|
Domnul Vasile Pușcaș: ...printr-un text lipsit de consistența faptelor se încearcă inducerea în rândul opiniei publice a ideii potrivit căreia autointitulatul partid "justițiar" este prezent "la datorie" pentru a crea confuzie și a pescui în apele pe care le tulbură permanent. (Rumoare, vociferări din partea Grupului parlamentar al P.R.M.) În acest caz, încearcă să genereze o stare de neîncredere în legătură cu modul de utilizare a fondurilor comunitare, urmărind acreditarea imaginii unor fraude în legătură cu programele Uniunii Europene, PHARE, ISPA și SAPARD. În fapt, moțiunea depusă nu este fundamentată pe fapte concrete, cum ar fi fost normal, ci doar pe unele semnalări, de genul "potrivit presei". Noi credem sincer în rolul mass-media în viața social-politică și culturală a țării, dar trebuie să fim capabili a discerne între real și senzațional, între informare și retorică. Vrem să atragem atenția că o moțiune nu se poate fundamenta doar pe simple semnalări neverificate, pe întrebări retorice, care încearcă să inducă prezumția, total eronată, că oricum "trebuie să fie ceva necurat în problema respectivă", iar în acest caz, utilizarea fondurilor europene. O asemenea atitudine devine, mai curând sau mai târziu, total păguboasă nu numai pentru grupări politice aflate în eventuală dispută, dar mai ales pentru țară. În esență, supus unei analize lucide, textul moțiunii probează demagogia și neprofesionalismul autorilor acesteia, cu scopul evident de a obține capital politic momentan, cu orice ocazie, prin mijloace ieftine, fără a gândi la consecințele de durată pentru țară. Desigur, nimeni nu poate susține că în țările în curs de aderare și chiar în statele membre U.E. nu pot fi înregistrate iregularități în utilizarea fondurilor comunitare, lucru de fapt recunoscut chiar și de Comisia Europeană. Dar, pornind de la această realitate, a încerca să se generalizeze și să se creeze imaginea unor "iregularități perpetue", este o eroare regretabilă, autorii moțiunii nefiind, în același timp, și adepții responsabilității necesare într-o democrație constituțională pe deplin funcțională. (Rumoare în rândul Grupului parlamentar al Partidului România Mare. ) Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Textul moțiunii încearcă să propună un tip de drog de halucinare a opiniei publice și grupurilor parlamentare. Având în vedere că autorii moțiunii dovedesc o necunoaștere a sistemelor și mecanismelor naționale și comunitare pe care le amestecă împreună cu fapte și persoane și care se referă la utilizarea fondurilor comunitare, suntem nevoiți ca, pentru înțelegerea explicațiilor noastre, să prezentăm cadrul juridic, precum și structurile administrative și financiare necesare coordonării și implementă rii programelor finanțate de Uniunea Europeană în România. În raport de cerințele Comisiei Europene privind existența unui singur interlocutor, Ministerul Integrării Europene, în calitate de coordonator național al asistenței nerambursabile, răspunde de programarea fondurilor și monitorizarea programelor de asistență financiară nerambursabilă. În acest cadru, implementarea Programelor PHARE, spre exemplu, îmbracă două aspecte, și anume: implementarea tehnică ce se realizează la nivelul diferitelor instituții ale administrației românești, în ministere, în agenții, în comisii, institute prin intermediul unor structuri specializate care se numesc "unitate de implementare a proiectului". Al doilea aspect este legat de implementarea financiară, care se realizează prin intermediul agențiilor de implementare. În acest moment, în România există 4 agenții de implementare: Oficiul de Plăți și Contractare PHARE - O.P.C.P. - din Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Integrării Europene, după preluarea activităților de la fostul M.D.P., Administrația Națională a Drumurilor și C.F.R. - S.A. Alocarea și programarea fondurilor PHARE, precum și implementarea programelor se fac, întotdeauna și fără nici o abatere, pe baza Manualului D.I.S. - care se numește manualul privind sistemul descentralizat de implementare - și a Ghidului pentru PHARE, ISPA și SAPARD, care sunt elaborate de Comisia Europeană și care se află la dispoziția oricărui este interesat. Ciclul anual de programare, potrivit procedurilor PHARE, implică parcurgerea obligatorie a unor etape premergătoare aprobării finanțării proiectelor. Astfel, pe baza documentelor programatice ale pregătirii României pentru aderare - Parteneriatul pentru Aderare, Programul Național de Aderare și celelalte texte strategice - Ministerul Integrării Europene identifică prioritățile pentru finanțare și orientează instituțiile românești, potențial beneficiare de fonduri PHARE, să formuleze propuneri de proiecte în domeniile prioritare. După rundele de consultări și negocieri desfșurate cu inițiatorii de proiecte, ministere sau agenții guvernamentale, pentru clarificarea obiectivelor și a activităților propuse, Ministerul Integrării Europene selectează pachetul de proiecte, pe care îl transmite Direcției Generale Extindere din cadrul Comisiei Europene, pentru a fi promovat în vederea finanțării. Pachetul de proiecte agreat se regăsește în propunerea financiară care se analizează în Comitetul de Gestiune PHARE din cadrul Comisiei Europene. Decizia Comisiei Europene stabilește angajamentele bugetare ale Uniunii Europene. Această decizie este transpusă ulterior într-un memorandum de finanțare, negociat și semnat de România, ca beneficiar al asistenței, și de către Comisia Europeană. La închiderea unui program are loc auditul final asupra memorandumului de finanțare, dispus de Comisia Europeană. Din anul 2000 a început procesul de monitorizare și evaluare a Programelor PHARE, în conformitate cu solicitările și standardele Comisiei Europene. Monitorizarea programelor PHARE se realizează prin intermediul unui Comitet Comun de Monitorizare și a 9 subcomitete sectoriale. Comitetul comun de monitorizare este format din reprezentanți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai țării candidate. Subcomitetele sectoriale de monitorizare sunt formate din reprezentanți ai Comisiei Europene și ai țării candidate. Fiecare subcomitet are câte două reuniuni pe an, în cadrul cărora se analizează modul cum se implementează programele sau proiectele. Concomitent cu monitorizarea implementării programelor, are loc și un exercițiu de evaluare intermediară, efectuat de un consorțiu internațional independent, desemnat de Comisia Europeană. Această evaluare se realizează pe parcursul derulării proiectelor, pe baza rapoartelor de monitorizare semestriale întocmite de autoritățile de implementare, a analizei semestriale a programelor și proiectelor desfșurate. Așadar, moțiunea depusă de Grupul parlamentar al Partidului România Mare oferă Guvernului șansa de a sublinia, încă o dată, că este transparent și dorește să comunice în legătură cu gestionarea fondurilor comunitare, precum și posibilitatea de a vă informa, dacă nu s-a făcut până acum, că eforturile făcute în această direcție vor continua pentru a spori interesul cetățenilor, în vederea intensificării accesării fondurilor comunitare. Doamnelor și domnilor senatori, Întărirea capacității administrative a României de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea Europeană constituie o precondiție, într-adevăr, pentru alocarea fondurilor comunitare. Spre deosebire de guvernul anterior, Executivul actual s-a preocupat în mod constant de asigurarea unei eficiențe sporite în managementul utilizării finanțărilor PHARE, ISPA și SAPARD. Comisia Europeană a considerat că, prin măsurile întreprinse pe linia eficientizării capacității administrative de gestionare a fondurilor, România a îndeplinit condiționalitatea prevăzută în Memorandumul de finanțare PHARE 2001. Aprecieri pozitive din partea responsabililor Comisiei la adresa rezultatelor înregistrate de România pe linia întăririi capacității administrative de a gestiona fonduri comunitare au fost făcute și în cadrul reuniunilor Comitetului Mixt de Monitorizare România - Uniunea Europeană. Recordul, procesul-verbal, minuta stau la dispoziția oricui. Cu toate acestea, paradoxal, în moțiune se afirmă că Guvernul este lipsit de soluții clare privind accesarea, utilizarea, monitorizarea, evaluarea și controlul legalității folosirii fondurilor comunitare. Iată de ce trebuie să reamintim eforturile depuse, imediat după investirea din decembrie 2000, de către Guvernul actual, pentru elaborarea și adoptarea unei legislații coerente, în vederea gestionării corecte a fondurilor Uniunii Europene. Astfel, prin Legea nr. 77 din 31 ianuarie 2002, a fost modificată și completată Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Această instanță supremă de control financiar a fost învestită și cu dreptul de a controla utilizarea fondurilor puse la dispoziția României de către Uniunea Europeană prin Programul SAPARD și a cofinanțărilor aferente. Prin negocieri îndelungate cu Uniunea Europeană, care au debutat încă de la începutul anului 2001, s-a reușit ca, prin Hotărârea Guvernului nr. 521 din mai 2002, să fie desemnat Corpul de Control al Guvernului drept instituție unică de contact a Oficiului European de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene, având competența de a coordona asigurarea protecției efective și echivalente a intereselor financiare ale România și ale Uniunii Europene. Mai târziu, prin Ordonanța Guvernului nr. 79/2003, a fost reglementat controlul și recuperarea fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător. Toate acestea probează voința Guvernului de a propune soluții concrete pentru utilizarea corectă a fondurilor comunitare, de a institui garanții că aceste fonduri nu pot fi deturnate, iar încălcarea legii să fie sancționată cu operativitate. Doamnelor și domnilor senatori, O examinare, fie și măcar sumară, a fondurilor comunitare de care a beneficiat România în ultimii ani probează, o dată în plus, eforturile Guvernului nostru, care a știut să negocieze cu Uniunea Europeană, dar, în egală măsură, a dezvoltat capacitatea de absorbție a acestor fonduri. Programul PHARE constituie cel mai important instrument și, probabil, cel mai cunoscut al asistenței financiare nerambursabile oferite de Uniunea Europeană. Volumul asistenței financiare acordate de Uniune prin Programul PHARE a crescut constant, cu deosebire începând cu 2001, iar coeficientul de absorbție a fondurilor alocate a fost de 98%, poziționând România, din acest punct de vedere, între primele state candidate. România a beneficiat prin Programul PHARE 2000 de asistență în valoare de 255,8 milioane euro, prin Programul PHARE 2001, de 286,69 milioane euro, prin Programul PHARE 2002, de 278,5 milioane euro, iar prin cel pe 2003, de 278,5 milioane euro. În cei patru ani, România a beneficiat de 1,1 miliarde euro numai în cadrul programelor PHARE. Programul ISPA reprezintă pentru România un important sprijin financiar, în vederea reabilitării și modernizării infrastructurilor de mediu și transport și, totodată, un instrument fundamental de îndeplinire a criteriilor de aderare și de dezvoltare a unor politici convergente și coerente cu politicile comunitare în cele două domenii. În perioada 2000-2006, România beneficiază, prin Programul ISPA, de finanțare nerambursabilă de aproximativ 240.000.000 euro anual, situându-se pe locul al doilea între statele candidate, din punctul de vedere al alocării bugetare, înaintea Ungariei, Cehiei, Sloveniei și altora. Până în prezent, România a încheiat 33 de memorandumuri de finanțare ISPA, în valoare de peste 1,6 miliarde euro, din care peste 1,2 miliarde euro, adică aproape 75%, reprezintă asistență financiară nerambursabilă, ceea ce face ca România să se situeze pe primul loc în ceea ce privește rata angajării fondurilor ISPA. Până la sfârșitul anului 2003 vor mai fi semnate alte 7 noi memorandumuri de finanțare ISPA, care privesc îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă, colectarea și tratarea apelor uzate, colectarea deșeurilor în municipiile Pitești, Bacău, județele Teleorman și Dâmbovița, precum și reabilitarea secțiunii Câmpina-Predeal, din calea ferată București-Brașov. Valoarea totală a asistenței financiare nerambursabilă ISPA pentru aceste proiecte este de peste 270 milioane euro. Prin Programul SAPARD, România beneficiază de o alocare financiară anuală din partea Uniunii Europene de circa 160 milioane euro, pe perioada 2000-2006, situându-se pe locul doi, după Polonia, în ceea ce privește cuantumul asistenței financiare. Componenta "Coeziune economică și socială" din cadrul Programelor de finanțare PHARE s-a materializat în fonduri de finanțare nerambursabile în valoare de aproape 100.000.000 euro anual. Programul PHARE 2001-SIF reprezintă o alocare excepțională din partea Comisiei Europene, care a suplimentat bugetul PHARE anual, inițial, destinat României, cu o sumă importantă. Această alocare adițională a fost condiționată și aprobată pe baza capacității autorităților române de a identifica rapid proiecte mature, cu impact major, care să fie pregătite în regim de urgență spre finanțare, asigurându-se un fond suplimentar de 33 milioane euro, contractate integral. Doamnelor și domnilor senatori, Relativ la solicitarea făcută în moțiune, în legătură cu fostul ministru Hildegard Puwak, pentru edificarea dumneavoastră, precizăm următoarele: - În baza art. 70 din Legea nr. 161/2003, pentru a nu se afla în conflict de interese, demnitarul are trei obligații clar precizate, de strictă interpretare. Astfel, demnitarul trebuie să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice de autoritate care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I. În raport de exigențele și ipotezele în care, potrivit legii, s-ar fi aflat în prezența unui conflict de interese, situația în discuție nu poate fi, indiscutabil, astfel calificată, cu atât mai mult cu cât, la vremea respectivă, nu exista nici o reglementare în acest sens. În altă ordine de idei, potrivit Îndrumarului pentru promotorii proiectelor de mobilități în cadrul Programului "Leonardo da Vinci", nu există nici o prevedere care să limiteze accesul vreunei persoane fizice sau juridice române, dacă îndeplinește condițiile de eligibilitate. Subliniem că documentele comunitare nu interzic persoanelor înrudite cu un demnitar să deruleze asemenea programe. După cum vă este cunoscut, servicii comunitare specializate, care au fost prezente la București și care au cercetat contextul aprobării proiectelor rudelor doamnei Puwak, au conchis că fostul ministru al integrării europene nu a influențat în nici un fel decizia de selectare a proiectelor. În dorința de a nu lăsa nici o îndoială legată de corectitudinea utilizării fondurilor comunitare, nu numai din punctul de vedere al reglementărilor comunitare, ci și al celor românești, doamna Puwak a adresat o solicitare Parchetului Național Anticorupție de a face verificările pe care acesta le consideră de cuviință. Totodată, la solicitarea doamnei Puwak, Biroul de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene a demarat cercetările, potrivit procedurilor comunitare. Ancheta derulată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, conform declarațiilor publice ale oficialilor acestei instituții, constată că nu este vorba de deturnare de fonduri, ci de unele chestiuni care trebuie justificate. Evident, până la finalizarea tuturor verificărilor acestor organe, orice afirmație este gratuită și neavenită, prin prisma prezumției de nevinovăție, cu atât mai mult cu cât procedurile de verificare sunt confidențiale. În atare condiții, adoptarea unei poziții diferite de cea prezentată este cel puțin prematură, până la pronunțarea organelor legal investite. Doamnelor și domnilor senatori, Se constată și cu acest prilej o manieră, deja consacrată, a unor voci opoziționiste de a aborda problemele referitoare la Programul SAPARD prin intermediul moțiunilor și interpelărilor în Parlament, fără să existe, de fapt, un interes real pentru derularea acestuia. Nici această moțiune nu face excepție de la regulă, mai ales că semnatarii acesteia au recurs la informații eronate și interpretări personale ale rezultatelor acestui program. Dorim să vă reamintim că actuala guvernare a preluat Programul SAPARD de la "zero", într-un moment de criză al programului, atât din punct de vedere instituțional, cât și din punct de vedere al cadrului legislativ. Este verificabil, controlabil și probabil. Menționăm că, deși în guvernarea anterioară, prin tergiversarea elaborării Planului de Agricultură și Dezvoltare Rurală, România a fost ultima țară care a primit aprobarea Comisiei Europene a acestui plan, Guvernul actual a reușit să reducă substanțial din acest handicap. Printr-un efort susținut, începând cu anul 2001 și până în prezent, au fost întreprinse măsurile necesare pentru acreditarea Agenției SAPARD și pentru derularea în condiții optime a programului. S-au creat condițiile cerute de Uniunea Europeană pentru realizarea sistemului instituțional și a cadrului legislativ necesar acreditării Agenției SAPARD și a conferirii managementului tehnic și financiar al programului pentru accesarea fondurilor. În acest sens, vă amintim că, deși Agenția SAPARD s-a înființat în septembrie 2000, ca instituție cu personalitate juridică, ea a fost nefuncțională până la preluarea mandatului de către actualul Guvern. Începând cu anul 2001, Agenției SAPARD i s-au pus la dispoziție fonduri, sediu, personal și logistică. S-a dezvoltat sistemul necesar la nivel regional, prin înființarea birourilor regionale de implementare a Programului SAPARD, amplasate potrivit regiunilor de dezvoltare constituite în temeiul Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România. În plan legislativ, au fost emise acte normative care au permis definitivarea procedurilor și a acțiunilor conexe, în vederea derulării programului în concordanță cu condițiile impuse de reglementările Uniunii Europene. Programul SAPARD a înaintat, a scăpat de riscul de a fi inaplicabil, și deci acreditarea agenției nu a fost oprită. Din punct de vedere structural, au fost create, la nivel național, instituții fără de care nu ar fi fost posibilă derularea Programului SAPARD: - Comitetul de Acreditare Națională;
- Responsabilul Național cu Autorizarea Finanțării SAPARD;
- Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD;
- Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD în cadrul Ministerului Integrării Europene;
- Organismul de Certificare a Programului SAPARD în cadrul Curții de Conturi a României.
În această moțiune, un exemplu de prezentare eronată a programului este afirmația potrivit căreia "actualul Guvern nu reușește nici în 2003 să folosească, prin proiecte viabile, sumele alocate de Uniunea Europeană pentru agricultură și localitățile rurale". Vă informăm că, până în prezent, pentru Măsura 1.1. "Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole", prin cele 96 de proiecte contractate, au fost angajate integral fondurile disponibile, iar pentru Măsura 2.1. "Dezvoltarea infrastructurii rurale" au fost contractate 438 de proiecte, cu o valoare de 350 milioane euro, reprezentând 100% din valoarea totală a alocării aferente. De asemenea, România a înaintat Comisiei Europene pachetul de acreditare și este în curs de primire a creditării pentru încă 3 măsuri: Măsura 3.1. "Investiții în exploatații agricole", Măsura 4.1. "Îmbunătățirea pregătirii profesionale" și Măsura 3.4. "Dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative" pentru care sunt alocate fonduri totale de peste 450 milioane euro. În ceea ce privește afirmația că "guvernanții sunt cu ochii pe fondurile UE", ținem să subliniem că evaluarea, selectarea și contractarea proiectelor depuse în cadrul programului respectă procedurile aprobate de Uniunea Europeană. Astfel, procedurile de lucru elaborate în cadrul Agenției SAPARD conțin etape distincte și independente de verificare care fac practic imposibilă influențarea pe criterii subiective. Procesul de verificare și evaluare a proiectelor se desfșoară cu obiectivismul și echidistanța impuse de proceduri, iar luarea unei decizii finale privind aprobarea proiectelor nu poate fi influențată de presiuni sau intervenții exterioare. Având în vedere necesitatea recunoscută a finanțării infrastructurii rurale, afirmația conform căreia "consiliile județene prezintă proiecte care nu au nici o legătură cu conceptul de dezvoltare durabilă, înscriindu-se în categoria proiectelor de tip SAPARD", reamintim faptul că obiectivul general de dezvoltare rurală durabilă este puternic susținut și de obiectivele specifice măsurii de infrastructură rurală. Doamnelor și domnilor senatori, Timpul limitat pe care îl avem la dispoziție nu ne permite să facem delimitările dintre atribuțiile agențiilor pentru dezvoltare regională și cele ale consiliilor de dezvoltare regională, dar amintim că acestea sunt precizate clar în Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, pe care autorii moțiunii probează că nu o cunosc, ori o interpretează sectar, politicianist. După cum este prevăzut în Memorandumul de Finanțare PHARE 2001, Agențiile pentru Dezvoltare Regională sunt autorități de implementare, iar în această calitate le sunt delegate responsabilitățile aferente managementului tehnic al proiectului ori al programului respectiv. Pentru fiecare componentă a Programului PHARE, toate documentele privind regulile de depunere, selectare, implementare și monitorizare a proiectelor sunt documentestandard elaborate în concordanță cu prevederile "vade-mecum-ului pentru managementul fondurilor nerambursabile" adoptat de Comisia Europeană în 1998 și cu prevederile Ghidului practic al procedurilor de contractare pentru PHARE, ISPA și SAPARD, care stau iarși la dispoziția celor interesați. Pentru implementarea schemelor de finanțare nerambursabilă din cadrul Programului PHARE, agențiile pentru dezvoltare regională, în calitate de autorități de implementare, respectă procedurile elaborate de Ministerul Integrării Europene, anterior Ministerul Dezvoltării și Prognozei, și aprobate de către Delegația Comisiei Europene pentru selecția proiectelor, contractarea, monitorizarea tehnică și financiară, raportare și evaluare. În raport cu aprecierile, cu totul eronate, făcute în moțiune, în legătură cu unele proiecte cofinanțate din fonduri europene, dați-mi voie să trec în revistă câteva teme: Toate proiectele PHARE sunt finanțate și implementate numai în urma unui proces foarte riguros de selecție. Mai mult, evaluarea urmărește îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de către solicitantul fondurilor, potrivit ghidului fiecărei scheme de finanțare, și în nici un caz nu are în vedere analizarea și departajarea proiectelor prin prisma asocierilor sau firmelor candidate. Evaluarea proiectelor urmărește numai capacitatea firmei solicitante de a implementa un astfel de proiect. În același sens, precizăm că autoritățile locale, respectiv consiliile de dezvoltare regională, sunt acelea care aprobă proiectele ce urmează să fie finanțate numai după evaluarea făcută potrivit regulilor PHARE. Ulterior, aceste proiecte urmează să fie contractate doar în măsura în care îndeplinesc condițiile obligatorii, potrivit procedurilor specifice programului. Referitor la proiectul "Dezvoltarea unei unități moderne pentru producția indicatoarelor rutiere din metale ușoare", beneficiar S.C. "PAVONE" Impex S.R.L., menționăm că acesta este în curs de implementare și nu s-au constatat abateri în cursul monitorizării de la respectarea procedurilor PHARE. Privitor la proiectul de "Modernizare a Ștrandului Tineretului din Piatra-Neamț", facem mențiunea că Ministerul Integrării Europene derulează, în calitate de autoritate contractantă, un proiect de infrastructură locală și regională intitulat "Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de turism în Piatra-Neamț", având ca beneficiar Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamț și care a fost atribuit firmei "DIEKAT" S.A. Atena din Grecia, în urma unei evaluări desfșurate potrivit regulilor PHARE și supervizarea delegației Comisiei Europene la București. În această calitate, Ministerul Integrării Europene nu are atribuții și nu se poate implica în modul de retribuire a angajaților constructorului. Acest proiect se află în stadiul de implementare, iar monitorizarea arată că se derulează corespunzător prevederilor contractuale asumate de părți și scopului pentru care a fost finanțat. La licitația în cauză au participat șase ofertanți. Criteriile de selecție aplicate ofertanților au avut
în vedere cifra de afaceri, capacitatea tehnică a acestora, proiecte similare realizate, sistemul de asigurare a calității, echipamente și utilaje disponibile. Numai ofertanții care au îndeplinit criteriile administrative și tehnice au intrat în evaluarea financiară, respectiv INTRACOM Construct - S.A. și "DIEKAT" - S.A. Contractul a fost încheiat cu firma din Grecia, care își are sediul în Atena, și nu cu sucursala acesteia din România, așa cum se afirmă în moțiune. Totodată, răspunderea în legătură cu derularea contractului "Modernizarea infrastructurii de turism în Piatra-Neamț" revine integral societății "DIEKAT". Firma S.C. "PROMET TRADING" S.R.L. nu figurează în lista firmelor beneficiare de finanțări nerambursabile gestionate de Ministerul Integrării Europene. Presupunem doar că se face referire la proiectul "Dezvoltarea activităților de turism și agrementul fluvial pe Dunăre" atribuit firmei S.C. "PROMET TRADING" din Brăila, menționăm că din punctul de vedere al autorității contractante nu poate fi vorba de o deturnare de fonduri în valoare de 116.000 euro. Valoarea totală a proiectului a fost de 116.000 de euro, din care valoarea grantului este de numai 40.000 de euro, iar restul este contribuția proprie a beneficiarului. Potrivit adresei Parchetului Național Anticorupție, din 27 octombrie 2003, Bordei Pavel este învinuit pentru deturnarea sumei de 14.000 euro, și nu pentru 116.000 euro, cum se afirmă în moțiune. Referitor la proiectul "Achiziționarea și prelucrarea laptelui, comercializarea produselor lactate", atribuit, în urma evaluării, firmei S.C. "NOMAD COM PROD" S.R.L. Brăila, beneficiarul nu a decontat suma de 8.111 euro din contribuția proprie, fiind notificat să restituie și autorității contractante suma de 2.726 euro plus dobânda aferentă. Programele implementate în Valea Jiului, prin fostul Minister al Dezvoltării și Prognozei, finanțate de la bugetul de stat, sunt următoarele: - "Dezvoltarea afacerilor", în anul 2001, pentru 3 societăți comerciale care au fost implicate în implementarea lui, în valoare de 4,3 miliarde lei, contribuția beneficiarilor fiind în acest caz de 1,4 miliarde lei. - "Sprijinirea investițiilor", în anul 2001, 4 societăți comerciale au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil, în valoare de 25 miliarde lei, contribuția beneficiarilor fiind de 16 miliarde lei.
- "Dezvoltarea județului Hunedoara", în anii 2002 și 2003, 9 societăți comerciale au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil în valoare de 31 miliarde lei, valoarea totală a investiției ridicându-se la 70 miliarde lei, iar 4 societăți comerciale care ar fi putut beneficia de fonduri în valoare de 15 miliarde lei s-au retras, motivând imposibilitatea asigurării cofinanțării.
Facem precizarea că atât Ministerul Dezvoltării și Prognozei, fostul minister, cât și Ministerul Integrării Europene, în calitate de autoritate contractantă, dar și proiectele cuprinse în Programul PHARE RO9807 și PHARE 0007 au fost auditate de Comisia Europeană și că raportul auditorilor nu a reținut nici o problemă majoră legată de organizarea și gestionarea fondurilor europene de către Ministerul Dezvoltării și Prognozei sau de evaluarea și implementarea proiectelor mai sus menționate. Referitor la problemele legate de proiectul "Modernizarea infrastructurii de acces Bușteni-Valea Albă-Calinderu", verificările elimină orice îndoială cu privire la desfșurarea licitației internaționale pentru selectarea constructorului, urmărirea în execuție a lucrărilor și decontarea acestora, care s-au desfșurat cu respectarea condițiilor stabilite de Uniunea Europeană prin Programul PHARE 2000. Am vrut să dăm câteva exemple că toate proiectele se monitorizează, iar acolo unde sunt înregistrate neregularități ele sunt imediat sancționate și pe cale administrativă, și pe cale penală. Doamnelor și domnilor senatori, Necunoașterea în esență a conținutului fondurilor europene conduce pe autorii moțiunii la afirmații care nu se regăsesc în realitatea concretă sau la neînțelegerea procedurilor ce sunt aplicabile, după caz, potrivit normelor ISPA sau RICOP. Astfel, referitor la proiectul privind "Reabilitarea sistemului de canalizare și construirea unei stații de epurare a apelor uzate în municipiul Brăila", menționăm faptul că aceste lucrări sunt finanțate prin Programul ISPA, în baza memorandumului de finanțare încheiat în anul 2001. Pentru acest proiect acceptat de Delegația Comisiei Europene în România, partea comunitară a acordat o derogare de la procedurile de licitare stabilite pentru derularea Programelor PHARE, ISPA și SAPARD. Motivul care a stat la baza deciziei de acordare directă a acestui contract a constat în faptul că utilajele și echipamentele care asigurau menținerea tunelului Roșiori și evitarea tasării acestuia aparțineau S.C. "Tunele" Brașov S.A., iar înlocuirea acestora putea duce la prăbușirea canalului. În baza acestui contract, părțile implicate au lansat licitația internațională pentru încheierea contractului de lucrări în vederea finalizării canalului colector principal Roșiori. În prezent, se află în derulare la Oficiul de Plăți și Contractare PHARE procesul de evaluare a ofertelor depuse de companiile care și-au manifestat interesul pentru acest proiect. Contractul de lucrări pentru finalizarea "Canalului colector principal Roșiori" se estimează a fi semnat până la sfârșitul anului 2003. În legătură cu proiectul RICOP, "Modernizare Piața Agroalimentară Turnu-Măgurele", având o valoare de peste 300.000 euro, precizăm că acesta a urmat regulile de licitație a procedurii deschise, fiecare etapă necesitând aprobarea prealabilă a delegației Comisiei Europene la București. În prezent, proiectul se implementează în conformitate cu condițiile generale de contractare. Potrivit cerințelor din dosarul de licitație, firma a prezentat o declarație pe propria răspundere privind respectarea clauzelor etice. Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor Publice, prin prevederile acordurilor de finanțare nerambursabilă, semnate cu Consiliul Local Turnu-Măgurele, în calitate de autoritate de implementare locală, își rezervă dreptul de a suspenda temporar sau definitiv finanțarea proiectului, dacă se descoperă practici neloiale la orice nivel de execuție a proiectului. Relativ la proiectul "Protecția apelor râului Mureș, prin reabilitarea stației de epurare și extindere a sistemului de alimentare cu apă a orașului Lipova", reprezentanții comisiei au decis, în mod oficial, în data de 15 iulie 2003, că proiectul "Lipova" nu este în situația de a fi acceptat la finanțare, având serioase rezerve privind soluția tehnologică propusă, ca de altfel și proiectul "Dezvoltarea unui Centru de Afaceri - Oradea". Aceste proiecte au fost considerate de către comisie ca fiind insuficient pregătite, în lipsa unor planuri de afaceri detaliate, însoțite de analize reale de piață și ale necesităților locale. Astfel, comisia a procedat la finalizarea Propunerii de finanțare pentru "Programul CBC Cooperare Transfrontalieră 2003 România-Ungaria", pe baza următoarelor programe: - Coridorul româno-ungar pentru conservarea biodiversității;
- Fondul Comun al Proiectelor Mici;
- Facilități pentru Pregătirea Proiectelor și Asistență Tehnică, proiect al cărui buget va crește de la valoarea inițială de 200.000 la 550.000 de euro.
În aceste condiții, Ministerul Integrării Europene a solicitat Comisiei Europene, în luna august 2003, înlocuirea proiectelor refuzate cu o schemă de granturi, pe domeniul "dezvoltare economică" în valoare de 2 milioane euro, în replică la schema propusă de partea ungară. Această schemă ar fi permis refinanțarea de proiecte de care ar fi beneficiat toate județele de la granița României cu Ungaria. Deși avea la bază exemplul schemei de granturi propusă de partea ungară, propunerea României a fost, totuși, refuzată, de Comisia Europeană în ultimul minut, în luna septembrie 2003. În ceea ce privește evaluarea preliminară a proiectelor depuse în cadrul programării PHARE, "Cooperare Transfronatlieră (CBC) România - Bulgaria 2003", având în vedere atât lipsa reală de interes a părții bulgare și lipsa unui proiect complementar, cât și neîndeplinirea condiției obligatorii de cofinanțare, reprezentanții comisiei nu au luat în considerare acest proiect. Totuși trebuie relevat faptul că, acum, avem în derulare în cadrul cooperării transfrontaliere România - Bulgaria, următoarele proiecte: Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații ale Companiilor Naționale de Electricitate din România și Bulgaria; ecologizarea Dunării și facilități de transport; facilitățile punctelor de trecere peste Dunăre; granturi pentru proiecte comune; asistență pentru implementarea strategiei de cooperare transfrontalieră multianulală; punct de trecere a frontierei între Călărași - Silistra și TurnuMăgurele - Nicopole; monitorizarea integrală a Litoralului Mării Negre. Acestea sunt Proiectele pe CBC România - Bulgaria. În sfârșit, doamnelor și domnilor senatori, iertați-mă, obișnuit fiind cu Camera Deputaților, sunt pentru prima dată în Senat și atunci mă ia rutina. În sfârșit, doamnelor și domnilor senatori, autorii moțiunii, forțând suprarealismul, se lansează în afirmații legate de rolul și atribuțiile consilierilor de integrare. După cum se cunoaște, în vederea amplificării și dinamizării procesului de pregătire a României pentru aderarea la Uniunea Europeană, prin Ordonanța de urgență nr. 19/2003, aprobată, de alminteri, prin Legea nr. 397/2003, s-a constituit Corpul consilierilor de integrare. Aceștia trebuie să fie absolvenți de universități din țară și/sau din străinătate, cu diplome acordate sau echivalente în condițiile legii, pentru specializări în domeniile care fac obiectul procesului de pregătire pentru aderarea la Uniune, specifice în același timp ministerului în cadrul căruia își vor desfșura activitatea. Până în prezent, în urma unor concursuri, extrem de exigente, sunt încadrați un număr de 102 consilieri, alți 83 urmând a fi încadrați începând cu 1 noiembrie, ca urmare a concursului promovat în 13 octombrie a.c. La Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, să dau numai un exemplu, în corpul de consilieri de integrare au fost selectați tineri absolvenți ai Facultăților de Științe Agricole, Chimie, Zootehnie, Relații Economice Internaționale, Drept, cunoscători de limbi străine care au urmat cursuri postuniversitare și doctorale atât în domeniul agriculturii, cât și al politicilor europene în materie, în cadrul unor universități de prestigiu din țară și străinătate. Obiectivul acestui proiect, doamnelor și domnilor senatori, este de a pregăti resursele umane necesare implementă rii noilor politici în concordanță cu metodologia și standardele comunitare, de a dezvolta capacitatea administrativă pentru actuala etapă și perioada care urmează. Doamnelor și domnilor senatori, Permiteți-mi să închei prin a declara că este greu, totuși, să luăm lecții de europenism printr-un asemenea tip de moțiune, tocmai de la acei politicieni care s-au opus, cu toate mijloacele legale sau mai puțin legale, adoptării Legii de revizuire a Constituției României, act de o importanță fundamentală pentru procesul de integrare european. Având în vedere argumentele prezentate de Guvern, ca răspuns la afirmațiile din moțiunea depusă de cei 37 de senatori ai Grupului parlamentar al Partidului România Mare, și considerând că am prezentat comprehensiv caracterul nereal, nefondat și de-a dreptul tendențios al conținutului acesteia, vă rugăm să respingeți, prin votul dumneavoastră, moțiunea care constituie obiectul dezbaterii de astăzi a Senatului. Ne bazăm, în solicitarea pe care o facem, pe discernă mântul, înțelepciunea și buna dumneavoastră credință. Vă mulțumesc. (Aplauze puternice.)
|
