Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-11-2022 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 09-09-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 9, 1996

9. Dezbateri: proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit. Reluăm în discuție această propunere legislativă, vă reamintesc faptul că în ședința Camerei de luni, 4 martie, au fost încheiate dezbaterile generale...

Din sală:

Nu, nici măcar nu au început!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule, nimic nu mai funcționează aici la Parlament, nici măcar aparatul tehnic!

Deci, legea acum o pornim, da?

Atunci, rog inițiatorul să prezinte această inițiativă.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin în fața dumneavoastră cu expunerea de motive privind organizarea cooperației de consum.

Cooperația de consum și de credit din România este un important agent economic cu capital privat, cu un profund caracter social, care numără în rândurile sale mai mult de 4,8 milioane de cooperatori de pe întreg cuprinsul țării. Organizațiile cooperatiste sunt reprezentate pe întreg teritoriul țării, și anume, în 13 mii de sate, 2.688 de comune, 230 de orașe, 28 de stațiuni balneo-climaterice, prin cele peste 1.600 de cooperative de consum, care, la rândul lor, dispun de 28.500 unități comerciale cu amănuntul și de alimentație publică și 11.800 unități de producție și de prestație de servicii, precum și peste 850 cooperative de credit. Toate aceste unități asigură, în special populației din mediul rural, o posibilitate ușor accesibilă pentru realizarea interesului, atât în ce privește valorificarea produselor agricole realizate în gospodăriile personale, o aprovizionare directă și nemijlocită cu produse specifice satului, cât și obținerea de înlesniri de ordin financiar, în condiții avantajoase, pentru satisfacerea nevoilor gospodărești personale ale asociaților.

Având o tradiție de peste 142 de ani, mișcarea cooperatistă din România este membră fondatoare a Alianței Cooperatiste Internaționale încă din anul 1895, alături de organizații cooperatiste din Anglia, Franța, Belgia și Italia. Recunoscută pe plan internațional, cooperația de consum și de credit din România se bucură de toate drepturile pe care această organizație, care numără peste 700 de milioane membri și circa 200 de organizații cooperatiste naționale, în 80 de țări ale lumii, le conferă membrilor săi.

În prezent, organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit din România sunt reglementate prin Decretul-lege nr. 67/8 februarie 1990, act normativ care prin conținul său nu mai răspunde cerințelor perioadei de tranziție, nu creează cadrul necesar dezvoltării activității cooperatiste potrivit specificului tradițional al acesteia. În scopul realizării unei reglementări legale, care să corespundă nu numai principiilor de bază ale mișcării cooperației internaționale, dar și aspectelor caracteristice ale economiei românești, pentru a pune la dispoziția membrilor cooperatori, care, în marea lor majoritate, aparțin lumii satelor, a unei reglementări legale mai complete, am întocmit prezenta propunere legislativă.

La elaborarea prezentei inițiative s-a avut în vedere, pe lângă legislația care a reglementat mișcarea cooperatistă din România în decursul timpului, legislația anilor 1903, 191`7, 1935 și modul de reglementare a acestui domeniu în unele țări ale comunității europene ca: Spania, Italia, Germania. De asemenea, au fost consultați, ca specialiști în această problemă, președintele Comitetului Internațional al Cooperativelor de Producție, organizație membră a Alianței Cooperatiste Internaționale, Bernard Pitot, director general al Casei Centrale de Credit Cooperatist din Franța, consilier în cadrul Comitetului European al Cooperativelor de Producție și alții.

Aceștia au apreciat necesitatea elaborării urgente a unei legi care să reglementeze activitatea cooperației de consum și de credit și, în același timp, au subliniat caracterul democratic al proiectului de lege alăturat, faptul că el răspunde în totalitate principiilor cooperației unanim recunoscute. În mod deosebit, trebuie să remarcăm comentariile domnului Lars Marcus, președintele Alianței Cooperatiste Internaționale, făcute în anul 1993, atât în fața unui grup de parlamentari români, cât și în fața presei, din care cităm: "Cooperativele sunt create și aparțin membrilor lor, ele sunt o parte a sectorului privat al economiei și pot fi definite ca asociații de persoane". Pentru a fi membru al Asociației Cooperației Internaționale, trebuie să fie accepteate principiile cooperatiste ale democrației și de practică a afacerilor. Ne axăm pe găsirea unor modalități prin care cooperativele să participe la realizarea unei politici cooperatiste unitare la nivelul întregii Europe. Cooperativele aflate în discuție sunt privatizate, iar retrocedarea către cooperative a unor bunuri preluate abuziv în ultimii 45 de ani nu s-a încheiat încă. Trebuie, de asemenea, menționat că soluțiile cooperatiste pot fi adoptate cu succes în cadrul privatizării proprietății de stat.

Reglementările din prezenta propunere legislativă confințesc principiile de bază ale mișcării cooperatiste internaționale, și anume: cooperativele se constituie pe baza acordului liber al persoanelor, fără nici o restricție și fără nici o discriminare de ordin politic, social, rasial sau religios; intrarea ca asociat în organizația cooperatistă se poate face oricând, nu numai la constituirea acesteia; egalitatea între membrii cooperatori este asigurată prin aceea că, indiferent de numărul părților sociale subscrise, fiecare asociat participă la adoptarea hotărârilor cu un singur vot; întrajutorarea membrilor cooperatori, precum și a tuturor organizațiilor cooperatiste reprezintă obiectivul principal al asocierii; democrația este asigurată prin modul de reglementare a constituirii organelor de conducere, precum și prin posibilitatea pe care o are orice asociat de a participa direct la desfășurarea și conducerea activității; rezultatele economice obținute din activitatea unor organizații cooperatiste aparțin membrilor acelei organizații, fiind distribuite într-o manieră care să excludă eventual câștig al unuia dintre membri în dauna celorlalți.

Din punct de vedere organizatoric, noua reglementare se întemeiază pe principiul autonomiei economice și financiare a fiecărei organizații, fără a înlătura însă principiul într-ajutorării, eliminând total centralismul excesiv practicat în trecut. Pe această bază, propunerea legislativă a înlăturat obligativitatea axării sistemului cooperației de consum și de credit pe împărțirea teritorial-administrativă a țării și a creat posibilitatea, la dorința liberă a asociaților și în baza rezultatelor economice, de a înființa organizații cooperatiste cu rază de activitate pe mai multe comune sau județe.

Diferite reforme de uniuni coopeatiste, ca Federalcoop, Casa Cooperativelor de Credit, Casa Cooperativelor de Credit, Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum și de Credit, au menirea ca, pe baza principiului întrajutorării, pe de o parte, să rezolve pentru cooperativele asociate toate problemele care necesită personal cu o calificare de specialitate, cunoscând că în mediul rural nu se găsesc asemenea oameni și nici nu ar fi economic pentru cooperative, iar, pe de altă parte, să faciliteze acele activități pe care nu le poate realiza o cooperativă, cum sunt comerțul cu ridicata pentru formarea sortimentelor comerciale, aprovizionarea tehnico-materială pentru diverse activități de producție și prestări de servicii etc. De asemenea, organizațiile cooperatiste de nivel teritorial au rolul de a reprezenta în fața instituțiilor publice sau a altor organisme județene toate organizațiile cooperatiste asociate, asigurând astfel reprezentarea și apărarea intereselor lor.

Prin prezenta propunere legislativă s-a prevăzut sarcina Uniunii Naționale de a desfășura o activitate de consultanță și asistență tehnică, precum și de reprezentare la nivel național a intereselor tuturor organizațiilor cooperatiste în fața Parlamentului, Președinției, Guvernului și a puterii judecătorești, precum și în relațiile cu organizațiile similare din străinățate și cu Alianța Cooperatistă Internațională.

O problemă de importanță majoră o reprezintă proprietatea cooperatistă, al cărei caracter privat trebuie consfințit printr-un act normativ, pentru a fi înlăturate tendințele manifestate în regimul trecut de a asimila averea cooperației cu proprietatea de stat, tendințe care se mai manifestă și în prezent la unele comune, în care conducerile respective consideră că au dreptul de a dispune de proprietatea cooperatistă. Noul act normativ evidențiază caracterul specific al patrimoniului organizației cooperatiste, asigurând, prin reglementările propuse, integritatea acestuia, precum și drepturile asociaților asupra averii organizației respective. Prin constituirea unei părți indivizibile a averii cooperatiste, s-a avut în vedere asigurarea continuității activității, cu posibilități sporite, prin crearea unei baze materiale sigure, la a cărei realizare au contribuit multe generații.

Având în vedere că prin imixtiunea diferitelor organe de stat în problemele cooperației, în ultimele decenii, activitatea organizației cooperatiste a fost îndepărtată de la cursul firesc al desfășurării ei, în prezent sunt necesare eforturi deosebite pentru organizarea ei. În același timp, având în vedere rolul profund social al organizației cooperației de consum și de credit, ținând seama că ele se adresează păturilor mai puțin favorizate ale populației și unui segment important din rândul cetățenilor țării, țăranilor în special, pentru a determina o renaștere normală a mișcării cooperatiste, este necesar ca statul să sprijine acest efort printr-o serie de facilități care au fost prevăzute în prezenta propunere legislativă.

În grija de a proteja cooperația de consum și de credit de unele erori care pot apare în anumite acte normative care se referă la activitatea acesteia, s-a propus ca la elaborarea oricărei asemenea reglementări să fie consultat și CENTROCOOP.

Prezentul proiect de lege a fost dezbătut de Congresul cooperației de consum și de credit din februarie 1992, îmbunătățit ca urmare a observațiilor făcute și aprobate în ședința Consiliului de administrație al CENTROCOOP.

Din cele de mai sus, reiese cu claritate rolul și locul cooperației de consum și de credit în cadrul economiei naționale și îndeosebi rolul ei social de sprijin al populației de la sate cu venituri mai modeste, populație ce trebuie protejată mai cu seamă în această perioadă de avalanșă a speculanților, ce nu au alt scop decât creșterea veniturilor personale. De altfel, rațiunea cooperației de consum și de credit derivă din principiul într-ajutorării membrilor cooperatori, această formă de asociere luând naștere tocmai ca urmare a nevoii de apărare în fața greutăților vieții.

Acest rost social motivează în mare măsură dezvoltarea și amploarea activităților cooperației, existența organizațiilor cooperatiste în fiecare sat și comună. Este o mișcare ce s-a bucurat de o largă atenție din partea unor minți luminate, care de-a lungul timpului și-au făcut o chestiune de onoare din apărarea și propagarea ideilor cooperatiste, citând aici pe Visarion Roman, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, I.G. Duca, Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Spiru Haret, oameni cu orientări politice dintre cele mai diferite, dar unanimi in a aprecia ideile cooperatiste.

Actuala inițiativă legislativă răspunde necesității unor reglementări legale care să corespundă atât principiilor de bază ale mișcării cooperatiste din țara noastră și din întreaga lume, cât și aspectelor caracteristice ale economiei românești în perioada actuală de tranziție. Membrii cooperatori, care, așa cum spuneam, aparțin îndeosebi lumii satelor, ca și organizațiile de consum și de credit teritoriale, vor avea la dispoziție un cadru legislativ adecvat.

Pentru aceasta a fost inițiat proiectul de lege care să reglementeze întreaga activitate, să asigure autonomia economică și financiară a fiecărei organizații, păstrând principiul fundamental al întrajutorării și eliminând centralismul excesiv practicat în trecutul apropiat.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator, am înțeles, mai aveți ceva de spus? Rămânem singuri, dumneavoastră și cu mine...

Domnul Gheorghe Ionescu:

Mă opresc aici.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, mai citiți, dacă mai aveți o frază...

Domnul Gheorghe Ionescu:

Mai am foarte puțin.

Apreciem că actuala inițiativă legislativă răspunde cerințelor de organizare și funcționare ale cooperației de consum și de credit. La elaborarea și prezentarea ei, au fost consultați și specialiști din CENTROCOOP.

Ne exprimăm convingerea că și Camera Deputaților, asemenea Senatului României, se va apleca cu atenție asupra prevederilor legi, că printre realizările acestei legislaturi se va înscrie și Legea cooperației de consum și de credit.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul președinte Albu.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă voi rezuma la minimum posibil și necesar, pentru a economisi timpul.

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea cooperativelor de consum și de credit a fost înaintat comisiei cu adresa nr. 70/25 martie 1996 de către președintele Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei. Dată fiind importanța sectorului pe care il reglementează această lege, în comisii s-au purtat discuții foarte animate și în același timp foarte pertinente din punct de vedere profesional, pe parcursul a nu mai puțin de patru ședințe de comisie, în zilele de 24 aprilie, 15 și 22 mai și 12 iunie 1996, cu participarea, în permanență, a inițiatorului, precum și a domnilor Ion Angelescu, președintele CENTROCOOP, Ion Mărculescu, vicepreședinte CENTROCOOP, și a domnului director general Dițe, care sunt și acum de față. O remarcă specială pentru documentarea foarte-foarte bogată care a stat la baza elaborării proiectului de lege și de care comisia a luat cunoștință.

În cursul dezbaterilor, au fost propuse, discutate și adoptate numeroase amendamente la textul votat de Senat, după care acestea au fost definitivate în consens permanent cu inițiatorul și cu reprezentanții cooperației. Direcțiile în care s-au făcut propuneri și s-au emis amendamente sunt conținute în raportul care este în fața legii și nu le mai repet.

Avem avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru industrie și servicii și nota Departamentului tehnic legislativ.

În comisie s-a avizat favorabil Legea privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit, în forma adoptată de Senat. Sigur că da, cu amendamentele care figurează în Anexa nr. 1. În Anexa nr. 2 sunt prezentate amendamentele respinse de către comisie.

Aceasta este tot, vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc și eu.

Cine dorește să participe la dezbaterile generale? Domnul deputat Soroceanu și apoi domnul deputat Brânzei și domnul deputat Birtalan.

Domnul Valentin Soroceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul Legii privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit are un rol deosebit în reglementarea unui domeniu important al vieții economice și sociale, și anume, mișcarea cooperatistă. Veche de aproape un secol și jumătate, mișcarea cooperatistă din România are o bogată tradiție, primele asociații cu caracter cooperatist apărând la jumătatea sec. al XIX-lea, prin prmele asociații ale societăților cooperatiste și a expozițiilor de mărfuri.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că mișcarea și activitatea economico-socială cooperatistă este o componentă importantă a economiei de piată, de manifestare a libertății economice, a dreptului de a întreprinde, a asocia și a lua decizii conform voinței individuale. De asemenea, prin amploarea fenomenului și mișcării cooperatiste, se poate asigura o arie largă de valorificare a resurselor materiale, financiare și umane locale și zonale, mai ales în mediul rural, acolo unde marea întreprindere este limitată de o serie de factori infrastructurali și extraeconomici.

Proiectul de lege în discuție, supus dezbaterii Camerei Deputaților conform art. 89 din Regulamentul de funcționare, vine după o perioadă de profunde schimbări economico-sociale, ca urmare a tranziției la economia de piață, cu implicații importante asupra mișcării cooperatiste, atât sub aspect patrimonial, cât și organizațional și managerial. Introducerea și funcționarea noilor mecanisme de funcționare a economiei, bazate pe principiile economiei de piață, au necesitat ample schimbări și în economia cooperatistă, în sistemul organizațiilor cooperației de consum și al cooperației de credit.

Pe lângă unele schimbări firești, ca urmare a tranziției spre o economie concurențială și cu caracter pozitiv, s-au produs și numeroase abuzuri, mai ales în administrarea unor unități cooperatiste din domeniul turismului ș.a., care au dus la risipirea și distrugerea unor bunuri din averea cooperatistă. Legea, din acest punct de vedere, se impune și ca o lege reparatorie, de reinstaurare a ordinii și răspunderii în administrarea bunurilor asociațiilor cooperatiste.

Practica a confirmat nevoia unor reformulări de fond și formă, a unor termeni și noțiuni specifice activității cooperatiste și includerea acestora într-un cadru legislativ corespunzător de organizare și funcționare a cooperativelor de consum și de credit.

Legea izvorăște și dintr-o preocupare continuă a celor ce activează în acest important sector al economiei românești, de creare și perfecționare a unui cadru legislativ cât mai apropiat de cerințele și scopul social al mișcării cooperatiste.

Ca urmare a propunerilor și sugestiilor care fost elaborate cu ocazia pregătirii și desfășurării Congresului cooperației din 1992, legea a căpătat un cadru modern fiind "receptivă" la nevoia integrării noastre în structurile economice europene din acest punct de vedere.

Partidul Democrației Sociale din România apreciază ca pozitivă întreaga activitate de elaborare a acestei legi și prin faptul că această lege ține seama de rolul social al cooperației de consum și de credit și că prin aceasta răspunde unor cerințe majore ale cetățenilor.

Legea reglementează o serie de activități specifice mișcării cooperatiste cum ar fi: aprovizionarea și desfacerea mărfurilor, inclusiv a celor de strictă necesitate, prestarea de servicii, activitatea de mică producție industrială alimentară și nealimentară, valorificarea în condiții avantajoase a producției realizate de asociații săi și alte persoane fizice, acordarea de credite pentru membrii cooperatori și alții, cu dobânzi reduse sau diferențiate, precum și acțiuni cu caracter cultural, eductiv și sportiv pentru locuitorii de la orașe și sate, în principal pentru asociații săi.

Legea supusă dezbaterii plenului Camerei respectă câteva principii fundamentale consacrate în mișcarea cooperatistă. Aș aminti doar câteva: libertatea de asociere și acțiune, autonomia și independența organizațiilor, în special în raport cu cele constituite la nivele superioare, garantarea și respectarea dreptului de proprietate, apărarea integrității patrimoniului organizațiilor, întrajutorarea membrilor cooperatori și ajutorul mutual.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că legea răspunde cerințelor unui domeniu important al economiei, iar prin amendamentele care i s-au adus față de forma inițială, prin dezbaterile care au avut loc la Senat, și amendamentele aduse în raportul Comisiei de politică economică, reformă și privatizare, se constituie ca un cadru legislativ util și necesar mișcării cooperatiste.

Cu dreptul de a ne rezerva unele intervenții pe durata dezbaterilor pe articole, grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România este de acord cu raportul comisiei de specialitate și avizele celorlalte comisii și, în final, va vota această lege importantă și necesară continuării reformei economice spre economia de piață.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Nicolae Bud,din partea grupului parlamentar PUNR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vreau să vă spun că legea are 192 de articole. Dacă este importantă și trebuie adoptată, să ne apucăm de treabă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule senator,

Stimați invitați,

S-au spus multe lucruri aici atât de către inițiator cât și de către distinsul președinte al comisiei de specialitate, legate de problema care se supune astăzi dezbaterii plenului Camerei Deputaților, adică Legea privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit.

Din aceste luări de cuvânt a rezultat că cooperația are,deci, vechi tradiții în țara noastră.

Aș solicita îngăduința de a prezenta în puține cuvinte câteva puncte de vedere din partea grupului parlamentar PUNR. Pentru început, eu zic că este bine a menționa că întreaga activitate a cooperației de consum și de credit se desfășoară în interesul membrilor acesteia. Sigur că în comisie s-au făcut multe, multe dezbateri asupra acestei probleme și trebuie, zic eu, să plecăm de la ideea de a disocia anumite lucruri. Adică trebuie a evidenția încă de la început că scopul principal al cooperativelor este satisfacerea, și subliniez acest lucru, trebuințelor membrilor asociați, spre deosebire de societatea de capitaluri, unde scopul principal este realizarea profitului la capitalul social investit de întreprindere.

Sigur, tot atât de adevărat este că și în întreprinderea respectivă asociatul este atras de posibilitatea de a realiza profit în raport cu operațiunile ce le face cu cooperativa din care face parte, căci, altminteri el nu ar avea nici un motiv economic de a continua să fie clientul unei întreprinderi capitaliste similare.

Prin urmare, examinarea profitului în cooperație trebuie făcută în strânsă legătură cu noțiunile de întreprindere și întreprinzător, adică atât din punctul de vedere al economiei sociale, cât și al economiei private, noțiuni de care se leagă două momente: riscul, cu fața lui dublă de câștig sau pagubă, și rentabilitatea.

Aș mai dori a spune că în prezent..., de fapt lucrul s-a mai spus aici, după ce reglementări funcționează cooperația de consum din țara noastră, adică Decretul-lege despre care s-a amintit aici nr.67 din 1990.

Consider că proiectul de lege supus astăzi dezbaterii plenului Camerei Deputaților este menit a asigura, fără să fie într-o formă deosebit de spectaculoasă, un cadru legislativ necesar pentru buna funcționare și dezvoltare a cooperației de consum și de credit printr-un nou mod de abordare a autonomiei și independenței cooperativelor, federalelor, centrocoop-urilor și a relației dintre aceste structuri cooperatiste, precum și a relațiilor acestora cu membrii cooperatori.

Proiectul de lege asigură, credem noi, realizarea unei democrații cooperatiste de nivel european, recunoscută ca una din cele mai largi dintre democrațiile existente.

Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii plenului Camerei a fost pe larg analizat în comisia de specialitate și i s-au adus numeroase amendamente menite a îmbunătăți cadrul lui, astfel încât acesta să poată să își dezvolte activitățile sale pentru realizarea scopurilor pentru care a fost constituit.

PUNR consideră că în forma în care este prezentat acest proiect de lege corespunde acestor cerințe și de aceea grupul nostru parlamentar se exprimă favorabil pentru dezbaterea acestui proiect și favorabil pentru această reglementare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Nastase:

Vă mulțumesc, domnule deputat Bud.

Are cuvântul în continuare domnul Birtalan Akos.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Birtalan Akos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor invitați,

În câteva cuvinte aș vrea să vă prezint punctul de vedere al grupului parlamentar UDMR în ceea ce privește proiectul de lege în discuție.

Aș începe cu titlul legii, adică aș porni de la titlul legii și aș dori să vă arăt că în această propunere legislativă se încearcă două lucruri care nu de fiecare dată reușesc. Și anume se încearcă reorganizarea cooperației de consum și de credit, pe de o parte și, bineînțeles, crearea unui nou cadru pentru organizarea într-adevăr a cooperației de consum și de credit. Aceste două lucruri în multe privințe sunt contradictorii și, din fericire sau din nefericire pentru alții, nu s-a ajuns la o concluzie și la o soluție potrivite din anumite puncte de vedere. Și anume, din punctul de vedere al patrimoniului cooperației, despre care și de la această tribună s-a spus mai înainte că este și aparține proprietătii private. Atunci, pentru mine, este cam absurd când se încearcă să se vorbească despre privatizarea în cooperație pentru că o proprietate privată nu mai trebuie bineînțeles privatizată. Din nefericire, această cvasi-privatizare și departe de privatizare și o gospodărire adevărată s-a întâmplat în ultimii 6-7 ani și știm unde a ajuns astăzi patrimoniul, mai bine zis fostul patrimoniu, al cooperației de consum și de credit și bineînțeles și al cooperației meșteșugărești. Și, apropos de cooperație, în general noi considerăm că atunci când se încearcă și se subliniază pe drept că acest sector este un sector important al economiei naționale, atât din punct de vedere economic, cât și social, era mult mai bine să se încerce să fie o reglementare unitară în sensul de a fi o lege cadru pentru cooperație în general și după aceea era mult mai ușor organizarea pe felii, considerăm noi. Și anume, cooperație de consum, de credit, cooperația meșteșugărească și alte domenii pentru că sunt și altele care așteaptă reglementarea.

În ceea ce privește respectarea principiului mult subliniat aici, libera asociere, considerăm că nu de fiecre dată s-a reușit respectarea deplină a acestui principiu fundamental al cooperației și nu s-a respectat pentru că s-a încercat și se încearcă din păcate reorganizarea cooperației, și nu organizarea cooperației pe principii și pe baze noi. Și atunci, nu se poate într-adevăr respecta acest principiu, dacă vrei să păstrezi actuala structură, dar totuși vrei să modernizezi cooperația, în general. Nu s-a respectat un alt principiu, și anume controlul gestionar și patrimonial care se poate exercita în acest sector. Din păcate, s-a menținut în continuare intervenția și posibilitatea de intervenție a așa-ziselor foruri superioare în activitatea cooperativelor de consum și de credit, ceea ce credem noi că nu este binevenit. Controlul trebuie executat și exercitat, așa cum sublinia și colegul mai înainte, de membrii cooperativelor respective.

Noi am încercat, prin așa-zisele amendamente, nu puține la număr, vreo 50-60, pe care le-am formulat în cursul dezbaterilor, să modificăm în sens pozitiv aceste aspecte. Trebuie să vă spun sincer că în anumită măsura am reușit această treabă, dar, așa cum se vede în raportul comisiei, la amendamentele respinse figurează destul de multe și mai ales importante.

În final, aș vrea să vă subliniez, și bineînțeles că dumneavoastră cunoașteți această treabă dacă ați citit expunerea de motive, unde se invocă istoria mișcării cooperatiste din România s-a omis, din nefericire, am zis noi, și la comisie și aici în plen, mișcarea cooperatistă care a fost o realitate atât înainte de 1918 în Transilvania, miscarea cooperatistă germană și maghiară, respectiv și după 1918, când acest sistem și aceste sisteme au funcționat foarte bine pe lângă sistemul național cooperatist.

În ceea ce privește concluzia noastră, pe lângă susținerea în continuare a amendamentelor de care am vorbit, în domeniile de care am vorbit, noi am vrea o lege care să înlesnească ca mișcarea cooperatistă să devină o mișcare modernă, așa cum sublinia colegul, în interesul membrilor, și nicidecum a actualelor suprastructuri.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ciumara, din partea grupului parlamentar al PNTCD și PER.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar PNTCD și PER susține proiectul de lege și se bucură că după o perioadă de depreciere a termenului, de compromitere a termenului de cooperație, în sfârșit, putem discuta din nou senin despre necesitatea cooperativizării în România.

Suntem țara din Europa care -am pe fostul meu profesor de doctrine în față nu mai poate să îmi dea note acum, dar poate să mă corecteze- aveam până la primul război mondial cea mai vastă literatură cooperatistă din toată Europa și cele mai mici realizări. Deși am experimentat toate modelele de cooperație existente în lume, începând de la falansterul de la Scăieni, modelele germane, finlandeze etc. până când, ceea ce puțini știu, Antonescu a trimis trupele să luăm înapoi Basarabia, iar în spate erau și specialiști să studieze și colhozurile. Adică efectiv România a făcut un studiu practic al cooperației pe plan mondial pentru a adapta la nevoile reale românești de a avea cooperație.

Dacă menționez că ideea cooperatistă care a dus în perioada interbelică și la un ministru al cooperației, care a fost o idee centrală, fundamentală a partidului căruia îi aparțin și ne putem lăuda cu nume marcante: Răducanu, experimentul făcut la Topoloveni de șeful partidului, de Mihalache, ultimul rector al ASE-ului înainte de ‘48 Mladenaț etc. Madgearu, l-ați menționat dumneavoastră nu mai îl menționez și eu, putem totuși, din experiența noastră, a acestui partid secular, să atragem atenția asupra unui lucru: cooperația în România întotdeauna a fost introdusă de sus în jos ,și nu de jos în sus. Și introdusă de sus în jos a dus de multe ori la situații ciudate. Nu discut acum despre faza acelei cooperativizări, copiere după colhozuri, forțată, ci despre cooperația în sensul real. Deci, noi trebuie să căutăm ca într-adevăr cooperația, pentru a fi viabilă în România, după o experiență seculară, să crească rolul simplului cooperator în controlul asupra organelor, mergând până la capacitatea lui de a se putea desprinde oricând, cu aportul său real. Noi știm că în ultimii ani au existat secții, cooperative care au încercat să se rupă cu patrimoniul și nu au fost lăsate. Știm că sunt situații în care s-a apreciat că o anumită cooperativă muncește, nu este ajutată absolut cu nimic de organele centrale, în schimb, o parte din profitul pe care îl obține și ar putea servi la dezvoltarea unității, este utilizat de niște șefi de la centru care nu-și justifică cu nimic existența.

Deci, rugămintea mea ar fi ca în această lege să fim foarte atenți, să consolidăm real cooperația, în așa fel încât în permanență simplul cooperator să aibă un control asupra șefilor și asupra utilizării banilor. Dacă asigurăm prin această lege un asemenea control democratic și respectăm principiile de bază ale cooperației, nu putem decât să ne bucurăm și să sperăm că dacă la un moment dat până și președintele Iliescu a apreciat contribuția lui Mihalache, în sfârșit, putem fi cu toți de acord că e nevoie să regândim cooperația românească.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Constantin Rotaru.

Domnul Constantin Rotaru:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor invitați,

Înainte de 1989 cooperația în general și cooperația de consum în special și-a desfășurat activitatea după principiile economiei sociale de piață. De aceea, imediat după 1989, când am dorit să trecem la economia de piață, credeam că această cooperație are în sfârșit toate condițiile create ca să se dezvolte și ca să fie un exemplu pentru toate celelalte ramuri ale economiei. Cooperația de consum putea fi transformată chiar într-o școală care să ne învețe cum să ne comportăm în economia de piață.

Datorită factorilor financiari-bancari existenți în această perioadă, în această ultimă perioadă și cooperația a ajuns cam în aceeași situație în care se află agricultura și industria. Producția și prestările de servicii sunt aproape inexistente, iar schimbul de mărfuri este diminuat pe zi ce trece.

Referitor la acest proiect de lege care trebuie analizat cât mai urgent și trebuie îmbunătățit și aprobat în plenul Camerei Deputaților aș vrea să fac numai câteva referiri. Aș fi dorit ca inițiatorul să înceapă această inițiativă legislativă cu o definiție dată cooperației, chiar și așa cum a început astăzi domnul senator să ne expună motivele care stau la baza acestui proiect de lege, și în continuare să stabilească foarte clar principiile după care trebuie să se conducă această cooperație de consum.

Tot în proiectul de lege se insistă foarte mult pe autonomie. Noi nu avem nimic împotriva autonomiei cooperativelor de consum, dar nu am vrea să fie înțeleasă greșit această autonomie și să se ajungă, la fel cum s-a ajuns în foarte multe situații la anarhie. Se spune într-un articol că: "se pot asocia cooperativele". Noi nu suntem de acord cu această sintagmă "se pot asocia". De ce ? Pentru că, în același timp, inițiatorul trebuie să ne răspundă sau comisia care a făcut raportul și a aprobat acest raport, trebuie să ne răspundă la câteva întrebări. În primul rând: pot să apară mai multe cooperative într-o localitate ? În al doilea rând: pot să apară mai multe federal-coop-uri într-un județ sau pot să apară mai multe centrocoop-uri în țară ? Noi considerăm că nu. De fapt și proiectul de lege spune că nu pot fi mai multe federalcoopuri într-un județ și atunci, dacă nu pot fi mai multe, cum se pot asocia ? Deci, noi credem că este bine ca aceste cooperative să se asocieze pentru că federalcoopurile și centrocoop-ul trebuie gândite de așa natură încât în primul rând să apere drepturile cooperatorilor ca deținători de părți sociale, și nu ca salariați, ci ca beneficiari ai serviciilor pe care le desfășoară cooperația.

În al treilea rând credem că este bine să se țină cont și se ține în mare măsură cont de componenta socială pe care trebuie să o aibă cooperația de consum, dar în condițiile în care lăsăm ca această libertate ca fiecare să facă câte o cooperativă, cu toate că în textul legii multe articole se contrazic, pentru că vedem mai departe prevederile care ne duc la obligația ca fiecare cooperativă să își desfăsoare activitatea după normele orientative ale Congresului cooperației de consum.

Mai avem o precizare în textul legii, privind facilitățile de care trebuie să se bucure cooperația de consum și suntem total de acord cu aceste facilități, cu o singură propunere: la impozitul care este 25%, noi considerăm că acest 25% trebuie să rămână ca o prevedere maximă, dar poate că ar fi bine să încercăm să venim cu impozitul progresiv. De ce ? Pentru că sunt foarte multe cooperative care își desfășoară activitatea în condiții foarte grele, care nu mai pot să obțină un profit foarte mare și credem că în felul acesta am putea crea condiții pentru dezvoltarea lor.

Având în vedere importanța legii pe care o dezbatem începând de astăzi încolo, grupul parlamentar socialist este de acord să o aprobăm în cel mai scurt timp, cooperația de consum fiind una dintre posibilitățile de redresare a nivelului de trai, dacă vreți, a celor din sistemul rural.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Cel mai scurt timp posibil începe acum. Avem o oră până la 19,30. Depindem de domnii deputați Dinu și Birtalan. Dacă dânșii vor face mai puține intervenții, avem o șansă. Dacă vor face intervenții, aceasta se diminuează atunci.

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Vă mulțumesc cu anticipație.

Domnul Adrian Năstase:

Cu mare plăcere. Am ochiul format și mi-am dat seama unde sunt pericolele.

Incepem cu titlul legii.

Dacă sunt observații ? Dacă nu, îl supun la vot.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ?

Abțineri ? Unanimitate.

Titlul I."Dispoziții generale". Dacă sunteți de acord cu acest titlu ?

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ?

Abțineri ? Unanimitate.

Acolo unde avem texte ale comisiei, aveți și dumneavoastră pe rubrici, voi pune în discuție textul comisiei.

Art.1 în formularea comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ?

Abțineri ? Unanimitate.

Art.2 alin.1 în formularea inițială.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ?

Abțineri ? Unanimitate.

Art.2 alin.2 în formularea comisiei.

Domnul Birtalan.

Aveți cuvântul.

Domnul Birtalan Akos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să reiterez un amendament care se află la cele respinse, și anume o modificare în ceea ce privește enunțul din alin.2. În loc de "organizațiile cooperației de consum și ale cooperației de credit" să vorbim foarte clar despre "cooperativele de consum și cooperativele de credit", și nu despre organizații în general. Deci textul care se referă la art.2 alin.2. îl aveți în raport, la amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului.

Domnul Gheorghe Ionescu (din loja inițiatorului):

Ne menținem poziția.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, poziția inițială.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Alexandu Albu (din loja comisiei):

Formularea comisiei la Cameră.

Domnul Adrian Năstase:

Supun la vot amendamentul propus de către domnul Birtalan.

Cine este pentru ? 17 voturi pentru.

Insuficiente pentru adoptare.

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei):

Ar fi bine să intervin pentru a explica.

Domnul Adrian Nastase:

Poate că ar trebui să explicați, dar oricum erau numai 17 voturi.

Vă rog.

Domnul Alexandru Albu:

Noi am lărgit noțiunea de liber consimțământ aici nu numai la cooperative, ci și la organizațiile teritoriale, inclusiv până la organizația centrală Centrocoop. Adică, dacă o cooperativă nu vrea să se asocieze la una dintre aceste organizații, nu se asociază în consens cu ceea ce spunea domnul deputat Ciumara că dacă până acum au fost constituite de sus în jos, să încercăm să le organizăm, să le constituim de jos în sus.

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles.

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului art.2 alin.2 în formularea comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ?

Abțineri ? O abținere.

Cu o abținere, art.2 alin.2 a fost aprobat.

Supun votului art.2 în ansamblu, la alin.3 nefiind observ ații din partea comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ?

Abțineri ? O abținere.

Cu o abținere art.2 a fost adoptat.

Art.3. Îl supun votului în formularea comisiei.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc.

Impotrivă ?

Abțineri ? Unanimitate.

Art.4. Îl supun obiecțiilor dumneavoastră mai întâi.

Domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Akos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La acest articol este vorba, așa cum vedeti și dumneavoastră, despre cooperarea sau despre ideea de cooperare, colaborare între organele locale și organizațiile cooperatiste. În varianta inițială se sugera ideea că "trebuie să coopereze". În varianta comisiei s-a mai modificat această treabă în sensul că "pot colabora". Eu consider că dacă este în interesul membrilor colaborarea va avea loc și se poate realiza. Deci, pentru aceasta am solicitat eliminarea acestui articol, ca să nu se sugereze un amestec al acestor autorități în activitatea cooperativelor de consum și de credit.

Deci, solicit eliminarea.

Domnul Adrian Nastase:

Dar aici este o formulă absolut permisivă, și nu e vorba numai de autoritățile interne, dar și de cele internaționale.... Nu știu, cum vedeți această chestiune.

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

"Pot colabora".

Domnul Adrian Năstase:

Sigur.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Alexandru Albu:

Dacă adoptăm sintagma "pot colabora" înseamnă că de fapt anulăm dreptul lor de a colabora.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Exact. Mențineți amendamentul? Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Birtalan.

Cine este pentru? 5 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră art. 4 în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, art. 4 a fost adoptat.

La art. 5 dacă sunt observații?

Domnul deputat Rotaru.

Domnul Constantin Rotaru:

Așa cum am spus la dezbaterile generale, la acest articol găsim sintagma "se pot asocia". Eu vă propun să punem sintagma "se asociază în case teritoriale" și așa mai departe. Am explicat puțin mai înainte de ce. În primul rând pentru că aceste foruri în care se asociază cooperativele de consum, trebuie să apere cooperatorii ca proprietari ai părților sociale, deci, să apere drepturile lor. Altfel, o să găsim un președinte de cooperativă căruia nu-i plac ochii frumoși ai președintelui de la federală și îi lipsește de toate drepturile care ar decurge din serviciile și din asistența pe care trebuie să o asigure federala, îi lipsește pe toți cooperatorii.

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Alexandru Albu:

Nu din motive de afinități deosebite, dar sunt nevoit să mă refer din nou la ceea ce ridicase domnul deputat Ciumara, că încercăm să construim un alt sistem, de jos în sus și nu de sus în jos. Adică, cooperativele care nu vor, nu se asociază.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Supun la vot amendamentul domnului deputat Rotaru.

Cine este pentru? 2 voturi pentru. Insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 al art. 5 în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate alin. 1 al art. 5 a fost adoptat în formularea comisiei.

Supun acum votului dumneavoastră art. 5 în ansamblu, ținând seama de faptul că alin. 3 a fost modificat de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, art. 5 a fost adoptat.

Titlul 2 - Cooperativa de consum.

Supun votului titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. I - Constituirea cooperativelor de consum.

Supun votului titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6, în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8. Dacă sunt observații. Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 9, alin. 1. Dacă sunt observații. Iertați-mă, dacă nu sunt, am să supun votului art. 9 cu modificarea de la alin. 1, propusă de către comisie și alin. 2 în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 10. Dacă sunt observații. Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 11. Domnul deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu (din sală):

Nu ați scăpat...!

Domnul Adrian Năstase:

Da, știu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Cum nu se poate mai telegrafic. Nu-mi place alcătuirea: "... poate fi membru cooperator orice persoană care a implinit 18 ani, are capacitate de exercițiu, are domiciliu..." Punem "domiciliază" în loc de "are domiciliu". Cele două repetări sunt jenante.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, "domiciliază" în loc de "are domiciliu". Da?... Corect.

Supun votului amendamentul domnului deputat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, amendamentul a fost acceptat.

Supun votului dumneavoastră art. 11 în ansamblu, în formularea comisiei și cu amendamentul aprobat mai înainte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 12, în formularea inițială .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 14. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. II - Obiectul de activitate -. Supun votului titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 15. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului, precizând de fiecare dată că textul trebuie văzut cu modificările la alineatele unde comisia a propus modificări și textul inițial la alineatele unde comisia nu a intervenit.

Deci, supun votului art. 15.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. III - Părțile sociale -. Supun votului dumneavoastră titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 16. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 17. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 18. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. IV - Drepturile și îndatoririle membrilor cooperatori. Supun acest titlu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 21.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 22. Există o observație la art. 22.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Stimați colegi,

La art. 22, lit. e) "... să cunoască..." Scuzați-mă, trebuia să aștept să parveniți la lit. e) sau pot să mă refer direct...?

Domnul Adrian Năstase:

Nu, puteți. Am pus în discuție întregul articol.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Așa am înțeles și eu.

La lit. e) "obligația celor care vor să devină membri cooperatori să cunoască și să respecte prezenta lege și statutul cooperației".

Mie mi se pare că obligația ce o inscriem ca o persoană să cunoască o anumită lege, mi se pare mie că ar fi un fel de obligație care vizează libertatea personală. Dacă el vrea să cunoască nu numai o lege, ci câte vrea el, sigur că se documentează. Dacă nu vrea să cunoască o lege, să-l obligăm noi prin lege să cunoască legea? Nu mi se pare firesc. Este de ajuns să cunoască statutul cooperației pentru că, probabil că, în cooperație nu vor fi numai juriști ca să citească legea, să o înțeleagă, s-o interpreteze, să manipuleze cu ea și îi face o lectură zadarnică, chiar dacă nu îl obligăm să o citească. Și, cum o să constatăm că o cunoaște? Îl supunem unui examen? În sfârșit...

Mă refer, în același timp, și la art. 11 din legea aceasta unde scrie undeva că "cel care se înscrie, în cererea sa de înscriere menționează că aderă la statut". Mi se pare destul de îndestulător să declare că cunoaște statutul, să cunoască statutul și fără obligația de a-i impune sarcina să cunoască și Legea cooperației care este destul de măricică.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Alexandru Albu:

S-ar părea că este superfluă prima parte a propozitiei de la lit. e), dar nu este totuși superfluă, pentru că acolo spune "...să cunoască și să respecte legea". Ca s-o respecte trebuie să o cunoască. Dacă nu o cunoaște ce va respecta?

Domnul Daniel Mircea Diaconescu (din sală):

Aceasta este valabil pentru tot sistemul de drept. Atunci să spunem că cunoaște întregul sistem de drept?!...

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat spune că legea este prezumată a fi cunoscută, însă pe de altă parte, aici, este vorba de o lege specială care se adresează unei categorii speciale. Este o normă de recomandare. Până la urmă chestiunea este extrem de... Nu știu dacă este atât de... Cum să spun? Formularea aceasta nici nu strică nici nu ajută....

Domnul deputat Marinescu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Scuzați-mă! Munteanu.

Domnul Adrian Năstase:

Munteanu, iertați-mă! Astăzi sunt obosit și trebuie să aduc data viitoare și mieii...!

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

În sprijinul tezei pe care a susținut-o domnul deputat Diaconescu, vreau să invoc argumentul că statutul, neapărat, respectă legea. În momentul în care ne limităm la a cunoaște statutul, implicit cunoaștem și legea. Pentru acest motiv pledez pentru scoaterea sintagmei "cunoașterea legii".

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Cred că nu deranjează cu nimic dacă se scoate de aici legea, referiri ale legii, pentru că dacă legea este aplicabilă, nimeni nu va putea să invoce faptul că nu o cunoaște și de aceea nu este aplicabilă. Adică acest aspect subiectiv de raportare la lege nu este esențial.

Și atunci, să eliminăm, să rămână doar "să cunoască și să respecte statutul cooperativei", nu?

Domnul Ciumara. Aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ciumara:

Nerespectarea legii și a statutului dă dreptul unor cooperative să ia niște măsuri împotriva cooperatorului. Nu toate prevederile legii sunt prinse în statut. Sunt prevederi care nu sunt în lege, deci, obligativitatea lui este să o respecte, indiferent că o știe sau nu. Dacă îmi dă amendă, nu înseamnă că neapărat trebuie să știu și legea de circulație... Problema este să o respecte, da. Dar, și legea și statutul fiindcă sunt prevederi, care nu se regăsesc într-un document numai, ci în amândouă.

Domnul Adrian Năstase:

Și dumneavoastră aveți dreptate... (Ilaritate).

Ce se întâmplă? Sigur că așa este, dar pe de altă parte, dacă legea impune o anumită obligație și cineva era ținut să respecte legea, nu va putea invoca faptul că nu o cunoaște.

Deci, înțeleg că până la urmă rămânem la textul comisiei. Da?

Domnule deputat, mențineți amendamentul?

Domnul Daniel Mircea Diaconescu (din sală):

Domnule președinte, las la aprecierea dumneavoastră să-l supuneți sau nu votului... Cred că normal ar fi să-l supuneți votului.

Domnul Adrian Năstase:

Îl supun votului. Da.

Supun votului amendamentul domnului deputat Diaconescu.

Cine este pentru? 20 de voturi pentru. Insuficiente pentru adoptare.

Supun votului dumneavoastră art. 22 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri art. 22 a fost adoptat.

Cap. V. - Incetarea calității de membru cooperator -

Dacă sunteți de acord cu acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 23.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 24.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 25

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 26.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 27.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 28.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. VI - Organele de conducere - Titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 29.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 30.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 32.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 33.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 35 devine art. 34. Poate ar fi bine să mergem pe numerele comisiei de acum încolo. Deci, art. 34.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 35.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 36.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 37.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 38.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 39.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 40.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 41.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 42.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 43.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 44.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 45.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 46.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 47.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 48.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 49.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 50.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 51.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 52.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 53.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 54.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 55.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 57, care se elimină. Supun votului această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 58, devine art. 56. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 57.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 58.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 59

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Iertați-mă! Titlul 3 - Cooperativa de credit - bancă populară.

Cine este pentru acest titlu. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. I - Constituirea cooperativelor de credit - bănci populare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 59 l-am votat. Art. 59, de fapt, cu cele două alineate eliminate.

Cap. II - Obiectul de activitate -. Dacă sunteți de acord cu titlul?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 60. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 61. Îl supun votului. Iertați-mă.

Cap. III - Părțile sociale. Dacă sunteți de acord cu acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 61.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. IV - Drepturile și indatoririle membrilor cooperatori. Dacă sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 62. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 63. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. V. - Încetarea calității de membru cooperator.

Supun votului titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 64. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 65. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. VI - Organele de conducere.

Supun votului titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 66. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 67. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul IV - Casa teritorială a cooperativelor de credit.

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. I - Constituirea casei teritoriale a cooperativelor de credit.

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 68. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 69. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. II - Obiectul de activitate -

Titlul acestui capitol îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 70. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. III - Părțile sociale -

Supun votului titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 71. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 72. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 73. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. IV - Drepturile și îndatoririle asociaților-

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 74. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. V - Încetarea calității de asociat.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 75. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 76. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. VI - Organele de conducere -

Supun acest titlu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 77.Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 78. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 79. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 80. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 81. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 82. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 83. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 84. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul V. - Federala teritorială a cooperativelor de consum și de credit "FEDERALCOOP".

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. I - Constituirea federalei teritoriale "FEDERALCOOP".

Cine este pentru acest titlu. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 85. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 86. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. II - Obiectul de activitate -

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 87. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. III - Părțile sociale -

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 88. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 89. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. IV - Drepturile și indatoririle asociaților -

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 90. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 91. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. V. - Incetarea calității de asociat -

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 92. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 93. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 94. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 95. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 96. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 97. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 98. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. VI - Organele de conducere -

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 99. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 100. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 101. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 102. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 102. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 103. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 104. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 105. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 106. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 107. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul VI - Casa Națională a Cooperativelor de Credit.

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap. I - Constituirea Casei Naționale a Cooperativelor de Credit. Iertați-mă!

- Constituirea Casei Cooperativelor de Credit -

Acesta este titlul propus de către comisie. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La Titlul VI, titlul exact propus de către comisie este - Casa Cooperativelor de Credit "CREDITCOOP". Deci, fac această mentiune pentru votul anterior.

Art. 108. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 109. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II - "Obiectul de activitate". Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.110... Cap.II - "Obiectul de activitate", l-am supus votului, doar repet dacă nu a fost clară această chestiune. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.110. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III, cu titlul propus de către comisie, de fapt este același titlu. Îl supun votului, este sublinierea care lipsea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.111. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.112.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV, formularea comisiei - "Drepturile și îndatoririle asociaților". Supun acest titlu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.113. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.114. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.V - "Încetarea calității de asociat". Supun acest titlu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.115. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.116. Iertați-mă, Cap.VI - "Organele de conducere". Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.116. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.117. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.118.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.119.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.120. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.121. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul VII - Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum și de Credit - "CENTROCOOP".

Supun acest titlu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I - "Constituirea Uniunii Naționale a Cooperativelor de Consum și de Credit".

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.122. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.123. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.124. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II - "Obiectul de activitate". Îl supun votului, titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.125.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.126. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aici este o greșeală, probabil că este art.126, nu? - Da, da, corect. Deci, este o greșeală aici.

Cap.III - "Drepturile și îndatoririle asociaților". Dacă sunteți de acord cu acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.127.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.128.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap .IV - "Incetarea calității de asociat" - titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.129.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.V - "Organele de conducere". Dacă sunt observații, dacă nu, supun la vot acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.130. Îl supun votului

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.131. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.132. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.133. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.134. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.135. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.136. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.137.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.138.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.139.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.140.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.141.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.142.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.143.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.144.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.146... aici este o greșeală, la art.146, lit.c), de fapt 144 până la capăt.

Titlul VIII - "Dispoziții comune". Dacă sunteți de acord cu acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I - "Cenzorii". Dacă sunteți de acord?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.145.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.146.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.147.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.148.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lipsește aici un articol, nu? Am să rog să se revadă numerotarea.

Domnul Alexandru Albu (din banca comisiei):

Da, da, s-au notat toate.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, mergem mai departe cu numerotarea din raport ca să nu ne încurcăm.

Art.150.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.151.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.152.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o încurcătură aici, pentru că revenim, de fapt, la 151, acum, după ce... Eu îl supun votului, este vorba aici de 151, alin.1 și 2, corespunzător lui 153, alin.1 și 2. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.152. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.153. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.154. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.155. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II - "Salariații cooperației de consum și ai cooperației de credit".

Supun votului titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.156. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.157. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.158. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.159. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III - "Regimul juridic al bunurilor proprietatea cooperației de consum și al cooperației de credit".

Supun votului acest titlu de capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.160. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.161. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.162. Îl... Da, domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte și cred că observați că m-am conformat indicațiilor dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult, am apreciat foarte mult!

Domnul Birtalan Ákos:

La acest articol, totuși, am un amendament pe care vreau să-l reiterez în fața plenului, bineînțeles dacă sunt lăsat, dacă nu, atunci...

Domnul Adrian Năstase:

Da, da. Vă rog să continuați, domnule deputat!

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte!

Domnul Adrian Năstase:

A fost un comentariu al domnului Albu, care nu vă putea asculta pentru că erau doi colegi care îi explicau altceva.

Puteți continua.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc.

Observați dumneavoastră că în acest art.162 se vorbește, pe de o parte, de posibilitatea de înstrăinare a unor active ale cooperativelor, respectiv în alin.3 al art.162, despre posibilitatea de restituire a unor active care au aparținut cooperației și au fost trecute, fără plată, în proprietatea statului.

Eu am formulat un amendament care conține două idei, în acest sens, modificat, bineînțeles, față de art.162 propus de comisie. Este acest text în raport, la ultimul amendament, îl aveți și dumneavoastră, conține două idei, și anume, și aș vrea să fie atent și inițiatorul și să-și spună punctul de vedere.

În primul rând conține ideea că bunurile care se află astăzi numai în administrarea cooperativelor, aceste bunuri să fie trecute în proprietatea cooperativelor de consum și de credit - pe de o parte această idee. Pe de altă parte, ar urma ideea de restituire a patrimoniului despre care se vorbește în alin.3, varianta comisiei, deci restituire în natură, respectiv, acolo unde acest lucru nu este posibil, acordarea despăgubirilor cooperativelor. În acest sens, dacă îmi permiteți citesc textul propus de mine:

"Patrimoniul aflat în administrarea cooperativelor de consum și cooperativelor de credit trece în proprietatea acestora. Se exceptează de la prevederile de mai sus bunurile enumerate expres în art.135 din Constituție. Toate celelalte bunuri sunt trecute, pe baza prezentei legi, în proprietate privată chiar dacă prin alte acte normative au fost trecute în domeniul public".

Și ideea a doua:

"Bunurile aflate în administrarea altor persoane juridice, inclusiv organizațiile cooperatiste superioare, se vor restitui în natură, iar în cazul imposibilității restituirii vor fi valorificate prin licitație publică, în termen de 12 luni de la publicarea prezentei legi și se va plăti despăgubire cooperativelor sau altor persoane juridice, după caz.

Pentru realizarea prevederilor alin.3, cooperativele sau alte persoane juridice interesate, după caz, vor depune în termen de 12 luni de la publicarea prezentei legi, cereri de despăbuire și documentația justificativă la tribunalul teritorial competent".

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Vă rog să va consultați.(Dl senator Gheorghe Ionescu, din partea inițiatorului, cu domnul Alexandru Albu, președintele comisiei).

Domnul Alexandru Albu:

Corelat, de fapt, cu ceea ce a ridicat și domnul deputat Birtalan Ákos, Comisia juridică ne trimite o propunere de formulare a acestui articol - 162, pe care-l citesc, domnule președinte.

"Activele imobilizate, proprietatea organizațiilor cooperației de consum și ale cooprației de credit, care au fost trecute fără plată în proprietatea stului, vor fi restituite acestora de către actualii deținători". Acesta este alin.3.

Alin.4. "Predarea-primirea se face de o comisie mixtă formată din reprezentanții cooperației de consum și de credit și ai deținătorilor actuali".

Și alin.5. "În cazul în care din motive obiective bunurile respective nu pot fi restituite în natură, obligațiile cooperației de consum și ale cooperației de credit vor fi despăgubite la valoarea reală expertizată".

Noi nu am primit această propunere de amendare din partea Comisiei juridice ca s-o supun discuției și aprobării plenului comisiei însă dintre cei care suntem aci, de față, am subscrie la aceste formulări, le considerăm pertinente. Nu știu dacă satisface, și îl rog pe domnul Birtalan să se pronunțe, și observația făcută de dânsul.

Domnul Adrian Năstase:

Da, domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc domnului președinte de sinceritate, așa este, acum am primit acest amendament, cu toate că noi am discutat în patru ședințe legea și mult acest articol 162. Eu zic că din propunerea venită lipsește un element principal și anume termenul, pentru că dacă enunțăm așa și lăsăm la latitudinea nu știu cui, această treabă nu se va realiza niciodată. Avem precedente nefericite, din păcate: în Legea 58, avem un articol care vorbește despre despăgubire pentru care trebuia o altă lege, care n-a venit nici până în ziua de astăzi.

Deci, eu, în primul rând, susțin varianta propusă de mine, care aș vrea să fie supusă votului și, în cazul în care nu trece, susțin varianta Comisiei noastre economice.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, nu pe aceea a Comisiei juridice.

Domnul Albu sau mai înainte domnul deputat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

De trei ani de zile sau mai mult de trei ani de zile, în strategia Programului de guvernare se menționează această Lege a patrimoniului. Lipsa acestei legi creează foarte multe probleme. Dacă noi spunem, ceea ce spunea domnul Birtalan, ca ceea ce s-a dat în administrarea cooperației să treacă în proprietatea ei, s-ar putea să se creeze probleme când o să facem o lege a patrimoniului ca să separăm patrimoniul administrației centrale de cel al administrației locale și probabil și al altora, al cooperației și al altora.

Deci, la prima propunere cu trecerea în proprietate a ceea ce se află în administrație, riscăm să trecem în proprietate bunuri care, de drept, aparțin administrației locale. Și n-aș împărtăși opinia dânsului.

La a doua propunere, ca nu instanța de judecată să se pronunțe ci o comisie mixtă, o asemenea propunere venită de la Comisia juridică ar trebui să fie cât de cât explicată, de ce e mai bine așa, care este logica? Fiindcă, în mod normal, aceste acte se rezolvă prin tribunal, nu prin comisii mixte.

De aceea, ar fi bine ca Comisia juridică să-și explice această ultimă notiță.

Domnul Adrian Năstase:

Deci, considerați că formularea comisiei este cea mai bună.

Domnul Mircea Ciumara:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

...Comisiei economice. Nu, propunerea Comisiei juridice nici n-o luăm în considerare pentru că ea nu a fost prezentată sub forma unui amendament. Și atunci, avem, de fapt, două texte, textul domnului Birtalan și textul comisiei.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Birtalan de amendament pentru art.162.

Cine este pentru? 6 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare.

Supun votului art.162, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV - "Mijloacele financiare ale cooperației de consum și ale cooperației de credit".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.163. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.164.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.165. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.166. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.167. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.168. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.V - "Registrele". Titlul. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.169. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.VI - "Dizolvarea, fuziunea și divizarea organizațiilor cooperației de consum și ale cooperației de credit". Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.170. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.171. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.172. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.173. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.VII - "Lichidarea organizațiilor cooperației de consum și ale cooperației de credit". Titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.174. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.175. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.176. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.177. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IX - "Facilitățile acordate de stat cooperației de consum și cooperației de credit". Titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.178. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.179. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.180. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul IX - "Contravenții și infracțiuni". Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.181. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.182. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.183. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.184. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.185, bănuiesc că este. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul X - "Dispoziții finale și tranzitorii". Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.188 înțeleg că se elimină. Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.186. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.187. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.188, bănuiesc. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.189. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.190. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.191. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.192. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, dacă nu aveți nimic împotrivă, legea în ansamblu.

Domnul deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Iertați-mă, o mică exigență. Prima dată, în art.21 se folosește exprimarea "Centrocoop", la alin.c), dar înainte de acest art.21 și pe urmă în foarte multe rânduri, vreo 12 rânduri, se folosește "Centrocoop". Nicăieri până la art.21, unde se folosește pentru prima dată - m-am repetat - nu scriem undeva că se reînființează "Centrocoop-ul". Centrocoop-ul era instituția de organizare cooperatistă dinainte de ‘89. Și-atunci, am căzut de acord cu domnul președinte să vă dați părerea ca la art.5, alin.3, ca să intrăm în legalitate, după terminarea textului să punem "Centrocoop", adică să sune "Federalele cooperativelor de consum și de credit și Casa cooperativelor de credit se pot asocia în Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum și Credit - "CENTROCOOP" cu litere mari, și atunci am intrat în deplină legalitate. Altfel, acordăm niște atribute, dispunem chiar niște sacțiuni pentru folosirea terminologiei? Nu mai indic acum articolul, pentru că n-are sens, dar noi trebuie, în mod expres, expresis-verbis, cum se spune, să dispunem, se înființează cu această titulatură, la art.5, după textul respectiv punem "CENTROCOOP" și intrăm în legalitate.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule Birtalan, aveți obiecții la această chestiune? - Nu, nu la aceasta.

Supun la vot amendamentul domnului deputat Dinu. Dacă sunteți de acord cu acest amendament?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

A fost o abținere, rog să fie consemnată.

Domnul deputat Birtalan.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă împărtășesc o idee și anume, în primul rând mi-a părut rău că am fost atâția în sală la dezbaterea proiectului de lege, și consider că la votul final nu putem nicidecum să fim atâția. Senatul ne-a trimis cu o adresă foarte vagă această lege spune că în conformitate cu prevederile art.75 ne trimite, așa este, dar cum a fost aprobată nu spune. De obicei, trebuie să spună că în conformitate cu art.74, alin.1 sau 2. Deci, este vorba sau nu despre lege organică .

Noi considerăm că este vorba despre o lege organică întrucât atinge relațiile de proprietate, reglementează patrimoniul unui sector important și anume sectorul cooperatist, privat bineînțeles.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă mulțumesc.

Există un alt punct de vedere? Deci, este vorba de o lege cu caracter organic sau nu? Domnul deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți,

Stimați colegi,

Nu am tăinuiri, m-am consultat înainte cu domnul președinte al comisiei.

Dacă urmărim art.72 din Constituție, el arată categoriile de legi, iar în ceea ce privește legile organice arată în alin.k) regimul juridic general al proprietății și al moștenirii. Nu suntem în regimul general al proprietății și al moștenirii. Trăim într-o reglementare specială. Nu ne încadrăm în alin.k) de sub art.72. Nu ne încadrăm nici în cealaltă prevedere care vorbește de regimul general privind autonomia locală, nu, nu, nu suntem... și nici în lit.l), după k) - regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială. Exprimarea "general" și la proprietate și aici la regimul general de muncă, nu ne lasă să fim în lege organică și nici ultima prevedere din art.72, că alte prevederi privind existența legilor constituționale se pot identifica în prezenta Constituție. Nu este lege organică.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, oricum, eu cred că ar fi bine să amânăm votul pentru mâine, în jurul prânzului probabil, când vom lua și alte decizii mai importante, vor fi mai mulți colegi prezenți. Eu nu cred că este o problemă, nici dacă este lege organică, nici dacă este lege obișnuită. Am impresia că nu este o lege controversată, nu sunt puncte de vedere care, într-un fel sau altul, să atingă sau să... - știu eu - să facă să apară păreri diferite. Sigur că era foarte bine dacă terminam, finalizam chiar astă seară cu un vot, dar ca să nu existe nici un fel de ambiguitate, să nu poată să existe nici un fel de temei pentru o eventuală contestare, probabil că ar fi bine să realizăm votul mâine în jur de ora 11.00, când vom lua probabil și alte decizii și vom adopta și alte articole sau legi.

Vă mulțumesc. Facem o pauză de două minute și vom continua cu interpelările pentru Guvern.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 2 décembre 2022, 4:19
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro