Sittings of the Senate of October 30, 2003

2.

Dezbaterea ºi respingerea moþiunii "Deturnarea fondurilor comunitare trebuie opritã"

Domnul Nicolae Vãcãroiu:

................................................

Stimate colege ºi stimaþi colegi, dau cuvântul domnului senator Dumitru Badea, pentru a prezenta moþiunea. Aveþi cuvântul, domnule senator. (Discuþii în salã.) Vã rog foarte mult sã luaþi loc, sã faceþi liniºte! Vã ascultãm, domnul senator!

Domnul Dumitru Badea: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Subsemnaþii, parlamentari în Senatul României, în temeiul art. 64 din Constituþie ºi al art. 148-152 din Regulamentul Senatului, constatând cu îngrijorare: ineficienþa pachetului de legi anticorupþie incriminat de noi în moþiunea de cenzurã "Mafia sufocã România", ceea ce are ca efect nu stoparea, ci generalizarea fenomenului corupþiei, care, sub guvernarea P.S.D.- U.D.M.R., a cuprins, în unele cazuri, cele mai înalte nivele politice ºi statale, conducând la scãderea nivelului de trai ºi la un grad accentuat de sãrãcire a populaþiei, în timp ce, la polul opus, grupuri de persoane ºi clanuri familiale, îmbogãþite prin furt, speculã ºi evaziune fiscalã, sfideazã legile ºi bunul-simþ; lipsa de reacþie a Guvernului privind fraudele în gestionarea fondurilor comunitare alocate României de Uniunea Europeanã, fapte sãvârºite de persoane aflate în sfera puterii ori care graviteazã în jurul acesteia, cazurile cele mai recente fiind acelea ale miniºtrilor Hildegard Puwak ºi ªerban Mihãilescu, care, deºi cu mare întârziere, au fost obligaþi, zilele trecute, sã demisioneze; dispreþul faþã de adevãr, care a devenit crez politic ºi practicã frecventã a actualei guvernãri, astfel cã societatea româneascã nu mai are nici o instanþã la care sã apeleze ºi nici un fel de repere, fie ele juridice sau morale; indiferenþa sfidãtoare a Guvernului faþã de acþiunile desfºurate de opoziþia parlamentarã în apãrarea normelor de drept, care ar trebui sã guverneze în România, conform cãrora "nimeni nu este mai presus de lege" ; lipsa de preocupare a Guvernului faþã de coordonarea unitarã ºi responsabilã a activitãþii de atragere ºi utilizare a fondurilor comunitare, pentru a determina creºterea încrederii Uniunii Europene, acordarea, în continuare, de fonduri, care sã fie utilizate în scopul realizãrii programelor de dezvoltare durabilã, contribuind astfel la accelerarea pregãtirii noastre în vederea integrãrii, obiectiv asumat, prin consens, de toate forþele politice din România, promovãm urmãtoarea MOÞIUNE: 1. Noi, semnatarii prezentei moþiuni, ca de altfel întreaga opinie publicã din România, am aºteptat ca Guvernul sã ia mãsurile necesare împotriva ministrului integrãrii Hildegard Puwak. Demisia acesteia ºi a secretarului general al Guvernului, ªerban Mihãilescu, abia la 20 octombrie 2003, sub presiunea opiniei publice interne ºi, mai ales, internaþionale, cu puþin înainte de vizita la Washington a preºedintelui Ion Iliescu, unde s-a anunþat deja - ºi aºa s-a ºi întâmplat - cã preºedintele Bush va pune, cu prioritate, problema acutizãrii corupþiei în România, nu rezolvã aspectele grave care se manifestã în ceea ce priveºte gestionarea frauduloasã a fondurilor comunitare. Stârneºte îngrijorare afirmaþia domnului prim-ministru, conform cãreia, dupã 45 de zile, miniºtrii respectivi ar putea s-ºi reia posturile, de unde se vede cã totul este posibil în România, pânã ºi o demisie e pe termen limitat. Întrucât cazul Puwak a fost tratat cu o neaºteptatã indulgenþã, apreciem dezbaterea lui în plenul Senatului, ca fiind de o stringentã necesitate. Pentru cã nu este o situaþie singularã, vom face referire ºi la alte cazuri. În context, amintim faptul cã, în urmã cu puþin timp, domnul Romano Prodi, preºedintele Comisiei Europene, atrãgea atenþia premierului Adrian Nãstase, prezent la Bruxelles, cã, citez: "Între principalele probleme care trebuie rezolvate de România este ºi aceea a corelãrii legislaþiei româneºti cu cea comunitarã, în special în domeniul combaterii corupþiei". De asemenea, domnul Michael Guest, ambasadorul S.U.A. la Bucureºti, nu a pierdut nici o ocazie pentru a constata public lipsa de mãsuri ferme în acest domeniu, ceea ce l-a determinat pe premierul român fie sã tacã semnificativ, fie sã aibã reacþii deplasate ºi inabile, retractate ulterior, dar niciodatã urmate de mãsurile solicitate de aceºti înalþi oficiali, care vorbesc în cunoºtinþã de cauzã. Ei nu exprimã câtuºi de puþin poziþia lor personalã. Din multitudinea de critici severe apãrute în presa internaþionalã, am reþinut articolul publicat, în ziua de 3 octombrie 2003, în prestigiosul cotidian american "The New York Times", unde este acuzatã, pe faþã, citãm, "extraordinara mocirlã a corupþiei din România". Zilele trecute, un raport realizat, de organizaþia "Transparency International", prezintã România ca fiind cea mai coruptã þarã din Europa. Situaþia a ajuns, cu adevãrat, insuportabilã. Încurajat, poate, ºi de concluzia stupefiantã ºi dubioasã a unor funcþionari comunitari, care, în pofida evenimentelor, declarã cã Puwak nu ar fi influenþat acordarea de fonduri membrilor familiei sale, domnul Adrian Nãstase a fãcut, personal, numeroase tentative de a-ºi acoperi ministrul necinstit, compromis definitiv în faþa opiniei publice, apreciind ca fiind "o persoanã de absolutã încredere", ba, chiar încãlcând, ca de atâtea ori, principiul separaþiei puterilor în stat, a decretat, cu de la sine putere, ca un reputat jurist ce este, închiderea acestui caz. Rostul unui prim-ministru nu e de a da indulgenþe, ca Papa, în legãturã cu onestitatea miniºtrilor sãi. Comportamentul domnului Adrian Nãstase, care apãrã pânã în pânzele albe - sau, mai bine zis, pânã în pânzele negre - acest ministru abuziv, ºi în þarã, ºi peste hotare, aratã cât de adânci ºi întrepãtrunse sunt rãdãcinile corupþiei în Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. Este bine sã ne amintim cã domnul Adrian Nãstase, atunci când era în opoziþie, în anul 1997, a condus o manifestaþie de protest în faþa Parchetului General, în scopul apãrãrii infractorului dovedit Gabriel Bivolaru, pe atunci deputat P.D.S.R. Este de la sine înþeles cã astfel de demnitari corupþi ºtiu prea multe despre ºefii, colegii ºi subalternii lor. Este ºi cazul doamnei Hildegard Puwak, care a fost protejatã pânã acum, tocmai pentru a i se cumpãra tãcerea, având în vedere cã înlãturarea sa va avea, aproape sigur, efecte nedorite pentru persoane sus-puse din Guvern sau poate chiar din exteriorul României. Pentru cetãþenii români este clar faptul cã, profitând de funcþia de ministru al integrãrii europene, cetãþeana Hildegard Puwak a solicitat ºi a obþinut, de la Uniunea Europeanã (prin Programul "Leonardo da Vinci" ) ºi de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, 150.000 de dolari pentru firmele soþului ºi fiului sãu, în baza unor programe privind specializarea a 60 de români în domeniul urbanismului, instalaþiilor sanitare ºi de pregãtire a unor ingineri programatori de software. Este bine de reþinut cã beneficiarii unei pãrþi importante a acestei sume sunt rudele sale, respectiv familia Stalek, din Germania, cã aceste cursuri au avut, în realitate, caracter turistic, aºa dupã cum recunoaºte chiar unul dintre cursanþii de la urbanism, la care cele câteva expuneri au fost þinute de nepotul doamnei ministru, încã student, care le-a asigurat, de altfel, ºi cazarea în locuinþa sa din Frankfurt pe Main. În afara banilor însuºiþi în condiþiile prezentate mai sus, familia Puwak a furat, pur ºi simplu, o parte din suma destinatã acestor programe, reducând timpul de specializare al fiecãrei serii cu câte o sãptãmânã. Astfel, cei 15 cursanþi ai ultimei serii de specializare, dintre care 13 erau foºti colegi ai fiului doamnei ministru, promoþia 2001 a Facultãþii de Construcþii Civile, nu au beneficiat decât de 7 sãptãmâni de pregãtire, în loc de 8, cât prevedea programul. În faþa evidenþelor, orice comentariu credem cã este de prisos. Bine, totuºi, cã familia doamnei Hildegard Puwak nu este mai numeroasã! Deºi doamna ministru afirmã cã, o citez: "Ce fac soþul ºi fiul meu este responsabilitatea lor", nu putem sã nu facem, din nou, legãtura între acþiunile de naturã infracþionalã mai sus prezentate, în care au fost angajate fonduri comunitare, ºi o altã faptã, care trezeºte suspiciuni, privind obþinerea de cãtre Mihai Puwak, fiul sãu, a unei finanþãri nerambursabile, de 200.000 de dolari din bugetul de stat, pentru demararea a douã proiecte de cercetare prin Programul "Biotech", ambele coordonate ºi susþinute financiar de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului. Faptul cã firma lui Mihai Puwak a cºtigat aceastã licitaþie, care, cu siguranþã, a fost trucatã, surclasâ nd competitori de renume în domeniu, precum Institutul de Microbiologie ºi Imunologie "Cantacuzino" ºi Institutul de Geneticã al Universitãþii Bucureºti, este o nouã dovadã cã, în România, frauda, la nivel înalt, face parte din practica uzualã a guvernãrii. În aceastã situaþie, este surprinzãtoare ºi lipsa de reacþie a celor douã institute dezavantajate, deºi, de exemplu, de producþia de seruri a Institutului "Cantacuzino" depinde starea de sãnãtate a populaþiei României. În urmã cu trei sãptãmâni, deputaþii P.R.M. i-au acordat deja, în plenul Camerei Deputaþilor, "un vot de blam" ministrului Hildegard Puwak, confirmat prin decizia sa de zilele trecute de a demisiona, pentru lipsã de moralitate, contestând, prin vot, posibilitatea asumãrii în continuare a responsabilitãþii ei pentru aplicarea a trei acorduri de finanþare cu Uniunea Europeanã, respectiv, Memorandumul de finanþare "Phare 2002", prin care România va putea accesa fonduri nerambursabile de 265 milioane euro, ºi douã finanþãri destinate cooperãrii transfrontaliere cu Bulgaria ºi Ungaria. Am insistat asupra acestor proiecte ºi cu intenþia de a evidenþia cuantumul sumelor alocate României, care nu este de loc de neglijat. Din pãcate, acestea sunt cunoscute de un numãr restrâns de firme ºi persoane, deoarece sunt þinute în secret de Guvern ºi de reprezentanþii sãi în teritoriu. De altfel, toate demersurile noastre de a identifica suma fondurilor comunitare primite de România au rãmas fãrã rãspuns, ceea ce ridicã mari semne de întrebare în legãturã cu beneficiarii lor. În ºedinþa Camerei Deputaþilor, deputaþii P.S.D. au luat apãrarea doamnei Puwak, decretând ºi ei, conform directivei date de domnul Adrian Nãstase, cã "asupra ministrului nu planeazã decât vorbe". Ce bine ar fi dacã între "vorbe" ºi "bani" ar exista un semn de egalitate. Un asemenea gen de umor - dar la dimensiuni superioare - a avut ºi poetul german Heinrich Heine, care zicea: "Marea problemã a oamenilor este cã Dumnezeu a fãcut prea puþini bani!" Încã o datã, precizãm cã doamna ministru Puwak n-a furat vorbe, ci bani! Lipsa de transparenþã în mânuirea fondurilor comunitare ºi bugetare constituie o încãlcare a Legii transparenþei, devenitã pentru Guvern un simplu petic de hârtie, ca, de altfel, majoritatea legilor noastre, ºi acoperã, cu certitudine, o serie de alte fãrãdelegi, care, mai mult ca sigur, vor ieºi la ivealã, odatã ºi odatã, în aceastã þarã a noastrã, unde, mai devreme sau mai târziu, totul se aflã. Noi, semnatarii prezentei moþiuni, aºteptãm ca, dupã demisie, doamna Hildegard Puwak s-ºi determine familia sã restituie partea însuºitã ilegal din fondurile obþinute în cadrul Programului "Leonardo da Vinci". Aºteptãm, de asemenea, ca Parchetul Naþional Anticorupþie ºi justiþia românã, sesizându-se în urma acestei moþiuni, sã demareze cercetãrile obligatorii, cu adevãrat, nu numai sã le simuleze, iar instanþele de judecatã sã facã publice deciziile lor. 2. Înalþi oficiali ai Uniunii Europene au avertizat România în legãturã cu gestionarea frauduloasã a fondurilor comunitare, în favoarea clientelei politice ºi a unor grupãri mafiote, ameninþând cu suspendarea acestora sau cu retragerea celor dirijate deja cãtre þara noastrã. Considerãm necesarã intervenþia Curþii de Conturi, care ar trebui sã demonstreze cã respectã întru totul statutul sãu de instituþie apoliticã. Deºi parlamentarii opoziþiei, mass-media ºi o serie de instituþii au semnalat nenumãrate cazuri de însuºire a unor fonduri europene de cãtre firme agreate de Guvernul P.S.D. ºi de reprezentanþii sãi din teritoriu, organele abilitate n-au întreprins verificãri temeinice ºi nu au rezolvat nici un caz. Agenþiile de dezvoltare regionalã, care împart banii Uniunii Europene pentru România, sunt conduse de consilii regionale din care fac parte, dupã cum se ºtie, ºi preºedinþii consiliilor judeþene arondate, ceea ce n-ar fi o problemã, dacã banii alocaþi de Uniunea Europeanã ºi de bugetul României ar fi dirijaþi cãtre programele prioritare, iar nu selectiv, pe bazã de interese clientelare, barând astfel accesul micilor întreprinzãtori care înþeleg rapid cã dacã nu fac parte din categoria persoanelor servile faþã de Guvernul P.S.D., nu au nici o ºansã de a accede la ele. Este bine cunoscut, atât în þarã, cât ºi la Uniunea Europeanã, cazul "baronului" Nicolae Mischie, care, între altele, ºi-a cumpãrat o tipografie cu fonduri europene. Investiþia ar fi riscantã pentru orice alt om de afaceri, dar Nicolae Mischie, ca preºedinte al Organizaþiei Judeþene a P.S.D. ºi al Consiliului Judeþean Gorj, a orientat aproape toate comenzile de stat spre aceastã tipografie, scop în care a ºi alocat fonduri importante din bugetul judeþului pentru astfel de comenzi. Aºa se explicã existenþa unor instituþii ale statului printre clienþii fideli ai tipografiei lui Nicolae Mischie: Inspectoratul pentru Persoane cu Handicap Gorj, spitalul judeþean, Primãria Târgu-Jiu, inspectoratul ºcolar, unitãþile miniere etc. Corupþie, pe faþã, cu bani de la Uniunea Europeanã ºi din bugetul statului, susþinutã în mod cert de conducerea P.S.D. Aducem ca argument ºi declaraþia lui Nicolae Mischie, cã tipografia sa a realizat materialele propagandistice pentru ultimul referendum, cu bani proprii ºi de la partid. În context, semnalãm cã în pregãtirea fraudãrii rezultatelor referendumului, aceastã tipografie ºi altele câteva create cu fonduri comunitare au tipãrit 20 de milioane de buletine de vot pentru 17 milioane de alegãtori, aproape dublu faþã de procentul de 10 la sutã admis de lege. Presa româneascã abundã zilnic de exemple privind operaþiuni frauduloase cu fonduri comunitare, de la favorizarea nomenclaturii P.S.D. în obþinerea acestora pentru cele mai nãstruºnice proiecte, ºi pânã la muºamalizarea cazurilor de furt ºi deturnare a acestor fonduri. În Gorj, ca de altfel peste tot în România, Legea conflictului de interese este copilul nãscut mort al ambiþiilor marilor corupþi de a dovedi cã tocmai ei se luptã cu corupþia. Ea a fost adoptatã de "maºina de vot" a partidelor puterii, pentru a da o "imagine bunã" în faþa cetãþenilor ºi, mai ales, a comunitãþii internaþionale. De aceea, Nicolae Mischie ºi-a permis sã acorde, în perioada cât a fost vicepreºedinte al Consiliului de Coordonare ºi Dezvoltare al Agenþiei de Dezvoltare Regionalã Sud-Vest Oltenia, fonduri comunitare prietenilor, rubedeniilor ºi susþinãtorilor personali ºi ai P.S.D., între care unor primari, consilieri judeþeni, într-un caz chiar pentru construirea unei case de vacanþã. La fel, Marian Opriºan, preºedintele organizaþiei P.S.D. ºi al Consiliului Judeþean Vrancea, infiltrat în Comisia de aprobare a fondurilor comunitare - cifrate în acest judeþ la apreciabila sumã de 1 milion de euro, el însuºi fãptuitorul a numeroase acte de corupþie, deturnãri de fonduri ºi furturi notorii din bani publici, prezentate de presã - este printre campionii afacerilor cu bani europeni, dirijaþi în cea mai mare parte cãtre buzunarele P.S.D.-iºtilor de frunte, ale rudelor acestora ºi ale unor oameni de afaceri din judeþ, apropiaþi ai sãi ºi ai P.S.D. Peste 20 de firme vrâncene, între care firmele soþiilor primarilor din Focºani ºi Panciu, firma fostului viceprimar de Focºani ºi a fiicei sale, cea a unui cunoscut mânuitor de bani publici, Corneliu Prunache, prieten cu Opriºan, dar ºi cele ale unui mare numãr de consilieri locali ºi judeþeni, au primit credite nerambursabile, cuprinse între câteva zeci de mii ºi 100.000 de euro. În acest fel, puºculiþa P.S.D. a devenit neîncãpãtoare ºi era cât pe-aici sã se spargã, având în vedere cã toþi aceºti beneficiari de "sponsorizãri" europene cotizeazã la partid cu sume importante. Alt caz este cel al lui Marian Ionicã, preºedintele Consiliului Judeþean Olt, membru în Consiliul Agenþiei de Dezvoltare Regionalã 4 Sud-Vest Oltenia. Fiul sãu, Mihai Ionicã, a contractat un credit PHARE în sumã de 49.890 euro prin aceastã agenþie. Evident, tatãl se dezvinovãþeºte demagogic cã n-ar fi nici o legãturã între funcþia sa în consiliul care coordoneazã agenþia ºi banii primiþi de fiul sãu prin aceastã instituþie. Tot în judeþul Olt, firma S.C. "Pavone" S.R.L., având ca acþionar principal pe fiul primarului P.S.D. Slatina, Gheorghe Pãunescu, a primit 40.000 de euro, fonduri europene. Desigur, ºi în acest caz tatãl pretinde cã n-ar avea nici un rol în dirijarea acestor fonduri ºi cã totul ar fi în regulã. Întrebarea care se impune este: dacã tatãl n-ar fi fost primar, fiul ar fi primit aceste fonduri? De ce numai rudele ºi prietenii P.S.D.-iºtilor de frunte ºtiu sã realizeze proiecte viabile, iar alþi cetãþeni, nu? Au descoperit ei, între timp, elixirul succesului, al eficienþei ºi geniului creator? De ce nu-l breveteazã, ca sã se bucure de aceastã formidabilã cucerire întreaga omenire? Cea mai mare parte a fondurilor PHARE destinate municipiului Piatra-Neamþ a fost dirijatã cãtre firme patronate de persoane care, ºi ele, au legãturã, într-o formã sau alta, cu partidul de guvernãmînt. O notã aparte, care trezeºte suspiciuni, este cºtigarea licitaþiei pentru modernizarea ªtrandului Tineretului din PiatraNeamþ, de cãtre firma greceascã "Diekat", a cãrei reprezentanþã în România are sediul într-un apartament din Bucureºti. Demn de reþinut este cã fondurile PHARE alocate programului mai sus menþionat sunt de 2,5 milioane euro. Aceeaºi firmã ºi-a adjudecat ºi lucrãrile privind reabilitarea termoficãrii municipiului Bucureºti, în valoare de aproape 10 milioane euro, acþiune susþinutã, parþial, de Uniunea Europeanã. Avînd în vedere faptul cã firma "Diekat" foloseºte exclusiv forþã de muncã româneascã plãtitã la nivelul þãrilor subdezvoltate, deºi lucrãrile sunt evaluate la nivelul salariilor din Occident, profitul firmei este uriaº. Cu cine împarte patronul firmei "Diekat" acest profit pentru a i se asigura surclasarea societãþilor de construcþii româneºti, diminuînd, astfel, eficienþa folosirii fondurilor comunitare, care ar putea fi orientate mai bine în scopurile pentru care au fost destinate? La Brãila, Firma S.C. "Promet Trading" S.R.L., aparþinând afaceristului Paul Bordei, om de casã al conducerii P.S.D. Brãila, a fost acuzatã de deturnarea sumei de 116.000 de euro de cãtre organele de cercetare penalã, dosarul fiind înaintat Parchetului Naþional Anticorupþie. În cercetare la P.N.A. se gãseºte ºi dosarul firmei "Nomad Com Prod" S.R.L., din aceeaºi localitate, aparþinând lui Mihai Fecioru, om de casã al preºedintelui Consiliului Judeþean Brãila, Aurel Simionescu, membru al P.S.D., care a deturnat suma de 100.000 de euro, reprezentând fonduri PHARE, bani obþinuþi pentru proiectul "Achiziþionarea ºi prelucrarea laptelui, comercializarea produselor lactate". ªi în acest caz, suma a fost direcþionatã cãtre alte scopuri. S-a ajuns în situaþia, extrem de compromiþãtoare, ca ºeful Delegaþiei Comisiei Europene în România, domnul Jonathan Scheele, sã blocheze 44 milioane de euro care erau alocaþi de Uniunea Europeanã municipiului Brãila pentru lucrãrile de reabilitare a sistemului de canalizare ºi pentru construirea unei staþii de epurare a apelor uzate, deoarece furnizorul materialelor necesare lucrãrilor a fost desemnat fãrã licitaþie, fapt ce contravine procedurilor-standard impuse de Uniunea Europeanã ºi constituie o infracþiune sancþionatã de Legea privind organizarea licitaþiilor. Nerealizarea acestui proiect afecteazã serios condiþiile de viaþã ale locuitorilor oraºului, iar stoparea lucrãrilor ridicã la câteva sute de milioane de lei pe zi costurile de menþinere sub presiune a canalului colector, pentru ca terenul sã nu se taseze, situaþie care ar conduce la autodistrugerea lucrãrii. Prin Programul RICOP, Uniunea Europeanã s-a oferit sã modernizeze Piaþa Centralã din municipiul TurnuMãgurele, judeþul Teleorman, condiþionînd începerea lucrãrii de participarea municipalitãþii cu suma de 5 miliarde de lei. S-a realizat un împrumut bancar, a venit ºi finanþarea europeanã, dar primãria a organizat o licitaþie "dirijatã", cºtigãtoarea contractului, în valoare de 15 miliarde de lei, fiind Firma S.C. "Hidro-Olt Construct" - S.A., societate la care subprefectul Mircea Ojoga este acþionar. Dar, cum S.C. "Hidro-Olt Construct" S.A. este acþionar, alãturi de Teodor Niþulescu, prefectul judeþului, la S.C. "Saifcar" S.A., piaþa oraºului a ajuns pânã la urmã sã fie modernizatã de firma prefectului, astfel cã cele 15 miliarde de lei au fost împãrþite între prefect ºi subprefect. Autodenunþul investitorului Octavian Ionescu, român rezident în Elveþia, depus acum 7 luni la Parchetul Naþional Anticorupþie, a declanºat în aceste zile cel mai recent scandal de corupþie, în care este implicat, din nou, Secretariatul General al Guvernului, prin consilierul guvernamental Virgil Teodorescu - care a ºi fost înlãturat din funcþie, ceea ce ne determinã sã credem cã primele verificãri au conturat deja vinovãþia sa - preºedintele Consiliului Judeþean Prahova, Mircea Cosma, primarul ºi viceprimarul oraºului Buºteni ºi alþi înalþi demnitari ºi funcþionari publici, care au deturnat fonduri PHARE în valoare de 5 milioane de euro, destinaþi realizãrii unui proiect de amenajare turisticã la Buºteni. Schimbarea destinaþiei acestor fonduri s-a datorat faptului cã Octavian Ionescu n-a onorat ºpaga solicitatã de cei de mai sus, în valoare de 2 milioane de dolari, limitându-se la o sumã infimã de 95.000 de dolari, câteva cadouri ºi sponsorizarea unor deplasãri în Elveþia. De reþinut cã, Secretariatul General al Guvernului se aflã, dupã cazul Fãnel Pãvãlache - în prezent pe cale de a se muºamaliza -, la al doilea mare scandal de corupþie. Se pune întrebarea de ce Parchetul Naþional Anticorupþie a început cercetarea abia dupã 7 luni de la sesizarea lui Octavian Ionescu ºi de ce atâtea ameninþãri publice faþã de autodenunþãtor? Nu cumva pentru a-l descuraja ºi a-l determina s-ºi retragã plângerea? Dat fiind faptul cã acest caz care priveºte, în principal, deturnarea fondurilor PHARE este urmãrit îndeaproape de Oficiul European de Luptã Antifraudã de la Bruxelles, ne exprimãm speranþa cã organele abilitate vor acþiona în spiritul prevederilor legale ºi îl vor rezolva cu celeritate. Scandalul deturnãrilor de fonduri comunitare alocate ºi intrate în România este, începînd cu 2002, ºi în atenþia presei internaþionale. Cotidianul german "Die Tages Zeitung" a publicat, în noiembrie 2002, un amplu material documentar despre Valea Jiului, în care preciza, citãm: "Cãtre aceastã zonã s-au îndreptat peste 20 milioane de euro, însã o parte a sumelor a ajuns în alte locuri ºi în alte buzunare", am încheiat citatul. Pornind de la cazuri concrete, ziarul german descrie calvarul micilor întreprinzãtori din România, care, iniþial, contractaserã fonduri comunitare, dar, fiind confruntaþi cu o birocraþie absurdã, cu funcþionari corupþi ºi cu o legislaþie confuzã, ºi-au abandonat afacerile. Toate acestea se întâmplã într-o zonã unde 34% din cei 160.000 de locuitori sunt ºomeri, iar în aproximativ 16.000 de locuinþe furnizarea energiei electrice a fost întreruptã, pentru cã oamenii nu au banii necesari sã o plãteascã. "În rapoartele autoritãþilor române privind situaþia din Valea Jiului, trimise la Bruxelles, se pot citi numai lucruri pozitive, în timp ce aceastã regiune ar putea fi consideratã un exemplu european pentru mizeria cotidianã", conchide ziarul berlinez. Exasperaþi de ceea ce se întâmplã în România, autorii ghidului solicitantului pentru Programul PHARE 2001, intitulat "Coeziunea Economicã ºi Socialã", ºi Uniunea Europeanã au introdus în acest document texte prin care au interzis participarea la licitaþia deschisã ori sã primeascã finanþare nerambursabilã societãþile comerciale care au ca acþionari membri ai consiliilor de dezvoltare regionalã, angajaþi ai Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii - astãzi devenit agenþie - precum ºi ai agenþiilor de dezvoltare regionalã, dar ºi rudele ºi afinii acestora pânã la gradul II. Surprinzãtor, angajaþii Ministerului Integrãrii Europene, condus pânã mai zilele trecute de doamna Hildegrad Puwak, nu sunt incluºi în aceastã listã. De ce oare? Incompetenþa Guvernului se manifestã ºi în ceea ce priveºte atragerea fondurilor alocate României de cãtre Uniunea Europeanã. Nu demult, domnul Eneko Landaburu, director general al Direcþiei Generale pentru Extindere din Cadrul Comisiei Europene, declara: "România nu are capacitatea administrativã de a atrage fonduri alocate de Uniunea Europeanã. Adevãrata problemã cu care se confruntã România este administraþia slabã, care va trebui, obligatoriu, reformatã, pentru a permite integrarea României în Uniunea Europeanã în 2007. Ea trebuie sã soluþioneze aceastã problemã nu doar pentru a avea un mai mare acces la fondurile Uniunii Europene. Aceastã capacitate administrativã este necesarã ºi pentru buna funcþionare a statului ca un întreg", am încheiat citatul. În anul 2006 România va primi de la Uniunea Europeanã finanþarea de preaderare, în valoare de 1 miliard de euro, numai dacã: dovedeºte cã are capacitatea administrativã de gestionare corectã ºi eficientã a fondurilor europene; îºi îmbunãtãþeºte stabilitatea economicã; garanteazã independenþa în justiþie, amestecul Executivului în actul de justiþie fiind considerat de oficialii europeni ca "o puternicã sursã de îngrijorare". Dupã decembrie 2000, surprinzãtor a fost cã noul Guvern P.D.S.R. s-a dovedit nepregãtit pentru preluarea puterii, fiind, între altele, lipsit de soluþii clare privind accesarea ºi utilizarea fondurilor comunitare. În urma unei suite de ezitãri, abia dupã 2 ani, în august 2002, a fost demarat Programul SAPARD, cu douã proiecte: unul având ca obiectiv "îmbunãtãþirea prelucrãrii ºi marketingul produselor agricole ºi piscicole", iar cel de-al doilea, "îmbunãtãþirea infrastructurii rurale". Exasperatã de incapacitatea administrativã a actualei puteri în atragerea ºi absorbþia acestor fonduri, dar plinã de înþelegere faþã de România, la începutul anului 2003 Comisia Europeanã a prelungit perioada în care pot fi accesate fondurile comunitare aferente Programului SAPARD în anii 2000, 2001,2002 în valoare de 369,1 euro, stabilind sã fie alocate în anii 2004, 2005 ºi 2006. Faptul cã actualul Guvern nu reuºeºte nici în 2003 sã foloseascã, prin proiecte viabile, sumele alocate de Uniunea Europeanã pentru agriculturã ºi localitãþile rurale, în condiþiile în care pentru revigorarea acestor domenii sumele necesare sînt de sute de ori mai mari ºi sunt aºteptate de zeci de ani, dovedeºte eºecul politicii promovate de Guvernul P.S.D., lipsa lui de profesionalism ºi, de ce nu, dezinteresul, indiferenþa ºi iresponsabilitatea condamnabilã faþã de soarta þãranilor ºi a românilor, în general. Pentru a masca incapacitatea în domeniul atragerii ºi utilizãrii fondurilor alocate de Uniunea Europeanã, Guvernul a introdus funcþiile de consilieri de integrare, a înfiinþat departamente de integrare asemãnãtoare structurilor de la nivelul ministerelor, atât la prefecturi, cât ºi la consiliile judeþene, populându-le cu funcþionari, nu totdeauna bine pregãtiþi ºi motivaþi profesional, angajaþi iniþial ai Ministerului Administraþiei Publice, care, dupã restructurarea Guvernului, au rãmas ai nimãnui, simpli propagandiºti ai necesitãþii integrãrii, neavând un obiect al muncii concret. Faptul cã lucrurile stau aºa îl recunoaºte ºi domnul Ilie Sîrbu, ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor ºi mediului, care atestã faptul cã în 10 judeþe autoritãþile nu au sprijinit localitãþile din zonã pentru identificarea unor soluþii de cofinanþare a proiectelor pentru derularea Programului SAPARD, adãugând cã în agriculturã sînt, în plus, peste 1.000 de proiecte nevalorificate, din care cauzã s-au pierdut mai multe milioane de dolari care ar fi putut fi dirijate cãtre România din fondurile comunitare. El mai spunea: "Cum se va derula acest program, aºa va fi imaginea noastrã", ceea ce spunem ºi noi, de ani de zile. Dar guvernanþii sunt cu ochii pe fondurile UE numai dacã le intrã ceva în buzunarele proprii care, din nefericire, sînt fãrã fund. 3. Lipsa de competenþã a Guvernului se manifestã ºi în faptul cã acesta nu a reuºit sã prezinte la timp Comisiei Europene proiecte viabile pentru banii alocaþi, ceea ce a dus la pierderea definitivã a unor sume importante nerambursabile, frânând dezvoltarea noastrã economicã ºi socialã, cu serioase implicaþii ºi consecinþe în ceea ce priveºte integrarea europeanã a României. De pildã, din cele 5 milioane euro alocate României de Uniunea Europeanã pentru finanþãrile nerambursabile privind cooperarea transfrontalierã cu Ungaria, autoritãþile române au reuºit sã acceseze doar 3 milioane. Conform înþelegerii româno - comunitare - ungare, celelalte 2 milioane de euro trebuiau alocate fie pentru extinderea alimentã rii cu apã a oraºului Lipova, unde se va amenaja un parc industrial, fie pentru realizarea unui centru de afaceri în comuna Hajdu, judeþul Bihor. Manifestând un dezinteres inadmisibil, Guvernul României nu a putut susþine nici unul dintre cele douã proiecte, pierzând, practic, banii respectivi, de care ar fi beneficiat atâþia oameni. Intuind reaua-credinþã, Comisia Europeanã a refuzat propunerea privind divizarea celor 2 milioane ºi alocarea lor pentru mai multe proiecte, cu valori de peste 100.000 de euro. O astfel de modalitate ar fi avut ca beneficiare diverse fundaþii, O.N.G.-uri sau societãþi comerciale, aparþinând persoanelor bine antrenate în astfel de "operaþiuni", în general din cercurile puterii. Este bine de ºtiut cã partea ungarã a folosit integral sumele care i-au fost alocate în baza înþelegerii la care ne-am referit mai sus. 4. În situaþiile în care finanþarea externã este condiþionatã prin contractul-cadru (memorandum ) de alocare a unei cote-pãrþi din resursele proprii ale beneficiarului, respectiv din bugetul de stat ºi/sau din bugetele locale, se constatã frecvente încãlcãri prin care se creeazã surse importante de fonduri folosite ilegal de o serie de firme ºi societãþi, abuzuri care au rãmas nesancþionate. Ilegalitãþile respective sunt favorizate ºi de lipsa monitorizãrii, de cãtre organismele internaþionale competente, a modului în care sunt folosite aceste fonduri. Ordonanþele emise de Guvern pentru ratificarea memorandumurilor de finanþare convenite cu organismele internaþionale în domeniul asistenþei financiare nerambursabile nu prevedeau nici un fel de sancþiune pentru cei care cheltuiesc aceste sume în alte scopuri decât cele prevãzute în memorandumul de finanþare. Abia în luna septembrie 2003 ºi numai la solicitarea organismelor care direcþioneazã fondurile comunitare cãtre România, Guvernul a înaintat propuneri privind completarea memorandumurilor cu astfel de sancþiuni în cazul nerespectãrii prevederilor acestora. Vor fi aplicate, oare, aceste sancþiuni prevãzute în memorandumuri, sau nimic nu se va schimba, decât dupã încetarea mandatului acestei guvernãri? Guvernul, acþionînd, în special, prin fostul Minister al Dezvoltãrii ºi Prognozei, a iniþiat o serie de hotãrâri ºi ordonanþe prin care a barat calea spre Bruxelles a unor programe importante ºi necesare zonelor din care proveneau, promovând cãtre Comisia Europeanã alte programe, lipsite de interes ºi eficienþã, dar aducãtoare de profit pentru diverse persoane ºi societãþi ataºate puterii. Este cazul celui mai important program de tip transfrontalier, realizat în comun de oameni de afaceri români ºi bulgari, care creeazã 50.000 de noi locuri de muncã în zonele sãrace de la graniþa cu Bulgaria, între DrobetaTurnu-Severin ºi Mangalia. Fostul Minister al Dezvoltãrii ºi Prognozei a refuzat iniþial sã transmitã la Bruxelles proiectul acestui program. În final, dupã repetate insistenþe ale autorilor, proiectul a fost expediat, în batjocurã, prin e-mail, în loc ca Guvernul sã trimitã documentaþia pe cale oficialã ºi sã susþinã proiectul. Toate acestea se întâmplã în condiþiile în care consiliile judeþene prezintã la acest capitol proiecte care nu au nici o legãturã cu conceptul de dezvoltare durabilã, ele înscriindu-se în categoria proiectelor de tip SAPARD, având toate ºansele sã fie respinse din start de Comisia Europeanã. Faþã de cele enumerate, solicitãm urmãtoarele: Guvernul ºi Curtea de Conturi a României sã întreprindã o verificare amãnunþitã asupra condiþiilor în care familia doamnei Hildegard Puwak a accesat ºi utilizat fondurile comunitare ºi cele de la bugetul de stat ºi sã stabileascã dacã în aceste cazuri s-au respectat prevederile legale privind licitaþiile publice. De asemenea, cerem Guvernului ºi Curþii de Conturi a României cercetarea în regim de urgenþã a dosarului "Buºteni". Rapoartele finale sã fie prezentate plenului Senatului, pînã la 30 noiembrie 2003. Curtea de Conturi a României sã întreprindã cercetãrile legale în legãturã cu toate memorandumurile de finanþare, pentru a stabili dacã în derularea acestor contracte internaþionale au avut loc deturnãri sau înstrãinãri de fonduri, urmând ca în termen de 90 de zile sã prezinte Senatului un raport detaliat privind constatãrile, mãsurile recuperatorii întreprinse ºi propunerile pentru completarea ºi perfecþionarea legislaþiei în domeniu. În termen de 60 de zile, Guvernul sã realizeze o cercetare obiectivã în legãturã cu acordarea ºi folosirea fondurilor europene pentru depistarea celor care le-au primit în baza relaþiilor personale sau de partizanat politic, fãrã a avea o bazã realã, dar sã decidã, totodatã, ºi recuperarea integralã a sumelor de la cei care le-au utilizat în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Urmeazã semnãturile. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, rumoare, vociferãri ale Grupului parlamentar al P.S.D.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Da. Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Întreb senatorii semnatari ai moþiunii dacã existã vreo situaþie în care vreun coleg senator vrea s-ºi retragã semnãtura. Din salã (mai multe voci): Nu... nu...

Domnul Petru Dumitru Pop (din salã): Sau care vor sã mai semneze... (Râsete din partea membrilor Grupului parlamentar al Partidului România Mare)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Stimaþi colegi, Biroul permanent propune urmãtorii timpi: Guvernul are la dispoziþie 30 de minute pentru prezentare, 15 minute pentru rãspuns...

Domnul Antonie Iorgovan (din salã): Moþiunea nu se expune? (Râsete din partea membrilor Grupului parlamentar al P.S.D.) Din salã: V-aþi trezit ºi dumneavoastrã!

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Grupul Social Democrat, 31 de minute. Grupul România Mare, 18 minute. Grupul Democrat, 4 minute. Grupul Naþional Liberal, 7 minute. U.D.M.R., 6 minute. Senatorii independenþi 4 minute. (Rumoare.) Stimaþi colegi, vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul domnului ministru Puºcaº pentru a prezenta rãspunsul Guvernului la moþiunea prezentatã. Aici, domnule ministru, la pupitru. (Discuþii.)

Domnul Dumitru Badea (din salã): Domnule preºedinte, l-aº întreba pe domnul Iorgovan ce a fãcut de la începutul expunerii. Din salã: El doarme de mult în Senat. (Râsete, discuþii.)

Domnul Petru Dumitru Pop (din salã): Unde sunt banii? (Râsete din partea membrilor Grupului parlamentar al P.R.M., discuþii ale membrilor Grupului parlamentar al P.S.D.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã ascultãm.

Domnul Vasile Puºcaº - ministru interimar în Ministerul Integrãrii Europene: Stimate domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, iertaþi-mã, senatori. Moþiunea intitulatã "Deturnarea fondurilor comunitare trebuie opritã", semnatã de 37 de senatori, aparþinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare, reprezintã încã o încercare de tip politicianist a acestui partid aflat într-o permanentã eroare ºi agresivitate. (rumoare din partea Grupului parlamentar al P.R.M) Printr-un text lipsit de consistenþa faptelor... (Vociferãri, rumoare în rândul Grupului parlamentar al P.R.M.)

Domnul Ion Cârciumaru (din salã): De ce spune aºa?!?

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Stimaþi colegi... Numai o secundã. Domnule ministru. Stimaþi colegi, vã rog foarte mult sã ascultaþi în liniºte, aºa cum a fost ascultat domnul Badea. Dacã nu, ne oprim aici. (Discuþii.)

Domnul Petru Dumitru Pop (din salã): Noi am spus adevãrul, nu jignim!

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog foarte mult!

Domnul Vasile Puºcaº: ...printr-un text lipsit de consistenþa faptelor se încearcã inducerea în rândul opiniei publice a ideii potrivit cãreia autointitulatul partid "justiþiar" este prezent "la datorie" pentru a crea confuzie ºi a pescui în apele pe care le tulburã permanent. (Rumoare, vociferãri din partea Grupului parlamentar al P.R.M.) În acest caz, încearcã sã genereze o stare de neîncredere în legãturã cu modul de utilizare a fondurilor comunitare, urmãrind acreditarea imaginii unor fraude în legãturã cu programele Uniunii Europene, PHARE, ISPA ºi SAPARD. În fapt, moþiunea depusã nu este fundamentatã pe fapte concrete, cum ar fi fost normal, ci doar pe unele semnalãri, de genul "potrivit presei". Noi credem sincer în rolul mass-media în viaþa social-politicã ºi culturalã a þãrii, dar trebuie sã fim capabili a discerne între real ºi senzaþional, între informare ºi retoricã. Vrem sã atragem atenþia cã o moþiune nu se poate fundamenta doar pe simple semnalãri neverificate, pe întrebãri retorice, care încearcã sã inducã prezumþia, total eronatã, cã oricum "trebuie sã fie ceva necurat în problema respectivã", iar în acest caz, utilizarea fondurilor europene. O asemenea atitudine devine, mai curând sau mai târziu, total pãguboasã nu numai pentru grupãri politice aflate în eventualã disputã, dar mai ales pentru þarã. În esenþã, supus unei analize lucide, textul moþiunii probeazã demagogia ºi neprofesionalismul autorilor acesteia, cu scopul evident de a obþine capital politic momentan, cu orice ocazie, prin mijloace ieftine, fãrã a gândi la consecinþele de duratã pentru þarã. Desigur, nimeni nu poate susþine cã în þãrile în curs de aderare ºi chiar în statele membre U.E. nu pot fi înregistrate iregularitãþi în utilizarea fondurilor comunitare, lucru de fapt recunoscut chiar ºi de Comisia Europeanã. Dar, pornind de la aceastã realitate, a încerca sã se generalizeze ºi sã se creeze imaginea unor "iregularitãþi perpetue", este o eroare regretabilã, autorii moþiunii nefiind, în acelaºi timp, ºi adepþii responsabilitãþii necesare într-o democraþie constituþionalã pe deplin funcþionalã. (Rumoare în rândul Grupului parlamentar al Partidului România Mare. ) Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Textul moþiunii încearcã sã propunã un tip de drog de halucinare a opiniei publice ºi grupurilor parlamentare. Având în vedere cã autorii moþiunii dovedesc o necunoaºtere a sistemelor ºi mecanismelor naþionale ºi comunitare pe care le amestecã împreunã cu fapte ºi persoane ºi care se referã la utilizarea fondurilor comunitare, suntem nevoiþi ca, pentru înþelegerea explicaþiilor noastre, sã prezentãm cadrul juridic, precum ºi structurile administrative ºi financiare necesare coordonãrii ºi implementã rii programelor finanþate de Uniunea Europeanã în România. În raport de cerinþele Comisiei Europene privind existenþa unui singur interlocutor, Ministerul Integrãrii Europene, în calitate de coordonator naþional al asistenþei nerambursabile, rãspunde de programarea fondurilor ºi monitorizarea programelor de asistenþã financiarã nerambursabilã. În acest cadru, implementarea Programelor PHARE, spre exemplu, îmbracã douã aspecte, ºi anume: implementarea tehnicã ce se realizeazã la nivelul diferitelor instituþii ale administraþiei româneºti, în ministere, în agenþii, în comisii, institute prin intermediul unor structuri specializate care se numesc "unitate de implementare a proiectului". Al doilea aspect este legat de implementarea financiarã, care se realizeazã prin intermediul agenþiilor de implementare. În acest moment, în România existã 4 agenþii de implementare: Oficiul de Plãþi ºi Contractare PHARE - O.P.C.P. - din Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Integrãrii Europene, dupã preluarea activitãþilor de la fostul M.D.P., Administraþia Naþionalã a Drumurilor ºi C.F.R. - S.A. Alocarea ºi programarea fondurilor PHARE, precum ºi implementarea programelor se fac, întotdeauna ºi fãrã nici o abatere, pe baza Manualului D.I.S. - care se numeºte manualul privind sistemul descentralizat de implementare - ºi a Ghidului pentru PHARE, ISPA ºi SAPARD, care sunt elaborate de Comisia Europeanã ºi care se aflã la dispoziþia oricãrui este interesat. Ciclul anual de programare, potrivit procedurilor PHARE, implicã parcurgerea obligatorie a unor etape premergãtoare aprobãrii finanþãrii proiectelor. Astfel, pe baza documentelor programatice ale pregãtirii României pentru aderare - Parteneriatul pentru Aderare, Programul Naþional de Aderare ºi celelalte texte strategice - Ministerul Integrãrii Europene identificã prioritãþile pentru finanþare ºi orienteazã instituþiile româneºti, potenþial beneficiare de fonduri PHARE, sã formuleze propuneri de proiecte în domeniile prioritare. Dupã rundele de consultãri ºi negocieri desfºurate cu iniþiatorii de proiecte, ministere sau agenþii guvernamentale, pentru clarificarea obiectivelor ºi a activitãþilor propuse, Ministerul Integrãrii Europene selecteazã pachetul de proiecte, pe care îl transmite Direcþiei Generale Extindere din cadrul Comisiei Europene, pentru a fi promovat în vederea finanþãrii. Pachetul de proiecte agreat se regãseºte în propunerea financiarã care se analizeazã în Comitetul de Gestiune PHARE din cadrul Comisiei Europene. Decizia Comisiei Europene stabileºte angajamentele bugetare ale Uniunii Europene. Aceastã decizie este transpusã ulterior într-un memorandum de finanþare, negociat ºi semnat de România, ca beneficiar al asistenþei, ºi de cãtre Comisia Europeanã. La închiderea unui program are loc auditul final asupra memorandumului de finanþare, dispus de Comisia Europeanã. Din anul 2000 a început procesul de monitorizare ºi evaluare a Programelor PHARE, în conformitate cu solicitãrile ºi standardele Comisiei Europene. Monitorizarea programelor PHARE se realizeazã prin intermediul unui Comitet Comun de Monitorizare ºi a 9 subcomitete sectoriale. Comitetul comun de monitorizare este format din reprezentanþi ai Comisiei Europene ºi reprezentanþi ai þãrii candidate. Subcomitetele sectoriale de monitorizare sunt formate din reprezentanþi ai Comisiei Europene ºi ai þãrii candidate. Fiecare subcomitet are câte douã reuniuni pe an, în cadrul cãrora se analizeazã modul cum se implementeazã programele sau proiectele. Concomitent cu monitorizarea implementãrii programelor, are loc ºi un exerciþiu de evaluare intermediarã, efectuat de un consorþiu internaþional independent, desemnat de Comisia Europeanã. Aceastã evaluare se realizeazã pe parcursul derulãrii proiectelor, pe baza rapoartelor de monitorizare semestriale întocmite de autoritãþile de implementare, a analizei semestriale a programelor ºi proiectelor desfºurate. Aºadar, moþiunea depusã de Grupul parlamentar al Partidului România Mare oferã Guvernului ºansa de a sublinia, încã o datã, cã este transparent ºi doreºte sã comunice în legãturã cu gestionarea fondurilor comunitare, precum ºi posibilitatea de a vã informa, dacã nu s-a fãcut pânã acum, cã eforturile fãcute în aceastã direcþie vor continua pentru a spori interesul cetãþenilor, în vederea intensificãrii accesãrii fondurilor comunitare. Doamnelor ºi domnilor senatori, Întãrirea capacitãþii administrative a României de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea Europeanã constituie o precondiþie, într-adevãr, pentru alocarea fondurilor comunitare. Spre deosebire de guvernul anterior, Executivul actual s-a preocupat în mod constant de asigurarea unei eficienþe sporite în managementul utilizãrii finanþãrilor PHARE, ISPA ºi SAPARD. Comisia Europeanã a considerat cã, prin mãsurile întreprinse pe linia eficientizãrii capacitãþii administrative de gestionare a fondurilor, România a îndeplinit condiþionalitatea prevãzutã în Memorandumul de finanþare PHARE 2001. Aprecieri pozitive din partea responsabililor Comisiei la adresa rezultatelor înregistrate de România pe linia întãririi capacitãþii administrative de a gestiona fonduri comunitare au fost fãcute ºi în cadrul reuniunilor Comitetului Mixt de Monitorizare România - Uniunea Europeanã. Recordul, procesul-verbal, minuta stau la dispoziþia oricui. Cu toate acestea, paradoxal, în moþiune se afirmã cã Guvernul este lipsit de soluþii clare privind accesarea, utilizarea, monitorizarea, evaluarea ºi controlul legalitãþii folosirii fondurilor comunitare. Iatã de ce trebuie sã reamintim eforturile depuse, imediat dupã investirea din decembrie 2000, de cãtre Guvernul actual, pentru elaborarea ºi adoptarea unei legislaþii coerente, în vederea gestionãrii corecte a fondurilor Uniunii Europene. Astfel, prin Legea nr. 77 din 31 ianuarie 2002, a fost modificatã ºi completatã Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi. Aceastã instanþã supremã de control financiar a fost învestitã ºi cu dreptul de a controla utilizarea fondurilor puse la dispoziþia României de cãtre Uniunea Europeanã prin Programul SAPARD ºi a cofinanþãrilor aferente. Prin negocieri îndelungate cu Uniunea Europeanã, care au debutat încã de la începutul anului 2001, s-a reuºit ca, prin Hotãrârea Guvernului nr. 521 din mai 2002, sã fie desemnat Corpul de Control al Guvernului drept instituþie unicã de contact a Oficiului European de Luptã Antifraudã al Uniunii Europene, având competenþa de a coordona asigurarea protecþiei efective ºi echivalente a intereselor financiare ale România ºi ale Uniunii Europene. Mai târziu, prin Ordonanþa Guvernului nr. 79/2003, a fost reglementat controlul ºi recuperarea fondurilor de cofinanþare aferente utilizate necorespunzãtor. Toate acestea probeazã voinþa Guvernului de a propune soluþii concrete pentru utilizarea corectã a fondurilor comunitare, de a institui garanþii cã aceste fonduri nu pot fi deturnate, iar încãlcarea legii sã fie sancþionatã cu operativitate. Doamnelor ºi domnilor senatori, O examinare, fie ºi mãcar sumarã, a fondurilor comunitare de care a beneficiat România în ultimii ani probeazã, o datã în plus, eforturile Guvernului nostru, care a ºtiut sã negocieze cu Uniunea Europeanã, dar, în egalã mãsurã, a dezvoltat capacitatea de absorbþie a acestor fonduri. Programul PHARE constituie cel mai important instrument ºi, probabil, cel mai cunoscut al asistenþei financiare nerambursabile oferite de Uniunea Europeanã. Volumul asistenþei financiare acordate de Uniune prin Programul PHARE a crescut constant, cu deosebire începând cu 2001, iar coeficientul de absorbþie a fondurilor alocate a fost de 98%, poziþionând România, din acest punct de vedere, între primele state candidate. România a beneficiat prin Programul PHARE 2000 de asistenþã în valoare de 255,8 milioane euro, prin Programul PHARE 2001, de 286,69 milioane euro, prin Programul PHARE 2002, de 278,5 milioane euro, iar prin cel pe 2003, de 278,5 milioane euro. În cei patru ani, România a beneficiat de 1,1 miliarde euro numai în cadrul programelor PHARE. Programul ISPA reprezintã pentru România un important sprijin financiar, în vederea reabilitãrii ºi modernizãrii infrastructurilor de mediu ºi transport ºi, totodatã, un instrument fundamental de îndeplinire a criteriilor de aderare ºi de dezvoltare a unor politici convergente ºi coerente cu politicile comunitare în cele douã domenii. În perioada 2000-2006, România beneficiazã, prin Programul ISPA, de finanþare nerambursabilã de aproximativ 240.000.000 euro anual, situându-se pe locul al doilea între statele candidate, din punctul de vedere al alocãrii bugetare, înaintea Ungariei, Cehiei, Sloveniei ºi altora. Pânã în prezent, România a încheiat 33 de memorandumuri de finanþare ISPA, în valoare de peste 1,6 miliarde euro, din care peste 1,2 miliarde euro, adicã aproape 75%, reprezintã asistenþã financiarã nerambursabilã, ceea ce face ca România sã se situeze pe primul loc în ceea ce priveºte rata angajãrii fondurilor ISPA. Pânã la sfârºitul anului 2003 vor mai fi semnate alte 7 noi memorandumuri de finanþare ISPA, care privesc îmbunãtãþirea sistemelor de alimentare cu apã, colectarea ºi tratarea apelor uzate, colectarea deºeurilor în municipiile Piteºti, Bacãu, judeþele Teleorman ºi Dâmboviþa, precum ºi reabilitarea secþiunii Câmpina-Predeal, din calea feratã Bucureºti-Braºov. Valoarea totalã a asistenþei financiare nerambursabilã ISPA pentru aceste proiecte este de peste 270 milioane euro. Prin Programul SAPARD, România beneficiazã de o alocare financiarã anualã din partea Uniunii Europene de circa 160 milioane euro, pe perioada 2000-2006, situându-se pe locul doi, dupã Polonia, în ceea ce priveºte cuantumul asistenþei financiare. Componenta "Coeziune economicã ºi socialã" din cadrul Programelor de finanþare PHARE s-a materializat în fonduri de finanþare nerambursabile în valoare de aproape 100.000.000 euro anual. Programul PHARE 2001-SIF reprezintã o alocare excepþionalã din partea Comisiei Europene, care a suplimentat bugetul PHARE anual, iniþial, destinat României, cu o sumã importantã. Aceastã alocare adiþionalã a fost condiþionatã ºi aprobatã pe baza capacitãþii autoritãþilor române de a identifica rapid proiecte mature, cu impact major, care sã fie pregãtite în regim de urgenþã spre finanþare, asigurându-se un fond suplimentar de 33 milioane euro, contractate integral. Doamnelor ºi domnilor senatori, Relativ la solicitarea fãcutã în moþiune, în legãturã cu fostul ministru Hildegard Puwak, pentru edificarea dumneavoastrã, precizãm urmãtoarele: - În baza art. 70 din Legea nr. 161/2003, pentru a nu se afla în conflict de interese, demnitarul are trei obligaþii clar precizate, de strictã interpretare. Astfel, demnitarul trebuie sã nu emitã un act administrativ sau sã nu încheie un act juridic ori sã nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcþiei publice de autoritate care produce un folos material pentru sine, pentru soþul sãu ori rudele sale de gradul I. În raport de exigenþele ºi ipotezele în care, potrivit legii, s-ar fi aflat în prezenþa unui conflict de interese, situaþia în discuþie nu poate fi, indiscutabil, astfel calificatã, cu atât mai mult cu cât, la vremea respectivã, nu exista nici o reglementare în acest sens. În altã ordine de idei, potrivit Îndrumarului pentru promotorii proiectelor de mobilitãþi în cadrul Programului "Leonardo da Vinci", nu existã nici o prevedere care sã limiteze accesul vreunei persoane fizice sau juridice române, dacã îndeplineºte condiþiile de eligibilitate. Subliniem cã documentele comunitare nu interzic persoanelor înrudite cu un demnitar sã deruleze asemenea programe. Dupã cum vã este cunoscut, servicii comunitare specializate, care au fost prezente la Bucureºti ºi care au cercetat contextul aprobãrii proiectelor rudelor doamnei Puwak, au conchis cã fostul ministru al integrãrii europene nu a influenþat în nici un fel decizia de selectare a proiectelor. În dorinþa de a nu lãsa nici o îndoialã legatã de corectitudinea utilizãrii fondurilor comunitare, nu numai din punctul de vedere al reglementãrilor comunitare, ci ºi al celor româneºti, doamna Puwak a adresat o solicitare Parchetului Naþional Anticorupþie de a face verificãrile pe care acesta le considerã de cuviinþã. Totodatã, la solicitarea doamnei Puwak, Biroul de Luptã Antifraudã al Comisiei Europene a demarat cercetãrile, potrivit procedurilor comunitare. Ancheta derulatã de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, conform declaraþiilor publice ale oficialilor acestei instituþii, constatã cã nu este vorba de deturnare de fonduri, ci de unele chestiuni care trebuie justificate. Evident, pânã la finalizarea tuturor verificãrilor acestor organe, orice afirmaþie este gratuitã ºi neavenitã, prin prisma prezumþiei de nevinovãþie, cu atât mai mult cu cât procedurile de verificare sunt confidenþiale. În atare condiþii, adoptarea unei poziþii diferite de cea prezentatã este cel puþin prematurã, pânã la pronunþarea organelor legal investite. Doamnelor ºi domnilor senatori, Se constatã ºi cu acest prilej o manierã, deja consacratã, a unor voci opoziþioniste de a aborda problemele referitoare la Programul SAPARD prin intermediul moþiunilor ºi interpelãrilor în Parlament, fãrã sã existe, de fapt, un interes real pentru derularea acestuia. Nici aceastã moþiune nu face excepþie de la regulã, mai ales cã semnatarii acesteia au recurs la informaþii eronate ºi interpretãri personale ale rezultatelor acestui program. Dorim sã vã reamintim cã actuala guvernare a preluat Programul SAPARD de la "zero", într-un moment de crizã al programului, atât din punct de vedere instituþional, cât ºi din punct de vedere al cadrului legislativ. Este verificabil, controlabil ºi probabil. Menþionãm cã, deºi în guvernarea anterioarã, prin tergiversarea elaborãrii Planului de Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, România a fost ultima þarã care a primit aprobarea Comisiei Europene a acestui plan, Guvernul actual a reuºit sã reducã substanþial din acest handicap. Printr-un efort susþinut, începând cu anul 2001 ºi pânã în prezent, au fost întreprinse mãsurile necesare pentru acreditarea Agenþiei SAPARD ºi pentru derularea în condiþii optime a programului. S-au creat condiþiile cerute de Uniunea Europeanã pentru realizarea sistemului instituþional ºi a cadrului legislativ necesar acreditãrii Agenþiei SAPARD ºi a conferirii managementului tehnic ºi financiar al programului pentru accesarea fondurilor. În acest sens, vã amintim cã, deºi Agenþia SAPARD s-a înfiinþat în septembrie 2000, ca instituþie cu personalitate juridicã, ea a fost nefuncþionalã pânã la preluarea mandatului de cãtre actualul Guvern. Începând cu anul 2001, Agenþiei SAPARD i s-au pus la dispoziþie fonduri, sediu, personal ºi logisticã. S-a dezvoltat sistemul necesar la nivel regional, prin înfiinþarea birourilor regionale de implementare a Programului SAPARD, amplasate potrivit regiunilor de dezvoltare constituite în temeiul Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România. În plan legislativ, au fost emise acte normative care au permis definitivarea procedurilor ºi a acþiunilor conexe, în vederea derulãrii programului în concordanþã cu condiþiile impuse de reglementãrile Uniunii Europene. Programul SAPARD a înaintat, a scãpat de riscul de a fi inaplicabil, ºi deci acreditarea agenþiei nu a fost opritã. Din punct de vedere structural, au fost create, la nivel naþional, instituþii fãrã de care nu ar fi fost posibilã derularea Programului SAPARD: Comitetul de Acreditare Naþionalã; Responsabilul Naþional cu Autorizarea Finanþãrii SAPARD; Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD; Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD în cadrul Ministerului Integrãrii Europene; Organismul de Certificare a Programului SAPARD în cadrul Curþii de Conturi a României. În aceastã moþiune, un exemplu de prezentare eronatã a programului este afirmaþia potrivit cãreia "actualul Guvern nu reuºeºte nici în 2003 sã foloseascã, prin proiecte viabile, sumele alocate de Uniunea Europeanã pentru agriculturã ºi localitãþile rurale". Vã informãm cã, pânã în prezent, pentru Mãsura 1.1. "Îmbunãtãþirea prelucrãrii ºi marketingului produselor agricole ºi piscicole", prin cele 96 de proiecte contractate, au fost angajate integral fondurile disponibile, iar pentru Mãsura 2.1. "Dezvoltarea infrastructurii rurale" au fost contractate 438 de proiecte, cu o valoare de 350 milioane euro, reprezentând 100% din valoarea totalã a alocãrii aferente. De asemenea, România a înaintat Comisiei Europene pachetul de acreditare ºi este în curs de primire a creditãrii pentru încã 3 mãsuri: Mãsura 3.1. "Investiþii în exploataþii agricole", Mãsura 4.1. "Îmbunãtãþirea pregãtirii profesionale" ºi Mãsura 3.4. "Dezvoltarea ºi diversificarea activitãþilor economice pentru generarea de activitãþi multiple ºi venituri alternative" pentru care sunt alocate fonduri totale de peste 450 milioane euro. În ceea ce priveºte afirmaþia cã "guvernanþii sunt cu ochii pe fondurile UE", þinem sã subliniem cã evaluarea, selectarea ºi contractarea proiectelor depuse în cadrul programului respectã procedurile aprobate de Uniunea Europeanã. Astfel, procedurile de lucru elaborate în cadrul Agenþiei SAPARD conþin etape distincte ºi independente de verificare care fac practic imposibilã influenþarea pe criterii subiective. Procesul de verificare ºi evaluare a proiectelor se desfºoarã cu obiectivismul ºi echidistanþa impuse de proceduri, iar luarea unei decizii finale privind aprobarea proiectelor nu poate fi influenþatã de presiuni sau intervenþii exterioare. Având în vedere necesitatea recunoscutã a finanþãrii infrastructurii rurale, afirmaþia conform cãreia "consiliile judeþene prezintã proiecte care nu au nici o legãturã cu conceptul de dezvoltare durabilã, înscriindu-se în categoria proiectelor de tip SAPARD", reamintim faptul cã obiectivul general de dezvoltare ruralã durabilã este puternic susþinut ºi de obiectivele specifice mãsurii de infrastructurã ruralã. Doamnelor ºi domnilor senatori, Timpul limitat pe care îl avem la dispoziþie nu ne permite sã facem delimitãrile dintre atribuþiile agenþiilor pentru dezvoltare regionalã ºi cele ale consiliilor de dezvoltare regionalã, dar amintim cã acestea sunt precizate clar în Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România, pe care autorii moþiunii probeazã cã nu o cunosc, ori o interpreteazã sectar, politicianist. Dupã cum este prevãzut în Memorandumul de Finanþare PHARE 2001, Agenþiile pentru Dezvoltare Regionalã sunt autoritãþi de implementare, iar în aceastã calitate le sunt delegate responsabilitãþile aferente managementului tehnic al proiectului ori al programului respectiv. Pentru fiecare componentã a Programului PHARE, toate documentele privind regulile de depunere, selectare, implementare ºi monitorizare a proiectelor sunt documentestandard elaborate în concordanþã cu prevederile "vade-mecum-ului pentru managementul fondurilor nerambursabile" adoptat de Comisia Europeanã în 1998 ºi cu prevederile Ghidului practic al procedurilor de contractare pentru PHARE, ISPA ºi SAPARD, care stau iarºi la dispoziþia celor interesaþi. Pentru implementarea schemelor de finanþare nerambursabilã din cadrul Programului PHARE, agenþiile pentru dezvoltare regionalã, în calitate de autoritãþi de implementare, respectã procedurile elaborate de Ministerul Integrãrii Europene, anterior Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, ºi aprobate de cãtre Delegaþia Comisiei Europene pentru selecþia proiectelor, contractarea, monitorizarea tehnicã ºi financiarã, raportare ºi evaluare. În raport cu aprecierile, cu totul eronate, fãcute în moþiune, în legãturã cu unele proiecte cofinanþate din fonduri europene, daþi-mi voie sã trec în revistã câteva teme: Toate proiectele PHARE sunt finanþate ºi implementate numai în urma unui proces foarte riguros de selecþie. Mai mult, evaluarea urmãreºte îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de cãtre solicitantul fondurilor, potrivit ghidului fiecãrei scheme de finanþare, ºi în nici un caz nu are în vedere analizarea ºi departajarea proiectelor prin prisma asocierilor sau firmelor candidate. Evaluarea proiectelor urmãreºte numai capacitatea firmei solicitante de a implementa un astfel de proiect. În acelaºi sens, precizãm cã autoritãþile locale, respectiv consiliile de dezvoltare regionalã, sunt acelea care aprobã proiectele ce urmeazã sã fie finanþate numai dupã evaluarea fãcutã potrivit regulilor PHARE. Ulterior, aceste proiecte urmeazã sã fie contractate doar în mãsura în care îndeplinesc condiþiile obligatorii, potrivit procedurilor specifice programului. Referitor la proiectul "Dezvoltarea unei unitãþi moderne pentru producþia indicatoarelor rutiere din metale uºoare", beneficiar S.C. "PAVONE" Impex S.R.L., menþionãm cã acesta este în curs de implementare ºi nu s-au constatat abateri în cursul monitorizãrii de la respectarea procedurilor PHARE. Privitor la proiectul de "Modernizare a ªtrandului Tineretului din Piatra-Neamþ", facem menþiunea cã Ministerul Integrãrii Europene deruleazã, în calitate de autoritate contractantã, un proiect de infrastructurã localã ºi regionalã intitulat "Modernizarea ºi dezvoltarea infrastructurii de turism în Piatra-Neamþ", având ca beneficiar Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamþ ºi care a fost atribuit firmei "DIEKAT" S.A. Atena din Grecia, în urma unei evaluãri desfºurate potrivit regulilor PHARE ºi supervizarea delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti. În aceastã calitate, Ministerul Integrãrii Europene nu are atribuþii ºi nu se poate implica în modul de retribuire a angajaþilor constructorului. Acest proiect se aflã în stadiul de implementare, iar monitorizarea aratã cã se deruleazã corespunzãtor prevederilor contractuale asumate de pãrþi ºi scopului pentru care a fost finanþat. La licitaþia în cauzã au participat ºase ofertanþi. Criteriile de selecþie aplicate ofertanþilor au avut în vedere cifra de afaceri, capacitatea tehnicã a acestora, proiecte similare realizate, sistemul de asigurare a calitãþii, echipamente ºi utilaje disponibile. Numai ofertanþii care au îndeplinit criteriile administrative ºi tehnice au intrat în evaluarea financiarã, respectiv INTRACOM Construct - S.A. ºi "DIEKAT" - S.A. Contractul a fost încheiat cu firma din Grecia, care îºi are sediul în Atena, ºi nu cu sucursala acesteia din România, aºa cum se afirmã în moþiune. Totodatã, rãspunderea în legãturã cu derularea contractului "Modernizarea infrastructurii de turism în Piatra-Neamþ" revine integral societãþii "DIEKAT". Firma S.C. "PROMET TRADING" S.R.L. nu figureazã în lista firmelor beneficiare de finanþãri nerambursabile gestionate de Ministerul Integrãrii Europene. Presupunem doar cã se face referire la proiectul "Dezvoltarea activitãþilor de turism ºi agrementul fluvial pe Dunãre" atribuit firmei S.C. "PROMET TRADING" din Brãila, menþionãm cã din punctul de vedere al autoritãþii contractante nu poate fi vorba de o deturnare de fonduri în valoare de 116.000 euro. Valoarea totalã a proiectului a fost de 116.000 de euro, din care valoarea grantului este de numai 40.000 de euro, iar restul este contribuþia proprie a beneficiarului. Potrivit adresei Parchetului Naþional Anticorupþie, din 27 octombrie 2003, Bordei Pavel este învinuit pentru deturnarea sumei de 14.000 euro, ºi nu pentru 116.000 euro, cum se afirmã în moþiune. Referitor la proiectul "Achiziþionarea ºi prelucrarea laptelui, comercializarea produselor lactate", atribuit, în urma evaluãrii, firmei S.C. "NOMAD COM PROD" S.R.L. Brãila, beneficiarul nu a decontat suma de 8.111 euro din contribuþia proprie, fiind notificat sã restituie ºi autoritãþii contractante suma de 2.726 euro plus dobânda aferentã. Programele implementate în Valea Jiului, prin fostul Minister al Dezvoltãrii ºi Prognozei, finanþate de la bugetul de stat, sunt urmãtoarele: - "Dezvoltarea afacerilor", în anul 2001, pentru 3 societãþi comerciale care au fost implicate în implementarea lui, în valoare de 4,3 miliarde lei, contribuþia beneficiarilor fiind în acest caz de 1,4 miliarde lei. "Sprijinirea investiþiilor", în anul 2001, 4 societãþi comerciale au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil, în valoare de 25 miliarde lei, contribuþia beneficiarilor fiind de 16 miliarde lei. "Dezvoltarea judeþului Hunedoara", în anii 2002 ºi 2003, 9 societãþi comerciale au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil în valoare de 31 miliarde lei, valoarea totalã a investiþiei ridicându-se la 70 miliarde lei, iar 4 societãþi comerciale care ar fi putut beneficia de fonduri în valoare de 15 miliarde lei s-au retras, motivând imposibilitatea asigurãrii cofinanþãrii. Facem precizarea cã atât Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, fostul minister, cât ºi Ministerul Integrãrii Europene, în calitate de autoritate contractantã, dar ºi proiectele cuprinse în Programul PHARE RO9807 ºi PHARE 0007 au fost auditate de Comisia Europeanã ºi cã raportul auditorilor nu a reþinut nici o problemã majorã legatã de organizarea ºi gestionarea fondurilor europene de cãtre Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei sau de evaluarea ºi implementarea proiectelor mai sus menþionate. Referitor la problemele legate de proiectul "Modernizarea infrastructurii de acces Buºteni-Valea Albã-Calinderu", verificãrile eliminã orice îndoialã cu privire la desfºurarea licitaþiei internaþionale pentru selectarea constructorului, urmãrirea în execuþie a lucrãrilor ºi decontarea acestora, care s-au desfºurat cu respectarea condiþiilor stabilite de Uniunea Europeanã prin Programul PHARE 2000. Am vrut sã dãm câteva exemple cã toate proiectele se monitorizeazã, iar acolo unde sunt înregistrate neregularitãþi ele sunt imediat sancþionate ºi pe cale administrativã, ºi pe cale penalã. Doamnelor ºi domnilor senatori, Necunoaºterea în esenþã a conþinutului fondurilor europene conduce pe autorii moþiunii la afirmaþii care nu se regãsesc în realitatea concretã sau la neînþelegerea procedurilor ce sunt aplicabile, dupã caz, potrivit normelor ISPA sau RICOP. Astfel, referitor la proiectul privind "Reabilitarea sistemului de canalizare ºi construirea unei staþii de epurare a apelor uzate în municipiul Brãila", menþionãm faptul cã aceste lucrãri sunt finanþate prin Programul ISPA, în baza memorandumului de finanþare încheiat în anul 2001. Pentru acest proiect acceptat de Delegaþia Comisiei Europene în România, partea comunitarã a acordat o derogare de la procedurile de licitare stabilite pentru derularea Programelor PHARE, ISPA ºi SAPARD. Motivul care a stat la baza deciziei de acordare directã a acestui contract a constat în faptul cã utilajele ºi echipamentele care asigurau menþinerea tunelului Roºiori ºi evitarea tasãrii acestuia aparþineau S.C. "Tunele" Braºov S.A., iar înlocuirea acestora putea duce la prãbuºirea canalului. În baza acestui contract, pãrþile implicate au lansat licitaþia internaþionalã pentru încheierea contractului de lucrãri în vederea finalizãrii canalului colector principal Roºiori. În prezent, se aflã în derulare la Oficiul de Plãþi ºi Contractare PHARE procesul de evaluare a ofertelor depuse de companiile care ºi-au manifestat interesul pentru acest proiect. Contractul de lucrãri pentru finalizarea "Canalului colector principal Roºiori" se estimeazã a fi semnat pânã la sfârºitul anului 2003. În legãturã cu proiectul RICOP, "Modernizare Piaþa Agroalimentarã Turnu-Mãgurele", având o valoare de peste 300.000 euro, precizãm cã acesta a urmat regulile de licitaþie a procedurii deschise, fiecare etapã necesitând aprobarea prealabilã a delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti. În prezent, proiectul se implementeazã în conformitate cu condiþiile generale de contractare. Potrivit cerinþelor din dosarul de licitaþie, firma a prezentat o declaraþie pe propria rãspundere privind respectarea clauzelor etice. Comisia Europeanã ºi Ministerul Finanþelor Publice, prin prevederile acordurilor de finanþare nerambursabilã, semnate cu Consiliul Local Turnu-Mãgurele, în calitate de autoritate de implementare localã, îºi rezervã dreptul de a suspenda temporar sau definitiv finanþarea proiectului, dacã se descoperã practici neloiale la orice nivel de execuþie a proiectului. Relativ la proiectul "Protecþia apelor râului Mureº, prin reabilitarea staþiei de epurare ºi extindere a sistemului de alimentare cu apã a oraºului Lipova", reprezentanþii comisiei au decis, în mod oficial, în data de 15 iulie 2003, cã proiectul "Lipova" nu este în situaþia de a fi acceptat la finanþare, având serioase rezerve privind soluþia tehnologicã propusã, ca de altfel ºi proiectul "Dezvoltarea unui Centru de Afaceri - Oradea". Aceste proiecte au fost considerate de cãtre comisie ca fiind insuficient pregãtite, în lipsa unor planuri de afaceri detaliate, însoþite de analize reale de piaþã ºi ale necesitãþilor locale. Astfel, comisia a procedat la finalizarea Propunerii de finanþare pentru "Programul CBC Cooperare Transfrontalierã 2003 România-Ungaria", pe baza urmãtoarelor programe: Coridorul româno-ungar pentru conservarea biodiversitãþii; Fondul Comun al Proiectelor Mici; Facilitãþi pentru Pregãtirea Proiectelor ºi Asistenþã Tehnicã, proiect al cãrui buget va creºte de la valoarea iniþialã de 200.000 la 550.000 de euro. În aceste condiþii, Ministerul Integrãrii Europene a solicitat Comisiei Europene, în luna august 2003, înlocuirea proiectelor refuzate cu o schemã de granturi, pe domeniul "dezvoltare economicã" în valoare de 2 milioane euro, în replicã la schema propusã de partea ungarã. Aceastã schemã ar fi permis refinanþarea de proiecte de care ar fi beneficiat toate judeþele de la graniþa României cu Ungaria. Deºi avea la bazã exemplul schemei de granturi propusã de partea ungarã, propunerea României a fost, totuºi, refuzatã, de Comisia Europeanã în ultimul minut, în luna septembrie 2003. În ceea ce priveºte evaluarea preliminarã a proiectelor depuse în cadrul programãrii PHARE, "Cooperare Transfronatlierã (CBC) România - Bulgaria 2003", având în vedere atât lipsa realã de interes a pãrþii bulgare ºi lipsa unui proiect complementar, cât ºi neîndeplinirea condiþiei obligatorii de cofinanþare, reprezentanþii comisiei nu au luat în considerare acest proiect. Totuºi trebuie relevat faptul cã, acum, avem în derulare în cadrul cooperãrii transfrontaliere România - Bulgaria, urmãtoarele proiecte: Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaþii ale Companiilor Naþionale de Electricitate din România ºi Bulgaria; ecologizarea Dunãrii ºi facilitãþi de transport; facilitãþile punctelor de trecere peste Dunãre; granturi pentru proiecte comune; asistenþã pentru implementarea strategiei de cooperare transfrontalierã multianulalã; punct de trecere a frontierei între Cãlãraºi - Silistra ºi TurnuMãgurele - Nicopole; monitorizarea integralã a Litoralului Mãrii Negre. Acestea sunt Proiectele pe CBC România - Bulgaria. În sfârºit, doamnelor ºi domnilor senatori, iertaþi-mã, obiºnuit fiind cu Camera Deputaþilor, sunt pentru prima datã în Senat ºi atunci mã ia rutina. În sfârºit, doamnelor ºi domnilor senatori, autorii moþiunii, forþând suprarealismul, se lanseazã în afirmaþii legate de rolul ºi atribuþiile consilierilor de integrare. Dupã cum se cunoaºte, în vederea amplificãrii ºi dinamizãrii procesului de pregãtire a României pentru aderarea la Uniunea Europeanã, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 19/2003, aprobatã, de alminteri, prin Legea nr. 397/2003, s-a constituit Corpul consilierilor de integrare. Aceºtia trebuie sã fie absolvenþi de universitãþi din þarã ºi/sau din strãinãtate, cu diplome acordate sau echivalente în condiþiile legii, pentru specializãri în domeniile care fac obiectul procesului de pregãtire pentru aderarea la Uniune, specifice în acelaºi timp ministerului în cadrul cãruia îºi vor desfºura activitatea. Pânã în prezent, în urma unor concursuri, extrem de exigente, sunt încadraþi un numãr de 102 consilieri, alþi 83 urmând a fi încadraþi începând cu 1 noiembrie, ca urmare a concursului promovat în 13 octombrie a.c. La Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor ºi Mediului, sã dau numai un exemplu, în corpul de consilieri de integrare au fost selectaþi tineri absolvenþi ai Facultãþilor de ªtiinþe Agricole, Chimie, Zootehnie, Relaþii Economice Internaþionale, Drept, cunoscãtori de limbi strãine care au urmat cursuri postuniversitare ºi doctorale atât în domeniul agriculturii, cât ºi al politicilor europene în materie, în cadrul unor universitãþi de prestigiu din þarã ºi strãinãtate. Obiectivul acestui proiect, doamnelor ºi domnilor senatori, este de a pregãti resursele umane necesare implementã rii noilor politici în concordanþã cu metodologia ºi standardele comunitare, de a dezvolta capacitatea administrativã pentru actuala etapã ºi perioada care urmeazã. Doamnelor ºi domnilor senatori, Permiteþi-mi sã închei prin a declara cã este greu, totuºi, sã luãm lecþii de europenism printr-un asemenea tip de moþiune, tocmai de la acei politicieni care s-au opus, cu toate mijloacele legale sau mai puþin legale, adoptãrii Legii de revizuire a Constituþiei României, act de o importanþã fundamentalã pentru procesul de integrare european. Având în vedere argumentele prezentate de Guvern, ca rãspuns la afirmaþiile din moþiunea depusã de cei 37 de senatori ai Grupului parlamentar al Partidului România Mare, ºi considerând cã am prezentat comprehensiv caracterul nereal, nefondat ºi de-a dreptul tendenþios al conþinutului acesteia, vã rugãm sã respingeþi, prin votul dumneavoastrã, moþiunea care constituie obiectul dezbaterii de astãzi a Senatului. Ne bazãm, în solicitarea pe care o facem, pe discernã mântul, înþelepciunea ºi buna dumneavoastrã credinþã. Vã mulþumesc. (Aplauze puternice.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Anunþ Guvernul cã mai are la dispoziþie cinci minute, în final, pentru rãspunsuri. Trecem la dezbateri pe marginea moþiunii. Dau cuvântul, domnului senator Doru-Laurian Bãdulescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se pregãteºte domnul senator Dina Carol.

Domnul Doru-Laurian Bãdulescu: Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi, Moþiunea pe care o dezbatem astãzi, intitulatã "Deturnarea fondurilor comunitare trebuie opritã", semnatã de 37 de senatori ai Grupului parlamentar P.R.M., se înscrie pe linia strategiei de acum cunoscutã a acestui grup parlamentar, "Nici o sesiune, fãrã moþiune". Astãzi, Senatul, se aflã din nou în faþa unui exerciþiu caracteristic pentru aceastã strategie, un exerciþiu democratic, incontestabil, dar în acelaºi timp trebuie sã spunem cã moþiunea sus-menþionatã nu este decât o manifestare de tip politicianist a Grupului parlamentar P.R.M., menitã sã fragmenteze buna desfºurare a lucrãrilor Senatului, respectiv a Parlamentului, în aceastã perioadã în care se dezbate proiectul de buget de stat pe 2004. În loc sã ne aflãm la lucrãrile comisiilor comune pentru dezbaterea propunerii de buget pe 2004, noi trebuie sã facem faþã rigorilor acestei moþiuni simple, dar sunt convins cã vom reuºi sã depºim ºi acest moment, fiind de acum rodaþi, de-a lungul anilor, în lupta parlamentarã, atât de pe bãncile puterii, cât ºi din opoziþie. Introducerea acestei moþiuni la Senat apare, nu întâmplãtor, dupã succesul referendumului naþional privind noua Constituþie a României. (Aplauze în salã, în partea Grupului parlamentar al P.R.M.)... (Discuþii în salã.) Domnule preºedinte, Vã rog sã-mi permiteþi sã-mi desfºor...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Domnilor senatori din Grupului parlamentar P.R.M., nu uitaþi cã urmaþi la cuvânt ºi probabil vreþi sã fiþi ascultaþi. Vã rog, foarte mult!

Domnul Doru-Laurian Bãdulescu: ..., referendum care s-a finalizat, dupã cum bine ºtim, prin victoria forþelor democratice a tuturor cetãþenilor þãrii, conºtienþi cã interesul naþional trebuie sã ne conducã spre aderarea la NATO ºi integrarea în Uniunea Europeanã. Sunt cunoscute de acum poziþia P.R.M. privind Constituþia revizuitã a României pe care dânºii au salutat-o prin pãrãsirea sãlii Omnia, cât ºi încercãrile disperate ale membrilor ºi simpatizanþilor P.R.M. de a îndepãrta cetãþenii oneºti de la urnele de vot, cu ocazia referendumului din 18 ºi 19 octombrie. (Discuþii în salã.) Semnatarii moþiunii ne demonstreazã cã digerã greu aceastã victorie a forþelor democratice, (sala se amuzã.) exemplu elocvent, ºi încearcã sã blocheze dezbaterea proiectului de buget pe anul 2004, aºa cum au încercat sã împiedice cetãþenii sã voteze cum le-a dictat conºtiinþa... (Discuþii în salã.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Numai o secundã. Stimaþi colegi, Noi credem cã aþi introdus aceastã moþiune pentru a face o dezbatere serioasã la un subiect de o importanþã deosebitã. În consecinþã, dreptul de exprimare este prevãzut în Constituþie pentru fiecare senator. Deci, vã rog foarte mult, dacã doriþi sã ne oprim aici, ne oprim ºi încheiem ºedinþa, deci dumneavoastrã aþi introdus moþiunea, ºi acum nu mai doriþi sã ascultaþi? Din salã: Pãi sã vorbeascã despre moþiune nu despre Constituþie.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Nu mã obligaþi... Domnule senator Vasile Horga, vorbiþi mereu, ca ºi domnul senator Pop. Nu mã obligaþi sã aplic regulamentul ºi sã vã scot din salã. Domnule senator Vasile Horga, vã evacuez din salã, nu se poate, este o problemã de politeþe. Se poate aºa ceva? Vã rog foarte mult! Vreþi sã transformãm o dezbatere pe moþiune într-o bºcãlie? Din salã: Nu!

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Pãi, cu asta aþi început. Deci, vã rog foarte mult sã ascultaþi moþiunea. E posibil aºa ceva? Nu suntem la distracþie aici. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnul Doru-Laurian Bãdulescu: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Semnatarii moþiunii ne demonstreazã cã digerã greu aceastã victorie a forþelor democratice ºi încearcã sã blocheze dezbaterea proiectului de buget pe 2004, aºa cum au încercat cetãþenii sã voteze cum le dicta conºtiinþa noua Constituþie a României. Îmi exprim convingerea cã ºi aceastã încercare a celor 37 de senatori din Grupul parlamentar P.R.M. va fi sortitã eºecului. Convingerea mea se întemeiazã, în primul rând, pe faptul cã moþiunea "Deturnarea fondurilor comunitare trebuie opritã" este nefondatã, lipsitã de consistenþa faptelor, încercându-se inducerea ideii cã numai P.R.M. este vigilent la datorie, dar, în egalã mãsurã, încercându-se generarea unui sentiment de neîncredere în legãturã cu modul de utilizare a fondurilor comunitare. Cunoscut fiind interesul pe care îl suscitã în rândul cetãþenilor programele europene PHARE, ISPA, SAPARD, autorii moþiunii încearcã sã acrediteze ideea unei fraude a fondurilor comunitare, deºi, conºtienþi fiind de riscul care ºi-l asumã, vorbesc, cel puþin în titlu, doar de o deturnare a acestora. Stimaþi colegi, Nu putem omite faptul cã moþiunea, deºi nefondatã pe elemente concrete, poate induce un semnal negativ privind guvernarea P.S.D., dar, în acelaºi timp, este afectatã imaginea Senatului, a Parlamentului, care au adoptat prin legi memorandmurile semnate de Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã. Vã rog sã-mi permiteþi, în continuare, sã mã refer numai la unele aspecte ale acestei moþiuni, celelalte aspecte urmând sã fie abordate de colegii mei din Grupul parlamentar P.S.D., ºi vã asigur cã nici una dintre afirmaþiile semnatarilor moþiunii nu va rãmâne fãrã rãspuns, demontând, în felul acesta, toate aprecierile nefondate ºi tendenþioase prin rãspunsuri concrete, bazate pe elemente indubitabile ºi la îndemâna celor care doresc sã se documenteze. Încã de la începutul anului 2001, într-o mãsurã pur declarativã ºi demagogicã, fãrã o intenþie realã de implicare efectivã ºi constructivã, parlamentarii P.R.M. au abordat în mod constant, dar eronat, tema Programului SAPARD, fãrã a deþine minime cunoºtinþe despre condiþiile de administrare ºi de rulare ale acestui program comunitar. Aceastã afirmaþie este susþinutã ºi de prezenta moþiune, care prin denaturarea informaþiilor ºi a situaþiilor reale, precum ºi prin interpretarea confuzã a unor decizii ale Comisiei Europene, denotã anumite aptitudini, sã le zicem, inovatoare ale semnatarilor, în mod evident, un bagaj important de superficialitate în abordarea unor aspecte de interes economic major. Tratamentul la care a fost supus Programul SAPARD pânã în anul 2001, faptul cã în permanenþã a cãpãtat interes numai componenta financiarã a acestuia, denotã incapacitatea semnatarilor prezentei moþiuni de a percepe importanþa Programului SAPARD nu numai ca simplã sursã de finanþare nerambursabilã, ci, cum este în realitate, un instrument de aderare, bazat pe instituþii ºi organisme acreditate de Comisia Europeanã. Aceste structuri, mecanisme ºi procedurile specifice de implementare tehnicã ºi financiarã ale Programului SAPARD, au fost create de actuala guvernare pornind de la zero. Pentru o scurtã trecere în revistã, menþionãm cã în perioada 2001-2002, au fost parcurse toate acþiunile necesare atât pentru realizarea acreditãrii sistemului SAPAD, cât ºi pentru derularea efectivã a programului, în conformitate cu cerinþele comunitare în domeniu. În ceea ce priveºte stadiul derulãrii Programului SAPARD, vã rog sã luaþi notã cã bugetele aferente anilor 2000, 2001 ºi 2002, au fost deja angajate prin semnarea contractelor de finanþare la proiectele aprobate în sesiunile august, septembrie ºi octombrie 2002, pânã în prezent fiind contractate peste 528 de proiecte, cu o valoare totalã eligibilã de 448 de milioane euro. Referitor la prelungirea perioadei de valabilitate a angajamentelor financiare privind depunerea cererilor de platã de cãtre Comisia Europeanã, este bine sã cunoaºteþi cã aceastã prevedere se aplicã tuturor statelor candidate aplicante la Programul SAPARD. Aºa cum dumneavoastrã nu aþi înþeles, din pãcate, stimaþi semnatari ai moþiunii, datoritã complexitãþii implementã rii Programului SAPARD în baza unei analize globale Comisia Europeanã a convenit cu toate þãrile aplicante introducerea acestei prevederi în Acordul anual de finanþare 2003. Astfel, ºi în cazul României, la data de 31 iulie 2003, a fost semnat la Bruxelles Acordul anual de finanþare 2003, în vederea angajãrii contribuþiei comunitare aferente acestui an pentru derularea Programului SAPARD în România. Acest acord prevede angajamentul financiar al Comisiei Europene pentru România, reprezentând suma de peste 162.000.000 euro, ºi stabileºte data de 31 decembrie 2006 ca datã limitã de valabilitate a acestuia. De asemenea, se modificã prevederile Acordului multianual de finanþare, precum ºi ale Acordului anual de finanþare 2000, 2001 ºi 2002 în sensul prelungirii perioadei de valabilitate a angajamentelor financiare, ceea ce va permite realizarea în totalitate a investiþiilor ºi absorbþia fondurilor alocate în cadrul Programului SAPARD. Din respect pentru colegii semnatari ai moþiunii am rãspuns punctual sesizãrilor dumneavoastrã referitoare la Programul SAPARD, însã existã o multitudine de alte activitãþi finalizate sau aflate în derulare aferente implementã rii Programului SAPARD în România care necesitã o abordare specificã. Vã invit sã vã informaþi ºi dumneavoastrã, aºa cum am fãcut ºi eu, asigurându-vã cã Guvernul P.S.D. vã poate pune la dispoziþie în mod transparent toate documentaþiile de care aveþi nevoie. Mai mult decât atât, stimaþi semnatari ai moþiunii, în mãsura în care sunteþi interesaþi de implementarea Programului SAPARD, perceput ca instrument de aderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, vã solicitãm atât sprijinul, cât ºi disponibilitatea de a promova în mod constructiv ºi consecvent valorile ºi implicaþiile reale ale acestui program. Stimaþi colegi, moþiunea "Deturnarea fondurilor comunitare trebuie opritã", nefondatã pe elemente concrete, plinã de interpretãri tendenþioase, se înscrie pe linia atitudinii antieuropene a semnatarilor acesteia, demonstratã cu prisosinþã ºi cu ocazia referendumului privind adoptarea noii Constituþii a României, ºi, drept consecinþã, Grupul parlamentar P.S.D. va vota împotrivã, îndemnându-vã ºi pe dumneavoastrã sã respingeþi moþiunea. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Dina Carol. Se pregãteºte, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna senator Maria Petre.

Domnul Carol Dina: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Prin moþiunea "Deturnarea fondurilor comunitare trebuie opritã", Partidul România Mare avertizeazã Guvernul cã utilizarea incorectã a fondurilor primite de la Uniunea Europeanã ºi incapacitatea de a le atrage pot compromite integrarea României în termenul, ºi aºa optimist, stabilit pentru anul 2007. Seria ameþitoare de scandaluri cu fonduri europene, consemnate cu precizie în prezenta moþiune ºi oglindite din ce în ce mai pregnant în media, a beneficiat de suportul complice al autoritãþilor. Guvernul se aflã la momentul actual într-o situaþie jenantã, de a oferi explicaþii privind deturnarea unor importante sume de bani ºi de acordarea preferenþialã a fondurilor comunitare. De fapt, aceasta este tema fundamentalã a moþiunii depuse de noi. Lipsa informaþiilor despre zonele mai puþin plãcute a ceea ce înseamnã cu adevãrat integrarea în Uniunea Europeanã a indus percepþia cã fondurile primite de la Bruxelles sunt un fel de puºculiþã magicã, un corn al abundenþei din care o datã ce þi-ai tras partea îþi vezi liniºtit de propriile interese, fãrã sã mai dai socotealã cuiva. Banii alocaþi României ºi celorlalte þãri candidate nu picã de undeva din cer, ci sunt colectaþi din taxele plãtite de contribuabilii din Franþa, Italia, Germania, Olanda, þãri în care existã, de asemenea, serioase probleme economice, unde ºomajul sau lipsa de resurse financiare la buget devin cu mult mai importante în contextul în care costurile integrãrii au depºit cu mult estimãrile iniþiale. Din aceastã perspectivã, problema fondurilor europene este cu mult mai profundã ºi mai serioasã decât lasã sã se înþeleagã declaraþiile contradictorii ale Guvernului ºi expunerea nefericitã fãcutã de domnul ministru al integrãrii, aici, în aceastã salã. În pofida sumelor mari puse la dispoziþie de Uniunea Europeanã în perioada 2000-2006, numai prin Programul PHARE se alocã anual României 250.000.000 euro, în timp ce prin Programul ISPA intrã 260.000.000 euro, iar prin SAPARD, 150.000.000 euro, aceste sume nu sunt cheltuite în totalitate sau într-un mod eficient, cu respectarea prevederilor legale. Un exemplu semnificativ îl aflãm în Programul ISPA. România a accesat doar 15 % din fondurile de finanþare nerambursabile, în valoare de 1,17 miliarde euro, puse la dispoziþia þãrilor candidate de Comisia Europeanã prin Programul ISPA, demarat în anul 2000. Autoritãþile noastre centrale ºi locale, de la care se aºteaptã proiecte de infrastructurã, stau ºi se uitã în mod inexplicabil ºi nu par a fi impresionate de sumele de milioane de euro puse la dispoziþie de Comisia Europeanã. Într-un limbaj mai mult sau mai puþin diplomatic, autoritãþile române sunt atenþionate, tot mai des, de oficialii europeni cã de ele depind, adicã de noi toþi, atragerea masivã de fonduri de finanþare atât de necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Altfel spus, atragerea redusã de finanþare externã poate duce la creºterea perioadei de tranziþie ºi la compromiterea integrãrii României în Uniunea Europeanã. Poate despre aceste aspecte ar fi fost bine sã vorbeascã ºi domnul ministru. Programul ISPA finanþeazã, în proporþie de 75 %, proiecte pentru dezvoltarea cãilor ferate, drumurilor, porturilor ºi aeroporturilor cu scopul de a aduce infrastructura de transport a þãrilor candidate la standardele Uniunii Europene. Autoritãþile române au fost solicitate sã pregãteascã strategii pentru Programul ISPA, beneficiarii putând fi autoritãþile centrale ºi locale capabile sã dezvolte proiecte de infrastructurã. Cu toate acestea, România a semnat pânã acum, deci în aproape 3 ani, contracte pentru finanþarea de proiecte de transport ºi de mediu în valoare de doar 240.000.000 euro. Care sã fie oare explicaþia pentru care autoritãþile române nu se trezesc din imobilism? Dezinteresul, lipsa de profesionalism sau corupþia? Recent, domnul Jonathan Scheele, ºeful Delegaþiei Comisiei Europene din România, avertiza autoritãþile de la Bucureºti cã este posibil ca programele de finanþare ale Uniunii Europene sã fie blocate pentru cã România nu este capabilã sã promoveze suficiente proiecte care sã obþinã aprobarea organismelor europene. Uniunea Europeanã sprijinã România în eforturile de a încheia negocierile de aderare în anul 2004 ºi de a atinge obiectivul de integrare în 2007, Consiliul Europei confirmând în documentul final, adoptat la Portocaras, în Grecia, în iunie 2003, faptul cã "ritmul negocierilor va fi continuat ºi va fi menþinut pe aceeaºi bazã ºi aceleaºi principii care au fost aplicate ºi celorlalte 10 state invitate". Comisarul european pentru extinderea Uniunii Europene, Guenter Verheugen, a asigurat cã România va fi susþinutã cu finanþãri consistente, de 3 miliarde euro, pânã în anul 2007. Iatã de ce, incapacitatea Guvernului de a gestiona cu onestitate fondurile comunitare devine o problemã esenþialã care vizeazã însuºi viitorul integrãrii României în Uniunea Europeanã. Scandalul de corupþie, sã dãm ºi un exemplu concret, în care este implicat fostul director al C.F.R. Infrastructurã, Mihai Necolaiciuc, capãtã proporþii pe zi ce trece. Pe lângã acuzaþia de fapte de corupþie în legãturã cu alocarea unor fonduri europene pentru reabilitarea sistemului de infrastructurã, dosarul acestui fost director mai cuprinde, potrivit unor surse din Parchetul Naþional Anticorupþie, ºi suspiciuni de trafic de influenþã în favoarea a douã firme candidate la cºtigarea unei licitaþii. Este vorba despre compania italianã "Italfer" ºi cea francezã "Spie" care erau preferatele fostului director de la C.F.R. pentru a reabilita sistemul de infrastructurã din România, calea feratã Bucureºti - Bãneasa - Feteºti. Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie, domnul Ioan Amarie, a declarat cã o echipã a Organizaþiei de Luptã Antifraudã - OLAF - s-a întâlnit cu procurorii P.N.A. pentru a discuta cazurile privind fraudarea fondurilor europene printre care Puwak, Buºteni, Necolaiciuc. De ce or fi venit? Echipa investigatorilor europeni condusã chiar de directorul OLAF, domnul Grantz Herman Brauder, a înaintat procurorilor români mai multe documente privind aprobarea ºi derularea fondurilor europene. "Toleranþa faþã de infracþiunile care lezeazã interesele financiare europene este zero. Am dispus înfiinþarea unui serviciu special în cadrul P.N.A., format din procurori, poliþiºti ºi specialiºti, care sã se ocupe de dosarele care vizeazã fraudarea fondurilor europene. Nu se va da nici o soluþie în nici unul dintre aceste dosare penale pânã când OLAF nu va face o anchetã de asistenþã pentru P.N.A. Vã asigur cã se vor lua mãsurile legale, mergându-se pânã la arestarea preventivã", spune ritos domnul Ioan Amarie. De ce o fi trebuind sã fie aºa de ferm? Noi aºteptãm de la domnul Amarie ca de aceastã datã promisiunile sã fie acoperite cu fapte. În urmãtorii 3 ani, premergãtori integrãrii, utilizarea corectã ºi integralã a fondurilor comunitare este o autenticã provocare pentru autoritãþile române, pentru întreaga clasã politicã. Guvernul are de ameliorat variabile ºi parametri de funcþionare ai economiei româneºti. Trebuie definitã o suitã de proiecte pentru programele PHARE, ISPA, SAPARD, care pot aduce beneficii cât mai mari la nivel de afacere, cât ºi societar. Este bine ca fondurile Uniunii Europene care pot ajunge, atenþie, la 3 % din PIB, sã fie incluse în programarea bugetarã multianualã ºi puse în corelaþie cu resurse atrase de la organismele financiare specializate - Banca Mondialã, Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, Banca Europeanã de Investiþii. Este bine sã învãþãm ºi de la alþii - Spania, Portugalia - pentru a preveni greºeli ºi sã cerem ºi sfatul experþilor Uniunii Europene în aceastã privinþã. Nu ar fi rãu ca Guvernul sã formeze o echipã specialã în cadrul Ministerului Finanþelor Publice ºi un grup interministerial care sã monitorizeze cu responsabilitate utilizarea fondurilor comunitare, în special a celor nerambursabile. Trebuie respectate cu stricteþe procedurile impuse de Comisia Europeanã în utilizarea fondurilor. Pentru cetãþenii români, dar ºi pentru oficialii de la Bruxelles, este important ca utilizarea fondurilor sã se materializeze în obiective vizibile de succes care sã jaloneze mersul economic al României. În ultimã instanþã, o capacitate de absorbþie mai mare, corect aplicatã, fãrã ingerinþe politice, supusã permanent controlului financiar, înseamnã o asimilare mai adâncã, mai bunã a acquis-ului comunitar. Din aceastã argumentaþie sumarã rezultã fãrã nici un echivoc cã acþiunea politicã a Partidului România Mare, prin moþiunea prezentatã, exprimã îngrijorarea fireascã faþã de utilizarea fondurilor comunitare cu amestecul grosolan al factorului politic. Nu întâmplãtor domnul Jonathan Scheele, ºeful delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti, a remarcat chiar ieri cã prima problemã a Românieie corupþia, nu economia. ªi domnul Scheele nu este activist al Partidului România Mare. Domnilor senatori, Nivelul meu de educaþie ºi respectul ce-l port acestui Senat nu mi-au permis sã cobor discursul meu la nivelul suburban folosit de cei doi domni nerespectabili care au vorbit înaintea mea. Vã mulþumesc. (Aplauze.)

Domnul Triþã Fãniþã (din salã): Unde era respectabilitatea!!!

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Domnul senator Triþã, vã rog foarte mult. Stimaþi colegi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare mai are la dispoziþie 8 minute. Are cuvântul doamna senator Maria Petre, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Se pregãteºte domnul senator Paul Pãcuraru, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Aveþi cuvântul, doamna senator. Doamna Maria Petre: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi, I-am rugat politicos, pentru cã am ajuns la microfon, pe colegii dintr-o anumitã parte a bãncilor P.S.D. sã aibã rãbdare ºi sã mã asculte, dacã se poate, cuviincios. (Comentarii în partea Grupului parlamentar al P.S.D.) Aº vrea mai întâi, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã protestez în numele Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ºi cred cã nu doar în numele nostru... (Comentarii, discuþii în partea Grupului parlamentar al P.S.D.) Domnule preºedinte, Vã anunþ cã îmi închei cuvântul imediat, dacã colegul Viorel Balcan ºi cei care stau în zona aceea nu au rãbdare azi. Din salã: Ai douã minute!

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Stimaþi colegi, Cronometrez ºi timpul cât discutaþi dumneavoastrã! Vã rog foarte mult! Aveþi cuvântul, doamna senator.

Doamna Maria Petre: Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Aº fi vrut sã încep, ºi chiar cu asta am sã încep, cu un protest al grupului nostru, cu privire la felul în care s-au împãrþit timpii. Este absolut incorect sã daþi unui grup parlamentar timpi, numãrând senatorii, ºi sã daþi unui grup aºa-zis independent, un timp egal. Nici unul dintre colegi... ºi îmi cer scuze colegilor care, din punctul dumneavoastrã de vedere, figureazã ca independenþi, pentru faptul cã ar putea înþelege greºit intervenþia mea. Timpul nostru este cel care ni se cuvine, ºi nu cel pe care ni l-aþi împãrþit astãzi. Aceastã împãrþire a timpului, domnule preºedinte, din pãcate, nu vã foloseºte nici dumneavoastrã, nici colegilor din majoritatea actualã din Senatul României, la nimic, pentru cã ...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Stimatã colegã ...

Doamna Maria Petre: ...pentru cã ...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Daþi-mi voie, pentru cã aþi creat o imagine complet falsã.

Doamna Maria Petre: De ce, domnule preºedinte?!

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Pentru cã aceºti timpi s-au stabilit de cãtre Biroul permanent, ºi nu de preºedintele Senatului...

Doamna Maria Petre: ªi unde trebuie sã discutãm asta, domnule preºedinte?!

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Iar dumneavoastrã aþi participat acolo sau nu aþi fost prezentã, nu cunosc, în calitate de lider de grup, la Biroul permanent, ºi nu aþi fãcut nici o obiecþie.

Doamna Maria Petre: O fac aici, în plen, domnule preºedinte, pentru cã ... (Discuþii, comentarii.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Nu vã supãraþi! Vã rog, aveþi cuvântul!

Doamna Maria Petre: Pentru cã ceea ce stabileºte Biroul permanent poate fi, în orice caz, discutat în plenul Senatului României. Acesta era un prim aspect. Ce vreau sã spun cu lucrul acesta?! Eu am un argument foarte concret cã nu este în regulã ºi cã nu vã foloseºte la nimic, pentru cã, de fapt, astãzi discutãm o temã extrem de gravã ºi extrem de serioasã. Vã aºteptaþi, probabil, domnule preºedinte, ºi dumneavoastrã, ºi colegii din actuala majoritate, ca noi sã votãm împotriva acestei moþiuni ºi sã votãm împotriva moþiunii din teama pe care încercaþi sã ne-o construiþi, în permanenþã, cã ne veþi asocia dumneavoastrã cu P.R.M.-ul ºi cã opinia publicã o sã reacþioneze în vreun fel la aceastã asociere forþatã pe care o faceþi dumneavoastrã. Vã anunþãm cã o sã votãm în favoarea acestei moþiuni ... (Aplauze.)... Vã mulþumesc.... pentru cã problema pe care colegii noºtri de la P.R.M. o pun astãzi în discuþie este extrem de adevãratã ºi extrem de gravã, ºi nu exagerez cu nimic când abordez aceastã formulare. Pe fond, lucrurile sunt cu mult mai complicate decât conþinutul moþiunii a reuºit sã punã în evidenþã. Sunt cu mult mai complicate pentru cã, dincolo de deturnarea fondurilor comunitare de care vorbesc colegii noºtri de la P.R.M., ºi aºa este, dincolo de cazurile pe care dumneavoastrã, acum câteva zile, prin vocea colegului senator Bucur, vi le îndepãrtaþi de imagine, dincolo de faptul cã Guvernul dumneavoastrã, dupã ce a luat mãsurile de demitere a miniºtrilor implicaþi în aceste probleme extrem de grave ºi de complicate pentru ceea ce înseamnã viitorul european al României, astãzi, încercaþi, ca ºi cum ne-am afla în "Senatul pisicilor", sã ascundeþi ... (Comentarii.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: V-aº ruga sã faceþi liniºte!

Doamna Maria Petre: Domnule preºedinte, Vã garantez cã voi avea timpul de care vorbeam la început, dacã colegii dumneavoastrã nu se ...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Deocamdatã, nu aþi vorbit nimic despre moþiune. Aveþi cuvântul. (Comentarii.)

Doamna Maria Petre: Încercaþi, ca ºi cum am fi în "Senatul pisicilor", sã ascundeþi mizeria, ca ºi cum ea n-ar exista, dupã ce dumneavoastrã, stimaþi colegi, Guvernul dumneavoastrã, preºedintele partidului dumneavoastrã ºi preºedintele þãrii noastre au fost obligaþi sã retracteze ºi sã recunoascã cã iaºa nu se mai poate". Cazurile sunt la îndemâna fiecãruia dintre noi, ca senatori ai României, nu sunt doar cele care sunt cuprinse în materialul prezentat de colegii noºtri de la P.R.M. ºi, dacã vã gândiþi douã secunde la judeþul din care venim fiecare, aveþi, cu siguranþã, cel puþin trei exemple de proiecte care au ajuns, obligatoriu, în mâna clienþilor politici, a cãror valoare este utilizatã de firmele clienþilor politici, ºi deturnarea fondurilor comunitare este chiar o formulã care nu acoperã realitatea. ªtiu cã este un subiect care ne poate costa pe toþi. ªtim cu toþii asta ºi ne asumãm împreunã cu dumneavoastrã faptul cã discutãm în Senatul României un asemenea subiect, dar, dacã nu-l discutãm, dacã nu încercãm sã cerem organismelor abilitate din aceastã þarã sã ne spunã care este realitatea, care este dimensiunea acestor deturnãri, care este dimensiunea pericolului pe care o sã-l traversãm cu toþii, ca þarã, ce avem de fãcut noi, ca oameni politici, ce trebuie sã facem, dacã nu discutã m în Parlamentul României?! Noi suntem foarte sceptici cu privire la...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã mulþumesc, doamna senator. Vã rog sã încheiaþi!

Doamna Maria Petre: Domnule preºedinte, Nu voi încheia, pentru cã nu mi-am putut utiliza timpul! (Comentarii.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: V-aº ruga, doamna senator!

Doamna Maria Petre: Nu voi încheia în aceste rãgete, pentru cã, repet, suntem în Senatul României. (Comentarii.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Stimatã colegã, Faceþi un efort sã luaþi mai multe voturi data viitoare ºi veþi avea timp...

Doamna Maria Petre: Le vom lua, domnule preºedinte, nu ne purtaþi dumneavoastrã de grijã, le vom lua, cu siguranþã!

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog sã încheiaþi!

Doamna Maria Petre: Suntem foarte sceptici în privinþa uneia dintre propunerile pe care colegii noºtri de la P.R.M. o fac în finalul moþiunii, aceea de a cere Guvernului acesta sã mai facã vreo analizã obiectivã ºi sã ne spunã în Senatul României care este realitatea. Eram sceptici înainte de intervenþia domnului ministru, care cumuleazã ºi dânsul, ca mulþi alþi miniºtri din cabinetul Nãstase, câteva portofolii, vãd cã nu mai aveþi oameni sã puneþi pe posturi ºi toatã lumea, toþi demnitarii dumneavoastrã merg pe cumul de funcþii, deºi nu vãd pe ce regulã funcþionaþi dumneavoastrã aºa, în aceastã þarã, nu credem cã Guvernul acesta mai poate sã prezinte, nici nu are obiceiul sã prezinte ceva în vreo Camerã a Parlamentului României, nu mai are, cu atât mai puþin, capacitatea sã ne prezinte o analizã obiectivã...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog sã încheiaþi, doamna senator.

Doamna Maria Petre: Termin imediat, domnule preºedinte. ...ºi o informare obiectivã asupra situaþiei reale. Vã repet ceea ce v-am spus de la început, vom vota în favoarea acestei moþiuni, pentru cã realitatea este mult mai gravã decât conþinutul acestei moþiuni ºi decât colegii noºtri de la P.R.M. au reuºit sã contureze în cele câteva pagini de material. Vã mulþumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã mulþumesc foarte mult. Are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru, Grupul Naþional Liberal, se pregãteºte domnul senator Szabó.

Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru: Mulþumesc, domnule preºedinte. O nefericitã coincidenþã face ca prima zi în Internaþionala Socialistã sã fie asociatã cu o dezbatere de acest gen, despre corupþie, dar sã spunem cã intrã la capitolul coincidenþe. La capitolul evaluãri se poate spune cã este imposibil sã muþi problema corupþiei dintr-o parte în alta, câtã vreme, vrem, nu vrem, corupþia este ataºatã, totuºi, puterii sau mecanismului de putere ºi de decizie. Atunci, sigur, dumneavoastrã, ca partid, sunteþi în dificultate pe acest subiect, nici nu aveþi cum sã fiþi altfel, pentru cã, din moment ce România a constatat, peste tot, o constelaþie de baroni locali, de la Satu Mare pânã la Mehedinþi, de la Suceava pânã la Turnu-Severin ºi, câtã vreme România are nume consacrate gen: Mischie, Bebe Ivanovici, Opriºan, Marian Bãlan ºi aºa mai departe, ca sã nu pomenim de miniºtri ºi consilieri guvernamentali, sigur cã nu vã puteþi dezbrãca cu uºurinþã de aceastã hainã. Este un cost pe care-l plãtiþi, pe o realitate care existã. Problema corupþiei, sigur, a spus-o domnul preºedinte adineauri, este de o importanþã deosebitã, o recunoaºtem cu toþii, ºi cei 14 ani de tranziþie, care au însemnat transferul de proprietate, un imens transfer de proprietate de la public la privat, o agresiune permanentã contra resurselor publice, pe toate cãile, pentru obþinerea unei cote cât mai importante ºi cât mai avantajoase din resursele publice, din investiþii ºi, în fine, acestã agresiune contra fondurilor europene, din ce în ce mai marcantã, pe mãsurã ce fondurile se instaleazã în România, aratã clar cã, din pãcate, în România, politicul a servit drept suport unor grupuri de interese pentru transferul de bogãþie. Noi putem sã spunem ce dorim, dar, din pãcate, România este, în momentul de faþã, o þarã cu o polarizare socialã uriaº. Am vãzut, în ultimele zile, indicele privind distribuþia veniturilor în România. România a ajuns o þarã de tip sud-american, cu o elitã superbogatã, superputernicã, atotcuprinzãtoare, atotposesoare, ºi un corp social extrem de sãrac, extrem de pauper. Aceasta este o realitate pe care trebuie sã o recunoaºtem cu toþii. Ne mirãm, ne îngrijoreazã, dar ea existã ºi sigur cã lucrurile se leagã, pentru cã transferul de putere, obþinerea de fonduri, obþinerea de resurse, clasificarea în decilele superioare sau ultraridicate ale veniturilor, în contrast cu decilele inferioare ºi cu ce se întâmplã cu corpul social al României, sigur cã îngrijoreazã pe toatã lumea, ºi acesta este un subiect care ar trebui sã facã ca aceastã dezbatere sã nu fie o dezbatere maniheistã între putere ºi opoziþie, ci ar trebui sã fie o analizã atentã, lucidã a ceea ce se întâmplã în þarã. Din pãcate, nu ne putem dezbãra de abordãri strict partizane ºi, din acest punct de vedere, trebuie sã recunosc cã la prima audiere a domnului ministru Puºcaº resimt o decepþie pentru abordarea didacticã pe care a fãcut-o în faþa Senatului. Sigur, mã voi informa dupã materialul pe care Domnia sa l-a prezentat ºi, poate, mulþi dintre noi ne vom informa, dar ar fi trebuit sã vadã unde este problema realã, adicã, unde, dincolo de catedrã, dincolo de tabla ºcolii ºi ce se întâmplã în România, pentru cã, cum ajung banii la anumite firme, la anumite societãþi care fie asistã pe realizatorul de proiect ºi de program, fie îl consultã financiar, sigur cã nu indiferent, fie îl asistã în materializarea obiectivelor din programul care a primit asistenþã financiarã ºi ce regãsim în toatã România?! Regãsim cã în permanenþã P.S.D.-ul asistã, intelectual, tehnic, profesional, managerial acest proces ºi sigur cã este bine. Când va veni o altã guvernare, sigur cã toþi aceºti consilieri se vor gãsi fãrã treabã. Aici este problema pe care a încercat sã o spunã ºi moþiunea, cu exemplele citate, aici este problema pe care a încercat sã o spunã ºi colega noastrã, doamna senator Maria Petre. Este un adevãr, îl cunoaºtem cu toþii. În fiecare judeþ, firme alocate P.S.D.-ului tranziteazã proiectele, realizeazã programele, asistã societãþile, obþin finanþãrile ºi, sigur, trãiesc ºi ele din acest lucru. Acest lucru nu poate fi omis. Nu aº vrea sã cred, domnule ministru, cã dumneavoastrã consideraþi cã aceastã problemã reprezintã "mãrunte iregularitãþi", sunt mari iregularitãþi, domnule ministru, ºi vã spun foarte direct. Am fost deranjat când dumneavoastrã aþi considerat sau aþi apreciat cã aceste lucruri sunt "mãrunte ºi nesemnificative". Nu. Sunt majore ºi pot afecta interesele de þarã. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã "cazul Puwak", ajuns la limitã, afecta interesele de þarã ale României, pentru cã sunt obligaþi contribuabilii europeni sã bage bani în buzunarul familiei Puwak. Sunt probleme care nu sunt mãrunte. În egalã mãsurã, ne reproºaþi cã ne informãm din presã. Vã spunem cã nu avem altã sursã de informare, pentru cã, noi, ca partid, nu avem institute de investigaþie, autoritãþi publice care sã ne punã la dispoziþie documente ºi informãri, ºi rapoarte ºi aºa mai departe. Dumneavoastrã le aveþi pe toate ºi ar trebui dumneavoastrã sã faceþi efortul de a le face transparente. Opinia mea este cã, în ceea ce priveºte votul pe aceastã moþiune, dumneavoastrã, P.S.D.-ul, ar trebui sã votaþi favorabil, pentru cã, de fapt, este o ºansã care vi se oferã, aºa cum aþi reuºit în Guvern sã scãpaþi de trei miniºtri care vã compromiteau imaginea ºi aici trebuie sã acceptaþi cã niºte lucruri sunt adevãrate, le trãiþi fiecare în judeþul dumneavoastrã, ºi atunci ar fi un exemplu pentru România - "Uite, un partid care recunoaºte o stare de fapt ºi luptã contra ei." P.N.L.-ul considerã cã aceastã moþiune este dincolo de partide ºi susþine solicitãrile ei pentru cã, de fapt, ce solicitã aceastã moþiune?! Curtea de Conturi s-ºi facã datoria, sã se efectueze controale suplimentare, sã existe transparenþã în ceea ce priveºte fondurile publice ºi cred cã acest lucru este în interesul tuturor, având în vedere cã problematica este dincolo de partide. Dar ºi solicitãrile moþiunii sunt dincolo de un interes partizan sau altul. Noi vom susþine prin vot aceastã moþiune. Vã mulþumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Are cuvântul domnul senator Szabó, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Se pregãteºte doamna senator Dobrescu, din partea Grupului Social Democrat.

Domnul Szabó Károly-Ferenc: Domnule preºedinte, Domnule ministru, Doamnelor ºi domnilor senatori, Fãrã îndoialã cã, într-un fel sau altul, aceastã dezbatere este utilã. O spun cu toatã sinceritatea. Ar fi fost, în schimb, mult mai utilã dacã nu am fi fost nevoiþi pe marginea unei moþiuni sã avem o dezbatere în Senatul României astãzi, ci pe marginea problemei utilizãrii fondurilor de preaderare de care România, în calitate de candidat la Uniunea Europeanã, beneficiazã, respectiv de aºa-zisa capacitate de absorbþie, de îmbunãtãþirea calitativã ºi cantitativã a acestei capacitãþi de absorbþie despre care s-a vorbit, ºi despre ce ar trebui sã facã, în continuare, Guvernul, pe marginea acestui subiect, nu pe marginea lui, ci în substanþa lui. Oricum, dezbaterea subliniazã foarte multe lucruri, printre care putem face vorbire despre relaþia dintre Parlament ºi Executiv, într-o anumitã speþã. Dupã cum se cunoaºte, existã o Comisie pentru integrare, o comisie comunã a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, în care probabil cã acest aspect, din punct de vedere al exercitãrii funcþiei de control al Parlamentului asupra Guvernului, nu a fost în suficientã mãsurã abordat sau aprofundat. De asemenea, nu este suficientã informaþie, dar de-asta suntem ºi noi, fiecare, individual, ca deþinãtori ai mandatului de parlamentar, suntem rãspunzãtori de faptul cã nu existã suficientã informaþie ºi suntem, într-un fel, nevoiþi sã ne limitãm - cuvântul este extrem de degradant - la informaþiile din presã. Semnatarii moþiunii ne-au oferit prilejul unei revizuiri a revistei presei, condimentatã cu anumite informaþii, care denotã anumite surse, dar care au încetat sã mai fie suficient de fidele, în aprecierea mea. Oricum, aici, trecând peste aspectul politicianist al chestiunii, ºi care a fãcut ca astãzi sã nu avem o dezbatere asupra chestiunii utilizãrii fondurilor nerambursabile sau a fondurilor de aderare, ca sã nu folosesc numai expresia "nerambursabile", ºi a ceea ce face Executivul în mod curent, ci o dezbatere asupra unei moþiuni. ªi eu mã voi îndepãrta puþin de la moþiune, cu îngãduinþa dumneavoastrã, domnule preºedinte, în limita timpului acordat prin decizia Biroului permanent. Domnul ministru, în expozeul Domniei sale, a fãcut o prezentare în detaliu a unor aspecte organizatorice ºi instituþionale, ºi chiar - sã le spunem aºa - de proces ale fenomenului, care a fãcut inutil ca unii dintre noi sã acceseze niºte site-uri, accesibile oricui, accesabile de cãtre oricine, respectiv, i-a fãcut pe alþii sã devinã mai interesaþi în a merge mai departe în cºtigarea informaþiei în legãturã cu acest domeniu, pe care, nu-i aºa, Internetul ni le oferã, ºi relaþia cu reprezentanþa Comisiei Europene de la Bucureºti ni le poate da în detaliu. Problematica - pe care eu o cred, aici, de bazã ºi pe care cred cã am sã o pot atinge ºi eu - este: de ce nu avem noi dezbateri periodice cu aceastã temã, aºa cum, de fapt, în Guvern existã, întrucât ministerele au departamente, structuri, substructuri, care sunt responsabile cu integrarea, ºi nu numai în ceea ce priveºte preluarea acquis-ului comunitar, dar implementarea acestor programe despre care s-a vorbit aici, respectiv, într-un fel, garantarea faptului cã fondurile primite din banii contribuabililor cetãþeni ai Uniunii Europene sunt cheltuiþi în mod corect, dar nu numai în mod corect, dar ºi eficient. Aici, Parlamentul este rãspunzãtor cu instituirea unei astfel de proceduri, care sã nu împieteze asupra procesului legislativ. Deci sã putem avea timp pentru activitatea legislativã, dar sã ne exercitãm aceastã competenþã, pe care ne-o oferã Constituþia, cu atât mai mult cu cât, iatã, de pildã, expresia din titlul moþiunii, mi se pare, cel puþin, incorectã din punct de vedere juridic, nu este vorba de deturnare. Deturnarea este un delict, care se încadreazã la categoria faptelor penale ºi existã instituþii abilitate pentru a le investiga, ºi existã justiþie, care, pe urmã, îºi face datoria. Trebuie sã avem cu toþii încredere cã aºa este. În acelaºi timp, Guvernul, prin reprezentanþii sãi, ar trebui, în mod periodic, sã ofere detalii, mai multe decât le putem afla altminteri, pentru cã are datoria aceasta, sã raporteze în faþa Parlamentului cum se desfºoarã acest proces. Pe de altã parte, Uniunea Europeanã are instituþii care, în orice caz, fac, dacã nu imposibilã, dar extrem de dificilã ºi, oricum, pedepsibilã - cuvântul nu-i corect -, incriminabilã fapta de a deturna fonduri din banii contribuabililor Uniunii Europene. Prin urmare, nu spun cã noi suntem cu totul feriþi de orice iregularitate, chiar dacã cei în drept ar fi incorecþi, ca principiu, ºi ar acþiona în propriul lor folos, dar nu în folosul comunitãþii, implicaþiile în legãturã cu deficienþele în ceea ce priveºte capacitatea de absorbþie asupra viitorului integrãrii României trebuie avute în vedere. Domnule preºedinte, voi încheia! De asemenea, trebuie sã acordãm o atenþie sporitã - ºi asta o spun, în mod direct, domnului ministru, ca ºef al departamentului care se ocupã cu subiectul - judeþelor României, care, dupã 1 mai 2004, devin zone ale vecinãtãþii apropiate la frontiera Uniunii Europene, care vor beneficia, vor putea beneficia de fonduri ºi mai mari decât pânã acum. Desigur, aceasta este o responsabilitate sporitã în ceea ce priveºte competenþele autoritãþilor administraþiei publice locale. Nu pot avea suficientã încredere în modul în care funcþioneazã compartimentele profesionale ale regiunilor sau ale structurilor regionale, oarecum artificial constituite, dar la judeþe existã, ºi trebuie sã ajutãm judeþele ca sã aibã ºi mai multã capacitate, mai ales în ceea ce priveºte resursele umane. Existã tineri, care sunt mult mai capabili decât persoanele aflate la vârsta pensionãrii sau trecute de aceastã vârstã, cãrora li se oferã un loc într-un birou, mulþi dintre ei nici nu cunosc limbi strãine, dar trebuie sã aibã relaþii cu Bruxellesul, în mod curent. Iatã tot atâtea chestiuni, ºi, mai ales, preluarea unei pãrþi a calificãrii noilor cadre, care nu neapãrat vor reprezenta România în faþa unui mandat, ci vor pune în practicã o lucrare absolut concretã, de pildã, în anii care vin, administrarea fondurilor ºi, respectiv, promovarea proiectelor, mai întâi, întocmirea ºi, apoi, promovarea proiectelor.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog sã încheiaþi, domnule senator.

Domnul Szabó Károly-Ferenc: Domnule preºedinte, nu am reuºit sã epuizez tot ceea ce aº fi vrut sã spun. În orice caz, doresc sã iniþiem o procedurã în care dezbaterile vor fi, cu regularitate, aici, în Senat, ºi domnul ministru nu va avea acea micã dificultate în a face confuzie în legãturã cu titulatura mandatului pe care îl avem noi ºi sã-l vedem mai des, aici, pe probleme concrete legate de Uniunea Europeanã. În concluzie, stimate colege ºi stimaþi colegi, nu sunt suficiente argumentele celor care au semnat ºi au promovat moþiunea, ca sã ne facã, pe mine ºi pe colegii mei de grup, sã o susþinem. Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã mulþumesc. (Discuþii în salã.) Are cuvântul doamna senator Dobrescu, din partea Grupului parlamentar social democrat. Se pregãteºte domnul senator Constantin Bîciu.

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori. "Deturnarea fondurilor comunitare trebuie opritã" este tema sub care a fost depusã, în data de 23 octombrie, moþiunea semnatã de cei 37 de colegi senatori P.R.M. În practica parlamentarã este cunoscutã forma de manifestare a opoziþiei, prin iniþierea de moþiuni, care exprimã puncte de vedere cu privire la politica internã ºi externã a unei formaþiuni politice, aflatã în opoziþie faþã de partidul de guvernãmânt. Prezenta moþiune, pe care o dezbatem astãzi, este mai mult decât atât, cãci din textul elaborat reiese un material, din pãcate, greoi, care enumerã date, nume, denigrãri ºi comentarii la adresa unor demnitari români sau europeni, formulate, iarºi, din pãcate, în fraze foarte lungi, cu trimiteri în timp asupra unor fapte interpretabile, pe care, citindu-le, abia dacã mai poþi urmãri subiectul ºi predicatul. ªi aþi observat ºi dumneavoastrã pe perioada cât a fost expusã moþiunea. Voi încerca, prin urmare, sã decodific textul ºi sã arãt cã moþiunea este mai mult pãtimaº decât obiectivã, cãci maniera în care este redactatã nu poate fi altfel interpretatã. Iatã ce spun semnatarii moþiunii, la primul punct, citez: "Noi, semnatarii prezentei moþiuni, ca, de altfel, întreaga opinie publicã din România, am aºteptat ca Guvernul sã ia mãsurile necesare împotriva ministrului integrãrii Hildegard Puwak." Deci ne-am aºteptat ca acesta sã fie subiectul asupra cãruia atrage atenþia grupul de semnatari. Dar nu, acesta este doar pretextul, cãci textul face referire la demisia domnului ªerban Mihãilescu, la vizita la Washington a domnului preºedinte Ion Iliescu, incrimineazã pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase, îl aminteºte pe domnul Romano Prodi ºi aºa mai departe, citez chiar "...concluzia stupefiantã ºi dubioasã a unor funcþionari comunitari...". În sfârºit, apar nominalizaþi membri ai familiei doamnei Puwak, rudele din Germania ºi chiar umorul poetului german Heinrich Heine. În încheierea acestui prim punct al moþiunii, dupã ce lecturãm circa 4 file, aflãm, de fapt, ce doresc semnatarii, citez: iAºteptãm ca Parchetul Naþional Anticorupþie ºi justiþia românã, sesizându-se în urma acestei moþiuni, sã demareze cercetãrile obligatorii, cu adevãrat, nu numai sã le simuleze, iar instanþele de judecatã sã facã publicã decizia lor." Stimate colege ºi stimaþi colegi senatori, semnatari ai moþiunii, vã precizez urmãtoarele: În data de 2 septembrie 2003, doamna Puwak, cãci despre dânsa am înþeles cã, în primul punct, doriþi explicaþii, face o declaraþie prin care, citez: "Apreciez, în mod deosebit, rapiditatea cu care Comisia Europeanã a acþionat pentru clarificarea situaþiei generate de apariþia în presã a anumitor materiale care încercau sã acrediteze ideea folosirii incorecte a unor fonduri europene, prin proiecte care au fost selecþionate ºi atribuite în cadrul Programului «Leonardo da Vinci», în anii 2000-2001, unor firme aparþinând soþului ºi fiului meu." Constatând cã s-a dat curs, cu promptitudine, solicitãrii pe care a adresat-o Biroului de Luptã Antifraudã al Comisiei Europene, prescurtat "OLAF", de a demara o verificare a informaþiilor respective, doamna Puwak îºi exprimã speranþa cã, în curând, va exista un rãspuns complet ºi definitiv la acuzaþiile vehiculate la adresa sa. Totodatã, reaminteºte cã, în dorinþa de a nu lãsa nici o îndoialã legatã de corectitudinea utilizãrii fondurilor comunitare, nu numai din punctul de vedere al legislaþiei europene, ci ºi al celei româneºti, a adresat ºi Parchetului Naþional Anticorupþie solicitarea de a face verificãrile pe care le va considera de cuviinþã. Mai mult, doamna Puwak a mai menþionat, citez: "Doresc sã precizez cã selecþia proiectelor elaborate de firmele administrate de rudele mele a fost efectuatã în martie 2000, respectiv ianuarie 2001. Selecþia proiectului din 2000 a fost efectuatã când aveam calitatea de deputat P.S.D., partid aflat în opoziþie, deci, fãrã nici o legãturã cu fondurile comunitare. Celelalte proiecte în discuþie au fost selectate în ianuarie 2001, pe baza unor cereri depuse anterior obþinerii demnitãþii publice de ministru. Dupã ce am dobândit aceastã funcþie, rudele mele nu au mai accesat programe comunitare, deºi nu exista nici o interdicþie în acest sens." La ora la care vorbim, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului a efectuat o serie de verificãri privind modul de gestionare a fondurilor comunitare primite, în cadrul Programului "Leonardo da Vinci", de cãtre firmele mai sus amintite. Ministerul a exprimat parþial punctul de vedere, urmând sã se aprecieze corectitudinea sau incorectitudinea utilizãrii acestor fonduri ºi mãsurile ce se impun. Toate instituþiile amintite pânã acum vor finaliza cercetãrile, dar, pânã atunci, alte afirmaþii cu privire la doamna Puwak sunt nejustificate, sub rezerva fireascã a prezumþiei de nevinovãþie. Vã reamintim, totodatã, cã în baza art. 70 din Legea nr. 161/2003 se precizeazã clar cele trei obligaþii ale demnitarului, pentru a nu se afla în conflict de interese, ºi anume: sã nu emitã un act administrativ, sã nu încheie un act juridic ºi sã nu participe la luarea unei decizii în executarea funcþiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soþ ori pentru rudele de gradul I. Aceste obligaþii nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative. Aºa cum reiese din cele de mai sus, sesizarea semnatarilor moþiunii, cu privire la Programul "Leonardo da Vinci" ºi selelcþia proiectelor elaborate de firmele administrate de rudele doamnei Puwak, reprezintã o perioadã de timp anterioarã intrãrii în vigoare a Legii nr. 161/2003. Precizãm, de asemenea, cã, în conformitate cu dreptul românesc, Legea civilã, de principiu, nu retroactiveazã. Deci doamna Puwak nu poate fi acuzatã de conflict de interese, din acest punct de vedere. Dorim sã vã facem cunoscut faptul cã Programul PHARE, însã, constituie cel mai important instrument al asistenþei financiare nerambursabile pentru România, oferit de Uniunea Europeanã, ºi n-am sã intru în detalii, pentru cã a fãcut-o foarte bine domnul ministru Puºcaº. Cu privire însã la Programul PHARE, acesta reprezintã o alocare care a suplimentat bugetul PHARE iniþial destinat României, ºi aceastã alocare adiþionalã a fost condiþionatã ºi aprobatã pe baza capacitãþilor autoritãþilor române de a identifica rapid proiecte cu impact major care sã fie pregãtite în regim de urgenþã pentru finanþare. Singurul punct sensibil pe care aþi putea sã-l accesaþi este diseminarea informaþiei cu privire la aceste fonduri. Vã precizãm însã cã s-au popularizat programele, s-au acordat consultaþii, s-au solicitat cât mai multe participãri, deci fiecare cetãþean care doreºte sã elaboreze programe ºi sã intre în competiþia selecþiei o poate face, iar aceia care nu se informeazã, nu vor participa niciodatã activ la viaþa economicã, socialã a societãþii noastre, vor aborda numai regrete, incriminãri, suspiciuni. Apreciem cã nu serveºte nimãnui o asemenea tacticã. Cu privire la punctul doi al moþiunii, care incrimineazã, citez: "gestionarea frauduloasã a fondurilor comunitare", folosind în aceeaºi abordare a frazelor kilometrice ºi creând cititorului sentimentul abandonului ideii de bazã, vreau sã spun cã argumentele nu se susþin. Exemplele unor beneficiari ai fondurilor comunitare sunt nerelevante din punct de vedere al fraudãrii acestor fonduri, ºi pentru a îndepãrta orice suspiciune, am solicitat explicaþii scrise din partea celor vizaþi în textul moþiunii, am solicitat punctul de vedere al instituþiilor ºi al Guvernului, ºi, folosind informaþiile coroborat, vã precizez urmãtoarele: în legãturã cu domnul Nicolae Mischie, care, se specificã în moþiune, a derulat un proiect finanþat din fonduri PHARE. Este adevãrat cã prin Firma S.C. SANDA NIC S.R.L., firmã aparþinând doamnei Sanda Mischie, acþionar unic, conform statutului societãþii, a fost elaborat un proiect, spre finanþare, în vederea înfiinþãrii unei tipografii. Proiectul, unul dintre cele 59 cºtigãtoare, în cadrul Programului PHARE, a fost evaluat, propus Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã Sud-Vest Oltenia, de cãtre o comisie de evaluare formatã din 20 de membri, 4 dintre aceºtia fiind, într-adevãr din judeþul Gorj. Finanþarea proiectelor aprobate s-a fãcut conform procedurilor cerute de Uniunea Europeanã, cu verificãri periodice, pe durata contractului de finanþare, nesemnalându-se nici o neregulã. Activitatea de tipografie se încadreazã, însã, chiar în prioritãþile de dezvoltare regionalã cuprinse în Planul de dezvoltare regionalã sud-vest. Cu privire la materialele propagandistice, exclusiv buletine de vot pentru recentul referendum, la Tipografia "Sanda Nic S.R.L." s-au tipãrit afiºe, pliante, fluturaºi din fondurile societãþii, ºi nu din fonduri publice, iar licitaþia pentru tipãrirea buletinelor de vot a fost cºtigatã de Tipografia S.C. Prod-Com S.R.L., organizator al licitaþiei fiind Prefectura Judeþului Gorj. În consecinþã, apreciem nejustificate incriminãrile aduse în moþiune. Deci dumneavoastrã nu aþi avut informaþii punctuale. Cu privire la domnul Marian Opriºan, se scrie în moþiune, citez: "este preºedintele P.S.D. Vrancea ºi preºedinte al Consiliului Judeþean Vrancea, infiltrat în comisia de aprobare a fondurilor comunitare, el însuºi fãptuitorul a numeroase acte de corupþie ºi deturnãri de fonduri." Este adevãrat cã domnul Marian Opriºan este membru al Consiliului pentru dezvoltare regionalã a regiunii sud-est datoritã calitãþii de preºedinte al Consiliului Judeþean Vrancea, alãturi de ceilalþi reprezentanþi legali ai celorlalte judeþe. Acesta este un organism de conducere a activitãþii Agenþiei de Dezvoltare Regionalã Sud-Est, cu sediul la Brãila, compus din 24 de membri, dar care nu are legãturã cu comisiile de selecþie a proiectelor depuse de solicitanþii din întreaga regiune Sud-Est ºi, ca atare, nu participã el la selecþia proiectelor, nici ca persoanã fizicã, nici ca membru al comisiei, iar majoritatea proiectelor menþionate, dupã cum chiar dumnealui ne-a trimis scris, au fost finanþate într-o perioadã în care nu domnul Marian era preºedintele Consiliului Judeþean Vrancea. În ceea ce priveºte actele de corupþie, am cerut, repet, domnului Opriºan un punct de vedere ºi vreau sã vi-l citez. Domnul Opriºan spune aºa: "Am solicitat personal sesizarea Parchetului General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, adicã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, instanþã care s-a pronunþat în sensul constatãrii nevinovãþiei ºi inexistenþa faptelor semnalate." Totodatã, mai specificã, citez: "Nici eu, nici vreo rudã a mea, nu am beneficiat de proiecte finanþate din fonduri PHARE". Ne întrebãm, atunci, care sunt sursele dumneavoastrã de informaþie ºi care este eficienþa celor afirmate în moþiune, dacã nu pot fi dovedite? Mai mult, de ce faceþi o practicã din a incrimina permanent partidul de guvernãmânt? De ce creaþi false direcþii de atac asupra unor persoane despre care nu puteþi sã dovediþi învinuire? Desigur, nu este mai presus de lege, ºi legea ºi-a spus ºi-ºi va mai spune cuvântul asupra celor ce greºesc. Stilul dumneavoastrã justiþiar însã, nu are deocamdatã suport prin argumente ºi dovezi. Vã referiþi în urmãtoarele pagini ale moþiunii, citez: "la un alt caz", acela al domnului Marian Ionicã, preºedintele Consiliului Judeþean Olt, membru al Consiliului Agenþiei de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, ºi fiul acestuia, Mihai Ionicã, care a contractat un credit PHARE. Este adevãrat cã firma domnului Mihai Ionicã a realizat un proiect în cadrul PHARE, în noiembrie 2002, dar, în selectarea proiectului, tatãl sãu nu a avut atribuþii ºi, mai mult, proiectul a respectat în totalitate ghidul solicitantului, a îndeplinit criteriile de eligibilitate ºi a fost selectat ca orice alt proiect legal valabil. Precizãm cã legea e lege pentru toþi ºi chiar vã argumentã m, fãrã a incrimina, cã ºi din rândul membrilor P.R.M. pot fi rude apropiate ale demnitarilor care beneficiazã legal, credem noi, de Programul PHARE? Din salã: Care membri?

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu: O sã vã dau cuvântul, doamna senator, ºi o sã daþi chiar dumneavoastrã exemplul, sau nu vã dau eu. Iertaþi-mã, domnule preºedinte... Noi considerãm, însã, cã fiecare persoanã este responsabilã de ceea ce face ºi cã legea îºi poate spune cuvântul. Am vrut numai sã vã atenþionãm. În ceea ce priveºte Proiectul de modernizare a ªtrandului Tineretului din Piatra-Neamþ, n-am sã intru în detalii, de asemenea, punctul de vedere al Guvernului a fost edificator, vã menþionez numai atâta cã Ministerul Integrãrii Europene, în calitatea sa de autoritate contractantã, deruleazã acest proiect de infrastructurã regionalã ºi cã beneficiar este Consiliul Local al Municipiului PiatraNeamþ, iar Firma "Diekat S.A." Atena - Grecia, cãreia i-a fost atribuit, s-a suspus evaluãrilor, conform rigorilor PHARE, sub supervizarea Delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti, dar cã, în prezent, acest proiect este în stadiu de implementare, el se deruleazã, ºi la momentul la care vorbim vã precizãm, de asemenea, cã firma a îndeplinit criteriile ºi cã s-a încheiat contractul cu firma de la Atena, ºi nu cu aceea a reprezentanþei din þarã, cum susþineþi în moþiune, ºi se poate dovedi cu acte. Mai precizã m cã acest contract s-a încheiat, prin urmare, ºi este în curs de implementare. Eronat mai apare în moþiune ºi Firma "S.C. Promet Trading" Brãila. Vã precizãm cã aceasta nu se regãseºte pe lista firmelor beneficiare de finanþãri nerambursabile. Cu privire la acuzaþia de deturnare a sumei de 116.000 de euro, vã precizãm, de asemenea, cã din punctul de vedere al autoritãþii contractante nu este posibil, deoarece toatã suma a fost de 116.314 euro, deci nu era posibilã o asemenea deturnare. Din ce s-ar mai fi realizat, din 314 euro? Deci informaþia este greºitã. Parchetul Naþional Anticorupþie învinuieºte, însã, pe omul de afaceri Paul Bordei, din câte cunosc membru P.N.L., pentru deturnarea sumei de 14.000 de euro, ºi nu pentru 116.000 euro, cum se afirmã în moþiune. Ne pare rãu cã nu aveþi informaþii punctuale ºi nici nu puteþi sã apreciaþi actul de justiþie, pe care, totuºi, Parchetul Naþional Anticorupþie l-a fãcut. Aceleaºi dezinformãri figureazã ºi cu privire la achiziþionarea, prelucrarea laptelui ºi comercializarea produselor de lapte, proiect atribuit în urma evaluãrii Firmei "Nomad Com S.R.L." - Brãila, autoritatea contractantã nu admite posibilã deturnarea de fonduri în valoare de 100.000 de euro, cãci valoarea totalã a proiectului este de 99.000 de euro, deci iatã altã dezinformare. În legãturã cu Programul RICOP, se specificã în moþiune, citez: "Uniunea Europeanã s-a oferit sã modernizeze Piaþa Centralã din Municipiul Turnu-Mãgurele, judeþul Teleorman, condiþionând începerea lucrãrii de participare a municipalitãþii cu 5 miliarde lei. S-a realizat, e adevãrat, un împrumut bancar, a venit ºi finanþarea europeanã, dar primãria a organizat, spuneþi dumneavoastrã, o licitaþie dirijatã. Vã precizãm cã proiectul de modernizare, în valoare de 300.000 de euro, a fost supus licitaþiei, conform procedurilor legale, iar fiecare etapã legatã de aprobarea prealabilã, a fost supervizatã prin Delegaþia Comisiei Europene la Bucureºti. În prezent, proiectul se aflã în fazã de implementare, dar, prin dosarul de licitaþie, firma a prezentat, la un moment dat, o declaraþie pe proprie rãspundere privind respectarea clauzelor. Urmarea a celor arãtate mai sus, Comisia Europeanã ºi Ministerul Finanþelor Publice, prin prevederile acordurilor de finanþare nerambursabile, semnate cu autoritatea de implementare localã, în speþã Turnu-Mãgurele, îºi rezervã dreptul de a suspenda pe termen determinat sau definitiv finanþarea proiectului în cazul în care se constatã practici neloiale. Prin urmare, iatã cã se face ceea ce trebuie la momentul potrivit. Cu privire la finanþarea destinatã realizãrii unui proiect de amenajare turisticã la Buºteni, cazul investitorului Octavian Ionescu, român, rezident în Elveþia, susceptibil de a fi declanºat un scandal de corupþie, trebuie privit sub toate aspectele cu multã luciditate ºi nu sub imperiul intenþiilor vindicative prin care iniþiatorii moþiunii încearcã sã scoatã drept þap ispºitor întregul Guvern, de presupusa muºamalizare a acestor cazuri. Sã ne amintim, stimaþi colegi, ºi care a fost reacþia preºedintelui þãrii, domnul Ion Iliescu, la aflarea veºtii cã Virgil Teodorescu, consilierul guvernamental, a fost acuzat de luare de mitã, citez: "Trebuie cercetat. Sunt niºte afirmaþii. De condamnat sunt nu numai cei care iau mitã, ci ºi aceia care dau mitã, iar cazul trebuie cercetat foarte atent." Iatã un alt exemplu cã nimãnui nu-i este indiferent un semnal de alarmã. Sã reþinem ºi faptul cã Oficiul European de Luptã Antifraudã de la Bruxelles, contactat de Corpul de Control al Guvernului Român a declarat, la momentul respectiv, cã va analiza atent problema ºi cã are încredere în profesionalismul anchetatorilor români. Oricum, pânã la momentul finalizãrii anchetei, doar simpla bãnuialã ce plana asupra oficialilor din Secretariatul General al Guvernului a condus la demiterea consilierului Virgil Teodorescu ºi la demiterea lui ªerban Mihãilescu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. De altfel, tocmai pentru cã nu ne putem permite sã planeze asupra Guvernului suspiciuni legate de scandaluri de corupþie, chiar domnul premier Adrian Nãstase a publicat, în data de 28.10. 2003, în prestigiosul cotidian "Washington Times", un articol amplu în care preciza, citez: "I-am concediat pe cei trei miniºtri ai mei de frunte, suspecþi de corupþie. Este expresia dorinþei de a da viitorilor noºtri parteneri - Uniunea Europeanã ºi NATO - încrederea în radicalitatea unor mãsuri care se impun în situaþia în care unii membri ai Guvernului, deºi nu li s-a demonstrat vinovãþia, doar sunt suspectaþi de implicarea în cazuri de corupþie, mãsurile, prin urmare, au fost luate." Textul moþiunii se referã ºi la Programul SAPARD, într-o manierã cunoscutã de incriminare ºi nicidecum de real interes pentru importanþa acestui program ºi derularea sa. Nu am sã mai vorbesc despre acest punct, pentru cã colegul meu, domnul Bãdulescu, a fãcut-o, încerc sã închei, domnule preºedinte... Programul este prezentat, prin urmare, în textul moþiunii, total eronat, atunci când se afirmã cã actualul Guvern nu reuºeºte sã foloseascã sumele alocate de Uniunea Europeanã în context. Punctul trei, pe scurt, se referã la lipsa de competenþã a Guvernului, manifestatã în opinia semnatarilor moþiunii, prin faptul cã acesta nu reuºeºte sã prezinte la timp Comisiei Europene proiecte viabile...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog, vã rog, sã încheiaþi, doamna senator.

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu: Da, vã mulþumesc. ... pentru banii alocaþi, pierzându-se sume nerambursabile. Total eronat. În sfârºit, ultimul punct nu-l voi mai dezvolta, decât vreau sã spun cã autorii moþiunii...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog sã încheiaþi. Nu mai puteþi dezvolta, ce sã mai dezvoltaþi?

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu: Nu, nu voi mai dezvolta. Autorii moþiunii acuzã orice strategie a Guvernului. De fapt, Guvernul si-a fixat ca obiectiv prioritar în politica bugetarã a ultimelor ani alocarea sumelor necesare cofinanþãrii programelor comunitare, apreciind astfel capacitatea de absorbþie a fondurilor comunitare. Le mulþumim, totuºi, colegilor noºtri cã se aratã preocupaþi de modul cum gestioneazã Guvernul probelemele, dar îi asigurãm cã...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog sã încheiaþi.

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu: ...Executivul dispune de strategii ºi de aceea rugãm, încã o datã, sã luaþi în consideraþie cã moþiunea nu este fondatã ºi vã adresãm rugãmintea sã respingeþi aceastã moþiune. (Discuþii, rumoare, vociferãri.) Îmi cer scuze cã am depºit timpul, dar ºi bruiajul m-a determinat sã citesc mai rar.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Doamna senator, vã rog foarte mult. Poftiþi în salã! (Discuþii, rumoare, vociferãri ale Grupului parlamentar P.R.M. Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D.) Pentru depºirea timpului discutaþi cu domnul senator ªtefan Viorel, nu cu mine. Are cuvântul, din partea Grupului Partidului România Mare, domnul Zlãvog, da? (Discuþii.) Eu am vãzut... Din salã: Bîciu.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Eu v-am vãzut cã vorbiþi tot timpul ºi am vrut sã vã invit la microfon. (Discuþii, rumoare, vociferãri.) Domnul senator Bîciu Constantin, vã rog. Acum puteþi sã vorbiþi. Vã rog, domnule senator.

Domnul Constantin Bîciu: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi, Din rãspunsul domnului ministru Puºcaº se înþelege cã Domnia sa este convins cã moþiunea P.R.M. se referã la modul cum trebuie utilizate fondurile europene. Mulþumim pentru expunerea coerentã a regulamentelor fondurilor europene, cunoscute deja în Senat, dar reamintesc domnului ministru, cu tot respectul, cã titlul moþiunii P.R.M. este "Deturnarea fondurilor europene trebuie opritã". Pe aceastã temã am fi aºteptat sã fie axatã expunerea Domniei sale, mai ales în cazurile din moþiune care se refereau direct la membrii P.S.D. Vreau sã vã reamintesc, domnule ministru, cã nu v-am mulþumit degeaba. În cadrul Comisiei economice, un înalt demnitar P.S.D. încerca sã ne convingã odatã cã un proiect cu fonduri europene este viabil numai dacã este susþinut de la început de firma care trebuie sã-l execute: "Domnule, dacã nu se ocupã firma, nu are nici un succes proiectul." Am încercat sã-i spun cã proiectul se aprobã de oficialitatea localã, apoi se aprobã de o comisie comunã româno-europeanã, ºi apoi se scoate la licitaþie. Nu. Domnia sa a susþinut pânã la sfârºit cã acel proiect nu are succes dacã nu este de la început susþinut de firma care, în final, urmeazã sã-l execute. Referirile la referendumul pentru Constituþie, fãcute azi de cãtre membrii P.S.D., confirmã cã, demagogic, în lipsa unor realizãri concrete, acest partid poate prezenta ca succes ºi o acþiune contestatã vehement de toate organizaþiile apolitice ºi de toate forþele politice, cu excepþia P.S.D. ºi, parþial, U.D.M.R. (Rumoare, discuþii la Grupul U.D.M.R.) Remarc ºi gelozia doamnei senator Dobrescu care, referindu-se la cazul Mischie, învinovãþeºte subtil soþiile demnitarilor P.S.D. care, pe undeva, umbresc imaginea imaculatã a nobililor lor soþi. Vã rog sã mã iertaþi, doamna Dobrescu, dar dacã dumneavoastrã aþi fi vorbit înaintea domnului ministru, aº fi putut vorbi aici despre plagiat, pentru cã se poartã numai la nivel de ministru. Dar cum dumneavoastrã aþi vorbit despre aceleaºi cazuri dupã domnul ministru, remarc buna colaborare din rândurile P.S.D.-ului. (Discuþii, urale din partea Grupului parlamentar al P.R.M.) Din salã: Bravo!...

Domnul Constantin Bîciu: Doamnelor ºi domnilor senatori, Moþiunea prezentatã astãzi în faþa dumneavoastrã reflectã parþial o realitate a României, cunoscutã ºi recunoscutã în întreaga lume. România ocupã primul loc în Europa în clasamentul corupþiei. Nimeni nu poate contesta cã aceastã realitate este o realizare a guvernãrii P.S.D. Actul de conducere al societãþii româneºti a fost abordat de actualul partid de guvernãmânt prin crearea condiþiilor necesare proliferãrii fenomenului de corupþie. Înlocuirea profesionalismului de la conducerea tuturor domeniilor de activitate, la toate nivelurile, cu clientelismul politic a fost ºi este cauza principalã a extinderii fenomenului corupþiei în societatea româneascã începând cu mãruntul funcþionar pesedizat ºi protejat politic, continuâ nd cu bine protejaþii de la centru, baronii locali, ºi evidenþiindu-se cel mai bine în chiar structura Guvernului, prin recent demisionaþii miniºtri. Generalizarea fenomenului corupþiei în þara noastrã nu putea lãsa neatinse de acest flagel fondurile alocate României pentru dezvoltare ºi integrare de organizaþii internaþionale, inclusiv Uniunea Europeanã. Fondurile europene pentru România au un singur scop: îndeplinirea condiþiilor necesare integrãrii þãrii noastre în Uniunea Europeanã. Modul de utilizare al acestor fonduri, girat de Guvernul P.S.D., demonstreazã clar cã integrarea europeanã nu este prioritarã pentru actualul Executiv. Cu o administraþie deprofesionalizatã, politizatã ºi dirijatã politic, Guvernul P.S.D. direcþioneazã fondurile europene cãtre cei care pot susþine P.S.D.-ul la putere. Pãstrarea puterii este prioritatea guvernãrii actuale. Integrarea europeanã poate veni de la sine, iar dezvoltarea României poate tot aºa. Deturnarea fondurilor Europene, reflectatã în moþiunea de astãzi, a fost recent confirmatã de Parchetul Naþional Anticorupþie, instituþia cea mai autorizatã în domeniu, care, printr-un comunicat recent, recunoaºte cã are în lucru peste 60 de astfel de cazuri. Dupã cum aþi auzit, fenomenul nu constituie motiv de îngrijorare pentru Guvern. Nu este motiv de îngrijorare pentru Guvern nici incapacitatea administraþiei P.S.D.-iste de a prezenta proiecte viabile pentru accesarea fondurilor europene, fapt ce a condus la pierderea a sute de milioane de euro din banii alocaþi de Uniunea Europeanã pentru integrarea României. Aceste fapte, domnilor, constituie acte ale guvernãrii actuale, potrivnice interesului naþional ºi nu vor rãmâne nesancþionate de poporul român. Este greu de crezut cã þãrile Uniunii Europene vor primi în rândurile lor, în 2007, România, þara cu cea mai mare corupþie din Europa. Prin moþiunea "Deturnarea fondurilor comunitare trebuie opritã", Partidul România Mare demonstreazã cã România nu are în guvernarea P.S.D. o conducere capabilã sã o ducã în structurile europene. Îmi exprim convingerea cã alegerile din 2004 vor aduce în fruntea þãrii un partid, altul decât P.S.D., capabil sã integreze România în structurile europene. (Discuþii, rumoare în rândul membrilor Grupului parlamentar al P.S.D.) Aveþi rãbdare, vã rog. Aveþi rãbdare. Partidul România Mare este pregãtit pentru aceasta! (Discuþii, rumoare, vociferãri ale Grupul parlamentar al P.S.D.) Este motivul principal care mã determinã sã vã rog sã votaþi moþiunea. (Râsete, discuþii în rândul membrilor Grupului parlamentar al P.S.D. Aplauze ale Grupului parlamentar al P.R.M.)

Domnul Petru Dumitru Pop (din salã): ªi P.S.D. voteazã moþiunea. (Râsete în rândul membrilor Grupului parlamentar al P.R.M.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog frumos. Doamna Dobrescu, luaþi loc, cã nu v-am dat nici un drept la replicã. Mai aveþi un minut ºi 20... Din salã: Douã.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Le-am mai dat un minut. Nu douã minute! Un minut ºi 20 de secunde. Domnul senator Horga.

Domnul Vasile Horga: Domnule preºedinte, renunþ la cuvântul meu. Daþi-mi voie sã încredinþez textul pentru a fi trecut în stenogramã. Vã mulþumesc. (Discuþii, rumoare în rândul membrilor Grupul parlamentar al P.S.D. Aplauze ale Grupului parlamentar al P.R.M.) (Domnul senator predã materialul pentru a fi trecut în stenogramã.) Moþiunea pe care o discutãm astãzi se vrea a fi un semnal pe care toate partidele din opoziþie ºi, în special, Partidul România Mare l-au tras în mod constant pentru ca Guvernul Nãstase, sprijinit de coaliþia P.S.D.-U.D.M.R., sã înþeleagã în cel din urmã ceas cã este autorul de fapt ºi de drept al generalizãrii conºtiente a corupþiei în societatea româneascã, pe toate palierele ei, fãrã excepþie. De ce a ales Partidul România Mare tocmai acest segment al accesului la consumarea fondurilor europene? Pentru un motiv pe cât de simplu, pe atât de plin de semnificaþii, atât pentru cetãþenii români, cât mai ales pentru cetãþenii europeni: caracatiþa puterii politice instauratã în România dupã anul 2000, orbitã de competiþia cºtigului ilicit fãrã frontiere, nu mai poate face distincþie între atacul la fondurile publice din bugetul naþional ºi cel asupra fondurilor din bugetul Comunitãþii Europene. Dacã cetãþenii români s-au împãcat cu gândul cã banii lor din contribuþii au fost utilizaþi an de an pentru satisfacerea clientelei politice a guvernãrilor efemere, cetãþenii europeni vor fi, credem, mai greu de convins sã alimenteze în continuare sacul fãrã fund al corupþiei ºi mafiei atotcuprinzãtoare, instaurate azi în România. Adevãrata dimensiune a hoþiei asupra fondurilor publice româneºti nu o cunosc decât cei care au organizat-o în mod sistematic. De aceea, trebuie sã recunoaºtem cã cele câteva zeci de cazuri prezentate de noi în cuprinsul moþiunii, prin care aleºi politici înregimentaþi în P.S.D. sau foarte apropiaþi de el au accesat fonduri comunitare cu încãlcarea flagrantã a normelor comunitare, reprezintã doar lacrima de pe obrazul plâns al României. Dacã Guvernului i-ar fi rãmas mãcar o fãrâmã de demnitate, ar fi venit astãzi în faþa noastrã ºi ar fi recunoscut o realitate, de fapt, care nici mãcar de dovezi nu mai are nevoie. Da. Aveþi dreptate, existã un atac concertat pe fondurile publice, inclusiv pe cele comunitare, suntem încã neputincioºi în lupta cu aceastã mafie, dar, în final, îi vom învinge. În loc s-ºi recunoascã neputinþa în lupta cu corupþia, Guvernul Nãstase se lanseazã în atacuri la adresa Partidul România Mare ca ºi cum acesta ar fi vinovat de construcþia caracatiþei româneºti. Guvernul Nãstase poate sã ne acuze de ce vrea el, dar cã nu i-am deschis ochii la timp, cã nu l-am scãpat o clipã din priviri, cã nu l-am hãrþuit constructiv ºi cã nu i-am atras de fiecare datã atenþia asupra modului în care oamenii lui înþeleg sã respecte aºteptarea contribuabilului român într-o viaþã mai bunã nu ne mai poate acuza. Mecanismul diabolic, inventat de oamenii acestui Guvern, de fraudare a fondurilor publice nu cunoaºte limite. Se furã astãzi cel mai bine la adãpostul legilor provenite aproape în totalitate din ordonanþe de urgenþã ale Guvernului. Ce-i drept, legea guvernãrii P.S.D.-iste obligã la organizarea de licitaþii publice printr-o multitudine de forme. Un lucru esenþial însã scapã acestei legi: cine întocmeºte caietul de sarcini ºi pentru cine se întocmeºte el? Evident, în 99% din cazuri el este personalizat, fie cã se organizeazã licitaþie publicã direct cãtre instituþia publicã interesatã, fie cã se apeleazã la Bursa de Mãrfuri, fie cã licitaþia se organizeazã electronic, va cºtiga clientul dorit de putere. Ce este rãu în acest lucru? Este rãu pentru cã: Se eliminã competiþia de pe piaþã; Preþul este stabilit pe bazã de înþelegere ºi comision; Cu bani mulþi plãtiþi din bugetul instituþiei respective se fac achiziþii puþine întrucât preþul se stabileºte la masa verde; Efectele asupra contribuabilului plãtitor sunt aproape nule; Se acumuleazã averi din bani publici în mod nejustificat. Prin Programul SAPARD, componenta "îmbunãtãþirea infrastructurii rurale", au fost alocate României fonduri totalizând sute de milioane de euro, care au început de curând sã fie accesate. Dacã pentru aceste fonduri existã un control mai eficient al organizãrii licitaþiilor publice privind selecþia furnizorului sau prestatorului de servicii, ca urmare a întocmirii caietului de sarcini sub controlul Comunitãþii Europene, clanurile locale ale puterii au gãsit o breº ºi în acest sistem. Astfel, au fost selectaþi câþiva furnizori locali de asemenea servicii în fiecare judeþ ºi, exact ca în clanurile mafiote coordonate de un înalt responsabil local al puterii, s-a fãcut o înþelegere între ei, de participare controlatã la toate licitaþiile organizate pentru lucrãri finanþate din aceste fonduri, în aºa fel încât, prin rotaþie, fiecare dintre membrii cartelului s-ºi adjudece lucrãrile repartizate de ºeful clanului, la preþul dinainte stabilit. Se dovedeºte, încã o datã, cã imaginaþia bogatã a oamenilor puterii nu cunoaºte limite. În loc ca din aceºti bani sã se facã cât mai multe lucrãri în mediul rural, se preferã ca partea cea mai mare a banilor sã fie traºi în buzunarele proprii, prin utilizarea unor preþuri dinainte controlate, sub aparenþa legalã a operaþiunilor respective. Doamnelor ºi domnilor senatori, în perioada imediat urmãtoare, în România vor intra alte sute de milioane de euro din bugetul Comunitãþii Europene. Vor exista, de asemenea, din partea oamenilor puterii tentaþii ºi mai mari privind accesarea lor, în condiþiile în care au vãzut cât de uºor au accesat celelalte fonduri europene. Este însã momentul ca acest Guvern sã se trezeascã pânã nu este prea târziu, pânã ce Comunitatea Europeanã, exasperatã de neputinþa acestuia, va închide definitiv robinetul euro pentru þara noastrã. Poate Guvernul Nãstase s-ºi asume faþã de cetãþenii României o asemenea responsabilitate, de a-i îndepãrta - poate pentru mult timp - de hotarele Europei la care fiecare dintre ei viseazã clipã de clipã? Noi, Partidul România Mare, credem cã demersul nostru de astãzi, prin iniþierea acestei moþiuni, se constituie într-un serios semnal de alarmã atât pentru comunitatea româneascã, cât ºi pentru cea europeanã, iar pentru Guvernul Nãstase ar trebui sã se constituie punctul de plecare în lupta adevãratã, ºi nu simulatã, cu corupþii României, oriunde s-ar afla ei.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Da. Drept la replicã. Doamna senator Dobrescu, aveþi un minut. (Discuþii, rumoare.)

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu: Numai într-o singurã frazã am sã precizez, pentru incriminarea fãcutã de colegul nostru, cã am spus la pagina 6 din material, urmãtoarele: "Pentru a îndepãrta orice suspiciune, am solicitat explicaþii scrise din partea celor vizaþi, am solicitat punctul de vedere al unor instituþii ºi al Guvernului, folosind observaþiile coroborat" ºi am precizat. În textul meu sunt ghilimele. Din lipsa, poate, a timpului, eu ºtiu cã am precizat, întrucât de multe ori citez. Prin urmare, sã ºtiþi cã este onest materialul. Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã mulþumesc, doamna senator. Am încheiat luãrile de cuvânt. Nu mai puteþi lua cuvântul, s-a epuizat timpul. Domnule senator Pãunescu, aveþi vreun drept la replicã, ceva? Din salã (mai multe voci): Nu... nu... (Discuþii, rumoare în salã.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Îmi pare rãu. Din pãcate... Vã rog, domnule senator Pãunescu, aveþi vreo problemã de procedurã? Nu puteþi lua cuvântul, cã s-au epuizat timpii. Vã rog.

Domnul Adrian Pãunescu: Pot sau nu pot sã iau cuvântul?

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Nu. (Rumoare, discuþii.) Îmi pare rãu, sunt timpi stabiliþi, toatã lumea a fost obligatã sã se încadreze în ei... Ce sã fac? Vã pot spune mai mult decât atât! Era înscris ºi domnul senator ªtefan Viorel la cuvânt, dar nu a mai avut posibilitatea sã ia cuvântul. (Rumoare, discuþii.)

Domnul Vasile Duþã (din salã): Îi dau eu de la independenþi 6 minute. (Rumoare, discuþii.) Din salã: De când eºti independent? (Discuþii, râsete.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Are cuvântul domnul ministru Puºcaº pentru a da rãspunsuri. (Discuþii, rumoare, vociferãri.)

Domnul Vasile Puºcaº: Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi... Din salã (mai multe voci): Senatori... (Râsete.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog! (Discuþii, rumoare, vociferãri.)

Domnul Vasile Puºcaº: ...iertaþi-mã, senatori. Aº vrea sã vã spun cã sunt de acord cu toþi cei care susþin cã dezbaterea foarte serioasã ºi foarte profesionistã a temei integrãrii europene este un interes pentru toþi ºi cã trebuie sã facem asemenea dezbateri. Cu un asemenea enunþ sunt absolut de acord, iar P.S.D. ºi Guvernul promoveazã un asemenea tip de dezbateri asupra temei integrãrii europene. Am fost ºi sunt dezamãgit de faptul cã aici preopinenþii care au susþinut moþiunea nu au pronunþat deloc sintagma "stat de drept". Deci justiþiarism înþeleg, dar este vorba sã lãsãm instituþiile. ªi pledoaria mea este sã lãsãm regulile, sã urmãm procedurile, sã urmãm legile noastre pentru ca în felul acesta sã putem sã ne exprimãm vizavi de un act sau altul. Colegii din presã ne fac nouã niºte servicii, ne semnaleazã niºte lucruri, dar dupã aceea este datoria noastrã ºi ca politicieni, ºi în Executiv sã investigãm, sã analizãm ºi sã gãsim soluþii. Dacã nu gãsim soluþii, atunci, în mod sigur, vom perpetua aceastã stare bizantino-politicianistã care nu duce la nimic. Am avut o prezentare care se referea la proceduri, pentru cã modul abulic în care venea moþiunea, nu venea decât cu insinuãri, pur ºi simplu. Vreau sã vã spun urmãtoarea chestiune. Tema este de interes naþional, suntem cu toþii interesaþi, dar trebuie sã o tratãm la fel de serios. Domnul senator a spus cã am fost puþin didactic. Nici nu puteam fi altfel într-o asemenea împrejurare, pentru cã nu vãd cum am putea sã dovedim - pentru cã Senatul este o instituþie nu numai respectabilã, dar ºi responsabilã - sau sã dezbatem aceste teme dacã nu ne referim permanent la aceste situaþii contextuale, precizate de legi ºi regulamente. Doamnelor ºi domnilor senatori, în 30 august, a fost publicatã în "Monitorul Oficial" ordonanþa privind modalitatea în care se investigheazã ºi se returneazã fondurile comunitare, ca urmare a unor neregularitãþi. Acolo existã foarte clar precizatã inclusiv terminologia. Este vorba de "nereguli" ºi "fraude". Dumneavoastrã cu "deturnarea" aþi fãcut, probabil, o chestiune precum teroriºtii care deturneazã avioane sau - ºtiu eu? - gândirea. Nu este vorba de aºa ceva. Dacã avem o legislaþie, haideþi sã ne raportãm la ea. Vom dovedi abilitatea noastrã sã fim compatibili cu Uniunea Europeanã dacã ne raportãm la legislaþie, la limbajul pe care îl susþine aceastã legislaþie. Încã o datã fac apel la instituþiile noastre. Noi am pledat ºi am prezentat modul în care instituþiile s-au raportat la cazurile pe care le-aþi dat, fiindcã asta ne intereaseazã ºi din punct de vedere administrativ, ºi din punct de vedere penal. Vreau sã o asigur pe doamna senator Maria Petre cã în P.S.D. sunt foarte mulþi oameni foarte... Nu este aici. Îmi cer scuze, nu mai spun, dar cumulul de funcþie de care dânsa vorbea este o chestiune constituþionalã ºi nicidecum umoralã. Cred iar în respectabilitatea acestei instituþii ºi trebuie sã ne adresãm acestui cadru constituþional legal - ºi nu umoral - când vorbim despre un lucru sau despre celãlalt. Prezentarea mea a fost expozitivã, fiindcã am considerat cã este nevoie sã punem ordine în gândire. Altminteri, nu vom putea niciodatã sã facem pasul înainte pe care îl aºteaptã societatea de la noi, inclusiv din punctul de vedere al integrãrii europene. Fireºte cã rãspunsul nostru a fost punctual din punctul de vedere al acestei rigori. Dacã ar fi intrat în logica ilogicã a documentului, ar fi însemnat sã arãtãm ºi noi aceleaºi abilitãþi de a ne scãrpina dupã ureche - iertaþi-mi expresia - cu piciorul. (Rumoare, discuþii în rândul membrilor Grupului parlamentar al Partidului România Mare.)

Domnul Dumitru Badea (din salã): Ce e aia ilogicã? (Discuþii, rumoare, vociferãri în salã.)

Domnul Vasile Puºcaº: Nu cred cã este cazul... (Discuþii, rumoare.) Trebuie sã lucrãm... trebuie sã lucrãm... (Discuþii, rumoare.) Mai am un minut, domnule senator, ºi vã asigur cã închei. Vreau sã vã asigur... (Discuþii, rumoare, vociferãri în rândul membrilor Grupului parlamentar al Partidului România Mare )

Domnul Dumitru Badea (din salã): Ne insultã... (Vociferãri din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Discuþii, rumoare în salã.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Stimaþi...

Domnul Vasile Puºcaº: Vreau sã vã asigur...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: N-am înþeles. Care e problema?

Domnul Vasile Puºcaº: Vreau sã vã asigur cã atât Guvernul, cât ºi Partidul Social Democrat sunt dedicaþi de la început. Noi suntem cei care, în primãvara lui 2001, am venit cu propunerile de legislaþie ºi de instituþie a controlului neregulilor ºi fraudelor legate de folosirea fondurilor comunitare. Ar fi trebuit sã vinã, dacã cineva avea interes, ºi înainte. Dar acum, doecamdatã, este vorba de acest demers pe care noi nu-l susþinem numai în vorbe, ci îl susþinem în fapte, lucru pentru care...

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Vã rog sã încheiaþi.

Domnul Vasile Puºcaº: ... lucru pentru care, domnule preºedinte, eu consider cã este raþional ºi este justificat ca aceastã moþiune sã fie respinsã. Vã mulþumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Stimaþi colegi, am încheiat dezbaterile. Supun votului dumneavoastrã procedura de vot. Sunteþi de acord cu vot electronic? Cine este pentru, sã voteze. Pentru vot electronic. Vã rog, votaþi. S-a aprobat cu 99 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã ºi o abþinere. (Domnul senator Badea solicitã cuvântul.) Poftiþi, domnule senator Badea!

Domnul Dumitru Badea: În numele Grupului parlamentar, fac propunerea ca sã voteze numai cei prezenþi. Este electronic, dar sã voteze numai cei prezenþi.

Domnul Nicolae Vãcãroiu: Dumneavoastrã sunteþi aici? Dacã vreþi... Eu chiar aºa vã propun. Cei prezenþi sã voteze. "inând seama cã dumneavoastrã sunteþi 29.... Eu i-am numãrat pe toþi ºi ºtiu ce este în salã. Deci, vã rog sã votaþi. Votând "DA", înseamnã cã sunteþi pentru moþiune. Votând "NU", sunteþi împotriva moþiunii. Vã rog sã votaþi. Votând "NU", înseamnã împotriva moþiunii. Vã rog sã votaþi. 72 de voturi împotrivã, 46 pentru moþiune ºi o abþinere. (Aplauze.) Vã mulþumesc. O listã pentru grupuri. Cu aceasta, declar închisã ºedinþa noastrã de astãzi.