Plen
Ședința Senatului din 17 decembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.170/27-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-07-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 17-12-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 17 decembrie 2003

42. Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă
 
consultă fișa PL nr. L277/2003

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Vă propun să luăm în dezbatere ultimul proiect de lege pe care îl avem înscris pe ordinea de zi, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

Aveți cuvântul, doamna ministru.

Doamna Cristina Tarcea:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 face parte din categoria acelor acte normative care au urmărit să fundamenteze principiul organizării justiției din punct de vedere procedural, în conformitate cu principiile europene.

Astfel, nu trebuie să insist asupra mult criticatului recurs în anulare, nu este cazul să insist asupra multitudinii cauzelor pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, datorită acestei instituții a recursului în anulare. Or, ordonanța de urgență tocmai aceasta face, răspunde criticilor Curții Europene și elimină instituția recursului în anulare, asigurând, în același timp, și unificarea practicii judiciare prin atribuirea, ca regulă, a soluționării recursurilor de către Curtea Supremă de Justiție.

Pe cale de consecință, celelalte modificări au urmărit tocmai o repartizare din punct de vedere a competențelor de soluționare a cauzelor între judecătorii, tribunale și curți de apel, astfel încât principiul să fie aplicabil, curtea de apel să judece apeluri, iar Curtea Supremă de Justiție, recursuri.

În cadrul comisiei s-au formulat o serie de amendamente cu care noi suntem în totalitate de acord, multe la sugestia noastră, care urmăresc eliminarea anumitor disfuncțiuni intervenite în practică, după intrarea în vigoare a ordonanței.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Aristide Roibu sau pe domnul Predescu să prezinte raportul comisiei.

Domnul Aristide Roibu:

Domnule președinte,

În ședința din 10 decembrie 2003, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat fiecare text al proiectului de lege, precum și amendamentele depuse de autoritățile de mai sus și a hotărât cu o majoritate de voturi să adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1 ce face parte integrantă din prezentul raport.

De asemenea, în cursul dezbaterilor au fost respinse unele amendamente care sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Modificările aduse Codului de procedură civilă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 urmăresc în principal unificarea practicii judiciare și asigurarea stabilității raporturilor juridice, civile prin eliminarea recursului în anulare.

În vederea unificării practicii judiciare și față de diversitatea soluțiilor pronunțate de curțile de apel în recurs, se stabilesc următoarele:

  • repartizarea competenței materiale de primă instanță în materie civilă și comercială la judecătorii și tribunale, după criteriul valoric, curțile de apel urmând să judece în primă instanță numai procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale;
  • reintroducerea apelului în materie comercială, reintroducerea rolului curților de apel ca instanțe care să judece în principal apelurile;
  • s-a introdus un nou motiv de revizuire pentru situația în care, printr-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a constatat o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale. Eliminarea recursului în anulare determină însă și unele modificări ale celorlalte căi de atac, în special a recursului și a revizuirii, iar reașezarea competenței și reintroducerea apelului în materie comercială asigură realizarea deplină a dreptului la un proces echitabil.

În cursul dezbaterilor, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un text de natură a degreva activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul că recursurile aflate pe rolul acesteia a căror admisibilitate în principiu nu a fost exprimată până la data intrării în vigoare a prezentei legi se trimit instanțelor competente să le judece potrivit prevederilor actualei legi.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări prezintă plenului Senatului spre dezbatere și adoptare prezentul raport împreună cu proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția revizuită.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Predescu:

Dacă-mi îngăduiți, domnule președinte, aș dori să mai adaug ceva. Cunoașteți foarte bine că după apariția acestei ordonanțe de urgență s-a declanșat o stare de alarmă în justiție privind justițiabilii, avocații, datorită faptului că norma generală era aceea că toate recursurile se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Într-adevăr, ea s-a verificat în mare măsură nu atât pe criteriul aglomerării Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât pe restrângerea indirectă pe această cale a accesului la justiție pentru cetățenii justițiabili.

Pe cât a permis necompromiterea sistemului adoptat prin ordonanță, comisia s-a străduit în multe ședințe și a adoptat amendamentele pe care le aveți în față și pe care doresc să le enunț foarte sumar pentru a fi bine înțelese și, ca atare, cunoscute.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Lăsați că le discutăm în momentul în care trecem la amendamente, domnule senator. Vă rog.

Domnul Ion Predescu:

Nu. Doar explicațiile și cred că trecem foarte repede.

Trecem foarte repede după aceea.

Întâi, noi am prevăzut abrogarea art. 2821 care suprima recursul în materia judecătorului unic, ceea ce reprezintă principala competență a judecătoriilor. Și toate acele hotărâri am prevăzut că sunt supuse apelului și este o modalitate de a împuțina căile de atac.

Apoi, domnule președinte, este acel text care zice, la alin. 3 de la art. 299, "în situațiile în care, potrivit dispozițiilor prezentului cod sau ale unei legi speciale, încheierile sau hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac este competența instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în cauză sau, după caz, celei prevăzute expres de lege. Adică, dacă judecătoria pronunță o hotărâre care este expusă numai recursului, nu se duce la Curtea Supremă de Justiție, ci la tribunal. Dacă tribunalul pronunță o hotărâre supusă numai recursului, nu se duce la Curtea Supremă de Justiție, ci la curtea de apel. Se păstrează proximitatea instanței căii de atac. Aceasta din procentele prezentate de Înalta Curte de Casație și Justiție la dezbateri este de natură să ducă spre jumătate sau poate chiar mai mult din recursurile posibile la Înalta Curte de Casație și Justiție, adăugând și introducerea apelului, cum spuneam înainte, și celelalte dispoziții.

A treia măsură este acel complet de selecție a recursurilor. Credem că s-au adus îmbunătățiri substanțiale ordonanței de către comisie și a făcut, pe cât posibil, accesul mai corespunzător al justițiabililor la justiție, la instanțe.

Ultima observație. La cele 18 articole ale ordonanței, înscrise pe 3 pagini, observați că avem 20 și ceva de pagini de amendamente. De ce? Pentru că această ordonanță a antrenat reglementări pe cale de efect indirect, începând cu timbrarea, cu termenele și cu toate celelalte chestiuni procedurale care sunt foarte importante, fiindcă ele pot duce la pierderea, chiar la stingerea dreptului pe această cale, a măsurilor de procedură.

Prin urmare, am ținut să subliniez acestea și cu această ocazie să mulțumim tuturor pentru colaborarea deosebit de fructuoasă a autorităților: Curtea Supremă,

Ministerul Justiției, Ministerul Public, Curtea de Apel București, Tribunalul București și, nu în ultimul rând, colegilor din comisie, care au fost foarte activi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare, dacă doriți să le expuneți. Grupul liberal dorește.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Numai să aveți grijă, că ne-ați mai stricat o dată pupitrul și nu era o lege atât de importantă.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Este cea mai gravă modificare a Codului de procedură civilă care a avut loc în ultima sută de ani. Și vă garantez, domnule președinte, că în 2005, când vom schimba locurile, nu vom afișa...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

2015?!

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

2005.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

A, 5!

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

În 2005, când vom schimba locurile, vă promit că nu vom afișa nici aroganța, nici superioritatea fără fond față de dumneavoastră.

Este o experiență pe care o face un domn care se numește Trusch asupra justiției românești. Este o experiență care va duce la grave disfuncții, și dumneavoastră veți realiza abia în momentul în care la urne se vor număra voturile. Veți realiza câtă dezorganizare produce o asemenea ordonanță. Ce s-a întâmplat? De la forma străveche a judecătoriei, în primă instanță, a tribunalului, ca instanță de apel și ca instanță de recurs a curții de apel, domnul Trusch, văzând că există în anumite domenii decizii contradictorii, a hotărât - și Ministerul Justiției s-a supus! - toate recursurile la București.

2. Toate apelurile, la curtea de apel. Eu vreau să vă spun că a doua mențiune este și mai gravă, fiindcă la Înalta Curte de Justiție și Casație s-a găsit o formulă de îndepărtare a recursului și de restrângere a accesului la această Curte - și vă voi explica de ce -, dar acea prevedere ca toate apelurile să se judece la curțile de apel este de-a dreptul revoltătoare.

Eu vin din domeniu. Nu voi mai putea - din cauza necazurilor mele cu sănătatea - să mai lucrez în avocatură. Sunt și în Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România, ales de Congresul Avocaților din România, și știu ce înseamnă pentru un avocat, știu ce înseamnă pentru un justițiabil să aibă 3-4 procese dintre care unul să fie la judecătorie, unul la tribunal și celălalt la curtea de apel, care, în majoritatea cazurilor, cu excepția Bucureștiului și a încă 16 localități, se află în altă parte.

Sunt mii de avocați în această situație.

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Și care e problema? (Rumoare, discuții, râsete.)

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Problema este să mă lăsați să vorbesc. Eu am dreptul. Dacă nu-mi dați voie, nu o spun. Problema este o dezorganizare a sistemului și o restrângere a accesului... (Discuții, râsete.)

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Vorbeam cu domnul Mocanu, nu cu dumneavoastră. (Rumoare, discuții, râsete.)

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

A, mă iertați! Ați făcut ca domnul Belașcu mai înainte: "Eu vorbeam cu mine". (Discuții, rumoare, râsete.)

Deci chestiunea este în felul următor. Un cetățean care are un proces civil de 300-400 mii de lei cu vecinul său, îl va costa 3, 4, 5, 6 milioane transportul să se judece în apel. Nu vorbesc de recurs. În această restrângere, restricționare indirectă prin costurile ridicate, prin timpul pierdut, prin imposibilitatea ca avocatul să fie în 3-4 locuri deodată face ca - încă o dată spun - să fie lovit beneficiarul sistemului, adică justițiabilul.

Am încercat să obțin câteva mici modificări la această ordonanță. Nu s-a reușit. Voi susține când îmi vine rândul la amendamentul respectiv.

Vreau să vă demonstrez încă o dată ce înseamnă restrângerea dreptului și accesului, care este o chestiune gravă. Vă spun sincer că va fi, poate, unul dintre motivele pentru care România va fi întârziată în demersurile de integrare, pentru că este o restrângere - chiar dacă vă exasperez, domnule senator, importantă.

Vreau să vă arăt cum se oprește posibilitatea cetățeanului de a ajunge la recurs prin forma acestui așa-zis "complet", unde, de fapt, un magistrat-asistent hotărște dacă tu ai dreptul sau nu să te judeci la Curtea Supremă de Justiție. Există atâtea condiții de îndeplinit sub sancțiunea nulității, încât doar câteva dintre recursuri vor ajunge să fie judecate.

Nu este vina mea că această lege importantă este discutată acum în ultima ședință și la ultima oră, dar este o chestiune extrem de gravă și nu pot să nu le spun repercusiunile care vor avea loc în viitor.

Dacă dumneavoastră - și ați făcut declarații multiple în acest sens - aveți grijă de om, de cetățean, de justițiabil, atunci nu votați această lege, fiindcă îngreunează extrem de mult posibilitatea acestuia să i se facă dreptate.

Sigur că dreptatea și adevărul lipsesc în România, dar vă asigur că și dreptatea, și adevărul se vor vedea, în curând, în 2005. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar U.D.M.R., domnul senator Eckstein.

Ați solicitat cuvântul mai devreme, parcă. Vă rog, domnule senator.

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnule președinte, noi vom vota această ordonanță.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Din cuvântul domnului Predescu am înțeles că Grupul P.S.D. susține proiectul de lege.

Grupul P.D.?

Din sală:

Nu sunt prezenți.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu solicită cuvântul, nu că nu sunt prezenți.

Reprezentanți sunt.

Deci, Grupul P.R.M., domnul senator Aron Belașcu sau alt coleg.

Vă rog!

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Stimată doamnă secretar de stat,

Noi vom vota acest proiect de lege, deși avem niște rezerve. În primul rând, ne gândim cum se va descurca Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că va fi un volum copleșitor, sufocant, cu aceste recursuri.

Ar fi, de asemenea, o problemă, pentru că la recursurile de la Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează acea comisie care se pronunță, în principiu, asupra admisibilității recursului, fără citarea părților, dar ne punem întrebarea ce vom face cu cele trei principii care guvernează procesul civil: oficialitatea, publicitatea, contradictorialitatea, ceea ce ar presupune ca aceasta să se facă cu citarea părților.

Deci acestea ar fi rezervele noastre, dar, repet, noi vom vota.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doamna Cristina Tarcea:

Îmi permiteți?

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

Doamna Cristina Tarcea:

O foarte scurtă intervenție.

Într-adevăr, la elaborarea acestei ordonanțe a fost avut în vedere și punctul de vedere al domnului Pierre Truche și aș vrea să fac o singură precizare. Dânsul nu este un oarecare consilier, ci fost președinte al Curții de Casație franceze, iar în prezent

este principalul consultant al Consiliului Europei pentru probleme de reformă în justiție. Deci n-aș vrea să se treacă atât de ușor peste acest aspect.

În al doilea rând, dacă o să vă uitați cu atenție la Raportul de țară al Uniunii Europene, o să remarcați faptul că este salutată această ordonanță de urgență și chiar se recomandă o soluție identică și în materie de procedură penală.

În ceea ce privește intervenția domnului senator, vreau să-l asigur de faptul că pentru bugetul pe anul 2004 s-a prevăzut deja un supliment de buget pentru un număr suplimentar de posturi pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar această procedură de filtru nu cred... nu încalcă principiile din procedura civilă privind publicitatea, contradictorialitatea și oficialitatea, pentru că nu se face altceva decât se analizează condiții pure de admisibilitate, condiții pe care oricum ar fi trebuit, cu pierdere de timp, să le facă instanțele în ședință de judecată. Deci se analizează niște dispoziții imperative ale legii, a căror neîndeplinire atrăgea oricum nulitatea.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Doamna Cristina Tarcea:

Iar din estimările Înaltei Curți de Casație și Justiție, amendamentele sunt de natură a reduce cam cu jumătate volumul de dosare existent.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

De altfel, acestea au fost discuțiile în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și înțelesesem, la acea dată, că domnul senator Nicolae-Vlad Popa, care astăzi este foarte nemulțumit, a avut chiar o discuție cu acest domn...

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Da, am avut...

Domnul Aristide Roibu:

Dar nu l-a înțeles.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu știu. Eu n-am participat.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Ei, vedeți? Asta-i culmea! Nici nu ați fost de față...

Nici n-ați fost de față. Eu mi-am explicat punctul de vedere...(Discuții în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale.

La dezbatere pe amendamente respinse avem un singur amendament respins... (Intervenție din sală, neinteligibilă.)

De unde știți? Poate este important.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Este un singur amendament respins, deoarece eu am părăsit, în semn de protest - și o să vedeți dumneavoastră că acest protest o să mai aibă și alte rezonanțe -, am părăsit sala Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care începuse să ridiculizeze acțiunile mele.

Vreau să vă spun că, în legătură cu forma, atunci am spus... și n-a trecut la amendamente respinse cererea de eliminare a prevederilor sub sancțiunea nulității, care au fost introduse, și văd că în lista amendamentelor respinse nu sunt cuprinse.

Deci eu am făcut la cele trei modificări privind condițiile de înregistrare a recursului, formale, am făcut opoziție, a fost cererea ministerului de introducere a mențiunii "sub sancțiunea nulității", m-am opus și, ca atare, este amendament de eliminare și se discută în această... Numai că nu e trecut la "Amendamente respinse" și este înaintea amendamentului...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Înseamnă că o fi fost admis.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu a fost admis, domnule președinte, că e trecut la admis. La admis este și se vorbește despre faptul că am votat împotrivă. Dar câtă vreme eu am cerut eliminarea, el trebuia să fie cuprins și pe...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ajungem acolo, domnule senator, la "Amendamente admise".

Haideți s-o rezolvăm întâi cu acest amendament la art. 282 alin. 1.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da. Deci, este vorba despre... (Gălăgie în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște și îi invit în sală.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Din păcate, aici discuția o port cu... exact cu 7 senatori, pentru că nu am de ce să cred că altcineva cunoaște despre ce este vorba. Este vorba de hotărârile care... (Proteste din sală.) Da, păi asta este...

Dumneavoastră nici nu știți despre ce este vorba în materia asta. (Râsete în sală, vociferări.) Dumneavoastră știți să vociferați. Atât știți. Vă grăbiți, aveți treabă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu ne grăbim. Nu ne puteți supăra, nu vă faceți probleme. (Discuții în sală.)

Vă rog să faceți liniște!

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnule președinte, nu aveți nici un secretar.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu rămân până discutăm toate amendamentele.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Hotărârile date în primă instanță de judecătorie și tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel. Aceasta era norma. Eu am cerut să se treacă "dacă prin lege nu se prevede altfel", lăsând posibilitatea unor apeluri de chestiuni minore - pensii sau alte procese de mică valoare - să fie judecate la tribunal, ca instanță de apel, avându-se în vedere că majoritatea județelor nu au curți de apel. Deci este o minoritate de județe... sunt 16 județe care au curți de apel și ar trebui toată populația României, pentru o amărâtă de pensie sau un apel pe o încheiere... Chestiunile acestea sunt de amănunt și sigur că sunt greu de înțeles, dar cheltuielile făcute pentru asemenea judecată la curtea de apel... Era această posibilitate de a introduce prin lege alte condiții în legătură cu judecarea apelului la tribunal. Nu se poate.

Probabil că ăsta va fi...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Punctul de vedere al ministerului.

Doamna Cristina Tarcea:

Ministerul nu este de acord cu amendamentul. În primul rând, toate județele au curte de apel - chiar dacă nu funcționează pe teritoriul lor, ele sunt arondate la o curte de apel - și în al doilea rând, acesta este principiul care nu a creat nici o problemă. Din momentul intrării în vigoare a Ordonanței nr. 58/2003, curțile de apel judecă apeluri.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Dar n-au ajuns încă toate apelurile.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Ion Predescu:

Acum o să fie contrariat domnul coleg.

Domnule președinte, textul spune așa: "Apelurile se judecă de curtea de apel, dacă prin lege nu se prevede altfel".

Eu nu mă opun, dacă vreți să știți, pentru că s-ar putea... nu ca să aibă dânsul dreptate, că ați văzut, prin legi speciale, când e vorba de competențe anume, legiuitorul stabilește în anumite materii și un alt grad, și o relație de jurisdicție prin căile de atac între instanțe.

Așa că mi se pare că nu e reglementare și pozitivă, și negativă, ci doar un fel de, cum să zic, o coloratură la principiu.

Din sală:

E o portiță.

Domnul Ion Predescu:

Nu e nici o portiță. Vă înșelați. Portița e coloratura.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Eu v-aș ruga însă să reflectați asupra argumentelor aduse în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că la acea dată s-a făcut precizarea că, în condițiile în care se stabilește regula, principiul că toate apelurile de la judecătorie și tribunal se soluționează de curțile de apel, în situația în care am prevedea cea de-a doua parte a textului - amendament propus de domnul senator Popa - această teză de principiu nu ar mai avea aceeași valoare, vă dați seama, că, pe cale de excepție poți, de fapt... (Voci suprapuse.)

Domnul Ion Predescu:

Am înțeles, dar e vorba doar de lege. S-ar putea ca o lege să dispună altfel.

De altfel, domnule președinte, nici n-ar trebui...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă stabilim aici, n-o să mai poată după aceea.

Domnul Ion Predescu:

Numai o clipă!

Nici n-ar trebui textul acesta, pentru că o altă lege poate să deroge, că specialele derogă de la general. Așa că..., de aceea zic că e nevinovat textul și poate să fie sau să lipsească, efectul este același.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De aceea, haideți să lăsăm aici, unde este regula, și textul cu care ne lăudăm peste tot cu el să-l lăsăm așa cum este, curat, și să nu adăugăm partea respectivă, iar când va fi cazul, în legile speciale, veți introduce. Nu știu... Veți aprecia...

Domnul Ion Predescu:

Mă gândeam să-l mai îmbunez puțin pe domnul coleg, să-i fac o concesie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Lăsați, că nu se supără de atâta lucru. A pierdut altă dată chiar mai multe amendamente și nu s-a supărat.

Deci vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentul susținut la art. 282 alin. 1 de domnul senator Nicolae-Vlad Popa, în sensul adăugării la textul propus de minister prin ordonanță a următorului text: "dacă prin lege nu se prevede altfel".

Vă rog să votați. 31 de voturi pentru, 55 împotrivă și 3 abțineri. Deci amendamentul a fost respins.

Haideți să revenim acum la amendamentele admise, dacă aveți observații, doamna ministru.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte...

Doamna Cristina Tarcea:

Da, domnule președinte, avem un singur...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Când ajungeți la el, imediat vă spun, dar să vedeți la ce articol este. Vă dau cuvântul, pentru că îmi aduc aminte că am discutat chestia asta.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

La punctul 6 de la amendamente admise.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun! Până la punctul 6 aveți observații, doamna ministru?

Doamna Cristina Tarcea:

Nu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu.

La punctul 6, vă rog, domnule senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci eu am cerut eliminarea "sub sancțiunea nulității".

Vreau să vă explic... și vă citesc textul, ca să vedeți cât de importantă este această frază. Se cere, pentru ca o cerere de recurs să fie primită, următoarele condiții...

Sigur că numele, domiciliul, reședința, denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului, înscrierea în registrul persoanelor juridice, codul unic, înregistrare, codul fiscal, contul bancar - se cere și adresa reședinței, dacă locuiește în străinătate, dar se mai cere să se atașeze copii legalizate de pe cele două hotărâri ale instanței, dovada achitării taxei de timbru...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Avem textul, domnule senator. Lăsați, că citim...

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

...precum și dovada depunerii recursului în termen legal.

Aceste condiții, dacă nu sunt însușite -gândiți-vă la justițiabilul român, care nu totdeauna este conseiat de avocat -, această condiție face, automat, imposibil de primit, chiar dacă este încălcată legea grav.

Chestiunea, în textul inițial, nu prevedea sancțiunea nulității. Putea să fie acoperită, eu știu, i se explica, venea cu taxa de timbru și așa mai departe sau cu dovada înregistrării în termen. Această prevedere este draconică, vă pot garanta că 95% din cererile de recurs vor fi respinse pe formă. Și chestiunea aceasta, dat fiind faptul că se face multă nedreptate, încă, în România, eu nu pot s-o definesc decât periculoasă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu vă reamintesc, domnule coleg, că la acest articol - 3021 - nu era formulat amendament, iar dumneavoastră nu puteați să formulați un amendament la ceea ce nu exista.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Ba da. Uitați-vă, domnule președinte, "sub sancțiunea nulității" s-a introdus la art. 3021. S-a introdus la comisie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă mă lăsați, era bine.

Deci nu era nici un amendament. La acest text a fost introdus prin amendamentul nostru, acceptat de Ministerul Justiției, sancțiunea nulității în caz de neîndeplinire a unor condiții. Dumneavoastră v-ați opus și spuneți "Am formulat amendament." Nu aveați cum.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Eu am cerut eliminarea.

Domnul Ion Predescu:

Greșește. Nu e amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci... Nu vă supărați. Cum să solicitați eliminarea înainte de a fi? Putem solicita eliminarea unui text dintr-o lege dacă acesta există.

Domnul Ion Predescu:

Încurcă termenii dânsul.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci noi am făcut un amendament să fie inclus, iar dumneavoastră vă opuneți.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Eu îl contest, și dumneavoastră îl puneți la vot? Eu contest acest amendament.

Domnul Ion Predescu:

Aia e altă chestie, dar nu că e amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al ministerului, vă rog.

Haideți să nu pierdem timpul...

Deci nu puteți să spuneți că ați avut amendament, că nu există amendament la acest text.

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, a greșit, lăsați.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

Pentru că au fost discuții, vă rog, punctul de vedere al ministerului.

Doamna Cristina Tarcea:

Această sintagmă a fost introdusă la insistențele Înaltei Curți de Casație și Justiție și votată ca atare, însușită de comisie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți de acord să rămână în text...

Doamna Cristina Tarcea:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

... pentru că a fost însușit acest amendament, propus de Înalta Curte de Casație și Justiție, de către noi, parlamentarii.

Deci vă rog să votați acest amendament de la art. 3021, în preambulul articolului. Vă rog să votați.

Domnul Ion Predescu:

Nu, că trebuie respinsă cererea asta.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ce să voteze, domnule? Ce să respingă?

Domnul Ion Predescu:

Ce să voteze? Stați puțin, că...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Amendamentul a fost votat, în sensul introducerii în corpul textului preambulului la art. 3021...

Domnul Ion Predescu:

S-a cerut eliminarea.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, nu poți să elimini ceea ce nu există.

Deci am supus votului introducerea în corpul legii a amendamentului "sub sancțiunea nulității", amendament aprobat de plen cu 57 de voturi pentru, 32 împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

Mai departe. Ce alte observații mai aveți?

Doamna Cristina Tarcea:

Avem...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mai sunt.

Doamna Cristina Tarcea:

Avem noi, domnule președinte...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentele admise.

Doamna Cristina Tarcea:

Nu. Avem noi o problemă. (Rumoare în sală; râsete.)

Îmi cer scuze, dar este extrem de importantă.

Domnul Ion Predescu:

Unde?

Doamna Cristina Tarcea:

După punctul 7, noi solicitam introducerea unui punct 71.

Este vorba de preambulul de la art. 304 unde subliniam ideea că modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate. S-a discutat în comisie, s-a admis, era și amendament scris, depus de Ministerul Justiției și însușit de Înalta Curte de Casație și Justiție, tocmai pentru a sublinia ideea că recursul este numai pentru motive de legalitate, și nu și pentru motive de temeinicie.

Domnul Aristide Roibu:

Nu. A scăpat.

Doamna Cristina Tarcea:

Este o eroare.

Domnul Aristide Roibu:

A scăpat, da... (Discuții în sală. )... Dacă ne-a scăpat nouă, la comisie, și s-a aprobat...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Noi am discutat amendamentul în comisie, asta este culmea, nu că ne-a scăpat, că am pierdut hârtia...

Domnul Antonie Iorgovan:

Dar asta e toată filozofia...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da... Amendamentul s-a discutat. Nu este trecut aici.

Domnul Ion Predescu:

Să-l mai spună o dată...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să spuneți exact care este textul, că pe acela îl discutăm. Nu spunem că am scăpat... N-am scăpat...

Textul, vă rog.

Doamna Cristina Tarcea:

Deci, art. 304, în raport, apare "modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere", și noi solicităm introducerea următoarei forme: "Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La ce articol, deci?

Doamna Cristina Tarcea:

La art. 304 din ordonanță.

Domnul Ion Predescu:

Eroarea evidentă nu atrage casarea...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

304, în ordonanță, nici nu este.

Doamna Cristina Tarcea:

Dacă vă aduceți aminte, atunci s-a eliminat și punctul 10 al art. 304...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îmi aduc aminte, dar 304 nici nu e în ordonanță...

Domnul Ion Predescu:

Spune, domnule, aveți memorie mai bună...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, domnul senator Eckstein.

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Eu sunt de acord cu doamna secretar de stat în această privință. Într-adevăr, s-a discutat această problemă și sunt de acord că este și o, cum să zic, problemă destul de importantă privind filozofia acestei legi.

Deci, pe de o parte, aici s-a spus că nu se fac la această selecție decât condițiile formale, se verifică condițiile formale.

Pe de altă parte, într-adevăr, am eliminat cele cu ultima literă de la...

Doamna Cristina Tarcea:

Temeinicia, da...

Domnul Ion Predescu:

Punctul 10...

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Punctul 10, da. Totuși acest lucru este unul, cum să zic, foarte important, pentru că acesta duce totuși la o triere mult mai severă a recursurilor care se trimit și până la urmă sunt triate, selectate de către aceste comisii. Dar treaba s-a discutat și nu știu acum dacă omisia este a celor care au consemnat sau nu, dar aceasta era concluzia care s-a degajat pe undeva, în sensul celor spuse de doamna secretar de stat.

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Noi am pornit de la principiul vechi, de altfel, și consacrat și în alte legislații, binecunoscut în perioada interbelică. Stabilirea situației, de fapt, adică, a faptelor, este atributul suveran al instanței de fond. De fond și de apel. În casație se discută numai problemele de legalitate, de aplicare a legii. Eu, uite, acum, cu memoria care mi-o respect totuși, nu știu dacă..., rețin că am avut discuții, dar nu știu dacă am acceptat. Am îndoieli.

Domnule președinte, am rugămintea să trecem peste el, să-l reia la Camera Deputaților și vom vedea.

Din sală:

Supuneți la vot...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Iorgovan.

Domnul Antonie Iorgovan:

Eu sunt surprins, trebuie să o spun la modul foarte deschis și, ceva, să nu se supere nimeni, dar scârțâie la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

Pentru că toată această ordonanță nu are ce să caute dacă noi cărăm la Înalta Curte de Casație probatoriile, și probatoriile, și o luăm de la capăt. Deci lucrurile se tranșează la fond și la apel.

La Înalta Curte de Casație nu discutăm dacă gardul este aici sau dincolo. Până la urmă, astea sunt probleme de probe și sunt două judecăți. La Înalta Curte de Casație discutăm dacă legea care s-a aplicat, rămânând clar că este gardul, așa unde a stabilit instanța de fond și de apel, după caz, este corectă sau nu. Atât face Înalta Curte de Casație. Este o întreagă filozofie. Eu nu văd de ce trebuie să ne oprim la această chestiune.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ideea care o spun colegii noștri știți care este? Că noi nu am avut un text concret, că de discutat toți spunem că s-a discutat.

Doamna Cristina Tarcea:

Am avut text....

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

A fost text... Acela prezentat în ultima ședință?

Doamna Cristina Tarcea:

Da.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, dacă la cealaltă lege am avut atâta înțelegere...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, și acuma avem, dar nu avem textul. Nu știu unde este.

Domnul Antonie Iorgovan:

Nu văd de ce nu am face precizarea de rigoare, pentru că sunt probleme care țin de rațiunea de a fi...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mă rog, dacă puteți să spuneți cum era textul acela care l-am omis sau îl mai repetă încă o dată doamna secretar de stat și o rezolvăm.

Domnul Antonie Iorgovan:

Doamna secretar de stat este inițiatorul. Noi am dat o mână de ajutor, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog. Pe domnul Truche..., dar nu putem să-l convocăm în Senat.

Vă rog să mai repetați o dată textul.

Doamna Cristina Tarcea:

Nu sunt mandatarul domnului Truche. De data asta o să vorbesc în numele Ministerului Justiției și am să citesc chiar din tabelul cu amendamente depuse la acea dată.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște, stimați colegi.

Doamna Cristina Tarcea:

"Preambulul articolului 304 se modifică și va avea următorul cuprins: «Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate»."

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Dacă la acest text aveți observații?

Domnul Ion Predescu:

Numai o clipă, stați puțin!

Domnule președinte, problema este foarte sensibilă.

Modificarea nu se face pe motive de legalitate, ci doar casarea. Așa că, dacă folosim și modificarea, aceea are în vedere stări asupra cărora s-a statuat. Nu vă supărați, eu nu accept să statuăm aici. Nu-mi amintesc să fi discutat și nu am avut textul ca atare. Lăsați-l Camerei Deputaților, că legea merge și acolo, și vom vedea ce soluție se adoptă, potrivit dezbaterii și apoi vom media, pentru că acest proiect de lege va fi supus procedurii medierii vechi. Eu nu sunt așa de ferm cum este domnul senator Iorgovan, dar, vedeți, când folosesc modificarea și casarea, folosesc termeni, doi termeni diferiți, corespunzători a două categorii de soluții în recurs. Nu vă supărați. În materie de practică de casare am și eu experiența a 40 de avocatură, nu așa, nu patru ani.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi, ați ascultat argumentele. Supun votului acest amendament pe care reprezentantul Executivului l-a prezentat în comisie, pentru că toți spunem acest lucru, urmând să fie, după discuția din plen, votat.

Dacă nu va trece la Senat, el trebuie să fie reiterat la Camera Deputaților și stabilită situația exactă.

Vă rog să votați.

Amendament aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și două abțineri.

Rugămintea este însă să observați dacă sunt prinse toate situațiile. Bun. Alte observații, dacă mai sunt?

Domnul Ion Predescu:

Nu mai are.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mai aveți altele.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu amendamentele aprobate.

Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru și 15 voturi împotrivă.

Supun votului plenului Senatului proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003.

Vă rog să votați. Legea are caracter organic.

Legea în ansamblu a fost aprobată de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru și 14 voturi împotrivă.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumim.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 16 iulie 2024, 23:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro