Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 noiembrie 2003

		Şedinţa a început la ora 16,37. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu şi Tudor Mohora, secretari.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, V-aş ruga să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor cu anunţul tradiţional: din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 283; sunt absenţi 62; 12 dintre aceştia participă la alte acţiuni parlamentare. Înainte de a începe, domnul deputat Boc doreşte o intervenţie de procedură, bănuiesc.
		Domnul Emil Boc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, În temeiul art.85 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care spune următorul lucru: "În prima şedinţă a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru", în temeiul acestui articol din Regulamentul Camerei, domnule preşedinte, aş vrea să exprim poziţia Grupul parlamentar al P.D. faţă de refuzul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi, implicit, al Comitetului ordinii de zi, de a accepta punerea pe ordinea de zi a proiectului de constituire a Comisiei de anchetă cu privire la fraudele care au avut loc cu ocazia Referendumului pentru revizuirea Constituţiei din 18-19 octombrie 2003. Domnule preşedinte, potrivit (rumoare)... Eu pot să aştept, domnule preşedinte, dacă colegii noştri mai au nevoie de timp pentru a se aşeza pentru a se putea desfăşura lucrările în condiţii optime.
		Domnul Valer Dorneanu: Încerc să vă ajut dacă mă lăsaţi.
		Domnul Emil Boc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Potrivit art.72 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, "La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, Camera Deputaţilor va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă". Acesta este textul din regulament. Cu alte cuvinte, plenul Camerei Deputaţilor este suveran în a decide constituirea unei comisii de anchetă. Prin faptul că structura de conducere a Camerei a refuzat un demers legitim, un demers democratic - care este acest demers? -, adică de a pune pe ordinea de zi posibilitatea înfiinţării unei comisii de anchetă, după părerea noastră reprezintă un grav atac la democraţia parlamentară. Refuzul absolut nejustificat al conducerii Camerei, dominate de către partidul de guvernământ, membrii Partidului Social Democrat, de a pune măcar pe ordinea de zi posibilitatea constituirii unei comisii de anchetă, reprezintă un atac la adresa democraţiei parlamentare din România, şi constatăm moartea lentă, dar sigură, a întregii vieţi parlamentare din România. Este un atac fără precedent, după părerea noastră, în această sesiune şi în această legislatură, când, iată, din faşă, un demers democratic, consfinţit de Constituţie şi de Regulament, este oprit în Biroul permanent şi în Comitetul ordinii de zi. O comisie de anchetă presupune o anumită celeritate, adică se constituie atunci când este momentul, când faptele care s-au petrecut sunt calde. Din acest punct de vedere, refuzul conducerii Camerei de a constitui această comisie de anchetă reprezintă, de fapt, un refuz la adresa minorităţii, la adresa Opoziţiei de a-şi putea exprima şi face cunoscut punctul de vedere, în mod instituţional, în plenul Camerei Deputaţilor. Domnule preşedinte, vreau să vă reamintesc faptul că, în ţările cu democraţie parlamentară consacrată, şi spre care noi tindem, înfiinţarea unei comisii de anchetă nu poate fi refuzată dacă este propusă de către opoziţie şi sub rezerva îndeplinirii condiţiilor legale. Domnule preşedinte, noi am îndeplinit condiţiile legale, de a avea o treime din numărul membrilor Camerei Deputaţilor pentru constituirea unei comisii de anchetă. Refuzul dumneavoastră nu este altceva decât o formă de a pune pumnul în gură Opoziţiei, o formă de a împiedica libertatea de exprimare şi de acţiune a opoziţiei parlamentare, şi de a realiza, aşa cum am spus, un pas încă o dată decisiv spre declinul democraţiei parlamentare din România. Grupul parlamentar al Partidului Democrat a protestat în plenul Comitetului ordinii de zi, prin retragerea de la şedinţa Comitetului ordinii de zi şi, evident, are în vedere şi alte forme de protest parlamentar, pentru ca acest atentat la democraţia parlamentară să nu poată fi continuat. Repet, noi nu am solicitat altceva decât punerea pe ordinea de zi; aprobarea sau respingerea este de competenţa plenului, şi dumneavoastră ar fi trebuit să decideţi. Dar, acest refuz, repet, de a pune măcar pe ordinea de zi, constituie - după părerea noastră - un atentat fără precedent şi care ne face să ne gândim dacă acea afirmaţie din Raportul de ţară, potrivit căruia România îndeplineşte criteriile politice de aderare mai stă în picioare, pentru că nici o democraţie parlamentară din lume, din lumea democratică mă refer, nu poate pune pumnul în gură, într-o aşa măsură şi într-un asemenea mod, opoziţiei, repet, de a-i curma dreptul fundamental de a înscrie pe ordinea de zi o temă, iar dezbaterea urmată de vot să fie acea care decide. Domnule preşedinte, încă o dată, Grupul parlamentar al Partidului Democrat îşi exprimă protestul public faţă de acest mod de comportament al conducerii Camerei, dominată de către reprezentanţii partidului de guvernământ, şi atrage încă o dată atenţia parlamentarilor şi opiniei publice că asistăm la declinul lent, dar sigur, al democraţiei parlamentare în România, sub guvernarea P.S.D. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Moiş. V-aş întreba înainte dacă sunteţi vicelider al grupului, pentru că, potrivit textului, se exprimă liderul grupului.
		Domnul Văsălie Moiş: Sunt vicelider.
		Domnul Valer Dorneanu: De acord. Poftiţi!
		Domnul Văsălie Moiş: Domnule preşedinte, Fac precizarea că vorbesc în numele grupului. Liderul nostru, domnul Bolcaş, este absent. În lipsa domniei sale, unul dintre vicelideri este purtătorul de cuvânt al grupului. Susţinem şi noi demersul colegului nostru de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Vă rog să observaţi: cererea pentru constituirea comisiei de anchetă a fost semnată de către grupurile parlamentare ale Partidului România Mare, P.D. şi P.N.L. La fel ca şi colegul nostru de la Partidului Democrat, solicităm includerea pe ordinea de zi. Nu puteţi, în baza regulamentului nostru de organizare şi funcţionare, şi în baza Constituţiei, să blocaţi accesul acestei cereri a noastre pe ordinea de zi. În plus faţă de colegul nostru, aş dori să subliniez faptul că în Raportul de ţară, publicat alaltăieri, este reţinut şi acest aspect, că modul de organizare al referendumului a fost puternic contestat de către opoziţie. Un argument în plus să daţi drumul la această cerere de constituire a comisiei de anchetă.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul Crin Antonescu, liderul Grupului Partidului Naţional Liberal.
		Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Exprim şi eu, alăturându-mă colegilor care au vorbit înainte, protestul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, cu deosebirea de nuanţă - dacă vreţi - că într-un singur punct, cel puţin, nu sunt de acord cu distinsul coleg Emil Boc: declinul acestei instituţii parlamentare este sigur, dar nu este lent. Este accelerat. Şi, faţă de argumentele pe care colegii mei le-au adus deja, aş vrea să spun că astăzi nu ne aflăm într-un anumit sens în faţa unei premiere, ci unei recidive, pe care dumneavoastră, din păcate, reprezentanţii majorităţii o comiteţi. Am mai avut situaţia în care, fiind toate condiţiile regulamentare îndeplinite, dumneavoastră aţi refuzat, pur şi simplu, discutarea unei moţiuni. Vă aduc aminte de taxa radio-tv. Astăzi, specific, suntem în faţa premierei în care dumneavoastră nu acceptaţi nici măcar ca plenul acestei Camere să se pronunţe asupra necesităţii sau nu a constituirii unei comisii de anchetă, în situaţia în care o treime dintre colegi, din membrii Camerei Deputaţilor, au semnat solicitând iniţierea unei asemenea anchete într-o chestiune care este, trebuie să recunoaşteţi şi dumneavoastră, una nu doar importantă, ci chiar gravă. Încă o dată deci exprim protestul Grupului parlamentar Naţional-Liberal, şi constat cu tristeţe că nu doriţi să mai respectaţi nici măcar aparenţele. Cred că acest lucru este de bun augur pentru acele lucruri despre care toţi, în declaraţii, spunem că ne interesează, pentru noi, ca reprezentanţi ai clasei politice, pentru noi, ca parlamentari, pentru noi, ca români. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul vicelider Alexandru Sassu.
		Domnul Alexandru Sassu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este evident că, în conformitate cu Regulamentul, o astfel de cerere trebuie înscrisă pe ordinea de zi, şi ea trebuie programată. Nimeni nu spune dacă astăzi sau mâine, dar, evident, o astfel de cerere trebuie programată. Din punctul nostru de vedere, lucrurile stau puţin altfel, în sensul că punctul nostru de vedere este că, înainte de a intra în dezbaterea unei astfel de cereri, ar fi bine ca să existe o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare, pentru a discuta forma în care o astfel de cerere, şi nu cererea în sine, ci conţinutul este de prezentat, pentru că dacă, fără a intra în dezbaterea expunerii de motive, pot să spun că, din punctul nostru de vedere există mult mai multe argumente pentru ca să fie vorba despre o comisie specială, şi nu o comisie de anchetă, pentru că este evident că au apărut anumite imperfecţiuni. Eu, până nu se pronunţă instituţiile, nu pot să zic fraude. Sunt evidente în opinia celor care vorbesc despre aceste lucruri. Au apărut anumite imperfecţiuni; este foarte bine eventual să discutăm cadrul legislativ care ar trebui perfecţionat până la viitoarele alegeri, dar cred că, şi credem că este vorba mai degrabă de o comisie specială. De aceea, propunerea noastră a fost şi rămâne ca înainte de a intra în dezbaterea acestei hotărâri, să avem o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare şi, după aceea, dacă opinia nu se schimbă, sigur, ea trebuie promovată şi pusă pe ordinea de zi, aşa cum prevede art.72 din Regulament. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul Borbely, din partea grupului UDMR.
		Domnul Borbely Laszlo: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că în ceea ce priveşte fondul problemei nu avem ce discuta pentru că regulamentul este destul de clar în această privinţă. În cazul în care o treime sau mai mult de o treime din colegi cere înfiinţarea unei comisii de anchetă, regulamentul spune clar că acest lucru trebuie discutat şi plenul are legitimitatea să decidă. Era vorba de această săptămână, şi evident că această problemă a fost, eu zic, exploatată şi din punct de vedere politic. Şi, aşa e Parlamentul. E normal ca să fie discuţii politice. Eu cred că, într-adevăr, ar trebui să avem o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare; e vorba totuşi de referendum. Deci, este vorba de referendum, care referendum a avut loc acum câteva săptămâni. E vorba de unele acuze grave care au apărut în expunerea de motive. Dar, este normal ca orice iniţiativă parlamentară să-şi aibă locul în plen. Discuţiile despre orice iniţiativă, conform Regulamentului, în plenul Camerei Deputaţilor, şi în acest sens ar fi benefică o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare, şi evident, în funcţie şi de calendarul Camerei Deputaţilor, pentru că în acest moment se discută - ştiţi foarte bine - în Comisia pentru buget-finanţe şi bănci, Bugetul de Stat pe 2004. Să luăm o decizie în acest sens. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, Deocamdată, urmăm ordinea de zi pe care a adoptat-o Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi. Înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise, permiteţi-mi să vă prezint o Informare cu privire la iniţiativele ... (Rumoare.) Voci din sală: Propunerea ...
		Domnul Valer Dorneanu: Propunerea s-a făcut nu pentru acum, s-a făcut pentru cursul săptămânii acesteia.
		Domnul Emil Boc: Vă invit pe dumneavoastră la microfon dacă aveţi ceva de spus, domnule coleg. Haideţi de aici, este mai plăcut de aici decât din bancă. Vă invităm.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule Boc, staţi puţin! Ce jucăm noi aici, o piesă, ce jucăm noi?
		Domnul Emil Boc: Domnul coleg are ceva de spus, şi eu nu vreau să limitez ...
		Domnul Valer Dorneanu: Dumneavoastră aţi luat cuvântul să vă exprimaţi în numele grupului, nu unei persoane, ci sălii, şi eventual prezidiului.
		Domnul Emil Boc: Din nefericire, dumneavoastră nu ţineţi cont decât de majoritate.
		Domnul Valer Dorneanu: Dialogul se practică la teatru, nu aici, direct între actori.
		Domnul Emil Boc: Dumneavoastră explicaţi colegilor dumneavoastră acest lucru. Domnule preşedinte, distinşii noştri colegi de la PSD şi UDMR au spus că ar trebui să fie o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare pentru a discuta acest subiect. Pe fond, observaţia este corectă, numai că, daţi-ne voie să constatăm faptul că, potrivit Regulamentului, Comitetul ordinii de zi este format tocmai din liderii grupurilor parlamentare. Iar acest Comitet al ordinii de zi s-a întrunit şi săptămâna trecută, şi în această săptămână, când a discutat acest subiect. O asemenea soluţie chiar dacă, repet, pe fond părea subtilă, în practică este ineficientă, întrucât nu se doreşte altceva decât a se tergiversa, amâna, cu alte cuvinte de a trimite în trecut o problemă care este actuală. Este de esenţa comisiei de anchetă celeritatea, adică discutarea cu rapiditate a problemei care este arzătoare, nu trimiterea ei la o dezbatere sine die pentru anul viitor. Deci, din acest punct de vedere, întrunirea Comitetului ordinii de zi a avut loc, liderii grupurilor parlamentare s-au pronunţat; aici este vorba de a lua o decizie politică, de aceea suntem în plenul Camerei Deputaţilor. O dezbatere, din nou, între liderii grupurilor parlamentare nu ar aduce absolut nici un element de noutate, pentru că lucrurile au fost puse. Iar această comisie, vreau să mai fac încă o diferenţiere, nu are finalităţi specifice puterii judecătoreşti. A aştepta nu-ştiu-ce concluzii sau nu-ştiu-ce sentinţe date de Parchet sau de către instanţele judecătoreşti, repet, nu constituie subiectul comisiei de anchetă. Noi nu suntem o comisie juridică, nu suntem o instanţă de judecată, comisia parlamentară. Noi avem nişte mecanisme şi nişte modalităţi specifice de a inventaria aceste abuzuri care au fost săvârşite cu ocazia referendumului, de a propune nişte măsuri pentru remedierea acestor situaţii, şi nicidecum pentru a trimite la închisoare sau pentru a aplica amenzi. Noi nu suntem instanţă de judecată. Deci, din acest punct de vedere, nici argumentul potrivit căruia ar trebui să aşteptăm o decizie a Parchetului sau a instanţelor de judecată nu se justifică. Noi suntem un for politic şi ancheta parlamentară are finalităţi specifice Parlamentului şi nu puterii judecătoreşti. Iar a lega, iarăşi, tema de Constituţie, Constituţia este în vigoare, am recunoscut legitimitatea acesteia, noi nu avem nimic cu Constituţia, avem cu cei care au încercat să fraudeze Constituţie, şi pe aceia dorim, evident, să îi tragem la răspundere, prin organele abilitate, şi să prevenim în viitor ca asemenea lucruri să nu se mai întâmple. Iată de ce, domnule preşedinte, demersul nostru este unul corect, şi orice amânare demonstrează, încă o dată, lipsa voinţei politice în România, pentru ca Parlamentul să-şi exercite funcţia de control, aşa cum are consacrată în Constituţia în vigoare şi în regulamentele Parlamentului. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul lider Moiş. Până la urmă transformăm intervenţiile pentru prezentarea poziţiilor în dezbateri.
		Domnul Văsălie Moiş: Nu, domnule preşedinte, eu nu doresc să intru pe fond. Eu doresc să vă solicit, doar, să găsim o finalitate cererii şi intervenţiilor noastre de astăzi. Dumneavoastră aţi lăsat-o în coadă de peşte. După ce ne-am expus punctul nostru de vedere, aţi închis orice fel de discuţie, şi aţi vrut să treceţi la dezbaterea ordinii de zi. Noi solicităm Camerei să ia o decizie. Indiferent ce decizie luaţi, este în puterea dumneavoastră, sunteţi majoritari, dar vă rugăm să nu lăsaţi chestiunea în coadă de peşte. Ori o introduceţi pe ordinea de zi, ori refuzaţi să fie introdusă pe ordinea de zi.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimate coleg jurist, Ca să luăm o decizie, trebuia întâi să fie înscrise pe ordinea de zi a şedinţei. Potrivit art.85, în temeiul căruia v-aţi exprimat dumneavoastră cuvântul, la acest capitol, în acest temei, vă puteţi exprima poziţia cu privire la ordinea de zi deja stabilită. S-a evocat aici posibilitatea ca în cursul acestei săptămâni să existe noi consultări pentru a găsi momentul proxim pentru înscrierea pe ordinea de zi a altei săptămâni. Deci, noi nu decidem aici altceva decât este competent, exclusiv Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi să stabilească. Vor stabili liderii grupurilor parlamentare. Domnul Sassu.
		Domnul Alexandru Sassu: Eu n-aş vrea să intru în discuţie despre regulament. Art.85 este foarte clar. Astăzi se expun punctele de vedere ale grupurilor parlamentare, prin vocea liderilor grupurilor parlamentare. Aş vrea doar să fac un mic comentariu. Ceea ce a decis Comitetul ordinii de zi este ca să nu pună pe ordinea de zi o anumită problemă. Ceea ce am cerut noi este întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare, care este cu totul altceva decât Comitetul ordinii de zi, deşi acele două instituţii sunt formate din aceleaşi persoane. Noi am cerut să discutăm acest lucru pe fond, înainte de a o propune de a intra pe ordinea de zi. Sunt două lucruri diferite, deşi e vorba de aceeaşi persoană. Comitetul ordinii de zi nu se poate pronunţa şi nu poate modifica pe fond nimic din ceea ce i se propune. Face ordinea de zi. De aceea se şi cheamă Comitetul ordinii de zi. Întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare are cu totul altă semnificaţie şi ea poate fi de nivelul politic al discuţiei pe care au ridicat-o colegii noştri. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, Vă prezint în continuare iniţiativele legislative care vor fi trimise comisiilor permanente pentru a întocmi raport. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei CIOCANI, prin reorganizarea comunei PERIENI, judeţul Vaslui, iniţiată de domnii parlamentari Dumitru Buzatu (PSD), Dumitru Bentu (PSD), Vasile Mihalachi (PSD), Aristide Roibu (PSD), Gheorghe Hoha (PSD). Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: În fond:Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2003 2. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Beuca, prin reorganizarea comunei Drăcşenei, judeţul Teleorman, iniţiată de domnii parlamentari Marian Ianculescu (PSD), Ionel Marineci (PSD), Timotei Stuparu (PSD), Ion Gogoi (PSD), Dan Mircea Popescu (PSD). Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond,Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2003 3. Propunerea legislativă privind declararea comunei VICOVU DE SUS, judeţul Suceava, oraş, iniţiată de domnul deputat Dorel Petru Crăciun (PSD) Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2003 4. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.345/2002 privind taxa pe valoare adăugată, iniţiată de domnii deputaţi Mircea Costache (PRM), Ioan Sonea (PRM) Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003 5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.493/2002, iniţiată de domnii deputaţi Florea Buga (PRM), Mircea Costache (PRM) Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru avize, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termenul de depunere a raportului: 23 decembrie 2003 6. Propunerea legislativă privind modificarea Legii datoriei publice, iniţiată de domnii deputaţi Mircea Costache (PRM), Ioan Miclea (PRM) Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 23 decembrie 2003 7. Propunerea legislativă privind declararea comunei MILIŞĂUŢI, judeţul Suceava, oraş, iniţiată de domnii parlamentari Gheorghi Prisăcaru (PSD), Dorel Petru Crăciun (PSD). Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: În fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize, Comisiapentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2003
		In conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale au fost depuse la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Legea privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribuţiilor de asigurări sociale ale refugiaţilor politici greci repatriaţi din România, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucureşti la 30 iunie 2003. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficienţilor de ierarhizare ai soldelor unor funcţii din structurile Ministerului Apărării Naţionale, ale căror state de organizare intră în vigoare în perioada 1 iunie 2001 - 31 decembrie 2003 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei României. Legea pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Convenţiei privind înfiinţarea Biroului European de Radiocomunicaţii (B.E.R.), încheiată la Haga la 23 iunie 1993. Legea pentru ratificarea Actului Adiţional nr. 1, semnat la Bucureşti la 13 mai 2003 şi la Paris la 22 mai 2003, între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul - cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 şi la Bucureşti la 20 august 2001, precum şi pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2001 privind ratificarea acestui Acord. Legea pentru ratificarea Convenţiei de la Budapesta privind contractul de transport de mărfuri în navigaţia interioară (CMNI), adoptată la Conferinţa diplomatică organizată în comun de Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin, Comisia Dunării şi Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U), care s-a desfăşurat la Budapesta în perioada 25 septembrie - 3 octombrie 2000. Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Uniunea Poştală Universală privind organizarea celui de al 23-lea Congres Poştal Universal la Bucureşti, semnat la 20 iunie 2003. Legea pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 31 iulie 2003. Legea plantelor medicinale şi aromatice. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului pe anul 2003. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2003 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.70/2003 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti - Otopeni" - S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiţii şi a avansului pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni şi a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinaţie. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2003 privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamentele din import destinate înzestrării Serviciului de Protecţie şi Pază. Legea pentru modificarea şi completarea Legii bancare nr. 58/1998. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2003 pentru acceptarea de către România a Amendamentelor la Anexa Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, 1974, amendată, şi a Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare, adoptate la Conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale, la Londra, în perioada 9 - 13 decembrie 2002.
		La primul punct pe ordinea de zi de astăzi este proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobat din Hotărârea Camerei nr.8/94. Rog pe domnul Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei pentru Regulament, să prezinte raportul comun, întocmit împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
		Domnul Eugen Nicolicea: Raport comun al Comisiei pentru Regulament şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Cu adresa nr.54/ST/27 octombrie 2003, Comisia pentru Regulament şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate în vederea examinării Proiectului de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaţilor. Obiectul prezentului proiect de hotărâre îl constituie modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.51/2001, ca urmare a modificărilor aduse Constituţiei României prin Legea de revizuire a acesteia, adoptată de Parlament şi aprobată prin referendumul naţional din datele de 18-19 octombrie 2003. Potrivit prevederilor art.69 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de hotărâre menţionat mai sus în şedinţele din 28 şi 29 octombrie 2003. La comisie au fost depuse amendamente, formulate în scris de domnii deputaţi Emil Boc, Tudor Mohora şi Grupul parlamentar al PNL. Cele două comisii au hotărât ca proiectul de hotărâre să nu conţină decât modificările a căror urgenţă este necesară, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea de Revizuire a Constituţiei României. Alte amendamente care vizează modificări ale Regulamentului vor fi discutate de către Comisia pentru Regulament şi vor fi incluse în proiectul de modificare a Regulamentului, ce va fi dezbătut la o dată ulterioară. În urma examinării proiectului de hotărâre, concomitent cu discutarea amendamentelor depuse în scris şi a celor formulate oral în timpul dezbaterilor, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu amendamente admise, astfel cum sunt prezentate în anexa la prezentul raport. La şedinţa comună au participat din partea Comisiei pentru Regulament 5 deputaţi, din numărul total de 6 membri, şi din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi 23 de deputaţi, din numărul total de 24 de membri. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de hotărâre urmează să fie adoptat cu respectarea prevederilor art.76 alin.1 din Constituţia României.
		Domnul Valer Dorneanu: Dacă doreşte cineva dintre dumneavoastră să intervină cu probleme prealabile, deci la capitolul "Dezbateri generale". Domnul deputat Boc, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
		Domnul Emil Boc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine acest raport şi va vota proiectul de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor. Dorim, însă, să facem câteva precizări, absolut necesare, pentru că în raportul comisiei, şi prin vot, şi a preşedintelui Comisiei de Regulament s-a făcut o menţiune aici, spunându-se că celelalte modificări ale Regulamentului, care nu sunt avute în vedere prin acest proiect, se vor realiza la o dată ulterioară. După părerea noastră, această formulă vagă, la o dată ulterioară, reprezintă o încercare în fapt de a pune de acord în totalitate prevederile Regulamentului cu exigenţele noii Constituţii. Şi o să folosesc următorul exemplu: în 2001 am modificat, tot aşa, foarte rapid Regulamentul Camerei Deputaţilor, prin care am desfiinţat cvorumul de şedinţă, şi nu am făcut celelalte modificări cu privire la regimul întrebărilor, interpelărilor, a prezenţei primului-ministru la dezbaterile cu privire la întrebări şi interpelări, la unele ministere, spunând că la o dată ulterioară vom face şi aceste modificări ale Regulamentului. Iată, a trecut 2001, respectiv modificarea a fost făcută în ianuarie 2001. A trecut 2001, a trecut 2002 şi trece şi 2003, şi noi nu am avut plăcerea de a-l avea în faţa noastră pe primul-ministru, de a răspunde întrebărilor şi interpelărilor formulate de deputaţi şi senatori. Trei ani de democraţie parlamentară confiscată de P.S.D.
		Domnul Valer Dorneanu: Numai puţin, stimate coleg, că avem un reporter tânăr, care nu a citit Regulamentul nostru, şi nu ştie care sunt dispoziţiile cu privire la accesul în sală a presei. Stimate coleg, Am stabilit nişte reguli împreună cu toţi conducătorii din mass-media. V-aş ruga să vă consultaţi cu şeful dumneavoastră, ca să puteţi respecta pe viitor acest regulament. Vă rog, domnule Boc.
		Domnul Emil Boc: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cu alte cuvinte, dorim să avem un angajament ferm din partea majorităţii parlamentare că în această sesiune, şi nu în altă sesiune, modificările pe care le solicităm de 3 ani, şi anume, introducerea "orei ministeriale", prin care, cel puţin o dată la 2 săptămâni, după modelul britanic, să avem în Camera Deputaţilor o dezbatere reală, politică, între Putere şi Opoziţie, pentru a realiza cu adevărat ceea ce noi am pus în noua Constituţie: întărirea funcţiei de control a Parlamentului. Parlamentul a devenit şi devine, pe zi ce trece, doar un factor de validare, de ratificare a deciziilor Guvernului, fără a avea forţa necesară de a-şi exercita controlul necesar într-o democraţie. Exemplul de astăzi, cu comisia, de anchetă, întăreşte cele spuse de către noi, că Parlamentul devine tot mai mult un decor, şi mai puţin un factor de control la adresa Guvernului. Cu alte cuvinte, solicităm, înainte de a fi prea târziu, ca democraţia parlamentară să fie salvată, "ora ministerială" şi, prin aceasta, înţelegem prezenţa primului-ministru în special şi a celorlalţi miniştri să fie asigurată prin regulament în Camera Deputaţilor, cel puţin o dată la 2 săptămâni, şi a discuta, faţă în faţă, Puterea şi Opoziţia, problemele reale cu care se confruntă România, şi nu de a aştepta doar comunicate de la Palatul Victoria, pentru a cunoaşte punctele de vedere ale Guvernului. Într-o democraţie reală, Guvernul lucrează sub controlul Parlamentului, şi nu Parlamentul sub controlul Guvernului, aşa cum se întâmplă de fapt în momentul de faţă. Deci, dorim ca prin votul pe care noi îl vom da acestui regulament, întrucât el reprezintă doar o coroborare teoretică şi funcţională a prevederilor Constituţiei cu regulamentul, să avem în această sesiune modificările atât de solicitate de către Opoziţie, pentru a face din Parlamentul României sau pentru a reface Parlamentul României la standardele acceptabile ale democraţiei parlamentare. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Ionel Olteanu.
		Domnul Ionel Olteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Atunci când am discutat raportul Comisiei juridice şi raportul Comisiei pentru regulament noi toţi - şi era şi domnul Boc, îi reamintesc - am convenit că celelalte modificări, care nu decurg din caracterul de urgenţă al modificărilor determinate de adoptarea Constituţiei revizuite, vor fi adoptate într-o etapă ulterioară. E adevărat, termenul pare, poate, vag, însă există voinţa politică, nu numai din partea Opoziţiei, ci şi din partea majorităţii parlamentare, pentru ca aceste modificări, hai să le numim "urgenţa a doua", să fie făcute în această sesiune chiar, într-o lună de zile, tocmai pentru a putea fi operate modificările necesare, eu cred că cel mai târziu până la sfârşitul sesiunii actuale. Deci, nu e practic nici o problemă decurgând dintr-o asemenea situaţie.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule preşedinte Nicolicea, aşteptaţi, să răspundeţi dumneavoastră la urmă, după ce iau cuvântul toţi reprezentanţii grupurilor parlamentare, ca să nu trebuiască să răspundeţi la fiecare în parte.
		Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Sunt puţin trist, şi anume, datorită faptului că în 2001 am fost cel care am spus că modificarea acestui regulament va aduce clar atingere democraţiei parlamentare. Atunci, distinsul coleg Sassu, care era la negocieri, a acceptat, împreună cu ceilalţi colegi, de la liberali, modificarea regulamentului, astfel încât, "într-un timp rezonabil", s-a spus atunci, să se revadă instituţiile interpelărilor şi, respectiv, a întrebărilor, să se dea posibilitatea domnilor deputaţi să-şi exprime punctul de vedere vizavi de anumite probleme de politică internă, externă sau locală. Din păcate, iată că asistăm, din nou, la o modalitate de modificare sub presiune a regulamentului - şi este necesar să fie modificat, pentru că trebuie pus de acord cu prevederile Constituţiei -, dar cred că ar trebui stabilit un timp rezonabil, că 3 ani au trecut, de modificare a celorlalte puncte din regulament. Dacă mai punem unul "rezonabil", înseamnă că ne ducem în 2006! De aceea, aş propune, domnule preşedinte, să avem în vedere ca în termen de maximum o lună de zile comisia domnului preşedinte să finalizeze, de la grupurile parlamentare, toate modificările sau, dacă nu, să-l aprobăm pe cel al lui Lupu, că era unul gata făcut, în 2000. Deci, rugămintea noastră ar fi, cineva să se angajeze, ca pe vremuri: "Ne luăm angajamentul, stimaţi tovarăşi, că vom modifica regulamentul într-o lună de zile!" Şi noi vom vota acest regulament. Vă mulţumim.
		Domnul Valer Dorneanu: Un asemenea angajament îşi poate lua domnul preşedinte Nicolicea, preşedintele Comisiei pentru regulament. (La intenţia domnului deputat Damian Brudaşca de a lua cuvântul:) La dezbateri generale, după cum ştiţi, din partea grupurilor parlamentare participă un reprezentant, respectiv, colegul dumneavoastră care tocmai a luat cuvântul. Domnule Nicolicea, poate, evocaţi şi o perspectivă de timp înăuntrul căreia comisia dumneavoastră, împreună cu Comisia juridică, va prezenta un nou Regulament al Camerei Deputaţilor.
		Domnul Eugen Nicolicea: Cei care au luat parte la şedinţele comisiei am stabilit sau am propus, de fapt, un termen, luna decembrie, acest an. Deci, domnul Boc era în cunoştinţă de cauză. În ceea ce priveşte propunerea pentru care dânsul a făcut astăzi o prezentare, vreau să spun că sunt foarte mulţi colegi care au amendamente şi nici unul nu a făcut o prezentare, astăzi, pentru că nu ţinea de urgenţa de modificare a regulamentului. Or, siguranţa că această propunere va fi aprobată nu i-o poate da nimeni, plenul este cel care va decide. În ce ne priveşte, noi urgentăm, pentru a face un raport al modificării regulamentului în ceea ce priveşte corelarea cu Constituţia, pentru că acum le facem doar pe cele care sunt urgente, şi, bineînţeles, propunerile colegilor vor fi incluse în acest raport, sperăm, cât de curând. În ceea ce priveşte termenul final, prin reprezentanţii săi, domnul Boc poate afla o decizie a Biroului permanent.
		Domnul Valer Dorneanu: Trecem, în aceste condiţii, stimaţi colegi, la dezbaterea textelor proiectului de hotărâre. La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat în unanimitate. La preambulul art. I? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct. 1, cel cu privire la modificarea lit. f), urmăriţi amendamentul nr. 2. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Admis amendamentul, modificat pct. 1 al proiectului de hotărâre. La pct. 2, vă rog să urmăriţi raportul, comisia nu a propus amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Votat pct. 2 în unanimitate. La pct. 3, cel cu privire la alin. 1 şi 5 ale art. 52, vă rog să observaţi că din partea comisiei nu sunt amendamente, dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate textul iniţial. La pct. 4, cel cu privire la art. 63, comisia are un amendament, marcat în raport la pct. 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul, modificat, aşadar, textul art. 63. La pct. 5 din proiectul iniţial, care corespunde pct. 6 din raport, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr. 6, la care am înţeles că mai există o intervenţie din partea Comisiei juridice. Domnule deputat Bădoiu, vă rog.
		Domnul Cornel Bădoiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru consecvenţă în exprimare, aş dori ca la art. 67 teza a doua să introducem sintagma "de regulă". De ce? Pentru că în prealabil se vorbeşte de împrejurarea că: "În cazul în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, nu pot fi, de regulă, mai mici de..." termenele respective. Drept urmare, ce urmează, trebuie să cuprindă aceeaşi sintagmă. Şi atunci, alineatul respectiv sau teza respectivă va suna de maniera următoare: "În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, aceste termene nu pot fi, de regulă, - deci acesta este amendamentul - mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile".
		Domnul Valer Dorneanu: Am înţeles. Mulţumesc. Domnul Boc..., dar dorea domnul Bivolaru, înainte.
		Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Art. 67, reformulat, încearcă să creeze, după părerea mea, în mod relativ forţat, o procedură de urgenţă. Aceste termene, "de regulă", în ceea ce priveşte Camera prima sesizată, "de 7 zile, dar nu mai mari de 15 zile", intră în suficient de consistent conflict cu prevederile art. 93, care a rămas nemodificat. În care se specifică faptul că: "Termenul de depunere a amendamentelor - nu are importanţă de către cine, de către iniţiatori - este de maximum 5 zile". În acest context, pentru că există această relativă, să-i spunem, lejeritate în ce priveşte momentul sau termenul de depunere a amendamentelor, consider că termenul "de regulă" mai mic nu poate fi de "7 zile", este mai mult decât forţat limitat şi eu aş propune ca, dacă vrem să facem o diferenţiere de termene în ceea ce priveşte termenul final de depunere a rapoartelor respective, fie că e vorba Camera sesizată prima sau de Camera decizională, acest lucru să se regăsească în termenul maxim, şi nu în termenul minim. Eu aş propune ca regulamentul să-şi menţină aceeaşi prevedere, în ce priveşte termenul minim, de 14 zile. Având în vedere că pentru termenul maxim la prima Cameră am putea, făcând oarecum un calendar, pentru că această Constituţie ne dă voie până la 45 de zile să prelungim acest termen de depunere a raportului de fond, am putea să-l analizăm şi să stabilim un maxim de 25 zile, în ce priveşte prima cameră sesizată. Deci, aş propune ca termenul să nu fie: "de regulă, mai mic de 14 zile sau nu mai mare de 25 de zile". Se forţează, repet, se forţează această procedură de relativă urgenţă, în cazul în care e vorba de prima Cameră sesizată. Şi, repet, nu rezistă, în confruntare cu prevederile art. 93, aceste prevederi vizând minimul nu mai mic de 7 zile.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimate coleg, Înainte de a vă decide dacă susţineţi în continuare această obiecţie a dumneavoastră, gândiţi-vă că, în afară de acest termen pentru comisie, mai are şi plenul nevoie de dezbatere, mai sunt şi termene de comunicare. Şi atunci, într-o situaţie în care termenul pentru prima Cameră sesizată este de 30 de zile, gândiţi-vă şi dumneavoastră când ar mai avea plenul timp să dezbată şi când ar mai avea timp deputaţii să ia cunoştinţă de raport.
		Domnul Ioan Bivolaru: Deocamdată, intervenţia de fond se referă la termenul minim, domnule preşedinte. Termenul maxim, dacă se doreşte să rămână 15 zile, din punctul meu de vedere, nu este nici o problemă. Problema de fond este pe termenul minim. Dacă nouă ne rămâne dreptul de a înainta amendamente - şi nu numai nouă, chiar inclusiv Guvernului- în termenul maxim admis prin regulament - art. 93 - de 5 zile, este greu de spus că "de regulă", termenul minim poate să fie şi nu trebuie să depăşească 7 zile. În condiţiile acestea, ar trebui să amendăm şi, respectiv, art. 93 şi să modificăm şi acolo termenul de depunere a amendamentelor, eu ştiu, ca să păstrăm proporţia de maximum 2 zile, ceea ce mi se pare că este insuficient pentru o abordare serioasă din punctul acesta de vedere. În ce priveşte termenul maxim, eu am făcut propunerea de 25 de zile şi vă rog să mă credeţi că am lucrat calendarul respectiv cu creionul pe hârtie, în mod real. Până la 45 de zile, mai rămân aproape 3 săptămâni în care se pot face toate procedurile. Dacă nu, putem să lăsăm la 20 de zile şi chiar la 15 zile, nu e nici o problemă.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Boc.
		Domnul Emil Boc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu o să mă refer la soluţia propusă de colegul Bădoiu, pe care nu o consider realistă şi, în condiţiile acestea, v-aş propune să rămânem la formula din raport. De ce? Sunt două situaţii, acum, pe care le avem în vedere în procesul legislativ: prima situaţie, când Camera Deputaţilor are ultimul cuvânt, decisiv, şi atunci, nu are un termen în care să adopte proiectul de lege, când este a doua Cameră sesizată; şi în cazul în care este prima Cameră sesizată, când avem termenul de reflecţie de 45 de zile - fie o adoptăm, fie nu o adoptăm, după 45 de zile, legea se duce la cealaltă Cameră. E ipoteza pe care a prezentat-o colegul meu şi se referea la termenele de 7 şi 15 zile. Voi reveni în partea a doua asupra acestui termen. Dar, în situaţia în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, avem ultimul cuvânt şi forma Camerei Deputaţilor este aceea care pleacă, sub rezerva inexistenţei altor piedici - reexaminare sau Curtea Constituţională -, la Monitorul Oficial, deci, este forma finală a legii, pe care o dă Camera Deputaţilor. În raport se spune foarte corect: "Biroul permanent, după consultarea preşedintelui comisiei, stabileşte un termen înăuntrul căruia se prezintă raportul. În acest caz - în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională - termenele nu pot fi mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile". Eu cred că, preluându-se, de fapt, o prevedere din actualul regulament, păstrându-se, dă consistenţă rolului Camerei Deputaţilor de Cameră decizională. Nu ne putem permite să punem expresia "de regulă", pentru că, ce vom face? Vom transforma, practic, toate procedurile ordinare în procedură de urgenţă. Aici, legiuitorul a lăsat această precizare foarte exactă: "Nu mai puţin de 14 zile, nu mai mare de 60 de zile", tocmai pentru a intra în cadrul regulamentului, pentru a avea termene pentru depunerea amendamentelor. Totuşi, repet, suntem ultima Cameră, dăm forma finală a legii, nu ne putem permite să dăm, după aceea, termene pentru amendamente, unde suntem Cameră decizională, de 2 zile sau de 3 zile, când nici nu ajunge bine raportul din căsuţă până la noi în cabinet, ca să citim proiectul de lege. Deci, sunt total împotriva introducerii formulei "de regulă", care reprezintă o portiţă spre a compromite şi procedura obişnuită şi a o transforma în procedură de urgenţă şi a lipsi parlamentarul de mijloacele de timp necesare pentru a se putea pronunţa şi a depune amendamente în consecinţă. Din acest punct de vedere, solicitarea noastră este să păstrăm formula din raport pentru cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, cu termene "nu mai puţin de 14 zile şi nu mai mari de 60 de zile". Şi mă pronunţ definitiv pentru neintroducerea sintagmei "de regulă", care, repet, ar avea aceste dezavantaje pe care le-am menţionat. În privinţa amendamentului formulat de colegul nostru, cred că pe o analiză, dacă o facem pe hârtie, practic, dispare termenul pentru depunere de amendamente sau este extrem de redus, în cazul în care suntem Cameră de reflecţie. E adevărat, nu suntem Cameră decizională, dar şi în acel caz avem posibilitatea şi dreptul, conferit de Constituţie şi de regulament, de a depune amendamente. Dacă sintagma aceasta, "de regulă", rămâne şi "mai mici de 7 zile", cred că se anulează practic dreptul parlamentarului de a putea depune amendamente şi cred că ar trebui să reevaluăm această instituţie, fără a avea posibilitatea de a da o soluţie aici, neavând calculul pe hârtie făcut.
		Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Domnul deputat Bădoiu şi, apoi, domnul preşedinte Nicolicea. V-aş ruga să vă referiţi la ambele propuneri, şi cea făcută de domnul Bivolaru, şi obiecţia domnului Boc.
		Domnul Cornel Bădoiu: Cei doi colegi ai mei au în vedere doar situaţiile de normalitate...
		Domnul Ioan Bivolaru (din sală): Corect!
		Domnul Cornel Bădoiu: ..., pentru că vor fi şi situaţii excepţionale. Şi atunci, Emile, iartă-mă, dacă situaţia este excepţională şi impune cu necesitate scurtarea termenului, atunci, sintagma "de regulă", trebuie să se regăsească şi într-un caz şi în altul. Deci, eu aceasta am avut în vedere, şi cazurile de excepţie. Dar aceasta nu înseamnă că preşedintele comisiei, nu, pentru că, din start, se zice, Biroul permanent, după ce îl consultă pe acel preşedinte, hotărăşte, trebuie să aibă responsabilitatea şi să ştie din start, să aprecieze cu privire la cât timp se va lua pentru dezbatere. Eu îmi menţin amendamentul. Nu m-aţi convins! Mersi.
		Domnul Valer Dorneanu: Aveţi, fie, şi un drept la replică, pentru că v-a...
		Domnul Emil Boc: Am înţeles, domnule preşedinte, dar e o chestiune absolut constructivă şi nici într-un caz nu vizează în vreun fel şicanarea desfăşurării activităţii şedinţei. Domnule preşedinte, Pentru ceea ce spunea domnul deputat Bădoiu, că avem situaţii excepţionale, când e necesar să adoptăm mai repede..., avem art. 107, care spune: "La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă". Or, în procedura de urgenţă, uitaţi, amendamentele se depun în 48 de ore, iar raportul se face în 3 zile. Ce mai multă urgenţă este, decât aceasta, prevăzută de art. 107? Dacă dumneavoastră puneţi textul "de regulă", înseamnă că transformăm şi procedura obişnuită în procedură de urgenţă. Şi aşa, Parlamentul României, în ultima vreme, îşi desfăşoară activitatea în procedură de urgenţă, acum, nu facem altceva, decât să o legalizăm? Eu cred că trebuie să păstrăm formula actuală, fără a introduce sintagma "de regulă", care, repet, ar putea compromite întreaga activitate a Parlamentului pe o lege cu privire la care are ultimul cuvânt. Deci, dacă e nevoie de o situaţie excepţională, avem procedură de urgenţă şi nu e nevoie să mai inventăm un alt termen. Că, mai înainte, când se foloseşte expresia "de regulă", avem în vedere ipoteza în care Camera Deputaţilor nu este Cameră decizională, nu are ultimul cuvânt, este o cameră de reflecţie, ne spunem părerea. Senatorii vor avea ultimul cuvânt, acolo se justifică, probabil, această relativizare, până la un punct. Dar nu se justifică relativizarea atunci când suntem Cameră decizională, că avem ultimul cuvânt şi avem o anumită, totuşi, responsabilitate faţă de forma finală, care va merge spre Monitorul Oficial. De aceea, repet, forma propusă de comisie cred că este cea mai bună şi răspunde exigenţelor modificărilor constituţionale.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Bivolaru.
		Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Rog comisia să se pronunţe în legătură cu propunerea pe care am făcut-o, pentru că, repet, intrăm în conflict cu prevederile art. 93 şi cu prevederile art. 108. Şi anume, prevederile art. 108 ne dau dreptul, în cazul procedurii de urgenţă, să depunem amendamente, şi noi, şi Guvernul, dacă este cazul, în maximum 48 de ore, ceea ce înseamnă 2 zile. Art. 93 ne dă dreptul să depunem aceste amendamente în cel mult 5 zile din momentul depunerii raportului. Aceasta înseamnă că din 7 zile pe care ni le aprobă noul regulament mai rămân 2 şi am realizat ceea ce realizează procedura de urgenţă, adică tot 2 zile maxim avem dreptul ca să depunem aceste amendamente. Am transformat o procedură relativ simplă, care este această primă citire, automat, în procedură de urgenţă în ce priveşte dreptul parlamentarului sau dreptul Guvernului de a depune amendamente, şi într-un caz şi în celălalt, 48 de ore. Vă rog să se pronunţe! Această aritmetică... Mie îmi pare rău, sunt mai mult inginer decât jurist, din punctul acesta de vedere, la mine, 7 minus 5 înseamnă 2 zile, ceea ce înseamnă egal 48 de ore, şi într-un caz şi în celălalt.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul preşedinte Nicolicea.
		Domnul Eugen Nicolicea: Susţinem amendamentul domnului deputat Bădoiu. O dată, pentru rigoare - observaţi că, şi într-un caz, şi în celălalt, ar trebui ori să existe sintagma "de regulă" ori să fie retrasă. Aţi sesizat clar, domnule deputat Boc, într-adevăr, noi dorim ca Parlamentul să legifereze mult mai repede decât acum, şi faptul că Parlamentul legiferează încet nu l-am constatat numai noi, ci l-a constatat întreaga opinie publică. Acesta este sensul dorit. Dar, în ceea ce priveşte teama dumneavoastră că prin acest "de regulă" s-ar înlocui cumva şi am încerca să introducem o procedură de urgenţă, vă dau următoarele contraargumente...
		Domnul Ioan Bivolaru (din sală): Nu mă refer la asta, domnule preşedinte!
		Domnul Eugen Nicolicea: Domnule Bivolaru, nu am vorbit cu dumneavoastră, putem vorbi la Grupul parlamentar al PSD, dacă doriţi!
		Domnul Ioan Bivolaru (din sală): Ce să înţeleg, că aceasta este o invitaţie?
		Domnul Eugen Nicolicea: Da. Deci, vă invit la grup, să discutăm după aceea. Vroiam să vă spun că termenul, "de regulă", este între 14 şi 60 de zile, acesta este uzualul. Într-adevăr, există situaţii speciale, în care acest termen poate fi diminuat. Cum poate fi diminuat? Numai după ce Biroul permanent se consultă cu preşedintele comisiei, care este de acord, iar dacă cumva se constată că acest termen nu este suficient... Să zicem că s-au grăbit, a fost luată o decizie pripită, observaţi două propoziţii mai sus, în care termenul poate fi modificat din nou. În ceea ce priveşte teama că facem o procedură de urgenţă, vă arăt că în art. 67 din actualul regulament, chiar dacă pe vremea aceea nu aveam Cameră decizională ş.a.m.d., tot "de regulă, mai mici de 14 zile" este. Şi scuzaţi-mă, dar niciodată nu am auzit că o lege a fost trecută, aşa, într-un fel, pe uşa din dos, în procedură de urgenţă. Din contră, pot să spun că au fost depăşite absolut toate termenele posibile date! Deci, teama pe care o aveţi dumneavoastră cred că nu este justificată.
		Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Domnul secretar Leonăchescu.
		Domnul Nicolae Leonăchescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-un text de o asemenea importanţă nu trebuie utilizată negaţia: "Nu pot fi, de regulă". Aici, este vorba de interval matematic închis între şi 7 şi 15 zile. Deci, mult mai elegant şi mult mai exact, din toate puncte de vedere, şi juridic, şi matematic, ar trebui să acceptăm următoarea formulare: "Termenele stabilite de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputaţilor este prima Cameră vizată, sunt cuprinse între 7 şi 15 zile". Simplu ca bună ziua! Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: De multe ori, limbajul exact, matematic nu este cel mai bun, fiind preferat limbajul juridic, care îmbracă normele de tehnică legislativă. Şi limbajul acesta vă rog să observaţi că există de mai mulţi ani în actualul regulament şi n-a creat nici un fel emoţii, nici un fel de perturbări. Supun votului dumneavoastră, la art. 67, amendamentul nr. 6 al comisiei, corectat cu sintagma "de regulă" în ultima propoziţie din prima teză: "Nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile". Cine este pentru?
		Domnul Emil Boc (din sală): Care "mandat"? Păi, i-am dat mandat să mă reprezinte?
		Domnul Valer Dorneanu: Comisia şi-a însuşit în majoritate.
		Domnul Emil Boc (din sală): Domnule preşedinte, i-am dat mandat comisiei să mă reprezinte?!
		Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, Pentru că nu s-a exprimat un punct de vedere majoritar din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, voi supune întâi votului dumneavoastră amendamentul, aşa cum îl aveţi în text. Dacă acesta nu întruneşte majoritatea, voi supune în continuare textul cu amendamentul propus de domnul...
		Domnul Emil Boc (din sală): Spuneţi din nou...
		Domnul Valer Dorneanu: Daţi-mi voie să explic aceste lucruri deputaţilor, ca să ştie ce votează. Supun textul amendamentului de la pct.6 din raportul Comisiilor juridice pentru Regulament cu privire la cuprinsul art.67. Cine este pentru? 9 voturi pentru. Împotrivă? Deci, textul iniţial al comisiei nu a fost votat; nu a întrunit majoritatea.
		Domnul Marcu Tudor (din bancă): Abţinerile!
		Domnul Valer Dorneanu: Abţinerile se adaugă tot la voturile împotrivă. Abţineri?
		Domnul Marcu Tudor (din bancă): Nu se poate ca "de regulă" să facă parte dintr-o lege. Este aşa cum spunea cineva "S-a cam lovit"!
		Domnul Valer Dorneanu: Amendamentul comisiei nu a întrunit majoritatea. Supun votului dumneavoastră acelaşi amendament adăugat cu termenul "de regulă" la ultima propoziţie din alin.1. Cine este pentru acest text cu "de regulă"? 62 de voturi pentru. Împotrivă?
		Domnul Marcu Tudor (din bancă): Domnule profesor Dorneanu, faceţi lege cu "de regulă"?!
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule Tudor, vă rog frumos! 37 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu 62 de voturi pentru, 37 împotrivă, textul art.67 a fost votat cu inserţia particulei "de regulă" în ultima propoziţie din alin.1. În aceste condiţii, nu mai supun votului amendamentul domnului deputat Bivolaru, şi nici pe cel al domnului Leonăchescu. La pct.7 din raport, care corespunde pct.6 din proiectul de hotărâre, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate. La pct.8 din raport, pct.7 din proiect, cel cu privire la alin.2 şi 3 al art.81, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.8. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. La pct.8 din proiect, respectiv cel cu privire la art.86, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni. Domnul deputat Bădoiu, din partea Comisiei juridice.
		Domnul Cornel Bădoiu: Este vorba de alin.2 de la art.86, pe care doresc să îl înlocuiesc, în sensul de a trece în Regulament explicit care sunt proiectele de lege atunci când Camera Deputaţilor este sesizată ca primă Cameră sau atunci când este sesizată ca şi Cameră decizională. cu alte cuvinte, vreau să trecem în cuprinsul Regulamentului conţinutul art.75 din Constituţie. Dacă doriţi, îi dau citire. Dacă nu... Cum apreciaţi.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule deputat Bădoiu, art.75 a fost comunicat în anexă la Regulament, anexă care practic concretizează toate situaţiile prevăzute la art.75 cu privire la proiectele pentru care Camera este sesizată ca primă Cameră şi Senatul la fel. Ca să ştie şi colegii noştri, ceea ce propuneţi dumneavoastră este includerea acelei anexe care le-a fost difuzată în textul Regulamentului, pentru a-i da forţa juridică necesară.
		Domnul Cornel Bădoiu: Exact. Şi ce să înţeleg? Că sunteţi de acord sau nu cu amendamentul?
		Domnul Valer Dorneanu: Sigur că da. Eu am spus să nu citiţi, pentru că propunerea dumneavoastră este dezvoltată în anexa care a fost comunicată tuturor deputaţilor.
		Domnul Cornel Bădoiu: Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră textul art.86, cu precizarea că alin.2 este înlocuit cu anexa care v-a fost comunicată şi care cuprinde toate legile care se supun, spre dezbatere, Camerei Deputaţilor ca primă Cameră sesizată, pentru a nu fi trecute într-o anexă, ci pentru a face parte din acest text. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate.
		Domnul Cornel Bădoiu (din loja rezervată comisiei): Mai am două amendamente la art.87 şi la 89.
		Domnul Valer Dorneanu: Vă rog să le prezentaţi. La art.87 din Regulament, domnul deputat Bădoiu are un amendamentul din partea Comisiei juridice. Sper că l-a discutat şi cu domnul vicepreşedinte Boc.
		Domnul Cornel Bădoiu: Pentru stabilirea cu exactitate a momentului în care Camera Deputaţilor se consideră sesizată, propun ca art.87 să fie completat de maniera următoare: "Acestea se comunică deputaţilor după prezentarea lor la Biroul permanent". Este vorba de proiectele de lege, respectiv de propunerile legislative. Dacă am lăsa textul ca atare, ar fi incomplet. Ne putem întreba care este momentul în care Camera se poate considera sesizată. De aceea, vă propun să fiţi de acord cu acest amendament. Mai urmează încă unul, dar să vedem dacă trece.
		Domnul Valer Dorneanu: De fapt, vreau să vă amintesc că raportul comisiei a omis această soluţie, pe care o decisesem deja.
		Domnul Márton Árpád Francisc (din sală): Procedură, domnule preşedinte.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul Marton. Procedură.
		Domnul Márton Árpád Francisc: Domnule preşedinte, Constat cu regret următoarele: raportul nu are amendamente respinse, avem un raport cu nişte amendamente admise, avem un proiect de modificare, şi se vine aici, în plen, cu nişte texte complexe de modificare pe fond a textului. Nu cred că este bine! Pur şi simplu, nu cred că este bine. Eventual, să trecem peste aceste texte şi să se retrimită la comisie. Nici nu mai vorbim de faptul că se vine cu astfel de amendamente de către un membru marcant al comisiei care a lucrat la acest proiect.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule Marton, v-aş ruga să aveţi o discuţie cu autorul amendamentului, pentru a vă explica exact ce s-a dorit aici. Vă rog, domnule deputat Bădoiu.
		Domnul Cornel Bădoiu: Domnule preşedinte, Dacă îmi permiteţi, ca să afle şi ceilalţi colegi, este foarte posibil ca un proiect de lege să ajungă dintr-o greşeală la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, deci să se constate de către Biroul permanent că, de fapt, prima Cameră sesizată, în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la acel proiect de lege, nu este Camera Deputaţilor, ci Senatul. De fapt, amendamentul vizează această situaţie. De aceea, vă rog să fiţi de acord cu ea. Nu are rost să ne încărcăm: să se multiplice şi să se distribuie la casete, şi ulterior să constatăm în plen că nu suntem noi, potrivit Constituţiei, prima Cameră sesizată, ci Senatul. Deci, practic, se prelungeşte ciclul acesta al legiferării, şi nu are rost. Astfel, Biroul să fie în măsură să trimită acolo unde consideră, potrivit legii, că trebuie să ajungă acel proiect de lege. Acesta este sensul amendamentului.
		Domnul Eugen Nicolicea: Suntem de acord cu acest amendament al domnului Bădoiu, cu excepţia termenului de "comunică", pe care noi l-am folosit în alt sens - "...se distribuie deputaţilor...". Aceasta a fost o propunere a domnului Boc, care a fost acceptată la alte articole, şi cred că toată lumea este de acord cu textul domnului Bădoiu, şi, în loc de cuvântul "se comunică", este formularea "se distribuie".
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Szekely.
		Domnul Szekely Ervin-Zoltan: Domnule preşedinte, Colegul meu, domnul Marton, a făcut o propunere procedurală. Cred că, dacă noi nu suntem în posesia acestor amendamente care vizează fondul problemelor de Regulament, ne este foarte greu să ne pronunţăm asupra lor. De aceea, ori suspendăm dezbaterea Regulamentului până când toată lumea va primi aceste amendamente, care acum aflu că sunt ale Comisiei, ori retrimitem proiectul la Comisie, pentru că este cel puţin riscant să dezbatem un Regulament ale cărui texte le cunoaştem doar aici, din expunerea colegilor noştri.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, În principiu, dumneavoastră aveţi dreptate, dar vreau să vă gândiţi la faptul că au trecut deja peste două săptămâni de când a intrat în vigoare Constituţia, şi noi nu reuşim să adoptăm Regulamentul. Este o problemă foarte simplă aici: este vorba de când curge termenul de 30 de zile, de 45 de zile sau de 60 de zile înăuntrul căruia prima Cameră sesizată trebuie să adopte proiectul - de la data înregistrării la registratură sau de la data când decide Biroul permanent. Nu putem lăsa corpului tehnic să stabilească definitiv data când începe să curgă acest termen. Biroul permanent trebuie să fie acela, şi acest lucru s-a propus: ca termenul de 30 de zile, de 45 de zile sau de 60 de zile să înceapă să curgă de la data când proiectul a fost trecut prin Biroul permanent, şi Biroul permanent l-a repartizat la comisii. În esenţă, acest lucru se propune prin amendamentul pe care l-a prezentat domnul Bădoiu, şi spun votului dumneavoastră textul cu acest amendament. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Vă mulţumesc. Cu trei abţineri, s-a adoptat amendamentul la art.87. Domnul Bădoiu mai are un amendament la art.89. Poftiţi.
		Domnul Cornel Bădoiu: Dacă lăsăm art.89 în redactarea actuală, vom constata că nu ştim despre care proiecte de legi sau propuneri legislative ar fi vorba, motiv pentru care propun ca art.89 să fie completat, pentru rigurozitate, în sensul că "Proiectele de lege şi propunerile legislative prevăzute la art.88 se trimit de îndată de către Biroul permanent, spre dezbatere şi avizare, comisiilor permanente".
		Domnul Valer Dorneanu: Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu acest amendament la art.89. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. 2 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 2 voturi împotrivă, majoritatea pentru, a fost adoptat amendamentul la art.89. Pentru pct.13, referitor la art.91, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.10 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.10. Nu. Votat în unanimitate. La pct.14, cu privire la art.93, comisia nu are amendament. Dacă aveţi dumneavoastră. În unanimitate, a fost votat textul iniţial. Pentru art.105, numerotat 11 în proiectul de hotărâre şi 12 în raport, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.12.
		Domnul Cornel Bădoiu (din loja rezervată comisiei): Mai este ceva înainte de art.105.
		Domnul Valer Dorneanu: Deci, pentru art.93 alin.1 şi 7, s-a votat textul nemodificat. Dumneavoastră la ce articol vă referiţi?
		Domnul Cornel Bădoiu (din loja rezervată comisiei): La art.102.
		Domnul Valer Dorneanu: Poftiţi.
		Domnul Cornel Bădoiu: Trebuie modificat şi art.102. De ce? Pentru ca respectiva comisie să întocmească raportul suplimentar într-un termen scurt, care să nu ducă la depăşirea termenului maxim - de 45 de zile şi de 60 de zile - atunci când este vorba de Cameră de decizie. Astfel, art.102, în opinia mea, ar trebui să sune în maniera următoare: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere.", şi textul curge mai departe.
		Domnul Valer Dorneanu: De fapt, propunerea dumneavoastră consacră o cutumă în activitatea Camerelor. Ori de câte ori am retrimis textul, am stabilit un termen.
		Domnul Cornel Bădoiu: Exact.
		Domnul Valer Dorneanu: Supun votului dumneavoastră acest amendament la art.102. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. La pct.12 din raport, pct.11 din proiect, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.12. Domnul deputat Bădoiu.
		Domnul Cornel Bădoiu: În aceeaşi idee, după art.105 ar trebui să se introducă art.1051, în sensul că: "În temeiul art.75 alin.1 din Constituţie, Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă în termen de 60 de zile (aici urmează amendamentul) de la data prezentării la Biroul permanent, şi ordonanţele de urgenţă, pentru care termenul este de 30 de zile de la data (urmează amendamentul) depunerii acestora la Camera Deputaţilor." Amendamentul urmăreşte să fixeze în timp momentul de când curge acest termen.
		Domnul Valer Dorneanu: Un prim amendament l-am votat deja la art.87, care urmează să se aplice şi aici. Stimaţi colegi, Aţi reţinut cele două amendamente care sunt introduse la amendamentul comisiei la art.1051, stabilit la pct.12 în raport. Cine este pentru amendamentul completat cu propunerea domnului Bădoiu? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. La pct.13 din raport, cu privire la art.106, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate textul iniţial. Art.107, pct.14 din raport.
		Domnul Cornel Bădoiu: Aici avem un amendament, domnule preşedinte. Este vorba de alin.3 de la art.107, în sensul că este vorba de proiect de lege inclusiv în ceea ce priveşte aprobarea ordonanţelor, pentru că ordonanţele ca atare nu se supun dezbaterii şi adoptării, ci proiectul de lege pentru aprobarea sau respingerea ordonanţelor. Astfel, alin.3 ar trebui să sune de maniera următoare: "Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea ordonanţelor de urgenţă...", şi textul curge în continuare.
		Domnul Văsălie Moiş (din sală): O intervenţie, domnule preşedinte.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Moiş.
		Domnul Văsălie Moiş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este foarte greu să urmărim aceste amendamente din moment ce nu le avem scrise. Dar, aşa cum a fost prezentat amendamentul de către domnul general Bădoiu, cum corect mi se atrage atenţia, îmi cer scuze, face trimitere la legislaţia Consiliului Europei, or Consiliul Europei nu are legislaţie. Uniunea Europeană are legislaţie, într-adevăr. Ceea ce generic numim legislaţie, nu se potriveşte cu Consiliul Europei. El are alte forme de manifestare, dar nici într-un caz nu este vorba de legislaţie. De aceea, ar trebui să fim atenţi la formulare. Aici este vorba de directive, de convenţii, dar nici într-un caz acesta nu adoptă legi. Or, termenul de legislaţie ne duce cu gândul la un proiect de lege, la lege. Într-adevăr, în Uniunea Europeană există legi, dar nu la Consiliul Europei. De aceea, v-aş propune să fim atenţi la formulare. Încă o dată vă spun că regret că nu am formula scrisă, ca să o putem urmări.
		Domnul Valer Dorneanu: Să îl ascultăm pe domnul deputat Ionel Olteanu, care, lucrând ani în şir şi ca expert şi ca deputat, poate ne va lămuri.
		Domnul Ionel Olteanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu sunt realmente surprins pentru că un fost preşedinte al unei foste delegaţii parlamentare a României la Consiliul Europei nu acceptă o asemenea terminologie. Fără îndoială, Consiliul Europei are o legislaţie care înseamnă, în toate accepţiunile posibile din dicţionar, un ansamblu de norme, la fel ca şi Uniunea Europeană, în legătură cu care, de altfel, s-a spus de către domnul Moiş că s-ar putea accepta o asemenea terminologie. Legislaţia este un termen generic acceptabil, fără îndoială, atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru Consiliul Europei. În concluzie, legislaţie înseamnă ansamblul de norme izvorât din convenţii, din toate instrumentele care au un caracter normativ şi forţă juridică constrângătoare.
		Domnul Valer Dorneanu: Vă mulţumesc. Domnul Moiş, care vrea să recunoască un adevăr de notorietate.
		Domnul Văsălie Moiş: Nu doresc, domnule preşedinte. Din contră, eu doresc să nu greşim. Aş accepta teza existenţei legislaţiei Consiliului Europei dacă nu aş avea nici un fel de dubiu. Nu am absolut nimic nici cu domnul Olteanu, nici cu alţi colegi, mai ales cu domnul Bădoiu, pe care îl apreciez în mod deosebit. Dar legislaţie presupune o normă cu caracter obligatoriu.
		Domnul Ionel Olteanu (din bancă): Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este o normă obligatorie. Directivele sunt norme cu caracter obligatoriu.
		Domnul Văsălie Moiş: Îmi pare foarte rău, dar nu toate actele adoptate de către Consiliul Europei au caracter obligatoriu. Unele au caracter de recomandare. Sunt atâtea convenţii şi atâtea directive care au caracter de recomandare, or legislaţia înseamnă normă cu caracter obligatoriu. Eu accept orice părere contrarie dacă mă convinge, dar ideea este aceea de a nu greşi. Să nu adoptăm un text de lege care să fie greşit pe fond.
		Domnul Eugen Nicolicea: Aş vrea să îl lămuresc pe domnul Moiş. Domnule Moiş, mă adresez dumneavoastră. Subiectul despre care vorbeam aici era faptul că noi nu aprobăm ordonanţele direct, ci avem legi de aprobare sau de respingere. În ceea ce priveşte textul acela pe care îl invocaţi dumneavoastră - "...referitor la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene...", acesta nu este modificat de domnul Bădoiu, ci este text din vechiul Regulament. Dacă dumneavoastră, asupra acestui text vechi, pe care comisia nu l-a modificat, aveţi obiecţii, vă invit să faceţi amendamente pentru decembrie. În momentul de faţă, vorbim doar despre acele legi privind aprobarea ordonanţelor, pentru că nu aprobăm ordonanţa direct, ci aprobăm legea de aprobare.
		Domnul Văsălie Moiş (din bancă): Dar nu avem textul.
		Domnul Eugen Nicolicea: Ştiu. De aceea am şi ţinut să intervin. Acum ne-am lămurit.
		Domnul Valer Dorneanu: Am înţeles. Domnule Bădoiu, mai doriţi să interveniţi? Poftiţi.
		Domnul Cornel Bădoiu: Domnule preşedinte, Domnul deputat Emil Boc, doctor în drept de Cluj, în drept, nu în stângul, glumesc desigur, a avut dreptate atunci când a sesizat că nu este vorba numai de proiectele de lege care se referă la aprobarea ordonanţelor, ci pot fi şi proiecte de lege care se referă la respingerea acestor ordonanţe. Aşa că îmi completez amendamentul cooptându-l ca, coautor pe domnul Boc la acesta. Deci amendamentul corect este "şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă".
		Domnul Valer Dorneanu: Supun votului dumneavoastră amendamentul 14 reformulat de domnii deputaţi Bădoiu şi Boc. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 2 abţineri, marea majoritate pentru, s-a adoptat amendamentul 14 cu privire la art.107. Pentru art.112, urmăriţi, vă rog, punctul 15 din raport. Comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii? Nu sunt. Votat textul iniţial în unanimitate.
		Domnul Cornel Bădoiu: Şi eu am un amendament.
		Domnul Valer Dorneanu: Poftiţi. Domnul deputat Bădoiu are un amendament cu privire la care articol?
		Domnul Cornel Bădoiu: Actualul art.122 din Regulament trebuie modificat şi, ca să zic aşa, pus în concordanţă cu Constituţia revizuită. Deci trebuie să subliniem că e vorba de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională. Şi, atunci, el trebuie să sune de maniera următoare: "Proiectele de lege şi propunerile legislative respinse de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, nu pot fi readuse în discuţia acesteia în cursul aceleiaşi sesiuni". Amendamentul e acesta: "în calitate de Cameră decizională".
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule Márton, poftiţi.
		Domnul Márton Árpad Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stărui în a vă prezenta faptul că acest şir de amendamente pe fond nu vor îmbunătăţi, ci, din contră, vor aduce mari prejudicii acestui demers al nostru. În primul rând, este o trimitere la un art.88 într-un alt articol. În art.88 nu este prevăzut nimic, ci este în art.86. Va trebui să-l modificăm. Prin modificarea acelui element prin care, din momentul în care Biroul permanent va pune în dezbatere anumite legi, se vor socoti cele 30 de zile, dacă Biroul permanent nu o pune în discuţie, un proiect, o iniţiativă legislativă, poate să stea 4 ani fără să fi fost măcar sesizată o comisie, iar aici este vorba de cu totul altceva decât a fost în Regulamentul nostru iniţial. În Regulamentul nostru iniţial despre ce este vorba? Dacă eu am depus un proiect de lege şi mi-a fost respins, nu mai vin eu la Camera Deputaţilor, prima Cameră, să-l mai depun încă o dată, deci nu Cameră decizională, ci prima Cameră, de fapt, pentru că, în cadrul Camerei decizionale, avem deja o prevedere, în Regulament, ce se întâmplă dacă am respins o dată şi retrimit la prima Cameră. ce îmi revine, cum îmi revine deja este prevăzut în această propunere de modificare. Deci propunerea dumneavoastră nu este binevenită sau cel puţin trebuie retrimisă la comisie. Insist încă o dată: vor fi nişte probleme de aplicare a acestui nou Regulament, dacă vom lucra în continuare pe asemenea amendamente.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Boc.
		Domnul Emil Boc: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă în cazul unor observaţii formulate de domnul deputat Márton putem fi de acord, cu privire la ultima observaţie, totuşi, nu aş fi de acord şi cred că formula propusă de domnul Bădoiu este corectă. De ce: a dispărut procedura medierii, legile nu se mai întorc la Camera Deputaţilor. Se întorc numai în cazul, să spunem, într-o lege de competenţa decizională a Senatului, se introduce o prevedere pentru care Camera Deputaţilor este cu ultimul cuvânt. Numai acea prevedere, acea bucată se întoarce la Camera Deputaţilor, altele nu se mai întorc la Camera Deputaţilor, rămân în forma finală la Senat. Deci, cu alte cuvinte, în formula propusă de domnul deputat Bădoiu, că numai acele proiecte sau propuneri legislative care sunt respinse de Camera Deputaţilor, ca şi Cameră decizională, să mai poată fi repuse în discuţie în aceeaşi sesiune mi se pare corectă observaţia, pentru că dă finalitate procesului legislativ. Procedura medierii a dispărut, ea rămâne ca o chestie excepţională în cazul în care numai, repet, la Camera decizională, s-ar introduce un articol care ar fi de competenţa celeilalte Camere şi pentru acel articol se readuce proiectul în Camera Deputaţilor, nu întreg proiectul de lege, aşa cum aţi făcut dumneavoastră referire. Deci cred că soluţia propusă de către colegul Bădoiu este corectă şi este în consonanţă şi cu spiritul actualului Regulament, care o dată respinsă în Cameră nu o mai poţi depune în aceeaşi sesiune. Şi acesta este şi spiritul noii propuneri formulate de către colegul Bădoiu.
		Domnul Valer Dorneanu: Am schimba rolul primei Camere sesizate, am transforma-o aici în Cameră decizională. Poftiţi, domnule Márton.
		Domnul Márton Árpad Francisc: Vă citesc o prevedere din art.107 propus, care sună astfel: "Procedura de urgenţă se aplică şi în cazul în care Camera Deputaţilor a adoptat, ca prima Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizională, neînsuşită de Senat şi retrimisă pentru o nouă dezbatere, precum şi în cazul în care Senatul" etc. Deci avem chiar o obligativitate de procedură de urgenţă...
		Domnul Valer Dorneanu: Nu are legătură cu subiectul.
		Domnul Márton Árpad Francisc: ...nu numai că nu avem dreptul să-l dezbatem în aceeaşi sesiune. Deci eu cred că trebuie rediscutată această problemă: la ce se referă, la care situaţie se referă acest articol. Eu cred că acest articol se referă la situaţia în care eu sau Guvernul vin cu o propunere legislativă şi în prima Cameră este respinsă. Nu se mai poate introduce încă o dată de aceeaşi persoană sau de o altă persoană aceeaşi tematică mai repede de o altă sesiune, în aceeaşi Cameră. Deci nu poate fi reintrodus în prima Cameră proiectul respectiv neaprobat în prima Cameră, şi nicidecum nu este vorba despre modul cum circulă legile, nici nu putea fi vorba, în vechiul nostru Regulament, de modul cum circulă legile între cele două Camere. Nici nu putea fi vorba. Este vorba de momentul prim în care se introduce în Camera Deputaţilor un proiect de lege. Acest articol se referă la momentul în care Camera Deputaţilor a fost sesizată prima cu un proiect de lege.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Bădoiu.
		Domnul Márton Árpad Francisc: Mă scuzaţi, dar, dacă prima Cameră respinge legea, îşi continuă drumul în Camera următoare?
		Domnul Valer Dorneanu: Ca să ia decizia Camera competentă, decizia finală. Domnul deputat Bădoiu.
		Domnul Cornel Bădoiu: Domnule preşedinte, Colegul nostru, din păcate, nu stăpâneşte noua procedură impusă de Constituţia revizuită.
		Domnul Văsălie Moiş (din sală): Nu a votat-o!
		Domnul Cornel Bădoiu: Prima Cameră, ca şi Cameră sesizată, face nişte propuneri. Camera decizională este cea care hotărăşte: aprobă sau respinge. Drept urmare, când eşti primă Cameră sesizată, e de la sine înţeles că, dacă eu, Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, resping acel proiect de lege, hotărârea o ia Senatul şi, în mod natural, acel proiect nu se mai întoarce la Cameră. Aşa stând lucrurile, trebuie să precizăm în ce calitate Camera Deputaţilor nu mai poate să reia în discuţie un proiect care a fost respins: numai în calitate de Cameră decizională.
		Domnul Valer Dorneanu: Supun votului dumneavoastră acest amendament la art.122. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. S-a adoptat amendamentul la art.122. Pentru art.123, urmăriţi amendamentul 16. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 16? Nu aveţi. Unanimitate. La art.124, urmăriţi...
		Domnul Cornel Bădoiu (din sală): La art.124.
		Domnul Valer Dorneanu: Poftiţi, domnule deputat.
		Domnul Cornel Bădoiu: Actualele art.146, 147 din Constituţia revizuită a României nu mai folosesc termenul de "obiecţii de neconstituţionalitate". Se vorbeşte, în cele două texte constituţionale, de "neconstituţionalitatea legilor". Drept urmare, propun ca alin.2 şi, respectiv, 5 ale art.124 să fie modificate în sensul următor: "în cazul sesizării neconstituţionalităţii", în loc de "în cazul unei obiecţii de neconstituţionalitate", acesta ar fi un prim amendament, iar cel de al doilea are în vedere situaţia corectă, şi anume că, dacă textul de la art.147 se referă la legi, regulamente, ordonanţe şi hotărâri de Guvern, acestea, în ce ne priveşte, hotărârile de Guvern nu mai trebuie să existe în textul Regulamentului nou. Drept urmare, alin.5 va trebui să sune de maniera următoare: "în cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art.147, alin.1 din Constituţie, dispoziţiile declarate neconstituţionale din legi, din regulamente şi din ordonanţele aprobate prin lege îşi încetează efectele juridice". Pentru că, dacă lăsăm aşa cum a fost redactat de către Comisia juridică şi, respectiv, cea de Regulament, se înţelege că e vorba şi de hotărârile de Guvern, ceea ce nu intră în competenţa noastră.
		Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Colegii au înţeles, deci supun votului dumneavoastră amendamentul 17 cu privire la art.124, astfel cum a fost îmbunătăţită redacţional forma prezentată de comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 2 abţineri, majoritatea celor prezenţi, s-a adoptat amendamentul 17, la art.124, cu cele 2 propuneri formulate de domnul deputat Bădoiu. Pentru art.125, cel de la punctul 18 din proiect şi tot 18 din raport, urmăriţi amendamentul 18 de la pag.13. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.148, urmăriţi punctul 19 din raport, punctul 19 din proiect. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Adoptat textul iniţial în unanimitate. Pentru art.181, punctul 20 din raport şi tot 20 din proiect, urmăriţi amendamentul 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat art.181. Pentru art.182, punctul 21 din proiect, urmăriţi amendamentul 21. Dacă aveţi obiecţiuni? Domnule Mitu, aveţi o obiecţiune la amendamentul 21?
		Domnul Octavian Mitu (din sală): Am o propunere de modificare la art.182.
		Domnul Valer Dorneanu: Vă rog.
		Domnul Octavian Mitu: În temeiul art.28 şi 53 din Constituţie, propun următorul amendamentul la textul propus: "În temeiul art.72 din Constituţie, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi", iar eu am adăugat "ori să li se ridice dreptul la secretul corespondenţei, fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor". Şi după aceea curge textul "urmărirea şi trimiterea...".
		Domnul Valer Dorneanu: Stimate coleg, nici măcar nu pot să supun votului propunerea dumneavoastră, pentru că ea depăşeşte cadrul constituţional. Noi nu putem adăuga, printr-un Regulament, aspecte noi textului constituţional. E o chestiune de fond, un drept, altul decât cel la care se referă...
		Domnul Octavian Mitu: Dreptul, în sensul art.28, este la...
		Domnul Valer Dorneanu: Dacă discutam această propunere în Comisia constituţională sau atunci când am dezbătut Legea de revizuire a Constituţiei, puteam s-o luăm în considerare. Acum, nu putem adăuga textului de lege.
		Domnul Octavian Mitu: În opinia mea, în virtutea art.28 şi 53, este posibil să introducem în textul Regulamentului această prevedere.
		Domnul Valer Dorneanu: Uitaţi-vă în sală şi vedeţi care e şi poziţia celorlalţi colegi ai noştri.
		Domnul Octavian Mitu: Nu ştiu, cred că...
		Domnul Valer Dorneanu: Respectiv la domnul Boc, care a fost vicepreşedinte.
		Domnul Octavian Mitu: Ar fi bine dacă şi-ar exprima poziţia. Mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimate coleg, nu pot, în calitate de fost preşedinte al Comisiei constituţionale, să supun votului dumneavoastră un text care adaugă unui text constituţional aprobat prin referendum.
		Domnul Octavian Mitu: Ţin să precizez şi probabil va rămâne înscris, adică sigur va rămâne înscris aici în ce înseamnă cronica Parlamentului, că eu vorbesc de faptul că dreptul la secretul corespondenţei, când vorbim de un parlamentar, trebuie să fie cu foarte mare grijă menţinut şi că, în conformitate cu prevederile art.53 care fac trimitere la legi care permit restricţionarea acestor drepturi sau chiar ridicarea acestor drepturi, când vorbim de parlamentari şi când vorbim de egalitatea între cele trei puteri, pe care tocmai am consacrat-o prin noua literă a Constituţiei, eu zic că trebuia şi trebuie să ne gândim, în continuare, la acest aspect. Este vorba de posibilitatea de a pune sub ascultare telefoanele parlamentarilor, în condiţiile în care sigur că se respectă legile, ori eu propun exact ca acestea să se respecte în condiţiile în care se respectă Legea privind dreptul la percheziţie, la reţinere şi la arestare. E vorba de, cum să spun, consultarea în prealabil a Camerei atunci când se decide ridicarea dreptului la secretul corespondenţei. Mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul Boc. Ca să nu existe impresia că nu aş vrea să fiu receptiv şi m-aş pronunţa eu definitiv.
		Domnul Emil Boc: Nu aş vrea să intru nici eu pe fondul subiectului. Poate fi discutat pe formă. Rămân la aspectul formal. Cred că acest text, judecătorii Curţii Constituţionale pe scaun l-ar declara neconstituţional, fără să se ridice măcar în picioare şi nu cred că ar trebui să punem în pericol acest Regulament, prin includerea unei prevederi care nu este în conformitate cu textul Constituţiei. E bine că rămâne de discutat şi poate fi discutată şi sugestia colegului nostru care, dacă ar fi fost făcută, poate, în cadrul procesului de revizuire a Constituţiei, cum dumneavoastră aţi precizat, domnule preşedinte, ar fi putut fi avută în vedere, deşi, şi în cazul parlamentarilor, la fel ca şi pentru orice alt cetăţean, avem garanţiile prevăzute de lege că mandatul de ascultare este remis doar de către un judecător, pe o durată limitată, cu posibilitatea prelungirii pe o durată fixă de timp. să ne imaginăm ce ar însemna să spuneţi că supunem plenului Camerei Deputaţilor decizia de a asculta telefoanele lui Emil Boc. Ce efect practic ar mai avea o asemenea decizie pentru Parchet sau pentru organul care doreşte să facă o asemenea investigaţie. Este şi de specificul muncii judiciare că nu poţi să supui plenului unei Camere decizia de interceptare a convorbirilor telefonice, pentru că, prin însăşi acea decizie, anulezi efectul pe care ar urma să-l producă o interceptare a unei convorbiri telefonice dacă s-ar întruni condiţiile prevăzute de lege. Noi cred că trebuie să punem accentul pe întărirea garanţiilor, în sensul că întotdeauna o interceptare a convorbirilor telefonice să fie efectuată numai cu respectarea formelor prevăzute de lege, adică pericolul pentru siguranţa naţională, concret şi, doi, măsura să fie luată de către un judecător, aşa cum am precizat în noul Cod de procedură penală. Deci garanţiile ar trebui să fie întărite, şi nu extinderea imunităţii dincolo de graniţele constituţionale stabilite prin revizuirea Constituţiei. Mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, Pentru că au fost obiecţiuni la acest amendament 21 cu privire la art.182, îl supun votului, în virtutea Regulamentului. Cine este pentru amendamentul 21 al comisiei, care a fost comentat de unul dintre colegii noştri? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt? Abţineri? 2 abţineri. Cu marea majoritate pentru amendamentul 21 cu privire la art.182 a fost adoptat. Domnul deputat Bădoiu are un amendament de corelare la art.183. Urmăriţi amendamentul comisiei de la punctul 22.
		Domnul Cornel Bădoiu: Domnule preşedinte, astăzi, am constatat că, aşa cum a fost redactat art.183 de către Comisia juridică, într-un fel, parţial, repetă alin.2 din actualul art.183 al Regulamentului. De aceea eu vă propun să rămână redactarea comisiei şi să hotărâm abrogarea doar a alin.2 al actualului art.183 din Regulament. alin.3 din actualul Regulament să rămână, totuşi, în vigoare, pentru că punerea în executare trebuie s-o facă cineva şi acela trebuie să fie ministrul justiţiei.
		Domnul Valer Dorneanu: Deci nu mai este nevoie nici de prima teză de la alin.2, în cazul în care Camera constată...
		Domnul Cornel Bădoiu: Nu mai e nevoie, pentru că a fost prevăzută în propunerea făcută de comisie.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, Norma este preluată în alin.1 formulat de către comisie. Întreb, în consecinţă, dacă la alin.1 aveţi obiecţiuni la art.22 de la art.183? Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. Supun, acum, votului dumneavoastră propunerea de corelare formulată de domnul deputat Bădoiu, de a se abroga actualul alin.2 din art.183. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2 din actualul art.183 a fost abrogat. Pentru art.213, mai exact 2131, pe care-l propune comisia, la punctul 23, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat textul de la art.2131 în unanimitate. Art.II. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniţială. Art.III. Urmăriţi amendamentul 25. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 25? Nu. Votat în unanimitate. Vom supune proiectul de hotărâre votului final în ziua destinată acestui scop. Înainte de a trece la partea a doua a şedinţei de astăzi destinată răspunsurilor la întrebări şi interpelări, vă rog să-mi permiteţi să vă supun aprobării dumneavoastră câteva comisii de mediere, pentru ca acestea să poată să-şi înceapă activitatea. Vom vota mâine dimineaţă acest lucru, pentru că propunerea de constituire nu este concretizată, nu sunt nominalizate persoanele care să facă parte din comisii.
		Trecem, cu aceasta, la partea a doua a ordinii de zi de astăzi, la şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Rog reprezentantul Guvernului să-mi prezinte lista miniştrilor şi secretarilor de stat.
		Pentru domnul deputat Petre Posea răspunde domnul secretar de stat George Pavelescu cu privire la salarizarea asistenţilor medicali la cabinetele medicilor de familie. Aveţi cuvântul, domnule Pavelescu.
		Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Stimate domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Referitor la întrebarea adresată Ministerului Sănătăţii de către domnul deputat Petre Posea, în legătură cu diferenţele existente în salarizarea asistenţilor medicali din unităţi sanitare de stat şi asistenţii medicali încadraţi prin contract de muncă în cabinetele individuale medicale. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1512/2002 pentru aprobarea contractului cadru privind condiţiile asigurării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi a normelor de aplicare a acesteia, asistenţa medicală primară se asigură prin cabinetele medicale individuale organizate conform Ordonanţei Guvernului nr.124/1998, aprobată prin Legea nr.629/2002 şi prin cabinete medicale care funcţionează în structura sau coordonarea unor unităţi sanitare aparţinând ministerelor, instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii ca furnizori de servicii medicale în asistenţa medicală primară, autorizaţi şi acreditaţi potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Serviciile de asistenţă medicală primară se acordă în baza contractelor încheiate între furnizorii de servicii medicale primare şi Casele de Asigurări de Sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Pentru acordarea serviciilor medicale contractate, medicii de familie au obligaţia de a încadra un asistent medical la 1.000 de asiguraţi înscrişi pe lista proprie. Asistentul medical poate fi încadrat şi cu contract de muncă pe timp parţial dacă pe lista medicului de familie sunt sub 1.000 de asiguraţi. Decontarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară se face prin plata pe tarif pentru persoana asigurată, plată prin tarif pe serviciul medical stabilit pentru anumite servicii cuprinse în pachetul de bază şi în pachetul minimal de servicii medicale. Veniturile realizate conform acestor prevederi reprezintă veniturile furnizorilor de servicii medicale din care medicul de familie cu cabinet individual sau asociaţi suportă următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal pentru angajaţii cabinetului medical, medici, cadre medii sanitare, alte categorii de personal încadrate pentru buna funcţionare a cabinetului, cheltuieli pentru administrare şi funcţionarea cabinetului, inclusiv cheltuieli de capital, cheltuieli cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă care este obligatorie. Reprezentantul legal al cabinetului medical are obligaţia de a angaja personalul mediu sanitar şi poate angaja şi alte categorii de personal în condiţiile ordonanţei care am menţionat-o, achitând lunar toate contribuţiile prevăzute de lege pentru personalul angajat. Drepturile salariale ale personalului se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime ale funcţiilor pe grade sau trepte profesionale prevăzute de reglementările în vigoare privind sistemul de salarizare din sistemul bugetar, respectiv Ordonanţa 191/2002 privind creşterea salariilor ce se acordă în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei nr.24, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 220/2003. Având în vedere aceste prevederi este că la negocierea salariilor asistenţilor medicali trebuia să se pornească de la nivelurile minime prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.191/2002. Prin Ordonanţa nr.124/98 s-a stabilit cadrul legal pentru trecerea asistenţei medicale ambulatorii în sistem privat. În acest context, salariile asistenţilor medicali care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele medicilor de familie se negociază între titulari şi asistentul angajat. Referitor la ce intenţionează Ministerul Sănătăţii să facă în viitor. Sigur că şi noi am avut astfel de semnale din teritoriu ca anumiţi medici care îşi desfăşoară activitatea pe bază de relaţii contractuale cu Casa au acordat salarii sub salariul minim pe economie unor angajaţi. Suntem în tratative, la solicitarea Sindicatului Sanitas, să reanalizăm sistemul de salarizare. De altfel, va exista posibilitatea în care Legea spitalelor va intra în vigoare, ca serviciile medicale să fie furnizate numai de către instituţiile autorizate şi acreditate. Sperăm că acreditarea să poată duce şi la o nouă lege de salarizare a personalului sanitar şi în perspectivă să determinăm, în condiţii avantajoase, pentru personalul sanitar un nou sistem de salarizare dacă acesta poate să intre în relaţie contractuală directă ca şi furnizor de servicii cu Casele de Asigurări de Sănătate. Este una din preocupările ministerului pentru anul 2004, pentru a asigura o salarizare mai corectă şi a medicilor de familie.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Posea, aveţi drepturile regulamentare de a comenta acest răspuns.
		Domnul Petre Posea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc şi domnului ministru pentru răspunsul pe care mi l-a dat. Cunosc foarte bine legislaţia şi sunt mulţumit în parte de răspunsul pe care l-a prezentat. Eu, în întrebare, am ridicat următoarea problemă: decalajul salariului dintre medicii de familie şi angajaţii pe care îi are un medic de familie prin contract. Nu este posibil ca un medic de familie să aibă un salariu care, mă rog, îl ştim cu toţii, iar un salariat care îl are prin contract să aibă un salariu de l.000.000, 1.500.000, deci, nici salariul minim pe economie. De asemenea, aş vrea să vă mai informez, domnule ministru şi domnilor colegi, că o parte din medicii de familie are şi următoarea procedură: nici nu arată ştatul de plată salariaţilor pe care îi are, îi pune să semneze fără ca salariatul respectiv să vadă rubricile respective. Deci, aceasta este problema de fond şi v-aş ruga, domnule ministru, ca această problemă să fie rezolvată în teritoriu, întrucât salariaţii respectiv le este şi frică ca să deschidă gura, fiindcă medicii stabilesc următoarea procedură: nu îţi convine, du-te şi caută-ţi de lucru! Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Pentru domnul deputat Boc are un răspuns domnul secretar de stat George Pavelescu cu privire la licitaţia naţională pentru achiziţionarea produselor necesare hemodializei. Vă rog. Domnul deputat Boc doreşte să dezvolte puţin întrebarea.
		Domnul Emil Boc: Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul interpelării vizează licitaţia naţională pentru achiziţionarea produselor necesare hemodializei pe anul 2003, unde au fost constatate mai multe ilegalităţi, sau, mai bine spus, mai multe încălcări ale legislaţiei în vigoare, şi anume: 1 - în loc de criterii tehnice, aşa cum se prevede în lege, în caietul de sarcini au fost puse criterii tehnice obligatorii care avantajau pe unii dintre ofertanţi în detrimentul celorlalţi, ori, legea interzice clar acest lucru; 2 - în loc de licitaţie electronică deschisă, care oferă posibilitatea ca ofertanţii să ridice sau să scadă preţul, aşa cum se prevede în lege, s-a preferat licitaţia cu oferte în plic închis; 3 - de asemenea, suntem în prezenţa unei incompatibilităţi şi a unui conflict de interese pe care l-am menţionat în interpelare cu privire la doctorul Eugen Mota şi de ce întrebarea noastră este, în comisie a fost un singur profesionist acceptat, respectiv acest domn conferenţiar doctor Eugen Mota, ceilalţi fiind jurişti, şi, în condiţiile acestea, comisia trebuia să fie formată din cel puţin trei membri cu experienţă profesională relevantă în domeniu şi, mai mult decât atât, potrivit datelor existente în presă, domnul doctor Mota era sponsorizat de una din firmele care au câştigat licitaţia, în sensul că i s-au achitat nu numai deplasările în străinătate, ci chiar şi taxele de membru al unor organisme internaţionale de specialitate. Deci, din acest punct de vedere, un conflict de interese evident a existat şi ne punem întrebarea: De ce atunci când s-a alcătuit această comisie nu s-a avut în vedere acest conflict de interese şi, având în vedere aceste încălcări ale legalităţii, solicităm domnului Ionel Blănculescu, pe care am sperat să îl vedem şi în faţa Parlamentului, nu numai la televizor în conferinţe de presă, să ne răspundă la măsurile de reformă pe care domnia sa le întreprinde în domeniul sănătăţii, prezentând aici, în faţa Parlamentului, pentru că răspunde în faţa Parlamentului, în primul rând, şi să înţeleagă că Guvernul răspunde politic în faţa Parlamentului şi nu invers, Parlamentul să răspundă în faţa Guvernului. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Aţi epuizat şi dreptul de a comenta după răspuns prin lungimea discursului iniţial. Domnule Pavelescu, vă rog.
		Domnul George Pavelescu: Referitor la interpelarea adresată de domnul deputat Emil Boc. Licitaţia naţională pentru achiziţionarea medicamentelor şi materialelor sanitare necesare programului naţional de dializă-nefrologie s-a desfăşurat în conformitate cu Ordonanţa nr.60 privind achiziţiile publice, modificată, completată, aprobată prin Legea 212/2002, precum şi cu Hotărârea Guvernului nr.276/2003, respectiv licitaţie deschisă în sistem electronic. Nu poate fi imputat Ministerului Sănătăţii modelul sau modul de desfăşurare, de alegere a sistemului de licitaţii - şi unul şi celălalt este legal. Prin documentaţia standard de prezentare şi evaluare a ofertei, ministerul în colaborare cu Casa Naţională în calitate de organizatori au prevăzut o serie de criterii de eligibilitate pe care firmele participante trebuiau să le îndeplinească. Printre acestea: cifra de afaceri, experienţa similară, existenţa unui număr de depozite, încadrarea firmei cu personal de specialitate şi s-a dorit din partea organizatorilor să se asigure participarea unor firme cu potenţial economic care să poată derula livrarea medicamentelor şi materialelor sanitare de amploarea unui program naţional şi mai ales un asemenea program de dializă care are o ritmicitate aproape matematică. În vederea participării la licitaţii au cumpărat documentaţii un număr de 40 de firme de distribuţie de medicamente, iar la licitaţii s-au prezentat şi au fost declarate eligibile 12 firme din 40. Au fost descalificate pentru neîndeplinirea unor criterii de documentaţie firma Sanevit S.A., deoarece nu a prezentat documentaţia minimă obligatorie, Braun Medical S.R.L, deoarece nu a prezentat tabelul centralizator al garanţiei pentru participare, dovada asigurării mărfii în depozit şi formularul privind experienţa similară. Firma Renamet Farma S.A., care a făcut subiectul de presă în ultima săptămână a fost descalificată pentru prezentarea unui prospect al soluţiei concentrate pentru dializa sub formă de pulbere, produse de Braunshiva - Germania care conţinea erori de redactare şi de tipărire, precum şi afirmaţii care, din punct de vedere tehnic conduceau la clasificarea acestei firme, la descalificarea tuturor celorlalte pentru acest produs. Comisia a apreciat că înscrisul este contrafăcut, ceea ce a şi rezultat ulterior din corespondenţa pe care am avut-o cu firma din Germania. În urma depunerii ofertelor financiare, au fost declarate câştigătoare şi li s-a adjudecat licitaţia unui număr de 9 firme pentru loturile licitate. Întreaga licitaţie s-a desfăşurat având la bază legislaţia achiziţiilor publice, aşa cum am informat. Trebuie să menţionăm că programul de dializă are o valoare de 1300 de miliarde de lei. În programul naţional sunt în evidenţă şi sunt hemodializaţi 4.500 de persoane, din care 1.100 fac dializă peritoneală, sunt diabetici, iar programul a cuprins 300 de repere, începând cu medicamente, consumabile, catetere dializatoare, soluţii pentru hemodializă, dezinfectante, deci, 300 de repere. Desemnarea comisiei sau în compunerea comisiei au fost jurişti, economişti, un funcţionar guvernamental şi conferenţiarul doctor Eugen Mota. Este în practica Ministerului Sănătăţii ca, în fiecare an, în Comisia de dializă pentru organizarea licitaţiilor să fie şi şeful de problemă din centrul universitar. Anul trecut a fost reprezentantul de la Cluj, în acest an a fost domnul conferenţiar Eugen Mota de la Craiova. Vă menţionez că, caietele de sarcini pentru cele 300 de produse nu pot fi făcute de această comisie, ele se fac de specialişti în nefrologie, în diabetologie, se centralizează şi se supun aprobării comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii. În perspectivă, Ministerul Sănătăţii doreşte să organizeze licitaţii de grup pe 6 centre zonale, aşa după cum a făcut cunoscut şi domnul ministru interimar al Sănătăţii, astfel încât, la aceste licitaţii să participe firme puternice care au o reţea de distribuţie în sistem zonal capabile financiar, dar mai ales tehnic din punct de vedere al calităţii să participe de derularea unui astfel de program. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Boc.
		Domnul Emil Boc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Valer Dorneanu: Vă ofer 2 minute din interpelarea următoare.
		Domnul Emil Boc: Vă mulţumesc. Daţi-mi voie să îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru amabilitatea de a ne răspunde. Regret încă o dată faptul că domnul ministru Blănculescu preferă mai mult televizorul decât Parlamentul şi sper că această invitaţie oficială pe care o facem aici, din plenul Parlamentului, de a răspunde, domnia sa personal, aşa spune la Constituţie şi la Regulament în faţa Parlamentului şi la întrebările şi interpelările formulate de deputaţi, repet, fără ca prin aceasta să pun sub semnul întrebării răspunsul oferit de domnul secretar de stat, totuşi, doresc pe această cale să-i transmit domnului ministru Blănculescu, vajnicului luptător împotriva corupţiei pe televiziune, că există un conflict de interese şi este o Lege a conflictului de interese în această ţară şi întrebarea noastră era simplă. Dacă domnul Eugen Mota este cunoscut, este o chestiune de notorietate, că el este sponsorizat de una din firmele care a câştigat licitaţia, cum se numeşte aceasta la români? Acesta este conflict de interese în toată regula. Domnia sa, în calitate de vajnic luptător împotriva corupţiei trebuia să spună: eu încep primul şi uitaţi cum voi lupta împotriva corupţiei, arătând că asemenea conflict de interese nu trebuie să existe în ministerul pe care îl conduc. Noi asemenea acte şi gesturi aşteptăm de la un ministru şi nu doar declaraţii sforăitoare pe toate posturile de televiziune, aşteptăm fapte şi nu vorbe din partea domnului ministru, iar din partea colegului domnului conferenţiar aveam pretenţia, acele obligaţii legale de a se autorecuza, să nu facă parte din comisie când ştie că este sponsorizat de către unii care câştigă licitaţia. Este o chestiune inadmisibilă, este un conflict de interese de ordinul evidenţei, este o lipsă de respect faţă de banul public, faţă de interesul general în ansamblu, ori, fără aceasta, degeaba vorbim de lupta anticorupţie la televizor dacă în practică aceste măsuri nu se concretizează în măsuri efective. Vă mulţumesc.
		Domnul Dan Brudaşcu (din bancă): Îl va sponsoriza în continuare.
		Domnul Valer Dorneanu: Mai doriţi să adăugaţi ceva domnule Pavelescu? Poftiţi.
		Domnul George Pavelescu: Deci, tocmai aceasta vroiam să vă spun că domnul Blănculescu nu a organizat şi desfăşurat licitaţia electronică şi că având nişte semnale, este greu, cel puţin din presă, pe care dumneavoastră le-aţi invocat în interpelare, este greu de crezut că domnul conferenţiar doctor Mota, care anul acesta a fost în comisie din partea urologilor, poate fi sponsorizat de cele 9 firme care au câştigat licitaţia pentru 300 de produse. Tocmai pentru a elimina orice dubiu, domnule deputat, probabil că aceasta a fost şi gândirea pe care conducerea ministerului o are acuma sau o va pune în practică, să treacă la licitaţiile de grup. Licitaţiile de grup se vor organiza de către centrele zonale coordonate de către rectorii universităţilor de medicină şi farmacie pe baza unei liste a medicamentelor esenţiale folosite în spitale, centralizate la nivel naţional în sistem prin Ministerul Comunicaţiilor, deci, o licitaţie electronică pentru a îndepărta cât de cât aceste suspiciuni, care, pe bună dreptate, sunt sesizate şi de dumneavoastră şi de mass-media. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Pentru domnul deputat Ion Bozgă răspunde domnul Gheorghe Predilă la o întrebare referitoare la sectorul zootehnic din România. Doriţi să o dezvoltaţi, domnule Bozgă, sau aşteptaţi răspunsul şi comentaţi?
		Domnul Dan Brudaşcu (din bancă): Să răspundă la amândouă.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule Dan Brudaşcu, vă amintesc că rândul dumneavoastră urmează peste trei luări de cuvânt. Nu vă epuizaţi resursele fizice de pe acum.
		Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, La prima întrebare pentru domnul deputat Bozgă prezentăm următorul răspuns. Eu vreau să fac afirmaţia că înainte de şedinţă am înmânat dânsului răspunsurile şi cu permisiunea dânsului aş vrea să punctăm răspunsurile, pentru că detaliile, dânsul dispune de ele. Ca principale obiective, noi, în zootehnie, avem stoparea declinului efectivelor la toate speciile, îmbunătăţirea valorii genetice a efectivelor de animale, creşterea producţiilor animale, randamentelor pe animal, precum şi calitatea acestor produse. Urmare a măsurilor de sprijin care au fost luate prin subvenţii, prin prime, prin alocaţii acordate crescătorilor de animale, în urmă cu un an a fost înregistrată prima stopare a declinului de efective şi înregistrată prima creştere a producţiilor acestora. La sfârşitul lui septembrie 2003, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, efectivele au fost mai mari cu 7.000 de capete la bovine, cu 151.000 de capete la ovine, cu 396.000 de capete la porci şi 1,3 milioane la păsări ouătoare. Au crescut şi efectivele de viţei cu 14.000 de capete şi la purcei cu 114.000 de capete. Producţia de lapte a înregistrat o creştere de 1.882 de mii de hectolitri, ce înseamnă 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La fel s-au înregistrat sporuri la carnea de bovine, la carnea de ovine, la carnea de porcine, carnea de pasăre şi până la această dată, Ministerul Agriculturii a acordat 2.780 de miliarde de lei ca subvenţii, prime şi alte forme de sprijin ale producătorilor agricoli. Până în 2007, conform documentelor şi pentru integrare, noi trebuie să creştem efectivele la bovine cu 17%, 14% la ovine, 28% la porcine, 13% la păsări. Corespunzător creşterii efectivelor vor creşte şi producţiile. De exemplu, la carnea totală în viu cu 24%, la ouă cu 14%, la miere cu 25%, inclusiv producţia de lână o vom stimula şi pe alte căi, să crească şi ea cu 34%, producţie care este în mare suferinţă acum. Având în vedere dificultăţile care s-au înregistrat în acest an pentru 2004, noi am prevăzut sume mult mai mari la zootehnie, aproape duble decât cele din 2003. Acţionăm cu un set de legi pentru a reglementa activitatea acestui sector, Legea zootehniei, Ordonanţa de Urgenţă nr.29 pentru sprijinul producătorilor de lapte, Hotărârea de Guvern nr.1556, pentru reproducţie tot Hotărârea de Guvern nr.1556, la fel avem acte normative pentru miere, pentru sprijinul celor care obţin produşi viţei, purcei, care şi ei vor fi stimulaţi. Pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului genetic avem 6 acte normative care vin şi cu sprijin financiar pentru crescătorii şi pentru cei care îngrijesc aceste animale. Noi îl asigurăm pe domnul deputat - şi dânsul ştie bine, că este prezent în minister, şi în multe domenii acţionăm împreună - că nu vom renunţa la formele de sprijin şi încercăm să le perfecţionăm în aşa fel încât zootehnia să cunoască o revigorare de care avem cu toţii nevoie, mai ales că ştim că în anumite domenii suntem deficitari şi apelăm încă la importuri. Referitor la cea de a doua întrebare, ea se referă la mediu, ştim, după cum cunoaştem şi aici, în această Cameră, am aprobat multe acte normative care vin să reglementeze activitatea din domeniul mediului, dar şi asigurării securităţii alimentare în strânsă concordanţă cu prevederile celorlalte acte normative care operează în Uniunea Europeană, măsură care o luăm prin alinierea acquisului comunitar. Avem o strategie care se referă la dezvoltarea măsurilor pentru protecţia mediului şi tehnologiile cu impact redus pentru alterarea mediului şi care să asigure promovarea unor practici convenţionale în strânsă corelare cu nevoile şi perspectivele viitoare ale agriculturii. Această strategie nu face altceva decât să vizeze obţinerea unor produse agroalimentare ecologice, atât de origină vegetală, cât şi de origină animală, şi să fie certificate conform regulilor interne şi internaţionale. În acest mod, noi acţionăm să creăm o piaţă internă pentru produsele agroalimentare ecologice, elaborăm şi vom implementa legislaţia privind regulile de producţii şi organizarea sistemului de control, crearea unui sistem de agricultură ecologică similar cu cel comunitar, includerea României pe lista ţărilor terţe, emisă de Comisia Europeană prin recunoaşterea echivalenţei regulilor de producţie şi a sistemului de control. Luăm măsuri în domeniul legislativ în aşa fel încât toată activitatea să fie reglementată prin acte, inclusiv înregistrarea producătorilor să se facă în strânsă corelare cu cadrul legal. De aceea, avem până la ora actuală înregistraţi un număr de 129 de producători, din care 65 în producţia vegetală, 19 în producţia animalieră, în apicultură şi în creşterea animalelor. De asemenea, înfiinţăm organisme şi inspecţii de certificare româneşti în conformitate cu condiţiile de acreditare, stabilite prin Ordinul ministrului nr.527 din acest an. Dezvoltăm în continuare şi sprijinim sectorul de agricultură ecologică cu susţinere financiară, este prima dată când facem acest lucru şi venim cu sprijin pentru producătorii agricoli, inclusiv prin măsura 3.3 care se referă la metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural, sub măsura "agricultură ecologică". În ceea ce priveşte situaţia actuală din România, cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să vă dau câteva date. Cultivăm în sistem ecologic 43.000 de hectare faţă de 17.000, cât erau în anul 2000; pe culturi, structura se prezintă altfel: cereale, 12.000 de hectare, avem şi păşuni, avem oleaginoase şi proteice pe 10.000 de hectare şi alte culturi pe 1.000 de hectare. De asemenea, avem în evidenţă 10.000 de capete de animale de la care obţinem producţii ecologice şi în continuare vom dezvolta aceste ferme şi aţi văzut că avem şi un program de susţinere financiară special adoptat pentru producţia ecologică atât vegetală, cât şi animală. Acestea sunt răspunsurile pentru domnul deputat.
		Domnul Valer Dorneanu: Amintesc colegilor nerăbdători că s-a răspuns la două întrebări. Domnule Bozgă aveţi dreptul să comentaţi aceste răspunsuri.
		Domnul Ion Bozgă: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Domnule ministru, Permiteţi-mi să vă mulţumesc şi prin dumneavoastră şi ministrului agriculturii, Ilie Sârbu, care a răspuns la întrebările mele, care nu sunt puse întâmplător. La prima grupă de întrebări vizavi de dezvoltarea zootehniei, trebuie să apreciez, şi am mai apreciat şi cu alt prilej, suma foarte mare din bugetul ministerului, de aproape 4.000 de miliarde de lei în 2003, subvenţie pentru sectorul zootehnic şi mai ales cea mai mare parte, este vorba de subvenţie pe produs; este vorba numai de subvenţia alocată în sectorul zootehnic, o cifră foarte foarte mare, prima dată când această cifră operează după revoluţie şi acest an este 2003. Important este, şi nu întâmplător am formulat întrebarea ca şi în anul 2004, cifra aceasta este mai mare pe 2004, am constatat şi din bugetul care acum se consolidează şi urmează să fie aprobat, oricum, este foarte important pentru că acele spaţii dezafectate ruinate rămase după revoluţie să-şi găsească efectivele de animale care au luat altă cale şi ţara să profite de pe urma acestei secvenţe, zootehnia. Domnule ministru, apreciez foarte mult răspunsul la a doua întrebare, agricultura ecologică. Nu întâmplător am formulat această întrebare. Este prima dată când Ministerul Agriculturii, în ultimii doi ani, se implică foarte mult. Agricultura ecologică, pentru cine nu ştie, nu însemnează că nu este nimic sau este ceva întâmplător, este un lucru foarte bine stabilit, nu este protecţia mediului, este cu totul altceva, sunt câteva zeci de mii de hectare, am sesizat, în cultura vegetală care operează, puţine, aproape inexistente, 19 ferme de animale, microferme care produc animale şi, mă rog, pe diverse secvenţe, lapte, carne, probabil produse certificate. Important este că nu avem în România un organism de certificare şi inspecţie şi toate sunt străine, costurile acestea fiind foarte mari, văd că se implică în acest sens Ministerul Agriculturii şi încearcă să stimuleze, că acestea sunt organizaţii neguvernamentale, deci, privatizate, nu sunt ale statului, dar este un prim pas. Ce propun, domnule ministru, şi îl rog pe domnul ministru Ilie Sârbu să găsească o posibilitate ca sprijinul pentru dezvoltarea sectorului din agricultura ecologică să fie mai mare în 2004 decât subvenţia pe produs pentru produsele convenţionale, chiar dacă va fi cu 1.000-2000 de lei, dar să fie, că, contează foarte mult, pentru că producţia de produse ecologice este aproximativ la jumătate cantitativ decât producţia în sistem convenţional. Noi, având în România o situaţie specială cu lanţul carpatic şi nu numai, avem posibilitatea ca să dezvoltăm această agricultură după normele europene, dar în sistem ecologic şi să obţinem producţii mai mari la preţuri mai mici. Oricum, eu vă mulţumesc. Apreciez iniţiativa Ministerului Agriculturii şi a dumneavoastră personal pentru acest mod de implicare. vă mulţumesc.
		Domnul Dan Brudaşcu (din bancă): O chestiune de procedură, dacă îmi permiteţi, foarte scurt.
		Domnul Valer Dorneanu: Dar nu sunt proceduri în cadrul interpelărilor şi răspunsurilor.
		Domnul Dan Brudaşcu: Nu vă supăraţi. Trebuie totuşi să introducem o anumită regulă. Cu tot respectul pentru efortul pe care îl face ministerul, eu cred că dacă tot se doreşte să se facă cursuri de învăţământ profesional sau de altă natură, să nu se consume timpul afectat acestei activităţi care are altă menire, nu pentru prelegeri privind ecologia, acestea se pot face eventual într-o declaraţie politică sau nu, pentru detalii, că văd că cel care cere răspunsul ştie mai mult decât ministrul. Nu vă supăraţi. Tot respectul pentru curiozitatea pe care o au unii colegi, dar nu este normal şi firesc să ne pierdem vremea, ascultând asemenea prelegeri de învăţământ profesional sau de altă natură.
		Domnul Valer Dorneanu: Stimate coleg, Este punctul dumneavoastră de vedere. Eu, colegial, ţin să vă spun că nu este corect ceea ce faceţi dumneavoastră. Pentru că, atunci când aveţi câte 7-8 interpelări, nimeni nu v-a tras de urechi pentru modul cum v-aţi susţinut interpelarea, sau cum aţi spus-o, sau cum aţi comentat răspunsurile. Serios! Nu mi se pare colegială această intervenţie. Poftiţi, aveţi cuvântul, pentru a vă dezvolta interpelarea. Domnul Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu (din sală): La întrebarea aceasta eu renunţ. Am vorbit cu domnul ministru. Îi ofer timpul domnului Boc, pentru comentariile pe care le are de făcut.
		Domnul Valer Dorneanu: Deci aţi renunţat la interpelarea cu privire la doamna Viorica Borbe, da?
		Domnul Emil Boc aşteaptă răspunsul de la domnul Giurescu cu privire la interpretarea oficială dată de ministerul dumneavoastră prevederilor Legii nr.19/2000.
		Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ca răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Emil Boc, prezentăm următoarele: Potrivit dispoziţiilor art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art.2 şi art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9/2003, în vigoare de la data de 14 aprilie 2003, în cazul persoanelor care anterior datei de 17 martie 2003 au încheiat contract de asigurare socială pentru completarea venitului asigurat, situaţie în care se regăseşte doamna Tamaş Emilia Ancuţa, la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului, angajatorul, ca plătitor de drepturi de asigurări sociale, va avea în vedere şi veniturile asigurate în baza contractului de asigurare socială, corespunzătoare perioadei de până la naşterea copilului. În consecinţă, angajatorul, la stabilirea bazei de calcul a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, va cumula şi veniturile la care asigurata a achitat contribuţiile de asigurări sociale în baza contractului de asigurare socială, venituri asigurate corespunzător perioadei de până la data naşterii copilului. Dovada către angajator privind perioada şi veniturile asigurate sunt sarcina asiguratei. În acest sens, va prezenta angajatorului adeverinţa eliberată de Casa teritorială de pensii. În concluzie, angajatorul nu a procedat corect la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, în sensul că nu s-au avut în vedere veniturile asigurate în baza contractului de asigurare socială, corespunzătoare perioadei de până la naşterea copilului. Faţă de acestea, plătitorul de drepturi urmează să recalculeze indemnizaţia de asigurări sociale, cu acordarea drepturilor cuvenite, de la data iniţială a cererii, respectiv cu data de 9.05.2003. În acest sens, s-a transmis angajatorului, respectiv Spitalului Clinic Judeţean Oradea, adresa Casei Naţionale de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nr.420/2003, prin care se fac cunoscute dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23 din 14.04.2003, în vederea recalculării indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Dacă doriţi să comentaţi acest răspuns?
		Domnul Emil Boc: Îi mulţumesc domnului ministru pentru expertiza profesională şi argumentaţia extrem de pertinentă şi care cred că poate constitui şi pentru alte entităţi administrative un model de soluţie şi apreciez profesionalismul şi rapiditatea, celeritatea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale cu privire la acest subiect. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Domnul Dan Brudaşcu. Aveţi de primit de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale un răspuns la o altă întrebare, cu privire la constatările Corpului de Control, efectuate de Camera de Conturi la A.J.O.F.M. Cluj. Doriţi s-o dezvoltaţi? Nu. Domnule Giurescu, tot dumneavoastră? Poftiţi.
		Domnul Ion Giurescu: Ca răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Dan Brudaşcu referitoare la solicitarea făcută conducerii A.J.O.F.M. Cluj de a comunica rezultatul controlului efectuat de Camera de Conturi Cluj, formulăm următoarele: La solicitarea domnului deputat Dan Brudaşcu, adresată Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj, de a i se comunica rezultatul controlului efectuat de Camera de Conturi Cluj, s-a răspuns cu Adresa nr.949 din 16.09.2003, menţionându-se că, la data respectivă, controlul nu era încheiat. Având în vedere că se solicită un act al Curţii de Conturi, instituţie aflată sub autoritatea Parlamentului, considerăm că se impune ca actul de control să fie solicitat acestei instituţii. Din data de 20.06.2003, postul de director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj s-a vacantat prin demisie, iar interimatul este asigurat de directorul executiv adjunct al Direcţiei managementul pieţei muncii, domnul Daniel Don. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj nu a organizat concurs pentru ocuparea funcţiei publice de director executiv, întrucât prevederile art.491 alin.1 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004, aşa cum rezultă din prevederile art.6, coroborate cu cele ale art.53 alin.1 din Hotărârea de Guvern nr.1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici. După această dată, se va organiza concursul pentru ocuparea postului de director executiv, în condiţiile legii. Persoana din cadrul Prefecturii Cluj, la care se face referire, s-a transferat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj pe o funcţie publică de execuţie în conformitate cu prevederile art.81 lit.c) din Legea nr.188/1999. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul Dan Brudaşcu. Aveţi dreptul la un comentariu cu privire la acest răspuns.
		Domnul Dan Brudaşcu: Îi mulţumesc domnului ministru, însă lucrurile stau puţin altfel. În primul rând, eu am solicitat această informaţie. Scrisoarea la care faceţi dumneavoastră referire nu este decât o confirmare a primirii solicitării mele şi o amânare sine die a trimiterii răspunsului. Am solicitat acest răspuns pentru că aici s-au întâmplat o serie de fapte de natură penală. Să vă spun câteva dintre ele. În primul rând, se poate constata o dubioasă câştigare în linie a unor licitaţii organizate de A.J.O.F.M. Cluj de către firma Bussines Capital Management, condusă de partenerul politic al fostului director al A.J.O.F.M. Cluj. O altă chestiune importantă: falsificarea acestei licitaţii - deturnare de fonduri prin angajări preferenţiale de persoane, unor clienţi politici ai fostului director. Este vorba de cheltuirea unor zeci de miliarde de lei, prin aceste angajări parţiale, din fonduri externe, care aveau menirea creării de locuri de muncă definitive, nu pe perioade limitate de timp. Deturnarea de fonduri pentru organizarea târgurilor de ocupare a forţei de muncă. Vă dau exemplu - puteţi verifica, domnule secretar de stat: pentru unul dintre aceste târguri organizate la începutul anului în curs au fost alocate 65 de milioane; au fost folosite efectiv 15 milioane şi a fost decontată întreaga sumă. Ceea ce spuneţi dumneavoastră este adevărat. Persoana care a fost transferată, deşi nu a lucrat în domeniul, de la prefectură, pe o funcţie de execuţie, în momentul de faţă ocupă locul sau biroul directorului executiv al acestei agenţii. Deci, de ochii lumii, probabil, se vor organiza concursuri în vederea ocupării funcţiei de director, atâta vreme cât deja persoana în cauză îşi arogă calitatea de director, deşi nu o deţine. În legătură cu imposibilitatea aflării unor informaţii, nu cred că Legea accesului la informaţiile publice îmi interzice să aflu nu numai constatările Camerei de Conturi, ci şi măsurile pe care şi le propune agenţia, pentru că şi acest lucru l-am cerut - nu aţi fost informat suficient, sau nu aţi fost informat corect: măsurile pentru depăşirea situaţiilor semnalate în urma acestui control. Dacă nici un parlamentar nu are dreptul să solicite aceste informaţii, atunci, vă rog să definiţi şi dumneavoastră care mai este rostul parlamentarismului în România?
		Domnul Valer Dorneanu: Pentru domnul Ştefan Păşcuţ răspunde domnul Tudor Tănăsescu, cu privire la o întrebare referitoare la legalitatea taxei percepute la vamă.
		Domnul Tudor Tănăsescu (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cu privire la întrebarea formulată de domnul deputat Ştefan Păşcuţ, vă informăm că Autoritatea Vamală Română nu percepe de la cetăţenii Republicii Moldova, la ieşirea din ţară, - cum de altfel la nici o altă categorie de cetăţeni -, nici o taxă în valută, pe motiv că aceştia depăşesc un anumit număr de zile sau dacă sejurul lor în România a depăşit trei luni. Totodată, aş dori să precizez că în punctele de control trafic frontieră, în afara Autorităţii Vamale, îşi exercită activitatea reprezentanţii mai multor autorităţi care au competenţele stabilite potrivit legii. De exemplu: Poliţia de frontieră, grănicerii, reprezentanţi ai Direcţiei sanitar-veterinare, Autoritatea Naţională a Drumurilor, reprezentanţii autorităţilor administraţiei locale etc. Aş dori să vă informez cu această ocazie că, potrivit prevederilor art.8 din Legea nr.141/1997, publicată în Monitorul Oficial nr.180 din 1.08.1997, Autoritatea Vamală exercită în cadrul politicii vamale a statului atribuţiile conferite prin reglementările vamale pentru realizarea vămuirii bunurilor introduse sau scoase din ţară. Operaţiunile de vămuire se efectuează la birourile şi punctele vamale de către personalul operativ al Autorităţii Vamale. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Aveţi dreptul la un comentariu, domnule Păşcuţ.
		Domnul Ştefan Păşcuţ: Vă mulţumesc. Întrebarea mea a plecat de la sesizarea pe care au făcut-o mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova, care vin destul de des în judeţul Hunedoara şi care întâmpină o serie de greutăţi atunci când tranzitează graniţa. Precis, aceste taxe sunt percepute ilegal. De aceea am pus această întrebare. Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dânsului. Totuşi, eu consider că există o problemă şi cred că este în puterea dânşilor de a lua măsurile necesare, conform legii, în aşa fel încât să se elimine asemenea abuzuri care sunt, probabil nu degeaba, reclamate de aceşti cetăţeni. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnului deputat Emil Boc îi va răspunde domnul secretar de stat Emilian Cuteanu, cu privire la nerespectarea drepturilor conferite de Legea nr.42/1990.
		Domnul Emilian Vasile Cuteanu (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului) : Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Răspund interpelării domnului Emil Boc în legătură cu un Protocol semnat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor cu un grup de revoluţionari care manifestau prin greva foamei în faţa Ambasadei Americii. După cum puteţi observa din acest protocol şi din revendicările formulate de către protestatari, aceştia solicită terenuri, case şi spaţii comerciale, drepturi care nu sunt atribuite de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, ci de către administraţiile locale. Este adevărat că S.S.P.R. a încheiat un protocol, dar, se poate observa din pct.2 că acesta specifică clar că va încerca în acest interval de 45 de zile să-i sprijine pe protestatari pentru a intra în drepturile Legii nr.42. S.S.P.R., prin atribuţiile pe care le are conform Hotărârii de Guvern nr.300 şi, mai de curând, prin H.G. nr.760, nu se poate substitui consiliilor locale şi primăriilor. Noi am făcut toate demersurile legale pe care le-am îndreptat către instituţiile care acordă aceste drepturi, am primit răspunsuri - din păcate, nemulţumitoare pentru cei care au protestat. Pot să vă înaintez toate demersurile scrise pe care S.S.P.R. le-a făcut până în momentul de faţă.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule Boc, doriţi să comentaţi răspunsul?
		Domnul Emil Boc (din sală): Nu, domnule preşedinte.
		Domnul Valer Dorneanu: Vă mulţumesc. Domnului Boc i s-a dat un răspuns scris de către domnul chestor Nicolae Berechet.
		Domnul Dan Brudaşcu are două întrebări, tot pentru domnul Nicolae Berechet. Vreţi să le dezvoltaţi, sau aşteptaţi răspunsurile la amândouă, da?
		Domnul Dan Brudaşcu (din sală): Da, domnule preşedinte.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule Berechet, aveţi cuvântul.
		Domnul Nicolae Berechet (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule deputat Brudaşcu, În legătură cu întrebarea privind situaţia viceprimarului Florea Valentin Naciu, din comuna Frata, vă rog să fiţi de acord să dau citire numai părţii care mi se pare că răspunde direct la întrebarea dumneavoastră, să vă informez că, faţă de atitudinea viceprimarului de a lipsi o perioadă de câteva luni de zile neanunţat şi nejustificat de la primăria respectivă, primarul comunei, în şedinţa consiliului comunal din 10 aprilie, primarul Iosif Şomlea, a prezentat un referat, propunând autorităţii deliberative a administraţiei publice locale comunale, în conformitate cu prevederile alin.2 din art.78 din Legea nr.215/2001, schimbarea din funcţie a viceprimarului. Propunerea a fost supusă votului, consiliul local comunal respingând-o cu 9 voturi contra şi 4 voturi pentru. Precizăm - şi este cunoscut - că, pentru adoptarea unei hotărâri privind schimbarea din funcţie a viceprimarului, era necesar votul a două treimi din totalul consilierilor în funcţie. Totodată, menţionăm că legea prevede sancţiuni pentru absenţa primarului sau a viceprimarului de la serviciu, numai după împlinirea termenului de 6 luni, conform dispoziţiilor art.72 alin.2 lit.d) din Legea nr.215 din 2001. Menţionăm că, pe timpul cât a absentat, domnul viceprimar nu a primit indemnizaţia cuvenită persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică. În ce priveşte rezolvarea cererilor locuitorilor privind executarea de fotocopii, precizăm că aparatul primăriei este în funcţiune - cel puţin la data documentării era în funcţiune -, solicitanţii fiind serviţi, conform dorinţelor dumnealor, cu achitarea contravalorii prestaţiei respective la casieria Primăriei din comuna Frata. Acesta este, în esenţă, răspunsul la prima întrebare, sau la una dintre cele două. În legătură cu situaţia domnului Török Francisc, care îndeplineşte cumulativ funcţia publică de consilier local în cadrul Consiliului local Huedin, dar şi pe cea de inspector şcolar în cadrul Inspectoratului şcolar judeţean Cluj, am onoarea, domnule deputat, să vă comunic următoarele: aşa cum reiese din dispoziţiile art.142 din Legea învăţământului nr.84 din 1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atribuţiunile şi responsabilităţile stabilite pentru inspectoratele şcolare, ca organe deconcentrate de specialitate subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, sunt specifice atribuţiunilor şi responsabilităţilor autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publică. Totodată, pentru o corectă interpretare şi aplicare a legislaţiei în vigoare cu privire la funcţia publică şi funcţionarii publici, consider că trebuie să ne raportăm la noţiunea de funcţie publică. Astfel, potrivit alin.1 din art.2 din Legea nr.188 din 1999 privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, "Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiunilor şi responsabilităţilor stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală şi locală". În acest sens, alin.3 al art.2 din actul normativ sus-menţionat statuează în mod strict şi limitativ activităţile a căror desfăşurare implică exercitarea prerogativelor de putere publică, corespunzătoare funcţiei publice. Totodată, potrivit prevederilor alin.2 al art.20 din Legea nr.128 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, funcţiile de inspector şcolar general şi inspector general adjunct, sunt funcţii de conducere din inspectoratele şcolare, iar potrivit lit.a) a art.25, funcţiile de inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar sunt funcţii de îndrumare şi de control la inspectoratele şcolare. Având în vedere dispoziţiile legale sus-menţionate, rezultă în mod neîndoielnic că persoanele care ocupă funcţiile de inspector şcolar general sau inspector şcolar general adjunct, respectiv inspector şcolar de specialitate sau inspector şcolar, ca funcţionari ai statului în cadrul inspectoratelor şcolare, deţin atribuţii şi responsabilităţi de conducere, de îndrumare şi de control, inerente şi specifice funcţiei publice, în sensul Legii nr.188 din 1999 privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, ce sunt aduse la îndeplinire prin activităţi a căror desfăşurare implică exercitarea prerogativelor de putere publică. De asemenea, menţionez că sarcinile de serviciu prevăzute în fişele posturilor corespunzătoare acestor funcţii sunt, prin natura lor, caracteristicile posturilor corespunzătoare funcţiilor publice. În consecinţă, persoanele care ocupă funcţiile publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de conducere, de inspector şcolar general sau de inspector general adjunct, precum şi persoanele care ocupă funcţiile publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie, de inspector şcolar de specialitate sau inspector şcolar în cadrul inspectoratelor şcolare, deţin calitatea de funcţionar public. În privinţa acestor funcţionari publici de conducere şi respectiv de execuţie, dispoziţiile speciale prevăzute de Legea nr.128 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, se completează, conform principiului general juridic "norma juridică specială derogă de la norma juridică generală", cu dispoziţiile generale prevăzute de Legea nr.188 din 1999 privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, punctul de vedere al instituţiei noastre este că şi acestor categorii de funcţionari le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, referitoare la incompatibilităţi. În ce-l priveşte pe domnul Török Francisc, consider că, pentru deplina clarificare a situaţiei domniei sale, este necesară şi consultarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care coordonează activitatea în domeniul vizat. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Dan Brudaşcu. Se pare că este mulţumit de răspunsul dumneavoastră, după zâmbetul pe care-l afişează.
		Domnul Dan Brudaşcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În legătură cu primul răspuns. Domnule chestor, eu aş vrea să reţineţi că acest personaj n-a lipsit numai 6 luni, cât prevede legea pentru a putea fi destituit, ci el a lipsit în fiecare din anii de când deţine această funcţie, aproape 6 luni, pentru că este foarte abil şi cunoaşte legea şi, când este momentul să se împlinească 6 luni, cu o săptămână înainte se prezintă la serviciu. Deci, cumulativ, în cei trei ani de până acum, el a lipsit aproape un an şi 6 luni. Dar, se pare că legea are o lacună, nu precizează cantitatea maximă de timp admisă pe durata unui mandat şi, în consecinţă, nu se poate face nimic împotriva lui, deşi, în această perioadă, administraţia publică locală de acolo are deficienţe. În legătură cu aspectul pe care dumneavoastră l-aţi infirmat, eu vreau să vă spun că am fost săptămâna trecută în Frata şi mi-au spus mai mulţi cetăţeni de acolo că, într-adevăr există un fotocopiator al comunei, pe care însă viceprimarul recomandă să nu se folosească, trimiţându-i pe petenţi să-şi facă copiile de rigoare la atelierul pe care l-a deschis soţia acestuia, declarată anterior ca fiind foarte bolnavă. Ilegalităţile pe care acest personaj le-a făcut sunt mult mai numeroase. Eu regret că Ministerul de Interne şi, anterior, Ministerul Administraţiei Publice, au tolerat inclusiv falsuri în documente oficiale, a falsificat şi ordine de deplasare, a vândut, prin falsificarea de semnătură şi număr de înregistrare, o serie de materiale de construcţii; a făcut foarte multe lucruri. Se pare că cineva îl mângâie pe cap şi-l încurajează să facă în continuare asemenea ilegalităţi. În legătură cu al doilea răspuns, eu nu pot decât să-mi ridic pălăria faţă de rigoarea, acurateţea şi seriozitatea analizei pe care dumneavoastră aţi întreprins-o. Dar, pe cât vă respect pentru profesionalismul de care daţi dovadă, cu atât mă mir cum, în prezenţa unei clare încălcări a legii prin care Guvernul actual îşi propune să lupte împotriva corupţiei şi a corupţilor, dumneavoastră ridicaţi din umăr neputincioşi. Păi, legea este clară. Ce să-mi mai spună Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului? Că nu-i adevărat ce spuneţi, ce confirmaţi dumneavoastră? Păi, cine este mai competent în România să confirme acest adevăr, decât Ministerul Administraţiei şi Internelor? Dumneavoastră aţi dovedit, prin toată această demonstraţie de mare profesionalism, că se confirmă acuzaţia formulată la adresa acestui inspector. Prin urmare, trecem la aplicarea legii. Nu mai întrebăm pe nimeni. Ce competenţă în materie? Ce să ne mai spună Ministerul Educaţiei? Că între timp s-a schimbat statutul? Că nu mai este funcţionar public? Sau, ce anume? Eu nu am înţeles. Am înţeles şi admir profesionalismul din prima parte, dar nu am înţeles lipsa de decizie. Păi, cine vă opreşte să aplicaţi legea? Domnul prim-ministru spune clar: când se constată caz de incompatibilitate - aşa cum este acesta -, se aplică legea. Să inventeze Ministerul Educaţiei altă lege decât cea pe care dumneavoastră o confirmaţi că a fost încălcată? Nu cred că este cazul. Vă cer, respectuos, să mă ajutaţi să aplicăm legea, indiferent de persoana care este implicată în acest caz. Nu vă cer nimic altceva. Să nu facem nici un abuz. Aţi verificat, s-a confirmat că nu se încalcă drepturile persoanei în cauză şi acea persoană sfidează legea. Avea timpul suficient pentru a-şi lua o măsură de prevedere, să nu ajungă în această situaţie! Asta este. Oricum, apreciez că, de când aţi apărut la comanda răspunsurilor, s-a îmbunătăţit şi impresia mea despre activitatea ministerului din care faceţi parte.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnule secretar de stat, vă rog să comentaţi ceea ce domnul deputat a afirmat despre răspunsul dumneavoastră.
		Domnul Nicolae Berechet: Domnule deputat, vă mulţumesc în primul rând pentru maniera în care aţi avut răbdarea să ascultaţi cele două răspunsuri şi pentru faptul că aţi formulat aprecieri care mă încurajează în a mai veni în faţa onoraţilor deputaţi să prezint răspunsuri la interpelările dumneavoastră şi aş vrea să vă confirm şi să vă susţin, cu toată responsabilitatea, că nici noi - şi, când spun "noi", mă refer la sfera generală a responsabilităţii în Ministerului Administraţiei şi Internelor - nu dorim, nu intenţionăm şi mai ales nu practicăm metoda punerii mâinii pe creştetul celor care, cel puţin în plan moral, sunt incompatibili cu funcţiile, pentru care, din păcate, au fost aleşi la un moment dat. Şi, atunci, singurul lucru pe care eu cred că-l putem face din acest moment încolo, în legătură cu prima întrebare şi răspunsul la prima întrebare pe care dumneavoastră aţi formulat-o, este acela al unei aprofundări a verificărilor acolo, în comună, pentru că noi am verificat punctual ceea ce s-a inserat în întrebarea domniei voastre şi eu aş spune, aş merge chiar mai departe, o aplecare mai atentă asupra unui cadru destul de permisiv în ce priveşte actul sancţionator a celor care încalcă reguli, fie şi de ordin moral, dar aici s-ar putea să nu fie vorba numai de atât, cum este cazul viceprimarului nostru în discuţie. În ce priveşte a doua întrebare, cu acelaşi deosebit respect, vă rog să luaţi în calcul că în penultimul alineat al răspunsului de două pagini pe care vi-l voi pune la dispoziţie pentru o lecturare integrală şi repetată, dacă domnia dumneavoastră apreciaţi că va fi cazul, am spus şi repet că acesta este punctul de vedere al instituţiei noastre, punct de vedere care înseamnă că prevederile Legii nr.161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, se acordă şi beneficiază de ele şi aceste categorii de funcţionari. Pentru că, în fond şi la urma urmei, trimiterea din finalul răspunsului este una absolut facultativă - şi-mi cer scuze dacă dumneavoastră credeţi că am încercat să pasăm răspunderea -, întrucât domnul în cauză este funcţionar în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi ales local în Huedin. Am fi putut să fim mult mai simpli şi să ne derobăm chiar şi de interpretarea pe care am făcut-o, dar acesta este punctul de vedere al instituţiei noastre şi, sigur că da, dreptul la a avea un punct de vedere ne rămâne şi, cum dumneavoastră veţi avea înţelegerea, să-l luaţi ca atare. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Dan Coriolan sau Radu Stroe. Nu este. Vă rog, să le transmiteţi în scris răspunsul celor doi colegi.
		Domnul Dumitru Bentu are de primit un răspuns de la domnul Radu Damian referitor la finanţarea proiectelor în care sunt implicaţi tineri cercetători.
		Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele. Rolul tinerilor ca factor inovativ este recunoscut azi atât pe plan mondial, cât şi naţional, ca urmare a rezultatelor deosebite obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică, precum şi în transformarea şi valorificarea noutăţilor ştiinţifice şi tehnice în aplicaţii pentru economie şi societate. în politicile dedicate promovării tinerilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului are mai multe priorităţi. răspunsul meu are, în momentul de faţă, trei pagini şi o să-mi permiteţi, dacă nu aveţi nimic împotrivă, să sintetizez, pentru că aş vrea să-l primiţi în scris detaliat. Deci, principalele obiective sunt: atragerea şi menţinerea în activitatea de cercetare-dezvoltare a tineretului cu performanţe profesionale deosebite, stimularea formării şi dezvoltării carierelor ştiinţifice, stimularea formării şi consolidării colectivelor de cercetare de înaltă performanţă, condiţii pentru un nivel de salarizare corespunzător, promovarea colaborărilor şi mobilităţii internaţionale a cercetătorilor. În scopul facilitării atingerii acestor obiective s-a iniţiat un cadru legislativ din care fac parte: Legea nr.324/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, Legea nr.319/2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare, precum şi Hotărârea de Guvern nr.442/2003 privind aprobarea unor măsuri pentru atragerea, pregătirea şi stabilizarea tinerilor în cercetare. În răspuns se prevăd stimulentele pe care legislaţia nouă le prevede, de asemenea, dintre acestea voi enumera: "instituirea de prevederi legale care permit păstrarea gradului profesional ca titlu personal, creşterea sumei alocate cointeresării personalului angajat, posibilitatea legală de a beneficia de venituri lunare neplafonate, dacă concomitent cu execuţia proiectelor finanţate de la bugetul de stat se derulează şi proiecte finanţate din programe internaţionale la care România plăteşte cotizaţie; spor la salariul de bază pentru titlul de doctor, susţinerea şi promovarea participării tinerilor inventatori la manifestări ştiinţifice şi expoziţionale interne şi internaţionale, promovarea participării tinerilor absolvenţi şi studenţilor la programele de cercetare-dezvoltare, acordarea cu prioritate a unor grade de cercetare pentru reintegrarea şi stabilizarea în domeniul cercetării a tinerilor beneficiari ai unor burse din Uniunea Europeană sau internaţionale, sprijinirea tinerilor care vor să-şi dezvolte o afacere prin valorificarea rezultatelor unor cercetări în firme proprii, prin cofinanţare, crearea unui sistem informatizat de comunicare interactiv, în vederea facilitării ocupării locurilor de muncă oferite de unităţile de cercetare-dezvoltare, site propriu pe internet". De asemenea, sunt alte măsuri concrete prin care ministerul promovează şi susţine tinerii: finanţarea, în cadrul programului de granturi, a alcătuirii de proiecte pentru tineri, prin CNSIS, stimularea participării la programe de cercetare-dezvoltare - în program special CORINT - subvenţionarea publicării literaturii tehnico-ştiinţifice, sprijinirea dezvoltării infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii între institute şi universităţi, formarea centrelor de excelenţă pentru cercetarea la nivel european ca dotări şi mediu de lucru. Prin această politică bazată pe măsuri concrete, ministerul acţionează în sprijinul tinerilor, pentru dezvoltarea acestora pentru cercetare şi pentru asigurarea cu resurse compatibile cu noile tendinţe manifestate pe plan mondial, de transformare a societăţilor industrializate şi post-industrializate în societăţi bazate pe cunoaştere. Cu stimă, semnează domnul ministru Athanasiu. Veţi primi prin secretariatul general al Guvernului în scris.
		Domnul Valer Dorneanu: Doriţi să comentaţi răspunsul, domnule Bentu? Poftiţi.
		Domnul Dumitru Bentu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu mai vreau să mulţumesc ministerului pentru promptitudine, am depus acum o săptămână această interpelare şi iată că am şi primit răspunsul, şi consistenţa acestuia îmi oferă suficiente satisfacţii şi încrederea că ceea ce se realizează cu tinerii este un lucru în conformitate cu programul nostru de guvernare şi cu cel al ministerului. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Vă mulţumesc.
		Pentru domnul deputat Ion Bozgă? Tot domnul secretar de stat Radu Damian va oferi un răspuns referitor la învăţământul agricol mediu şi universitar din România.
		Domnul Radu Damian: Domnule preşedinte, Domnule deputat, Urmare a interpelării dumneavoastră, am coordonat formularea unui răspuns care, de asemenea, se întinde de data asta pe patru pagini şi explicaţia este faptul că, într-adevăr, pentru învăţământul de acest tip ministerul are un program extrem de ambiţios şi susţinut. O să-mi permiteţi să vă prezint pe scurt ceea ce conţine răspunsul pe care îl veţi primi în scris, strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar în perioada 2001-2004 şi în perspectiva anului 2010, ca şi a celui universitar prevede că prioritatea politicilor educaţionale va fi echilibrarea raportului echitate-calitate. Realizarea programului asigurarea echităţii în educaţie se va asigura şi prin dezvoltarea proiectului asigurarea calităţii învăţământului din mediul rural şi în zonele defavorizate, pe următoarele direcţii: continuarea încadrării cu personalul didactic şi de conducere calificat, promovarea unor programe de educaţie la distanţă pentru elevii din mediul rural şi zonele defavorizate, continuarea procesului de asigurare a reţelei şcolare cu mijloace de transport. Învăţământul profesional tehnic din care fac parte unităţile de învăţământ din domeniul agricol primeşte sprijin şi asistenţă multianuală prin proiecte PHARE de la Uniunea Europeană, atât pentru infrastructură şcolară, cât şi pentru dezvoltarea instituţională. În programul naţional de reformă a învăţământul şi în planul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală sunt prevăzute obiective referitoare la desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a învăţământului preuniversitar şi pentru formarea continuă a adulţilor în domeniul agricol, agro-montan de industrie alimentară şi silvică. Aici sunt listate priorităţile reformei învăţământului pe această direcţie şi, de asemenea, menţionează răspunsul colaborarea strânsă dintre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, concretizată prin mai multe ordine comune care încep din 2001, în 2002, ele se referă la protocolul privind parteneriatul în organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ şi a formării continue a adulţilor în domeniul agricol, agro-montan, de industrie alimentară şi silvic, de asemenea, există încă alte ordine care se ocupă de această problemă şi perfecţionează metodologia, de asemenea, ordinul comun 13 decembrie 2002 privind regulamentul de organizare şi funcţionare a fermei didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar. Pregătirea de specialitate în domeniul agricol se realizează prin învăţământ profesional, liceal, filieră tehnologică şi postliceal. Sunt calificări cuprinse în nomenclatorul ocupaţiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigură această pregătire profesională prin preuniversitar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.844/2002. Ele au avut în vedere schimbările ocupaţionale din agricultură ca urmare a restructurării domeniului, cât şi clasificarea ocupaţiilor din România. Începând cu 1995 a fost derulat şi un program PHARE VETRO 9405 ale cărui rezultate sunt în prezent consolidate, întrucât răspund cerinţelor din domeniul economic pe piaţa muncii. De asemenea, se prezintă în răspuns modul în care este concepută formarea profesională, pe o pregătire de bază mai largă în anul întâi şi mai aprofundată în anul al doilea, cu specializare în anii terminali, care facilitează adaptarea şi reconversia forţei de muncă. Pentru a oferi elevilor o mai bună dezvoltare personală, precum şi pentru posibilitatea găsirii unui loc de muncă s-au introdus discipline noi cum ar fi: limbi moderne aplicate, tehnologia informaţiei, educaţie antreprenorială. De asemenea, conţinutul practic aplicativ al curricumului este de circa 60%. În ceea ce priveşte strategia în domeniul învăţământului agricol universitar, acesta are ca obiective: o corelaţie mai bună a necesităţilor în domeniul agricol şi cifra de şcolarizare susţinută de la bugetul de stat care a rămas aproximativ constantă în ultimii 3 ani pentru formele de lungă şi scurtă durată; creşterea sensibilă a numărului de studenţi la cursurile postuniversitare aprofundate şi în masterat, cu un spor de locuri la doctoratul cu frecvenţă şi diminuarea uşoară a numărului de locuri fără frecvenţă, susţinerea bazelor şi staţiunilor didactice şi de cercetare. De asemenea, sunt promovate acte normative şi reglementarea statutului unor staţiuni de cercetare pe profil agricol şi silvic, inclusiv prin trecerea lor în structura universităţilor cu profil agricol. Aceste staţiuni primesc şi finanţare de sprijin suplimentară, după criterii clare ale Consiliului Naţional de Finanţare. Reconsiderarea medicinii veterinare prin finalizarea evaluărilor făcute de asociaţia europeană a medicilor veterinari; de asemenea, există o profesie reglementată, acea de medic veterinar, pentru care există, în momentul de faţă, un proiect de lege care este cel care va permite echivalarea diplomelor în tot spaţiul Uniunii Europene. Încurajarea relaţiilor directe dintre universităţi şi unităţile direct productive, susţinerea consorţiului universităţilor agricole care coordonează programe naţionale de cercetare bioteh şi agrare şi, de asemenea, încurajarea pentru participarea la programele finanţate de Banca Mondială şi FP-6 - Comunitatea Europeană. În concluzie, faţă de cele expuse, rezultă că ministerul are o strategie în privinţa învăţământului mediu şi universitar agricol, pe care o pune în practică cu consecvenţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Şi eu vă mă mulţumesc. Domnule deputat Bozgă, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns?
		Domnul Ion Bozgă: Domnule preşedinte, Permiteţi-mi să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat la întrebarea formulată. Am avut în vedere faptul că în România, în acest moment, 40%, chiar peste 40%, 45% din populaţia ţării lucrează în agricultură şi am considerat extrem de importantă instruirea elevilor şi studenţilor care se orientează către acest domeniu de activitate. Vă mulţumesc pentru răspuns.
		Domnul Valer Dorneanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Trecem la partea a doua, care, de fapt, înseamnă formularea noilor interpelări. Sunt 3 colegi prezenţi.
		Domnule Wittstock, dumneavoastră aţi depus-o în scris. doriţi să o şi dezvoltaţi? Da. Vă rog. Poftiţi.
		Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Interpelarea mea este adresată Guvernului României. Subiectul ei îl constituie unele plângeri ale cetăţenilor români de naţionalitate germană domiciliaţi în judeţul Braşov, în legătură cu modalitatea de soluţionare a cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole. Aştept un răspuns. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Şi eu vă mulţumesc pentru modul succint în care aţi prezentat conţinutul interpelării.
		Poftiţi, domnule deputat.
		Domnul Emil Crişan: Domnule preşedinte, Interpelarea mea de adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului. Obiectul interpelării. Domnule ministru, am primit la Biroul parlamentar memoriul unui număr de 15 familii din comuna Bucium judeţul Alba care semnalează poluarea surselor de apă din care se aprovizionează cu apă potabilă, de către Firma "Roşia Montană Gold Corporation", prin executarea unor foraje care au străpuns pânza freatică. La întâlnirea care a avut loc în data de 24.X.2003 la Primăria din Bucium, unde au fost invitate cele 15 familii afectate să găsească o soluţie, împreună cu reprezentanţi ai "Roşia Montană Gold Corporation", aceştia din urmă i-au acuzat pe cetăţenii afectaţi că şi-ar fi contaminat singuri fântânile şi somându-i să denunţe făptaşul pentru a avea şansa să-şi limpezească apele. În rest, nici o soluţie, starea de lucru rămânând nerezolvată. Vă solicit, domnule ministru, constituirea unei comisii care să constate cele semnalate şi să se ia măsuri pentru remedierea situaţiei şi oprirea poluării Munţilor Apuseni. Anexez Memoriul alăturat, semnat de cele 15 familii afectate de poluare. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Domnul Ştefan Păşcuţ: Interpelarea mea se adresează domnului Dan Ioan Popescu, ministrul economiei şi comerţului, prin care solicită o anchetă în Cartierul "Ştefan" din oraşul Lupeni, judeţul Hunedoara. Acest cartier este afectat de lucrările subterane de exploatare a minei Lupeni, casele din această zonă, din acest cartier sunt grav afectate, au început să se deterioreze, existând chiar riscul de a se prăbuşi. Am prezentat şi un memoriu din partea acestor cetăţeni. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Stimaţi colegi, În afara celor 3 colegi care au prezentat succint interpelările, au mai depus interpelări scrise domnul Ioan Miclea - două, domnul Florin Iordache - una, domnul Dumitru Bentu - două, Alexandru Mocanu, Dan Brudaşcu - trei, Ovidiu Drăgănescu - două, Ion Luchian, Petre Naidin şi Gheorghe Dinu. De asemenea, Liviu Negoiţă şi Emil Boc. Ceilalţi care s-au înscris şi nu au depus interpelări urmează să nu fie luaţi în considerare. Cu aceasta, declar închisă şedinţa noastră de astăzi. Ne revedem mâine în plen. Vă doresc o seară bună. Şedinţa s-a încheiat la ora 20,00.