Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 26, 1996

6.

Dezbaterea textelor în divergenţă la proiectul Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor

Domnul Oliviu Gherman:

................................................

Trecem la punctul 3. în conformitate cu ordinea de zi pe care aţi aprobat-o dumneavoastră, privind dezbaterea textelor în divergenţă la proiectul Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor. Pentru aceasta avem nevoie De fapt, în conformitate cu Regulamentul şedinţelor comune, vom supune discutării şi aprobării dumneavoastră cele două formule de text. Este vorba de art. 7, 15, 21. însă, fiind vorba de o lege organică, va fi nevoie să solicităm prezenţa unui număr care să depăşească cvorumul, pentru a adopta unul din cele două texte. Este vorba de o lege organică şi avem nevoie de votul majoritar. Trecem la discutarea art. 7. Există două formulări: o formulare adoptată de Camera Deputaţilor şi formulările art. 7 şi 8 care sunt echivalente cu formularea art. 7 adoptată de Senat. Dacă există comentarii la cele două texte? Domnul deputat Bălan. Aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu Bălan: Domnule preşedinte, Aici este o problemă mai deosebită. Comisia de mediere, luând în dezbatere cele două texte, a ajuns la concluzia că textul Senatului este mai bun. Se pare că în ultimul timp sunt câteva instituţii sau, uneori, persoane care au anumită aversiune împotriva instituţiei Parlamentului şi a deputaţilor şi senatorilor în speţă. Aş lua, mai întâi instituţia prezidenţială. Se pare că domnul Preşedinte Iliescu are aşa, o îmânie proletară" împotriva deputaţilor şi senatorilor care mai fac parte şi din AGA şi, în special, asupra inginerilor, pentru că profesorii pot să profeseze meseria lor şi se pare că şi unii dintre profesori au aversiune foarte mare asupra inginerilor, care au construit totuşi această ţară, iar din 1989 încoace numai se demolează (Discuţii, proteste.) Nu mă refer la o anumită categorie de profesori, pe care, probabil, o să-i aduc şi în discuţie. Domnul preşedinte Adrian Năstase este unul care are foarte mare aversiune, dar dânsul este profesor şi îşi (Discuţii, proteste.) Lăsaţi-mă, vă rog! Deci el îşi profesează meseria, are dreptul să profeseze meseria şi o profesează prin asistenţii săi, că nici nu are timp să o facă şi încasează de acolo, probabil, sute de mii de lei şi se opune ca unii parlamentari să meargă o dată la două luni să facă ceva totuşi în nişte instituţii, pentru a regla şi pentru a coordona activitatea acestor instituţii. (Discuţii, proteste.)

Domnul Oliviu Gherman: Care sunt propunerile dumneavoastră?

Domnul Corneliu Bălan: Dacă se insistă foare mult ca numai această categorie — inginerii — să nu mai aibă dreptul să mai aibă şi alte preocupări, atunci să intervenim ca şi profesorii, şi avocaţii, şi medicii să nu poată profesa, pentru că este incompatibil cu calitatea de parlamentar. De aceea, eu aş propune — dacă tot vă grăbiţi aşa de mult să nu mai dezbatem această problem㠗 să rămânem la propunerea Senatului, şi să se limiteze la una – două societăţi activitatea parlamentarilor, pentru că ei trebuie, totuşi, să ţină legătura cu activitatea în această perioadă de 4 ani, căci după 4 ani se vor întoarce din nou în producţie şi îşi pierd complet capacitatea de a analiza, de a gândi în mod economic într-o unitate economică. Propun deci să rămânem la ceea ce a votat Senatul, la propunerea Senatului.

Domnul Oliviu Gherman: Alte intervenţii? Domnul vicepreşedinte Dan Marţian.

Domnul Marţian Dan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Sunt de acord cu una din aserţiunile domnului deputat Corneliu Bălan şi anume că sunt anumiţi factori, anumiţi redactori care încearcă, mă rog, să acrediteze, să proiecteze o anumită lumină asupra Parlamentului României. Nu cred însă c㠗 şi aici începe diferenţa faţă de domnul Bălan — nu cred că problema ar trebui să fie examinată prin anumite ricoşeuri, prin trimiteri la instituţia prezidenţială, sau la diferite profesiuni. Pentru că nu este drept. Există în acest Parlament şi parlamentari care sunt ingineri de profesie şi lucrează în învăţământ, unii în cercetare. Deci, din punctul acesta de vedere, calea pe care apucăm este o cale care ne duce la o tratare a lucrurilor, care ne va determina să ajungem într-un impas. Eu cred că noi trebuie să plecăm de la ideea că instituţia parlamentară este obiect de atac sistematic de o perioadă de timp în legătură cu aceste chestiuni şi că aceste atacuri sunt partizane rezultă din împrejurarea că, bunăoară, în toate comentariile de presă s-a trecut cu vederea diferenţa de fond între soluţia pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor în această privinţă şi cea pe care a adoptat-o Senatul. Pentru că la Camera Deputaţilor, la art. 7, există un segment de text care instituie incompatibilitate cu calitatea de împuterniciţi mandataţi să prezinte interesele capitalului de stat cu membrii Consiliilor de administraţie ale Fondurilor Proprietăţii de Stat şi Private etc. Toată această chestiune, de mai bine de 2 ani de zile, în mod intenţionat este trecută cu vederea şi de o manieră globală toţi parlamentarii sunt prezentaţi ca nişte oameni stăpâniţi de sentimentele unui câştig nemăsurat, imoral, cuprinşi de aviditate, de realizarea unor interese meschine, pecuniare, oameni care nu ar avea la modul global, sunt trataţi ca oameni care nu ar avea nici un fel de putere, de reacţie, nici un fel de sensibilitate la problemele pe care le cunosc diferitele categorii sociale în perioada de tranziţie. Rog să se înţeleagă faptul că s-a creat, din această chestiune, o problemă politică, o problemă de psihologie socială, o problemă care este instrumentalizată frecvent, tocmai pentru a devaloriza instituţia parlamentară, a o discredita în faţa opiniei publice. în aceste împrejurări şi pentru a promova anumite elemente de decenţă şi de cumpătare, vă propun să fiţi de acord cu formula pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor şi, o dată cu aceasta, să închidem discuţia în această ţară în jurul acestei probleme şi împotriva diferitelor tentaţii de instrumentalizare a ei. (Aplauze.)

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Alte intervenţii. Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Este adevărat, este perfect adevărat că a fi parlamentar, mai ales într-o perioadă de tranziţie, cum este cea pe care o parcurge România astăzi, este un lucru extrem de dificil, este şi onorant, dar şi extrem de dificil sub toate aspectele — morale, politice şi, dacă vreţi, până la urmă, fizice şi financiare. Viaţa de parlamentar, în pofida a ceea ce s-a scris şi se spune în presă nu este uşoară. Nu este neapărat un privilegiu; este un privilegiu de mândrie şi de onoare să fii senator, dar nu înseamnă neapărat că este un privilegiu şi este o sinecură. Eu sunt foarte tânăr, sunt, din acest punct de vedere, în contrapartidă cu ceea ce vreau eu să spun aici, pot să fie colegii mei mai în vârstă, care se apropie de pragul pensionării şi pentru care această activitate parlamentară a fost mult mai greu de dus decât un senator, un parlamentar, un deputat care a avut privilegiul vârstei. Domniile lor au avut, poate, privilegiul experienţei şi al înţelepciunii, dar alţii au avut privilegiul forţei de a rezista acestei presiuni extraordinare, şi fizice, şi morale, care este Parlamentul României. Din sală: La subiect!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu: La subiect, domnule coleg! Acesta este subiectul, nu este alt subiect care să ne preocupe decât a nu crea privilegii false. Să rămânem cu mândria de a fi fost sau de a fi în continuare, probabil, în parlamentul viitor, dar să nu creăm false privilegii care să ne diferenţieze faţă de tot ceea ce înseamnă societate civilă, viaţă politică şi respect faţă de instituţiile statului. Exprim punctul personal de vedere, dar şi al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, de a susţine varianta Camerei Deputaţilor, pentru acest atât de disputat proiect de lege, care are foarte multe elemente, şi pro şi contra.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul senator Emil Tocaci.

Domnul Emil Tocaci: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Acest moment are o importanţă mai mare decât ar putea să rezulte din simplul articol, din simplele compatibilităţi sau incompatibilităţi ale parlamentarilor. Este vorba de prestigiul Parlamentului şi, ca o consecinţă logică imediată, de dezvoltare a democraţiei în ţara românească. Suntem într-o situaţie specială. Dacă această discuţie am purta-o într-o ţară românească aşa cum ar trebui să fie ea şi cum ar fi trebuit să fie şi cum ar fi fost, dacă nu ne lovea o anumită nenorocire, într-o ţară structurată, organizată, cristalizată, aşezată din toate punctele de vedere, discuţia nu avea sens. Discuţia nu avea sens, pentru că această incompatibilitate nu ar fi trebuit să existe. Dar lucrurile nu stau aşa. Suntem într-o situaţie anormală şi, în astfel de situaţii, se impun măsuri excepţionale. Ca urmare, restricţii excepţionale. Nu este vorba doar de prestigiu, cum am spus acum câteva minute şi cum au spus foarte corect alţi antevorbitori. Este vorba de mai mult decât atât. Este vorba de posibilitatea atingerii unui anumit grad de subiectivism, care să influenţeze procesul legislativ atât de dens, atât de alert în ţara românească. Un om care reprezintă interesele unei întreprinderi el nu mai poate fi cu totul obiectiv atunci când votează. în Parlamentul României nu se votează o lege la o jumătate de an, ca în alte parlamente din Vest, ci se votează câteva legi pe săptămână. Ca urmare, domnilor colegi, prezenţa parlamentarilor în alte instituţii decât cele care sunt de natură să prelungească exercitarea profesiunii este nocivă. S-a vorbit aici despre o anumită discriminare profesională între profesori şi ingineri. Nu m-a atins, pentru că sunt, în egală măsură, profesor şi inginer. Deci am dreptul să fiu neutru. Nu este vorba de aşa ceva. Dacă un profesor rămâne la catedră fiindcă timpul îi permite, dacă îi permite, dacă , el nu va avea o activitate de natură să-l facă subiectiv, interesat în faţa unor gesturi legislative. Dacă un medic continuă să opereze o zi sau două pe săptămână, fiind şi parlamentar, prin acest gest el nu devine parte într-un joc la care ar trebui să fie arbitru. Prin urmare, domnilor colegi, atât din motive de imagine, imagine cu consecinţe politice psihilogice, dar, mai mult decât atât, şi din motive de eficienţă şi corectitudine într-un moment de maximă dificultate pentru ţară, cred că se impune să adoptăm varianta Camerei Deputaţilor.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Domnul deputat Vida Iuliu.

Domnul Vida Iuliu: Domnule preşedinte, Domnilor senatori şi deputaţi, Acest articol, cum altfel au accentuat antevorbitorii, scoate în evidenţă un aspect care vizează direct prestanţa şi credibilitatea Parlamentului României. Această credibilitate vizează atât credibilitatea internă, cât şi credibilitatea internaţională. Eu consider şi apreciez că credibilitatea Parlamentului României se bazează, în primul rând, pe atitudinea şi prestanţa individuală a demnitarilor din Parlamentul României şi, pornind de la acest considerent, un senator sau un deputat trebuie să aibă un statut neangajat, care să asigure pentru el o voinţă de activitate în Parlament, neangajată sub formă materială, pecuniară, cum a spus domnul vicepreşedinte Marţian Dan. Angajamentul lui trebuie să fie liber şi numai politic. La ora actuală, eu consider că majoritatea informaţiilor care au apărut în presă sunt justificate şi datorită faptului că unii senatori şi deputaţi s-au angajat în activităţi care le-au asigurat avantaje directe sau indirecte, a diminuat foarte mult credibilitatea, prestanţa şi prestigiul Parlamentului României. De la traficul de influenţă la corupţia politică este numai un pas sau o jumătate de pas. Deci pentru a preîntâmpina aceste aspecte şi, în primul rând, corupţia politică, fiindcă un senator sau un deputat care este angajat pentru un segment de activitate cu aspecte materiale nu-i mai asigură o atitudine corectă în cadrul activităţii de legiferare în Parlamentul României şi este angajat să aibă în vedere, la exprimarea votului său, acest interes pe care-l are, direct sau indirect, într-o activitate oarecare, economico-financiară. Eu, pornind de la acest considerent, susţin varianta Camerei Deputaţilor, care are menirea să îmbunătăţească prestanţa, imaginea şi credibilitatea Parlamentului, atât faţă de societatea românească, precum şi în cadrul relaţiilor internaţionale. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Oliviu Gherman: Are cuvântul domnul deputat Dejeu. Se pregăteşte domnul deputat Varujan Vosganian.

Domnul Gavril Dejeu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, într-adevăr, această problemă este serioasă, însă contextul în care mi se pune mi se pare doar parţial angajat în discuţie. Mie mi se pare că problema aceasta a valorii şi a prestigiului unei instituţii a statului român, care este, în ordinea puterii, prima nu se rezumă la incidenţele derivând din faptul dacă să facă parte sau să nu facă parte cineva din AGA sau din Consiliul de administaţie. Mie mi se pare că la mijloc este vorba de a pune un răspuns la întrebarea: vrem sau nu vrem să facem reformă politico-economică reală şi să ieşim din impasul în care se găseşte România. Dacă vrem, atunci atât Parlamentul, cât şi restul instituţiilor fundamentale ale ţării trebuie aşezate pe picioare absolut sănătoase. Dacă nu vrem, atunci putem să facem compromisuri, cum este acesta ce ni se propune de Senat, dar cu consecinţele previzibile acceptate de noi, românii şi de către acest Parlament, a rămânerii în continuare în zona aceasta de tranziţie permanentă şi fără posibilitatea de a ne impune atât pe plan intern, mai cu seamă pe plan internaţional. A menţine prevederea aceasta care dă posibilitate de alunecare a Parlamentului pe panta corupţiei şi a altor aspecte înseamnă a menţine Parlamentul într-un statut în care valoarea, prestigiul, prestanţa lui ca instituţie, ca una dintre instituţiile principale ale statului să nu poată fi urnită din loc. Aceasta depăşeşte interesele mărunte ale noastre luate individual sau chiar colectiv, faţă de interesele fundamentale pe care vrem să le avem în vedere atunci când afirmăm, în chip răspicat, din punct de vedere politic, că vrem să urnim România din loc. Prin urmare, dacă dorim acest lucru şi dacă există voinţa politică ca, într-adevăr, să facem din România un element dinamic şi evolutiv pe orbita europeană şi internaţională, astfel de măsuri cum sunt prevăzute în textul Senatului nu au ce căuta. Dacă vreţi să rămânem la stadiul la care ne găsim la ora actuală, bâjbâind în întuneric, fără rază de lumină şi să menţinem România în stadiul în care se găseşte, adoptaţi, vă rog, varianta Senatului.

Domnul Oliviu Gherman: Mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Varujan Vosganian. Se pregăteşte domnul deputat Vintilescu.

Domnul Varujan Vosganian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doar câteva cuvinte vreau să adaug la cele spuse de predecesorii mei, puncte de vedere pe care le împărtăşesc. Am consultat legislaţia perioadei interbelice. Legea din 1929, care a fost promovat㠗 pe acea bancă stătea Virgil Madgearu — şi care se referă la activitatea regiilor de stat şi a regiilor mixte, regiile mixte fiind în vocabularul juridic al epocii similare cu societăţile comerciale cu capital de stat de astăzi, se spune răspicat: îPe durata mandatului, membrii Parlamentului nu au dreptul să facă parte din consiliile de administraţie ale regiilor de stat şi ale regiilor mixte". Au fost multe scandaluri economice în epocă. Aţi auzit însă ca aşa ceva să fie legat de numele unor oameni ca Brătianu sau ca Duca? Avem datoria să refacem reperele morale ale oamenilor politici de altădată şi nu se poate face fără un cadru legislativ care să ajute acest lucru. Iată ce se întâmplă în situaţia în care noi nu luăm act de acest lucru: Fondul Proprietăţii de stat este condus de un senator. Activitatea acestei instituţii publice, în raport cu Executivul, ridică grave probleme legate de echilibrul puterilor în stat. Au apărut situaţii în care Guvernul nu a putut să colaboreze, sau nu a putut să impună un punct de vedere, datorită faptului că Fondul Proprietăţii de Stat a fost condus de un parlamentar. Aşadar, dincolo de aspectul moral al problemei, apar chestiuni de natură instituţională care frizează aplicarea principiului puterilor în stat. Aşadar, întru totul de acord cu punctul de vedere al Camerei Deputaţilor şi cu experienţa interbelică ce se dovedeşte bună din acest punct de vedere.

Domnul Oliviu Gherman: Mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Vintilescu. Se pregăteşte domnul deputat Popovici Vasile.

Domnul Teodor Vintilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi parlamentari, în această lume, important este să fii primul, pentru că al doilea nu mai înseamnă nimic. Domnul Vosganian mi-a luat-o înainte. Vreau să vă prezint şi eu aceeaşi problemă, care-şi are rădăcina, de fapt, în această lege a lui Madgearu din 1928 şi care a fost preluată după aceea de Guvernul Roman. Dar cu această ocazie să ştiţi că a fost scos un articol din această lege a lui Madgearu, un articol care spunea foarte frumos: îIncompatibilităţi". E vorba de judecători, e vorba de miniştri, e vorba de parlamentari. Toţi aceştia nu puteau face parte din consiliile de administraţie, adică din AGA. Iacătă cum un singur articol care dispare dă naştere la o altă idee în societatea noastră românească, de care au profitat mai puţin primii, dar următorii la Guvern au profitat foarte bine. Acum e încurcătura mare, pentru că era pregătit pentru cineva şi, după aceea, s-a nimerit pentru ceilalţi. Vă mulţumesc.

Domnul Oliviu Gherman: Mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Vasile Popovici. Se pregăteşte domnul deputat Ion Dinu.

Domnul Vasile Popovici: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş dori şi eu să trecem cât mai repede la vot. Nu doresc să promovăm încă o lege a privilegiilor, deoarece am promovat câteva şi n-aş vrea să le pomenesc pe toate, ca să nu supăr şi stânga, şi dreapta. Amintesc numai Legea nr. 42 care ar trebui abolită şi nu aş dori să urmăm cu alta, în momentul de faţă. De aceea, eu îndrăznesc să cred că cei care au vorbit înaintea mea şi-au reprezentat, într-adevăr, grupurile parlamentare şi că nu au făcut-o numai pentru imaginea politică a grupurilor pe care ei le reprezintă şi sper ca la vot colegii îi vor urma, în momentul când se va trece efectiv la această operaţiune. Sunt evident pentru varianta Camerei Deputaţilor. Grupul parlamentar al Partidului Alianţei Civice a votat întodeauna pentru ca să construim un stat fără privilegii şi aşa vom vota şi acum. Mulţumesc.

Domnul Oliviu Gherman: Mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Dinu. Ultimul vorbitor înscris este domnul senator Senciuc.

Domnul Ion Dinu: Domnule preşedinte, Stimaţi oaspeţi, Stimaţi parlamentari, Etimologic, cuvântul problemă este ceea ce îşi aşteaptă rezolvarea. Problema pentru noi, astăzi, este dacă achiesăm pentru textul Camerei Deputaţilor sau pentru textul Senatului care, spre deosebire de textul Camerei, are două articole: art. 7 şi art. 8. în ceea ce mă priveşte, vreau să mă refer la alin. b) din art. 8 al Senatului. Sunt, de asemenea, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator următoarele funcţii — se spune în art. 8 — şi apoi, în lit. b), funcţiile de conducător executiv, precum şi orice funcţii similare acestora, în orice societate comercială, financiară sau industrială. Problema care se pune, din punctul de vedere al gândirii mele, este următoarea: în alte ţări industrializate, în alte ţări angajate nu în tranziţie, ci în gândirea autentică a unei vieţi democratice, oamenii aceştia care sunt conducători, sau asimilaţii lor sunt marginalizaţi, sunt exceptaţi? Sau, dimpotrivă, contribuţia lor conturează realitatea economică, din anumite puncte de vedere şi consecinţele pentru întreaga proprietate. Nu cunosc prohibiţia aceasta existând într-o ţară precum este America — Statele Unite, precum este Germania, precum este Anglia, Italia, dacă vreţi, şi nu cred că există nici în ţările care au avut acelaşi regim social-politic până mai ieri, precum am avut noi. Nu există asemenea prohibiţie, de pildă, în Cehia; nu există prohibiţia aceasta, după cât pot eu să înţeleg, în Ungaria. Dacă greşesc, pot să fiu corectat; dar nu cred că, prin această prohibiţie, noi putem ajuta dezvoltarea tocmai în această perioadă de tranzit a societăţii. Din această raţiune, înclin pentru varianta Camerei. Un alt element al gândirii mele, evident relativ, o lege este o alcătuire care se dă pentru aplicarea ei în timp. Noi ce facem, domnilor? Rămânem în societatea de tranziţie? Sau trebuie să votăm o lege cu forţa de a rămâne multă vreme de aci încolo, în clipa în care spunem adio la ceea ce noi socotim societate de tranziţie şi intrăm, realmente, într-o societate de trăire autentic democratică. Raţiune pentru care vă rog să binevoiţi a accepta varianta Camerei Deputaţilor, care nu instituie această prohibiţie pe care eu n-am putut-o înţelege.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul senator Senciuc.

Domnul Niculai Senciuc: Domnule preşedinte, întrucât atât poziţia Camerei Deputaţilor, cât şi poziţia Senatului sunt foarte bine cunoscute, problematica şi implicaţiile acestor poziţii, ele au fost reluate şi cu prilejul rediscutării medierii, deci nu se face altceva decât că se redezbat aceste poziţii. în consecinţă, pentru economia de timp, propun sistarea discuţiilor.

Domnul Oliviu Gherman: Deci există o propunere şi, conform regulamentului, trebuie să o supun la vot. Cine este pentru sistarea discuţiilor? Mulţumesc. Imensa majoritate. Aşadar, sistăm discuţiile. Referitor la modul de votare, avându-se în vedere că e o lege organică şi că este foarte greu de făcut o numărare în sală, eu îmi permit să propun — am acest drept — vot nominal. Supun votului dumneavoastră această propunere, care-mi revine de drept. Cine este pentru vot nominal? Mulţumesc. Marea majoritate este pentru vot nominal. împotrivă? Deci vom trece la vot nominal. Supun votului nominal textul Camerei Deputaţilor. Aşadar, votul pentru înseamnă textul Camerei Deputaţilor, vot contra — împotrivă. în condiţiile în care se obţine majoritatea pentru legea organică, nu mai supun votului nominal al doilea text. Dacă nu se obţine, voi supune al doilea text, cu precizarea pentru toţi colegii că respingerea ambelor texte înseamnă un statut al celor două Camere, fără incompatibilităţi. Este bine să avem în vedere acest lucru, fără să influenţez, sub nici o formă, votul. începem cu Camera Deputaţilor. Domnule secretar Putin, aveţi cuvântul.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin: Judeţul Alba Berciu Ion pentru Crişan Eugen pentru Dărămuş Nicolae Octavian pentru

Domnul Oliviu Gherman: Gavaliugov — pentru, a venit.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin: Gavaliugov contra

Domnul Oliviu Gherman: Contra?

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin: Maier Ioan pentru Popa Mircea-Ioan pentru Judeţul Arad Bold Ion contra Hui Ion pentru Jurca Teodor pentru Putin Emil-Livius-Nicolae pentru Roman Emil pentru Tokay Gheorghe pentru ţărnea Marta Nora pentru Judeţul Argeş Drăguţ Dumitru absent Duţă Adrian pentru Jugravu Marin absent Leonăchescu Nicolae pentru Nistor Iulian pentru Piţigoi Barbu pentru Rizescu Sergiu-George pentru Stan Vasile pentru Ursu Doru-Viorel absent Zgondea Gheorghe pentru Judeţul Bacău Bălan Corneliu absent Bibire Ovidiu Genaru pentru Brăneanu Dumitru pentru Corniţă Ion pentru Dan Matei-Agathon absent Moldoveanu Marcel absent Nistor Vasile absent Popa Aron Ioan pentru Postolache Mihăiţă absent Protopopescu Cornel absent Roşca Nicolae absent Judeţul Bihor Bot Octavian absent Feric Emeric absent Floruţa Crăciun absent Moldovan Teodor pentru Rákîczi Ludovic pentru Serac Florian pentru Székely Ervin Zoltán pentru Szilágyi Zsolt absent Şuta Vasile pentru Ţepelea Gabriel absent Bot Octavian pentru Judeţul Bistriţa-Năsăud Catarig Ioan pentru Coc Dorel Alexandru pentru Sîntu Ioan Teodor pentru Sonea Ioan absent Szilágyi Zoltán absent Judeţul Botoşani Afrăsînei Viorica pentru Clocotici Toader pentru Manolescu Tudor pentru Ota Alexandru absent Pintilie Octav absent Simionovici Alexandru absent Teodorescu Mihai absent Judeţul Braşov Bran Vasile pentru Danciu Florea pentru Iuliano Valentin pentru Lepşa Sorin Victor pentru Pica Ioan Victor pentru Pop Horia absent Stoica Emil pentru Tănasie Petru pentru Török Ernest absent Javici Nicolae pentru Judeţul Brăila Băteanu Nicolae pentru Ionescu Smaranda pentru Marcu Neculai Liviu pentru Negoiţă Florin pentru Petre Petrică absent Sassu Alexandru absent Judeţul Buzău Albu Alexandru absent Angelo Ion-Florian absent Mladin Liviu absent Mohora Tudor absent Partal Petre absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Pîslaru Dumitru absent Judeţul Caraş-Severin Enache Dragoş absent Mănescu Miron absent Popescu Mircea pentru Sturza Popovici Cornel pentru Vilău Ioan Adrian absent Judeţul Călăraşi Alecu Aurelian Paul absent Gurău Ioan absent Naidin Petre pentru Nicolae-Văleanu Ivanciu absent Voicu Vasile pentru Judeţul Cluj Ciurtin Costică pentru Creţu Mircea pentru Gavra Ioan absent Kînya-Hamar Alexandru pentru Liţiu Petru pentru Matei Vasile pentru Mátis Eugen absent Neményi Jozsef-Nándor pentru Raţiu Ion pentru Roman Ionel absent Tănasă Ioan pentru Judeţul Constanţa Ciumara Mircea absent Dumitrescu Ioan pentru Gemil Tasin pentru Hristu Ion pentru Ionescu Vasile pentru Joca Romulus Ioan pentru Liţă Mihai pentru Mangiurea Anton-Marin pentru Marinescu Ioan-Sorin pentru Moinescu Dumitru absent Niculescu-Duvăz Bogdan-Nicolae absent Radu Alexandru absent Ruşid Feuzia pentru Judeţul Covasna Birtalan Ákos absent Dragomir Aurel absent Márton Árpád-Francisc pentru Zsigmond Lászlî pentru Judeţul Dâmboviţa Boştinaru Victor absent Constantin Constantin pentru Diaconescu Sorin-Constantin pentru Ghiţă Constantin pentru Patriciu Dan Costache absent Popa Daniela pentru Rădulescu-Zoner Constantin Şerban pentru Vrabie Corneliu-Dan absent Judeţul Dolj Baniţă Petre pentru Berceanu Radu Mircea absent Brezniceanu Alexandru pentru Dobrescu Doru Mihai absent Dragomir Constantin-Romeo pentru Grigoraş Neculai absent Lungu Marin absent Nicu Vintilă absent Panait Mihai pentru Popescu Emil-Teodor absent Şomîcu Simion-Silviu pentru Judeţul Galaţi Arhire Constantin absent Călin Nestor absent Chirilă Trifu pentru Chivu Neculai pentru Danilescu Ion absent Iamandi Ioan Cătălin pentru Iorga Leonida Lari absentă Leonte Mircea absent Lixăndroiu Viorel pentru Judeţul Giurgiu Iuşut Mihai absent Pavel Viorel pentru Priceputu Laurenţiu absent Sârbu Chiriaca pentru Judeţul Gorj Bălăeţ Mitică absent Gheorghe Constantin pentru Golu Mihail absent Gorun Gheorghe pentru Hoară Constantin Emil pentru Mischie Alexandru Nicolae absent Judeţul Harghita András Imre absent Antal István pentru Asztalos Ferenc pentru Borbély Emeric Dumitru pentru Nagy Benedek absent Judeţul Hunedoara Ana Gheorghe pentru Bucur Mihail pentru Fekete Jolt Zoltán pentru Hortopan Ion absent Ifrim Dumitru pentru Şteolea Petru absent Ştirbu Aurel pentru Timiş Ioan pentru Judeţul Ialomiţa Cristea Gheorghe absent

Domnul Oliviu Gherman: Permiteţi-mi, domnu secretar, am convenit ca componenţii — scuzaţi-mă de cacofonie — celor două Comisii economice, domnul Cristea fiind un membru al acestei comisii, componenţii celor două Comisii economice să întrerupă audierile, la sfârşit, şi să fie toţi solicitaţi să-şi exprime votul.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin: Dumitrescu Ion absent Galin-Corini Vlad-Vladimir absent Tarna Gheorghe pentru Judeţul Iaşi Bondariu Ionel pentru Calance Dumitru absent Dănilă Fănică pentru Ioan Petru absent Ionescu Ion pentru Lupu Vasile pentru Roman Gheorghe absent Soroceanu Valentin pentru Stanciu Anghel absent Străchinaru Ioan pentru Trepcea Dan Florin absent Vitcu Dionisie pentru Judeţul Maramureş Bertzi Theodora pentru Brânzei Gheorghe absent Bud Nicolae pentru Dunca Tudor Gavril pentru Filip Niculae absent Man Mircea absent Mazalik Iosif Alfréd absent Popa Gheorghe pentru Tcaciuc Ştefan pentru Judeţul Mehedinţi Drăghiea Nicolae absent Nică Mihail pentru Nicolicea Eugen absent Penescu Victor pentru Tânjală Mihai absent Judeţul Mureş Borbély Ladislau absent Bucur Coriolan absent Burcă Petru pentru Elek Barna pentru Iosif Ovidiu-Valeriu pentru Kerekes Károly pentru Lădariu Lazăr pentru Mureşan Ioan absent Németh Ioan pentru Judeţul Neamţ Bivolaru Ioan absent Burlacu Viorel pentru Dobrescu Smaranda pentru Mardare Constantin pentru Rădulescu Cristian pentru Seniuc Corneliu absent Stancov George-Iulian pentru Vasilescu Valentin pentru Judeţul Olt Argeşanu Valentin pentru Bagdasar Simion pentru Chiostec Mircea pentru Cojocaru Anişoara absentă Gâtan Ilie pentru Ilie Ştefan pentru Popescu Eugen pentru Judeţul Prahova Alexandru Nicolae pentru Dobre Gheorghe pentru Dobrescu Ion pentru Ivănescu Paula Maria pentru Munteanu Mircea Mihai pentru Mureşan Ioan pentru Nica Ilie absent Nicolau Anton absent Opriş Constantin Remus absent Pitca Adrian Constantin pentru Ruse Corneliu Constantin absent Silvaş Mircea-Anton absent Ţurlea Petre pentru Judeţul Satu Mare Pécsi Ferenc absent Pop Ioan pentru Pop Viorel pentru Sălăjean Gheorghe pentru Toduţ Gheorghe absent Varga Attila pentru Judeţul Sălaj Bara Radu-Liviu pentru Jecan Aurel pentru Pop Vasile-Gheorghe-Victor absent Vida Iuliu pentru Judeţul Sibiu Dejeu Gavril absent Frunzescu Daniel absent Luca Raymond absent Radu Tudor contra Teodoriu Bujor-Bogdan absent Tobă Francisc absent Wittstock Eberhard-Wolfgang pentru Judeţul Suceava Babiaş Iohan-Peter absent Bratu Emilian pentru Chiriac Mihai pentru Constantinescu Toader pentru Costin Anatolie pentru Ghilea Sabin absent Lazar Nicolai pentru Mândroviceanu Vasile absent Monoranu Corneliu pentru Munteanu Viorel absent Potolincă Vasile pentru Judeţul Teleorman Berechet Constantin absent Calotă Floarea pentru Cristea Vasile pentru Dumitriu Marian pentru Olteanu Mihail pentru Pantiş Sorin absent Videanu Adriean absent Judeţul Timiş Bárányi Francisc absent Boroş Emil pentru Gabor Romulus absent Dugulescu Petru pentru Gvozdenovici Slavomir absent Ivanciov Carol Matei absent Munteanu Vasile Dorin absent Popovici Vasile pentru Rusu Horia Mircea absent Stănescu George absent Tabără Valeriu absent Vintilescu Teodor pentru Judeţul Tulcea Antonescu George Crin Laurenţiu absent Lazia Ion pentru Nicola Ilie pentru Suhov Petru absent Verbina Dan pentru Judeţul Vaslui Alexandrache Georgică pentru Buzatu Dumitru absent Costin Ioan pentru Dan Marţian pentru Ioniţă Mihnea-Tudor absent Marcu Grigore pentru Ştirbu Georgeta pentru Judeţul Vâlcea Baciu Severin absent Câutiş Gheorghe absent Diaconescu Daniel Mircea absent Istrate Rada absentă Răban Grigore pentru Rotaru Constantin absent Judeţul Vrancea Anastasiu Călin-Emil absent Popescu Aurelian-Octavian pentru Severin Adrian absent Tudorachi Spiridon pentru Udrea Florian absent Veber Laurenţiu Felician Doru absent Municipiul Bucureşti Athanasiu Alexandru absent Avramescu Constantin Gheorghe la comisie Babiuc Victor absent Brahaş (Viţu Ionel) Cornel absent Cazimir Ştefan pentru Cerveni Niculae absent Costache Daniel George absent Cunescu Sergiu pentru Diaconescu Ion pentru Dinu Ion pentru Dobrescu Răsvan absent Duţu Ion absent Furo Iuliu Ioan pentru Iliescu Agata Maria (Nicolau) pentru Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Nicolae-Vasile-Constantin pentru Marinescu Bogdan absent Marinescu Ioan pentru Muşetescu Ovidiu Tiberiu absent Năstase Adrian pentru Pascu Horia-Radu pentru Pavlu Mircea absent Părăluţă Mihail pentru Porojan Mircea pentru Răducanu Gheorghe absent Roman Petre absent Sălcudeanu Petre absent Tănase Stelian absent Teculescu Constantin absent Vosganian Varujan pentru Weber Otto-Ernest pentru Sectorul Agricol Ilfov Comănescu Gheorghe pentru Fiţion Gheorghe pentru Ivanovici Constantin pentru Păunescu Costel pentru Reiau lista. Judeţul Argeş Drăguţ Dumitru pentru Jugravu Marin absent Ursu Doru-Viorel absent Judeţul Bacău Bălan Corneliu absent Moldoveanu Marcel absent Dan Matei-Agathon absent Nistor Vasile absent Postolache Mihăiţă absent Protopopescu Cornel absent Roşca Nicolae absent Judeţul Bihor Feric Emeric absent Floruţa Crăciun absent Szilágyi Zsolt pentru Ţepelea Gabriel absent Judeţul Bistriţa-Năsăud Sonea Ioan absent Szilágyi Zoltán absent Judeţul Botoşani Ota Alexandru pentru Pintilie Octav pentru Simionovici Alexandru pentru Teodorescu Mihai absent Judeţul Braşov Pop Horia pentru Török Ernest absent Judeţul Brăila Marcu Neculai Liviu absent Petre Petrică absent Sassu Alexandru absent Judeţul Buzău Albu Alexandru la comisie

Domnul Oliviu Gherman: Nu, Comisiile economice vor fi citite la sfârşit, din ambele Camere.

Domnul Emil-Livius Nicolae-Putin: Angelo Ion-Florian absent Mladin Liviu pentru Mohora Tudor absent Partal Petre absent Petrescu Ovidiu Cameliu la Comisia economică Pîslaru Dumitru absent Judeţul Caraş-Severin Enache Dragoş absent Mănescu Miron absent Vilău Ioan Adrian absent Judeţul Călăraşi Gurău Ioan pentru Nicolae-Văleanu Ivanciu absent Judeţul Cluj Gavra Ioan absent Mátis Eugen absent Roman Ionel absent Judeţul Constanţa Ciumara Mircea absent Moinescu Dumitru absent Niculescu-Duvăz Bogdan-Nicolae absent Radu Alexandru Dumitru absent Judeţul Covasna Birtalan Ákos absent Dragomir Aurel pentru Judeţul Dâmboviţa Boştinaru Victor absent Vrabie Corneliu-Dan absent Judeţul Dolj Berceanu Radu Mircea absent Dobrescu Doru absent Grigoraş Neculai la comisie Lungu Marin absent Nicu Vintilă absent Popescu Emil-Teodor absent Judeţul Galaţi Arhire Constantin absent Călin Nestor pentru Danilescu Ion pentru Iorga Leonida Lari absentă Leonte Mircea absent Judeţul Botoşani Teodorescu Mihai pentru Judeţul Cluj Gavra Ioan contra Judeţul Giurgiu Iuşut Mihail absent Priceputu Laurenţiu absent Judeţul Gorj Bălăeţ Mitică pentru Golu Mihail absent Mischie Nicolae Alexandru absent Judeţul Harghita András Imre absent Judeţul Hunedoara Hortopan Ion absent Şteolea Petru pentru Judeţul Ialomiţa Cristea Gheorghe absent Dumitrescu Ion absent Galin-Corini Vlad-Vladimir absent Judeţul Iaşi Calance Dumitru absent Ioan Petru absent Stanciu Anghel absent Trepcea Dan Florin absent Judeţul Maramureş Brânzei Gheorghe absent Filip Nicolae absent Man Mircea absent Mazalik Iosif Alfréd pentru Judeţul Mehedinţi Drăghiea Nicolae absent Nicolicea Eugen absent Tânjală Mihai absent Judeţul Mureş Borbély Ladislau absent Bucur Coriolan pentru Burcă Petru absent Iosif Ovidiu-Valeriu absent Mureşan Ioan absent Judeţul Neamţ Bivolaru Ioan absent Seniuc Corneliu absent Judeţul Olt Cojocaru Anişoara pentru Judeţul Prahova Nica Ilie pentru Nicolau Anton absent Opriş Constantin Remus pentru Ruse Corneliu pentru Silvaş Mircea-Anton absent Judeţul Satu Mare Pécsi Ferenc absent Toduţ Gheorghe absent Judeţul Sălaj Pop Vasile-Gheorghe-Victor absent Judeţul Sibiu Frunzescu Daniel absent Luca Raymond absent Teodoriu Bujor-Bogdan absent Tobă Francisc absent Dejeu Gavril pentru Judeţul Suceava Babiaş Iohan-Peter absent Mândroviceanu Vasile absent Munteanu Viorel absent Judeţul Teleorman Berechet Constantin absent Pantiş Sorin absent Videanu Adriean absent Judeţul Timiş Bárányi Francisc absent Dabu Romulus absent Gvozdenovici Slavomir absent Ivanciov Carol Matei absent Munteanu Vasile Dorin absent Rusu Horia Mircea absent Stănescu George pentru Tabără Valeriu absent Judeţul Tulcea Antonescu George Crin Laurenţiu absent Suhov Petru contra Judeţul Vaslui Buzatu Dumitru absent Costin Ioan absent Ioniţă Mihnea Tudor absent Judeţul Vâlcea Baciu Severin absent Câutiş Gheorghe pentru Diaconescu Daniel Mircea pentru Istrate Rada pentru Rotaru Constantin pentru Judeţul Vrancea Anastasiu Călin-Emil absent Udrea Florian absent Veber Laurenţiu Felician Doru absent Municipiul Bucureşti Athanasiu Alexandru absent Avramescu Constantin Gheorghe absent Babiuc Victor absent Brahaş (Viţu Ionel) Cornel absent Cerveni Niculae absent Costache Daniel George absent Dobrescu Răsvan absent Duţu Ion absent Ionescu Constantin absent Marinescu Bogdan pentru Muşetescu Ovidiu Tiberiu absent Năstase Adrian absent Pavlu Mircea pentru Răducanu Gheorghe absent Roman Petre absent Sălcudeanu Petre pentru Tănase Stelian absent Teculescu Constantin absent Ursu Doru-Viorel pentru Dacă mai este cineva? Ţepelea Gabriel pentru

Domnul Oliviu Gherman: Trecem acum la Senat, apoi chemăm Comisiile economice. Aveţi cuvântul, domnule secretar Matetovici.

Domnul Mihai Matetovici: Judeţul Alba Incze Tiberiu Stefan pentru Negruţiu Emil absent Pustai Dumitru absent Judeţul Arad Alexandru Ioan absent Creţu Ioan pentru Hosszú Zoltán contra Judeţul Argeş Baltazar Constantin-Radu pentru Paleologu Alexandru absent Rizescu Gheorghe absent Simionescu Constantin absent Judeţul Bacău Aichimoaie Ionel absent Darie Simion absent Moiceanu Constantin pentru Opriş Octavian absent Vasile Radu pentru Judeţul Bihor Bădiceanu Nistor pentru Csapî Iosif pentru Ignat Florica Doina pentru Mancia Mircea contra Judeţul Bistriţa-Năsăud Ilişiu Viorel pentru Scurtu Emil contra Judeţul Botoşani Mocanu Dumitru absent Moldovan Constantin absent Zăiceanu Constantin absent Judeţul Braşov Câncescu Aristotel Adrian pentru Secară Gheorghe pentru Lupu Ioan absent Gabrielescu Valentin Corneliu absent Judeţul Brăila Broscăţeanu Ioan absent Matetovici Mihai pentru Tulpan Dan pentru Judeţul Buzău Petrescu Mihai absent Pop Ioan Constantin pentru Judeţul Caraş-Severin David Ştefan absent Popescu-Necşeşti Adrian-Dumitru pentru Judeţul Călăraşi Tărăcilă Doru-Ioan absent Velicu Florin absent Judeţul Cluj Boilă Matei pentru Buchwald Petre-Constantin pentru Moţiu Adrian Ovidiu absent Suian Valer pentru Todea Ioan contra Judeţul Constanţa Cârciumaru Ion pentru Coja Ion absent Turlacu Ioan pentru Dumitraşcu Gheorghe absent Ivan Sabin absent Judeţul Covasna Kozsokár Gábor absent Magyari Lajos pentru Judeţul Dâmboviţa Dima Emil absent Iurcu Mihail absent Judeţul Dolj Gherman Oliviu pentru Ionescu Gheorghe absent Păunescu Adrian absent Predescu Ion absent Potcoavă Andrei pentru Judeţul Galaţi Călueanu Dumitru absent Gheorghiu Costel pentru Plătică-Vidovici Ilie absent Secară Florică pentru Judeţul Giurgiu Popescu Dragomir pentru Predilă Marin pentru Judeţul Gorj Bică Ion pentru Mocioi Ion absent Văcaru Vasile absent Judeţul Harghita Hajdú Menyhért-Gábor pentru Verestîy Attila absent Judeţul Hunedoara Diniş Ion absent Muntean Octavian pentru Vladislav Tiberiu pentru Judeţul Ialomiţa Sava Constantin pentru Stoicescu Victor absent Judeţul Iaşi Manea Ioan pentru Solcanu Ion absent Strâmbu Vasile absent Vasiliu Constantin-Dan absent Vonica Romul Petru pentru Judeţul Maramureş Ardelean Teodor pentru Botiş-Griguţă Augustin absent Glodean Voicu Valentin pentru Judeţul Mehedinţi Buracu Mihail pentru Dedu Stelian absent Judeţul Mureş Ceontea Radu pentru Frunda Gheorghe absent Joarză Ioan absent Markî Béla pentru Judeţul Neamţ Buruiană Florin absent Momanu Valeriu absent Timofte Alexandru-Radu absent Vornicu-Nichifor Sorin-Adrian absent Judeţul Olt Păunescu Teiu absent Popescu Ioan-Paul pentru Morlova Florea absent Judeţul Prahova Apostolache Victor absent Mocuţa Traian Ştefan pentru Popa Dimitrie pentru Popescu Dan-Mircea absent Popovici Alexandru absent Judeţul Satu Mare Sălăgean Viorel absent Szabî Károly Ferenc pentru Vetişanu Vasile absent Judeţul Sălaj Crecan Augustin absent Sereş Deneş pentru Judeţul Sibiu Manolescu Apolzan Nicolae absent ţugulea Andrei absent Vâlcu Mircea absent Judeţul Suceava Nistor Mihai pentru Dumitrescu Cristian Sorin pentru Senciuc Niculai pentru Ţeţu Maria Matilda pentru Judeţul Teleorman Sîrbu Adrian pentru Culcea Ion absent Vasile Dumitru pentru Judeţul Timiş Marcu Ion absent Otiman Păun Ion absent Rădulescu-Botică Florin absent Tăvală Tănase-Pavel pentru Judeţul Tulcea Preda Elena absentă Judeţul Vaslui Grigore Gigel absent Pipa Vasile absent Popa N. Virgil absent Judeţul Vâlcea Marin Dan Stelian absent Răboacă Gheorghe absent Săndulescu Şerban absent Judeţul Vrancea Cătuneanu Gheorghe pentru Nicolaescu Sergiu Florin absent Municipiul Bucureşti Bărbuş Ioan pentru Boulescu Mircea absent Dumitrescu Constantin-Ticu pentru Lazăr Petru Dan absent Lup Ioan absent Mincu Iulian absent Ninosu Petre pentru Tatu Neculai Simeon absent Popa Ştefan (Augustin Doinaş) absent Popescu Ovidiu-Corneliu absent Cerăceanu Dumitru Mugurel pentru Tocaci Emil pentru Vadim Tudor Corneliu absent Sectorul Agricol Ilfov Neagu Victor absent Radof Ştefan pentru Reiau lista cu cei care n-au votat. Pustai Dumitru absent Paleologu Alexandru absent Rizescu Gheorghe absent Simionescu Constantin absent Aichimoaie Ionel absent Darie Simion absent Opriş Octavian absent Scurtu Emil contra Mocanu Dumitru absent Moldovan Constantin absent Zăiceanu Constantin absent Lupu Ioan absent Gabrielescu Valentin Corneliu absent Broscăţeanu Ioan absent Petrescu Mihai absent David Ştefan absent Tărăcilă Doru-Ioan absent Velicu Florin absent Moţiu Adrian Ovidiu absent Coja Ion absent Dumitraşcu Gheorghe pentru Savin Ivan pentru Kozsokár Gábor absent Dima Emil absent Iurcu Mihail absent Ionescu Gheorghe absent Păunescu Adrian absent Predescu Ion absent Călueanu Dumitru absent Plătică-Vidovici Ilie absent Mocioi Ion absent Văcaru Vasile absent Verestîy Attila absent Diniş Ion absent Stoicescu Victor absent Solcanu Ion pentru Strâmbu Vasile absent Vasiliu Constantin-Dan absent Botiş-Griguţă Augustin absent Dedu Stelian absent Frunda Gheorghe absent Joarză Ioan absent Buruiană Florin absent Momanu Valeriu absent Timofte Alexandru-Radu absent Vornicu-Nichifor Sorin-Adrian pentru Păunescu Teiu absent Morlova Florea absent Apostolache Victor absent Popescu Dan-Mircea absent Popovici Alexandru absent Sălăgean Viorel absent Vetişanu Vasile absent Crecan Augustin absent Manolescu Apolzan Nicolae absent ţugulea Andrei absent Vâlcu Mircea pentru Culcea Ion absent Marcu Ion absent Otiman Păun Ion absent Rădulescu-Botică Florin absent Preda Elena absentă Grigore Gigel absent Pipa Vasile absent Popa N. Virgil absent Marin Dan Stelian absent Răboacă Gheorghe absent Săndulescu Şerban absent Nicolaescu Sergiu Florin absent Boulescu Mircea absent Lazăr Dan Petru absent Lup Ioan pentru Mincu Iulian absent Tatu Neculai Simeon absent Popa Ştefan (Augustin Doinaş) absent Popescu Ovidiu-Corneliu absent Vadim Tudor Corneliu absent Neagu Victor absent

Domnul Oliviu Gherman: Au mai venit la Camera Deputaţilor. Vă rog să citiţi.

Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin: Judeţul Constanţa Ciumara Mircea pentru Judeţul Sibiu Tobă Francisc pentru Judeţul Călăraşi Alecu Aurelian Paul pentru Judeţul Teleorman Videanu Adriean pentru Judeţul Bistriţa-Năsăud Szilágyi Zoltán pentru

Domnul Oliviu Gherman: Urmează să vină Comisiile economice în câteva minute. Aşteptăm Comisiile economice care au audieri. Imediat urmează Comisiile economice, după care vă prezentăm rezultatul final. Rog Comisia economică să se prezinte pentru vot. Deşi punctul de vedere este foarte clar, nu există nici un dubiu, dar, conform celor convenite, sunt invitaţi să voteze. Din sală: Să-i cheme cineva!

Domnul Oliviu Gherman: Doamnelor şi domnilor, Pentru a nu menţine acest suspans, întrucât există un vot care este explicit şi anume 205 voturi pentru la Camera Deputaţilor şi 75 de voturi pentru la Senat, deci în total 280 voturi pentru, aceasta este majoritatea corespunzătoare legii organice, deci a fost adoptat textul Camerei Deputaţilor şi propun să trecem mai departe. (Aplauze.) Urmează articole care sunt articole tehnice. Vă propun ca până la ultimul articol, deoarece toate celelalte nu implică nimic deosebit, până la ultimul articol să numărăm voturile împotrivă faţă de cei care s-au exprimat deja prin votul nominal. La art. 15 este vorba de renumerotare obligatorie şi anume conform hotărârii de a se adopta textul Camerei Deputaţilor. Prin urmare, în loc de art. 14, cum e trecut la Senat, art. 13. Cine este împotriva textului Camerei Deputaţilor? Nu sunt voturi. Abţineri? Nu sunt. Deci, cu unanimitate de voturi. Menţionez că în cazul precedent au fost 280 de voturi pentru şi 10 voturi împotrivă. Deci cu majoritatea celor 290 prezenţi a fost adoptat art. 15 în varianta Camerei Deputaţilor. Art. 21, respectiv 22, cele două texte diferă doar din punct de vedere estetic. Este textul Camerei î în timpul mandatului ", la Senat este î pe durata mandatului "; î deputatul sau — aşa cum este corect de reţinut — nu este cumulativ , se află în exerciţiu, este purtător al autorităţii publice ". Pentru că am dreptul să supun la vot oricare dintre cele două texte, mie părându-mi-se că textul Senatului este mai potrivit, supun votului dumneavoastră textul Senatului al art. 22, care devine art. 21, dacă nu există comentarii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitatea celor 290 de voturi acordate în timpul votului nominal, a fost adoptat textul Senatului. Pentru art. 24 de la Cameră, respectiv 26 de la Senat, deosebirea constă în faptul că la Cameră se spune: î deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare ", iar la Senat se spune: î grupuri parlamentare politice ". Conform Constituţiei, după ştirea mea nu există obligativitatea unei structuri politice, dar domnul deputat , sunteţi de acord cu acest punct de vedere?

Domnul Ştefan Cazimir: Da, sunt de acord.

Domnul Oliviu Gherman: Deci, pentru art. 24 de la Cameră, 26 de la Senat, voi supune votului textul Camerei, ca să se ştie ce se votează. Avem două texte care constituie soluţie alternativă, deoarece în textul Senatului cele 3 puncte care sunt suplimentare se referă la senatori şi deputaţi independenţi. Or, noi, votând un text în care în textul Camerei nu este introdus termenul: î politic ", automat textele 4, 5, 6 de la Senat devin superflue, deci ele vin să Vă rog să fiţi atenţi, ca să ştim ce votăm. Textele 4, 5 şi 6 de la Senat au fost introduse pentru a stabili statutul deputaţilor şi senatorilor independenţi, deoarece în textul Senatului era introdus cuvântul îpolitice", în care s-a căzut de acord că este un text care nu poate să intre în prevederile constituţionale. Deci supun votului dumneavoastră alternativa Camerei şi, dacă votul este majoritar împotrivă, voi supune alternativa Senatului. Cine este pentru varianta 24, a Camerei? Majoritatea este pentru. împotrivă? 3 4 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat textul art. 24, respectiv 26 de la Senat, în varianta Camerei. Art. 25, respectiv 27. Aici este o diferenţă substanţială. Există puncte de vedere? Urmează un text destul de sensibil. Art. 25 al Camerei spune aşa: îîn scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, deputaţilor şi senatorilor li se alocă lunar o sumă forfetară din bugetul fiecărei Camere, după caz, reprezentând 100 % din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau senatorului, în limitele sumei prevăzute la alin. 1 pentru fiecare parlamentar. Deputaţii şi senatorii îşi pot organiza separat sau prin asociere birouri parlamentare în circumscripţiile în care au fost aleşi. Consiliile locale şi consiliile judeţene asigură spaţiile şi dotarea acestora cu mobilierul necesar în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.". La Senat este textul mai scurt: îîn scopul exercitării mandatului, în circumscripţiile electorale se organizează birouri parlamentare ale deputaţilor şi birouri senatoriale, în condiţiile prevăzute de lege şi de regulamentul fiecărei Camere.". Există puncte de vedere? Domnul vicepreşedinte Suian. Dacă mai există alţi vorbitori, îi rog să se înscrie.

Domnul Valer Suian: Domnule preşedinte, Distinşi colegi deputaţi, Distinşi colegi senatori, Noi asistăm acum la aducerea la zi a unui proiect de lege promovat cu mult timp înainte de Camera Deputaţilor, a fost dezbătut mai târziu la Senat, iar medierea s-a făcut, de asemenea, mult mai târziu în raport cu cele două momente ale adoptării în cele două Camere. Desigur, de atunci au intervenit schimbări în reglementările legale în vigoare şi am în vedere, în speţă, modificările la Legea nr. 53 şi în hotărâri ale celor două Camere, în speţă ale Camerei Deputaţilor, care au permis rezolvarea unei probleme aceea a suportării cheltuielilor pentru Birourile parlamentare, care nu era soluţionată în momentul în care a fost aprobat de către Cameră acest proiect de lege. Practic, prevederea pe care o găsim în textul Camerei este deja în vigoare în Legea nr. 53 şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor, motiv pentru care neexistând o chestiune de vid legislativ în această materie — după cum bine ştiţi cu toţii, dumneavoastră, domnilor deputaţi — ba existând şi corectivul unei flexibilităţi mai accentuate date de reglementările interne pe care Camera — respectiv, Senatul — le pot elabora în modul de funcţionare a acestor birouri şi a decontărilor respective, eu apreciez că fiind acoperite acele necesităţi stringente ce nu erau rezolvate atunci când Camera a adoptat pentru prima dată proiectul de statut, eu cred că textul adoptat în final de Senat şi care ţine seama de realitatea legislativă prezentă este mult mai flexibil şi acoperitor pentru toate situaţiile care interesează deopotrivă şi Camera, şi Senatul şi eu v-aş propune să fiţi de acord de data aceasta cu textul Senatului.

Domnul Oliviu Gherman: Pentru precizare, menţionez că art. 26, 27 constituie corp comun cu art. 25. Domnul deputat Munteanu Mircea.

Domnul Mircea Mihai Munteanu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Doamnelor şi domnilor invitaţi, Nu pot să nu recunosc justeţea celor afirmate de domnul vicepreşedinte al Senatului, domnul Suian, că între timp legislaţia noastră a punctat precizări privind şi problema care face obiectul la care ne referim. Eu vreau să vă aduc aminte c㠗 este bine sau rău, nu-mi permit să comentez aceasta — Constituţia prevede o deplină egalitate între cele două Camere ale Parlamentului. în consecinţă şi regimul membrilor acestor Camere, senatori şi deputaţi, trebuie să fie identic. Nu aş avea nimic împotriva acestei formulări mai elastice — aşa cum foarte bine a subliniat-o domnul vicepreşedinte al Senatului — care lasă libertate Regulamentelor celor două Camere în a preciza maniera de decontare toate aceste amănunte de natură administrativ-financiară. Dar ceea ce vreau să subliniez este că această măsură trebuie să fie unitară şi, în consecinţă, acceptarea formulării propuse de Senat implică identitatea celor două prevederi în cele două regulamente. Altminteri, mi se pare că ceea ce precizează fără echivoc textul propus de Camera Deputaţilor ne scuteşte de dificultatea — dacă vreţi — de a umbla la un regulament aprobat care are valoare de lege – după cum prea bine ştiţi că prevede Constituţia. Sunt argumente pentru care mi se pare mai potrivit — fără să-i supăr absolut deloc pe colegii noştri senatori — mai indicat, mai pragmatic textul propus de Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Domnul senator Emil Tocaci.

Domnul Emil Tocaci: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Doamnelor, îmi pare rău că trebuie să fiu într-o situaţie de diferenţă mare, diametral opusă, faţă de antevorbitorul meu. Domnilor colegi, Este adevărat că Senatul şi Camera au atribuţii egale, că poziţia de senator este egală cu poziţia de deputat. Nu există o identitate şi nu trebuie să existe. în primul rând, numărul este diferit; iată o diferenţă pe care tot Constituţia o stabileşte. Nu suntem în număr egal şi această afirmaţie este foarte greu de contestat. în al doilea rând, nu este deloc firesc ca una din Camere — oricare ar fi ea — să impună o anumită conduită celeilalte Camere. Din moment ce se lasă libertatea fiecărei Camere de a merge pe drumul său, se respectă, întâi de toate, un principiu elementar democratic şi, în al doilea rând — pragmatic vorbind — este mult mai bine. S-ar putea ca un anumit sistem la una din Camere să dea rezultate bune şi acelaşi sistem să nu dea rezultate bune la cealaltă Cameră. Prin regulament, Camera la care rezultatele sunt proaste îşi poate schimba prevederile în cauză. Această rigiditate pe care o impune legea, este total contraindicată. Aproape toţi senatorii — dar aproape toţi — nu sunt de părere că le este comod şi propriu modul în care a procedat Camera, fără ca prin acest punct de vedere să dezavueze într-un fel Camera. Camera este perfect liberă să procedeze cum vrea. Senatul trebuie să fie la fel de liber, iar o lege încorsetantă care, de fapt, anulează regulamentele nu poate fi o lege bună şi oricum nu este o lege democrată. Nu trebuie să se facă confuzie între lege şi regulament. Argumentul potrivit căruia toţi avem un regulament, în primul rând că nu stă îîn picioare", deoarece nu este chiar aşa de greu să schimbi un regulament. în al doilea rând, daţi-mi voie să vă spun că este în favoarea noastră. Păi şi noi senatorii avem un regulament. Şi în acest regulament al nostru se prevede situaţia care este. Domnilor colegi, Eu cred că formularea potrivit căreia fiecare Cameră îşi alege această manieră de a proceda în ordinea de idei este cu totul superioară şi nu văd de ce, logic, s-ar putea cineva opune. Se nasc câteva ipoteze pe care eu nu vreau să le formulez. Anumite diferenţe ar putea apare, poate ca jenante şi pentru ca între Camere să nu existe astfel de diferenţe, să se impună unei Camere să procedeze ca cealaltă Cameră. Din sală: Constituţia impune.

Domnul Emil Tocaci: Constituţia nu impune decât egalitatea în atribuţii, nu identitatea de procedură. Atunci, dacă vorbim mereu de Constituţie şi identitate, perfect. Să existe 143 de deputaţi, fiindcă tot atâţia senatori există, sau invers: să crească numărul senatorilor pentru a deveni egal cu cel al deputaţilor. Din sală: Să mai facem o Cameră.

Domnul Emil Tocaci: Domnilor colegi, Diferenţe de atribuţii şi compatibilităţi şi abilitări nu există, asta am spus-o; senatorul este identic cu deputatul. Am spus-o şi o repet, dar asta nu înseamnă că anumite detalii de procedură trebuie să se confunde. Prin urmare, domnilor colegi, varianta Senatului este cu mult superioară şi ar fi o mare eroare să obligaţi Senatul la un anumit procedeu care îi este impropriu şi nefavorabil, cel puţin aşa apreciază el, folosind numai numărul dumneavoastră superior.

Domnul Oliviu Gherman: Are cuvântul domnul deputat Ion Dinu, după care se pregăteşte domnul senator Gheorghe Dumitraşcu. Nu aş vrea să-mi permit să fiu maliţios, dar cred că tema discuţiei este capra vecinului.

Domnul Ion Dinu: Domnule preşedinte, Nu ştiu, dar probabil că aveţi o intuiţie. Referindu-vă la capra vecinului, înseamnă că eu — deputat fiind — mă voi referi la textul propus de Senat. Cam asta vreţi să înţelegeţi. Este, într-adevăr, o exigenţă. îi asigur pe domnii parlamentari senatori că nu este altceva decât o onestă exigenţă în ceea ce priveşte exprimarea textului propus de către senatori. în esenţă, să nu vă surprindă, dar îl găsesc foarte bine gândit. Iată textul care se propune şi unde cer rectificarea lui, mai exact, apreciaţi: îîn scopul exercitării mandatului, în circumscripţiile electorale se organizează birouri parlamentare ale deputaţilor — deci avem o categorie de birouri parlamentare ale deputaţilor — şi birouri senatoriale". Acestea nu sunt tot parlamentare? Cum? Avem două categorii? Birouri parlamentare ale deputaţilor şi birouri senatoriale fără îparlamentare"? Nu, nu este potrivit, şi atunci propun următoarea exprimare: îîn scopul exercitării mandatului, în circumscripţiile electorale se organizează birouri parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor", în condiţiile respective.

Domnul Gheorghe Dumitraşcu (din sală): Chiar împreună.

Domnul Ion Dinu: Păi, nu avem două categorii. Unii cu birouri parlamentare de deputaţi, altele fără îparlamentare", senatorii. Aşa că, domnule preşedinte de şedinţă, dumneavoastră aţi intuit că vreau să spun ceva.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc foarte mult. Are cuvântul domnul senator Dumitraşcu Gheorghe. Se pregăteşte domnul senator Ioan Creţu. Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Dumitraşcu: Nu vreau să pară intervenţia mea altceva decât este, dar în faţa acestei prese, eu declar următoarele. Singurii bani, care nu sunt bani şi pe care noi senatorii punem mâna, sunt bonurile de benzină. Altfel, senatorii nu au nici un ban, nu umblă cu nici un ban, totul se plăteşte, se realizează de Senat, prin Senat, prin acte. Domnilor ziarişti, Dacă aţi judeca dumneavoastră, de partea cui aţi fi? (Vociferări, rumoare, discuţii.) Aha! Aha! Aha! Atunci de ce ne siliţi să umblăm noi cu bani?! Nu vrem să umblăm cu bani. (Vociferări, discuţii.) Din sală: Nu despre asta este vorba.

Domnul Gheorghe Dumitraşcu: Acesta este. Nu. Nu. Cheltuielile noastre nu sunt mai mari, sunt aceleaşi cheltuieli, la urma urmei. Mai este o problemă. Acest sistem al Senatului vedeţi că nu ştiţi să ascultaţi? Pentru că sunteţi mulţi, nu ştiţi să ascultaţi. (Vociferări, discuţii, rumoare.) Da, da, da. Nu uitaţi că noi avem de 6 ani cabinete senatoriale. Cabinetul parlamentar este necesar pentru deputaţi — absolut necesar — şi funcţionează de vreun an, un an şi jumătate, doi ani. Este bine că există, este bine aşa cum este. Dar nu ne siliţi şi pe noi să ne aliniem la modul în care deputaţii îşi rezolvă problemele în teritoriu. Nu fac trimitere la număr, nu fac trimitere la numărul de oameni care au trimis senatori şi deputaţi aici. Nu fac trimitere, nici nu mă gândesc, la faptul că unul are mai mult, altul are mai puţin în legătură cu cheltuielile cabinetului parlamentar. Cât sunt senator nu vreau să umblu cu bani. Cu banii statului să umble clar organismele pe care le avem în cadrul Senatului. De ce să umblu eu cu bani? Nu vreau să existe nici un pic de suspiciune. Eu nu spun că asupra deputaţilor atârn㠗 Doamne iartă-mă! — suspiciunea, dar ea poate veni de vreme ce există atâtea organisme. Aşadar puteţi, sigur şi chestiunea cu hotelul, cu milionul sau cu 700.000 sau cu 800.000, deşi s-ar putea să fie mai bine decât este, dar încă o dată vă spun că procedeul Senatului este mai corect; acela că noi nu avem de a face cu banii. Noi nu umblăm cu bani, toate lucrurile se rezolvă pe altă cale şi eu nu vreau să mă supun — cât timp mai sunt aici — unui sistem care mă obligă să fac contabilitate şi mă obligă să fac artificii; eu care nu mă pricep. Sau, poate, să tocmesc şi un contabil; sau un şef de birou financiar al cabinetului senatorial. Aţi observat că eu nu am avut intenţia să supăr pe nimeni. S-au supărat cei care aşa ca să mă exprim şi nu mă mai exprim. Eu propun să rămânem fiecare la treburile noastre. Nu există nici o incompatibilitate. Suntem două corpuri parlamentare care nu sunt identice şi regimul nu este acelaşi. în plus, există o vechime care s-a dovedit viabilă. De ce acum, la sfârşit de legislatură, ne cereţi schimbarea acestui sistem? De ce am hotărî noi pentru cei care vin peste 6 luni sau peste 5 luni?! Este inutilă această discuţie — după părerea mea — în care m-am angrenat şi eu şi îmi cer scuze.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul senator Ioan Creţu. Se pregăteşte domnul deputat Ion Dobrescu.

Domnul Ioan Creţu: Domnule preşedinte, Domnule vicepreşedinte, Stimaţi invitaţi, Stimate colege, Stimaţi colegi, Eu sunt de meserie medic primar chirurg şi nu mă pricep prea bine la problemele financiar-contabile. Părerea mea modestă ca senator este că, dacă vrea Camera Deputaţilor să meargă pe sistemul ei şi Senatul pe sistemul lui, să dăm această posibilitate ca fiecare să-şi stabilească prin regulamentele proprii, să stabilească modul de finanţare a acestor birouri senatoriale. De acord cu antevorbitorii mei din Senat că acest sistem pe care îl aplică Senatul de aproape 6 ani de zile, consider că este mai corect — pentru noi, parlamentarii, fie senatori, fie deputaţi —, mai cinstit. Este vorba de banul public şi nu după ce vom termina această legislatur㠗 că nu vom fi noi în permanenţă senatori şi deputaţi — să fim luaţi la întrebări de diferite organisme financiare de control, ce am făcut cu banul public. Este mult mai onest, mult mai cinstit ca aceşti bani să fie cheltuiţi în mod legal. Există pe acte legale în vigoare, pe state de plată, ca să nu putem fi contestaţi. De aceea eu propun — ca şi colegul Dinu, care a vorbit anterior — ca modul de plată al acestor birouri senatoriale să fie stabilit prin regulamentele celor două Camere, ca să nu epuizăm timpul, deoarece mai avem puţin timp până la sfârşitul sesiunii. Vă mulţumesc.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul Ion Dobrescu. Se pregăteşte domnul deputat Vida Iuliu.

Domnul Ion Dobrescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Elocinţa colegilor noştri care, prin alternanţă, au fost când senatori, când deputaţi, a făcut să uităm ceea ce avem de făcut astăzi. Vedeţi, noi, regulamentar, trebuie să votăm unul din aceste texte, nu putem să luăm în discuţie şi să facem un al treilea. Aşa este regulamentar. Domnilor senatori, Aţi făcut aici apel să vă înţelegem să sunteţi mai vechi, mai puţini, unii ne-aţi prezentat-o cu eleganţă, alţii cu aroganţă. Noi vă înţelegem pe dumneavoastră. Dumneavoastră trebuie să înţelegeţi că vorbesc cutumele. Adică unii s-au obişnuit aşa, alţii s-au obişnuit invers. Unii, însă au îndrăznit să arunce un pic de umbră asupra celor care umblă cu nişte bani. Aceşti bani vreau să vă atrag atenţia că sunt foarte controlaţi de nişte birouri, răspundem de fiecare sumă şi dumneavoastră, dacă nu răspundeţi chiar direct, vi se pare să sunteţi mai cinstiţi. Vreau să vă spun că mie tot ce îmi vine dintr-un oraş-port îmi pune întotdeauna un semn de întrebare. Să nu se supere colegul meu, dar întotdeauna vrea să aibă dreptate şi apelează la o terţă, care azi ar fi presa. Presa ar fi bine să ia ce trebuie să ia din ce discutăm noi şi nu noi să apelăm la dânsa. Nu putem vota azi decât unul din texte, pentru că se doreşte un regulament unitar. Din sală: O lege!

Domnul Ion Dobrescu: O lege. Poate fi regulamentul, dar această lege pe care o discutăm nu ne dă voie să facem un al treilea text. Asta este principalul. Asta am vrut să vă spun ca esenţă. în rest, cred că este mult mai bun — este părerea mea — textul Camerei Deputaţilor. Cel al Senatului s-ar putea să fie foarte bun pentru unii, dar pentru că întotdeuna noi, cei mulţi, prin votul nostru vom hotărî, fac apel la cei mulţi ca de data aceasta să voteze textul Camerei.

Domnul Oliviu Gherman: Are cuvântul domnul deputat Iuliu Vida. Se pregăteşte domnul deputat Ioan Catarig.

Domnul Vida Iuliu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Statutul juridic este acelaşi, atât pentru senatori, cât şi pentru deputaţi, fapt pentru care, prin acest proiect de lege se urmăreşte stabilirea unui singur statut al senatorilor şi deputaţilor. Pornind de la acest considerent juridic constituţional, este inadmisibil ca în textul statutului să fie cuprinse reglementări pentru a modifica această poziţie constituţională a parlamentarilor. Este inadmisibil ca la un articol — este unicul articol — unde dorim să stabilim reglementări discriminatorii şi atunci dăm peste cap aspectul unitar, statutar al legii. Ori acceptăm acelaşi regim juridic privind birourile parlamentare după regulamentul actual şi reglementarea actuală a Senatului, sau după reglementarea actuală a Camerei Deputaţilor. Trebuie o reglementare unică. Atunci se naşte întrebarea. Care este reglementarea — care operează până la promulgarea acestei legi — acceptabilă, corespunzătoare şi sub acest aspect trebuie să abordăm problematica. Resping cu vehemenţă şi cu tărie afirmaţiile demagogice, acuzatoare, făcute la adresa deputaţilor din Camera Deputaţilor. Din sală: Bravo! (Aplauze, discuţii.)

Domnul Vida Iuliu: Sunt finanţist de meserie şi este o calomnie ruşinoasă făcută pentru o demagogie şi popularitate personale, ca să acuzi deputaţii că nu fac decontările în condiţiile legii. Din sală: Să-şi ceară scuze.

Domnul Vida Iuliu: Domnilor, Este o aberaţie. Eu nu pot accepta această afirmaţie şi solicit ca în public să-şi retragă aprecierea făcută de un domn senator în această privinţă. Curtea de Conturi şi organismele abilitate de stat au competenţă de a stabili acest lucru şi nu un senator care este, eventual, specializat în domeniul istoriei. Dar, vă rog, îmi cer scuze, are cunoştinţe elementare în domeniul finanţelor publice. Nu vreau să ajung la un nivel şi mai scăzut. Domnilor, Sistemul practicat în prezent de către Camera Deputaţilor este un sistem viabil care a dovedit că corespunde din toate punctele de vedere, fapt pentru care solicit aprobarea variantei Camerei Deputaţilor.

Domnul Oliviu Gherman: înainte de a da cuvântul domnului deputat Ioan Catarig, vreau să fac o precizare. Nici o ofensă V-am reţinut, la sfârşit vă dau cuvântul la replică. Vreau să fac o precizare. Vă rog să luaţi textul din stenogramă. Nu a fost vorba de nici o acuzare, ci doar o preferinţă pentru modul în care se face rezolvarea pentru cele două Camere. Pe de altă parte, vă rog să-mi permiteţi să fac o citire a art. 27 din textul Camerei care spune foarte explicit: îModul de decontare şi justificare a cheltuielilor menţionate la art. 25 şi 26 se va stabili prin hotărâri ale celor două Camere". Deci din nou se face transmitere la o atitudine diferenţiată; o Cameră poate hotărî într-un fel, alta poate hotărî în alt fel. Iată identitatea de care s-a vorbit: nu există şi este eliminată prin textul art. 27. Nu vă supăraţi. Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig. Se pregăteşte domnul senator Senciuc.

Domnul Ioan Catarig: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Am venit în faţa dumneavoastră să militez pentru varianta Camerei Deputaţilor, prezentându-vă două din aspectele majore ale necesităţii promovării acestei variante. Dumneavoastră care aţi fost în afara graniţelor României în această perioadă de după 1990 — am fost şi eu printre dumneavoastr㠗 aţi văzut că parlamentarii ţărilor cu un sistem democratic bine pus pe picioare au nişte sume forfetare, sume de cazare, pentru activitatea respectivă, tocmai pentru că acest mod de lucru permite o elasticitate şi o adaptare a deputatului sau a senatorului în funcţie de situaţiile cu care se întâlneşte. Al doilea argument — pornit de la primul — este situaţia cu care ne întâlnim noi. Pornind de la realitatea că noi nu suntem specialişti decât într-un anumit domeniu — acela pentru care ne-am pregătit — dar aici în Parlament fiind obligaţi să răspundem unor cerinţe din diverse alte ramuri sociale, avem nevoie de sprijinul specialiştilor la un moment dat — pentru o perioadă scurtă de o săptămână, de două, de o lună, de două, dar nu mai mult — din alte domenii care să ne ajute să ne creăm o idee clară de- spre ceea ce trebuie să votăm într-o parte a unuia sau altuia din segmentele sociale, în aşa fel încât sistemul promovat prin Camera Deputaţilor ne permite să angajăm pentru o perioadă scurtă un specialist din domeniul îX" pentru care noi vrem informaţii clare, pentru a vota în cunoştinţă de cauză. Nu pun în comparaţie sistemul senatorial, nu mă consider competent, dar susţin că acest sistem al Camerei Deputaţilor este un sistem viabil, un sistem elastic, un sistem care pune în mişcare valorile naţionale, prin intermediul parlamentarilor, în favoarea poporului român. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Oliviu Gherman: Are cuvântul domnul senator Niculai Senciuc. Se pregăteşte domnul deputat Dan Marţian. V-aş ruga, cred că nu este cazul ca o problemă de principiu să se transforme într-o bătălie între cele două Camere, cred că trebuie să analizăm textul în sine, să vedem care dintre ele este mai convenabil. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Niculai Senciuc: Domnule preşedinte, Domnilor parlamentari, Credem că discuţia care are loc în momentul de faţă nu este la obiect. Singura problemă pe care trebuie să o discutăm noi este nu cum se fac decontările, nu cu detaliile tehnice, aceasta nu prezintă importanţă. Problema de principiu, ca fiecare Camer㠗 Senatul sau Camera — să se organizeze după propriul său regulament. Varianta Senatului oferă această posibilitate Camerei Deputaţilor să continue aceasta. De ce să intrăm în dispute care nu-şi au sens, cu acuzaţii, inventate la urma urmei, care nu-şi au rostul în această dezbatere, în economia de timp, pe care-l avem în cursul zilei de astăzi. De ce să nu oferim în modul cel mai clar şi cel mai răspicat, ca fiecare, varianta Senatului, care dă posibilitatea ca Camera Deputaţilor să-şi continue activitatea, iar practica noastră de la birourile senatoriale ne arată eficienţa metodei actuale pentru noi, senatorii. Iar faptul că avem salariaţi cu state de plată a crescut eficienţa, a crescut penetraţia noastră, legătura noastră cu electoratul şi modul de a rezolva multiplele probleme care ne revin, în atribuţiile de parlamentari. Aş ruga foarte mult pe colegi ca să sistăm discuţiile pe această direcţie, să revenim, că problema este cunoscută, să nu facem nici alte paralele sau paranteze care nu duc la nimic, nu are nici rost să se aducă acuzaţii de o parte şi de alta. Eu, personal, vă rog, domnilor parlamentari, să optăm pentru varianta Senatului, care dă posibilitatea să continuaţi, Camera Deputaţilor, activitatea pe care aţi dus-o şi până acuma. Vă mulţumesc.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Dan Marţian. Se pregăteşte domnul senator Vonica Romulus.

Domnul Marţian Dan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Există două faţete ale problemei, una dintre ele ţine de anumită latură emoţională şi evident că în focul dezbaterilor şi a polemicilor parlamentare se pot produce şi mici alunecări într-o anumită direcţie, încât unii dintre noi se pot socoti lezaţi. Eu cred că nu ar trebui însă să rămânem la această latură a lucrurilor, ci să coborâm spre elementele de substanţă. Eu am vorbit ieri aici şi cineva mi-a sugerat ca să spun câteva lucruri drept răspuns la o intervenţie, în legătură cu bicameralismul perfect sau simetric. Evident că nu o să fac asta, am făcut acest demers, am luat o poziţie, am dezvoltat câteva raţiuni pe marginea acestei chestiuni în cursul zilei de ieri, referitor la instituţia medierii, şi modul în care şi prin aceasta se ipostaziază acest bicameralism perfect. Dar nu o să reiau aceste chestiuni poate şi din considerentul că cei care au asistat din Cameră, reprezentanţi ai presei, să nu creadă că am o obsesie în această privinţă. Eu aş spune că în această problemă, pe care o discutăm, ar trebui să vedem dacă, într-adevăr, elementele bicameralismului perfect sau simetric sunt prezente sau nu. Şi în general aş vrea să spun că Constituţia, prin modul în care a tratat şi prin soluţiile pe care le-a dat sistemului parlamentar românesc, a mers pe formula unui bicameralism şi lucrurile sunt cunoscute. în ce se concretizează această chestiune? Sigur că pe acest fond, pe fundalul acestei soluţii de fond există unele mici deosebiri. Dar aceste mici deosebiri nu sunt de natură să aducă atingere bicameralismului perfect. Eu aş spune că, de exemplu, Senatul are o atribuţie în plus, pe care nu o are Camera Deputaţilor, şi anume, numeşte Avocatul Poporului, instituţie extrem de importantă şi sperăm că colegii noştri din Senat, care au primit proiectul de lege, vor face eforturi cu privire la Avocatul Poporului, vor face eforturi să-l examineze, şi noi nu ne vom fi încheiat actuala legislatură, fără ca şi această instituţie importantă a statului de drept şi a protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului să fie pusă pe picioare, să înceapă să funcţioneze. Iată Senatul numeşte avocaţii poporului, nu există aici o împărţire de responsabilitate între Cameră şi Senat. Aş mai spune un lucru, în virtutea faptului să există deosebiri numerice între cele două Camere, există anumite elemente de diferenţiere, referitoare la numărul de voturi cerute pentru un mandat de deputat şi pentru un mandat de senator. Deci, din acest punct de vedere, haideţi să nuanţăm analiza noastră, să penetrăm în lucruri, în substanţa lucrurilor, aşa cum se prezintă ele. Eu cred că nu ar trebui să fie înverşunare în jurul acestui art. 27, din următorul considerent: principiul simetriei sau al bicameralismului simetric sau perfect este respectat, prin ce? Prin aceea că şi deputatul şi senatorul au un birou în circumscripţie şi îi sunt asigurate condiţii ca să-şi poată asuma responsabilităţile care-i incumbă mandatului. Ştiţi foarte bine cum genetic au apărut aceste lucruri diferenţiate. Senatul, în prima legislatură a avut o anumită prevedere în regulament, Camera Deputaţilor nu a avut. Apoi s-a discutat în Camera Deputaţilor şi s-au adus o seamă de modificări Legii nr. 53, în care noi avem reglementată materia la art. 23 şi la 24 şi în alte locuri. Deci, din acest punct de vedere, principiul simetriei a creat condiţii pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii în circumscripţii, sunt asigurate deopotrivă şi pentru deputaţi, şi pentru senatori. Că există o mică diferenţă în ceea ce priveşte organizarea acestor chestiuni, eu cred că este o problemă cu totul secundară şi, în consecinţă, ţinând cont de toate cele expuse mai sus, fac apel la membrii Camerei Deputaţilor să adopte art. 27 în redactarea Senatului.

Domnul Oliviu Gherman: Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul senator Vonica Romulus. Domnul Gavra, vă rugăm, păstraţi liniştea. Vă rog să păstraţi linişte. O clipă până se face linişte în sală. Da, aveţi cuvântul.

Domnul Romul Petru Vonica: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmi pare rău că s-a ajuns la astfel de dezbateri, de natură a prejudicia bunul mers al activităţii parlamentare. Camerele sunt egale şi cred că nu poate impune o Cameră, membrii unei Camere, o anumită soluţie care ar prejudicia fie şi moral interesele celeilalte Camere. Numărul mai mare de membri ai Camerei Deputaţilor poate duce totdeauna la o soluţie, aceea pe care o doreşte, cel puţin în actualul sistem, la o soluţie a Camerei Deputaţilor. Dar principiile democraţiei cer ca majoritatea să ţină cont întotdeauna şi de părerile minorităţii. Textul Senatului consider că este un text constituţional. De ce? Art. 61 din Constituţie spune că organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabileşte prin regulament propriu. De asemenea, şi resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. Vă rugăm să ne daţi voie nouă să ne stabilim organizarea în Senat, aşa cum considerăm noi. Problema dezbătută şi în ceea ce priveşte cheltuielile, alocaţiile pentru birourile parlamentare, şi chiriile, şi încadrarea personalului sunt probleme nu de domeniul legii, sunt probleme de domeniul regulamentului. De asemenea, Senatul are un buget mai mic decât al Camerei Deputaţilor, care poate să-şi permită mai multe cheltuieli decât Senatul. Şi atunci, daţi-ne voie nouă, ca acest buget pe care-l avem, potrivit Constituţiei, să ni-l împărţim aşa cum dorim. Din acest motiv, solicit ca să se voteze textul Senatului.

Domnul Oliviu Gherman: Are cuvântul domnul senator Bădiceanu Nistor.

Domnul Nistor Bădiceanu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, După cum se vede a fost foarte, foarte neinspirată schimbarea ordinii de zi. Dacă o lăsăm pe ultimul loc, toate treburile se rezolvau şi nu se împărţeau Camerele. Este perfect adevărat, nu am nimic împotrivă, suntem perfect egali. Una dintre lacunele Constituţiei, pe care am semnalat-o de fiecare dată când am venit în contact cu vreun reprezentant al vreunui organism internaţional, şi anume, am spus următoarea treabă: că această egalitate între cele două Camere este numai aparentă. Camera Deputaţilor fiind îmai egală" decât Senatul, în ce sens, exact în sensul celor ce se petrec astăzi, pentru că fiind mai mulţi de jumătate, de 2, 4 ori decât noi, sigur că reuşiţi să vă impuneţi punctul de vedere prin vot. Dar ceea ce noi am vrut prin reglementarea statutului, când s-a lucrat la Senat, este ca fiecare din cele două Camere să-şi reglementeze prin modul propriu felul de organizare a biroului parlamentar din teritoriu. Şi nu înţeleg această obstinaţie de a se impune uneia din Camere modul de a organiza al celeilalte. Nu-şi are nici un sens; de aceea mă raliez domnului deputat Marţian, caz mai rar, cerându-vă să votaţi totuşi varianta Senatului, care împacă ambele Camere. în eventualitatea că nu sunteţi de acord cu capra vecinului şi vreţi să moară şi ea, nu aveţi decât să vă adaptaţi regulamentul Camerei ca să fie egal cu cel al Senatului. Vă mulţumesc.

Domnul Oliviu Gherman: Da, vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, vă propun să sistăm discuţiile. Vreau să fac însă o observaţie. Nefiind vorba în nici un caz de un aspect formal, de un aspect, dacă vreţi de modificare text, va trebui ca în cazul de faţă să facem numărarea voturilor pentru ambele variante. Deci va trebui să vedem numărul total al voturilor, numărate efectiv, aceasta pentru ca să satisfacem complet regulamentul. Referitor la modul de vot, vot deschis, dacă sunteţi de acord, da? Da. Deci vă supun votului, ca să fie clar, întrucât textele art. 25, 26 şi 27 de la Cameră, vă rog să păstraţi liniştea, pentru că altfel nu ne putem înţelege şi nu ştim ce votăm. întrucât textele art. 25, 26 şi 27 de la Cameră corespund unui singur text de la Senat, va trebui să le supun împreună, deoarece ele constituie un corp de lămurire a unei probleme. Prin urmare, supun votului dumneavoastră textul art. 25, 26 şi 27 în varianta Camerei. Rog secretarii să numere. Cine este pentru? Rog secretarii să numere. Vă rog să păstraţi liniştea! Deci voturi pentru varianta Camerei sunt 73, voturi pentru. Voturi împotrivă? Din sală: Nu mai este cazul să le număraţi.

Domnul Oliviu Gherman: Să vedem dacă avem cvorum. Din sală: Nu are sens.

Domnul Oliviu Gherman: Nu are sens, bine. Deci nu avem voturi suficiente pentru varianta Camerei. Supun votului dumneavoastră varianta Senatului. înainte de vot, neacceptarea nici a acesteia este echivalentă cu neintroducerea în text a acestui articol. Cine este pentru varianta Senatului? Vă rog să număraţi. Voturi pentru varianta Senatului — 134. Vă propun, având în vedere că nu este întrunit cvorumul, 73 plus 134 fac 207, propun să facem o scurtă pauză de masă în care membrii Din sală: Abţinerile!

Domnul Oliviu Gherman: Dacă există abţineri? Număraţi abţinerile. 18 abţineri. Tot nu este întrunit cvorumul. Din sală: Dar voturile împotrivă?

Domnul Oliviu Gherman: Nu vă supăraţi, am convenit să numărăm voturile pentru fiind vorba de două variante corespunzătoare unei al- ternative. Bun, vă propun să facem pauză. Este 12,42. Cei care sunt membri ai Clubului parlamentar sunt rugaţi să meargă în Sala 29. Vă propun să reluăm lucrările şi să reluăm votul în plen, în condiţiile în care avem asigurat cvorumul la ora 14,00 fix. în camera 29, pentru membrii Clubului parlamentar. La ora 14,00 ne reîntâlnim.

PAUZA

*

* *

DUPA PAUZA

Domnul Oliviu Gherman: Doamnelor şi domnilor parlamentari, Deoarece suntem la limita restrânsă a cvorumului, eu vă propun să trecem la discutarea celor 3 concilieri care nu pun, bănuiesc, probleme de fond şi după aceea să analizăm, în situaţia cvorumului existent, să analizăm dacă este bine să continuăm cu discutarea celor două articole ultime care au rămas de la statut. Vreau să menţionez următorul lucru: am consultat juriştii şi se pare că în privinţa art. 24, respectiv 25, 26, 27, care au fost puse în discuţie, dacă nu se votează nici o variantă, Legea nr. 53 nu acoperă integral problema, pentru ca excluzându-le, ambele variante să fie acoperitoare. Deci există acest lucru. Şi, avându-se în vedere situaţia cvorumului, care nu este prea liniştitoare, eu aş propune să trecem la cele 3 legi, Legea finanţelor publice, Legea telecomunicaţiilor speciale şi ordonanţa, şi după aceeasă ne consultăm împreună dacă mergem sau nu în continuare cu statutul sau ultimele două articole, articolul respectiv, şi 42 îl supunem în discuţie în sesiunea de toamnă, când putem aduna un cvorum care să ne permită să luăm o decizie în această privinţă. Din sală: Au semnat 300 de oameni.

Domnul Oliviu Gherman: Domnule deputat, eu sunt complet de acord cu dumneavoastră, numai că semnătura nu este şi un element de vot. Şi tare îmi e teamă că, dacă nu avem un vot suficient pentru această treabă, riscăm să rămânem atât cu una, cât şi cu cealaltă dintre cele două variante descoperite. Da, în primul rând, ca să nu anticipez. Domnilor, eu o să sun tot timpul, până se mai adună, să câştigăm timp să discutăm în continuare. (Discuţii.) Doamnelor şi domnilor, Vreau să precizez următoarele: în votul nominal pentru legea precedentă au fost prezenţi 290 plus cei 18 care au fost la Comisia economică, presupun că vin. Dacă se doreşte să riscăm, pentru că, fiind lege organică, este nevoie de 242 de voturi pentru oricare dintre variante. Dacă se doreşte să riscăm, este în dezbatere. Eu o să fac o propunere, de altfel. Şi dacă nu sunteţi de acord, trecem la vot nominal cu riscul ca să rămânem fără articolul respectiv în lege.