ferenc pentru

Vetișanu Vasile absent

Județul Sălaj

Crecan Augustin absent

Sereș Deneș pentru

Județul Sibiu

Manolescu Apolzan Nicolae absent

țugulea Andrei absent

Vâlcu Mircea absent

Județul Suceava

Nistor Mihai pentru

Dumitrescu Cristian Sorin pentru

Senciuc Niculai pentru

Țețu Maria Matilda pentru

Județul Teleorman

Sîrbu Adrian pentru

Culcea Ion absent

Vasile Dumitru pentru

Județul Timiș

Marcu Ion absent

Otiman Păun Ion absent

Rădulescu-Botică Florin absent

Tăvală Tănase-Pavel pentru

Județul Tulcea

Preda Elena absentă

Județul Vaslui

Grigore Gigel absent

Pipa Vasile absent

Popa N. Virgil absent

Județul Vâlcea

Marin Dan Stelian absent

Răboacă Gheorghe absent

Săndulescu Șerban absent

Județul Vrancea

Cătuneanu Gheorghe pentru

Nicolaescu Sergiu Florin absent

Municipiul București

Bărbuș Ioan pentru

Boulescu Mircea absent

Dumitrescu Constantin-Ticu pentru

Lazăr Petru Dan absent

Lup Ioan absent

Mincu Iulian absent

Ninosu Petre pentru

Tatu Neculai Simeon absent

Popa Ștefan (Augustin Doinaș) absent

Popescu Ovidiu-Corneliu absent

Cerăceanu Dumitru Mugurel pentru

Tocaci Emil pentru

Vadim Tudor Corneliu absent

Sectorul Agricol Ilfov

Neagu Victor absent

Radof Ștefan pentru

Reiau lista cu cei care n-au votat.

Pustai Dumitru absent

Paleologu Alexandru absent

Rizescu Gheorghe absent

Simionescu Constantin absent

Aichimoaie Ionel absent

Darie Simion absent

Opriș Octavian absent

Scurtu Emil contra

Mocanu Dumitru absent

Moldovan Constantin absent

Zăiceanu Constantin absent

Lupu Ioan absent

Gabrielescu Valentin Corneliu absent

Broscățeanu Ioan absent

Petrescu Mihai absent

David Ștefan absent

Tărăcilă Doru-Ioan absent

Velicu Florin absent

Moțiu Adrian Ovidiu absent

Coja Ion absent

Dumitrașcu Gheorghe pentru

Savin Ivan pentru

Kozsokár Gábor absent

Dima Emil absent

Iurcu Mihail absent

Ionescu Gheorghe absent

Păunescu Adrian absent

Predescu Ion absent

Călueanu Dumitru absent

Plătică-Vidovici Ilie absent

Mocioi Ion absent

Văcaru Vasile absent

Verestîy Attila absent

Diniș Ion absent

Stoicescu Victor absent

Solcanu Ion pentru

Strâmbu Vasile absent

Vasiliu Constantin-Dan absent

Botiș-Griguță Augustin absent

Dedu Stelian absent

Frunda Gheorghe absent

Joarză Ioan absent

Buruiană Florin absent

Momanu Valeriu absent

Timofte Alexandru-Radu absent

Vornicu-Nichifor Sorin-Adrian pentru

Păunescu Teiu absent

Morlova Florea absent

Apostolache Victor absent

Popescu Dan-Mircea absent

Popovici Alexandru absent

Sălăgean Viorel absent

Vetișanu Vasile absent

Crecan Augustin absent

Manolescu Apolzan Nicolae absent

țugulea Andrei absent

Vâlcu Mircea pentru

Culcea Ion absent

Marcu Ion absent

Otiman Păun Ion absent

Rădulescu-Botică Florin absent

Preda Elena absentă

Grigore Gigel absent

Pipa Vasile absent

Popa N. Virgil absent

Marin Dan Stelian absent

Răboacă Gheorghe absent

Săndulescu Șerban absent

Nicolaescu Sergiu Florin absent

Boulescu Mircea absent

Lazăr Dan Petru absent

Lup Ioan pentru

Mincu Iulian absent

Tatu Neculai Simeon absent

Popa Ștefan (Augustin Doinaș) absent

Popescu Ovidiu-Corneliu absent

Vadim Tudor Corneliu absent

Neagu Victor absent

Domnul Oliviu Gherman:

Au mai venit la Camera Deputaților.

Vă rog să citiți.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin:

Județul Constanța

Ciumara Mircea pentru

Județul Sibiu

Tobă Francisc pentru

Județul Călărași

Alecu Aurelian Paul pentru

Județul Teleorman

Videanu Adriean pentru

Județul Bistrița-Năsăud

Szilágyi Zoltán pentru

Domnul Oliviu Gherman:

Urmează să vină Comisiile economice în câteva minute.

Așteptăm Comisiile economice care au audieri.

Imediat urmează Comisiile economice, după care vă prezentăm rezultatul final.

Rog Comisia economică să se prezinte pentru vot. Deși punctul de vedere este foarte clar, nu există nici un dubiu, dar, conform celor convenite, sunt invitați să voteze.

Din sală:

Să-i cheme cineva!

Domnul Oliviu Gherman:

Doamnelor și domnilor,

Pentru a nu menține acest suspans, întrucât există un vot care este explicit și anume 205 voturi pentru la Camera Deputaților și 75 de voturi pentru la Senat, deci în total 280 voturi pentru, aceasta este majoritatea corespunzătoare legii organice, deci a fost adoptat textul Camerei Deputaților și propun să trecem mai departe. (Aplauze.)

Urmează articole care sunt articole tehnice.

Vă propun ca până la ultimul articol, deoarece toate celelalte nu implică nimic deosebit, până la ultimul articol să numărăm voturile împotrivă față de cei care s-au exprimat deja prin votul nominal.

La art. 15 este vorba de renumerotare obligatorie și anume conform hotărârii de a se adopta textul Camerei Deputaților.

Prin urmare, în loc de art. 14, cum e trecut la Senat, art. 13.

Cine este împotriva textului Camerei Deputaților? Nu sunt voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu unanimitate de voturi.

Menționez că în cazul precedent au fost 280 de voturi pentru și 10 voturi împotrivă.

Deci cu majoritatea celor 290 prezenți a fost adoptat art. 15 în varianta Camerei Deputaților.

Art. 21, respectiv 22, cele două texte diferă doar din punct de vedere estetic. Este textul Camerei î…în timpul mandatului…", la Senat este î…pe durata mandatului…"; î…deputatul sau — așa cum este corect de reținut — nu este cumulativ…, se află în exercițiu, este purtător al autorității publice…".

Pentru că am dreptul să supun la vot oricare dintre cele două texte, mie părându-mi-se că textul Senatului este mai potrivit, supun votului dumneavoastră textul Senatului al
art. 22, care devine art. 21, dacă nu există comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor 290 de voturi acordate în timpul votului nominal, a fost adoptat textul Senatului.

Pentru art. 24 de la Cameră, respectiv 26 de la Senat, deosebirea constă în faptul că la Cameră se spune: î…deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare…", iar la Senat se spune: î…grupuri parlamentare politice…".

Conform Constituției, după știrea mea nu există obligativitatea unei structuri politice, dar domnul deputat…, sunteți de acord cu acest punct de vedere?

Domnul Ștefan Cazimir:

Da, sunt de acord.

Domnul Oliviu Gherman:

Deci, pentru art. 24 de la Cameră, 26 de la Senat, voi supune votului textul Camerei, ca să se știe ce se votează.

Avem două texte care constituie soluție alternativă, deoarece în textul Senatului cele 3 puncte care sunt suplimentare se referă la senatori și deputați independenți. Or, noi, votând un text în care în textul Camerei nu este introdus termenul: î…politic…", automat textele 4, 5, 6 de la Senat devin superflue, deci ele vin să… Vă rog să fiți atenți, ca să știm ce votăm. Textele 4, 5 și 6 de la Senat au fost introduse pentru a stabili statutul deputaților și senatorilor independenți, deoarece în textul Senatului era introdus cuvântul îpolitice", în care s-a căzut de acord că este un text care nu poate să intre în prevederile constituționale.

Deci supun votului dumneavoastră alternativa Camerei și, dacă votul este majoritar împotrivă, voi supune alternativa Senatului.

Cine este pentru varianta 24, a Camerei? Majoritatea este pentru.

împotrivă? 3… 4 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul art. 24, respectiv 26 de la Senat, în varianta Camerei.

Art. 25, respectiv 27. Aici este o diferență substanțială. Există puncte de vedere? Urmează un text destul de sensibil.

Art. 25 al Camerei spune așa: îîn scopul exercitării mandatului în circumscripțiile electorale, deputaților și senatorilor li se alocă lunar o sumă forfetară din bugetul fiecărei Camere, după caz, reprezentând 100 % din indemnizația lunară brută a deputatului sau senatorului, în limitele sumei prevăzute la alin. 1 pentru fiecare parlamentar. Deputații și senatorii își pot organiza separat sau prin asociere birouri parlamentare în circumscripțiile în care au fost aleși. Consiliile locale și consiliile județene asigură spațiile și dotarea acestora cu mobilierul necesar în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.".

La Senat este textul mai scurt: îîn scopul exercitării mandatului, în circumscripțiile electorale se organizează birouri parlamentare ale deputaților și birouri senatoriale, în condițiile prevăzute de lege și de regulamentul fiecărei Camere.".

Există puncte de vedere? Domnul vicepreședinte Suian. Dacă mai există alți vorbitori, îi rog să se înscrie.

Domnul Valer Suian:

Domnule președinte,

Distinși colegi deputați,

Distinși colegi senatori,

Noi asistăm acum la aducerea la zi a unui proiect de lege promovat cu mult timp înainte de Camera Deputaților, a fost dezbătut mai târziu la Senat, iar medierea s-a făcut, de asemenea, mult mai târziu în raport cu cele două momente ale adoptării în cele două Camere. Desigur, de atunci au intervenit schimbări în reglementările legale în vigoare și am în vedere, în speță, modificările la Legea nr. 53 și în hotărâri ale celor două Camere, în speță ale Camerei Deputaților, care au permis rezolvarea unei probleme aceea a suportării cheltuielilor pentru Birourile parlamentare, care nu era soluționată în momentul în care a fost aprobat de către Cameră acest proiect de lege.

Practic, prevederea pe care o găsim în textul Camerei este deja în vigoare în Legea nr. 53 și în Regulamentul Camerei Deputaților, motiv pentru care neexistând o chestiune de vid legislativ în această materie — după cum bine știți cu toții, dumneavoastră, domnilor deputați — ba existând și corectivul unei flexibilități mai accentuate date de reglementările interne pe care Camera — respectiv, Senatul — le pot elabora în modul de funcționare a acestor birouri și a decontărilor respective, eu apreciez că fiind acoperite acele necesități stringente ce nu erau rezolvate atunci când Camera a adoptat pentru prima dată proiectul de statut, eu cred că textul adoptat în final de Senat și care ține seama de realitatea legislativă prezentă este mult mai flexibil și acoperitor pentru toate situațiile care interesează deopotrivă și Camera, și Senatul și eu v-aș propune să fiți de acord de data aceasta cu textul Senatului.

Domnul Oliviu Gherman:

Pentru precizare, menționez că art. 26, 27 constituie corp comun cu art. 25. Domnul deputat Munteanu Mircea.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor invitați,

Nu pot să nu recunosc justețea celor afirmate de domnul vicepreședinte al Senatului, domnul Suian, că între timp legislația noastră a punctat precizări privind și problema care face obiectul la care ne referim.

Eu vreau să vă aduc aminte c㠗 este bine sau rău, nu-mi permit să comentez aceasta — Constituția prevede o deplină egalitate între cele două Camere ale Parlamentului. în consecință și regimul membrilor acestor Camere, senatori și deputați, trebuie să fie identic. Nu aș avea nimic împotriva acestei formulări mai elastice — așa cum foarte bine a subliniat-o domnul vicepreședinte al Senatului — care lasă libertate Regulamentelor celor două Camere în a preciza maniera de decontare… toate aceste amănunte de natură administrativ-financiară. Dar ceea ce vreau să subliniez este că această măsură trebuie să fie unitară și, în consecință, acceptarea formulării propuse de Senat implică identitatea celor două prevederi în cele două regulamente. Altminteri, mi se pare că ceea ce precizează fără echivoc textul propus de Camera Deputaților ne scutește de dificultatea — dacă vreți — de a umbla la un regulament aprobat care are valoare de lege – după cum prea bine știți că prevede Constituția.

Sunt argumente pentru care mi se pare mai potrivit — fără să-i supăr absolut deloc pe colegii noștri senatori — mai indicat, mai pragmatic textul propus de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Emil Tocaci.

Domnul Emil Tocaci:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Doamnelor,

îmi pare rău că trebuie să fiu într-o situație de diferență mare, diametral opusă, față de antevorbitorul meu.

Domnilor colegi,

Este adevărat că Senatul și Camera au atribuții egale, că poziția de senator este egală cu poziția de deputat. Nu există o identitate și nu trebuie să existe. în primul rând, numărul este diferit; iată o diferență pe care tot Constituția o stabilește. Nu suntem în număr egal și această afirmație este foarte greu de contestat.

în al doilea rând, nu este deloc firesc ca una din Camere — oricare ar fi ea — să impună o anumită conduită celeilalte Camere. Din moment ce se lasă libertatea fiecărei Camere de a merge pe drumul său, se respectă, întâi de toate, un principiu elementar democratic și, în al doilea rând — pragmatic vorbind — este mult mai bine. S-ar putea ca un anumit sistem la una din Camere să dea rezultate bune și același sistem să nu dea rezultate bune la cealaltă Cameră. Prin regulament, Camera la care rezultatele sunt proaste își poate schimba prevederile în cauză. Această rigiditate pe care o impune legea, este total contraindicată. Aproape toți senatorii — dar aproape toți — nu sunt de părere că le este comod și propriu modul în care a procedat Camera, fără ca prin acest punct de vedere să dezavueze într-un fel Camera. Camera este perfect liberă să procedeze cum vrea. Senatul trebuie să fie la fel de liber, iar o lege încorsetantă care, de fapt, anulează regulamentele nu poate fi o lege bună și oricum nu este o lege democrată. Nu trebuie să se facă confuzie între lege și regulament. Argumentul potrivit căruia toți avem un regulament, în primul rând că nu stă îîn picioare", deoarece nu este chiar așa de greu să schimbi un regulament. în al doilea rând, dați-mi voie să vă spun că este în favoarea noastră. Păi și noi senatorii avem un regulament. Și în acest regulament al nostru se prevede situația care este.

Domnilor colegi,

Eu cred că formularea potrivit căreia fiecare Cameră își alege această manieră de a proceda în ordinea de idei este cu totul superioară și nu văd de ce, logic, s-ar putea cineva opune. Se nasc câteva ipoteze pe care eu nu vreau să le formulez. Anumite diferențe ar putea apare, poate ca jenante și pentru ca între Camere să nu existe astfel de diferențe, să se impună unei Camere să procedeze ca cealaltă Cameră.

Din sală:

Constituția impune.

Domnul Emil Tocaci:

Constituția nu impune decât egalitatea în atribuții, nu identitatea de procedură. Atunci, dacă vorbim mereu de Constituție și identitate, perfect. Să existe 143 de deputați, fiindcă tot atâția senatori există, sau invers: să crească numărul senatorilor pentru a deveni egal cu cel al deputaților.

Din sală:

Să mai facem o Cameră.

Domnul Emil Tocaci:

Domnilor colegi,

Diferențe de atribuții și compatibilități și abilitări nu există, asta am spus-o; senatorul este identic cu deputatul. Am spus-o și o repet, dar asta nu înseamnă că anumite detalii de procedură trebuie să se confunde.

Prin urmare, domnilor colegi, varianta Senatului este cu mult superioară și ar fi o mare eroare să obligați Senatul la un anumit procedeu care îi este impropriu și nefavorabil, cel puțin așa apreciază el, folosind numai numărul dumneavoastră superior.

Domnul Oliviu Gherman:

Are cuvântul domnul deputat Ion Dinu, după care se pregătește domnul senator Gheorghe Dumitrașcu. Nu aș vrea să-mi permit să fiu malițios, dar cred că tema discuției este capra vecinului.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Nu știu, dar probabil că aveți o intuiție. Referindu-vă la capra vecinului, înseamnă că eu — deputat fiind — mă voi referi la textul propus de Senat. Cam asta vreți să înțelegeți. Este, într-adevăr, o exigență. îi asigur pe domnii parlamentari senatori că nu este altceva decât o onestă exigență în ceea ce privește exprimarea textului propus de către senatori. în esență, să nu vă surprindă, dar îl găsesc foarte bine gândit. Iată textul care se propune și unde cer rectificarea lui, mai exact, apreciați: îîn scopul exercitării mandatului, în circumscripțiile electorale se organizează birouri parlamentare ale deputaților — deci avem o categorie de birouri parlamentare ale deputaților — și birouri senatoriale". Acestea nu sunt tot parlamentare? Cum? Avem două categorii? Birouri parlamentare ale deputaților și birouri senatoriale fără îparlamentare"? Nu, nu este potrivit, și atunci propun următoarea exprimare: îîn scopul exercitării mandatului, în circumscripțiile electorale se organizează birouri parlamentare ale deputaților și senatorilor", în condițiile respective.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Chiar împreună.

Domnul Ion Dinu:

Păi, nu avem două categorii. Unii cu birouri parlamentare de deputați, altele fără îparlamentare", senatorii.

Așa că, domnule președinte de ședință, dumneavoastră ați intuit că vreau să spun ceva.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Dumitrașcu Gheorghe.

Se pregătește domnul senator Ioan Crețu.

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Nu vreau să pară intervenția mea altceva decât este, dar în fața acestei prese, eu declar următoarele. Singurii bani, care nu sunt bani și pe care noi senatorii punem mâna, sunt bonurile de benzină. Altfel, senatorii nu au nici un ban, nu umblă cu nici un ban, totul se plătește, se realizează de Senat, prin Senat, prin acte.

Domnilor ziariști,

Dacă ați judeca dumneavoastră, de partea cui ați fi? (Vociferări, rumoare, discuții.)

Aha! Aha! Aha!… Atunci de ce ne siliți să umblăm noi cu bani?! Nu vrem să umblăm cu bani. (Vociferări, discuții.)

Din sală:

Nu despre asta este vorba.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Acesta este. Nu. Nu. Cheltuielile noastre nu sunt mai mari, sunt aceleași cheltuieli, la urma urmei. Mai este o problemă. Acest sistem al Senatului… vedeți că nu știți să ascultați? Pentru că sunteți mulți, nu știți să ascultați. (Vociferări, discuții, rumoare.)

Da, da, da. Nu uitați că noi avem de 6 ani cabinete senatoriale. Cabinetul parlamentar este necesar pentru deputați — absolut necesar — și funcționează de vreun an, un an și jumătate, doi ani. Este bine că există, este bine așa cum este. Dar nu ne siliți și pe noi să ne aliniem la modul în care deputații își rezolvă problemele în teritoriu. Nu fac trimitere la număr, nu fac trimitere la numărul de oameni care au trimis senatori și deputați aici. Nu fac trimitere, nici nu mă gândesc, la faptul că unul are mai mult, altul are mai puțin în legătură cu cheltuielile cabinetului parlamentar. Cât sunt senator nu vreau să umblu cu bani. Cu banii statului să umble clar organismele pe care le avem în cadrul Senatului. De ce să umblu eu cu bani? Nu vreau să existe nici un pic de suspiciune. Eu nu spun că asupra deputaților atârn㠗 Doamne iartă-mă! — suspiciunea, dar ea poate veni de vreme ce există atâtea organisme. Așadar puteți, sigur… și chestiunea cu hotelul, cu milionul sau cu 700.000 sau cu 800.000, deși s-ar putea să fie mai bine decât este, dar încă o dată vă spun că procedeul Senatului este mai corect; acela că noi nu avem de a face cu banii. Noi nu umblăm cu bani, toate lucrurile se rezolvă pe altă cale și eu nu vreau să mă supun — cât timp mai sunt aici — unui sistem care mă obligă să fac contabilitate și mă obligă să fac artificii; eu care nu mă pricep. Sau, poate, să tocmesc și un contabil; sau un șef de birou financiar al cabinetului senatorial.

Ați observat că eu nu am avut intenția să supăr pe nimeni. S-au supărat cei care… așa ca să mă exprim și nu mă mai exprim.

Eu propun să rămânem fiecare la treburile noastre. Nu există nici o incompatibilitate. Suntem două corpuri parlamentare care nu sunt identice și regimul nu este același. în plus, există o vechime care s-a dovedit viabilă. De ce acum, la sfârșit de legislatură, ne cereți schimbarea acestui sistem? De ce am hotărî noi pentru cei care vin peste 6 luni sau peste 5 luni?! Este inutilă această discuție — după părerea mea — în care m-am angrenat și eu și îmi cer scuze.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Ioan Crețu.

Se pregătește domnul deputat Ion Dobrescu.

Domnul Ioan Crețu:

Domnule președinte,

Domnule vicepreședinte,

Stimați invitați,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Eu sunt de meserie medic primar chirurg și nu mă pricep prea bine la problemele financiar-contabile. Părerea mea modestă ca senator este că, dacă vrea Camera Deputaților să meargă pe sistemul ei și Senatul pe sistemul lui, să dăm această posibilitate ca fiecare să-și stabilească prin regulamentele proprii, să stabilească modul de finanțare a acestor birouri senatoriale.

De acord cu antevorbitorii mei din Senat că acest sistem pe care îl aplică Senatul de aproape 6 ani de zile, consider că este mai corect — pentru noi, parlamentarii, fie senatori, fie deputați —, mai cinstit. Este vorba de banul public și nu după ce vom termina această legislatur㠗 că nu vom fi noi în permanență senatori și deputați — să fim luați la întrebări de diferite organisme financiare de control, ce am făcut cu banul public. Este mult mai onest, mult mai cinstit ca acești bani să fie cheltuiți în mod legal. Există pe acte legale în vigoare, pe state de plată, ca să nu putem fi contestați. De aceea eu propun — ca și colegul Dinu, care a vorbit anterior — ca modul de plată al acestor birouri senatoriale să fie stabilit prin regulamentele celor două Camere, ca să nu epuizăm timpul, deoarece mai avem puțin timp până la sfârșitul sesiunii.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Ion Dobrescu.

Se pregătește domnul deputat Vida Iuliu.

Domnul Ion Dobrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Elocința colegilor noștri care, prin alternanță, au fost când senatori, când deputați, a făcut să uităm ceea ce avem de făcut astăzi. Vedeți, noi, regulamentar, trebuie să votăm unul din aceste texte, nu putem să luăm în discuție și să facem un al treilea. Așa este regulamentar.

Domnilor senatori,

Ați făcut aici apel să vă înțelegem să sunteți mai vechi, mai puțini, unii ne-ați prezentat-o cu eleganță, alții cu
aroganță. Noi vă înțelegem pe dumneavoastră. Dumneavoastră trebuie să înțelegeți că vorbesc cutumele. Adică unii s-au obișnuit așa, alții s-au obișnuit invers. Unii, însă au îndrăznit să arunce un pic de umbră asupra celor care umblă cu niște bani. Acești bani vreau să vă atrag atenția că sunt foarte controlați de niște birouri, răspundem de fiecare sumă și dumneavoastră, dacă nu răspundeți chiar direct, vi se pare să sunteți mai cinstiți. Vreau să vă spun că mie tot ce îmi vine dintr-un oraș-port îmi pune întotdeauna un semn de întrebare. Să nu se supere colegul meu, dar întotdeauna vrea să aibă dreptate și apelează la o terță, care azi ar fi presa. Presa ar fi bine să ia ce trebuie să ia din ce discutăm noi și nu noi să apelăm la dânsa. Nu putem vota azi decât unul din texte, pentru că se dorește un regulament unitar.

Din sală:

O lege!

Domnul Ion Dobrescu:

O lege. Poate fi regulamentul, dar această lege pe care o discutăm nu ne dă voie să facem un al treilea text. Asta este principalul. Asta am vrut să vă spun ca esență. în rest, cred că este mult mai bun — este părerea mea — textul Camerei Deputaților. Cel al Senatului s-ar putea să fie foarte bun pentru unii, dar pentru că întotdeuna noi, cei mulți, prin votul nostru vom hotărî, fac apel la cei mulți ca de data aceasta să voteze textul Camerei.

Domnul Oliviu Gherman:

Are cuvântul domnul deputat Iuliu Vida.

Se pregătește domnul deputat Ioan Catarig.

Domnul Vida Iuliu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Statutul juridic este același, atât pentru senatori, cât și pentru deputați, fapt pentru care, prin acest proiect de lege se urmărește stabilirea unui singur statut al senatorilor și deputaților. Pornind de la acest considerent juridic constituțional, este inadmisibil ca în textul statutului să fie cuprinse reglementări pentru a modifica această poziție constituțională a parlamentarilor. Este inadmisibil ca la un articol — este unicul articol — unde dorim să stabilim reglementări discriminatorii și atunci dăm peste cap aspectul unitar, statutar al legii. Ori acceptăm același regim juridic privind birourile parlamentare după regulamentul actual și reglementarea actuală a Senatului, sau după reglementarea actuală a Camerei Deputaților. Trebuie o reglementare unică. Atunci se naște întrebarea. Care este reglementarea — care operează până la promulgarea acestei legi — acceptabilă, corespunzătoare și sub acest aspect trebuie să abordăm problematica. Resping cu vehemență și cu tărie afirmațiile demagogice, acuzatoare, făcute la adresa deputaților din Camera Deputaților.

Din sală:

Bravo! (Aplauze, discuții.)

Domnul Vida Iuliu:

Sunt finanțist de meserie și este o calomnie rușinoasă făcută pentru o demagogie și popularitate personale, ca să acuzi deputații că nu fac decontările în condițiile legii.

Din sală:

Să-și ceară scuze.

Domnul Vida Iuliu:

Domnilor,

Este o aberație. Eu nu pot accepta această afirmație și solicit ca în public să-și retragă aprecierea făcută de un domn senator în această privință. Curtea de Conturi și organismele abilitate de stat au competență de a stabili acest lucru și nu un senator care este, eventual, specializat în domeniul istoriei. Dar, vă rog, îmi cer scuze, are cunoștințe elementare în domeniul finanțelor publice. Nu vreau să ajung la un nivel și mai scăzut.

Domnilor,

Sistemul practicat în prezent de către Camera Deputaților este un sistem viabil care a dovedit că corespunde din toate punctele de vedere, fapt pentru care solicit aprobarea variantei Camerei Deputaților.

Domnul Oliviu Gherman:

înainte de a da cuvântul domnului deputat Ioan Catarig, vreau să fac o precizare. Nici o ofensă… V-am reținut, la sfârșit vă dau cuvântul la replică. Vreau să fac o precizare. Vă rog să luați textul din stenogramă. Nu a fost vorba de nici o acuzare, ci doar o preferință pentru modul în care se face rezolvarea pentru cele două Camere.

Pe de altă parte, vă rog să-mi permiteți să fac o citire a art. 27 din textul Camerei care spune foarte explicit:

îModul de decontare și justificare a cheltuielilor menționate la art. 25 și 26 se va stabili prin hotărâri ale celor două Camere". Deci din nou se face transmitere la o atitudine diferențiată; o Cameră poate hotărî într-un fel, alta poate hotărî în alt fel. Iată identitatea de care s-a vorbit: nu există și este eliminată prin textul art. 27. Nu vă supărați.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig.

Se pregătește domnul senator Senciuc.

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Am venit în fața dumneavoastră să militez pentru varianta Camerei Deputaților, prezentându-vă două din aspectele majore ale necesității promovării acestei variante. Dumneavoastră care ați fost în afara granițelor României în această perioadă de după 1990 — am fost și eu printre dumneavoastr㠗 ați văzut că parlamentarii țărilor cu un sistem democratic bine pus pe picioare au niște sume forfetare, sume de cazare, pentru activitatea respectivă, tocmai pentru că acest mod de lucru permite o elasticitate și o adaptare a deputatului sau a senatorului în funcție de situațiile cu care se întâlnește.

Al doilea argument — pornit de la primul — este situația cu care ne întâlnim noi. Pornind de la realitatea că noi nu suntem specialiști decât într-un anumit domeniu — acela pentru care ne-am pregătit — dar aici în Parlament fiind obligați să răspundem unor cerințe din diverse alte ramuri sociale, avem nevoie de sprijinul specialiștilor la un moment dat — pentru o perioadă scurtă de o săptămână, de două, de o lună, de două, dar nu mai mult — din alte domenii care să ne ajute să ne creăm o idee clară de-
spre ceea ce trebuie să votăm într-o parte a unuia sau altuia din segmentele sociale, în așa fel încât sistemul promovat prin Camera Deputaților ne permite să angajăm pentru o perioadă scurtă un specialist din domeniul îX" pentru care noi vrem informații clare, pentru a vota în cunoștință de cauză. Nu pun în comparație sistemul senatorial, nu mă consider competent, dar susțin că acest sistem al Camerei Deputaților este un sistem viabil, un sistem elastic, un sistem care pune în mișcare valorile naționale, prin intermediul parlamentarilor, în favoarea poporului român.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Oliviu Gherman:

Are cuvântul domnul senator Niculai Senciuc.

Se pregătește domnul deputat Dan Marțian.

V-aș ruga, cred că nu este cazul ca o problemă de principiu să se transforme într-o bătălie între cele două Camere, cred că trebuie să analizăm textul în sine, să vedem care dintre ele este mai convenabil.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Niculai Senciuc:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Credem că discuția care are loc în momentul de față nu este la obiect. Singura problemă pe care trebuie să o discutăm noi este nu cum se fac decontările, nu cu detaliile tehnice, aceasta nu prezintă importanță. Problema de principiu, ca fiecare Camer㠗 Senatul sau Camera — să se organizeze după propriul său regulament. Varianta Senatului oferă această posibilitate Camerei Deputaților să continue aceasta. De ce să intrăm în dispute care nu-și au sens, cu acuzații, inventate la urma urmei, care nu-și au rostul în această dezbatere, în economia de timp, pe care-l avem în cursul zilei de astăzi.

De ce să nu oferim în modul cel mai clar și cel mai răspicat, ca fiecare, varianta Senatului, care dă posibilitatea ca Camera Deputaților să-și continue activitatea, iar practica noastră de la birourile senatoriale ne arată eficiența metodei actuale pentru noi, senatorii.

Iar faptul că avem salariați cu state de plată a crescut eficiența, a crescut penetrația noastră, legătura noastră cu electoratul și modul de a rezolva multiplele probleme care ne revin, în atribuțiile de parlamentari.

Aș ruga foarte mult pe colegi ca să sistăm discuțiile pe această direcție, să revenim, că problema este cunoscută, să nu facem nici alte paralele sau paranteze care nu duc la nimic, nu are nici rost să se aducă acuzații de o parte și de alta.

Eu, personal, vă rog, domnilor parlamentari, să optăm pentru varianta Senatului, care dă posibilitatea să continuați, Camera Deputaților, activitatea pe care ați dus-o și până acuma.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Dan Marțian.

Se pregătește domnul senator Vonica Romulus.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Există două fațete ale problemei, una dintre ele ține de anumită latură emoțională și evident că în focul dezbaterilor și a polemicilor parlamentare se pot produce și mici alunecări într-o anumită direcție, încât unii dintre noi se pot socoti lezați.

Eu cred că nu ar trebui însă să rămânem la această latură a lucrurilor, ci să coborâm spre elementele de substanță. Eu am vorbit ieri aici și cineva mi-a sugerat ca să spun câteva lucruri drept răspuns la o intervenție, în legătură cu bicameralismul perfect sau simetric. Evident că nu o să fac asta, am făcut acest demers, am luat o poziție, am dezvoltat câteva rațiuni pe marginea acestei chestiuni în cursul zilei de ieri, referitor la instituția medierii, și modul în care și prin aceasta se ipostaziază acest bicameralism perfect.

Dar nu o să reiau aceste chestiuni poate și din considerentul că cei care au asistat din Cameră, reprezentanți ai presei, să nu creadă că am o obsesie în această privință.

Eu aș spune că în această problemă, pe care o discutăm, ar trebui să vedem dacă, într-adevăr, elementele bicameralismului perfect sau simetric sunt prezente sau nu.

Și în general aș vrea să spun că Constituția, prin modul în care a tratat și prin soluțiile pe care le-a dat sistemului parlamentar românesc, a mers pe formula unui bicameralism și lucrurile sunt cunoscute. în ce se concretizează această chestiune?

Sigur că pe acest fond, pe fundalul acestei soluții de fond există unele mici deosebiri. Dar aceste mici deosebiri nu sunt de natură să aducă atingere bicameralismului perfect.

Eu aș spune că, de exemplu, Senatul are o atribuție în plus, pe care nu o are Camera Deputaților, și anume, numește Avocatul Poporului, instituție extrem de importantă și sperăm că colegii noștri din Senat, care au primit proiectul de lege, vor face eforturi cu privire la Avocatul Poporului, vor face eforturi să-l examineze, și noi nu ne vom fi încheiat actuala legislatură, fără ca și această instituție importantă a statului de drept și a protejării drepturilor și libertăților cetățeanului să fie pusă pe picioare, să înceapă să funcționeze.

Iată Senatul numește avocații poporului, nu există aici o împărțire de responsabilitate între Cameră și Senat.

Aș mai spune un lucru, în virtutea faptului să există deosebiri numerice între cele două Camere, există anumite elemente de diferențiere, referitoare la numărul de voturi cerute pentru un mandat de deputat și pentru un mandat de senator.

Deci, din acest punct de vedere, haideți să nuanțăm analiza noastră, să penetrăm în lucruri, în substanța lucrurilor, așa cum se prezintă ele.

Eu cred că nu ar trebui să fie înverșunare în jurul acestui art. 27, din următorul considerent: principiul simetriei sau al bicameralismului simetric sau perfect este respectat, prin ce?

Prin aceea că și deputatul și senatorul au un birou în circumscripție și îi sunt asigurate condiții ca să-și poată asuma responsabilitățile care-i incumbă mandatului.

Știți foarte bine cum genetic au apărut aceste lucruri diferențiate.

Senatul, în prima legislatură a avut o anumită prevedere în regulament, Camera Deputaților nu a avut. Apoi s-a discutat în Camera Deputaților și s-au adus o seamă de modificări Legii nr. 53, în care noi avem reglementată materia la art. 23 și la 24 și în alte locuri.

Deci, din acest punct de vedere, principiul simetriei a creat condiții pentru desfășurarea corespunzătoare a activității în circumscripții, sunt asigurate deopotrivă și pentru deputați, și pentru senatori.

Că există o mică diferență în ceea ce privește organizarea acestor chestiuni, eu cred că este o problemă cu totul secundară și, în consecință, ținând cont de toate cele expuse mai sus, fac apel la membrii Camerei Deputaților să adopte art. 27 în redactarea Senatului.

Domnul Oliviu Gherman:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Vonica Romulus.

Domnul Gavra, vă rugăm, păstrați liniștea.

Vă rog să păstrați liniște. O clipă până se face liniște în sală.

Da, aveți cuvântul.

Domnul Romul Petru Vonica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

îmi pare rău că s-a ajuns la astfel de dezbateri, de natură a prejudicia bunul mers al activității parlamentare.

Camerele sunt egale și cred că nu poate impune o Cameră, membrii unei Camere, o anumită soluție care ar prejudicia fie și moral interesele celeilalte Camere.

Numărul mai mare de membri ai Camerei Deputaților poate duce totdeauna la o soluție, aceea pe care o dorește, cel puțin în actualul sistem, la o soluție a Camerei Deputaților. Dar principiile democrației cer ca majoritatea să țină cont întotdeauna și de părerile minorității.

Textul Senatului consider că este un text constituțional. De ce?

Art. 61 din Constituție spune că organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilește prin regulament propriu. De asemenea, și resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.

Vă rugăm să ne dați voie nouă să ne stabilim organizarea în Senat, așa cum considerăm noi.

Problema dezbătută și în ceea ce privește cheltuielile, alocațiile pentru birourile parlamentare, și chiriile, și încadrarea personalului sunt probleme nu de domeniul legii, sunt probleme de domeniul regulamentului.

De asemenea, Senatul are un buget mai mic decât al Camerei Deputaților, care poate să-și permită mai multe cheltuieli decât Senatul.

Și atunci, dați-ne voie nouă, ca acest buget pe care-l avem, potrivit Constituției, să ni-l împărțim așa cum dorim.

Din acest motiv, solicit ca să se voteze textul Senatului.

Domnul Oliviu Gherman:

Are cuvântul domnul senator Bădiceanu Nistor.

Domnul Nistor Bădiceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

După cum se vede a fost foarte, foarte neinspirată schimbarea ordinii de zi. Dacă o lăsăm pe ultimul loc, toate treburile se rezolvau și nu se împărțeau Camerele.

Este perfect adevărat, nu am nimic împotrivă, suntem perfect egali. Una dintre lacunele Constituției, pe care am semnalat-o de fiecare dată când am venit în contact cu vreun reprezentant al vreunui organism internațional, și anume, am spus următoarea treabă: că această egalitate între cele două Camere este numai aparentă.

Camera Deputaților fiind îmai egală" decât Senatul, în ce sens, exact în sensul celor ce se petrec astăzi, pentru că fiind mai mulți de jumătate, de 2, 4 ori decât noi, sigur că reușiți să vă impuneți punctul de vedere prin vot.

Dar ceea ce noi am vrut prin reglementarea statutului, când s-a lucrat la Senat, este ca fiecare din cele două Camere să-și reglementeze prin modul propriu felul de organizare a biroului parlamentar din teritoriu.

Și nu înțeleg această obstinație de a se impune uneia din Camere modul de a organiza al celeilalte. Nu-și are nici un sens; de aceea mă raliez domnului deputat Marțian, caz mai rar, cerându-vă să votați totuși varianta Senatului, care împacă ambele Camere. în eventualitatea că nu sunteți de acord cu capra vecinului și vreți să moară și ea, nu aveți decât să vă adaptați regulamentul Camerei ca să fie egal cu cel al Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Da, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, vă propun să sistăm discuțiile.

Vreau să fac însă o observație. Nefiind vorba în nici un caz de un aspect formal, de un aspect, dacă vreți de modificare text, va trebui ca în cazul de față să facem
numărarea voturilor pentru ambele variante.

Deci va trebui să vedem numărul total al voturilor, numărate efectiv, aceasta pentru ca să satisfacem complet regulamentul.

Referitor la modul de vot, vot deschis, dacă sunteți de acord, da? Da.

Deci vă supun votului, ca să fie clar, întrucât textele art. 25, 26 și 27 de la Cameră, vă rog să păstrați liniștea, pentru că altfel nu ne putem înțelege și nu știm ce votăm.

întrucât textele art. 25, 26 și 27 de la Cameră corespund unui singur text de la Senat, va trebui să le supun împreună, deoarece ele constituie un corp de lămurire a unei probleme.

Prin urmare, supun votului dumneavoastră textul art. 25, 26 și 27 în varianta Camerei.

Rog secretarii să numere.

Cine este pentru?

Rog secretarii să numere.

Vă rog să păstrați liniștea!

Deci voturi pentru varianta Camerei sunt 73, voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Din sală:

Nu mai este cazul să le numărați.

Domnul Oliviu Gherman:

Să vedem dacă avem cvorum.

Din sală:

Nu are sens.

Domnul Oliviu Gherman:

Nu are sens, bine.

Deci nu avem voturi suficiente pentru varianta Camerei.

Supun votului dumneavoastră varianta Senatului.

înainte de vot, neacceptarea nici a acesteia este echivalentă cu neintroducerea în text a acestui articol.

Cine este pentru varianta Senatului?

Vă rog să numărați.

Voturi pentru varianta Senatului — 134.

Vă propun, având în vedere că nu este întrunit cvorumul, 73 plus 134 fac 207, propun să facem o scurtă pauză de masă în care membrii…

Din sală:

Abținerile!

Domnul Oliviu Gherman:

Dacă există abțineri? Numărați abținerile. 18 abțineri. Tot nu este întrunit cvorumul.

Din sală:

Dar voturile împotrivă?

Domnul Oliviu Gherman:

Nu vă supărați, am convenit să numărăm voturile pentru fiind vorba de două variante corespunzătoare unei al-
ternative.

Bun, vă propun să facem pauză. Este 12,42. Cei care sunt membri ai Clubului parlamentar sunt rugați să meargă în Sala 29.

Vă propun să reluăm lucrările și să reluăm votul în plen, în condițiile în care avem asigurat cvorumul la ora 14,00 fix.

în camera 29, pentru membrii Clubului parlamentar.

La ora 14,00 ne reîntâlnim.

PAUZA

*

* *

DUPA PAUZA

Domnul Oliviu Gherman:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Deoarece suntem la limita restrânsă a cvorumului, eu vă propun să trecem la discutarea celor 3 concilieri care nu pun, bănuiesc, probleme de fond și după aceea să analizăm, în situația cvorumului existent, să analizăm dacă este bine să continuăm cu discutarea celor două articole ultime care au rămas de la statut.

Vreau să menționez următorul lucru: am consultat juriștii și se pare că în privința art. 24, respectiv 25, 26, 27, care au fost puse în discuție, dacă nu se votează nici o variantă, Legea nr. 53 nu acoperă integral problema, pentru ca excluzându-le, ambele variante să fie acoperitoare.

Deci există acest lucru. Și, avându-se în vedere situația cvorumului, care nu este prea liniștitoare, eu aș propune să trecem la cele 3 legi, Legea finanțelor publice, Legea telecomunicațiilor speciale și ordonanța, și după aceeasă ne consultăm împreună dacă mergem sau nu în continuare cu statutul sau ultimele două articole, articolul respectiv, și 42 îl supunem în discuție în sesiunea de toamnă, când putem aduna un cvorum care să ne permită să luăm o decizie în această privință.

Din sală:

Au semnat 300 de oameni.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule deputat, eu sunt complet de acord cu dumneavoastră, numai că semnătura nu este și un element de vot. Și tare îmi e teamă că, dacă nu avem un vot suficient pentru această treabă, riscăm să rămânem atât cu una, cât și cu cealaltă dintre cele două variante descoperite.

Da, în primul rând, ca să nu anticipez.

Domnilor, eu o să sun tot timpul, până se mai adună, să câștigăm timp să discutăm în continuare.

(Discuții.)

Doamnelor și domnilor,

Vreau să precizez următoarele: în votul nominal pentru legea precedentă au fost prezenți 290 plus cei 18 care au fost la Comisia economică, presupun că vin.

Dacă se dorește să riscăm, pentru că, fiind lege organică, este nevoie de 242 de voturi pentru oricare dintre variante. Dacă se dorește să riscăm, este în dezbatere. Eu o să fac o propunere, de altfel. Și dacă nu sunteți de acord, trecem la vot nominal cu riscul ca să rămânem fără articolul respectiv în lege.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 7 february 2023, 1:14
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro