Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 10 noiembrie 2004

		Şedinţa a început la ora 10,07. Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Mihai Ungheanu, secretar al Senatului, şi Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul de 484 senatori şi deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 394, 90 sunt absenţi. Deci avem întrunit cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor. Aveţi, în mapele dumneavoastră, ordinea de zi şi proiectul programului de lucru, amândouă fiind stabilite de către Birourile permanente reunite ale celor două Camere. Dacă la ordinea de zi sunt comentarii sau observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Ordinea de zi a fost votată în unanimitate. În ceea ce priveşte programul de lucru, stimaţi colegi, vom merge pe următoarea formulă: astăzi, începând de la această oră până la orele 24, dezbateri pe primele două puncte - bugetul de stat pe anul 2000 şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005; joi, vineri, sâmbătă, duminică - circumscripţii electorale; luni - fiecare Cameră va avea şedinţă de plen; marţi, miercuri - vom continua până la epuizarea ordinii de zi. Dacă legat de programul de lucru pentru această zi sunt observaţii? Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Cu un singur vot împotrivă, cu marea majoritate pentru, a fost aprobat şi programul de lucru.
		Birourile permanente, pentru primul punct la ordinea de zi, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, vă propune, stimaţi colegi, următorii timpi pentru dezbaterile generale asupra Proiectului Legii bugetului de stat: pentru Guvern, 30 de minute, pe care le vor avea la dispoziţie pentru prezentarea raportului şi pentru răspunsurile finale; pentru grupurile parlamentare, am plecat de la formula pe care o cunoaşteţi - 20 de secunde pentru fiecare parlamentar şi, în aceste condiţii, Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat au la dispoziţie 75 de minute, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare - 36, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat - 12 minute, Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal - 13 minute, Grupurile parlamentare ale UDMR - 13 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute şi cei fără apartenenţă la grupuri parlamentare, de asemenea, 6 minute. Deci intrăm în primul punct al ordinii de zi. Vă rog să-mi permiteţi să-l invit, pentru a prezenta raportul asupra Proiectului Bugetului public pe anul 2005, pe domnul prim-ministru Adrian Năstase. Aveţi cuvântul, domnule Prim-ministru.
		Domnul Adrian Năstase: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele Guvernului, să prezint, în şedinţa comună a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, elaborat în conformitate cu prevederile constituţionale. Inainte de a intra în detalii, daţi-mi voie să spun câteva cuvinte despre rolul bugetului în anii care urmează. Pe măsură ce ne vom apropia şi mai mult de Uniunea Europeană, bugetul de stat va deveni un instrument tot mai puternic din punct de vedere social. Retragerea statului din economie, finalizarea privatizării, încheierea procesului de retrocedare a proprietăţilor, redefinirea rolului instituţional al Guvernului, toate acestea vor conduce la o redefinire a bugetului ca funcţie economică. Şi pentru a prelua un model care funcţionează în toate statele europene, această nouă funcţie va fi orientată pe două componente: investiţii în dezvoltare şi politici sociale. Statul este responsabil pentru bunăstarea cetăţenilor şi de aceea rolul său social va trebui să prevaleze. În România există politicieni care afirmă, în acelaşi timp, că există sărăcie, dar că politica socială şi asistenţială este prea extinsă. Eu cred că sărăcia se poate combate doar prin creşterea şi mai puternică a politicilor sociale şi a bugetelor orientate pentru aceste politici. Şi mai cred că putem vorbi cu adevărat de eliminarea sărăciei din România în momentul în care vom putea susţine politicile sociale cu bugete comparabile, cel puţin procentual cu cele din ţările membre ale Uniunii Europene. Pentru aceasta, e nevoie de un angajament al tuturor forţelor politice de a creşte constant, an de an, bugetul alocat politicilor sociale, fie că acestea înseamnă educaţie, sănătate, protecţie sau asistenţă socială, cultură sau construcţii de locuinţe. Acesta a fost principiul care a guvernat realizarea bugetelor în anii care au trecut şi acesta este principiul pe care ne vom baza şi în anii care urmează. Eu cred că doar printr-o susţinere mai puternică a zonei sociale putem să aspirăm la micşorarea diferenţelor dintre bogaţi şi săraci, precum şi la conturarea unei societăţi mai echitabile şi în care fiecare om şi fiecare familie să aibă o şansă reală de a trăi decent. Anul acesta, ca dovadă a modului responsabil în care Guvernul nostru tratează problemele finanţelor ţării, Executivul a depus la Parlament cele două proiecte de lege, în termenul prevăzut, aceasta fiind o practică curentă, deşi suntem în plină campanie electorală. Prin votul pe care vi-l solicităm, se vor crea condiţii, încă de la 1 ianuarie 2005, pentru asigurarea resurselor financiare necesare desfăşurării activităţii la nivelul instituţiilor publice şi al autorităţilor administraţiei locale, în vederea dezvoltării în continuare a economiei şi a societăţii româneşti. Fundamentarea proiectelor bugetelor pe anul 2005 a pornit de la premisa că şi în anul viitor, la fel ca în perioada 2001 - 2004, va continua funcţionarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bază de proiecte şi de programe. În acest mod, se pune accentul şi se dă transparenţă utilizării fondurilor publice pentru asigurarea finanţărilor programelor sociale noi şi în derulare, precum şi pentru cele privind învăţământul, sănătatea, cultura, protecţia mediului, agricultura, dezvoltarea infrastructurii şi a celorlalte sectoare bugetare. De asemenea, stabilirea ipotezelor de susţinere a proiecţiilor bugetare a avut ca bază evoluţiile indicatorilor macroeconomici pe termen scurt şi pe termen mediu, ca şi perspectivele situaţiei externe, mutaţiile de ordin strategic şi geopolitic, particularităţile conjuncturii internaţionale şi în special evoluţia economică a ţărilor din Uniunea Europeană, principalii noştri parteneri comerciali. În acelaşi timp, s-a asigurat respectarea angajamentelor asumate de România faţă de partenerii externi, respectiv Uniunea Europeană, instituţiile financiare internaţionale şi Alianţa atlantică. Sustenabilitatea acestor obiective va permite concentrarea reformelor la nivelul economiei reale, asigurând, în anul 2005, precum şi pe termen mediu şi lung, stabilizarea macroeconomică şi susţinerea creşterii economice în ritmuri anuale de peste 5%. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Proiectul Legii bugetului de stat şi Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor demonstrează cetăţenilor şi clasei politice efortul permanent al Guvernului de a asigura o utilizare raţională a banului public, cu rezultate de necontestat atât din punctul de vedere al beneficiilor în domeniul social, cât şi al eficienţei în sectorul economic. Obiectivele fundamentale ale politicii noastre economice - consolidarea unei creşteri sănătoase, durabile şi în ritmuri înalte, continuarea procesului de dezinflaţie, accelerarea reformelor economico- sociale şi intensificarea pregătirilor României pentru integrarea în Uniunea Europeană - vor fi sprijinite, în mai mare măsură, de proiectele de buget, ca instrumente active de intervenţie a statului în viaţa economică şi socială a ţării. În aceste condiţii, şi în anul 2005, va continua consolidarea tendinţelor favorabile ale evoluţiei în ritm alert a principalilor indicatori macroeconomici, astfel încât economia României să evolueze sincron cu spaţiul european, iar aderarea la Uniunea Europeană să fie un proces ireversibil, realizabil începând cu anul 2007. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, În ceea ce priveşte sectorul real al economiei, se remarcă înregistrarea unor succese importante, cu deosebire în domeniul reformelor structurale, al sporirii eficienţei, productivităţii şi competitivităţii producţiei interne. Performanţele înregistrate în economia românească, în sensul cerut de obiectivul de aderare la Uniunea Europeană, şi al evoluţiei fireşti înfăptuite, la acest început de mileniu, de toate ţările din zonă se dovedesc sustenabile, robuste şi de lungă durată. În acest context, în primul semestru al anului 2004, ritmul real de creştere economică în ţara noastră s-a menţinut înalt, de 6,6%, şi bazat pe o majorare semnificativă a cererii interne, respectiv cu 8,3%. Pe întregul an, se estimează o creştere economică de peste 7,6%. Caracteristic pentru modernizarea structurală a economiei este faptul că sectorul terţiar are, în acest an, cea mai mare contribuţie la creşterea reală a produsului intern brut, respectiv de 3,1%, fiind urmat de agricultură şi de industrie. Pe semestrul I 2004, principalul aport la majorarea cererii interne l-a avut consumul individual efectiv al gospodăriilor, care a crescut cu 9% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Industria a continuat să înregistreze ritmuri ridicate. Pe primele 9 luni ale anului curent, s-a atins un nivel mai mare cu 4,4% decât în perioada similară a anului 2003. Semnificativă este creşterea cu 5,4% a producţiei în industria prelucrătoare, bazată pe un spor al productivităţii muncii de peste 11%. În agricultură, producţia a înregistrat creşteri spectaculoase, în special la culturile de cereale, care sunt estimate la peste 24 de milioane de tone, cea mai mare din istoria ţării. În 2004, sporul producţiei agricole faţă de anul trecut este de 15,5%. În primele 9 luni ale anului 2004, exporturile de bunuri au crescut cu 2,4 miliarde Euro, respectiv cu 20,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile au înregistrat o creştere de 23%. Pentru anul 2005, proiecţiile bugetare au avut în vedere o creştere economică de 5,3%, pe seama măririi volumului de activitate în toate ramurile economiei, cu deosebire în construcţii şi servicii. Formarea brută de capital fix va spori, în anul 2005, cu 10,5%, exporturile de bunuri cu 18,9%, iar importurile de bunuri cu 17,4%. În aceste condiţii, cererea externă va continua să reprezinte un factor decisiv de susţinere a dezvoltării economice. Producţia industrială va spori cu 4,8%, pe seama producţiei ramurilor industriei prelucrătoare, cu cerere la export susţinută în principal de creşterea semnificativă, în continuare, a productivităţii muncii. În ceea ce priveşte rata inflaţiei, în anul 2005, ea se va reduce la 7%, calculată decembrie la decembrie. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Politica bugetară pe anul 2005 are în vedere reducerea presiunii fiscale cu efecte benefice asupra investiţiilor şi economisirii, precum şi perfecţionarea capacităţii de colectare a veniturilor şi consolidarea disciplinei fiscale. Principalele măsuri vizează: diminuarea cotei de impozit pe profit cu 6 puncte procentuale, de la 25% în prezent la 19% în anul 2005; extinderea deductibilităţii unor cheltuieli efectuate pentru angajaţi; reducerea cotei minime de impozit pe veniturile din salarii de la 18% la 14%, precum şi a cotei maxime de la 40% la 38%; diminuarea cu 2 puncte procentuale a contribuţiei de asigurări sociale pentru angajatori; armonizarea legislaţiei fiscale naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniul taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor. Politica fiscală mai relaxată preconizată în anul 2005 va avea ca urmare o uşoară reducere a veniturilor bugetului general consolidat, faţă de anul anterior, cu 0,3 puncte procentuale din p.i.b., acestea reprezentând 31,2% din p.i.b. Cheltuielile bugetului general consolidat, în anul 2005, vor reprezenta 32,7% în p.i.b. şi vor cunoaşte importante modificări structurale concretizate în creşterea greutăţii specifice a sectoarelor de activitate dominant publice - educaţie, sănătate, cultură, apărare, ordine publică şi altele, în totalul cheltuielilor bugetare, pentru a da posibilitatea alocării fondurilor publice unor politici sectoriale convergente cu cele din Uniunea Europeană, amplificarea efortului bugetar pentru susţinerea programelor sociale, iar aceasta este prioritatea guvernării în anii care urmează. În acest cadru, ponderea transferurilor va spori cu 0,5 puncte procentuale faţă de 2004, ajungând la 14,6% în produsul intern brut, reducerea valorii dobânzilor care vor deţine o pondere relativ redusă, respectiv 1,5% din p.i.b., eliberând resurse pentru programele sociale şi proiecte de investiţii. Deficitul bugetar a fost stabilit la 1,5% din p.i.b., corelat cu obiectivele de sprijinire a procesului de dezinflaţie şi de menţinere a deficitului de cont curent în marjele de siguranţă necesare. Această ţintă de deficit este susţinută şi de măsurile de colectare îmbunătăţită a veniturilor bugetare. Deja în anul 2004, acestea au permis reducerea deficitului bugetar la 1,6% din p.i.b., ceea ce demonstrează consolidarea mecanismelor şi structurilor de colectare a veniturilor fiscale. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Creşterea cheltuielilor pentru asistenţa socială, alocaţii, pensii exprimă angajarea statului în îndeplinirea uneia din funcţiile sale cele mai importante, cu un impact social esenţial, condiţie a asigurării creşterii nivelului de trai al populaţiei. Protecţia socială. În strânsă legătură cu protecţia socială, se pune un accent deosebit pe formarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman, după cum urmează. Pentru îmbunătăţirea pregătirii educaţionale şi profesionale, programele prevăzute în buget au în vedere finanţarea Programului naţional "Bani de liceu", pentru care se alocă suma de 1.435 de miliarde de lei, adresându-se la circa 100.000 de elevi; Programul pentru dotarea şi informatizarea şcolilor cu mijloace moderne de învăţământ, pentru care se alocă 1.292,4 miliarde lei; continuarea Programului "Cornul şi laptele", ce se adresează la circa 1.500 de mii de copii şi pentru care se alocă aproape 2.400 de miliarde de lei; acordarea de ajutor financiar elevilor şi studenţilor care provin din familii cu venituri reduse, în vederea achiziţionării de calculatoare, pentru care sunt destinate fondului de peste 200 de miliarde de lei; consolidarea şi modernizarea a 1.600 de săli de clasă şi 350 de laboratoare universitare; asigurarea finanţării de bază pentru şcolarizarea a peste 330.000 de studenţi, doctoranzi, cursanţi în învăţământul universitar şi postuniversitar, alocându-se peste 9.800 de miliarde de lei; sprijinirea cu peste 2.200 de miliarde de lei a pregătirii universitare a studenţilor, prin acordarea de burse, facilităţi pentru cazare; formarea managerilor din sectorul public, prin Bursa Guvernul României, care însumează peste 100 de miliarde de lei. În vederea asigurării sănătăţii capitalului uman şi a refacerii capacităţii de muncă, prin buget se alocă fonduri pentru: programele naţionale de sănătate care vizează prevenirea şi controlul bolilor şi tratarea bolnavilor în unităţile sanitare, fiind prevăzute 77.000 de miliarde de lei, cu peste 7.000 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2004; recuperarea capacităţii de muncă prin sport, prin îmbunătăţirea bazei materiale, respectiv construirea a peste 125 de săli de sport şi lansarea Programului "Sport în cartier", 1.000 de terenuri de sport până în anul 2008, pentru care s-au alocat, de la buget, peste 1.300 de miliarde de lei; refacerea capacităţii de muncă prin asigurarea accesului la instituţiile de cultură şi artă vizând dezvoltarea bazei materiale şi subvenţionarea instituţiilor respective, fondurile propuse fiind de 1.500 de miliarde de lei. În scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii familiilor din care fac parte persoanele active, sumele prevăzute prin buget vizează alocaţii pentru familiile cu copii - 4.007,8 miliarde lei; indemnizaţii pentru concediu de maternitate şi pentru creşterea copilului - 1.228,2 miliarde lei; alocaţii complementare pentru familiile cu copii şi venituri reduse - 3.198,1 miliarde lei; alocaţii de susţinere a peste 210.000 de familii monoparentale - 1.260 miliarde de lei; ajutoare pentru încălzirea locuinţelor de peste 3.000 de miliarde de lei şi de subvenţii pentru energia termică livrată populaţiei - circa 5.000 de miliarde de lei; asigurarea venitului minim garantat pentru un număr de peste 500.000 de beneficiari, însumând aproape 5.700 de miliarde de lei. Pentru persoanele vârstnice, proiectul de buget prevede 138.200 miliarde lei destinate celor circa 4,6 milioane de pensionari din bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plata pensiilor rezultate în urma procesului de recorelare încheiat în luna iunie 2004 şi peste 7.000 de miliarde pentru prima etapă de recalculare a pensiilor începută în acest an; 9.000 de miliarde de lei pentru aproximativ 1,3 milioane pensionari din sistemul agriculturii; 2.300 de miliarde de lei pentru continuarea programului de compensare cu 90% a medicamentelor destinate pensionarilor. Stimaţi colegi, Prin modul de alocare a resurselor bugetare, s-a urmărit crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, în vederea asigurării unor venituri salariale mai mari. Pentru stimularea creării de noi locuri de muncă, se au în vedere următoarele: acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în valoare de 1.600 de miliarde de lei; stimularea şi promovarea exportului cu 4.350 miliarde de lei; majorarea capitalului social al fondului naţional de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii - 288 de miliarde de lei; programe pentru susţinerea şi dezvoltarea IMM-urilor - 775 de miliarde de lei; asigurarea cofinanţării pentru programele Uniunii Europene prin fondul naţional de preaderare, pentru care se alocă peste 8.800 de miliarde de lei; asigurarea condiţiilor pentru tragerea fondurilor europene, în sumă de circa 47.000 de miliarde de lei; dezvoltarea capacităţii naţionale de asimilare şi difuzare a tehnologiilor avansate, în scopul alinierii sectoarelor economice la politicile specifice ale Uniunii Europene şi a creşterii competitivităţii ecomice a României, prin alocarea de fonduri pentru cercetare în sumă de 7.900 de miliarde de lei, cu peste 56,6% mai mult faţă de anul 2004; dezvoltarea infrastructurii pentru energia electrică - aproximativ 8.000 de miliarde de lei; reabilitarea primară a drumurilor naţionale - peste 7.000 de kilometri; accelerarea lucrărilor de construcţie la autostrăzile aflate pe coridoarele paneuropene de transport, pentru care s-au alocat peste 42.000 de miliarde de lei, cu 12.000 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2004; stimularea creării de noi locuri de muncă pentru tineri, prin stimularea angajatorilor în vederea încadrării tinerilor absolvenţi, prin plata unor sume pe o perioadă de 3 ani de la angajare, aproximativ 20.000 de persoane; continuarea programului de sprijinire a tinerilor din mediul rural, prin acordarea unei sume echivalente cu 200 de milioane de lei pentru înfiinţarea unei noi exploataţii agricole şi a unui sprijin financiar nerambursabil de 15% pentru cumpărarea unei suprafeţe de teren agricol de până la 20 de hectare; crearea de facilităţi pentru atragerea şi menţinerea tinerilor din mediul rural şi implicarea în activităţi agricole şi neagricole. Pentru asigurarea unor venituri salariale mai mari, prin proiectul de buget se au în vedere reducerea cotelor minime şi maxime la impozitul pe venitul global; majorarea salariului minim pe economie cu circa 11%; continuarea programului de scutire a impozitului pe veniturile realizate de către producătorii de programe informatice; stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj, prin acordarea a 30% din indemnizaţia de şomaj, până la expirarea perioadei de şomaj - beneficiază aproximativ 90.000 de persoane; stimularea angajatorilor care încadrează în muncă şomeri aparţinând unor categorii defavorizate, prin plata unor sume pentru o perioadă de un an de zile, cu condiţia menţinerii raporturilor de muncă cel puţin doi ani - beneficiază aproximativ 17.000 de persoane; angajarea persoanelor în vârstă de peste 45 de ani, prin acordarea, pe o perioadă de doi ani, a unui sprijin financiar pentru angajarea acestor persoane, apreciindu-se că aproximativ 100.000 de persoane vor putea să aibă, în acest mod, un "loc de muncă. Totodată, prin modul de alocare a resurselor bugetare, se asigură un climat favorabil de încredere pentru dezvoltarea afacerilor. În acest scop, pentru încurajarea şi pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri prietenos şi pentru reducerea corupţiei şi birocraţiei, se propun importante fonduri prin proiectul de buget pentru Parchetul Naţional Anticorupţie - 639,2 miliarde de lei; Autoritatea judecătorească - peste 11.000 de miliarde de lei; Ministerul Public - 2.794,6 miliarde de lei; Autoritatea Naţională de Control - 2.500 de miliarde de lei, la care se asigură şi un număr suplimentar de 269 de posturi. În vederea asigurării unui sistem integrat de ordine şi siguranţă publică, se propun fonduri pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor, în valoare de 46.216 de miliarde de lei, în creştere cu 27,8% faţă de programul iniţial din 2004, majorându-se numărul de personal, îndeosebi pentru Poliţia de frontieră, cu 1.400 de posturi. Susţinerea reformelor de transformare profundă a sistemului de apărare a ţării, în scopul creării unei forţe armate interne interoperabile, corespunzător riscurilor de securitate. Prin bugetul Ministerul Apărării, se asigură fonduri, pentru anul 2005, în sumă de 60.700 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 19% faţă de anul 2004. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Descentralizarea serviciilor publice şi de consolidare a autonomiei locale, proces deosebit de complex şi necesar pentru modernizarea finanţelor publice locale în ţara noastră, a determinat îmbunătăţirea sistemului de asigurare a surselor de finanţare ale administraţiei publice locale, în corelaţie cu responsabilităţile transferate. Acest obiectiv a stat în centrul proiectului de buget supus astăzi dezbaterii dumneavoastră. În completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, se propune alocarea, de la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, a sumei de 89.107,4 miliarde de lei, din care 21.350,2 miliarde de lei, sume defalcate din impozitul pe venit, vizând în principal, aigurarea ajutorului social şi ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibil petrolier potrivit legii; susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, precum şi a finanţării instituţiilor de cultură şi cult care au trecut în finanţarea autorităţilor admnistraţiei publice locale începând cu anul 2002. 59.548,7 miliarde de lei, sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în principal pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, a creşelor, centrelor judeţene şi locale de consultanţă agricolă pentru acordarea drepturilor privind produsele lactate şi de panificaţie destinate elevilor din clasele I-IV din învăţământul de stat şi copiilor preşcolari din grădiniţele de stat cu program de 4 ore, precum şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; 7.145,8 miliarde de lei transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, în principal pentru finanţarea programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentare cu apă a satelor, precum şi pentru locuinţe; 1062,7 miliarde de lei transferuri de la bugetul asigurărilor de şomaj către bugetele locale pentru finanţarea programelor de ocupare temporară a forţei de muncă. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, În încheiere aş dori să subliniez că proiectul de buget pe anul 2005 reprezintă instrumentul cel mai important pentru a pune în aplicare politica economică şi socială care va asigura continuarea programelor de reformă structurală care au transformat în bine România în aceşti ultimi 4 ani. Bugetul pe anul 2005 este foarte important pentru că este primul buget pe care vom funcţiona ca ţară care a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Tocmai de aceea, acest buget a fost conceput special pentru a face faţă presiunii concurenţiale din cadrul Uniunii Europene. De asemenea, un alt obiectiv important pe care l-am urmărit a fost acela de a reduce decalajul economic faţă de ţările europene dezvoltate. În acest context doresc să subliniez faptul că proiectul de buget pe anul 2005 este perfect armonizat cu politicile bugetare din cadrul Pactului de stabilitate şi creştere, adoptat la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Cred că este important să facem excepţie de la faptul că ne aflăm într-o perioadă electorală. Indiferent de confruntarea politică, România trebuie să meargă înainte, iar datoria noastră ca lideri politici responsabili aflaţi la putere sau în opoziţie este să ne asigurăm că drumul acesta este parcurs fără obstacole. De aceea, examinarea proiectului bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 trebuie să reprezinte o confruntare profesionistă de idei şi de soluţii. Ar fi dovada cea mai bună a respectului pentru care-l avem faţă de cetăţenii acestei ţări. Viaţa economică-socială din ţara noastră trebuie să se deruleze în continuare în condiţii de normalitate. Pentru aceasta am convingerea că Parlamentul României va adopta în termen cât mai scurt aceste două proiecte de legi. Stimaţi colegi, Am dorit şi în acest an să vă prezint proiectele celor două bugete pentru a fi examinate în condiţiile prevăzute de lege. Vreau să vă asigur încă o dată de respectul nostru pentru proceduri şi, în acelaşi timp, respectul pentru toate instituţiile statului care vor avea în felul acesta, de la începutul anului, posibilitatea de a funcţiona cu bugetele aprobate. Nu vor trebui să aştepte primăvara viitoare pentru a-şi face calcule pentru a vedea în ce măsură se pot înscrie în anumite capitole de cheltuieli. Vreau să vă rog să acceptaţi ca, în continuare, domnul ministru Mihai Tănăsescu să urmărească toate observaţiile dumneavoastră şi la finalul dezbaterilor să răspundă întrebărilor sau comentariilor pe care le veţi face. Vă mulţumesc încă o dată pentru colaborarea pe care aţi dovedit-o în ceea ce priveşte această temă de interes general şi vă asigur de dorinţa noastră ca, pe parcursul dezbaterilor, miniştrii din cabinetul pe care-l conduc să fie prezenţi la dezbateri pentru a răspunde pe fiecare capitol de buget la observaţiile pe care le veţi face. Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumim, domnule prim-ministru. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să invit la microfon pe domnul preşedinte Ştefan Viorel pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor de buget-finanţe asupra proiectului Bugetului de stat pe anul 2005. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
		Domnul Ştefan Viorel: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Stimaţi invitaţi, Proiectul bugetului de stat pe anul 2005, împreună cu proiectul Legii bugetare, potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice au fost transmise Guvernului şi Parlamentului şi în acest an în termenul stabilit prin lege, dovedind şi în acest fel că aceasta reprezintă o practică şi nu o întâmplare. Pentru acest motiv şi pentru eforturile de-a lungul celor 4 ani se cuvine să aducem mulţumiri Guvernului şi deopotrivă Ministerului Finanţelor Publice. Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 26 octombrie 2004, au hotărât repartizarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 la comisiile permanente în vederea elaborării avizelor, precum şi a raportului comun de către Comisiile pentru buget-finanţe şi bănci din cele două Camere, stabilind în acelaşi timp termene atât pentru transmiterea avizelor, depunerea amendamentelor, cât şi pentru finalizarea raportului. Anul 2004 reprezintă anul în care vor fi încheiate negocierile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, anul în care s-a realizat compatibilizarea instituţiilor, legislaţiei şi procedurilor interne cu cele din Uniune, context în care Bugetul de stat pe anul 2005 s-a elaborat din perspectiva procesului de preaderare şi având în vedere particularităţile mediului internaţional şi progresele înregistrate pe linia stabilităţii economice. Principalele obiective ale politicii fiscale bugetare pe anul 2005 sunt consolidarea procesului de dezinflaţie şi menţinerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil, având ca ţinte finanţarea unor servicii publice eficiente şi menţinerea sub control a deficitului bugetului general consolidat, proiectat la 1,5% din produsul intern brut. Estimările privind evoluţia viitoare a economiei româneşti se axează în principal pe creşterea produsului intern brut cu 5,3% pe seama măririi volumului de activitate cu deosebire în construcţii şi servicii, a producţiei industriale cu 4,8% pe baza creşterii producţiei ramurilor industriei prelucrătoare cu cele de la export, continuarea procesului dezinflaţiei şi în cursul anului 2005 prin atingerea unei rate a inflaţiei de 7%. Fără a se limita la aceste obiective, politica fiscală şi cea bugetară vizează reducerea treptată a presiunii fiscale, îmbunătăţirea transparenţei fiscale, protecţia socială, sistemul de învăţământ şi nu în ultimul rând, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. În concluzie, proiectul de buget pe anul 2005 reprezintă un instrument important pentru elaborarea politicii economice orientate în principal către stabilizare economică, amplificarea creşterii şi menţinerea echilibrelor economice. Comisiile pentru buget-finanţe şi bănci au analizat şi dezbătut un număr de peste 350 de amendamente, formulate atât de comisiile de specialitate ale Parlamentului, cât şi de către parlamentari sau grupuri parlamentare. Amendamentele propuse privesc în special solicitări de modificare a cheltuielilor atât în volumul, cât şi în structura acestora. Din totalul amendamentelor prezentate au fost admise un număr de 60 de amendamente prin care s-au suplimentat mai multor ordonatori de credite prin diminuarea corespunzătoare a fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului cu aproximativ 110 miliarde lei în condiţiile menţinerii deficitului bugetar la nivelul prognozat de 30.588,6 miliarde lei. Amendamentele respinse, cuprinse în anexa 2 la raport, în marea lor majoritate se referă la majorări de cheltuieli bugetare, multe dintre acestea fără a indica sursa de finanţare, cheltuieli care ar fi condus la creşterea deficitului bugetar şi implicit la nerealizarea procesului de dezinflaţie şi delimitarea deficitului de cont curent. În încheiere menţionez următoarele: proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005 a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ şi, de asemenea, precizez că, potrivit obiectului de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu art.76 alin.2 din Constituţia României. Comisiile pentru buget-finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor propun plenului celor două Camere ale Parlamentului spre dezbatere şi adoptare proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005 cu amendamentele cuprinse în anexele la prezentul raport. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumim, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, dezbateri generale. Vă rog să-mi permiteţi să invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Muşetescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
		Domnul Tiberiu Ovidiu Muşetescu: Domnilor preşedinţi, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Începerea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 în plenul celor două Camere ale Parlamentului la această dată reprezintă o stare de normalitate, instaurată în ultimii 4 ani, cu efecte benefice pentru ţară. Întotdeauna discutarea legii fundamentale privind alocarea resurselor publice generează dezbateri aprinse, făcând din această lege unul din cele mai disputate acte normative pe care parlamentarii le analizează de-a lungul unui întreg an legislativ. Complexitatea actului normativ derivă şi din efortul suplimentar depus de către parlamentari în vederea descifrării a ceea ce limbajul sec al cifrelor ascunde. Se şi spune, de altfel, jumătate în glumă, jumătate în serios, că cifrele nu ar guverna lumea, în schimb, ele, cifrele, ne dezvăluie modul cum lumea este sau urmează a fi guvernată. Cel puţin, din acest punct de vedere, proiectul de buget supus dezbaterii astăzi nu se află numai în atenţia noastră, ci a multor cetăţeni dornici să afle cu o clipă mai devreme cum vor trăi în anul 2005. Cum apreciem totuşi acest proiect de buget? Din partea distinşilor colegi ai Opoziţiei s-au făcut deja numeroase aprecieri negative privind construcţia şi efectele economico-sociale ale proiectului Bugetului de stat pe anul 2005. Noi afirmăm, din contră, că este un buget echitabil din punct de vedere al împărţirii sarcinilor şi beneficiilor fiscale, un buget responsabil prin care se respectă angajamentele electorale anterioare, concretizate în programul de guvernare aprobat de Parlament în luna decembrie 2000. Prin proiectul de buget pe anul 2005 s-a avut în vedere continuarea şi consolidarea tendinţelor favorabile ale principalelor ...(?) macroeconomice, exigenţa procesului de integrare europeană a României, care trebuie finalizat până în anul 2007. Astfel, în plan macroeconomic, rata inflaţiei va scădea până la finele lui 2005 la aproximativ 7%, iar deficitul bugetar general consolidat este proiectat la doar 1,5% din p.i.b., ţintă susţinută de o politică serioasă de priorităţi în alocarea fondurilor publice focalizată pe programe sociale, infrastructură, capital uman, dezvoltare regională, ajustare structurală, coroborată cu consolidarea mecanismelor fiscale şi cu o îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare. De altfel, obiectivele politicii bugetare vizează menţinerea şi continuarea sistemului de finanţare pe bază de programe şi perfecţionarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu. Strategia fiscală în anul 2005 se concretizează pe trei mari obiective. Primul este reducerea presiunii fiscale cu efecte benefice asupra economisirii şi investirii, prin diminuarea cotei de impozit pe profit cu 6 puncte procentuale, aceasta devenind 19% faţă de 25% în prezent, reducerea cotei minime de impozit pe veniturile din salarii de la 18 la 14%, precum şi a cotei maxime de la 40 la 38%, concomitent cu reducerea numărului de cote de impozite de la 5 la 3, măsuri ce vor contribui desigur la creşterea câştigurilor nete ale salariaţilor. Al doilea obiectiv îl reprezintă armonizarea legislaţiei fiscale cu aquis-ul comunitar şi, al treilea, creşterea ratei şi perfecţionarea capacităţii de colectare a veniturilor bugetare, respectiv consolidarea disciplinei fiscale. Ca principale priorităţi ale politicilor sectoriale putem aminti: în domeniul social, fondurile propuse vizează, în principal, familiile şi grupurile sociale cele mai sărace, acordându-se în continuare ajutoare pentru încălzirea locuinţelor, alocaţii de stat pentru copii, continuarea procesului de indexare şi recalculare a pensiilor, aplicarea unor măsuri de recorelare corespunzătoare. În domeniul învăţământului, fondurile propuse vizează crearea unui sistem educaţional modern şi echitabil, accesibil tuturor persoanelor indiferent de mediul din care provin. În acest sens, se continuă finanţarea programelor privind acordarea de rechizite şi manuale şcolare, a programului de alimentaţie pentru copii din grădiniţe şi pentru elevii din învăţământul primar, a programului de acordare a burselor Guvernului României şi acordarea unor ajutoare financiare pentru achiziţionarea de calculatoare de către elevii şi studenţii care provin din familiile cu venituri mici. În domeniul sănătăţii vor fi derulate: programul de sănătate a femeii şi copilului, programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, programul comunitar de sănătate publică. Şi, de exemplu, în domeniul apărării naţionale, principalele obiective ce vizează îndeplinirea angajamentelor şi obligaţiilor ce revin ţării noastre în noua sa calitate de membru al NATO. Dimensiunea proiectului de lege, împreună cu anexele sale, precum şi cele peste 400 de amendamente analizate, amendamente propuse de grupurile parlamentare, de comisiile de specialitate de către distinşii noştri colegi senatori şi deputaţi dau imaginea exactă a efortului depus de membrii celor două comisii în răgazul scurt pe care l-am avut la dispoziţie. Aşa cum era de aşteptat, numeroase amendamente au fost respinse fie pentru că nu aveau precizate sursa de finanţare a unor cheltuieli suplimentare solicitate, fie pentru că nu aveau sursele de finanţare indicate ce ar fi condus la afectarea altor sectoare şi activităţi, fie pentru simplu motiv că veniturile ce pot fi mobilizate în cadrul bugetului public pe anul 2005 sunt insuficiente pentru tot ceea ce ne-am fi dorit să realizăm. S-au aprobat, totuşi, din totalul amendamentelor formulate aproximativ 70 de amendamente reprezentând o valoare de aproximativ 260 de miliarde de lei, sume suportate şi redistribuite din fondul de rezervă al Guvernului. Fără îndoială că, în cadrul dezbaterilor de astăzi şi a celor ce vor urma, proiectul mai poate fi îmbunătăţit. Doresc însă, în încheiere, să vă transmit ceva din spiritul în care s-au desfăşurat lucrările în comiisiile de specialitate reunite. Un spirit de profesionalism şi responsabilitate atât faţă de textul propriu-zis al legii, dar mai ales faţă de cei cărora le este adresat în ultimă instanţă bugetul, proiectul şi legea faţă de noi toţi, faţă de cetăţenii României. Domnilor şi doamnelor, Situaţia unui buget aprobat la timp, chiar şi cu unele imperfecţiuni, care altfel sunt inerente, imperfecţiuni ce de altfel pot fi ameliorate pe parcursul anului 2005 prin mecanismul rectificărilor, este favorabilă unei situaţii contrare, este un semnal benefic pentru ţară şi mai mult reprezintă un indicator concret al stabilizării macroeconomice, condiţie obligatorie pentru creerea premiselor aderării României la Uniunea Europeană. Vă mulţumesc şi vă doresc succes în numele Grupului parlamentar al PSD în dezbaterile ce vor urma.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Invit la cuvânt pe domnul senator Carol Dina din partea Grupuri parlamentare ale Partidului România Mare. Domnule senator, aveţi cuvântul.
		Domnul Carol Dina: Mulţumesc. Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Doamnelor şi domnilor membri ai Guvernului, Partidul România Mare consideră că dezbaterea în Parlament în regim de urgenţă a documentelor privind finanţele ţării, în fapt a efortului financiar la care va fi supusă populaţia în anul 2005, constituie, în condiţiile presiunii generate de apropiatele alegeri prezidenţiale şi parlamentare, expresia dispreţului funciar faţă de schimbarea previzibilă a structurii de putere după 28 noiembrie 2004 şi faţă de consensul necesar care trebuie să guverneze politica socială şi economică a României în perspectiva aderării şi integrării ţării în structurile europene. Este o realitate faptul că tratativele purtate cu Uniunea Europeană, cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, negocieri încheiate prin semnarea scrisorii suplimentare de intenţii cu Fondul Monetar Internaţional şi prin declaraţiile de poziţie în legătură cu capitolele închise provizoriu din acquis-ul comunitar, în loc să genereze valenţe noi de dezvoltare economică pentru România sancţionează viitorul ţării cu noi şi noi restricţii neînsoţite de libertatea necesară dezvoltării sănătoase a economiei naţionale, singura alternativă fezabilă pentru creşterea durabilă şi susţinută a nivelului de trai al populaţiei. Că este aşa, o dovedeşte comportamentul imoral al puterii faţă de interesele naţiunii, interese pe care, prin mandatul ce ni l-a încredinţat populaţia ţării, ne-a făcut pe toţi răspunzători de prezentul şi viitorul său. Mă refer aici la conţinutul de fond al documentelor menţionate şi la anexele acestora pe care Guvernul le-a semnat în numele României şi pe care le ţine la secret pentru a se salva pe ultimii metri de oprobiul previzibil al forţelor politice şi al societăţii civile. Este inadmisibil şi în opinia Partidului România Mare constituie un delict de lez naţiune blocarea accesului Parlamentului României la documentele fundamentale de care depinde viitorul naţional şi internaţional al României şi al poporului român. Este inadmisibil şi solicităm în acest al 25-lea ceas să se pună la dispoziţia Parlamentului documentele şi informaţiile cu privire la privatizarea activelor din economia naţională, pentru că este aberant ca bugetul activităţii pentru privatizare şi bugetul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului să fie proiectate ca şi anul trecut, să se încheie cu deficite care însumează 2.865 miliarde lei, când de fapt menirea acestor activităţi este să aducă la finanţele ţării bani din privatizarea avuţiei publice şi din averea statului român, altădată cunoscută sub numele de Domeniile Statului. La fel ca în legislatura 1996-2000, actuala legislatură pe care o încheiem formal cu trecerea prin Parlament a bugetului consolidat pe anul 2005 relevă similitudini de concepţie în construirea viitorului ţării al căror numitor comun este redistribuirea sărăciei, politica clientelară de tip "lesfer", un fel de haiducie economică specifică liberalismului deşucheat în domeniul arieratelor şi înglobarea ţării în datorii din ce în ce mai greu suportabile pentru populaţie, susţinute prin pompierismul adoptat în administrarea ţării prin ordonanţe de urgenţă şi hotărâri de guvern şi nicidecum dezvoltarea organică bazată pe valorificarea resurselor naţionale de capital uman, de energie şi materii prime şi nu în ultimul rând de turism. Doamnelor şi domnilor, Este adevărat că produsul intern brut a intrat pe o linie ascendentă, că inflaţia dă semne vizibile de potolire, că moneda naţională dă semne de însănătoşire. Înţelegem că eforturile depuse sunt considerabile, dar pentru că nu există o viziune fermă ancorată pe relaţia corectă între naţional şi internaţional din perspectiva interesului naţional şi pentru că eficienţa economică nu se regăseşte în eficacitatea socială, mai pe româneşte "în frigiderul familiei", Partidul România Mare contestă o astfel de dezvoltare social economică. Doamnelor şi domnilor, Analiza onestă şi responsabilă a documentelor privind construcţia bugetară pentru anul 2005 a scos în evidenţă deficienţe importante de natură economico-financiară care tind să compromită şansele României de finalizare efectivă a tranziţiei, relansarea reală a economiei naţionale şi implicit, şansele României de aderare la structurile europene în anul 2007. Partidul România Mare face următoarele evaluări: 1 - potrivit prevederilor constituţionale, Guvernul este obligat să supună anual spre dezbatere şi aprobare Parlamentului documentele strategice cu privire la ansamblul activităţilor social-economice ce se vor desfăşura la nivelul ţării. Contrar acestor prevederi, din documentele prezentate am constatat cu surprindere că multe din documentele esenţiale cu privire la execuţiile bugetare aferente bugetului consolidat nu sunt prezentate Parlamentului, fapt pentru care nu se pot identifica toate componentele care participă la structura şi definirea bugetului general consolidat, singurul document care permite evaluarea obiectivă a finalităţii politicilor social-economice proiectate pentru anul viitor, calitatea finanţelor publice şi coerenţa politicii fiscal-bugetare cu politica economică. Din documentele elaborate la Ministerul Finanţelor Publice numai pentru uzul puterii, documente la care am avut acces întâmplător, se constată că în construcţia bugetului general consolidat intră pe lângă bugetele prezentate şi alte bugete şi componente extrem de relevante şi, în acelaşi timp, deosebit de sensibile. Bugetele locale, bugetul activităţii de privatizare, bugetul aferent valorificării activelor bancare ale statului, creditele externe, fondurile nerambursabile, precum şi "supapa" prin care se speculează şi se ascunde consumul de resurse băneşti provenite din credite externe angajate şi consumate efectiv în anul 2005, denominată cheltuieli de natura datoriei publice, în fapt o creştere mascată a resurselor din datoria publică externă la dispoziţia neîngrădită a Guvernului. Că este aşa, o dovedesc împrumuturile interne care nu se scad ca fiind cheltuieli de natura datoriei publice interne. Toate acestea, în opinia Partidului România Mare, trebuie sancţionate de comisiile de specialitate ale celor două Camere înainte de a fi supuse aprobării Parlamentului pentru că ele grevează considerabil prezentul naţiunii şi viitorul copiilor noştri. Cu titlu de inventar, cheltuielile de natura datoriei publice care printr-o inginerie contabilă nu se iau în considerare în dimensionarea deficitului bugetar pentru anul 2005 însumează 35.496 miliarde lei, adică peste 1,2 miliarde euro, în fapt, 1,35% din produsul intern brut. Rezumând, deficitul real al bugetului consolidat al României în anul 2005 este mai mult decât dublu deficitului declarat de putere, respectiv, 3,14% faţă de cel prevăzut de 1,53%. 2 - Pentru a înţelege poziţia obiectivă, realistă, dar intransigentă adoptată de Partidul România Mare cu privire la finanţele publice şi la rolul contribuţiilor sociale nu o să vă fac acum o dizertaţie cu privire la rolul şi funcţiile acestora, deşi, poate ar fi un exerciţiu util. O să punctez doar esenţa construcţiilor bugetare supuse spre dezbatere şi aprobare Parlamentului din punct de vedere strict economic şi cu câteva aprecieri privind impactul social al acestora. Cheltuielile înseamnă fără doar şi poate consumuri efective de resurse băneşti constituite, inclusiv când vorbim de bugetul consolidat un fapt real. Cu alte cuvinte, cheltuielile bugetului consolidat reprezintă totalul sumelor consumate în anul 2005 şi, ca atare, a le diminua contabil cu excedentele create artificial la unele dintre bugetele fără excepţie cu vocaţie socială cum sunt bugetele asigurărilor sociale pentru pensii, şomaj, sănătate şi altele şi prin reluarea în considerare a cheltuielilor de natura datoriei publice înseamnă, de fapt, praf în ochii Parlamentului şi o dezinformare crasă a populaţiei. Explicit mă refer la folosirea sistemului financiar în determinarea deficitului general consolidat care beneficiază datorită metodei impropriu folosite o diminuare artificială a deficitului prin scăderea din acesta a excedentelor create la nivelul bugetelor locale şi a bugetelor sociale, în fapt, contribuţii directe ale cetăţenilor şi excluderea din deficit a cheltuielilor de natura datoriei publice, întrebări esenţiale la care trebuie răspuns în mod rezonabil şi onest. De ce se diminuează veniturile populaţiei cu contribuţii sociale care nu se alocă cheltuielilor sociale şi absurd, se creează artificial excedente la aceste bugete? De ce contribuţia de asigurări sociale de sănătate este calculată şi repartizată prin bugetul de stat, şi nu de o autoritate naţională autonomă, aşa cum se practică în statele din comunitatea europeană? De ce fondul aferent pensiilor ţărăneşti se gestionează din anul 2005 prin bugetul de stat, când, în mod normal, pensionarii care au trudit în agricultură ar trebui să beneficieze de un tratament adecvat în sfera protecţiei sociale în mod explicit, pentru că, din calculele noastre, pensia ţărănească proiectată pentru anul 2005 urmează să crească cu doar 3,8% pe tot anul 2005, ceea ce reprezintă o creştere medie de 30.843 lei, echivalentul a 1,5 kg pâine sau a 10 lumânări. 3. Din proiectul disponibil la Ministerul Finanţelor Publice, se observă că bugetul consolidat este aşezat pe o scădere cu un punct procentual, în condiţiile în care exportul net are o influenţă negativă în produsul intern brut, cu alte cuvinte, importurile vor devansa puternic exporturile, de altfel, ca şi până în prezent. Mai precis: 7,3 miliarde euro reprezintă deficitul balanţei comerciale pe anul 2005, fapt ce relevă că importurile, ca şi în anii precedenţi, sunt orientate către consum, şi nu către investiţii şi dezvoltare. Dacă anul 2005 ar fi o excepţie, am înţelege. Dar, deficitul comercial proiectat până în anul 2008, fără creşterea formării brute de capital fix, va duce la o influenţă negativă asupra veniturilor ţării de peste 33 miliarde de euro, care se va regăsi într-o creştere cu aproape 14 miliarde de euro în soldul datoriei publice externe. Această creştere a datoriei publice, care la nivelul anului 2005 înseamnă dobânzi şi comisioane aferente creditelor contractate de 48.613 miliarde lei, respectiv 1,2 miliarde de euro, va determina costuri suplimentare fără rost, care vor însuma în perioada 2005-2008 peste 6 miliarde de euro. Corolarul explicativ al celor prezentate îl constituie politica în domeniul consumului final al populaţiei, care se va situa, fără excepţie, sub creşterea economică. Creşterea câştigului salarial va însemna 4% pe an, adică, la nivelul anului 2005, va reprezenta 92.000 lei, respectiv 550 gr de carne şi, la sfârşitul perioadei, adică în 2008, salariaţii vor beneficia de o creştere salarială totală cu care pot cumpăra doar 2 kg de carne. Nu putem lua în considerare o asemenea proiecţie, pentru că ea înseamnă perpetuarea economiei de avarie, prea asemănătoare cu o economie în stare de beligeranţă. Întrebarea finală a Partidului România Mare către Guvern, cu referire la proiectul bugetului general consolidat pentru anul 2005 şi proiecţia pentru 2006-2008, este următoarea: începând din anul 2005, în România vârsta de ieşire la pensie a femeilor se va alinia cu cea a bărbaţilor, adică 65 de ani; tot din anul 2005 se va liberaliza contul de capital, fapt ce va conduce la apariţia fenomenelor speculative pe piaţa financiară a ţării, o piaţă nepregătită şi cu atât mai vulnerabilă la speculaţii bursiere, ambele decizii având un impact negativ asupra economiei naţionale şi, implicit, asupra puterii de cumpărare a populaţiei, căreia va trebui să-i facă faţă politicile promovate prin documentele pe care le dezbatem astăzi. Dorim să ştim care sunt mecanismele, instrumentele, mijloacele şi măsurile pe care le are în vedere Guvernul pentru a contracara defectele clar negative ale celor două decizii pentru că, din construcţia bugetului general consolidat rezultă că România va fi expusă fără precedent la riscuri necunoscute până acum, riscuri care, dată fiind proiecţia macroeconomică pentru perioada 2005-2008, pot conduce, la fel ca la sfârşitul guvernării CDR-PNL-PD-UDMR, la pericolul intrării ţării fie în incapacitate de plată, fie în situaţia de a solicita populaţiei noi curbe de sacrificiu. Partidul România Mare doreşte să participe constructiv la aderarea şi integrarea României în structurile europene, dar nu-şi poate asuma, în faţa naţiunii, responsabilitatea unui asemenea proiect prin care se spulberă speranţele la mai bine ale cetăţenilor pe următorii ani. Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu-şi asumă construcţia bugetară propusă pentru anul 2005 şi vor vota împotrivă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumim. Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Mocanu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.
		Domnul Alexandru Mocanu: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Doresc să vă spun încă de la început că Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat din cadrul Alianţei "Dreptate şi Adevăr" P.N.L.-P.D. vor vota împotriva proiectelor de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, pentru că, în opinia noastră, aceste proiecte, la fel ca întreaga plitică bugetară a P.S.D. din ultimii ani, legalizează utilizarea discreţionară de către Guvern a fondurilor bugetare, legalizează risipa şi măsurile populiste. Este deosebit de grav faptul că bugetul consolidat al statului este folosit ca instrument politic, fiind transformat în buget electoral. Filosofia acordării sprijinului bugetar către diferite categorii socio-profesionale nu este, din păcate, bazată pe criterii de raţionalitate economică sau socială, ci se întemeiază exclusiv pe principiul creşterii numărului de beneficiari, pentru a mări efectul electoral, evident, în favoarea P.S.D. Vă amintiţi că am spus aceste lucruri şi cu prilejul rectificării bugetului pe anul 2004. Din păcate, nu numai că nu s-a corectat nimic, dar am impresia că s-au accentuat lucrurile negative, în opinia noastră. De aceea, vă propun să urmărim împreună, stimaţi colegi, în Proiectul Legii bugetului pe 2005, modul în care funcţionează, în fond cum este legalizată această mită electorală într-un an electoral ca 2004 şi, în acelaşi timp, să observăm cum această ispită nu funcţionează în anii neelectorali, atunci când - nu-i aşa! - voturile nu mai sunt necesare. Cu permisiunea dumneavoastră, voi compara trei ani consecutivi: 2003 - neinteresant, evident, din punct de vedere electoral, 2004 - foarte important - şi 2005, din nou, neinteresant din punct de vedere electoral, şi să vedem evoluţia câtorva alocaţii bugetare pentru aceste perioade. Mai întâi, ajutoarele sociale. În 2003 au fost în sumă de 333 de miliarde de lei, în 2004 au ajuns la 3.400 miliarde de lei, adică, în termeni reali, o creştere de 1000%, pentru ca în 2005, - an neinteresant, cum spuneam, electoral -, ele să scadă cu 21% faţă de anul electoral. Alocaţiile pentru familiile cu copii: 795 miliarde lei în 2003, peste 4.800 miliarde lei în 2004, adică de 6 ori mai mult, pentru ca din nou, în 2005, ele să scadă cu 20% faţă de 2004. Ajutoarele pentru căldură au crescut de la 318 miliarde lei în 2003 la peste 3.500 miliarde în 2004 - o creştere, după cum o să observaţi, de peste 10 ori, pentru ca în 2005 să scadă cu 22% faţă de 2004. Vă rog să mă credeţi că pot da şi alte exemple de alocaţii cu caracter social, după cum, la fel de bine, pot da exemple de alocaţii cu caracter economic, cum ar fi: subvenţiile pentru agricultură sau despăgubirile pentru calamităţi, unde, imediat ce păşim în 2005, cuantumul acestora scade de vreo 12 ori, pentru că, nu-i aşa, 2005 nu prezintă nici un interes electoral. Aş dori să fiu şi să fim foarte bine înţeleşi: nu pun şi nu punem în discuţie, sub nici o formă, oportunitatea acestor categorii de cheltuieli. Noi doar ne exprimăm următoarea nedumerire: dacă aceste sume erau necesare, de ce în 2003 s-a alocat de 10 ori mai puţin decât în anul electoral 2004 şi de ce apoi, în 2005, alocăm cu de 20 până la 90% mai puţin decât în 2004? Acest comportament ne relevă nouă, cu claritate, şi este de netăgăduit că alocarea acestor categorii de resurse nu se întemeiază pe o fundamentare riguroasă şi obiectivă pe termen lung, ci, mai degrabă, pe ponderea bazinului electoral, din care se doreşte captarea bunăvoinţei electorale. În 2004, numai destinaţiile de genul celor amintite mai înainte au condus la o reorientare a unor cheltuieli bugetare, de peste 20 de mii de miliarde de lei, fără ca Parlamentul României să fi autorizat aşa ceva. Împrejurarea că Guvernul Năstase se joacă cu sume atât de mari, după legea bunului-plac, potrivit căreia fundamentarea o reprezintă numărul de voturi ce s-ar putea obţine în plus, arată că, atât controlul parlamentar, cât mai ales moralitatea actelor noastre politice mai au cale lungă de bătut până să putem conveni că operează cu adevărat şi în România. Aşa cum am spus şi cu alte prilejuri, economia României este încă bolnavă. Contrar diagnosticelor puse de organisme economice internaţionale de prestigiu, contrar diagnosticului raportului de ţară, recent prezentat de Comisia Europeană, PSD continuă să-şi ţină capul în nisip şi să trăiască într-o Românie paralelă cu România reală. Mesajele guvernamentale de după alegerile locale, ca de altfel şi firul roşu al rectificării recente, ne-au prezentat un PSD brusc înduioşat de soarta ţării, chiar revoltat de situaţia în care se află majoritatea oamenilor. PSD-ul declamă cu ostentaţie că este dispus să schimbe lucrurile şi, pentru a fi şi mai convingător, afirmă că el însuşi este pe cale să se schimbe. Ipocrizia acestui tip de mesaj este neegalată până astăzi în politica românească de după 1990 şi de acest lucru se conving românii chiar în aceste zile. În egală măsură, zgomotos, populist şi ipocrit, este o realitate care continuă să se deterioreze şi pe care o resimte fiecare român. Profitând de situaţia dramatică în care se află categorii largi de cetăţeni, PSD continuă politica care încurajează, în bună parte, nemunca şi, pentru aceasta, transformă în bună parte bugetul de stat în buget electoral. Dar cu ce costuri, stimaţi colegi? Aceste măsuri folosite cu toptanul, fără discernământ, conduc la pervertirea gravă a mentalităţii românilor, cu efecte devastatoare pe termen lung. Dar sunt şi alte costuri. De când PSD este la guvernare, datoria externă a României a crescut cu peste 8 miliarde de dolari, ceea ce, faţă de anul 2000, înseamnă o creştere de 80%, creştere ce devansează cu mult creşterea prognozată a produsului intern brut pe perioada 2001-2004. Asta înseamnă că, faţă de 2001, în 2004 ponderea datoriei externe în produsul intern brut va creşte de la 27 la 31%. Evoluţia comerţului exterior în 2004, ca de altfel şi în 2003, a scos la lumină secretul creşterilor economice de 5% pe an, şi anume că motorul acestor creşteri a fost consumul intern alimentat masiv din importuri, care importuri au fost, la rândul lor, în bună parte, realizate pe seama creşterii dramatice a datoriei externe a României. De aceea, îmi permit să afirm şi cu această ocazie că, sub guvernarea PSD, în anii 2001-2004 România nu prea a acumulat avuţie, ci, mai degrabă, pierderi, datorii şi deficite. Acestea - datoriile, pierderile şi deficitele acumulate - au fost cu mult mai mari decât acumulările propriu-zise, iar cifrele statistice înregistrate în acest an confirmă acest lucru. De altfel, oricine poate confirma că în afara clientelei politice a guvernanţilor, a şmecherilor şi a învârtiţilor perioadei de tranziţie, în ciuda unor creşteri medii anuale ale produsului intern brut de 5%, nici un român obişnuit nu se poate lăuda cu creşterea puterii sale de cumpărare măcar cu 1% pe an. Şi, atunci, la ce bun toată această fanfaronadă, stimaţi colegi? Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, are cuvântul domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.
		Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Ce păcat că a plecat domnul prim-ministru, pentru că, cu aşa multă atenţie am ascultat prezentarea făcută de domnia sa, în care ne-a dovedit încă o dată că are abilităţi de ministru de externe şi ne-a făcut o prezentare extraordinar de grandioasă a realizărilor Guvernului pe care-l conduce. Am aflat numai părţi pozitive: fonduri alocate pentru sănătate, pentru învăţământ, pentru protecţie socială, dar a ocolit să ne spună câteva lucruri. Nu ne-a spus, de exemplu, care este suma alocată din buget pentru rambursările de credite externe şi dobânzile aferente acestor credite. Am să vă aduc la cunoştinţă că această sumă reprezintă un nivel modest: numai 36 mii de miliarde lei, adică aproape 10% din volumul cheltuielilor programate prin bugetul de stat pe anul 2005. Dacă facem calculul cheltuielilor cu serviciul datoriei publice externe totale sau angajate pentru anul 2005, vedem că aceasta are o valoare de 2,4 miliarde dolari - circa 80 mii miliarde de lei şi este cel mai înalt nivel după 1992, data la care s-au contactat primele credite externe. Această sumă reprezintă 3,06% din produsul intern brut şi la care trebuie să mai adăugăm ceva, şi anume peste 11 mii miliarde lei, care sunt cheltuielile cu datoria publică internă. Sigur că domnul ministru Tănăsescu, care este prezent aici şi probabil că urmăreşte, o să ne spună că nu-i nici o problemă, că, în baza cifrelor cu care România este obligată să se compare, mai avem încă până la 60% din produsul intern brut, nivel de îndatorare la care putem să mergem. Sigur că da, mai avem încă o marjă confortabilă de îndatorare, dar este important să vedem cât de eficient au fost cheltuite aceste sume şi să nu uităm faptul că, în momentul de faţă, pentru stingerea datoriei publice a României fiecare român va trebui să plătească modesta sumă de 1000 de dolari pentru plata acestei datorii. Sigur că şi domnul prim-ministru şi domnul ministru de finanţe, mai nou, chiar şi ministrul de externe, domnul Geoană, au învăţat să ne spună că am avut o creştere economică susţinută, că am avut inflaţie scăzută, dar evită cu multă abilitate să ne prezinte care sunt realităţile care se ascund în spatele acestor cifre. Pot să vă spun că pe parcursul a trei ani, - din 2001 până în prezent -, deci, dacă luăm trei ani cumulat, creşterea economică agregată a fost de 16,4%. Dar, haideţi să vedem ce ascunde această cifră. Deci, din peste 16,4% creşterea produsului intern brut cumulat pe aceşti trei ani, ponderea cea mai mare, şi anume 8,1%, o reprezintă creşterea arieratelor şi a pierderilor din întreprinderile româneşti. Nu este o noutate, pentru că aceasta era o specialitate mai veche şi a Guvernului care a condus România până în 1996, numai că, de data aceasta, pierderile au ajuns să reprezinte un volum extraordinar de mare, şi arieratele, ceea ce este de-a dreptul îngrijorător, arieratele reprezintă în momentul de faţă jumătate la sută din produsul intern brut al României. Dacă la acest nivel mai adăugăm 5% - procente din produsul intern brut reprezentat de economia de autoconsum -, atunci vom vedea că pe aceşti trei ani rămân 3,3 procente de creştere a produsului intern brut, care ar putea fi apreciate ca o creştere economică sănătoasă. Deci, 1,1% pe an, ceea ce, trebuie să recunoaştem, este extrem de puţin. În acest timp, datoria publică externă contractată a crescut cu 214%, iar pentru a realiza mărimea reală a fenomenului, vă pot spune că în perioada iarnuarie '92-decembrie 2000, datoria publică externă a fost de 10,2 miliarde, iar în cei trei ani la care am făcut referire a fost de 11,7 miliarde de dolari. Deci, ceea ce rezultă ca o concluzie este că, de fapt, economia nu creşte, ci ea se bazează pe împrumuturi şi, mai nou, pe ponderea importantă pe care o reprezintă transferurile de bani efectuate de românii care lucrează în străinătate. Economia românească, din păcate, nu este mai performantă, productivitatea nu a crescut şi toate aceste lucruri sunt semnale îngrijorătoare pe care ar trebui ca Guvernul să le ia în seamă, şi aceste semnale au fost date inclusiv ieri. În presă a apărut declaraţia directorului din cadrul Comisiei Europene care se ocupă de problemele economice şi bugetare şi care atrage atenţia asupra modului în care sunt cheltuiţi banii publici de către Guvernul României, fapt care poate să pună în pericol macrostabilitatea economică. Spuneam că, în acest fel, s-a ajuns ca la 1 ianuarie 2004 datoria publică externă contractată să fie de aproape 22 miliarde de dolari - cea mai mare din istoria post-decembristă a României - şi, ceea ce este mai grav, cu rezultate foarte slabe la nivel economic. Haideţi să vedem cum au fost gestionate câteva din aceste credite. În anul 2003, din totalul de 3,2 miliarde dolari contractate sau garantate de statul român, 46% au reprezentat împrumuturi pentru sectorul energetic - adică 1,5 miliarde dolari, 33% pentru transporturi - 1 miliard de dolari, în timp ce pentru Sănătate s-au contractat credite de numai 50 milioane dolari - circa 2 %, probabil ca să fie concordant cu ceea ce este declaraţie la nivel politic, şi anume că Sănătatea reprezintă o prioritate a actualei guvernări, cum este, probabil, şi Justiţia, la care, în 2003 a fost contractat un credit de 35 milioane euro pentru repararea şi consolidarea Palatului de Justiţie, în condiţiile în care contractul comercial plus alte costuri este de numai 20 milioane. Poate domnul preşedinte Şaguna, din partea Curţii de Conturi, ne-ar putea spune ce se întâmplă cu diferenţa de 15 milioane euro şi pentru ce fel de cheltuieli este afectată. Ceea ce este şi mai grav este faptul că volumul cheltuielilor din surse bugetare aferente serviciului datoriei publice externe pe ministere a crescut faţă de finele anului 2000 cu 400%, şi anume: de la 8.800 miliarde la 36 mii miliarde, iar din aceasta, 80% reprezintă achiziţii, care în general se importă în maximum 12 luni, deci perioada de graţie a împrumuturilor aferente este mai mică în total faţă de perioada de maturitate a creditului. Din aceste date rezultă în mod clar că ponderea mare în volumul datoriei publice externe contractate o reprezintă importurile pentru achiziţii şi consum, în timp ce împrumuturile pentru investiţii care să producă în viitor venituri şi noi locuri de muncă au înregistrat valori modeste. De altfel, în perioada 2000-2004 forţa de muncă a scăzut în mod considerabil, lăsând fără nici un fel de suport promisiunea făcută în anul 2000, de creare a unui milion de locuri de muncă. Locurile de muncă, după cum ştim, au fost create la cules de căpşuni, la cules de portocale, dar nu în România. Prin acest fel de a conduce economia s-a ajuns, şi din alte motive, la un deficit comercial de 4,6 miliarde euro - este cel mai mare deficit al balanţei comerciale înregistrat de România -, în pofida faptului că promisiunile Guvernului au subliniat necesitatea de stimulare a exporturilor. Singura măsură de stimulare a exportului a fost anularea cotei de impozit de 5% pentru activităţile de export, măsură care a fost promovată la începutul anului 2000 şi care şi-a adus efecte extrem de benefice, pentru că economia românească a avut ca principal motor al creşterii tocmai exporturile, şi, după părerea mea, cu foarte mare uşurinţă Guvernul, Ministerul Finanţelor Publice a acceptat solicitarea Uniunii Europene ca această cotă de numai 5% pentru activităţile de export să fie anulată, ca şi când economia românească ar fi fost cea care ar pune în pericol piaţa unică europeană. Mi-ar plăcea să cred că economia românească ar putea fi aşa de puternică - realitatea, sigur, ne contrazice - şi cred că, în contextul în care România va deveni membru al Uniunii Europene de-abia la 1 ianuarie 2007, ar fi existat resorturile de negociere posibile pentru a permite economiei româneşti, exportatorilor să se întărească, în aşa fel încât, în momentul intrării în Uniunea Europeană, şocul integrării să nu fie unul devastator pentru economia românească. În bugetul pe 2005, fondurile alocate pentru stimularea exportului sunt în valoare absolută mai mici decât cele alocate în bugetul din 2004; la fel şi pentru i.m.m.-uri, unde reducerea este de peste 80%. Prin Legea bugetului pe anul 2005 se continuă, din păcate, o altă practică des uzitată în ultima vreme, şi anume aceea de a acorda scutiri la plata obligaţiilor bugetare unor agenţi economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei, a Ministerului Transporturilor, şi această scutire generică nu este decât un instrument lăsat la dispoziţia Guvernului, care este împuternicit prin art.18 din Legea bugetului, să stabilească atât agenţii economici, cât şi plafoanele până la care urmează să se scutească de obligaţii bugetare. Prin urmare, o astfel de prevedere va afecta semnificativ veniturile bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor de şomaj. Vreau să subliniez faptul că se continuă încălcarea principiului autonomiei locale şi aţi afectat această autonomie, transferând noi activităţi către administraţia publică locală, fără să le transferaţi şi sursele de finanţare a acestor activităţi. S-a făcut, din păcate, de foarte multe ori în ultima vreme, o alocare directă de sume prin hotărâri de Guvern către administraţiile care sunt conduse de aleşi ai PSD-ului şi, din păcate, sigur că, în acest fel, creaţi o distorsiune puternică în ceea ce priveşte modul în care ar fi trebuit să se aloce fondurile pentru cheltuielile autorităţilor publice locale. Aşa cum sublinia şi primul-ministru şi cum se menţionează şi în Raportul la buget pe 2005, se va amplifica efortul bugetar pentru susţinerea programelor sociale. Sigur, formularea este foarte frumoasă, dar nu pot să găsesc, totuşi, răspunsul adecvat, în condiţiile în care ajutorul social pe 2004 este reprezentat de o sumă de 3.400 miliarde, iar pe 2005 numai 3.071 miliarde - deci o reducere în termeni reali de aproximativ 20%, ajutorul de stat pentru copii, de asemenea scade, alocaţiile pentru familii cu copii scad de la 4.884 la 4.500 miliarde, lucruri care sigur că vin să contrazică afirmaţiile - de altfel, foarte generoase - pe care le faceţi. În fine, sigur că mă apropii de final şi nu pot să mă abţin să nu-l întreb pe domnul ministru Tănăsescu, ce explicaţie poate să ne dea, o explicaţie coerentă aş vrea, care să ne demonstreze cum de se poate ca după 4 ani de creştere economică, la nivelul puterii de cumpărare a românilor să nu se simtă nimic. Recunoaşteţi că în momentul în care s-au alocat sume pentru protecţie socială tot mai mari, numărul de persoane care beneficiază de protecţie socială a crescut continuu de la an la an în loc să scadă, pe măsură ce se înregistrează creşterea economică. Sigur că acestea sunt chestiuni care au fost evitate cu multă abilitate, dar totuşi ar trebui un răspuns pentru aceste probleme. Bugetul, este bine cunoscut că nu e un scop în sine, ci mai degrabă un instrument de macrostabilizare sau de dezvoltare în funcţie de politica pe care o promovaţi. Aţi promis în 2001 că vom trăi mai bine în 2002. Aţi promis românilor în 2003 că vor trăi mai bine în 2004 şi aşa mai departe. Pentru dumneavoastră cred că s-a început integrarea românilor în Uniunea Europeană, în primul rând cu recorelarea preţurilor şi tarifelor la utilităţile publice, la energie electrică, la gaze şi la combustibili, ne-am grăbit excesiv în acest sens, cunoscut fiind faptul că în Spania au trebuit 15 ani ca aceste preţuri să fie aliniate la standardele europene. La fel s-a întâmplat şi cu negocierile în domeniul agriculturii. După ce timp de 4 ani de zile aţi recorelat românilor cheltuielile, acum veniţi înainte de alegeri să le promiteţi că le veţi recorela şi veniturile. Sigur, e vorba de pensii, e vorba de salarii. Nu ştiu cu ce credibilitate. După părerea mea, actualului guvern nu i-ar rămâne decât să mai facă promisiuni de genul celor pe care le-am auzit enunţate de un cunoscut cantautor român şi care spunea că actualul guvern o să mai facă promisiuni şi angajamente, de genul filmelor cu judecătoare porno şi să le promită românilor omletă gratis cu ouă de la Cornu. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Din partea grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul deputat Iuliu Winkler.
		Domnul Iuliu Winkler: Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 are loc în conformitate cu Legea finanţelor publice, iar UDMR consideră că Parlamentul României îşi face datoria de a adopta Legea bugetară pentru anul 2005 în termen legal, asigurând astfel funcţionarea instituţiilor statului, a regiilor şi societăţilor naţionale, precum şi condiţiile pentru dezbaterea şi adoptarea la timp legal a bugetelor locale. Similar cu anii precedenţi, prioritatea legislativă a UDMR în sesiunea de toamnă a Parlamentului României o constituie adoptarea proiectului Legii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, motiv pentru care, cu începere din luna august a acestui an, am organizat un amplu proces de consultare a aleşilor uniunii la nivelul autorităţilor publice locale, acest set de consultări, proces de consultări concretizându-se prin formularea unor propuneri şi solicitări pe care le-am înaintat Ministerului Finanţelor Publice. Am făcut acest lucru încă în faza de elaborare a proiectului Legii bugetare, semnalând cu această ocazie unele disfuncţionalităţi, precum şi starea cronică de subfinanţare care există la nivelul consiliilor locale, cu precădere a celor din mediul rural. Am participat la dezbaterea proiectului depus la Parlament şi am formulat, evident, un set de amendamente, menit să îmbunătăţească acest proiect. O analiză chiar succintă a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 ar trebuit să pornească de la evidenţierea câtorva indicatori macroeconomici ai anului 2004. Creşterea economică cea mai ridicată din ultimii 15 ani s-a înregistrat în acest an sau se va înregistra în acest an 2004, caracterizat în special printr-un avânt al sectorului serviciilor şi acesta este, poate, cel mai grăitor argument al începutului modernizării economiei româneşti. Constatăm evoluţia favorabilă a procesului de dezinflaţie care permite aplicarea în anul 2005 a Legii cu privire la denominarea monedei, măsură care marchează ieşirea definitivă din spirala inflaţionistă ce a caracterizat România postdecembristă. Obiectivul macroeconomic major al anului 2004 a fost atins prin reducerea inflaţiei până la o rată exprimată printr-o singură cifră. Deficitul bugetar a fost revizuit de două ori în decursul anului 2004, sub presiunea nevoii organismelor financiare internaţionale de a se asigura cu privire la evitarea derapajelor la care ar fi fost tentat Guvernul într-un an electoral. Confirmarea majoră, însă, a evoluţiilor pozitive ce s-au înregistrat la nivelul economiei naţionale îl constituie calificativul de economie de piaţă funcţională acordat economiei româneşti în Raportul de ţară al Comisiei Europene pe anul 2004. În opinia Uniunii Democrate Maghiare din România, dincolo din considerentele politice, acest calificativ vine să confirme îndeplinirea de către România a majorităţii criteriilor economice de preaderare. Evident, economia românească este încă departe de a fi capabilă să facă faţă climatului concurenţial din uniune, principalele neajunsuri fiind legate de încetineala reformelor structurale, de întârzierile în finalizarea proceselor de privatizare care vor trebui să conducă la retragerea statului din economie, de persistenţa unui nivel încă foarte ridicat al arieratelor, cu un efect nedorit de mimetism al comportamentului evazionist şi în sfera privată şi, în sfârşit, de disciplina financiară insuficient impusă atât la nivelul companiilor cu capital de stat cât şi al celor cu capital privat. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, UDMR a sprijinit toate acele măsuri economice prin care 2004 este al cincilea an consecutiv de creştere a economiei româneşti. Convinşi de evoluţia pozitivă a economiei noastre, suntem totuşi conştienţi că aceasta nu este încă perceptibilă la nivelul cetăţeanului, pentru că nu a avut ca efect o creştere pronunţată a nivelului de trai al tuturor categoriilor populaţiei. Aceasta este raţiunea pentru care UDMR susţine finanţarea din bugetului statului în proiectul de buget al anului 2005 a unor măsuri cu caracter social, a unor programe de sprijinire a categoriilor sociale marginalizate sau aflate în pericol de marginalizare. Considerăm că aceste măsuri cu obiective clare şi cu o delimitare precisă a segmentelor - ţintă ale populaţiei asigură o eficienţă sporită în eliminarea sărăciei, în combaterea marginalizării şi în asigurarea egalităţii de şansă. Salutăm, de asemenea, un alt aspect pozitiv care reiese, în opinia noastră, în premieră în proiectul de buget pe anul 2005, şi anume acele programe destinate sprijinirii familiei, acest aspect este unul fundamental în valorile pe care le promovează UDMR, în special în domeniile protecţiei sociale şi educaţiei. Sprijinim continuarea acordării alocaţiei familiale complementare, de asemenea, dublarea sumelor destinate alocaţiilor de susţinere pentru familia monoparentală, măsuri care au acoperire financiară în bugetul de stat pe anul 2005. Considerăm, de asemenea, că programele iniţiate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, legate de acordarea unor ajutoare financiare către segmente ţintă de populaţie şcolară sunt deosebit de importante şi este evident că trebuie să fie în continuare o prioritate finanţată din buget, deoarece doar prin asigurarea unei educaţii temeinice şi de înaltă calitate tinerilor putem garanta întregii societăţi de astăzi viitorul pe care şi-l doreşte. O a doua chestiune sau grup de probleme deosebit de important în viziunea UDMR este legat de situaţia şi perspectivele bugetelor locale. Evoluţia finanţării locale faţă de situaţia anului 2004, sumele şi cotele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile către bugetele locale indică o creştere de aproximativ 10 - 10,6 procente, ceea ce reflectă o evoluţie relativ modestă a acestora, având în vedere şi rata prognozată a inflaţiei pe 2005 de 7 puncte procentuale. În mod asemănător cu anii anteriori, finanţarea este insuficientă în raport cu sarcinile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale. Structura finanţării locale este, în linii mari, identică cu cea a ultimilor ani şi este în continuare deficitară şi plină de neajunsuri. În anul 2005, la fel ca în anii anteriori, veniturile defalcate care sunt asimilate veniturilor proprii la bugetele locale reprezintă aceeaşi pondere din totalul surselor locale, adică circa 28%, restul de peste 2/3 fiind transferuri cu destinaţie precisă pentru îndeplinirea unor sarcini descentralizate. O evaluare asupra deficitului înregistrat la nivelul bugetelor locale în luna septembrie 2004 pune în evidenţă ca acest deficit se ridică la cel puţin 12 mii de miliarde de lei. Revenim cu propunerea noastră făcută şi în discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi ai Guvernului legată de majorarea deficitului bugetar planificat în anul 2005 cu o jumătate de punct procentual - 0,5% din p.i.b., ar putea reprezenta circa 13 mii de miliarde de lei şi ar putea reduce semnificativ starea de subfinanţare, iar dacă s-ar lua decizia alocării acestor sume pentru finanţarea unor lucrări de infrastructură, efectul economic difuzat pe orizontală ar genera importante beneficii pentru comunităţile locale. Susţinem, de asemenea, în continuare o altă propunere formulată în ultimele zile în cursul dezbaterilor, şi anume aceea de împărţire pe judeţe a sumelor defalcate din t.v.a. pentru drumuri judeţene şi comunale. Considerăm că modul actual de împărţire pe baza exclusivă a lungimii reţelei de drumuri judeţene şi comunale este un mod simplist şi duce la discriminări grave faţă de numeroase judeţe slab dezvoltate economic, motiv pentru care ne menţinem propunerea care ar viza un mod de împărţire mai complex şi mai echitabil, ţinând cont de lungimea drumurilor, de starea tehnică a acestora, precum şi de un indicator care să reflecte potenţialul economic al fiecărui judeţ. Această propunere, de altfel, are şi agrementul uniunii naţionale a consiliilor judeţene. Revenim la alte câteva propuneri UDMR legate de finanţarea bugetelor locale şi reafirmăm aici necesitatea identificării de noi surse de finanţare proprie, fie cote din redevenţe, fie cote din impozitul pe microîntreprinderi sau alte soluţii, în paralel cu creşterea cotelor din impozitul pe venitul global ce se alocă bugetelor locale. Propunem eliminarea acelei verigi suplimentare, pe care, în acest moment, o constituie consiliile judeţene în fluxul alocării anumitor fonduri, sume, cote de echilibrare pentru bugetele locale destinate bugetelor municipiilor, oraşelor şi comunelor, aceste sume urmând să fie virate direct în bugetele beneficiare. Susţinem, de asemenea, modificarea principiului de echilibrare intrajudeţeană specificată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003, aceste criterii trebuind să fie modificate pe baza negocierilor şi propunerilor care provin de la autorităţile locale. De asemenea, menţinem pentru viitor ideea noastră de elaborare a două componente a bugetelor locale, componenta bugetului de funcţionare, care cuprinde venituri proprii şi prelevări de la bugetul de stat şi aceste sume şi cote defalcate din unele venituri ale statului, cu destinaţie precisă, care trebuie să asigure funcţionarea zilnică, respectiv bugetele de dezvoltare cuprinzând fonduri externe atrase de la Uniunea Europeană şi credite atrase, respectiv venituri proprii. E necesar a se realiza un sistem eficient de creditare a consiliilor locale şi de asigurare de garanţii pentru acoperirea contribuţiei proprii la proiectele cu finanţare comunitară. Un al treilea capitol important la care dorim să ne referim este cel legat de dezvoltarea regională, de programe şi proiecte europene. Dacă în bugetul pe 2004 am avut pentru întâia oară evidenţierea finanţărilor provenite din programele pentru preaderare, iată că în proiectul de buget pe 2005 avem şi sumele prevăzute pentru cofinanţarea acestor proiecte. Considerăm totuşi că întregul proces de accesare a sumelor provenind din finanţări europene trebuie să fie mai grijuliu pregătit, credem că executivul trebuie să se implice în toate fazele acestui proces, începând de la diseminarea informaţiei, la asigurarea consultanţei de accesare şi până la facilitarea asigurării cofinanţării şi monotorizarea utilizării fondurilor contractate. Sprijinim construcţia proiectului de buget pe 2005 pe baza programelor, dar reiterăm o obiecţie pe care nu o formulăm pentru întâia oară, şi anume aceea legată de asigurarea unui real control parlamentar asupra destinaţiei cheltuirii banului public, în special, asupra celor care, în anexele aferente ministerelor de specialitate, nu se regăsesc decât în sume globale. În paralel cu respectarea principiului solidarităţii regionale, propunem şi respectarea principiului echităţii regionale în procesul de distribuire a fondurilor publice. În consecinţă, solicităm ca unele din programele majore de investiţii în infrastructură asupra cărora dispun ordonatorii principali de credite să fie detaliate pe regiuni de dezvoltate şi pe judeţe, astfel încât să fie posibilă evaluarea pertinentă a efectelor de dezvoltare regională obţinute prin aplicarea programelor. Doamnelor şi domnilor parlamentari, În finalul acestei evaluări, pornim de la următoarele trei considerente. Sprijinim evoluţia filozofiei de construcţie a bugetului de stat spre principiile pe care se fundamentează bugetele statelor europene pe care le găsim în consonanţă cu valorile promovate de către UDMR: multianualitate, predictibilitate, planificarea activităţilor bugetare în faza programelor. Constatăm, de asemenea, cu satisfacţie valorificarea unor amendamente importante pe care UDMR le-a formulat. Ne exprimăm, în sfârşit, convingerea că propunerile noastre de continuare a descentralizării şi perfecţionare a reformei bugetare vor fi susţinute în continuare în forul legislativ al României. În aceste condiţii, Grupul parlamentar al UDMR a decis să sprijine prin votul său adoptarea proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 2005. Vă mulţumesc.
		Domnul Valer Dorneanu: Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, domnul deputat Sali Negiat.
		Domnul Sali Negiat: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Acest proiect de buget care va intra în dezbaterea plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, bineînţeles, că este instrumentul cel mai important de guvernare şi poartă amprenta acestei guvernări şi, în consecinţă, ultimii ani au demonstrat că în fiecare an proiectul de buget al României a fost adoptat în timp şi apoi acest buget şi-a făcut efectul printr-o guvernare care a avut evoluţii pozitive în creşterea produsului intern brut, al menţinerii sub control a deficitului bugetar, a inflaţiei şi a celorlalţi indicatori macroeconomici. Acest echilibru economico-financiar asigură finanţări pe plan macroeconomic, cât şi pe plan local. Corelarea dintre venituri şi cheltuieli, ajutată de finanţările externe, duce la acest echilibru de care ţara are nevoie şi lucrul pozitiv cel mai important este faptul că şi în acest an proiectul de buget a fost adus în dezbaterea Parlamentului în timp util şi pentru anul 2005 ţara are nevoie de acest buget de stat. Din proiectul actual reiese nevoia de menţinere a echilibrului din punct de vedere al deficitului bugetar, de menţinere a inflaţiei sub o anumită limită şi de dezvoltare economică în continuare. Interesul minorităţilor naţionale este în cadrul interesului naţional şi acest interes naţional este ca ţara noastră să se dezvolte în continuare şi, în acest sens, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale sprijină adoptarea acestui proiect de buget pe 2005. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Vă mulţumim. În încheierea dezbaterilor, vă rog să permiteţi să invit la microfon pe domnul Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, pentru a da răspunsurile necesare.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, aş vrea să fac câteva comentarii de ordin general vizavi de luările de cuvânt şi aş vrea să încep cu faptul că nu consider că dezbaterea la jumătatea lunii noiembrie a Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale este un dispreţ sau un regim de urgenţă care trebuie făcut înainte de alegeri. Aceasta dovedeşte faptul că actualul guvern, chiar dacă suntem într-o perioadă electorală, îşi continuă activitatea şi îşi prezintă în faţa aleşilor cele mai importante legi şi anume legile bugetare. De aceea, cred că, şi aş vrea să vă mulţumesc, discutarea în această perioadă, înainte de sfârşitul anului, a celor mai importante legi financiare ale ţării să aibă loc acum şi, sigur, să permită ca la începutul de an 2005, România să aibă legile aprobate, în aşa fel încât ordonatorii de credite să poată să-şi desfăşoare activitatea în mod normal. Spre surprinderea mea, astăzi, am auzit foarte multe teorii economice noi. Mi le-am notat şi, sigur, aş vrea să le verific. Ele sunt în totală contradicţie cu ceea ce există la ora actuală în teoria economică şi în special în teoria economică liberală. Este de-a dreptul surprinzător să vezi cum oameni de marcă din această zonă politică fac nişte confuzii majore în ceea ce priveşte realitatea economică şi, nu în ultimul rând, modul de calcul a unor indicatori simpli, repet, simpli de economie. Aş vrea să spun totuşi că în această perioadă de timp, foarte mulţi au vorbit despre datoria publică, datoria publică internă, datoria publică externă. Este de datoria mea să vă informez că în această perioadă de timp 2001-2004, datoria publică externă a scăzut ca pondere în p.i.b., deci în traducere p.i.b. a avut un ritm de creştere superior creşterii datoriei şi interne şi externe. Aceasta, de fapt, arată sănătatea finanţelor publice ale unei ţări. Dacă în anul 2000 datoria externă reprezenta 22,1% din p.i.b., la mijlocul anului 2004 aceasta reprezintă 17,5% din p.i.b., repet, 17,5%. În descreştere cu 5 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului 2000. În ceea ce priveşte datoria publică internă, la sfârşitul anului 2000, aceasta era 9,2% din p.i.b. La mijlocul anului 2004 ea reprezintă doar 5,1% din p.i.b. Aceştia sunt indicatorii care sunt luaţi în calcul, aceasta arată de fapt starea unei ţări. Iar România se încadrează, din acest punct de vedere, la o limită inferioară în ceea ce priveşte gradul de îndatorare. Se vorbea aici despre specialităţi mai vechi în ceea ce priveşte creşterea de arierate, despre creşteri economice, repet, şi este surprinzător să vezi erori de genul că arieratele influenţează sau au o legătură în creşterea economică, deci aceste teze sunt absolut aberante. Aş vrea să vă readuc aminte, stimaţi colegi, creşterea economică este dată de alţi factori şi nu de arierate. Descreşterea arieratelor este un fenomen care poate să conducă la creştere economică, ceea ce s-a întâmplat. Noi vorbim de arierate când această specialitate a domnilor din CDR la sfârşitul anului 2000 reprezenta 40% din p.i.b., plecând de la 35% în 1996? A fost vârful, repet, vârful volumului de arierate în economie, sfârşit de an 2000, stimaţi colegi. Dacă ne uităm pe internet şi deschidem calculatorul, cred că toţi avem acest lucru, şi luăm bilanţurile care sunt afişate în mod public, o să vedem foarte clar că la sfârşitul anului 2003, după bilanţurile contabile, aceste arierate înregistrau 33%. Deci o reducere de 7 puncte procentuale în 3 ani de zile. Iar premisele anului 2004 arată că volumul arieratelor va scădea sub 30% pentru prima oară, repet, pentru prima oară în această perioadă de 14 ani. Nu trebuie decât să facem un clic şi să deschidem calculatorul să ne uităm, în aşa fel încât să putem să spunem corect în faţa Parlamentului cifrele care sunt de spus în faţa noastră. Vorbeam aici despre productivitatea muncii. Păi, stimaţi colegi, sigur că nu avem cum să vedem productivitatea muncii, când în perioada trecută aceasta era numai cu semnul minus în faţă. Dacă luaţi datele şi dacă luaţi indicatorii şi dacă luaţi ultimele analize ale băncilor de investiţii din străinătate, o să vedeţi că productivitatea muncii numai anul acesta a avut o creştere faţă de anul trecut cu 14%. Această creştere a productivităţii muncii arată foarte clar că gradul de competitivitate al economiei româneşti este unul care duce spre sus, în sus, şi toată creşterea economică pe dumneavoastră aţi realizat-o în perioada 1997-2000 în jos, cum se vede aici, la noi această creştere economică este în sus. Deci dumneavoastră aţi pierdut, noi am câştigat, aceasta este diferenţa de profesionalism, aceasta este diferenţa de, cred eu, de management al finanţelor. Se spunea că fondurile pentru stimularea exporturilor au scăzut. Stimaţi colegi, Dacă ne uităm atent în proiectul bugetului, o să vedem că pentru anul următor, în anul 2005, acestea sunt în creştere faţă de anul curent, 2004, de la 4 mii de miliarde la 4 350 de miliarde. Şi, în acelaşi timp, se spunea aici că acea formulă fantastică de criză a anului 2000 în care s-a introdus cotă de 5% la impozitul pe profit pentru export a fost cea mai mare măsură de creştere economică a anului respectiv. A fost o soluţie de criză, după 3 ani de descreşteri economice puternice, această măsură care a fost luată, sigur a dus la o creştere economică în anul 2000. Dar, încă o dată, în realitate, măsurile de stimulare a exportului nu se fac prin diminuări fiscale, stimaţi colegi, sunteţi susţinători foarte puternici ai integrării României în Uniunea Europeană. Dacă aţi citi teoriile de integrare în Uniunea Europeană, rezultă foarte clar că stimulul se face transparent prin buget şi nu prin diminuare de fiscalitate, aşa cum dumneavoastră propuneţi. Sunt teorii vechi, sunt teoriile anilor 1996, teoriile pe care noi le propunem, sunt teoriile viitorului. Viitorul pe care România îl va avea în anul 2007 când va fi membră a Uniunii Europene. De aceea, cred eu că această politică a noastră de încurajare a exporturilor, transparent, prin sume din ce în ce mai mari, prin buget a condus şi la schimbarea structurii exporturilor şi aş vrea din nou să faceţi un clic pe calculator şi să vă uitaţi cum această structură de exporturi s-a schimbat de la materii prime, care erau în special în anul 2000, la bunuri şi produse superior prelucrate în anul 2004. De fapt, aceste sunt deosebirile între ceea ce noi propunem prin proiectul de buget şi ceea ce dumneavoastră propuneţi în expunerile dumneavoastră. Şi, în aceste condiţii, aş vrea să vă readuc aminte că exporturile din anul 2004 până în prezent sunt mai mari cu 23%, repet, cu 23% faţă de sfârşitul anului trecut. Şi aceasta din ce cauză? Pentru că nu este fiscalitatea scăzută pe exporturi? Nu. Fiindcă aceşti bani transparenţi daţi de la buget au încurajat aceste exporturi pe care noi le avem în plan. Se vorbea de macrostabilitate, că toate aceste măsuri conduc la o diminuare a macrostabilităţii. Este chiar, cred eu, jignitor la adresa noastră, a tuturor, când ştim foarte bine cum am stat cu macrostabilitatea în 1996, între 1996-2000, când, în 1999, România era gata să intre în colaps financiar, când toată creşterea economică şi inflaţia au ajuns la cifre aberante. Poate vă aduceţi aminte cum era inflaţia în perioada aceea. Uitaţi-vă cât era în 1997 inflaţia - un vârf, iar în anul 2004 pentru prima oară în România va avea o inflaţie sub 10%. Acestea sunt realităţi pe care nu le spunem noi, sunt realităţi pe care le văd oamenii, sunt realităţi pe care le recunosc oamenii de afaceri din afară şi aşa mai departe. De aceea, noi credem că politica economică, politica bugetară este în concordanţă cu ceea ce îşi doreşte România. Citeam astăzi în ziar un interviu al domnului Vosganian, extraordinar, cum dânsul va influenţa să scadă dobânzile la creditele bancare pentru importuri. Dar de când domnul Vosganian se interpune în politica băncii centrale? Este, pur şi simplu, cred eu, iarăşi un mod de comportament, un mod neraţional vis-a-vis de separarea acestor politici, iar politica bugetului nostru pe anul 2005 este politica care vine în sprijinul politicii monetare pentru anii următori. Spunea cineva de liberalizarea contului de capital. Da. Această liberalizare va fi făcută în aprilie 2005 şi totodată Banca Naţională va merge şi pe ţintirea inflaţiei, sunt două noi elemente de politică monetară. Dacă nu există această coordonare, sigur, în programul Alianţei D.A. nu există această coordonare între politica monetară şi cea fiscal-bugetară, într-adevăr, derapajele macro-economice se întâmplă. De aceea, propunere noastră de buget este cu un deficit bugetar mic, de 1,5%, un deficit bugetar care să susţină aceste politici monetare şi nu în ultimul rând deficitul de cont curent. Dacă vă uitaţi în propunerea alianţei o să vedeţi că deficitul bugetar pentru anul 2005 este propus la 2,44, iar în anii 2007-2008, când România, într-adevăr, are nevoie de sume suplimentare pentru a putea finanţa ceea ce vine de la Uniunea Europeană, deficitele bugetare sunt în descreştere. Deci, chiar ca viziune pe teren mediu şi lung, aceasta ne arată foarte clar o lipsă de profesionalism din punctul meu de vedere şi nu în ultimul rând o lipsă de viziune economică, adaptată la unele cerinţe de integrare ale României în Uniunea Europeană. N-aş vrea să comentez mai mult toate aceste lucruri, dar cred că, stimaţi domni parlamentari, cred că bugetul pe anul 2005 este de fapt instrumentul de politică economică care va crea în această primă parte a ciclului 2005-2008, o Românie cu o creştere economică în continuare de peste 5% din produsul intern brut, o continuare a descreşterii ratei inflaţiei la 7%, şi nu în ultimul rând va fi un instrument de creştere economică care va permite ca în anul 2007, într-adevăr România să poată să intre în Uniunea Europeană cu fruntea sus. Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Vă mulţumesc, domnule ministru. Stimaţi colegi, Am încheiat dezbaterile generale. Intrăm în discuţii concrete pe proiectul de lege. Ţin să vă informez că la Comisiile de buget-finanţe s-au depus 352 de amendamente, din care 110 observaţii la articole şi 242 la anexe. Din totalul de 359 de amendamente, au fost acceptate 68 de amendamente de către Comisiile de buget-finanţe, 38 legate de articolele din proiectul de buget şi 30 modificări la anexe. Cu această informaţie, trecem, stimaţi colegi, la discutarea proiectului Legii bugetului de stat pe 2005. Da, domnule, vă rog!
		Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu: Domnule preşedinte, Proiectul Legii bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat presupune un set de documente atunci când se prezintă în Parlament. Constat astăzi că cele două proiecte de lege nu au avizul Consiliului Economic şi Social. Ştiu că, astăzi, pe ordinea de zi a C.E.S.-ului s-a pus această problemă. Cred că dumneavoastră, în calitate de preşedinte de şedinţă, ar trebui să vă sesizaţi asupra nerespectării procedurale şi să luaţi măsurile în consecinţă. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Vă dau şi un răspuns. Bugetul de stat şi de asigurări s-a depus din timp la Consiliul Economico-Social, au avut la dispoziţie termenul necesar pentru a veni cu eventuale observaţii. Avizul îl cunoaşteţi foarte bine, este consultativ. N-au venit în termen, nu putem aştepta pe colegii de la Consiliul Economic şi Social. Intrăm în dezbateri pe lege. Vă rog, legat de titlul legii, dacă sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Mulţumesc. Votat în unanimitate. Cap.I, Dispoziţii generale. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Votat în unanimitate. Legat de art.1, stimaţi colegi, avem un amendament al Comisiilor de buget-finanţe. Este vorba de o formulare mai clară acceptată de către Ministerul Finanţelor. Dacă sunt şi alte amendamente de susţinut. La art.1 mă refer. La art.1 n-aveţi amendamente dumneavoastră. La art.1, vă dau exact textul, amendamentul domnului Ionel Alexandru. Îl mai susţine? Este aici? Nu este. Supun votului dumneavoastră art.1, cu amendamentul prezentat de Comisiile de buget-finanţe. Cine este împotrivă? 8 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Voturi pentru? 239 voturi pentru. La art.2 dacă sunt observaţii. Avem şi aici un amendament acceptat de către Ministerul de Finanţe, prezentat de către Comisiile de buget-finanţe. Dacă la art.2 se susţine vreun amendament. Vă rog, domnule deputat Ruşanu.
		Domnul Dan Radu Ruşanu: Art.2 alin.5, prin care, în textul iniţial "se interzic reţinerea şi utilizarea de către ordonatorii de credit finanţaţi integral din bugetul de stat a oricăror venituri proprii care nu sunt prevăzute în anexe la bugetul coordonatorilor principali de credite". Amendamentul propus este că "se interzic reţinerea şi utilizarea de către ordonatorii de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat a oricăror venituri proprii", indiferent că sunt sau nu sunt în anexele respective. Pentru că în legea finanţelor publice, se prevede ca principiu general că ordonatorii de credite finanţaţi integral din bugetul de stat sunt obligaţi să vireze integral toate veniturile realizate către acest buget. Or, în practică, prin această derogare, se permite reţinerea în anumite cazuri a unor venituri de către anumiţi ordonatori de credite, ceea ce înseamnă o încălcare a principiului ?? de Legea finanţelor publice.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Mulţumesc. Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule preşedinte, mulţumesc. Propunem respingerea, dar aş vrea să fac foarte clar acest lucru, de ce nu este binevenită această propunere. Legea 500, a finanţelor publice, arată foarte clar că finanţarea cheltuielilor curente şi de capital al instituţiilor publice se asigură şi integral din venituri proprii. Pe de altă parte, tot această lege a finanţelor publice, la art.67, aprobă înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii. Deci, toate aceste lucruri sunt foarte clar reglementate în Legea de bază a finanţelor publice. De aceea, susţinem respingerea acestui amendament. Mulţumesc. (Domnul deputat Dan Brudaşcu doreşte să intervină)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi răbdare! Mulţumesc foarte mult. Supun votului acest amendament al domnului deputat Ruşanu, respins pe argumentele prezentate de ministrul finanţelor. Stimaţi colegi, cine este pentru amendamentul domnului Ruşanu? 38 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 208 voturi împotrivă. Dacă se mai susţine vreun amendament la acest articol. Dau cuvântul domnului deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, Pentru a economisi timpul şi pentru a nu mă obliga să vin frecvent la acest microfon în vederea susţinerii de amendamente, am rugămintea la dumneavoastră şi la comisia de specialitate să revină asupra formulărilor care mi se par nejustificate privind respingerea amendamentului întrucât nu aduce un plus de rigoare legislativă. Amendamentele sunt de redactare, duce un plus de claritate şi, mai ales, de corectitudine a exprimării în limba română. Nu există două limbi române, limba română acceptată de Academie şi limba română vorbită în Parlamentul României. Prin urmare, la amendamentul meu, art.2 alin.5, era vorba de anexele la bugetele ordonatorilor principali de credite, nu e vorba de orice anexe, ci anexele clare, cele care sunt raportate la bugetele ordonatorilor principali de credite. În cazul în care nu se revine asupra acestei formulări, voi fi nevoit să vă fracturez timpul obligându-vă să respectaţi limba română.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, dacă mai sunt intervenţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.5 în formularea Comisiilor de buget-finanţe. Cine este împotrivă? 34 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Pentru? 210 voturi pentru. Dacă mai sunt intervenţii, stimaţi colegi, la art.2. Nu mai sunt. Supun votului dumneavoastră art.2. Cine este împotrivă? 34 voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 210 voturi pentru. Vă mulţumesc foarte mult. Cap.II. dacă sunt obiecţiuni la titlul cap.II. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul cap.II. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Şi la titlu, domnilor? 34 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. 210 voturi pentru. Art.3. Dacă sunt intervenţii. Avem un amendament al Comisiilor de buget-finanţe de redactare acceptat de către Guvern. Dacă se susţin şi alte amendamente. Nu. Supun votului dumneavoastră art.3. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Votat în unanimitate. Art.4. Nu avem amendamente. Dacă sunt intervenţii la art.4. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.4. Cine este împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? (Domnul deputat Dan Brudaşcu doreşte să intervină) Aveţi alineat nou. Vă rog, vă dau cuvântul! Abţineri? Nu sunt. Voturi pentru? Mulţumesc. 238 de voturi pentru. La acest articol se propune introducerea unui alineat nou. Domnul deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, Cu tot respectul vă rugăm să vă definiţi exact poziţia şi să ţineţi cont de regulamentul de funcţionare al Camerelor care prevede că, la supunerea la vot a unui text, preşedintele de şedinţă se adresează celor prezenţi, rugându-i să se pronunţe pentru, împotrivă sau abţineri. V-aş ruga să nu faceţi abateri frecvente de la acest regulament, pentru că ne derutaţi. Numai ştim cum să ne pregătim să votăm.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, nu este nici o abatere, vă rog să interveniţi dacă aveţi vreo intervenţie la art.4. Deci, nu mai sunt intervenţii. Art.5, stimaţi colegi, avem un amendament admis, propus de Comisia de buget-finanţe şi acceptat de către Ministerul Finanţelor. Dacă sunt şi alte intervenţii la art.5. Supun votului dumneavoastră art.5. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 34 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. 214 voturi pentru. La art.6. Nu avem amendamente. Avem însă un amendament prezentat de către Comisiile de buget-finanţe la art.6, acceptat de către Ministerul Finanţelor. Dacă sunt şi alte intervenţii. Supun votului dumneavoastră art.6. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 34 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. 214 voturi pentru. Cap.III. Titlul capitolului. Dacă sunt observaţii. Supunn votului dumneavoastră. Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi. 34 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Voturi pentru? Mulţumesc. 214 voturi pentru. Art.7. Nu avem amendamente respinse. Avem un amendament admis prezentat de Comisiile de buget-finanţe şi acceptat de către Guvern. Dacă sunt intervenţii. Scuzaţi-mă! Titlul cap.III. Sunt obiecţiuni? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 34 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. 214 voturi pentru. Art.8. Numai o secndă! Vă dau cuvântul. Intervenţii la art.8. Vă rog, domnule Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, la alineatele 1, 2, 4 şi 7 ale art.8, am redactat amendamente privind evitarea exprimării redundante, folosirea corectă a semnelor de punctuaţie, exprimarea clară a sensului textului. Aş vrea să revin asupra lor şi să vă rog să le supuneţi aprobării. La alin.1, evităm sintagma "prevăzute" care apare de două ori, înlocuind-o prima dată cu "specificate" sau "menţionate" sau "indicate", la alegerea dumneavoastră. În cazul amendamentului de la alin.2, este nevoie de o reformulare în sensul "redistribuirea de posturi şi transferul fondurilor aferente acestora". În cazul celui de al treilea amendament, la alin.4, exprimarea aşa cum apare în formularea iniţiatorului este neclară, se înţelege că "...personalul Ministerului apărării Naţionale care va acorda creşterile...", "acesta va acorda creşterile" nu ministerul... De aceea, am susţinut că este nevoie să se introducă sintagma "care va beneficia de creşterile salariale prevăzute în bugetul aprobat acestuia". Iar la ultimul alineat, eu am solicitat să se anuleze, să se elimine defavorizarea acestei categorii de salariaţi întrucât, după cum se ştie, nivelul de salarizare este destul de modest. În formularea motivaţiei de respingere, argumentele sunt neconvingătoare. De aceea, v-aş ruga să supuneţi atenţiei plenului reformulările şi poziţiile exprimate vizavi de articolul în sine şi alineatele amendate.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. La art.1, propunerea domnului deputat Brudaşcu se referea la o mai bună precizare. Să spunem "numărul maxim de posturi şi structura posturilor specifice prevăzute pe fiecare anexă." În loc de "prevăzute" să se scrie "specifice". Propunerea este să mergem în loc de "prevăzute" cu "menţionate" pentru fiecare anexă. Da?
		Domnul Dan Brudaşcu (din sală): Perfect.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Să fim de acord şi supun votului dumneavoastră ca să spunem în loc de "prevăzute", "menţionate". Alin.1 de la art.8. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un singur vot împotrivă, a fost aprobat. Reluăm la domnul Brudaşcu. Doamna senator Maria Petre. La alin.2, da? Vă rog! Vă ascultăm!
		Domnul Maria Petre: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Propunerea pe care am formulat-o şi care a fost aprobată de Comisiile reunite pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului este de eliminare a prevederilor conţinute în art.8 alin.2, pe o motivaţie foarte clară, şi anume aceea că după aprobarea prin lege a structurilor de personal, a numărului maxim de personal pe fiecare ordonator de credite, în opinia noastră, Guvernul nu mai trebuie să poată să redistribuie, prin hotărâre de Guvern, ceea ce ar face legea inoperantă în ceea ce priveşte conţinutul anexei 3. Deci, Guvernul nu trebuie să poată să redistribuie prin hotărâri de guvern numărul de posturi şi fondurile aferente acestora, între bugetele ordonatorilor principali de credite. Aş vrea să mai fac o menţiune, şi anume aceea că motivaţia pentru care amendamentul nostru a fost respins cred că este lipsită de credibilitate dintr-un motiv foarte simplu: noi nu credem în acest moment că există vreun ordonator principal de credite, oricare ar fi acesta, minister sau altă structură, care are calitatea de ordonator de credite, care să nu-şi fi adaptat numărul de personal pe care l-a propus în proiectul de buget la cerinţele care vin din adaptarea structurii interne a respectivului ordonator de credite la cerinţele de integrare europeană. Deci, ca atare, prevederea ar face inoperantă întreg conţinutul anexei 3. Pe procedură, de data aceasta, domnule preşedinte, v-aş ruga ca înainte ca acest amendament şi următoarele care vor fi supuse atenţiei colegilor noştri să fie supuse la vot, să faceţi o verificare a cvorumului de şedinţă, a cvorumului pentru Camerele reunite, pentru că este evident pentru oricine priveşte sala în acest moment că nu pot fi nici 208, nici 214 voturi pentru, deoarece numărul colegilor prezenţi în sală în acest moment este în mod evident mult mai mic. Deci, v-aş ruga domnule preşedinte, să verificaţi înainte de a mai efectua orice procedură de vot dacă avem sau nu cvorum de şedinţă. Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Vă mulţumesc şi eu. Prezenţa o ştiţi foarte bine, v-am prezentat-o la începutul şedinţei şi pe parcursul şedinţei. Foarte mulţi colegi sunt dornici să facem apelul, să pierdem o oră pentru apel, putem să facem şi treaba asta. Eu am invitat toţi colegii, inclusiv ai dumneavoastră, să vină în sală şi îi aşteptăm. Doriţi să facem apelul în continuare, domnilor? Voci din sală: Nu!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, vă propun altceva. Este ora 12,30. Facem o pauză până la ora 14,30 şi reluăm lucrările după aceea. De acord? Bun! Întrerupem aici.
		- după pauză -
		(După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaţilor, şi Mhai Ungheanu, secretar al Senatului.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnilor senatori şi deputaţi, Rog pe domnul secretar Ungheanu să strige apelul pentru senatori.
		Domnul Mihai Ungheanu: Stimaţi colegi, începem apelul cu lista senatorilor. - Acatrinei Gheorghe - absent - Alexandru Ionel - absent - Andrei Victor - Prezent - Apostolache Victor - Prezent - Athanasiu Alexandru - Absent - Avram Dan - Absent - Balcan Viorel - Prezent - Balint Iosif - Absent - Bălan Angela Mihaela - Absentă - Belaşcu Aron - Absent - Belu Ioan - Absent - Bindea Liviu-Doru - Absent - Bîciu Constantin - Absent - Brădişteanu Şerban Alexandru - Absent - Bucur Dionisie - Prezent - Bunea Doina - Prezent - Buzea Tiberiu Simion - Absent - Buzatu Gheorghe - Absent - Cautiş Vasile - Prezent - Cârciumaru Ion - Absent - Ciocan Maria - Absentă - Ciocan Valentin - Prezent - Ciocârlie Alin Teodor - Absent - Codreanu Dumitru - Absent - Constantinescu Eugeniu Marius - Absent - Cozmâncă Octav - Absent - Crăciun Avram - Prezent - Cristoloveanu Ioan - Absent - Dina Carol - Absent - Dinescu Valentin - Absent - Dinu Marin - Prezent - Dobrescu Maria Antoaneta - Absentă - Dumitrescu Gheorghe Viorel - Absent - Dumitru Dan - Absent - Duţă Vasile - Absent - Eckstein Kovacs Peter - Absent - Făniţă Triţă - Prezent - Feldman Radu Alexandru - Absent - Filipaş Avram - Absent - Filipescu Cornel - Prezent - Florescu Eugeniu Constantin - Absent - Flutur Gheorghe - Absent - Frunda György - Absent - Găucan Constantin - Absent - Gogoi Ion - Prezent - Guga Ioan - Prezent - Hanganu Romeo Octavian - Absent - Hârşu Ion - Absent - Hoha Gheorghe - Prezent - Honcescu Ion - Prezent - Horga Vasile - Absent - Hriţcu Florin - Prezent - Ilaşcu Ilie - Absent - Iliescu Ion - Prezent - Ionescu-Quintus Mircea - Absent - Iorga Nicolae Marian - Absent - Iorgovan Antonie - Absent - Iustian Mircea Teodor - Absent - Kereskenyi Alexandru - Prezent - Leca Aureliu - Absent - Lupoi Mihail - Absent - Marcu Ion - Absent - Marinescu Simona Anamaria - Absent - Marko Béla - Absent - Matei Vintilă - Absent - Matei Viorel - Prezent - Mărgineanu Ştefan Gheorghe - Prezent - Mihăilescu Ion - Prezent - Mihordea Mircea - Absent - Mocanu Vasile - Prezent - Munteanu Tudor-Marius - Absent - Nedelcu Mircea - Absent - Németh Csaba - Prezent - Nica Dumitru - Prezent - Nicolaescu Ioan - Prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - Absent - Nicolai Norica - Absent - Novolan Traian - Prezent - Ofileanu Vasile - Prezent - Onaca Dorel-Constantin - Absent - Oprescu Sorin Mircea - Absent - - Absent - Otiman Păun-Ion - Absent - Paleologu Alexandru - Absent - Pană Aurel - Absent - Pană Viorel Marian - Absent - Paştiu Ioan - Absent - Păcurariu Iuliu - Absent - Păcuraru Nicolae Paul Anton - Prezent - Păunescu Adrian - Absent - Penciuc Corin - Absent - Pete Ştefan - Prezent - Petre Maria - Absent - Petrescu Ilie - Absent - Plătică-Vidovici Ilie - Absent - Pop Dumitru Petru - Absent - Pop de Popa Ioan - Prezent - Popa Nicolae-Vlad - Absent - Popescu Dan Mircea - Prezent - Popescu Laurenţiu-Mircea - Absent - Prichici Emilian - Absent - Pricop Mihai-Radu - Prezent - Prisăcaru Ghiorghi - Prezent - Pruteanu George Mihail - Absent - Pujina Nelu - Absent - Puskas Valentin-Zoltan - Prezent - Radu Constantin - Prezent - Rahău Dan Nicolae - Absent - Rebreanu Nora Cecilia - Absent - Rece Traian - Absent - Roibu Aristide - Prezent - Roman Petre - Absent - Rotaru Florin - Prezent - Rovinaru Nicolae - Prezent - Rus Ioan Aurel - Absent - Sârbulescu Ion - Absent - Seche Ion - Absent - Seres Denes - Absent - Sin Niculae - Absent - Sogor Csaba - Prezent - Solcanu Ion - Prezent - Sporea Elena - Prezentă - Stoica Fevronia - Prezentă - Szabó Károly Ferenc - Absent - Şelaru Rodica - Prezent - Şerbănoiu Constantin Dilly - Prezent - Ştefan Viorel - Prezent - Tărăcilă Doru Ioan - Absent - Theodorescu Emil Răsvan - Absent - Toma Constantin - Absent - Tudor Corneliu Vadim - Absent - Ungheanu Mihai - Prezent - Vajda Borbala - Absent - Vasile Radu - Absent - Văcăroiu Nicolae - Prezent - Vela Ion - Prezent - Verestoy Attila - Absent - Voinea Melu - Prezent - Vornicu Sorin Adrian - Prezent - Zanc Grigore - Prezent - Zlăvog Gheorghe - Prezent
		(Senatorii care au intrat în sală după apelul nominal si-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)
		Domnul Mihai Ungheanu: Vă mulţumesc.
		Domnul Tudor Mohora: Prezenţa deputaţilor: - Abiţei Ludovic - Prezent - Afrăsinei Viorica - Prezentă - Albu Gheorghe - Absent - Andea Petru - Prezent - Andrei Ioan - Absent - Andronescu Ecaterina - Prezentă - Antal Istvan - Prezent - Anton Marin - Absent - Antonescu George Crin Laurenţiu - Absent - Antonescu Niculae Napoleon - Prezent - Apostolescu Maria - Prezentă - Arghezi Mitzura Domnica - Prezentă - Ariton Gheorghe - Prezent - Armaş Iosif - prezent - Arnăutu Eugenu - Prezent - Asztalos Ferenc - Prezent - Avramescu Constantin Gheorghe - Prezent - Baban Ştefan - Prezent - Babiuc Victor - Absent - Baciu Mihai - Absent - Bahrin Dorel - Prezent - Baltă Mihai - Prezent - Baltă Tudor - Prezent - Bar Mihai - Prezent - Bara Radu Liviu - Prezent - Barbu Gheorghe - Absent - Bartoş Daniela - Prezentă - Bădoiu Cornel - Prezent - Bălăeţ Mitică - prezent - Bălăşoiu Amalia - Prezentă - Băncescu Ioan - Prezent - Bâldea Ioan - Prezent - Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent - Bentu Dumitru - Prezent - Bercăroiu Victor - Prezent - Berceanu Radu Mircea - Absent - Bereczki Endre - Prezent - Birtalan Ákos - Absent - Bivolaru Ioan - Prezent - Bîrsan Iulian Gabriel - Prezent - Bleotu Vasile - Prezent - Boabeş Dumitru - Prezent - Boagiu Anca Daniela - Absentă - Boajă Minică - Prezent - Boboc Alexe - Prezent - Bogdan Daniel Marius - Prezent - Boiangiu Cornel - Absent - Bolcaş Augustin Lucian - Prezent - Böndi Gyöngyike - Absentă - Borbely Laszlo - Prezent - Bozgă Ion - Absent - Bran Vasile - Absent - Brînzan Ovidiu - Absent - Brudaşcu Dan - Prezent - Bucur Constantin - Prezent - Bucur Mircea - Prezent - Buga Florea - Prezent - Burnei Ion - Prezent - Buruiană Aprodu Daniela - Absentă - Buzea Cristian Valeriu - Absent - Calcan Valentin Gigel - Prezent - Canacheu Costică - Prezent - Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Prezent - Cazimir Ştefan - Prezent - Căşunean-Vlad Adrian - Prezent - Cerchez Metin - Absent - Chelbea Aurel - Prezent - Cherescu Pavel - Prezent - Ciopraga Mircea - Prezent - Ciontu Corneliu - Prezent - Ciuceanu Radu - Prezent - Cîrstoiu Ion - Absent - Cladovan Teodor - Absent - Cliveti Minodora - Prezentă - Coifan Viorel-Gheorghe - Prezent - Cojocaru Nicu - Absent - Crăciun Dorel Petru - Prezent - Creţ Nicoară - Prezent - Cristea Marin - Absent - Crişan Emil - Absent - Dan Matei-Agathon - Prezent - Dăianu Dorin - Prezent - Dănilă Vasilie - Prezent - Delureanu Virgil - Prezent - Dinu Gheorghe - Prezent - Dobre Traian - Prezent - Dobrescu Smaranda - Prezentă - Dolănescu Ion - Prezent - Dorian Dorel - Prezent - Dorneanu Valer - Prezent - Dragomir Dumitru - Absent - Dragoş Liviu Iuliu - Prezent - Dragu George - Absent - Dreţcanu Doina-Micşunica - Prezentă - Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent - Dumitriu Carmen - Prezentă - Duţu Constantin - Absent - Duţu Gheorghe - Prezent - Enescu Nicolae - Prezent - Erdei Doloczki Istvan - Prezent - Eserghep Gelil - Absent - Fâcă Mihail - Prezent - Firczak Gheorghe - Absent - Florea Ana - Prezentă - Florescu Ion - Prezent - Fotopolos Sotiris - Prezent - Georgescu Filip - Prezent - Gheorghe Valeriu - Absent - Gheorghiof Titu Nicolae - Prezent - Gheorghiu Adrian - Prezent - Gheorghiu Viorel - Absent - Gingăraş Georgiu - Prezent - Giuglea Ştefan - Prezent - Godja Petru - Prezent - Grădinaru Nicolae - Prezent - Grigoraş Neculai - Prezent - Gubandru Aurel - Prezent - Gurzău Adrian - Prezent - Gvozdenovici Slavomir - Absent - Haşotti Puiu - Prezent - Hogea Vlad Gabriel - Absent - Hossu Valentin Tiberiu - Prezent - Hrebenciuc Viorel - Prezent - Ianculescu Marian - Prezent - Ifrim Mircea - Prezent - Ignat Miron - Prezent - Iliescu Valentin Adrian - Absent - Ionel Adrian - Absent - Ionel Viorel - Absent - Ionescu Anton - Absent - Ionescu Cornelia - Prezentă - Ionescu Costel Marian - Absent - Ionescu Dan - Absent - Ionescu Daniel - Absent - Ionescu Mihaela - Prezentă - Ionescu Răzvan - Prezent - Ionescu Smaranda - Prezentă - Iordache Florin - Prezent - Iriza Marius - Absent - Iriza Scarlat - Prezent - Ivănescu Paula Maria - Prezentă - Jipa Florina Ruxandra - Prezentă - Kedves Emeric - Prezent - Kelemen Attila Bela Ladislau - Absent - Kelemen Hunor - Absent - Kerekes Károly - Absent - Kónya-Hamar Sandor - Absent - Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent - Lari Iorga Leonida - Absentă - Lazăr Maria - Prezentă - Lăpădat Ştefan - Prezent - Lăpuşan Alexandru - Absent - Leonăchescu Nicolae - Prezent - Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă - Lepşa Victor Sorin - Absent - Loghin Irina - Prezentă - Longher Ghervazen - Prezent - Luchian Ion - Prezent - Magheru Paul - Absent - Maior Dorin Lazăr - Absent - Makkai Grigore - Prezent - Man Mircea - Absent - Manolescu Oana - Prezentă - Marcu Gheorghe - Prezent - Marcu Grigore - Prezent - Mardari Ludovic - Prezent - Marin Gheorghe - Prezent - Marineci Ionel - Prezent - Márton Árpád Francisc - Absent - Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent - Mărăcineanu Adrian - Absent - Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă - Mândroviceanu Vasile - Absent - Mera Alexandru Liviu - Absent - Merce Ilie - Prezent - Meşca Sever - Prezent - Miclea Ioan - Prezent - Micula Cătălin - Absent - Mihăilescu Petru Şerban - Prezent - Mincu Iulian - Prezent - Mircea Costache - Prezent - Mirciov Petru - Absent - Miron Vasile - Prezent - Mitrea Manuela - Prezentă - Mitrea Miron Tudor - Prezent - Mitu Octavian - Prezent - Miţaru Anton - Prezent - Mînzînă Ion - Absent - Mocanu Alexandru - Absent - Mocioalcă Ion - Prezent - Mocioi Ion - Prezent - Mogoş Ion - Absent - Mohora Tudor - Prezent - Moisescu George Dumitru - Prezent - Moisescu Vlad Octavian - Absent - Moisoiu Adrian - Prezent - Moiş Văsălie - Prezent - Moldovan Carmen Ileana - Prezentă - Moldovan Petre - Prezent - Moldoveanu Eugenia - Prezentă - Moraru Constantin Florentin - Prezent - Moş Augusta-Maria - Prezentă - Motoc Marian-Adrian - Prezent - Muscă Monica Octavia - Absentă - Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent - Naidin Petre - Prezent - Nan Nicolae - Absent - Nassar Rodica - Prezentă - Naum Liana Elena - Prezentă - Nădejde Vlad-George - Absent - Năstase Adrian - Absent - Năstase Ioan Mihai - Prezent - Neacşu Ilie - Prezent - Neagu Ion - Prezent - Neagu Victor - Prezent - Neamţu Horia Ion - Prezent - Neamţu Tiberiu Paul - Prezent - Nechifor Cristian - Prezent - Nica Dan - Absent - Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent - Nicolescu Mihai - Prezent - Nicolicea Eugen - Prezent - Niculescu Constantin - Absent - Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent - Nistor Vasile - Absent - Niţă Constantin - Prezent - Oltean Ioan - Absent - Olteanu Ionel - Prezent - Oltei Ion - Prezent - Onisei Ioan - Absent - Palade Doru Dumitru - Absent - Pambuccian Varujan - Prezent - Paşcu Ioan Mircea - Absent - Pataki Iulia - Prezentă - Păduroiu Valentin - Prezent - Păşcuţ Ştefan - Absent - Păun Nicolae - Absent - Pécsi Francisc - Absent - Pereş Alexandru - Absent - Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent - Petruş Octavian Constantin - Absent - Pleşa Eugen Lucian - Prezent - Podgoreanu Radu - Prezent - Popa Constanţa - Prezentă - Popa Cornel - Absent - Popa Virgil - Prezent - Popescu Costel-Eugen - Prezent - Popescu Dorin Grigore - Absent - Popescu Gheorghe - Prezent - Popescu Ioan Dan - Absent - Popescu Kanty Cătălin - Prezent - Popescu Virgil - Absent - Popescu Bejat Ştefan Marian - Absent - Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - Absent - Posea Petre - Prezent - Predică Vasile - Prezent - Pribeanu Gheorghe - Prezent - Priboi Ristea - Prezent - Purceld Octavian-Mircea - Prezent - Puşcaş Vasile - Absent - Puwak Hildegard-Carola - Prezentă - Puzdrea Dumitru - Absent - Radan Mihai - Prezent - Raicu Romeo Marius - Absent - Rasovan Dan Grigore - Prezent - Rădoi Ion - Prezent - Rădulescu Vasile-Relu - Prezent - Roşculeţ Gheorghe - Prezent - Rus Emil - Prezent - Rus Ioan - Prezent - Ruşanu Dan Radu - Prezent - Sadici Octavian - Prezent - Sali Negiat - Prezent - Sandache Cristian - Prezent - Sandu Alecu - Absent - Sandu Ion Florentin - Prezent - Sarkady Zsolt Csaba - Absent - Sassu Alexandru - Prezent - Satnoianu Tănase - Prezent - Saulea Dănuţ - Prezent - Savu Vasile Ioan - Absent - Săpunaru Nini - Absent - Sârbu Marian - Absent - Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent - Selagea Constantin - Prezent - Semcu Adrian Emanuil - Prezent - Sersea Nicolae - Prezent - Severin Adrian - Absent - Simedru Dan Coriolan - Absent - Sireţeanu Mihail - Prezent - Simion Sebastian - Prezent - Sonea Ioan - Absent - Spiridon Nicu - Prezent - Stan Ioan - Prezent - Stan Ion - Prezent - Stana-Ionescu Ileana - Prezentă - Stanciu Anghel - Absent - Stanciu Zisu - Prezent - Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent - Stănişoară Mihai - Absent - Stoian Mircea - Absent - Stroe Radu - Prezent - Stuparu Timotei - Prezent - Suciu Vasile - Absent - Suditu Gheorghe - Absent - Székely Ervin-Zoltán - Absent - Szilágyi Zsolt - Absent - Şnaider Paul - Absent - Ştefan Ion - Prezent - Ştefănescu Codrin - Absent - Ştefănoiu Luca - Prezent - Ştirbeţ Cornel - absent - Tamás Sándor - Prezent - Tămagă Constantin - Prezent - Tărâţă Culiţă - Prezent - Târpescu Pavel - Prezent - Tcaciuc Ştefan - Absent - Timiş Ioan - Absent - Todoran Pavel - Prezent - Tofan Sergiu Mihail - Prezent - Tokay Gheorghe - Absent - Tóro Tiberiu - Absent - Tudor Marcu - Absent - Tudose Mihai - Prezent - Tuducan Teodor Crăciun - Absent - Tunaru Raj-Alexandru - Absent - Ţibulcă Alexandru - Prezent - Ţocu Iulian Costel - Absent - Varga Attila - Prezent - Vasile Aurelia - Prezentă - Vasilescu Lia Olguţa - Absentă - Vasilescu Nicolae - Absent - Vasilescu Valentin - Absent - Vâlva Melania - Prezentă - Vekov Károly-János - Prezent - Verbina Dan - Prezent - Vida Iuliu - Absent - Voicu Mădălin - Absent - Voinea Florea - Prezent - Voinea Olga Lucheria - Absentă - Winkler Iuliu - Prezent - Wittstock Eberhard-Wolfgang - Absent - Zăvoianu Ioan Dorel - Prezent - Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent (Domnii deputaţi care au intrat în sală după apelul nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să vă ocupaţi locurile. Domnule secretar Mohora, poftiţi aici să faceţi numărătoarea. Avem cvorum deocamdată... Stimaţi colegi, greu dar am reuşit să facem cvorumul de lucru. Îl rog pe domnul Mohora, între timp, să facă şi numărătoarea. Eram la art. 8, stimaţi colegi, alin. 2. S-a propus eliminarea. Comisiile de buget, finanţe şi Ministerul de Finanţe nu sunt de acord. Şi vreau să vă precizez că în toate bugetele din 1990 şi până acum a exista o astfel de precizare. Propunerea care s-a făcut de către doamna senator Maria Petre este de eliminare a art. 2. Vă rog să votaţi. Cine este pentru eliminare? 1 vot pentru eliminare. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu un singur vot împotrivă, cu mare majoritate a fost eliminată propunerea privind alin. 2. La alin. 4 de la art. 8, domnul Brudaşcu a făcut o propunere. Vreţi s-o reluaţi? Vă rog, dar foarte pe scurt.
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, Întâi de toate este alin. 2, unde am avut un amendament pe care nu l-aţi supus votării. Introduceam acolo următoarea reformulare: "Guvernul poate aproba prin hotărâre redistribuire de posturi şi transferul fondurilor aferente acestora, între bugetele ordonatorilor principali de credite". Deci, vă rog să vă pronunţaţi şi în legătură cu acest amendament.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog. Comisiile de buget, finanţe? Menţineţi respingerea. Ministerul de Finanţe? Respingerea. Vă rog, cine este pentru amendamentul propus la alin. 4 de la art. 8? 14 voturi pentru. Voturi împotrivă? 242. Abţineri? Nu sunt. Dacă mai există vreo intervenţie la art. 8? Nu mai sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră art. 8 cu cele 7 alineate. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 222 voturi pentru. Împotrivă? 28 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. La art. 9 avem două alineate. Există un amendament la alin. 2 al Comisiilor de buget, finanţe, aprobat de către Guvern. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 9. Cine este pentru? 229 voturi pentru. Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă. Abţineri? 2. Articolul 10. Avem un singur amendament al Comisiilor de buget, finanţe, acceptat de către Ministerul de Finanţe. Dacă sunt, totuşi, intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 10. Cine este pentru? 228 voturi pentru. Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. A fost votat. La art. 11 avem amendamente ale Comisiilor de buget, finanţe la alin. 1, alin. 2 şi alin. 7, acceptate de Ministerul de Finanţe. Dacă sunt şi alte intervenţii la art. 11? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 11 în întregime. Cine este pentru? 229 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 24 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. La art. 12 dacă sunt intervenţii? Vă precizez că avem două amendamente la art. 12, propuse de Comisiile de buget, finanţe şi acceptat de Ministerul de Finanţe. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 12 în întregime. Cine este pentru? Mulţumesc. 229 voturi pentru. Voturi împotrivă? 26 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Articolul 12 a fost votat. Articolul 13. Avem 6 amendamente ale Comisiilor de buget, finanţe care au fost acceptate de către Guvern. Dacă la art. 13 sunt intervenţii? Poftiţi, domnule deputat.
		Domnul Gheorghe Dinu: Domnilor preşedinţi, Domnilor deputaţi şi senatori, La art. 13, alin. 11, în Proiectul de Lege a bugetului se prevede că din bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiei şi Turismului, la Capitolul "Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare, indemnizaţii" se finanţează cheltuielile aferente gratuităţilor şi reducerilor de transport pe calea ferată, metrou, auto, naval şi aşa mai departe, pentru cei care au dreptul la aşa ceva. Eu am propus eliminarea alin. 11, pentru că Ministerul Transporturilor se ocupă de cu totul altceva. Este atributul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să preia această sarcină, pentru că nu este corect ca cineva care nu are nici o treabă cu aşa ceva să suporte cheltuielile acestea. De altminteri, şi în motivul respingerii mi se spune aici că, "potrivit legilor speciale care reglementează acordarea unor facilităţi la transport pentru anumite categorii de persoane se prevede" - văd că este puţin cam greşit redactat - "că din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei se asigură plata drepturilor băneşti cuvenite acestor categorii. Cu alte cuvinte, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este îndrituit, prin lege, să suporte aceste cheltuieli, nicidecum Ministerul Transporturilor.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Dacă nu, rog comisia sau Ministerul de Finanţe. Numai la alineatul acesta şi pe urmă vă chem. La alin. 11, domnule Tănăsescu, vă păstraţi punctul de vedere? Comisiile la fel? Supun la vot acest amendament pe care l-aţi ascultat, respins de Ministerul de Finanţe şi de Comisiile de buget de la alin. 11.
		Domnul Dan Brudaşcu (din sală): Mai am la alin. 11!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Imediat vă dau cuvântul. Deci, legat de această propunere respinsă de către Comisiile de buget, finanţe şi Ministerul de Finanţe? O supun votului. Cine este pentru? 5 voturi pentru. Voturi împotrivă? 239. Abţineri? 4 abţineri. Deci, nu s-a acceptat acest amendament. Tot la alin. 11 domnul deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, mulţumesc. La alin. 11, având în vedere omisiunile inadmisibile de până acum ale Ministerului Transporturilor, în ceea ce priveşte asigurarea resurselor pentru plata drepturilor prevăzute în Legea moţilor pentru deţinătorii carnetului de moţ, mai precis prevederile Legii nr. 229/2002, al cărei autor sunt, am ţinut să completez acest alin. 11 cu formularea: "precum şi plata drepturilor prevăzute de Legea moţilor". În propunerea de respingere se precizează că Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi respectiv Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale fac asemenea plăţi fără nici un fel de imbold din afară. Dar, analizând cu toată atenţia structura bugetelor aferente anului viitor, pentru cele două ministere menţionate, personal n-am reuşit să deduc de la ce capitol anume se prevede efectuarea plăţilor în materie, la prevederile Legii nr. 229/2002. Dacă voi fi convins de titularii celor două ministere că există capitole distincte din care să se facă asemenea plăţi, atunci renunţ la acest amendament. Dacă nu sunt prevederi corespunzătoare, atunci insist pentru ca în structura acestui articol să fie cuprinse şi prevederile pentru asigurarea plăţii drepturilor prevăzute la Legea nr. 229/2002.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aceste sume se regăsesc la Capitolul nr. 68.01 - "Transporturi şi comunicaţii", titlul "Subvenţii", unde s-a prevăzut suma necesară pentru reducerea de 50%, aceasta în bugetul Ministerului Transporturilor şi la Capitolul 60.01, intitulat "Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii", titlul "Cheltuieli materiale şi servicii", unde a fost prevăzută suma de 1.269 milioane lei, pentru reducerea cu 50% din costul materialului lemnos, de care beneficiază titularii carnetului de moţ. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Brudaşcu, deci renunţaţi la amendament? Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenţii la art. 13? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 13, cu cele 16 alineate, în forma prezentată de comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. 222. Voturi împotrivă? 18. Abţineri? 2. Articolul 14. Avem două amendamente ale Comisiilor de buget, finanţe, acceptate de către Guvern. Dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 14. Cine este pentru? 229 voturi pentru. Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. S-a votat. Articolul 15. Avem, stimaţi colegi, patru amendamente ale Comisiilor de buget, finanţe, acceptate de către Guvern. Dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 15, cu cele 4 amendamente. Cine este pentru? 229 voturi pentru. Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Articolul 16. Sunt, de asemenea, patru amendamente ale Comisiilor de buget, finanţe, aprobate de către Ministerul de Finanţe. Dacă sunt şi alte intervenţii la art. 16? Nu sunt. Vă rog, cine este împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem abţineri. Voturi pentru? 232 voturi pentru. Articolul 17. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră art. 17. Cine este pentru? 232 voturi pentru. Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Articolul 18. Avem un amendament al Comisiilor de buget, finanţe la alin. 2, acceptat de către comisii. Dacă sunt intervenţii? Vă rog, domnule Ruşanu.
		Domnul Dan Radu Ruşanu: Articolul 18, alin. 1: "Se acordă o scutire la plată generică a obligaţiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru exerciţiul financiar al anului 2005, la Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Transporturilor". În fapt, această prevedere generică, fără nominalizarea agenţilor economici, fără nominalizarea plafonului în limita căruia se acordă scutirea, poate afecta semnificativ veniturile bugetului de stat pe 2005, influenţează negativ acest buget. Şi, pe deasupra, dacă coroborăm mai departe cu art. 18 alin. 2 şi art. 12 alin. 3, prin care Guvernul este abilitat să aprobe aceste plafoane, se evită controlul parlamentar.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Vă rog, cine dă un răspuns aici? Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi propunem respingerea acestui amendament, întrucât scutirea la plată a obligaţiilor bugetare se acordă în completarea subvenţiilor de care beneficiază societăţile, companiile respective din sectorul minier, feroviar şi aşa mai departe, iar prin hotărâre de Guvern, cum s-a întâmplat şi anul acesta, în limita obligaţiilor angajatorului, se acordă aceste scutiri. De aceea, noi credem că aceşti bani vin pentru a plusa subvenţiile de care au nevoie cei din domeniul minier şi feroviar. Noi credem că motivaţia aceasta, în ceea ce priveşte respingerea, vine în întâmpinarea celor spuse de noi şi susţinem în continuare ca amendamentul propus să fie respins. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Supun, totuşi, la vot amendamentul propus de domnul deputat Ruşanu, de eliminare a acestui alineat. Înţeleg că şi Comisiile de buget îşi păstrează punctul de vedere. De acord. Deci, cine este de acord cu propunerea domnului Ruşanu? Cine este pentru? 22 voturi pentru. Voturi împotrivă? 229. Abţineri? Nu sunt. Acest amendament a căzut. Dacă mai sunt intervenţii la alin. 4?
		Domnul Gheorghe Dinu: Domnilor preşedinţi, Domnilor senatori şi deputaţi, La alin. 4 scrie în proiectul de lege: "Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători - C.F.R.-S.A. se scuteşte de la plata tarifului de utilizare a infrastructurii datorate Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R.-S.A." Un prim amendament: între subiect şi predicat nu se pune virgulă, trebuie eliminată această virgulă. 2) Am propus eliminarea articolului sau alineatului din articol, pe motiv că, în bugetul Companiei Naţionale C.F.R.-S.A. nu compensează nimeni tariful de utilizare a infrastructurii. Cu alte cuvinte, Compania Naţională se vede văduvită de o sumă de bani pe care, prin lege, o face scutită de la C.F.R. călători, care practic circulă cu trenul fără să-şi plătească datoriile către cealaltă companie, Compania Naţională. Dacă undeva în Legea bugetului aceşti bani se compensează pentru Compania Naţională C.F.R. - S.A. totul este O.K., dar deocamdată eu, unul, nu am văzut compensaţia aceasta.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnule ministru Tănăsescu. Este aceeaşi problemă. Deci, vă păstraţi punctul de vedere. Comisiile de buget, finanţe, la fel. Deci, se propune eliminarea alin. 4, cu care nu este de acord nici Comisia de buget şi nici Ministerul de Finanţe. Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare. Cine este pentru? 1 vot pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? 243 voturi împotrivă. Supun votului dumneavoastră art. 18, cu cele 4 alineate. Cine este împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Voturi pentru? 230 voturi pentru. Articolul 19, stimaţi colegi. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 19. Cine este pentru? 232 voturi pentru. Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. A fost votat. Articolul 20. Sunt două amendamente ale Comisiilor de buget, finanţe, acceptate de către Ministerul de Finanţe. Dacă sunt şi alte intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 20, în formula propusă de Comisiile de buget, finanţe. Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Voturi pentru? Mulţumesc. Votat în unanimitate. Articolul 21. La art. 21 avem, de asemenea, un amendament al Comisiilor de buget, finanţe, acceptat. Dacă sunt alte intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 21. Cine este împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 238 voturi pentru. Articolul 22. Nu avem amendamente. Sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 22. Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Pentru? Votat în unanimitate. Articolul 23. Nu avem amendamente. Sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 23. Cine este împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? Cine este pentru? 241 voturi pentru. Capitolul IV - "Deficitul bugetar, datoria publică şi împrumutul guvernamental". Dacă sunt obiecţiuni la titlul capitolului? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului IV. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Articolul 24. Nu avem amendamente. Dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 24. Cine este împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Pentru? 243 voturi pentru. Articolul 25. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 25. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Voturi pentru? Votat în unanimitate. Capitolul V - "Dispoziţii referitoare la bugetele locale". Dacă sunt obiecţiuni la titlul capitolului? Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Articolul 26. Avem un singur amendament, acceptat de către Ministerul de Finanţe, propus de Comisiile de buget. Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 26, în formula propusă de Comisiile de buget, finanţe. Cine este împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? Cine este pentru? 238 voturi pentru, în formula propusă, bineînţeles, de Comisiile de buget, finanţe. Vă rog.
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, Sunt derutat. La art. 27, poziţia 30 de la "amendamente admise" se regăseşte conţinutul poziţiei 52 de la "amendamente respinse". Amendamentul îmi aparţine, este respins, dar este preluat în totalitate la poziţia 30, "amendamente admise" şi sunt daţi ca autori: Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Îmi cer dreptul de a fi coautor la acest amendament admis.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumim foarte mult, domnule Brudaşcu, aveţi dreptate. Formula propusă de Comisiile pentru buget, coautor şi domnul Brudaşcu, s-a aprobat. La art. 27, stimaţi colegi, avem două amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanţe, acceptate. Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 27. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Votat în unanimitate. La art. 28, avem trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe, acceptate. Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Vă rog.
		Domnul Viorel Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art. 28, am un amendament care se referă la introducerea sintagmei "de regulă". Art. 28 alin. 4 ar suna aşa: "Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanţării cheltuielilor cu drumurile judeţene şi comunale pe unităţi administrativ-teritoriale se face de regulă în funcţie de lungimea acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean". Argumentul este foarte simplu. dacă, din partea Guvernului, împărţirea se face în funcţie de lungimea drumurilor, atunci, la nivel de consiliu judeţean, care este responsabil de drumurile judeţene, pot exista şi alte criterii, dacă sunt adoptate prin vot de către consiliul judeţean. Închipuiţi-vă două drumuri de aceeaşi lungime, unul făcut praf şi unul făcut mai puţin praf, şi eu acord aceeaşi sumă de bani, după ceea ce prevede actuala lege. Prin urmare, vă rog să susţineţi acest amendament, care introduce doar sintagma "de regulă". Iar Comisia pentru administraţie publică a susţinut, în integralitate, acest amendament. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule ministru Tănăsescu?
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. De acord cu acest amendament.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Supun votului dumneavoastră amendamentul de la alin. 4, cu această formulă, "de regulă". Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Vă rog, vă ascultăm, domnule deputat.
		Domnul Ludovic Mardari: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În şedinţa Comisiilor reunite de buget, finanţe, s-a acceptat prin vot o nouă formulare pentru alin. 5 de la art. 28, şi anume: "Pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la art. 26-28, pe lângă sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aloca şi sume din bugetele locale ale acestora", în loc de "vor aloca şi sume din bugetele locale ale acestora". Deci, s-a supus la vot, s-a ajuns la această formulă pentru alin. 5, dar am constatat că nu s-a consemnat în raportul comisiilor reunite. Ca urmare, vă rog să aprobaţi şi în plen ce s-a decis în comisii, chiar dacă aparatul tehnic nu a consemnat această aprobare, decisă prin vot, atunci. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Îi mulţumim domnului deputat Mardare. Domnule ministru Tănăsescu, de acord?
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: De acord, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc, domnul ministru a acceptat amendamentul. Deci, supun votului dumneavoastră alin. 5, cu care este de acord şi Ministerul de Finanţe, cu această precizare, în loc de "vor", "pot". Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Dacă mai sunt intervenţii la art. 28? Nu mai sunt. Supun votului dumneavoastră art. 28, cu toate aceste amendamente, inclusiv cele formulate de Comisiile pentru buget, finanţe. Vă rog să votaţi. Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Votat în unanimitate. Art. 29. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe acceptat, dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră art. 29. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Mulţumesc. Votat în unanimitate. Art. 30. Este o trimitere la anexă. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Cine este împotrivă? Cine se abţine? Voturi pentru? Mulţumesc. Votat în unanimitate. Cap. VI - Dispoziţii referitoare la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Sunt observaţii la titlu? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul cap. VI. Sunt obiecţiuni? Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Mulţumesc. Votat în unanimitate. Art. 31. Domnule deputat Ifrim, vă ascultăm.
		Domnul Mircea Ifrim: Mulţumesc, domnule preşedinte. În numele Comisiilor de sănătate ale celor două Camere, s-a făcut amendamentul: "Ordonatorul principal de credite al bugetului Fondului Naţional are dreptul de a aproba modificări în structura cap. 6216 - servicii medicale şi medicamente, cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor aprobate în acest capitol, prevederi ce să se aplice şi pentru Ministerul Sănătăţii". Subliniem faptul că la ora actuală nu există nici cea mai mică autonomie a Casei, trebuie cerute aprobări pentru anumite rearanjări ale fondurilor, care sunt absolut necesre, şi vrem să eliminăm această birocraţie. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, domnule ministru Mihai Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am luat notă de această propunere şi am amendat în mod corespunzător, conform celor spuse de domnul preşedinte, la anexa nr. 1, la amendamente admise, la nr. 68. Şi am preluat acolo această formulare.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, renunţaţi, fiind preluat?
		Domnul Mircea Ifrim: Renunţăm la amendament, am observat şi noi, dar, cel puţin, puteam să fim şi noi trecuţi autori, Comisiile de sănătate şi familie, care am depus amendamentul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: De acord, domnule profesor, aveţi dreptate. Dacă mai sunt intervenţii la art. 31? Supun votului dumneavoastră art. 31. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Votat în unanimitate. Art. 32. Avem un amendament al Comisiei pentru buget, finanţe acceptat, dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 32. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art. 33, dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră art. 33. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Votat în unanimitate. Cap. VII - Responsabilităţi în aplicarea legii. La art. 34, stimaţi colegi, nu avem amendamente. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art. 35. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 35. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art. 36. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 36, în întregime. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art. 37. Nu avem amendamente, dacă sunt totuşi intervenţii? Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Mulţumesc. Votat în unanimitate. Art. 38. Avem două amendamente, introduse de Comisiile pentru buget, finanţe, acceptate de Ministerul de Finanţe. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 38. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Cap. VIII - Dispoziţii finale. Dacă, legat de titlul capitolului, aveţi obiecţiuni? Supun votului dumneavoastră titlul cap. VIII. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art. 39, stimaţi colegi. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe, acceptat, dacă mai sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 39. Cine este împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 247 de voturi pentru. Art. 40. Nu avem amendamente, dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 40. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art. 41. Avem, stimaţi colegi, două intervenţii ale Comisiilor pentru buget, finanţe, acceptate. Dacă mai sunt alte intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 40. Cine este împotrivă? Abţineri? Cine este pentru? Votat în unanimitate, în formula propusă de Comisiile pentru buget, finanţe. Art. 42. Nu avem amendamente. Sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 42. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art. 43, dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 43. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art. 44. Sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art. 44, nu avem amendamente. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. La art. 45, avem un amendament. Vă ascultăm, domnule deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să-mi permiteţi să contribui la redactarea coerentă a acestui text, în sensul de a evita o cacofonie şi de a exprima cât se poate de clar această eventualitate. Eu aş sugera comisiei să fie de acord să eliminăm cuvintele "o" şi "posibilă". Deci: "La rectificarea bugetului de stat pe anul 2005 din eventualele surse suplimentare se vor aloca, cu prioritate (pentru a evita exprimarea de tip cacofonic), fonduri pentru finanţarea acţiunilor de învăţământ şi sănătate". În formula actuală, se lasă de înţeles că rectificările nu se întâmplă de obicei sau că ele ar putea să fie o chestie cu totul şi cu totul accidentală. Este o chestiune firească şi formularea "la rectificarea bugetului" mi se pare că corespunde mai mult practicilor obişnuite în acest sens.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, este vorba de art. 451. Domnule Tănăsescu, de acord?
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Sunt de acord cu ce a spus domnul deputat, cu rugămintea însă de a menţine posibilitatea rectificării, fiindcă ea există, dar nu este certă, de aceea am dorit să păstrăm "la o posibilă rectificare". Şi suntem de acord cu următoarele amendamente care au fost făcute.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Până atunci, supun votului dumneavoastră art. 45, în formula prezentată de Guvern. Nu 451, o să revin la acesta. Deci, 45 plin. Voturi împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră un articol nou propus de Comisiile pentru buget, finanţe, cu corecturile aduse de domnul deputat Brudaşcu, dar păstrăm formularea "o posibilă rectificare". Vă rog, cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art. 46, care face trimitere la anexă. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 46. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Stimaţi colegi, Anexa nr. 1, sinteză, ca şi anexa nr. 2, o să o votăm la sfârşit. Vă propun, stimaţi colegi, să mergem în formula aceasta şi o să aducem corecturile necesre. Intrăm pe anexa nr. 3. La anexa nr. 3.01 - Administraţia Prezidenţială, nu sunt amendamente, dacă sunt observaţii? Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3.01. Vă rog să votaţi. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votată în unanimitate. La anexa nr. 3.02 - Senatul României, există o intervenţie a Comisiilor pentru buget, finanţe, acceptată, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră această anexă. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Anexa nr. 3.03 - Camera Deputaţilor. Există şi aici un amendament, pentru a se introduce hotărârea prin care s-a aprobat de către Cameră bugetul, acceptat de Ministerul de Finanţe. Sunt intervenţii? Nu. O supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.04 - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt, nu avem nici amendamente. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3.04. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.05 - Curtea Constituţională. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.06 - Consiliul Legislativ. Nu avem amendamente. O supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.07 - Curtea de Conturi. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.08 - Consiliul Concurenţei. Nu sunt amendamente. O supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.09 - Avocatul Poporului, fără amendamente. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.10 - Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.11 - Consiliul Naţional al Audiovizualului. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.12 - Cancelaria Primului Ministru. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. O supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.13 - Secretariatul General al Guvernului. Sunt amendamente? Nu sunt. O supun votului. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.14. Domnul deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, Permiteţi-mi să le amintesc distinşilor colegi de la Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, atât de la Senat, cât şi de la Camera Deputaţilor, că din partea Comisiilor reunite de politică externă au fost înaintate amendamente admise. Unele dintre ele se refereau la capitolul bugetar 51.01, titlul 02 - cheltuieli de personal şi ţineau de o corelare necesară între o decizie legislativă recentă privind Legea de salarizare şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, lege care a fost adoptată de Senat, lege care a beneficiat de avizul Ministerului Finanţelor înainte de a fi supusă dezbaterii de comisiile de specialitate ale celor două Camere, dar care n-a fost luată în calcul în momentul în care s-a făcut structura bugetului aferent Ministerului de Externe. Prin urmare, având în vedere aceste puncte de vedere ale Comisiei de politică externă, atât de la Cameră, cât şi de la Senat, solicităm să se aibă în vedere şi sumele prin care se cere suplimentarea bugetului ce revine Ministerului de Externe, astfel încât legea adoptată de cele două Camere ale Parlamentului să poată fi aplicată. De asemenea, am făcut o propunere, care, şi ea, a fost aprobată, un amendament referitor la alocarea pentru bugetul Ministerului Afacerilor Externe a sumei echivalente cu 100 de mii de euro, necesară pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii României în străinătate. Această propunere porneşte de la o constatare deosebit de dureroasă, aceea a absenţei cvasitotale din dotarea misiunilor noastre în străinătate a unor materiale de publicitate, atât privind oportunităţile de afaceri, cât şi celelalte elemente care ţin de istoria, cultura şi civilizaţia acestei ţări. Consider că Ministerul de Externe are nevoie de aceşti bani, întrucât sumele necesare unor asemenea promovări de imagine nu le-am regăsit în bugetul nici unei alte instituţii, iar dacă ele există şi noi nu am putut să le identificăm, mi se pare că normal ar fi ca asemenea sume să fie gestionate exclusiv de Ministerul de Externe, care este şi responsabil în acest domeniu.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul secretar de stat Boştinaru.
		Domnul Victor Boştinaru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei, Distinşi parlamentari, În ceea ce priveşte ultimul amendament prezentat de domnul deputat Brudaşcu, Ministerul Afacerilor Externe constată că deţinătorul acestei calităţi de ordonar de credite privind acţiunile de promovare a imaginii României în străinătate este Secretariatul General al Guvernului şi înţelege raţiunea pentru care Comisiile reunite de buget, finanţe au propus respingerea. În ceea ce priveşte celălalt amendament propus de Ministerul Afacerilor Externe, care viza corelarea resurselor bugetare cu Proiectul de Lege privind salarizarea şi alte drepturi băneşti, trebuie să constatăm, urmare a discuţiilor cu Ministerul Finanţelor Publice, că în fondul bugetar pentru probleme salariale se vor regăsi resursele ce reprezintă impactul aplicării legii privind proiectul de lege menţionat şi imediat ce legea va fi promulgată se vor opera şi modificările necesare, pentru ca Ministerul Afacerilor Externe să aibă resursele pentru punerea în aplicare a acestei legi, de la 1 ianuarie 2005. Vă mulţumim pentru înţelegere.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul deputat Muşetescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe a Camerei Deputaţilor.
		Domnul Tiberiu Ovidiu Muşetescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, O scurtă precizare, ca să evităm şi alte ieşiri inutile la microfon. Toate sumele necesare creşterilor salariale în 2005, pe legi existente sau pe legi viitoare, pe drepturi viitoare sau pe ceea ce Guvernul promite în campania electorală şi, mai apoi, transpune în programul de guvernare, conform înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, se regăsesc la capitolul "acţiuni generale" şi sunt în rezerva Ministerului de Finanţe şi vor fi alocate la momentul când legea intră în vigoare şi când se declanşează creşterea salarială pe anul 2005. Deci, în nici un buget, la nici un ordonator de credite nu se regăsesc aceste sume. Toată lumea, dacă mai întreabă de salarii, acestea se regăsesc la "acţiuni generale", la Ministerul de Finanţe.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Doriţi să mai intervenţi? Domnul deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: O singură precizare ţin să fac. La momentul discutării în cele două comisii, reprezentanţii Ministerului de Externe au salutat această idee şi chiar ne-au mulţumit pentru că am avut inspiraţia de a o avea. În legătură cu afirmaţia făcută de antevorbitor, probabil că a făcut-o în spirit autocritic.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, mulţumim foarte mult. Deci, sunt doă amendamente, stimaţi colegi, respinse de către Ministerul de Finanţe, de către comisii. Primul, la poz. 79 - amendamente respinse, această majorare la cap. 51.01 - Autorităţi publice, titlul 0.2, care n-a fost acceptată. O supun votului. Cine este pentru? Nu sunt voturi pentru. Voturi împotrivă? Mulţumesc foarte mult. Abţineri? A fost respins amendamentul. Cel de al doilea se referă la titlul 02 - cheltuieli de personal, de asemenea, respins de către Comisiile pentru buget, finanţe şi de către Ministerul de Finanţe. Il supun, totuşi, votului dumneavoastră. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Respins în unanimitate. Sigur că aici avem, stimaţi colegi, la această anexă, ca şi la anexele nr. 3.12 - 3.13, cele trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanţe, pe care le-am votat, au fost acceptate de către Ministerul de Finanţe. Şi la Ministerul de Externe avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe, introducerea obiectivului de investiţii: lucrări de extindere clădiri Geneva, cu 5,4 miliarde de lei, acceptat de către Ministerul de Finanţe. Deci, supun votului dumneavoastră, în aceste condiţii, anexa nr. 3.14 - Ministerul Afacerilor Externe, în formula prezentată de Comisiile pentru buget, finanţe. Cine este împotrivă?? 1 vot împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 246 de voturi pentru. Anexa nr. 3.15. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.16, dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3.16. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.17. Sunt observaţii? Nu sunt. O supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.18. Nu avem amendamente, sunt obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr. 3.19. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe, acceptat de către Ministerul de Finanţe, dar avem şi amendamente respinse. Îi dau cuvântul domnului deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Din păcate, comisiile de specialitate păstrează o tăcere în legătură cu un amendament pe care l-am depus, în legătură cu alocarea unor sume de bani necesare construirii sediului primăriei din comuna Vad, judeţul Cluj. Această primărie nu are, în momentul de faţă, sediu, îşi desfăşoară activitatea în condiţii complet improprii şi am apreciat că este necesar ca la bugetul acestui minister să fie suplimentată suma alocată cu 10 miliarde de lei, pentru construirea unui sediu necesar funcţionării activităţii unei autorităţi publice locale, autoritate care nu are forţele financiare necesare să îşi aloce banii pentru o asemenea construcţie. Din păcate, deşi a fost înregistrat amendamentul la Comisia pentru administraţie publică, nu îl regăsesc la amendamentele admise sau respinse. Rog să se pronunţe acum şi aici în legătură cu această propunere.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, vă ascultăm.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule preşedinte, mulţumesc. Acest amendament nu poate să fie reţinut, fiindcă nu este cazul la discuţia bugetului Ministerul Administraţiei şi Internelor alocarea unei asemenea sume de bani, având în vedere că pentru construcţia unei primării sumele se alocă din bugetul local şi de la bugetul consiliului judeţean. Deci, nu este cazul să judecăm şi să luăm vreo decizie la discuţia Ministerului Administraţiei şi Internelor referitor la cei 10 miliarde de lei pentru comuna respectivă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Observaţi că acest amendament, pe motivaţia dată de Ministerul Finanţelor, a fost respins şi de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. Supun totuşi acest amendament votului dumneavoastră. Cine este pentru? 2 voturi pentru. Împotrivă? 246 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Dacă mai sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/19 cu modificarea făcută de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi acceptată de către Ministerul Finanţelor. Vă rog, cine este împotrivă. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr.3/20. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/20. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr.3/21. Dacă sunt intervenţii. Supun votului. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa nr.3/22. Avem o intervenţie a Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci acceptată de Ministerul Finanţelor. Vă rog, domnule Nicolescu.
		Domnul Mihai Nicolescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La poz.113 există la "Amendamente respinse" o poziţie legată de reabilitarea sistemului de irigaţii Calafat - Băileşti, judeţul Dolj: o propunere de 10 miliarde de lei pe indicatori tehnico-economici şi aprobaţi prin hotărâre de guvern. Este vorba de un sistem care are 49 de mii de hectare în zona cea mai fertilă a Olteniei. Nu se solicită fonduri în plus faţă de cele prevăzute în actualul buget. Se propune aprobarea acestui obiectiv cu redistribuire în cadrul Titlului 70 "Cheltuieli de capital", iar amendamentul a fost formulat cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Silviculturii şi Dezvoltării Rurale. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: De acord cu amendamentul propus.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, cum aţi auzit vorba că este din redistribuire, sunteţi de acord, înţeleg; nu daţi nimic în plus. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Deci este vorba de o redistribuire. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Dacă mai sunt intervenţii la anexa nr.3/22. Vă rog.
		Domnul Dan Brudaşcu: La poz.111 "Amendamente respinse" se regăseşte referirea la amendamentul pe care l-am propus privind alocarea sau suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale cu suma de 15 miliarde de lei pentru lucrări de împădurire. Am avut în vedere o situaţie deosebit de gravă care se poate constata după 1990 - fraudele frecvente la adresa fondului silvic, distrugerile masive de păduri prin tăieri necontrolate şi nesancţionate, care au condus inclusiv la eroziuni ale solului, judeţul Cluj din acest punct de vedere fiind unul din judeţele cu cota cea mai ridicată de eroziune a solului. Întrucât nu se face nimic, deşi mi se invocă aici existenţa Codului Silvic nr.26/1996 sau Legea finanţelor publice nr.500/2002, am considerat că trebuie să trag un semnal de alarmă cel puţin în ceea ce priveşte situaţia fondului forestier din judeţul Cluj, solicitând factorilor responsabili alocarea şi a sumelor care se cheltuiesc ca urmare a superficialităţii manifestate în eliberarea autorizaţiilor de tăiere absolut abuzivă a pădurilor. Respingerea acestui amendament este semnul clar pentru mine că nu se doreşte să se facă nimic sau aproape nimic pentru evitarea adâncirii prăpastiei în sfera zonelor forestiere ale ţării.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Şi Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi ministerul îşi păstrează punctul de vedere. Deci nu există sursă suplimentară. Este adevărat că este o situaţie grea cam în toate judeţele ţării, şi vom vedea ce vom face în perspectivă. Poate atragem nişte surse externe suplimentare. Deocamdată propunerea Ministerului Finanţelor este de respingere. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru acest amendament? 7 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 243 cu al domnului Filip Georgescu. Stimaţi colegi, Dacă mai sunt intervenţii la această anexă. Vă rog.
		Domnul Viorel Matei: Domnule preşedinte, În urma şedinţelor şi dezbaterii în cele două Comisii de agricultură am cerut o majorare cu 4,6 mii miliarde lei pentru agricultură. Am cerut o majorare cu 1.000 de miliarde pentru subvenţiile la producere de sămânţă pentru însămânţările din primăvară. Am cerut majorări în ceea ce priveşte primele la lapte, deoarece din calculul care reiese avem 12 milioane de hectolitri lapte, or din banii alocaţi nu ajung aceste sume. Am cerut aceste sume chiar şi la epizotii, la boli. Prin buget este cuprinsă o sumă de 70 de miliarde, iar noi am cerut o suplimentare de 100 de miliarde, pentru a acoperi într-adevăr necesarul pentru agricultură. În ceea ce priveşte sprijinul pentru creditul la subvenţia creditului agricol, am cerut o suplimentare de 200 de miliarde, deoarece acele 150 de miliarde nu sunt suficiente pentru derularea acestui credit agricol. În ceea ce priveşte subvenţionarea la maşini şi utilaje, dacă în cursul acestui an 2004 am avut în jur de 700 de miliarde, am cerut o subvenţionare cu 1.000 de miliarde deoarece nu poţi să faci o agricultură performantă fără o bună mecanizare. Am rămas foarte surprins că cele două comisii nu ne-au acceptat aceste amendamente. Dacă ne uităm şi la instalaţiile de irigat, ştim bine că am investit foarte mult în sistemele de irigat, iar la Ministerul Agriculturii nu a fost alocat nici un leu la subvenţii pentru a se cumpăra instalaţii de irigat. Deci, noi, atunci când am depus aceste amendamente, le-am depus împreună - atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor, şi nu am discutat cu o patimă politică. Am spus că agricultura şi pâinea nu trebuie să aibă culoare politică. În majoritate, cele două comisii au votat această suplimentare. Era normal şi înţelegem că nu sunt bani, dar, cel puţin acolo unde nu sunt deloc, cel puţin o mică indulgenţă să fi avut din partea celor două Comisii pentru buget, finanţe şi bănci. Eu aş ruga colegii să susţină acest amendament al acestor două comisii - comisia de la Senat şi comisia de la Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, domnule ministru Tănăsescu. Deci cauza principală este lipsă sursă, nu? Stimaţi colegi, Eu sunt convins de faptul că Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au fost receptive la orice sugestie. Problema principală este că nu există sursa de finanţare, şi va trebui să o căutăm în continuare. Asta este problema. Nu este alta. Dacă aveţi altă intervenţie. Toţi am avut solicitări foarte mari. Chiar dacă vin din partea noastră, a PSD-ului, observaţi că nu am găsit nici o modalitate de intervenţie. Deci, acest amendament a fost respins şi de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi de către Ministerul Finanţelor, în speţă de către Guvern. Supun votului dumneavoastră totuşi acest amendament. Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? 230 de voturi împotrivă, din păcate. Mai sunt intervenţii aici, stimaţi colegi? Domnule senator Flutur, vă rog frumos.
		Domnul Gheorghe Flutur: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La poz.112. Noi am avut mai multe amendamente pe agricultură. Am avut opt amendamente, şi aş ruga colegii să se aplece mai mult asupra acestor puncte. Mă refer aici la despăgubiri pentru animalele sacrificate. Am propus un supliment de 70 de miliarde la despăgubiri pentru producătorii agricoli în caz de calamităţi naturale. Şi vreau să vă spun că suma alocată este de 12 ori mai mică decât în 2003 şi nu este în regulă. Ştim că agricultura României este meteodependentă în mare parte. Sprijin pentru proprietarii de păduri: doar 5 miliarde de lei. Am cerut suplimentarea cu încă 45 de miliarde. Trebuie să sprijinim proprietarii de păduri particulare, pentru că, altfel, în continuare se defrişează aceste păduri şi vorbim că retrocedarea este o prostie istorică. De asemenea, sprijinirea producătorilor agricoli. Am cerut suplimentarea cu 700 de miliarde pentru că ordonanţa din această toamnă face trimitere la cele 700 de miliarde pentru bugetul din 2005, deci se vor mânca banii bugetului 2005 şi, atunci, ar trebui prevăzut în acest buget. Cheltuieli de capital. Am cerut suplimentarea cu 1.000 de miliarde pentru tractoare, maşini agricole. De asemenea, am cerut prime acordate producătorilor agricoli, suplimentate. Şi nu în ultimul rând insist şi eu pentru sume suplimentare pentru silvicultură, pentru împăduriri, deoarece a fost un angajament să se împădurească circa 100 de mii de hectare; din păcate, în acest mandat nu s-a respectat. Haideţi să începem de anul viitor şi să alocăm o sumă corespunzătoare. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Poate ar fi frumoase dacă aţi fi avut şi surse în spate. Din păcate, ideea de a lua de la alte ministere nu este o rezolvare, iar propunerea depăşeşte şi rezerva la dispoziţia primului-ministru. Da, domnule ministru Mihai Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Am o intervenţie, domnule preşedinte. Sub obligat să o fac, şi îmi cer scuze. Sigur, toată lumea doreşte să acorde mai mulţi bani pentru agricultură. Şi vreau să vă spun că proiectul bugetului prezentat în faţa dumneavoastră de către partidul nostru vine la capitolul "Agricultură" cu 1.300.000.000 de euro în anul 2005. Este o creştere faţă de anul acesta cu peste 3.000 de miliarde. Nu înţeleg totuşi de ce reprezentanţii Opoziţiei vin şi cer aceşti bani în buget pentru agricultură fiindcă în propunerea lor de buget la agricultură sunt doar 880 de milioane de euro. Deci, dânşii spun că vor mai mulţi bani la agricultură, iar dânşii propun ţării un buget care este de două ori mai mic decât bugetul pe care îl propunem noi agriculturii.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule ministru Tănăsescu, vreau să înţelegeţi că rolul nostru este să cerem acolo unde sunt necesităţi şi să fundamentăm. Că avem, că nu avem, asta este cu totul o altă poveste. (Vociferări ale domnului senator Gheorghe Flutur.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Flutur, vă rog, haideţi să nu facem o polemică. Am intervenit eu.
		Domnul Gheorghe Flutur: Foarte scurt, domnule preşedinte. Aşa este. Un miliard de euro oferă guvernul dumneavoastră, dar aţi prins şi fondurile externe. În bugetul pe care noi l-am făcut am prevăzut 880 de miliarde doar din fonduri proprii şi, dacă adăugăm fondurile externe... Vreau să vă spun, comparativ cu ce aţi propus, că este doar 70% bugetul dumneavoastră faţă de bugetul Alianţei, domnule ministru.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Haideţi să nu politizăm. Problema este alta. Aceasta este sursa financiară la care ne-am putut întinde, şi să fim foarte convinşi de acest lucru. Supun votului dumneavoastră aceste amendamente susţinute de domnul senator Flutur. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 29 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 223 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Dacă la anexa nr.3/22 mai există intervenţii. Nu mai sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/22 cu amendamentul făcut de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci acceptat de către Guvern. Vă rog să votaţi. Cine este împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? O abţinere. Voturi pentru? 246 de voturi pentru. Anexa nr.23 "Ministerul mediului şi gospodăririi apelor". Avem şi aici un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci acceptat. Dacă mai sunt intervenţii. Domnul deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Din nou, domnule preşedinte, am surpriza să constat că două dintre amendamentele propuse pentru acest capitol, pentru această anexă, au fost omise. Reamintesc şi domnului ministru de finanţe şi ministerului că s-au angajat încă din anul 2001 faţă de locuitorii din zona Turda să securizeze depozitele de deşeuri toxice care conţin peste 300 de mii de tone de substanţe chimice toxice rezultate în urma procesului de producţie la combinatul chimic de aici. De atunci s-a tot încercat dar nu s-au găsit banii, dându-mi-se deoseori răspunsuri că din rezerva aflată la dispoziţia Guvernului se vor aloca ba 50, ba 60, ba 75 de miliarde. Întrucât problema este foarte gravă, ea afectând mediul şi sănătatea oamenilor, am insistat ca prin acest amendament să se suplimenteze bugetul ministerului în cauză, în speranţa că se vor obţine fondurile necesare. Cel de-al doilea amendament, care şi el a fost trecut cu vederea, se referă la necesitatea lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă Călăţele - Crişul Repede, pentru care, prin intervenţia Regiei Naţionale Apele Române, s-a realizat deja un studiu de fezabilitate de circa doi ani de zile, dar tot de atunci nu se găsesc resursele financiare necesare trecerii la efectuarea lucrărilor propriu-zise. Întrucât pierderile în urma acestor inundaţii sunt foarte mari, cu o ciclicitate destul de mare, consider că ar trebui să se găsească înţelegerea necesară, pentru că se afectează deopotrivă domeniul public, căile de comunicaţii, dar şi gospodăriile oamenilor. Nu pledez pro domo, pledez pentru obiective de interes comunitar în zona pe care o reprezint în Parlament.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Înţeleg că aceste amendamente nu se regăsesc la "Amendamente respinse", din păcate. Probabil că au fost respinse la comisia de specialitate. Domnul senator Muşetescu.
		Domnul Tiberiu-Ovidiu Muşetescu: Poate în legislatura viitoare, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Scuzaţi-mă. Oboseala, domnule deputat.
		Domnul Tiberiu-Ovidiu Muşetescu: Domnule preşedinte, Din păcate, primul amendament nu a ajuns la comisiile reunite, deci s-ar putea să fie o neînţelegere sau un rău parcurs al amendamentului. Deci, nu l-am discutat. S-ar putea, în viteza în care s-a lucrat, să nu-l fi luat în discuţie. Dar, de principiu, domnule deputat, cel puţin primul amendament nu se alocă pe bugetul de stat, ci se rezolvă de la fondul de mediu care este gestionat de Autoritatea de Mediu şi se face o documentaţie separată, iar dânşii vor stabili priorităţile. În legătură cu al doilea amendament, din câte am înţeles, poziţia ministerului este că vor fi alocaţi în anul 2005 din bugetul ministerului pentru obiectivul pe care l-aţi menţionat. Şi, în mod realist, trebuie să discutaţi punctual această problemă cu ministerul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, domnule deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Îmi pare rău că stimatul preşedinte al comisiei de specialitate nu a reţinut. Tocmai de către reprezentanţii Guvernului, cu aprobarea la un moment dat şi a Ministerului Finanţelor, a Ministerului Administraţiei şi Internelor, s-au stabilit toate studiile de fezabilitate privind securizarea deşeurilor de la Turda. S-au promis, şi vă pot arăta documente scrise şi semnate de titularii acestor ministere, că vor fi alocaţi banii din rezerva aflată la dispoziţia primului-ministru. Deci, eu nu inventez poveşti aici, nu vin cu aserţiuni de ordin general, ci mă refer la chestiuni concrete. În cel de-al doilea caz, s-a realizat studiul de fezabilitate pentru care s-au cheltuit câteva zeci de milioane de lei, dacă nu chiar sute de către Filiala Oradea Apele Crişul Repede şi se aşteaptă banii probabil până la "Sfântul Aşteaptă". Până atunci, va veni apa mare şi probabil că vom folosi arca lui Noe ca să salvăm zona respectivă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi dreptate, domnule deputat. Este o necesitate. Vreţi să daţi un răspuns sau daţi explicaţii? Dar domnul Brudaşcu are nevoie de o intervenţie, după părerea mea, tot pe rezervă. Din păcate, îmi cer scuze că nu îl supun la vot. Amendamentele nu sunt înscrise de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, dar indiscutabil că va trebui găsită o soluţie pentru zonă. Dacă mai sunt intervenţii tot la anexa nr.23. Vă rog.
		Domnul Kedves Emeric: Domnilor preşedinţi, Am un amendament respins la poz.119. Prin schimbarea politicii fiscale, această investiţie a fost întreruptă din 1997. Cele şase comune din Ciucul de Sus nu au posibilitatea financiară de a termina această lucrare. Între timp, s-a introdus apa potabilă în aceste comune. Fără o canalizare mediul este afectat. Vă rog să mă ajutaţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Scuzaţi-mă, la ce poziţie este?
		Domnul Kedves Emeric (din sală): La poz.119.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles, la poz.19. Deci este vorba de canalizare regională a localităţii Sândominic, Tomeşti, Ineu, Cârţa, Dăneşti. 61 de miliarde pentru anul 2005, deci o majorare cu 20 de miliarde. Vă rog, domnule ministru, să spuneţi la microfon, că ne sunteţi de mare folos.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Acest tip de investiţii sunt investiţii care se finanţează din banii colectivităţii locale, şi nu din banii ordonatorului principal de credite în cauză, respectiv Ministerul Mediului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Supun votului dumneavoastră acest amendament respins pe considerentele respective. Din păcate, nici colectivităţile nu au forţa să facă o astfel de lucrare, dar asta este situaţia. Vă rog, cine este pentru acest amendament? 10 voturi pentru. Abţineri? 6 abţineri. Împotrivă? 236 de voturi împotrivă. Înţeleg că nu mai sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/23 cu amendamentul propus de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votată în unanimitate. Anexa nr.3/24. Dacă sunt intervenţii. Vă rog, domnule senator Popa. De când vă aşteptam la microfon, şi uite că aţi venit.
		Domnul Nicolae Vlad Popa: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La anexa aceasta, din partea judeţului Braşov, am cerut pentru cinci proiecte suma totală de 525 de milioane, şi îmi pare rău că nu este domnul Miron Mitrea aici. 525 de milioane pe următoarele proiecte: cofinanţare la lucrările la ocolitoarea municipiului Braşov, unde am reuşit să accesăm un împrumut de la Banca Mondială pentru încărcarea şi descărcarea de pe ocolitoare: 115 milioane. Este vorba de o parte infimă din aceste lucrări; pentru realizare de studii de fezabilitate pentru ocolitoarea Făgăraşului, municipiului Săcele şi municipiului Codlea: 140 de milioane de lei; pentru finanţarea parcului turistic Râşnov. Aici sigur că nu am găsit sprijin. 40 de milioane de lei. Este vorba despre studii; pentru reabilitarea la partea de turism a ministerului - "Reabilitarea şi valorificarea turistică a satelor săseşti şi a bisericilor fortificate": 30 de milioane de lei; o lucrare mică de îndiguire în zona Oltului în valoare de 100 de milioane de lei. Sigur, ca braşovean vă vorbesc, am fost obişnuit patru ani de zile să vedem din partea acestui minister un dezinteres total. Nici un leu nu a fost obţinut ca finanţare din partea ministerului. Am cerut această sumă mică, dar nu am primit nici măcar un semn de bunăvoinţă în acest ultim ceas. Am cerut să se socotească ca sursă de finanţare zona cancelarie plus secretariat, acolo unde sunt 2.000 de miliarde. La Secretariatul Guvernului şi la Cancelaria domnului prim-ministru sunt 2.000 de miliarde în buget - 50 de milioane de euro. Cred eu că puteau să se găsească 525 de milioane pentru lucrările acestea, prin ajutor, recunosc, din partea Guvernului, arătând că se gândeşte, poate şi electoral, la judeţul Braşov, deşi... Nu mai continuu. Vă mulţumesc foarte mult, şi vă rugăm, stimaţi colegi, mai ales deputaţi şi senatorii din Braşov, să voteze pentru.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dau cuvântul domnului secretar de stat Bota. Domnule senator Popa, poate ne face domnul secretar de stat o surpriză acum.
		Domnul Marius Sorin Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Referitor la studiile de fezabilitate, vreau să menţionez faptul că există un program pentru studiile de fezabilitate şi din suma globală aprobată în proiectul de buget. Studiile de fezabilitate sunt finanţate în fiecare an şi aşa vor fi şi în anul 2005. Referitor la centurile ocolitoare aferente judeţului Braşov, centura pentru municipiul Făgăraş este cuprinsă în proiectul cu Banca Mondială, care va începe anul viitor. Centura pentru Codlea este cuprinsă în proiectul variantei de autostradă de la Predeal-Braşov, conexiune către autostrada Transilvania şi descărcarea aferentă traficului, categoric. Iar proiectele turistice iarăşi sunt cuprinse în bugetul anului 2005, urmând ca obiectivele să fie în funcţie de suma aprobată prin buget, priorităţile fiind stabilite anul viitor. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci să înţeleg, domnule senator Popa, că veţi avea bani mult mai mulţi decât aţi solicitat dumneavoastră. Deci fiind pe Banca Mondială toate aceste proiecte, e adevărat că vă interesa termenul. Supun, totuşi, aceste amendamente respinse pe considerentele pe care le-aţi auzit. Cine este pentru amendamentele făcute de domnul Popa? 26 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 226. Dacă mai sunt intervenţii? Domnul deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: Am fost sincer foarte impresionat de ştirea pe care a dat-o domnul secretar de stat celor de la Braşov. O să curgă lapte şi miere pe centurile ocolitoare ale Braşovului. Eu am făcut mai multe amendamente care se adresează competenţelor ministerelor pe care le reprezintă domnul Bota şi aş dori, ca şi clujean ce este, să ne spună, şi nouă, câteva chestiuni în legătură cu soarta centurilor de ocolire ale municipiului Cluj-Napoca, atât înspre relaţia Oradea - Sălaj - Baia Mare, respectiv zona Dejului. La discutarea bugetului anterior, domnia sa ne-a dat asigurări că şi la Cluj-Napoca, din acest punct de vedere, laptele şi mierea vor fi cât se poate de numeroase şi vom înnota în ele pe respectivele centuri. Tot la adresa acestui minister, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, aş vrea să reamintesc că am mai făcut câteva amendamente. Unul dintre ele se referă la alocarea sumelor necesare finalizării lucrărilor la stadionul municipal "Ion Moina" din Cluj-Napoca, ţintă propagandistică de mare răsunet în lansarea candidatului PSD la alegerile de primar pe anul acesta. S-au început, cu turle şi surle, lucrările, dar acum nu mai sunt bani pentru finalizarea acestui obiectiv atât de necesar mişcării sportive clujene. Un alt obiectiv pe care nu voi obosi să-l aduc la cunoştinţa guvernanţilor, cu atât mai mult cu cât s-au cheltuit circa 600 de milioane pentru un studiu de fezabilitate, este cel referitor la lucrările de electrificare şi dublare a liniei de cale ferată pe relaţia Cluj-Napoca - Oradea. Am propus alocarea a 250 de miliarde, pentru ca primul tronson al acestei operaţiuni să se realizeze pe raza judeţului Cluj, între capitala de judeţ şi comuna cea mai îndepărtată, respectiv Ciucea. Am avut în vedere o altă necesitate a comunităţii transilvane, nu numai clujene - realizarea unui aeroport internaţional autentic, prin extinderea lucrărilor sau prin lucrări de extindere a pistei de aterizare la existentul aeroport internaţional Cluj-Napoca, aeroport care, în faza actuală, poate să primească doar curse foarte mici, nu transport intercontinental, nu transport cu avioane grele. O altă chestiune este, aşa cum spuneam, legată de alocarea a 120 de miliarde de lei pentru finalizarea centurilor de ocolire vestică a municipiului Cluj-Napoca, începerea lucrărilor la centura de ocolire estică, pe direcţia Dej. Am amintit distinşilor reprezentanţi ai ministerului de resort că, în perioada 1998 - 2003, pe şoseaua Feleac - Cluj-Napoca, au avut loc numeroase accidente care s-au soldat cu 13 morţi, 48 de persoane grav rănite şi pierderi materiale de circa 80 de miliarde de lei. Nu în ultimul rând, tot în competenţa acestui minister, se găseşte şi construirea de locuinţe. Clujul este una dintre zonele văduvite. Am solicitat sprijinul ministerului pentru 5 blocuri de locuinţe cu un număr de 300 de apartamente. Totodată, având în vedere complexitatea problemelor cu care se ocupă acest minister, inclusiv componenta turistică, noi considerăm că este necesară reabilitarea căilor de transport în zona de munte, unde există un potenţial agroturistic şi de turism montan deosebite, dar care nu sunt valorificate tocmai datorită stării deosebit de grave în care se găsesc marea majoritate a căilor de comunicaţii din zonă. Nu în ultimul rând, am solicitat sprijin şi pentru extinderea telefoniei care ar fi un suport real pentru atragerea investitorilor în materie de activităţi turistice în perimetrul judeţului Cluj. O parte din aceste chestiuni pe care vi le-am prezentat s-au bucurat de atenţia comisiilor şi a ministerului de resort, în sensul că, aşa cum s-a întâmplat şi în anii anteriori, ele au fost respinse cu brio, constatând, din acest punct de vedere, că deşi este al şaselea contribuabil la bugetul de stat, judeţul Cluj este coada sau este ciuca bătăilor, atunci când este vorba de dotări necesare unei dezvoltări pentru un municipiu care ar putea să devină de referinţă într-o Europă unită, pe care tot Guvernul o pregăteşte României la emisiunea "Surprize, surprize - anul 2007".
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule deputat Brudaşcu, însumând ce aţi spus dumneavoastră, din ce am făcut eu, o scurtă însumare, înseamnă peste 1.000 de miliarde. Sigur că ne bucură preocuparea dumneavoastră, dar să ştiţi că, cred că, în 80% din judeţe, avem probleme şi mai mari. Deci ne trebuie încă două bugete şi atunci rezolvăm toate problemele. Domnule secretar de stat, vă rog să daţi răspunsul.
		Domnul Sorin Marius Bota: Mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la centurile de ocolire ale municipiului Cluj-Napoca, vă informez că, la această oră, se lucrează la studiul de fezabilitate atât pentru varianta Sud - Est, cât şi pentru varianta Est - Vest prin nord, varianta Sud - Est este deja gata, astfel încât întregul inel al municipiului Cluj-Napoca, anul viitor, va fi finalizat la acest nivel de studiu de fezabilitate, urmând procedura de finanţare şi contractare a lucrărilor. Au fost realizate două variante, prin reabilitarea drumurilor judeţene din partea de sud către vest şi către est, astfel încât traficul să poată fi deviat şi astăzi este deviat de către conducerea municipalităţii Cluj-Napoca. Referitor la proiectul de electrificare şi reabilitare a căii ferate Cluj - Oradea, este inclus pe programul 2007 - 2009 negociat cu Uniunea Europeană pe fondurile de coeziune, urmând ca să începem de la anul procedurile de contractare a finanţării şi începerea lucrărilor va avea loc în anul 2007. Aeroportul Cluj-Napoca a fost cuprins în cadrul negocierilor la capitolul 9 "Politica în transporturi" pe reţeaua DEN, astfel încât să poată beneficia de aceleaşi fonduri, el are două etape, prima etapă este deja în procedură de negociere de către conducerea aeroportului pentru extinderea pistei, urmând ca faza a doua, care este cea mai mare, să fie cuprinsă în finanţare de la Uniunea Europeană, tot prin fondurile de coeziune, după 2009. Referitor la programul de dezvoltare şi modernizare a drumurilor în zona montană a Munţilor Apuseni, este un program mai amplu, început în urmă cu trei ani de fostul Minister al Dezvoltării şi Prognozei, prin intermediul agenţiilor regionale, astfel încât prin fondurile Phare care vor fi contractate în următorii doi ani, va începe acest program de modernizare a infrastructurii rutiere necesare dezvoltării turismului. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule deputat, mai doriţi să supun la vot?
		Domnul Dan Brudaşcu (din sală): Nu.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc pentru înţelegere, mulţumesc foarte mult. Mai aveţi la anexa 24? Vă rog, doamnă, vă rog frumos.
		Doamna Oana Manolescu: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Am propus introducerea obiectivului de investiţii "Construcţia infrastructurii de acces la peştera Izverna, din zona Ponoare - Izverna, judeţul Mehedinţi", cu suma de 3 miliarde lei. Întreaga zonă Ponoare - Izverna din Mehedinţi are obiective turistice interne şi internaţionale de interes naţional şi internaţional: peştera Ponoare, pădurea de liliac, podul lui Dumnezeu, peştera Izverna, spre care nu există drum de acces, iar celelalte drumuri din zonă sunt impracticabile. Acestor regiuni carstice, cu atâtea monumente ale naturii, li se adaugă monumente istorice, cum ar fi biserici mai vechi decât epoca lui Brâncoveanu, lucrurile lui Tudor Vladimirescu ş.a.m.d. Am cerut 3 miliarde pentru construcţia infrastructurii de acces la peştera Izverna. Menţionez că, în Comisia de industrii şi servicii, ministrul transporturilor a fost de acord cu această alocare, dar nu mai are prevăzute sume în bugetul MTCT pentru drumurile locale. Ca urmare, propunem ca Ministerul Finanţelor Publice să cuprindă, în suma alocată de la bugetul de stat pentru drumurile locale din judeţul Mehedinţi, şi acest obiectiv - Drum de acces la peştera Izverna din zona Ponoare - Izverna - Mehedinţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Are un singur incovenient, că trebuie făcut un act normativ pentru treaba asta. Nu, domnule ministru? (Se adresează domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu) Deci ăsta e motivul pentru care nu se poate. E adevărat că suma nu e teribilă... Supun votului dumneavoastră acest amendament al doamnei deputat Manolescu, respins pe considerentul că, clasificaţia bugetară nu intră pe finanţarea ministerului pe plan local. Vă rog cine este pentru amendament? 28 de voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? 226 de voturi împotrivă. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră anexa 3/24. Voturi împotrivă? Abţineri? 5 abţineri. Voturi pentru? 241 voturi pentru. Anexa 3/25. Avem 3 amendamente ale Comisiilor de buget-finanţe acceptate. Eu le precizez pentru că, atunci când supun la vot, fiind acceptate de Ministerul de Finanţe, automat votaţi şi aceste amendamente. Domnul deputat Brudaşcu. A, lăsaţi-l pe domnul deputat şi vă dau cuvântul după aceea. (Se adresează domnului deputat Niculae Antonescu Napoleon) A, poftiţi, nu vă invitaţi, aveţi timp...
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, eu consideram că este potrivit să vină domnul rector, dar, dacă domnia sa a renunţat... Domnule preşedinte, la poziţiile 148 şi 149, se regăsesc cele două amendamente respinse propuse de mine. La unul am făcut referire anterior şi am fost cât se poate de clar convins că nu există interes pentru soluţionarea acestei probleme. Din păcate, la poziţia 149, amendamentul propus de mine s-a bucurat şi de sprijinul Comisiilor de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport ale celor două Camere, deci a fost votat în cele două comisii, pentru că el subliniază o necesitate reală: finalizarea lucrărilor de construire la Şcoala generală din Huedin. Aş vrea să vă spun că această construcţie datează din 1988, s-a început construirea ei şi, de atunci, ca un făcut, nu reuşim să finalizăm construcţia respectivă, pentru ca, în sfârşit, populaţia şcolară a oraşului Huedin să se poată folosi de un obiectiv de maximă necesitate. Ani de zile, s-a dat cu ţârâita. Am cerut, anul trecut, bani, mi s-a spus că se vor da din fondurile Ministerul Administraţiei şi Internelor. Nu s-a întâmplat acest lucru, astfel încât nici acum, după 16 - 17 ani, mâine - poimâine, acest obiectiv de învăţământ nu poate fi finalizat. Suma este absolut derizorie. Îmi aduc aminte că domnul ministru Tănăsescu, atunci când a fost într-o campanie electorală anterioară, a scos miliardele din buzunar şi a dat, pentru alegerile de primari, la nişte alegeri parţiale. L-aş ruga respectuos să încerce să înţeleagă, şi domnia sa, necesitatea ca această şcoală din singurul oraş al judeţului Cluj, pentru că restul toate sunt municipii, să aibă înţelegerea domniei sale şi a ministerului pe care-l conduce şi 5 miliarde nu cred că se răstoarnă bugetul dacă veţi rupe pentru ca să daţi satisfacţie, nu mie personal, ci copiilor care doresc să înveţe şi nu au condiţii la Huedin.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule ministru Tănăsescu, un răspuns.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tocmai pentru a veni în întâmpinarea celor spuse de colegul nostru, într-o poziţie globală care se află la ministerul de resort, suma de 250 de miliarde este alocată tocmai pentru a răspunde acestor cerinţe, cum este şi cazul şcolii din Huedin. De aceea, domnule preşedinte, această sumă care este cuprinsă vă propunem ca să fie afectată numai cu cheltuielile aferente şcolilor de genul acesta, cum ne-a spus.
		Domnul Dan Brudaşcu (din sală): Deci ce să înţelegem?
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Că din suma globală se vor aloca 5 miliarde pentru Huedin.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, din partea Ministerului Învăţământului este cineva, aici, prezent? Vă rog, daţi-ne un răspuns că asigurăm o sursă pentru şcoala de la Huedin.
		Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării): Domnule preşedinte, Aş vrea să înţeleg, pentru a nu greşi bine natura întrebării. Ne referim la amendamentele 148 şi 149 - şcoala din Huedin. Sigur că, din punctul de vedere al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, atâta vreme cât, aşa cum a spus domnul ministru Tănăsescu, se înscrie în prevederile unui amendament aprobat, sunt de acord cu acest lucru.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Tot e un câştig. înţeleg că, din suma pe care o veţi aproba, veţi termina şcoala de la Huedin. Deci aveţi garanţia că o terminaţi. Nu mai supun la vot amendamentul. Domnul deputat Antonescu.
		Domnul Napoleon Niculae Antonescu: Eu vreau să spun că noi am analizat, în comisie, bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi am constatat că el este alocat în proporţie de 4,1% din p.i.b., adică conform legii actuale, deşi fiecare dintre cei din învăţământ speram la mai mult. Vreau să fac doar un comentariu. La amendamentul admis, cu asterisc, de la poziţia 49, zice aşa: Din această sumă de 250, la care s-a referit şi domnul ministru şi domnul ministru Damian, din această sumă de 250, deci poziţia 49, la amendamente admise, suma de 250 de miliarde se va utiliza pentru obiective de investiţii, consolidări, reabilitări ş.a.m.d. Deci vreau să vă spun că, comisia a propus, în colaborare cu aceiaşi doi colegi de ai noştri, domnii Asztalos Ferenc şi Winkler Iuliu, un amendament care este respins şi se găseşte la poziţia 145 din amendamente respinse şi care spune cam acelaşi lucru, numai că se cerea suplimentarea cu această sumă şi erau cuprinse şi instituţiile din învăţământul superior, pentru că, şi acolo, sunt o mulţime de clădiri, de ştiu eu, spaţii de învăţământ, care necesită reabilitări şi consolidări. Acum, eu cred că ar putea să facă un efort Ministerul Finanţelor şi să anunţe această sumă de 250 de miliarde Ministerului Educaţiei, cu atât mai mult cu cât nici anul trecut nu prea au fost bani alocaţi la acest capitol. Există şi o a doua propunere, deşi nu ştiu dacă este fezabilă, pentru că spune: din această sumă - suma este de 547 de miliarde şi am înţeles că se referă la cofinanţarea noastră pentru programe cu Banca Mondială pentru învăţământul preuniversitar...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule deputat Antonescu, toată rezerva este de 300 de miliarde.
		Domnul Napoleon Niculae Antonescu: Am înţeles, domnule preşedinte. Deci noi am propus să adăugăm, la această formulare din amendamentul admis, să se continue, pe baza hotărârii Guvernului, precum şi pentru obiective de investiţii, consolidări şi reabilitări, imobile din învăţământul superior, biblioteci, centrale universitare şi institute de cercetare, dacă nu se poate da altă sumă în plus.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule ministru Tănăsescu, cine dă un răspuns aici? s-a solicitat o suplimentare, aceea cu 250 de miliarde. din păcate, la o rezervă de 300, nu ai de unde să dai 250.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Rezerva aceasta de 250, din discuţiile purtate şi cu Ministerul Educaţiei, în interiorul ei, putem fi de acord pentru universităţi, în limita sumei de miliarde, sumă care este agreată şi de ministerul de resort.
		Domnul Napoleon Niculae Antonescu (din sală): Se consolidează cu ceea ce am spus noi.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: În limita celor 30 de miliarde.
		Domnul Napoleon Niculae Antonescu: Ce facem cu amendamentul?
		Domnul Nicolae Văcăroiu: E rezolvată cât se poate, domnule Antonescu, deci luaţi aşa. Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog.
		Domnul Napoleon Niculae Antonescu: Eu cred că trebuia trecut expres, în acest amendament, în acest asterisc, pentru că, altfel, nu are o bază legală. Dar, domnule preşedinte, eu mai am un amendament care a fost respins, se află la poziţia 144, prin care ceream o suplimentare cu 18 miliarde, de la bugetul de stat, pentru finanţarea unei investiţii, şi anume Centrul internaţional de biodinamică, care se realizează pe baza unui protocol de convenţie semnat cu UNESCO, din 2001, şi cu care suntem foarte întârziaţi, cu aceste lucrări şi este prevăzut, pentru acest an, un miliard. Este proiectul făcut, este studiul de fezabilitate făcut şi am făcut propunerea ca să se acorde 18 miliarde pentru acest centru. Propunerea a fost fie prin redistribuire de la Ministerul Cercetării, ceea ce nu se poate, fie din fondul de rezervă, care, iarăşi, am înţeles că este de 300 şi ceva de miliarde. Dar acest centru este un angajament internaţional al României şi este un protocol şi suntem deja întârziaţi. Deci eu v-aş ruga să aprobaţi, ştiu eu, dacă nu 18 miliarde, măcar 10 - 12 miliarde, pentru acest an, pentru anul 2005, pentru ca acest centru să poată fi finalizat măcar în 2006, dacă nu poate fi terminat în 2005.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu ştiu ce-i mai important, poate e mai important să reparăm şcolile pentru copii şi ăsta poate să se mai ducă un an încolo, nu se dărâmă pământul. Vă rog, domnule ministru Tănăsescu. (Domnul ministru Mihai Nicolae Tănăsescu discută cu membrii prezidiului.) Numai o secundă. Supun votului dumneavoastră... Staţi o secundă. Vorbesc de votul ăsta. Deci respinse pe considerentele pe care le ştiţi. Avem priorităţi, după părerea mea, mult mai mari, apropo de şcoli. Supun votului, totuşi, această solicitare. Cine este pentru? 18 voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? 226 de voturi împotrivă. Mai aveţi o intervenţie? Vă rog.
		Domnul Cornel Filipescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La poziţia 143, la amendamente respinse, la capitolul 7101, titlul 70...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: 144?
		Domnul Cornel Filipescu: 143.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog.
		Domnul Cornel Filipescu: Ultimul amendament de pe pag.93. Am făcut un amendament şi am cerut majorarea cheltuielilor pentru învăţământ, la capitolul de "Cheltuieli de capital", cu suma de 150 de miliarde de lei. De ce am făcut acest lucru? Am constatat că, în anul 2004, era prevăzut, la bugetul de stat, pentru cheltuieli de capital la învăţământ, 241 de miliarde, iar în anul 2005, în acest proiect de buget, e prevăzută suma de 105 miliarde. Eu am cerut să fie cel puţin la nivelul anului 2004.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, un răspuns aici. Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Nu avem sursa.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Supun votului dumneavoastră acest amendament - lipsa de sursă, aţi auzit punctul de vedere. Cine este pentru amendament? 8 voturi pentru. Abţineri? 3 abţineri. Voturi împotrivă? 238. Mai sunt intervenţii? Stimaţi colegi, avem, aici, la anexa 25, trei amendamente ale Comisiilor de buget-finanţe acceptate. Supun votului dumneavoastră anexa 25, cu cele trei amendamente ale Comisiilor de buget-finanţe. Vă rog, cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Voturi pentru, încă o dată. 238 de voturi pentru. Ministerul Sănătăţii - anexa 26. Dacă sunt intervenţii? Domnule profesor Ifrim, vă rog.
		Domnul Mircea Ifrim: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă voi referi la amendamentele nr.163, 164, 166, 167, 168, 169 ale Comisiei de sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Permiteţi-mi ca să subliniez că toate aceste amendamente privesc aceeaşi problematică, pentru care voi prezenta global această chestiune. Analizând structura bugetului Ministerului Sănătăţii, pentru anul 2005, se constată că au fost alocate17.975 miliarde, ceea ce ar reprezenta o creştere faţă de anul 2004. Dar dacă vom scădea fondurile externe nerambursabile, credite externe - 3.318, precum şi venituri proprii, în valoare de 428, ajungem la 13.345, din care, dacă se scad 4.462 rambursări de credite, rămânem cu 8.883 de miliarde, ceea ce reprezintă mai puţin decât în anul trecut. Doresc doar să menţionez că, dacă voi pune rata inflaţiei pe bugetul din 1998, iau la întâmplare, sau pe bugetul din 2002, aceste bugete sunt mai mari decât bugetul din 2005. În aceste condiţii, Comisiile de sănătate şi familie, văzând situaţia din sănătate, şi nu vreau să vă reţin timpul, pentru că o cunoaşteţi foarte bine, au propus, prin aceste amendamente, un plus de 2.984, ceea ce ar reprezenta un minim pentru ca sistemul privind programele de sănătate să poată să supravieţuiască. Aceasta este problematica acestor amendamente. De asemenea, la amendamentul 167, pe care l-am putea retrage, întrucât am primit un răspuns de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, acest amendament priveşte o suplimentare de 18 miliarde, în conformitate cu Legea nr.264/2004, art.22 şi 24, care va intra în vigoare cu 1 ianuarie 2005, neintrând în vigoare aceste articole, cu un decalaj de 5 luni, datorită faptului că bugetul era constituit. Ni s-a răspuns, de la Comisia de buget-finanţe, că aceste 18 miliarde sunt prevăzute în cadrul bugetului Ministerului Sănătăţii şi vor putea fi date Academiei de Ştiinţe Medicale. Dacă acest lucru stă aşa, şi sper că stă aşa, amendamentul 167 îl vom respinge. În ceea ce priveşte celelalte, considerăm că este doar o limită de supravieţuire a sistemului de sănătate şi îmi voi permite să revin la Bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Şi eu vă mulţumesc. Vă rog, Ministerul de Finanţe. Deci, este vorba despre poziţiile de la 163 până la 169, da?
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da. 163, 164.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Până la poziţia 167 care a fost soluţionată.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule preşedinte, Aşa cum menţiona şi domnul preşedinte Ifrim, în anul 2005, aproape 20% în plus sunt sumele care sunt alocate acestei activităţi. Mai mult, dacă ne uităm în structură, vedem că, creşterea cheltuielilor la nivelul bugetului de stat faţă de anul 2004 este de aproape 28%, respectiv 27,73%. De aceea, noi considerăm că sumele care sunt acordate cu această destinaţie vin şi completează necesităţile în aşa fel încât pentru anul 2005 serviciile şi respectiv cheltuielile care urmează să fie făcute pentru Ministerul Sănătăţii să acopere nevoile necesare. Astfel încât la aceste amendamente şi, sigur, argumentând cu cifrele pe care le-am spus înainte, credem că ele nu au o motivaţie reală şi, de aceea, propunem respingerea lor.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul deputat Ifrim.
		Domnul Mircea Ifrim: Aş vrea să fac o mică precizare. Eu am spus că sumele acestui an, la valoare reală, sunt mai mici decât sumele anului trecut şi am mai spus că dacă punem rata inflaţiei pe bugetul din 1998, aceasta ajunge la 12.594, dacă o pun pe bugetul din 2002, această sumă va ajunge la 12.965, deci, bugetul de anul acesta este un buget mai mic. Aceasta o spun ca drept la replică. În al doilea rând, doresc răspuns dacă am înţeles perfect la amendamentul 167, cum mi-a spus comisia, pentru că dacă acest lucru nu este aşa, prin bugetul Ministerului Sănătăţii suntem în imposibilitate de a pune în aplicare o lege votată de Parlamentul României şi promulgată de preşedintele statului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, deci este confirmată, domnule ministru. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră aceste amendamente pe care le-aţi văzut, de la poziţiile 163-164-166, 167 este rezolvat şi 168. Cauza principală este tot lipsa surselor pentru care au fost respinse de către Ministerul de Finanţe şi de Comisiile pentru buget-finanţe. Supun votului dumneavoastră, totuşi, aceste amendamente. Cine este pentru? 12 voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? 238 de voturi împotrivă. Domnul Brudaşcu şi, după aceea, domnul deputat Mardari.
		Domnul Dan Brudaşcu: Domnule preşedinte, din fericire, cu mult înainte de a se da bugetele aşa cum se dau judeţului Cluj, municipiul Cluj-Napoca a devenit unul dintre centrele de referinţă pentru activitatea de tratare a sănătăţii, Centrul de la Cluj-Napoca, prin universitatea existentă, clinicile şi spitalele de care beneficiem, reuşind să acorde asistenţa medicală unui mare număr dintre persoanele bolnave din cele circa 12 judeţe din arealul transilvan. Din păcate, nu avem un spital de urgenţă. S-a început o asemenea construcţie de către fostul regim CDR pe care însă dumneavoastră, cei de la PSD, nu aţi continuat-o, astfel încât s-a îngropat în zona dinspre Floreşti a Clujului o anumită sumă de bani, dar nu s-a mers mai departe, să se realizeze un spital clinic de urgenţă, deşi au fost foarte multe promisiuni făcute în acest sens de reprezentanţii puterii. Constatând că un asemenea spital clinic de urgenţă reprezintă o necesitate, constatând că nu se continuă lucrările la construcţia începută, noi vă solicităm şi prin acest amendament să ţineţi cont de această nevoie stringentă, pentru că, neexistând un asemenea spital clinic se afectează, după părerea mea, o populaţie de circa 5-6 milioane de oameni care văd în Cluj-Napoca şi în facilităţile sale spitaliceşti una dintre zonele cele mai căutate. Deci, dacă se realizează un asemenea spital clinic de urgenţă vor beneficia locuitorii a circa 12 judeţe transilvane. Am propus acest amendament care a fost însă respins, spunându-mi-se ca motiv de respingere că fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se va utiliza pentru furnizarea sau finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute. Eu nu mă îndoiesc de buna-credinţă a celui care a scris aceste cuvinte, dar aş dori să-i reamintesc ce s-a întâmplat recent. Care au fost cheltuielile de urgenţă pe care a găsit de cuviinţă Guvernul prezidat de domnul Adrian Năstase să le achite din fondul de rezervă bugetară. Deci, s-au dat judeţelor bani ca să se plătească videotelefoanele şi alte fantasmagorii mai puţin importante şi utile decât un spital clinic de urgenţă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia pentru buget-finanţe, Ministerul de Finanţe vă păstraţi punctul de vedere? Vă rog.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc. Noi propunem respingerea amendamentului întrucât nu există un studiu, nu există indicatori tehnico-economici care să fie aprobaţi pentru acest obiectiv de investiţii, iar realizarea unui asemenea spital necesită cel puţin costul a 450-500 de miliarde în perioada anilor care urmează, iar din fondul de rezervă, sigur, aceşti bani nu pot fi alocaţi, neexistând aceşti indicatori aprobaţi. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, poate că ar atrebui să adăugăm, în primul rând trebuie făcut un studiu de fezabilitate, un proiect făcut şi după aceea, lucrurile merg mai complicat decât se pare. Supun totuşi la vot această solicitare respinsă din lipsă de resursă. Cine este pentru? 7 voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? 238 de voturi împotrivă. Domnul deputat Mardari.
		Domnul Ludovic Mardari: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am un amendament respins la poziţia 188. Doresc să precizez că renunţ la suplimentarea de bani solicitată pentru investiţia "Spitalul municipal Timişoara". Aş dori totuşi să pun o întrebare Ministerului Sănătăţii: Când se vor relua lucrările la această investiţie, fie şi prin parteneriat public-privat. Pun această întrebare deoarece domnul ministru Brânzan a afirmat că lucrările prin parteneriat public-privat se vor relua în acest an în luna mai, iată că a trecut luna mai, suntem în luna noiembrie şi nu s-a întâmplat nimic. A mai făcut alte promisiuni, prin domnul secretar de stat Gherghina, că nu renunţă la idee şi din această cauză, aş vrea un răspuns din partea Ministerului Sănătăţii, având în vedere că domnul ministru Brânzan nu se află aici. Este vorba de promisiuni făcute în mass-media din Timişoara şi la urma urmei e cuvântul unui ministru în joc şi este păcat să se întâmple ceea ce s-a întâmplat. Este urât lucru să nu poţi să te ţii de cuvânt. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Din partea Ministerului Sănătăţii, da, domnule secretar de stat, vă rog.
		Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Domnule preşedinte, Stimaţi domni senatori şi deputaţi, Investiţia este începută mai de mult, reprezintă un consum financiar deosebit, căutăm în continuare, aşa cum am început cu Spitalul clinic Fundeni, parteneri pentru un parteneriat public-privat. De fapt, abia acum s-a realizat şi temeiul legal ca spitalele să poată accede pe o asemenea soluţie de parteneriat public-privat. În acest an, Timişoara are repartizat prin fişă bugetară continuarea investiţiei la Centrul de cardiologie, care este un centru pe care trebuie să-l punem în funcţiune pentru zona Banatului. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc domnului deputat Mardari că a retras amendamentul. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră... Mai aveţi, la Anexa 26? Vă rog domnule...
		Domnul Kedves Emeric: Domnilor preşedinţi, Domnilor colegi, Am un amendament respins la poziţia 165. Vă rog, domnule ministru al sănătăţii, să analizaţi poziţia la cheltuieli de capital şi dacă se poate să acordaţi un sprijin pentru Spitalul TBC din Miercurea Ciuc, spitalul funcţionează într-o clădire retrocedată Episcopiei catolice Alba Iulia. Toate protocoalele de termen au expirat. Clădirea a fost construită în 1814, deci, este impropriu spitalul şi pentru studiul de fezabilitate ca să înceapă o nouă investiţie, solicit această sumă. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, înţeleg că este o solicitare de 511 milioane de lei, vă rog.
		Domnul Mihai Tănăsescu: Domnule preşedinte, nu avem nimic împotrivă cu acest studiu de fezabilitate, dar conform legii el se face din acea poziţie globală "alte cheltuieli de investiţii" care este cuprinsă în foaia Ministerului Sănătăţii. Deci, din acea sumă se poate aproba efectuarea acestui studiu de fezabilitate în valoare de 500 milioane de lei.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Bun, am înţeles. Domnule secretar de stat, este vorba de 511 milioane de lei, vă rog să o prevedeţi ca poziţie din poziţia globală să asiguraţi sursa necesară. De acord? Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră Anexa 26 cu cele două amendamente prouse de Comisia pentru buget-finanţe. Vă rog. Cine este împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Voturi pentru? 239 de voturi pentru. Anexa 3/27 dacă sunt intervenţii? Vă rog. Domnul Marius Constantinescu, senator, aveţi cuvântul. De când aşteptaţi poziţia asta! Vă rog.
		Domnul Eugeniu-Marius Constantinescu: Mulţumesc domnule preşedinte, aveţi dreptate. Intervenţia mea se referă la acel amendament parţial acceptat de Comisiile pentru buget-finanţe, este vorba despre suplimentarea bugetului Memorialului victimelor comunismului şi rezistenţei de la Sighet. Bugetul a fost suplimentat cu 1 miliard, dar în Comisiile pentru cultură s-a propus suplimentarea cu 2 miliarde şi jumătate, având în vedere situaţia acestui memorial, care în perioada de sfârşit a acestui an a rămas fără bani pentru salarii, fără bani pentru cheltuielile curente, nu mai vorbim de imposibilitatea de a organiza activităţile specifice memorialului. De aceea, considerăm şi credem că este posibil... menţionez că reprezentantul Ministerului Culturii, care a fost prezent la dezbaterea amendamentului în Comisiile reunite pentru cultură, a fost de acord cu această suplimentare şi cred că este posibil să acordăm întreaga sumă propusă de Comisiile pentru cultură Memorialului de la Sighet, aşteptând sprijinul tuturor colegilor parlamentari. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, vă rog. Ministerul în primul rând. Domnule ministru, să vedem Ministerul Culturii poate cu transferuri sau... Domnul ministru Mihai Tănăsescu şi după aceea veniţi dumneavoastră.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da, de acord cu acest amendament din fondul de rezervă - 1,5 miliarde pentru acest memorial.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, foarte bine. Supun votului dumneavoastră acest... Domnul preşedinte Ştefan Viorel.
		Domnul Ştefan Viorel: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea, la Anexa cu "Amendamente admise", să sesizez o eroare materială, deci, la poziţia 55, la redactarea Anexei 3/27/07A s-au omis două poziţii şi s-a greşit suma alocată pentru poziţia 10. Pe total nu se modifică suma, ci doar în structură apar următoarele modificări: la poziţia 10, în loc de 10 miliarde sunt 8 miliarde, şi se completează cu poziţia 25 - Biserica ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Mina - Constanţa cu un miliard şi poziţia 26 - Biserica ortodoxă Sfântul Gheorghe - Drăgăşani cu un miliard. Deci, pe total suma din anexă, 83 de miliarde 500, nu se modifică. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Fiind totuşi o eroare, supun votului această corectură în primul rând prezentată de domnul Ştefan. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun acum această formulă suplimentară cu 1 miliard jumate pe fondul de rezervă. La solicitarea domnului deputat Mihai Constantinescu propusă, acceptată de Ministerul de Finanţe, vă rog să votaţi. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Dacă mai sunt intervenţii aici? Domnul deputat Brudaşcu.
		Domnul Dan Brudaşcu: În naivitatea mea, domnule preşedinte, am crezut că şi cultura judeţului Cluj ar putea fi sprijinită de dumneavoastră. Am avut în vedere în mod deosebit următoarele obiective a căror importanţă vorbeşte de la sine. În primul rând, s-a început constituirea Muzeului literaturii române în cadrul Institutului de lingvistică şi istorie literară Sextil Puşcariu...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să spuneţi poziţia, domnule deputat.
		Domnul Dan Brudaşcu: Este poziţia 199, iar acest amendament a fost însuşit şi de cele două Comisii pentru cultură. Cei care au respins au făcut o afirmaţie inexactă, precizând că institutul se finanţează de la bugetul autorităţii locale. Este complet inexact. Se finanţează de la bugetul Academiei Române, nu de la autoritatea locală. La poziţia 200, alocarea a 80 de miliarde de lei pentru construirea de sedii pentru casele municipale de cultură din Cluj-Napoca şi Gherla şi a 25 de miliarde pentru finalizarea lucrărilor la Casa municipală de cultură din Turda, construcţie pe care revoluţia a apucat-o nefinalizată. Următorul amendament, 201, bani necesari pentru reparaţii la câteva obiective naţionale de patrimoniu, am menţionat acolo obiectivele pe care le-am avut în vedere, care se prăbuşesc sub ochii noştri, este vorba de biserica din Lujerdiu, care este ctitorie a lui Mihai Viteazu, este vorba de biserica în lemn realizată de către Horea şi nu în ultimul rând de Complexul muzeal Octavian Goga de la Ciucea. Următorul amendament, 202, se referă la lucrări de reabilitare a Muzeului de artă şi a Muzeului etnografic al Transilvaniei, deţinătoare a unor importante fonduri de patrimoniu, care riscă să fie distruse ca urmare a condiţiilor în care sunt păstrate. Amendamentul 203 se referă la solicitarea de fonduri pentru construirea unei săli de spectacol a Filarmonicii de stat din Cluj-Napoca. Având în vedere însă tratamentul cu care este abordat de către Ministerul de Finanţe şi de către Comisiile pentru buget-finanţe cu care sunt abordate toate amendamentele care vizează judeţul Cluj, îmi retrag toate amendamentele, condiserând că sub această oblăduire, cultura Clujului nu va găsi niciodată înţelegere la cei care ne guvernează.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul deputat şi-a retras amendamentele. Nu uitaţi un lucru, domnule deputat, nu poţi să ceri tot ce este necesar pentru un judeţ şi să ai pretenţii să ai şi câştig de cauză. Repet, asta înseamnă încă două, trei bugete ale ţării, trebuie stabilite nişte priorităţi. Dar când dumneavoastră solicitaţi mii de miliarde însumate până acum..., scuzaţi-mă! Cine să vi le dea? Dacă mai sunt intervenţii aici? Supun votului dumneavoastră Anexa 27 cu cele două amendamente ale Comisiilor pentru buget-finanţe. Vă rog să votaţi! Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 28. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 29. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget-finanţe acceptat de Ministerul de Finanţe. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 3/30 - Ministerul Public. Dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 31 - Dacă sunt intervenţii? Nu avem amendamente. Supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 32. Nu avem amendamente. Supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 33 - Serviciul de Informaţii Externe. Dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 34 - Serviciul de Protecţie şi Pază. Sunt intervenţii? Supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 35. Sunt intervenţii? Supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 36. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 37. Nu sunt amendamente. Supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 38 - Dacă sunt intervenţii? (Domnul deputat Ianculescu doreşte să vină la microfon.) Domnule Ianculescu, de ce nu mă laşi să termin? Vă rog eu aveţi cuvântul, domnule deputat. Să răspundeţi, este dreptul dumneavoastră.
		Domnul Marian Ianculescu: Domnule preşedinte, îmi cer scuze că v-am oprit din acest iureş pentru votarea bugetului de stat pe anul 2005. Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, Distinşi invitaţi, Vin cu o deosebit de mare rugăminte în faţa distinsului nostru ministru de finanţe, domnul Mihai Tănăsescu, să fie de acord cu suplimentarea, la Anexa 38, aşa cum s-a propus pentru Academia Română, a sumei de 14 miliarde de lei, care constă în 10 miliarde pentru cheltuieli de capital şi 4 miliarde de lei pentru transferuri la activitatea de cercetare-dezvoltare. Măcar pentru cheltuielile de capital să se aprobe această suplimentare de 10 miliarde, întrucât sunt într-un stadiu avansat de finisare investiţiile care sunt la ora actuală şi dacă mai stau încă un an de zile, fără a avea resursele pentru finisarea, pentru finalizarea acestor investiţii, ele continuă să se degradeze, pe de o parte, iar pe de altă parte, sosesc în România numeroase delegaţii şi nu numai străine, chiar şi interne, la nivel de şefi de state, şefi de guverne, la nivel de patriarhi ecumenici şi nu numai, care de câte ori vin şi vizitează, găsesc totuşi în incinta Academiei lucrurile nefinisate, neterminate. Aceşti 10 miliarde de lei sunt necesari pentru a termina lucrările la Academia Română. De aceea, domnule ministru Mihai Tănăsescu, venim cu rugămintea la dumneavoastră să fiţi de acord cu această suplimentare de 10 miliarde pentru Academia Română. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Suntem de acord cu amendamentul şi cu această suplimentare din fondul de rezervă a sumei de 10 miliarde, sumă care poate să fie folosită şi la Institutul lingvistic, care este un institut al Academiei Române, deci, din această suplimentare cred că se vor găsi ceva fonduri suplimentare şi pentru institutul respectiv. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră acest amendament, majorarea cheltuielilor de capital cu 10 miliarde. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Anexa 3/39. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 40. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 41. Cine este pentru? Abţineri? Împotrivă? Votată în unanimitate. Anexa 42. Nu avem amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 43. Dacă sunt intervenţii? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 44, fără amendamente. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 45, fără amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votată în unanimitate. Anexa 46, fără amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa 47. Domnul Brudaşcu - Societatea Română de Televiziune. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Dan Brudaşcu: La poziţia 225, domnule preşedinte, am avut în vedere situaţia existentă la Studioul teritorial de televiziune din Cluj-Napoca, instituţie care nu beneficiază de un sediu necesar desfăşurării activităţii. Vă reamintesc că acest studiou teritorial de televiziune deserveşte întregul spaţiu transilvan, începând de la Arad, Maramureş, până aproape de Braşov. Este necesar să se aibă în vedere construirea unui sediu propriu întrucât cel existent este folosit în comun cu studioul de radio, este total inadecvat tipului de activitate desfăşurată, lipsesc spaţiile necesare pentru producţie şi este nevoie, chiar dacă în momentul de faţă se va invoca absenţa banilor, este nevoie ca în viitorul apropiat, dat fiind rolul pe care îl are mass-media în orice societate democratică, să se aibă în vedere şi această televiziune regională. Vreau să spun în acest moment că de câţiva ani de zile, cei care s-au perindat la putere au încercat diverse soluţii, nici una materializată, din păcate, fie de cumpărare a unei construcţii deja existente, fie construirea uneia diferită şi distinctă. Chiar dacă veţi spune că suma este mare, pentru nevoile unui asemenea studiou de televiziune ea este insuficientă, dată fiind complexitatea şi tipul de activităţi desfăşurate. Vă vorbesc ca unul care am lucrat în televiziune mai mulţi ani de zile. Eu insist să se aibă în vedere măcar începerea unui studiu de fezabilitate, dacă banii necesari efectuării construcţiei propriu-zise nu pot fi cuprinşi în structura bugetului alocat Societăţii Române de Televiziune pentru anul în curs.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunem respingerea acestui amendament, dar în acelaşi timp putem să fim de acord şi să facem propunerea ca pentru construirea acestui sediu, sumele respective să fie alocate din sursele proprii Societăţii Naţionale de Televiziune. Acest lucru este posibil şi legal.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles. Supun totuşi votului acest amendament. Suma este extraordinar de mare, este complicat. Amendamentul domnului deputat Brudaşcu. Cine este pentru? 8 voturi pentru. Voturi împotrivă? 239 de voturi împotrivă. Abţineri? Supun votului dumneavoastră Anexa 3/47. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Anexa 3/49. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Anexa 3/50. Avem un amendament al comisiilor pentru buget-finanţe acceptat. Supun votului, cu acest amendament. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Anexa 3/65. Avem un amendament al comisiilor pentru buget-finanţe acceptat de Ministerul Finanţelor Publice. Supun votului dumneavoastră această anexă cu acest amendament. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră Anexa 3, în totalitate. Cine este pentru? Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Încă o dată, voturi pentru? 239 de voturi pentru. Anexa nr.4. Dacă sunt intervenţii? Domnul senator Popa.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, La poz.227: "Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzire", suma de 172 miliarde lei este necesar pentru a fi suplimentată la 285 miliarde lei. După câte se ştie, sau dacă nu se ştie, vreau să vă spun că în judeţul nostru încălzirea începe din luna octombrie şi se termină la începutul lui aprilie, uneori chiar la sfârşitul lui aprilie, sunt situaţii în comunele sau satele şi chiar oraşele aflate la o altitudine mai înaltă, sezonul rece să dureze chiar mai mult şi, cu ajutorul staff-ului de la consiliul judeţean, am făcut un calcul minimal pe ajutorul real pentru aceste două domenii şi am ajuns la această sumă de 285 miliarde lei. Cred că nu este bine, nu este corect să ne bazăm doar pe recalculări şi pe reactualizări, câtă vreme avem posibilitatea acum să alocăm o sumă în funcţie de necesităţile reale ale judeţului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul Mihai Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Sumele care au fost alocate la Anexa 4 ţin cont de numărul de persoane care există efectiv în fiecare judeţ. Am venit în întâmpinarea acestor cerinţe ale mai multor colegi şi am admis şi am introdus la art.26 posibilitatea aceasta a redistribuirii sumelor dintre Anexa 4 şi sumele privind susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, în Anexa 5, în cadrul aceluiaşi judeţ. Deci, am venit cu acest element de flexibilitate, pentru a putea crea această posibilitate de redistribuire. Mai mult, vreau să vă informez că, de dată recentă, din fondul de rezervă, anul acesta s-au alocat peste 2 mii de miliarde în plus, sume pentru ajutorul social şi pentru încălzirea locuinţei cu lemne. Vă mulţumesc. Respingem acest amendament.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am ascultat argumentele. Din păcate, nici pentru sprijinirea celor cu handicap nu avem surse suficiente. Deci, se propune respingerea, din lipsă de sursă. Supun, totuşi, votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Popa. Cine este pentru? 14 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 230 de voturi împotrivă. Dacă mai sunt intervenţii la Anexa 4? Supun votului dumneavoastră Anexa 4, în totalitate. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Votată în unanimitate. Anexa 5. Avem patru amendamente ale comisiilor pentru buget-finanţe, acceptate. Dacă sunt intervenţii legate de Anexa 5? Domnul senator Popa. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, Anexa 5 este, cred eu, cea mai importantă, pentru că cuprinde şi sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea judeţelor. La această categorie, judeţul Braşov este prins cu 190,9 miliarde lei. Vreau să vă spun că este o sumă total insuficientă. V-aş ruga să-mi permiteţi să fac o comparaţie cu alte judeţe care, poate, au aceleaşi nevoi ca şi judeţul nostru, dar care au alocate sume mult, mult mai mari. Deci, 190 miliarde lei, domnule preşedinte; la judeţul Vaslui sunt 437, la judeţul Suceava sunt 534, la judeţul Iaşi sunt 356, la judeţul Dolj sunt 349, la judeţul Botoşani sunt 411 şi la judeţul Braşov - ultimul, din coadă - sunt 190. Vă rog să mă credeţi că nu ajung nici 4 luni de zile, primul trimestru, aceste sume. Nu este corect, adică eu înţeleg că există posibilitatea de a dirija anumite fonduri pe formulă, să zic aşa, ... dar aici este atât de evident că acest judeţ este lăsat nu la urmă, este un dezinteres clar, cras, al Guvernului pe problema de echilibrare în această ... Dar şi la celelalte domenii, aşa cum am cerut, rog să fie alocate fonduri: la protecţia persoanelor cu handicap - şi-mi pare bine că este aici domnul preşedinte -, cer o majorare de la 64 la 95; la cultură şi culte - de la 20 la 45, şi la defalcate, la echilibrarea bugetelor locale, - de la 190 la suma minimă cu care ne putem descurca, de 480 miliarde lei, o sumă care, în comparaţie cu celelalte judeţe, este cât se poate de normală. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Pe total, dacă vă uitaţi pe anexă, solicitările venite în plus şi respinse, bineînţeles, însumează 8 mii miliarde lei. Legat de acest amendament al domnului Popa, vă rog, domnule ministru Mihai Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să specific faptul că aceste sume defalcate au fost aprobate, având în vedere şi ţinând cont de nişte criterii foarte bine definite, respectiv 70% criteriul financiar, 30% criteriul suprafeţei. Mai mult, făcând o analiză comparativă la judeţul Braşov, sumele alocate sunt cu aproximativ 22% mai mari faţă de anul trecut. De aceea, considerăm că acest amendament nu poate să fie susţinut. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Supun votului dumneavoastră, totuşi, amendamentul domnului Popa, respins pe considerentele arătate de domnul ministru Mihai Tănăsescu, de către Guvern şi comisiile pentru buget-finanţe. Vă rog să votaţi. Cine este pentru acest amendament? 17 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 232 de voturi împotrivă. Dacă sunt şi alte amendamente? Deci, avem patru amendamente admise de Ministerul Finanţelor Publice, propuse de comisiile pentru buget-finanţe. Dacă nu mai sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră Anexa 5. Rog, cine este împotrivă? 20 de voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 228 de voturi pentru. Anexa 6. Dacă sunt intervenţii? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Anexa 7. Dacă sunt intervenţii? Aveţi intervenţii, domnule senator? Vă rog. Avem şi aici patru amendamente admise; un amendament cu patru poziţii. Vă rog. Vă ascultăm.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, la Anexa 7, la poz.251, la "amendamente respinse", pe sume defalcate pentru subvenţionarea energiei termice, pe aceleaşi motive - pe care nu le repet -, pentru situaţia judeţului nostru am cerut o majorare de la 149 la 200 miliarde lei, motivat de o comparaţie cu celelalte judeţe şi, încă o dată spun, motivat pe situaţia economică gravă. Este o criză economică gravă în municipiul Braşov şi în judeţul Braşov, datorită restructurărilor din ultima perioadă. Aceasta este realitatea, eu nu vorbesc de nu ştiu ce propagandă; aceasta este realitatea şi acestea sunt cheltuielile necesare, subvenţionate, pentru a trăi civilizat, decent. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, Ministerul Finanţelor Publice. Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, aceste sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei, aceste sume sunt mai mici cu aproximativ 33% faţă de anul trecut. De ce acest lucru? Fiindcă prin Ordonanţa nr.48, aprobată anul acesta, care vine în întâmpinarea închiderii Cap.XIV - "Energie" - este foarte clar definit că, până în 2007, aceste subvenţii trebuie reduse, dar, sumele aferente acestor reduceri nu se duc în altă parte, ci ele se reîntorc la acele entităţi care au nevoie de îmbunătăţiri, de investiţii, în aşa fel încât în perioada anilor următori, gradul de perfecţionare a acestor unităţi care produc energia termică să crească şi, sigur, subvenţiile să scadă în mod treptat. De aceea, considerăm că modul în care s-a elaborat această anexă ţine cont atât de legislaţia în vigoare, cât şi de angajamentele care sunt luate în negocierile pe care România le are cu Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisiile pentru buget-finanţe? Deci, vă păstraţi poziţia, da? Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Popa. Vă rog, cine este pentru? 14 voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? 232 de voturi împotrivă. Dacă mai sunt amendamente? Supun votului dumneavoastră Anexa 7, cu amendamentul propus de comisiile pentru buget-finanţe şi acceptat. Vă rog, cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Cu un singur vot împotrivă şi 245 pentru, s-a votat. Anexa 8. Sume, de asemenea, defalcate din taxa pe valoarea adăugată. Dacă sunt intervenţii? Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator Popa.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, Amendamentele la Anexa 8, Anexa nr.8/A şi Anexa 8/B. Vă rog să mă credeţi şi rog şi ministerul să mă creadă că am făcut calculele cu majorările promise la nivelul sistemului şi a reieşit că trebuie o suplimentare de la 1.186 la 1.725 miliarde lei; la cheltuielile de personal - de la 1.063 la 1.270 şi la burse elevi - de la 8,7 la 30 miliarde lei; totodată, pentru protecţia copilului trebuie o majorare de la 93 la 180, şi la creşe - de la 3,7 la 5,2 miliarde, iar la centrele judeţene şi locale de consultanţă - de la 3,3 la 3,9; la instituţiile de învăţământ special, din păcate, avem o sumedenie - de la 58 la 80, şi la învăţământ preuniversitar, pentru produsele lactate, acesta este calculul pe elevi, - de la 55 la 68, iar pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor din bugetele locale - de la 1.072 la 1.577. Încă o dată, cu precizarea că aceste calcule sunt făcute pe cheltuielile efective, nu s-a adăugat un leu în plus, având situaţia reală atât a învăţătorilor, profesorilor, dar şi a elevilor şi celor care învaţă în sistemul special. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, pe total sunt vreo 600 miliarde lei. Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule preşedinte, Legat de aceste calcule care au fost făcute, şi noi am făcut împreună cu Ministerul Educaţiei aceste calcule, am ţinut cont de numărul de elevi, de numărul de clase, de numărul de cadre didactice. Cred eu că sumele care sunt stipulate în buget reflectă aceste calcule şi credem că, aşa cum sunt ele, satisfac şi răspund noilor acte normative care au fost aprobate în ultima perioadă de timp. În ceea ce priveşte protecţia copilului, permiteţi-mi, domnule preşedinte, să-i dau cuvântul doamnei secretar de stat Coman, pentru a aduce lămuririle de cuviinţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Doamna secretar de stat Coman. Vă rog.
		Doamna Gabriela Coman (preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Toate calculele care s-au făcut pentru alocarea sumelor necesare susţinerii protecţiei copilului au fost aceleaşi pentru toate judeţele, şi anume, numărul de copii plasaţi în instituţii, numărul de copii plasaţi în alte servicii alternative, ţinându-se cont de costurile diferite pentru un copil plasat în instituţie sau costul unui copil plasat în asistenţă maternală; s-a ţinut cont şi de judeţele care beneficiază şi vor beneficia în cursul anului viitor de programe PHARE, deci de programe nerambursabile, dar, în mod specific, ţin să subliniez că suma de 3.600 miliarde lei, alocată pe baza Anexei 8 pentru susţinerea protecţiei copilului, reprezintă numai jumătate din necesarul judeţelor, pentru că, în urma înţelegerii de doi ani de zile pe care Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu noi şi Asociaţia Preşedinţilor Consiliilor Judeţene o are, bugetul este asigurat pe Anexa 8 în proporţie de 50%, restul fiind alocat din bugetele consiliilor judeţene. Deci, nu susţinem amendamentul propus de domnul senator Popa. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Aceeaşi poziţie înţeleg că o au şi comisiile pentru buget-finanţe. Supun votului dumneavoastră, totuşi, acest amendament al domnului senator Popa, pentru judeţul Braşov. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? 19 voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? 232 de voturi împotrivă. Dacă mai sunt intervenţii? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Adrian Moisoiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu vreau ca intervenţia mea să fie considerată drept tardivă, dar aţi sărit foarte repede de la amendamentul nr.251, prezentat de domnul senator Popa, direct la Anexa 8. La amendamentul nr.254, în Anexa 7, era o propunere privind majorarea sumelor defalcate pentru judeţul Mureş, pentru energie termică, de la 22 miliarde lei la 52 miliarde lei. Dumneavoastră aţi motivat, sau s-a motivat de către comisie, că, dat fiind Ordonanţa de urgenţă nr.48, în acest caz trebuie diminuate sumele cu 33%. Eu aş vrea să fac o mică socoteală aritmetică. La 52 miliarde lei, sumă care s-a cerut şi care este calculată de la Consiliul judeţean Mureş, chiar dacă ar fi o reducere de 33%, asta ar însemna în jur de 17 miliarde; 17 miliarde înseamnă, undeva, în jur de 35 miliarde lei. Deci, de la 22 miliarde lei, cât este trecut în proiectul de buget, până la 35 miliarde lei, tot mai rămâne încă o diferenţă de circa 13 miliarde lei, deci n-am făcut o socoteală exactă. Rugămintea pe care o adresez, domnule preşedinte, tuturor colegilor în clipa de faţă, respectiv domnului ministru, cu acelaşi respect, este să se accepte această majorare. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. La intervenţia dumneavoastră, din păcate, nu pot să vă dau un răspuns; a fost un comentariu, Anexa 7 a şi fost votată. Deci, nu avem soluţie. Suntem la Anexa 8, stimaţi colegi. Supun votului dumneavoastră Anexa 8. Cine este împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Voturi pentru? 236 de voturi pentru. Anexa 8/A. Vă rog, cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votată în unanimitate. Anexa 8/B. Dacă sunt voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? Pentru? 235 de voturi pentru. Anexa 9. Stimaţi colegi, dacă sunt intervenţii? Domnul senator Popa. Aveţi cuvântul.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, Din nou vreau să aduc în atenţia dumneavoastră discriminarea, că acesta este cuvântul, o discriminare crasă în materia acordării unor sume defalcate pentru drumuri judeţene şi comunale. Judeţului Braşov, care are o reţea destul de mare de drumuri, i se alocă 39 miliarde lei. Vă fac o comparaţie cu: judeţul vecin - Argeş, al domnului preşedinte, - care primeşte 86 miliarde lei, judeţul Buzău - 83 miliarde lei, judeţul Hunedoara - 97 miliarde lei, Vrancea - 56 miliarde lei, Vâlcea - 60 miliarde lei. Deci, dublu, uneori mai mult decât dublu, pentru aceste drumuri judeţene şi comunale. Eu nu cred că poate fi diferenţiată situaţia în materie de acordare a unor astfel de ajutoare, pentru că sunt ajutoare de la bugetul de stat pentru a face faţă unei crize şi ştiu colegii din alte judeţe, care trec prin judeţul nostru, că avem, într-adevăr, o problemă mare cu acest sector. Eu vă rog, domnule preşedinte, să acordaţi o majorare, aşa cum am cerut, de la 39 la 60 miliarde lei. Este o majorare nu foarte mare, dar care ar fi suficientă pentru judeţul nostru. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Şi eu vă mulţumesc. Pentru că v-aţi referit la Argeş, să ştiţi că şi eu am solicitat şi mi-a fost respinsă, aşa că nu ... Domnul ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să menţionez foarte clar că la art.28 alin.4, aşa cum a fost votat de către dumneavoastră, criteriul care a stat la baza defalcării acestor sume pentru drumurile judeţene şi drumurile comunale, criteriul - spuneam - este legat de lungimea acestor drumuri existente în fiecare judeţ. Plecând de la acest criteriu, şi, sigur, puteţi să verificaţi, datele se găsesc în anuarul statistic, sumele respective sunt trecute fiecărui judeţ, ţinând cont de acest criteriu. De aceea, domnule preşedinte, propunem ca Anexa 9 să fie votată aşa cum este prezentată în faţa dumneavoastră. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles. Doamna deputat Afrăsinei.
		Doamna Viorica Afrăsinei: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Vă mărturisesc că nu mi-am propus să iau cuvântul, neavând amendament la nici una dintre aceste anexe, dar intervenţia distinsului coleg, domnul senator Popa, mă determină să fac o scurtă, dacă vreţi, apreciere. Şi anume, aceea că vă invit, cu tot respectul, domnule senator, să nu priviţi cu invidie celelalte judeţe, iar felul în care dumneavoastră aţi motivat amendamentele dumneavoastră, din dorinţa de a suplimenta sumele pentru judeţul Braşov, vă mărturisesc că nu este tocmai un gest colegial; ba, mai mult decât atât, dacă vreţi, nu are o motivaţie reală. Vreau să vă invit să vizitaţi şi judeţele noastre. Am venit la acest microfon, întrucât dumneavoastră aţi nominalizat judeţul Botoşani. Vă mărturisesc că judeţul Botoşani priveşte cu admiraţie judeţul Braşov, oamenii din judeţ privesc către judeţul Braşov cu admiraţie pentru dezvoltarea economică, având ca fundament, desigur, interesul turistic pentru această zonă. Oamenii nu sunt vinovaţi nici că s-au născut în Botoşani şi nici nu au un merit cei care s-au născut în Braşov, dar au un merit cei care, într-adevăr, au pus în valoare ceea ce au mai bun şi noi vă admirăm pentru asta. Aşa că, vă invit, domnule senator şi stimaţi colegi, să admiraţi şi dumneavoastră judeţul Botoşani ca şi alte judeţe, dar eu mă refer la judeţul Botoşani pentru oamenii de cultură pe care i-a dat ţării. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumim. Chiar s-ar putea să venim la Botoşani. Domnul deputat Moisoiu?
		Domnul Adrian Moisoiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş dori să susţin în clipa de faţă un amendament, amendamentul de la poziţia 275, unde pentru judeţul Mureş la 56 de miliarde este o propunere de 156 de miliarde, dat fiind starea drumurilor mizerabile care sunt în acest judeţ. E vorba de dezvoltarea noastră ulterioară, e vorba de dezvoltarea noastră ulterioară. Este vorba de agroturism, e vorba de faptul că nu sunt locuri de muncă, e faptul că investitorii ca să vină în judeţul Mureş au nevoie de drumuri bune şi corespunzătoare. V-aş ruga, stimaţi colegi, v-aş ruga, domnule ministru, din mila domniei voastre, uitându-vă spre faptul că nu se nominalizează sursa de finanţare, dar atâtea surse de finanţare s-au găsit de fiecare dată, dar pentru judeţul Mureş nu s-au găsit aceste sume necesare, din păcate, şi acest lucru ne doare pe noi. Domnule ministru Tănăsescu, dacă se poate şi trebuie să se poată, cu puţină bunăvoinţă, rugămintea este, chiar dacă nu mă ascultaţi în clipa de faţă, să acordaţi această sută de miliarde, dacă se poate, pentru judeţul Mureş, sau poate mai puţin, măcar să putem să pornim. Adică sunt nişte aspecte, am mai discutat aici, în Cameră, pentru aeroportul din Tg.Mureş nu se găseşte, pentru drumuri nu se găseşte, pentru atâtea şi atâtea aspecte legate de judeţul Mureş nu se găsesc sume. Nu este corect, pentru că, de fiecare dată, pe urmă se poate interpreta şi altfel de către locuitorii acestui judeţ. Eu nu mă uit cu admiraţie şi nici cu supărare spre alte judeţe, deşi m-aş fi uitat eu cu admiraţie spre alte persoane care susţineau nişte probleme aici. Vă rog, domnule ministru, să susţineţi acest punct.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule deputat, aveţi un judeţ frumos şi s-au făcut multe acolo. Mi-aş dori să se facă în toate judeţele ca la Tg. Mureş. Deci nu asta este problema. Stimaţi colegi, suntem pe o anexă care are un criteriu bine definit. Deci nu avem, vă spun că restul este pierdere de timp, pentru că orice intervenţie pentru un judeţ, trebuie să te duci pe cheie pe toate judeţele. Ceea ce doresc să vă spun, pentru că sunt o serie de discuţii, aici, ca să nu-i mai dau cuvântul lui Mihai Tănăsescu, ne preocupă foarte mult situaţia drumurilor judeţene în întreaga ţară. Sunt nişte discuţii, dacă îmi permiteţi să spun, domnule, sau spuneţi dumneavoastră? Vă rog eu să spuneţi, încercăm o altă formulă.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Suntem în discuţii foarte apropiate şi foarte finale cu două mari instituţii, respectiv Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii, pentru un proiect de 200 de milioane de euro, tocmai pentru îmbunătăţirea drumurilor comunale şi judeţene. Sperăm ca, în această iarnă, aceste contracte să fie aprobate de către bordurile celor două instituţii, în aşa fel încât în primăvara anului viitor deja să înceapă trageri din aceste credite pentru îmbunătăţirea drumurilor judeţene, sume care vor veni în completarea acestor 2300 de miliarde alocate de la bugetul de stat pentru drumurile comunale şi judeţene. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, avem şansa asta şi sperăm să finalizeze într-o lună de zile, va fi o sursă suplimentară pentru drumuri judeţene şi comunale. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să supun... sunteţi de acord, da... domnule preşedinte Mircea Ionescu Quintus, vă rog frumos.
		Domnul Mircea Ionescu Quintus: Este vorba de drumurile ţării noastre, de la cele naţionale, la judeţene, la comunale, înţelegem dificultatea Guvernului de a asigura o reparare corespunzătoare a lor. În judeţul meu, în judeţul Prahova, drumurile au o funcţionalitate, se poate merge fără să se rupă, ştiu eu ce angrenaj al maşinii, vreau să-l liniştesc şi pe domnul ministru de finanţe că nu am venit să cer nimic pentru drumurile din Prahova, ba, din contră, să-l asigur că avem un drum care se poate întreţine singur. Drumul vinului!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră anexa 9. Cine este împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cine este pentru? 241 de voturi pentru. Anexa 10, stimaţi colegi. Dacă sunt intervenţii? Vreau să vă spun că este într-o formă, domnule Popa, vă rog frumos... Domnule senator, aveţi cuvântul.
		Domnul Nicolae Vlad Popa: Dumneavoastră ştiţi, domnule preşedinte, că eu trebuia să fiu în străinătate acum la o întrunire OSCE şi am ... dar eu consider că trebuie să mă lupt până la capăt.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mi se pare corect. Vă rog.
		Domnul Nicolae Vlad Popa: Am ajuns la personalul neclerical şi avem o cerere de majorare la 560 de posturi a personalului pe judeţul Braşov. Ne-a mai rămas decât această zonă în care aceşti oameni ajută pentru ca noi să ne putem ruga în linişte pentru vremuri mai bune. Vă mulţumesc. Poate încuviinţaţi această majorare de posturi de personal neclerical. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Ministerul Culturii? Domnule ministru Tănăsescu.
		Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule ministru, aş vrea să menţionez faptul că numărul maxim de posturi este mai mare cu 150 faţă de anul trecut şi vreau să vă informez că această repartizare pe judeţe a fost de fapt stabilită împreună cu Patriarhia Ortodoxă şi cea catolică pentru fiecare judeţ în parte. Dar, repet, ele sunt mai mari cu 150 de posturi faţă de anul trecut. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci aţi primit deja în plus, domnule? Păi, ţara suntem noi. Supun totuşi această propunere a domnului senator Popa pentru Braşov. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc.
		Scuzaţi-mă, vă rog, voturi pentru amendamente. Îmi cer scuze pentru... 12 voturi pentru. Voturi împotrivă? 234. Abţineri? Nu sunt. Mai sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră anexa 10. Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 234 de voturi pentru. Anexa 11, stimaţi colegi, nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră Anexa 11. Voturi împotrivă? Abţineri? Două voturi împotrivă. Voturi pentru? 249 de voturi pentru. Anexa 12, stimaţi colegi. Avem un amendament al comisiilor de buget finanţe acceptat. Este vorba despre bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Anexa 12/01. Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule profesor Ifrim.
		Domnul Mircea Ifrim: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă voi referi la amendamentul 283 şi amendamentul 284. Doresc să subliniez faptul că aceste amendamente au drept obiect o suplimentare a bugetului Casei de Asigurări de Sănătate de la 76.991, la 92.729. Această suplimentare o solicităm întrucât, în situaţia actuală, Casa de Asigurări de Sănătate, deşi a propus această suplimentare, această suplimentare nu a fost aprobată de Ministerul Finanţelor Publice. Acest lucru este foarte grav, întrucât bugetul Casei de Asigurări de Sănătate pe anul 2005 este unul din cele mai mici bugete din 1999 până în prezent, punând rata inflaţiei asupra lor. Şi am cifrele foarte exacte. În acelaşi timp aş vrea să vă informez, stimaţi colegi, că ne aflăm în faţa raportului Curţii de Conturi a României, referitoare la modul de fundamentare şi realizarea veniturilor şi cheltuielilor înscrise la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Este vorba de un disponibil de 15 mii de miliarde la sfârşitul anului 2002 şi 7 mii miliarde la sfârşitul anului 2003 care nu a fost folosit în construirea bugetului pe anul care urmează. Cunosc argumentele după care se spune că bugetul se face doar anual, dar sunt fonduri de la sănătate care au luat o altă destinaţie. Eu vreau să vă informez că prin Ordonanţa nr. 22 a Curţii de Conturi s-a cerut Casei de Asigurări să solicite la rectificare cele 7 mii, casa a solicitat şi nu s-au dat aceste 7 mii. Ne aflăm în faţa unei încălcări a Legii finanţelor şi, la ora actuală, controlul Curţii de Conturi continuă şi se va finaliza întrucât aceşti bani, 22 de mii, trebuie daţi sănătăţii. Suntem în situaţia în care avem 5 700 mii datorii pe care nu le putem plăti. De asemenea, s-au făcut suplimentări din fondul de rezervă al Guvernului sau prin alte modalităţi, fără să fie necesar. Nu cerem, comisiile de sănătate ale Senatului şi Camere, pentru că vorbesc în numele lor, decât aceşti bani ai oamenilor să se întoarcă de la oameni. Întrucât criza sistemului de sănătate este de-a dreptul alarmantă şi ajunsă la cotă de avarie. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Vă mulţumesc foarte mult şi eu. Invit, cine doreşte să intervină aici? Domnule secretar de stat Gherghina? Deci se propune sursa, creşterea veniturilor prin recuperări de creanţe. Deci e o treabă cu cioara de pe gard! Dar cred că nu este rău dacă se poate scrie un text în care dacă se recuperează în plus, totul să se ducă la Casa de Asigurări de Sănătate. E o sugestie. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Gherghina (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Domnule preşedinte, Domnilor senatori şi deputaţi, Dacă îmi permiteţi, în textul aprobat de dumneavoastră este în textul legii este cuprinsă această prevedere că în cazul în care colectările la bugetul acestui fond sunt mai mari se majorează în mod corespunzător şi cheltuielile în fiecare trimestru. De asemenea, doresc să subliniez faptul că săptămâna trecută, apropo de afirmaţiile domnului deputat, săptămâna trecută Curtea de Conturi a încheiat raportul de control pe această temă la Ministerul Finanţelor, dacă vreţi vă putem prezenta, nu a reţinut nici una dintre aceste observaţii, întrucât nu pot fi trecute la veniturile anului în curs soldurile în anii anteriori. De asemenea, în ceea ce priveşte soldurile, într-adevăr, la 2002 au fost 15 mii de miliarde, dar dumneavoastră ştiţi că s-au realizat în 2003 cheltuieli mai mari decât veniturile cu 8 mii de miliarde şi au fost suportate din acele excedente, deci automat soldul s-a diminuat la 7 iar anul acesta, aşa cum sunt aprobate cheltuielile mai mari decât veniturile, se va mai diminua soldul cu încă 2000 de miliarde. Va rămâne circa 5 mii de miliarde în sold, neconsumat la acest buget, sumă necesară fondului de rulment de a face cheltuieli la începutul lunii Casa de Asigurări de Sănătate şi de a nu sta cu cheltuielile până spre sfârşitul lunii, când se colectează veniturile. Deci în luna ianuarie 2005, casa poate efectua cheltuielile necesare lunii, încă de la 1 ianuarie, deci nu aşteaptă veniturile care se colectează, de regulă, după 25 ale lunii pentru faptul că mai are acest sold de circa 6000 de miliarde la sfârşit de an. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule deputat Ifrim?
		Domnul Mircea Ifrim: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu pot să fiu decât de acord cu ceea ce aţi spus dumneavoastră ca să se recupereze creanţe. Prevederea de care vorbea domnul Gherghina este, într-adevăr, reală, dar este pentru anul 2005 şi ne aflăm în situaţia în care s-a făcut o agenţie de corectare, în care intră banii de la fondul de şomaj, banii de la fondul de asigurări de sănătate şi banii de la pensii, astfel încât identitatea banilor se pierde. Deci, categoric, nu vom avea. Facem acest cântec de 4 ani încoace fără nici un rezultat. Aş fi de acord cu recuperarea creanţelor, întrucât acest raport al Curţii de Conturi este o realitate. Faptul că s-a încheiat... el nu s-a încheiat, el continuă şi va trebui văzut unde s-au dus cei 15 mii de miliarde de la sfârşitul anului 2002 şi 7 mii miliarde de la sfârşitul anului 2003? De ce au fost un disponibil? Pentru că nu am fost lăsaţi ca să structurăm la Casa de Asigurări de Sănătate veniturile şi cheltuielile şi a fost o luptă de 3 ani până când veniturile au fost egale cu cheltuielile, pentru că noi aveam venituri mai mari decât cheltuielile, ceea ce este o enormitate în sistemul de sănătate. Se pot răspunde foarte multe, dar astea sunt realităţile şi cred că Ministerul de Finanţe ar trebui să gândească asupra faptului că nu face o treabă bună pentru sistemul de sănătate şi pentru sănătatea oamenilor. Cred că dacă s-ar stipula recuperarea acestor creanţe, cum spunea domnul preşedinte Văcăroiu ar fi un început de a intra în normalizare şi de a nu dezinforma la nivel de Parlament.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Mulţumesc foarte mult pentru intervenţie, domnule deputat. Sigur, e o întreagă dispută, o discuţie, o ştiţi nu de acum, legată de Casa de Asigurări de Sănătate. Nu-mi închipuii că şi Curtea de Conturi n-a făcut o verificare serioasă. Mai rămâne la dumneavoastră la Casa de Asigurări de Sănătate să aduceţi nişte experţi internaţionali să facă verificarea. Dar, îmi e greu să cred că o sumă intrată în trezorerie poate pleca de acolo decât pe destinaţii precise şi exacte. E foarte greu de crezut. Sigur că este, în general, o problemă. Deci, domnule secretar de stat Gherghina, vă păstraţi poziţia şi cu textul respectiv... Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Gherghina: La art.33 este prevăzut textul pe care dumneavoastră l-aţi votat şi propunem respingerea amendamentului formulat.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: De acord, domnule Ifrim? Vă rog.
		Domnul Mircea Ifrim: Îmi pare rău, vă rog să mă iertaţi, stimaţi colegi, dar dacă veţi merge în spitale veţi vedea ce se întâmplă. Deci vorbesc ca medic şi nu ca parlamentar. Vreau să vă spun că această soluţie este pentru 2005, vom vedea ce se poate identifica, pentru că la ora actuală Curtea de Conturi a cerut şi încă nu s-a dat identitatea celor 3 surse de bani care vin în această agenţie comună şi menţinem faptul că trebuie recuperate aceste creanţe şi menţinem faptul că banii de la sănătate nu s-au întors la oameni şi ar trebui să reflecteze asupra acestui fapt, întrucât Curtea de Conturi este un organ corect şi care lucrează aşa cum trebuie şi cred că trebuie, aşa cum spunea domnul preşedinte Văcăroiu să cerem un audit internaţional. Poate aşa vom reuşi să punem la punct această problemă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Bun. Vă mulţumesc, foarte mult. Deci vorbim de perspectivă, un audit. Deci nu mai supun la vot, domnule Ifrim, amendamentul, s-a înţeles. Stimaţi colegi, dacă la Anexa 12 mai sunt intervenţii? Deci Anexa 12. De la 12-01 la 14. Supun votului dumneavoastră. Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă. Abţineri? Cine este pentru? 229 de voturi pentru. Stimaţi colegi, cu toate aceste amendamente pe care le vom introduce şi mă refer la amendamentele prezentate în primul rând de comisiile de buget finanţe şi bănci şi acceptate de Ministerul Finanţelor Publice, votate de dumneavoastră, ca şi celelalte amendamente se vor regăsi, bineînţeles, prin corelare atât în anexele de sinteză, Anexa 1 şi 2, dar şi în corecturi în cadrul diferitelor articole. Supun votului dumneavoastră, în aceste condiţii, Anexa 1 - sinteză. Voturi împotrivă? 24 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 229 de voturi pentru. Anexa 2 o supun votului dumneavoastră. Voturi împotrivă? 24 de voturi împotrivă. Abţineri? Cine este pentru? 230 de voturi pentru. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind bugetul de stat. Voturi împotrivă? Vă rog... (Vociferări în sala de şedinţe.) Facem apelul?
		Domnul Nicolae Vlad Popa: Da, domnule preşedinte. Constatăm, vedeţi şi dumneavoastră cu ochiul liber că nu suntem în cvorum, din păcate.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Facem apelul, domnule Popa.
		Domnul Nicolae Vlad Popa: Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Apelul aţi solicitat?
		Domnul Nicolae Vlad Popa: Deci, nu suntem în cvorum, vă rog să faceţi apelul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă propun să trecem la Bugetul de asigurări sociale şi după aceea, domnule, apelul. De acord. Domnule Ungheanu, apelul? A, Camera întâi. Domnule Mohora, vă rog apelul!
		Domnul Tudor Mohora: - Abiţei Ludovic - Prezent - Afrăsinei Viorica - Prezentă - Albu Gheorghe - Absent - Andea Petru - Prezent - Andrei Ioan - Absent - Andronescu Ecaterina - Prezentă - Antal Istvan - Prezent - Anton Marin - Absent - Antonescu George - Crin Laurenţiu - Absent - Antonescu Niculae Napoleon - Prezent - Apostolescu Maria - Absentă - Arghezi Mitzura Domnica - Prezentă - Ariton Gheorghe - Absent - Armaş Iosif - Prezent - Arnăutu Eugenu - Prezent - Asztalos Ferenc - Prezent - Avramescu Constantin Gheorghe - Prezent - Baban Ştefan - Prezent - Babiuc Victor - Absent - Baciu Mihai - Absent - Bahrin Dorel - Prezent - Baltă Mihai - Prezent - Baltă Tudor - Prezent - Bar Mihai - Prezent - Bara Radu Liviu - Prezent - Barbu Gheorghe - Prezent - Bartoş Daniela - Prezentă - Bădoiu Cornel - Absent - Bălăeţ Mitică - Absent - Bălăşoiu Amalia - Prezentă - Băncescu Ioan - Absent - Bâldea Ioan - Absent - Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent - Bentu Dumitru - Prezent - Bercăroiu Victor - Prezent - Berceanu Radu Mircea - Absent - Bereczki Endre - Prezent - Birtalan Akos - Absent - Bivolaru Ioan - Prezent - Bârsan Iulian Gabriel - Prezent - Bleotu Vasile - Prezent - Boabeş Dumitru - Prezent - Boagiu Anca Daniela - Absentă - Boajă Minică - Prezent - Boboc Alexe - Absent - Bogdan Daniel Marius - Absent - Boiangiu Cornel - Absent - Bolcaş Augustin Lucian - Prezent - Bondi Gyöngyike - Absentă - Borbéy László - Prezent - Bozgă Ion - Prezent - Bran Vasile - Absent - Brînzan Ovidiu - Absent - Brudaşcu Dan - Prezent - Bucur Constantin - Absent - Bucur Mircea - Prezent - Buga Florea - Absent - Burnei Ion - Prezent - Buruiană Aprodu Daniela - Absentă - Buzea Cristian Valeriu - Absent - Calcan Valentin Gigel - Prezent - Canacheu Costică - Prezent - Cazimir Ştefan - Absent - Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard - Prezent - Căşunean-Vlad Adrian - prezent - Cerchez Metin - Absent - Cherescu Pavel - prezent - Chelbea Aurel - prezent - Ciopraga Mircea - Absent - Ciontu Corneliu - prezent - Ciuceanu Radu - Prezent - Cîrstoiu Ion - Prezent - Cladovan Teodor - Absent - Cliveti Minodora - Prezentă - Coifan Viorel Gheorghe - Absent - Cojocaru Nicu - Absent - Crăciun Dorel Petru - Prezent - Creţ Nicoară - Prezent - Cristea Marin - Absent - Crişan Emil - Absent - Dan Matei Agathon - Absent - Dăianu Dorin - Absent - Dănilă Vasile - Absent - Delureanu Virgil - Prezent - Dinu Gheorghe - Absent - Dobre Traian - Prezent - Dobrescu Smaranda - Prezentă - Dolănescu Ion - Absent - Dorian Dorel - Prezent - Dorneanu Valer - Prezent - Dragomir Dumitru - Absent - Dragoş Iuliu Liviu - Absent - Dragu Gheorghe - Absent - Dreţcanu Doina Micşunica - Prezentă - Dumitrescu Cristian-Sorin - Prezent - Dumitriu Carmen - prezentă - Duţu Constantin - Absent - Duţu Gheorghe - Prezent - Enescu Nicolae - Prezent - Erdei Doloczki Istvan - Prezent - Eserghep Gelil - Absent - Fâcă Mihail - Prezent - Firczac Gheorghe - Absent - Florea Ana - Prezentă - Florescu Ion - Prezent - Fotopolos Sotiris - Prezent - Georgescu Filip - Prezent - Gheorghe Valeriu - Absent - Gheorghiof Titu-Nicolae - Absent - Gheorghiu Adrian - Absent - Gheorghiu Viorel - Absent - Gingăraş Georgiu - Absent - Giuglea Ştefan - Prezent - Godja Petru - Prezent - Grădinaru Nicolae - Absent - Grigoraş Neculai - Prezent - Gubandru Aurel - Prezent - Gurzău Adrian - Absent - Gvozdenovici Slavomir - Absent - Haşotti Puiu - Prezent - Hogea Vlad-Gabriel - Absent - Hossu Valentin Tiberiu - Prezent - Hrebenciuc Viorel - Prezent - Ianculescu Marian - Prezent - Ifrim Mircea - Prezent - Ignat Miron - Prezent - Iliescu Valentin Adrian - Absent - Ionel Adrian - Absent - Ionel Viorel - Absent - Ionescu Anton - Absent - Ionescu Cornelia - Prezentă - Ionescu Costel Marian - Absent - Ionescu Dan - Absent - Ionescu Daniel - Absent - Ionescu Mihaela - prezentă - Ionescu Răzvan - Prezent - Ionescu Smaranda - Absentă - Iordache Florin - Prezent - Iriza Marius - Absent - Iriza Scarlat - Prezent - Ivănescu Paula Maria - Prezentă - Jipa Florina Ruxandra - prezentă - Kedves Emeric - Prezent - Kelemen Atilla-Bela-Ladislau - Absent - Kelemen Hunor - Prezent - Kerekes Károly - Absent - Kónya-Hamar Sandor - Absent - Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent - Lari-Iorga Leonida - Absentă - Lazăr Maria - Prezentă - Lăpădat Ştefan - Prezent - Lăpuşan Alexandru - Absent - Leonăchescu Nicolae - prezent - Lepădatu Lucia-Cornelia - Prezentă - Lepşa Sorin Victor - Absent - Longher Ghervazen - Prezent - Loghin Irina - Absentă - Luchian Ion - Prezent - Magheru Paul - Absent - Maior Lazăr Dorin - Absent - Makkai Grigore - Prezent - Man Mircea - Absent - Manolescu Oana - Prezentă - Marcu Gheorghe - Prezent - Marcu Grigore - Prezent - Mardari Ludovic - Absent - Marin Gheorghe - Prezent - Marineci Ionel - Prezent - Márton Árpád-Francisc - Absent - Mălaimare Mihai Adrian - Prezent - Mărăcineanu Adrian - Absent - Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă - Mândroviceanu Vasile - Absent - Mera Alexandru-Liviu - Absent - Merce Ilie - prezent - Meşca Sever - Prezent - Miclea Ioan - Absent - Micula Cătălin - Absent - Mihăilescu Petru-Şerban - Prezent - Mincu Iulian - Prezent - Mircea Costache - Prezent - Mirciov Petru - Absent - Miron Vasile - Prezent - Mitrea Manuela - Prezentă - Mitrea Miron Tudor - Prezent - Mitu Dumitru Octavian - Prezent - Miţaru Anton - Prezent - Mînzînă Ion - Absent - Mocanu Alexandru - Absent - Mocioalcă Ion - Prezent - Mocioi Ion - Absent - Mogoş Ion - Absent - Mohora Tudor - Prezent - Moisescu George Dumitru - Absent - Moisescu Vlad Octavian - Absent - Moisoiu Adrian - Prezent - Moiş Văsălie - Absent - Moldovan Carmen-Ileana - Prezentă - Moldovan Petre - Prezent - Moldoveanu Eugenia - Prezentă - Moraru Constantin Florentin - Prezent - Moş Augusta Maria - Prezentă - Motoc Marian Adrian - Prezent - Musca Monica-Octavia - Absentă - Muşetescu Ovidiu Tiberiu - Prezent - Naidin Petre - Prezent - Nan Nicolae - Absent - Nassar Rodica - Prezentă - Naum Liana-Elena - Prezentă - Nădejde Vlad-George - Absent - Năstase Adrian - Absent - Năstase Ioan Mihai - Absent - Neacşu Ilie - Prezent - Neagu Ion - Prezent - Neagu Victor - Prezent - Neamţu Horia-Ion - Prezent - Neamţu Tiberiu-Paul - Prezent - Nechifor Cristian - Prezent - Nica Dan - Absent - Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent - Nicolescu Mihai - Prezent - Nicolicea Eugen - Prezent - Niculescu Constantin - Absent - Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent - Nistor Vasile - Absent - Niţă Constantin - Prezent - Oltean Ioan - Prezent - Olteanu Ionel - prezent - Oltei Ion - Prezent - Onisei Ioan - Absent - Palade Doru Dumitru - Absent - Pambuccian Varujan - Prezent - Paşcu Ioan Mircea - Absent - Pataki Iulia - Prezentă - Păun Nicolae - Absent - Păduroiu Valentin - Prezent - Păşcuţ Ştefan - Absent - Pécsi Francisc - Absent - Pereş Alexandru - Absent - Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent - Petruş Octavian Constantin - prezent - Pleşa Eugen Lucian - Prezent - Podgorean Radu - Prezent - Popa Constanţa - Absentă - Popa Cornel - Absent - Popa Virgil - prezent - Popescu-Bejat Ştefan-Marian - Absent - Popescu Costel Eugen - Absent - Popescu Gheorghe - prezent - Popescu Grigore Dorin - Absent - Popescu Ioan Dan - Absent - Popescu Kanty Cătălin - Prezent - Popescu-Tăriceanu Călin - Absent - Popescu Virgil - Absent - Posea Petre - Prezent - Predică Vasile - Prezent - Pribeanu Gheorghe - Absent - Priboi Ristea - Prezent - Purceld Octavian-Mircea - Absent - Puşcaş Vasile - Absent - Puwak Hildegard-Carola - Prezentă - Puzdrea Dumitru - Absent - Radan Mihai - Prezent - Raicu Romeo-Marius - Absent - Rasovan Dan Grigore - Prezent - Rădoi Ion - Prezent - Rădulescu Vasile Relu - Prezent - Roşculeţ Gheorghe - Prezent - Rus Emil - Prezent - Rus Ioan - Prezent - Ruşanu Dan-Radu - Absent - Sadici Octavian - Absent - Sali Negiat - Prezent - Sandache Cristian - Absent - Sandu Alecu - Absent - Sandu Ion Florentin - Absent - Sarkady Zsolt Csaba - Absent - Sassu Alexandru - Prezent - Satnoianu Tănase - Absent - Savu Vasile Ioan - Absent - Saulea Dănuţ - Absent - Săpunaru Nini - Absent - Sârbu Marian - Absent - Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent - Selagea Constantin - Prezent - Semcu Adrian Emanuil - Prezent - Sersea Nicolae - Prezent - Severin Adrian - Absent - Simedru Dan Coriolan - Absent - Sireţeanu Mihail - Prezent - Simion Sebastian - Prezent - Sonea Ioan - Absent - Spiridon Nicu - Prezent - Stan Ioan - Prezent - Stan Ion - Absent - Stana-Ionescu Ileana - Prezentă - Stanciu Anghel - Absent - Stanciu Zisu - Prezent - Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent - Stănişoară Mihai - Absent - Stoian Mircea - Absent - Stroe Radu - prezent - Stuparu Timotei - Prezent - Suciu Vasile - prezent - Suditu Gheorghe - prezent - Székely Ervin-Zoltán - Prezent - Szilágyi Zsolt - Absent - Şnaider Paul - Absent - Ştefan Ion - Prezent - Ştefănescu Codrin - Absent - Ştefănoiu Luca - Prezent - Ştirbeţ Cornel - Absent - Tamás Sándor - Prezent - Tămagă Constantin - Prezent - Tărâţă Culiţă - Absent - Târpescu Pavel - Prezent - Tcaciuc Ştefan - Absent - Timiş Ioan - Absent - Todoran Pavel - Prezent - Tofan Sergiu Mihail - Prezent - Tokay Gheorghe - Absent - Toró Tiberiu - Absent - Tudor Marcu - prezent - Tudose Mihai - Prezent - Tuducan Teodor Crăciun - Absent - Tunaru Raj Alexandru - Absent - Ţibulcă Alexandru - Prezent - Ţocu Iulian-Costel - Absent - Varga Attila - Prezent - Vasile Aurelia - Prezentă - Vasilescu Lia-Olguţa - Absentă - Vasilescu Nicolae - Absent - Vasilescu Valentin - Absent - Vâlvă Melania - Absentă - Vekov Carol Ioan - Prezent - Verbina Dan - Prezent - Vida Iuliu - prezent - Voicu Mădălin - Absent - Voinea Florea - Absent - Voinea Olga Lucheria - Absentă - Winkler Iuliu - Prezent - Wittstock Eberhard-Wolfgang - Absent - Zăvoian Ioan Dorel - Prezent - Zgonea Valeriu Ştefan - Prezent
		(Deputaţii care au intrat în sală după apelul nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)
		Domnul Mihai Ungheanu: Urmează lista senatorilor. - Acatrinei Gheorghe - Absent - Alexandru Ionel - Absent - Andrei Victor - Absent - Apostolache Victor - Prezent - Athanasiu Alexandru - Absent - Avram Dan - Prezent - Balcan Viorel - Prezent - Balint Iosif - Absent - Bălan Angela Mihaela - Absentă - Belaşcu Aron - Absent - Belu Ioan - Absent - Bindea Liviu-Doru - Absent - Bîciu Constantin - Absent - Brădişteanu Şerban Alexandru - Absent - Bucur Dionisie - Prezent - Bunea Doina - Prezentă - Buza Tiberiu Simion - - Prezent - Buzatu Gheorghe - Absent - Cautiş Vasile - Prezent - Cârciumaru Ion - Absent - Ciocan Maria - Absentă - Ciocârlie Alin Teodor - Absent - Ciocan Valentin - Absent - Codreanu Dumitru - Absent - Constantinescu Eugeniu Marius - Prezent - Cozmâncă Octav - Absent - Crăciun Avram - Prezent - Cristoloveanu Ioan - Prezent - Dan Dumitru - Absent - Dina Carol - Absent - Dinescu Valentin - Absent - Dinu Marin - Prezent - Dobrescu Maria Antoaneta - Prezentă - Dumitrescu Viorel - Absent - Duţă Vasile - Prezent - Eckstein Kovacs Peter - Absent - Făniţă Triţă - Prezent - Feldman Radu Alexandru - Absent - Filipaş Avram - Prezent - Filipescu Cornel - Prezent - Florescu Eugeniu Constantin - Prezent - Flutur Gheorghe - Absent - Frunda György - Absent - Găucan Constantin - Absent - Gogoi Ion - Prezent - Guga Ioan - Prezent - Hanganu Romeo Octavian - Absent - Hârşu Ion - Prezent - Hoha Gheorghe - Prezent - Honcescu Ion - Prezent - Horga Vasile - Prezent - Hriţcu Florin - Prezent - Ilaşcu Ilie - Absent - Ionescu-Quintus Mircea - Prezent - Iliescu Ion - Prezent - Iorga Nicolae Marian - Absent - Iorgovan Antonie - prezent - Iustian Mircea Teodor - Absent - Kereskenyi Alexandru - Prezent - Leca Aureliu - Absent - Lupoi Mihail - Absent - Marcu Ion - Absent - Marinescu Simona Anamaria - Absentă - Marko Béla - Absent - Matei Vintilă - Absent - Matei Viorel - Prezent - Mărgineanu Ştefan Gheorghe - Absent - Mihăilescu Ion - Prezent - Mihordea Mircea - Absent - Mocanu Vasile - Prezent - Munteanu Tudor-Marius - Prezent - Nedelcu Mircea - Absent - Németh Csaba - Prezent - Nica Dumitru - Prezent - Nicolaescu Ioan - Prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - Absent - Nicolai Norica - Prezentă - Novolan Traian - Prezent - Ofileanu Vasile - Absent - Onaca Dorel-Constantin - Absent - Oprescu Sorin Mircea - Absent - Otiman Păun-Ion - Absent - Paleologu Alexandru - Absent - Pană Aurel - Absent - Pană Viorel Marian - Absent - Paştiu Ioan - Absent - Păcurariu Iuliu - Prezent - Păcuraru Nicolae Paul Anton - Absent - Păunescu Adrian - Absent - Penciuc Corin - Absent - Pete Ştefan - Prezent - Petre Maria - Absentă - Petrescu Ilie - Absent - Plătică-Vidovici Ilie - Absent - Pop Dumitru Pătru - Absent - Pop de Popa Ioan - Prezent - Popa Nicolae-Vlad - Prezent - Popescu Dan Mircea - Prezent - Popescu Laurenţiu-Mircea - Absent - Prichici Emilian - Absent - Pricop Mihai-Radu - Prezent - Prisăcaru Ghiorghi - Absent - Pruteanu George Mihail - Absent - Pujina Nelu - Absent - Puskas Valentin-Zoltan - Prezent - Radu Constantin - Prezent - Rahău Dan Nicolae - Absent - Rebreanu Nora Cecilia - Prezentă - Rece Traian - Absent - Roibu Aristide - Prezent - Roman Petre - Absent - Rotaru Florin - Absent - Rovinaru Nicolae - Prezent - Rus Ioan Aurel - Absent - Sârbulescu Ion - Absent - Seche Ion - Absent - Seres Denes - Absent - Sin Niculae - Prezent - Sporea Elena - Prezentă - Solcanu Ion - Prezent - Sógor Csaba - Prezent - Stoica Fevronia - Prezentă - Szabó Károly Ferenc - Prezent - Şelaru Rodica - Prezentă - Şerbănoiu Constantin Dilly - prezentă - Ştefan Viorel - Prezent - Tărăcilă Doru Ioan - Prezent - Theodorescu Emil Răsvan - Absent - Toma Constantin - Prezent - Tudor Corneliu Vadim - Absent - Ungheanu Mihai - Prezent - Vajda Borbala - Absent - Vasile Radu - Absent - Văcăroiu Nicolae - Prezent - Vela Ion - Absent - Verestoy Attila - Prezent - Voinea Melu - Prezent - Vornicu Sorin Adrian - Prezent - Zanc Grigore - Prezent - Zlăvog Gheorghe - Absent (Domnii senatori care au intrat în sală după apelul nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretariatul de şedinţă.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile. Deci avem cvorumul de şedinţă. Stimaţi colegi, vă fac următoarea propunere, dacă sunteţi de acord cu ea: vom continua, pentru că sunt foarte puţine amendamente, cu bugetul asigurărilor sociale, 10 - 15 amendamente, toate; să facem bugetul asigurărilor sociale şi bugetul de stat. Luni, de la ora 17,00 până la ora 19,00, să aprobăm bugetul de valori mobiliare, numirile la CNSAS, numirile la Consiliul de Asigurări, să facem totul, astfel încât să câştigăm marţi şi miercuri şi să mergem în campanie electorală. De acord? Cine este pentru acest program? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră proiectul de buget de stat pe anul 2005. Cine este împotrivă? 48 de voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri Voturi pentru? 239 de voturi pentru. (Aplauze puternice.)
		Stimaţi colegi, trecem la bugetul de asigurări sociale de stat. Prezentarea generală a fost făcută. Dezbateri generale dacă sunt? Sunt luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Cap.I "Dispoziţii generale". Sunt obiecţiuni? Nu. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art.1. Dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art.1. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art.2. Nu avem amendamente. Sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Cap.II. "Structura şi regimul veniturilor bugetare". Dacă sunt obiecţiuni? Supun votului dumneavoastră titlul Cap.II. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 265 de voturi pentru. Art.3. Nu avem observaţii. Dacă sunt totuşi intervenţii? Supun votului dumneavoastră art.3. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Mulţumesc. Votat în unanimitate. Art.4. Nu avem amendamente. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.5. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.5. Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 263 de voturi pentru. Cap.III. Titlul capitolului. Avem un amendament la titlul Cap.III. "Regimul şi destinaţia cheltuielilor bugetare". Cu acest amendament supun votului dumneavoastră titlul Cap.III. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.6. Dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră art.6. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Voturi pentru? 261 de voturi pentru. Art.7. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră art.7. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 262 de voturi pentru. Art.8. La alin.2 avem un amendament al Comisiilor de buget-finanţe, acceptat de Ministerul de Finanţe. Supun votului dumneavoastră art.8. Cine este împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.9. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.9. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.10. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.10. Cine este împotrivă? Abţineri? Cine este pentru? Votat în unanimitate. Art.11. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.11. Voturi împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.12. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.12. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Cap.IV. Dacă la titlul capitolului aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Supun votului dumneavoastră Cap.IV. Cine este pentru? Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art.13. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art.13. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Voturi pentru? 263 voturi pentru. Art.14. Nu avem amendamente. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.15 este fără amendamente. Supun votului dumneavoastră art.15. Voturi împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.16. Nu sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră art.16. Voturi împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Cap.V. "Dispoziţii referitoare la bugetele fondurilor speciale". Dacă aveţi obiecţiuni la titlu? Îl supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art.17. Sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.17 cu cele 6 alineate. Cine este împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 264 de voturi pentru. Art.18. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt amendamente. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Cap.VI. Dacă aveţi obiecţiuni la titlul capitolului? Îl supun votului. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.19 este fără amendamente. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.20 este fără amendamente, cu cele 4 alineate. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Vă mulţumesc. Votat în unanimitate. Art.21. Nu avem amendamente la cele 3 alineate. Îl supun votului. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Cap.VII. "Dispoziţii finale". Sunt obiecţiuni la titlu? Îl supun votului. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.22. Dacă sunt intervenţii? Îl supun votului. Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 232 voturi pentru. Art.23. Nu avem amendamente. Îl supun votului. Voturi împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.24. Sunt două intervenţii. Supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 262 de voturi pentru. Art.25 este fără amendamente. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 263 de voturi pentru. Art.26. Sunt intervenţii la cele două alineate? Nu sunt. Îl supun votului. Cine este împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? Art.27 este fără amendamente. Îl supun votului. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.28. Sunt observaţii? Nu sunt. Îl supun votului. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Art.29 este fără amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Îl supun votului. Cine este împotrivă? Abţineri? Pentru? Votat în unanimitate. Art.30. Nu avem amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Îl supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Art.31, care face trimiteri la anexe. Dacă sunt observaţii? Îl supun votului. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Votat în unanimitate. Anexa nr.1/04. Sunt observaţii? Nu sunt. Cine este împotrivă? Abţineri? Cine este pentru? Votat în unanimitate. Anexa sinteză nr.2/04. Dacă sunt observaţii? O upun votului dumneavoastră. Cine este împotrivă? Abţineri? Cine este pentru? Votat în unanimitate. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră anexa nr.3/04/20/01 până la 3/04/20/25. Dacă aveţi intervenţii la vreuna din aceste anexe? Nu sunt intervenţii. Le supun votului dumneavoastră. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Anexa nr.1/06 până la anexa nr.3/06/20/25 (sunt desfăşurătoare conform clasificaţiei). Dacă sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră această anexă în formula pe care v-am prezentat-o. Cine este împotrivă? Abţineri? Voturi pentru? Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră proiectul de buget de asigurări sociale de stat pe anul 2005. Cine este împotrivă? 32 de voturi împotrivă. Abţineri? Voturi pentru? 238 de voturi pentru. Felicitări. (Aplauze.)
		Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, V-aş ruga să rămâneţi încă 3 minute pentru trei chestiuni regulamentare. De dimineaţă, Birourile permanente reunite au fost sesizate cu raportul pentru execuţia bugetului Curţii de Conturi. Acest raport trebuie să fie examinat de o comisie comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Această comisie, care a fost votată de noi, s-a descompletat. Am convenit cu liderii grupurilor parlamentare ca ea să fie supusă din nou votului celor două Camere, această comisie urmând să aibă următoarea componenţă: Ion Mihăilescu, senator PSD, Ovidiu Muşetescu, deputat PSD, Minică Boajă, deputat PSD, Carol Dina, senator PRM, Daniel Ionescu, grupul parlamentar al PRM, Iuliu Păcurariu, senator PD, Paul Păcuraru, senator PNL, Iuliu Winkler, deputat UDMR, Sali Negiat, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Biroul comisiei va fi format din preşedinte Ovidiu Muşetescu, vicepreşedinte Carol Dina, secretar Iuliu Winkler. Comisia va prezenta raportul până la data de 18 noiembrie a.c. Dacă sunteţi de acord cu cele două articole şi cu hotărârea? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.
		O altă cerere care v-o facem este cererea grupului PSD de a înlocui în Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 pe domnii deputaţi Dorin Lazăr şi Bucur Mircea, cu domnul Nicolaescu Sergiu, senator, şi cu domnul Păduroiu Valentin, deputat. Dacă sunteţi de acord cu aceste propuneri? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi.
		O Notă mai am să vă prezint. În conformitate cu prevederile art.15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată s-au depus la secretarii generali al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003 şi a Acordului între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip Implementare în comun Rumeguş 2000, semnat la Bucureşti la 7 martie 2003; Legea pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva, la 1 iunie 2000; Legea privind modificarea şi completarea Legii nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2004 pentru ratificarea Protocolului Adiţional la Scrisoarea de Înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 2001 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 17 septembrie 2004; Legea pentru ratificarea Acordului privind statutul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanţilor naţionali şi al personalului internaţional, adoptat la Ottawa la 20 septembrie 1951, şi a Acordului privind statutul misiunilor şi reprezentanţilor statelor terţe pe lângă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles la 14 septembrie 1994; Legea privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române; Legea pentru înfiinţarea comunei Pietrari, prin reorganizarea comunei Bărbuleţu, judeţul Dâmboviţa; Legea pentru înfiinţarea comunei Răscăeţi, prin reorganizarea comunei Vişina, judeţul Dâmboviţa; Legea pentru înfiinţarea comunei Râu Alb, prin reorganizarea comunei Bărbuleţu, judeţul Dâmboviţa; Legea pentru înfiinţarea comunei Raciu, prin reorganizarea comunei Lucieni, judeţul Dâmboviţa; Legea pentru înfiinţarea comunei Ciohorăni, prin reorganizarea comunei Mirosloveşti, judeţul Iaşi; Legea pentru înfiinţarea comunei Şopârliţa prin reorganizarea comunei Pârşcoveni, judeţul Olt; Legea bugetului de stat pe anul 2005; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Vreau să reţineţi ceea ce v-am spus mai înainte. Şedinţa de plen a Senatului va începe luni, la ora 14,00, nu 15,00, ca să fim aici la ora 17,00 să finalizăm ce mai avem de finalizat. Este vorba de bugetul de valori mobiliare pe anul 2005, câteva numiri, astfel încât în jurul orei 19,00 să închidem. Pentru luni, deci. Luni, la ora 14,00, şedinţă de plen la Senat.
		Domnul Valer Dorneanu: Camera îşi propune acelaşi lucru, dar va trebui să avem confirmarea Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi. Până atunci, pentru Cameră fac Informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare şi întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite. La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au fost înregistrate următoarele iniţiative legislative: 1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 2. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu Mureş şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. Bucureşti, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 3. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţilor Comerciale Filiale de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. şi "Electrica Banat" - S.A., precum şi unele măsuri pentru reglementarea activităţilor societăţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electrică, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare;pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 4. Proiectul de lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 5. Proiectul de lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naţionale de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 6. Proiectul de lege privind autorizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 7. Proiectul de lege privind autorizarea Serviciului Român de Informaţii de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 8. Proiectul de lege privind autorizarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 9. Proiectul de lege privind autorizarea Serviciului de Protecţie şi Pază de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare, respins de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 10. Proiectul de lege privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, iniţiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004 Cu acest proiect de lege a fost sesizată:în fond - Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 11. Proiectul de lege privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiştri militari şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, iniţiată de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege a fost sesizată:în fond - Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naţional de decoraţii al României. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 12. Proiectul de lege privind asigurarea locuinţelor pentru personalul pensionat din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi pentru urmaşii celor decedaţi în timpul şi din cauza serviciului, iniţiat de domnul senator Sergiu Nicolaescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; pentru avize - Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 13.Proiectul de lege privind completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, iniţiat de domnul senator Antonie Iorgovan, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Aron Belaşcu, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Nicolae Vlad Popa, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., doamna senator Maria Petre, membru al Grupului parlamentar al P.D. şi domnul senator Peter Eckstein, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 14. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.111/1995 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Depozitului legal de tipărituri şi alte documente grafice şi audiovizuale, iniţiat de domnul deputat Dumitru Bălăeţ, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 15. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2002 Legea Bibliotecilor, iniţiat de domnul deputat Dumitru Bălăeţ, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 16. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu completările ulterioare, iniţiat de domnul deputat Dorel Bahrin, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 17. Propunerea legislativă privind preluarea de către stat a blocurilor de locuinţe aflate în proprietatea agenţilor economici cu datorii la bugetul consolidat, iniţiată de domnii deputaţi Ludovic Mardari, Dan Brudaşcu, Mircea Costache, Ionescu Daniel, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M.,domnii deputaţi Posea Petre, Suciu Vasile, Ţibulcă Alexandru, Iordache Florin, Popescu Kanty Cătălin, Zgonea Valeriu, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D. şi domnii deputaţi Nicu Cojocaru, Moraru Constantin Florentin, fără apartenenţă la grup parlamentar, respinsă de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 18. Propunerea legislativă privind protecţia vieţii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului şi corespondenţei acesteia, iniţiată de domnul deputat Ionel Olteanu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 19. Propunerea legislativă privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap în România, iniţiată de doamna deputat Mona Muscă, domnul deputat Titu Gheorghiof, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L. şi domnul deputat Barbu Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al P.D., respinsă de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 20. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de un grup de senatori, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., respinsă de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, iniţiată de doamna deputat Iulia Pataki şi domnul deputat Laszlo Borbely, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R., respinsă de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 22. Propunerea legislativă privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile publice ale sectorului sanitar, iniţiată de domnii deputaţi Mircea Ifrim, Popa Constanţa, Abiţei Ludovic, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Luchian Ion, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., doamna deputat Ana Florea, membră a Grupului parlamentar al Minorităţilor Naţionale, domnul deputat Gheorghe Popescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D. şi domnul deputat Ioan Mihai Năstase, fără apartenenţă la grup parlamentar, respinsă de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize -Comisia pentru sănătate şi familie; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 23. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, iniţiată de domnul deputat Eugen Nicolăescu, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., respinsă de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz -Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Cameră decizională: Camera Deputaţilor. 24. Reexaminare, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind constituirea Sistemului Naţional de Cercetare Sociologică a Opiniei Publice, reexaminată de Senat la data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege a fost sesizată următoarea comisie în vederea reexaminării: în fond - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Termen de depunere a raportului: 18 noiembrie 2004. 25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2003 privind finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercială TEPRO - S.A. Iaşi, adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004 Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004. În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. 26. Proiectul de lege privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944, iniţiat de domnul senator Sergiu Nicolaescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în şedinţa din data de 9 noiembrie 2004. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; pentru avize - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. 27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul sănătăţii, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:în fond, urmând a elabora un raport comun cu Comisia similară a Senatului: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; pentru aviz - Comisia pentru sănătate şi familie. Vă mulţumesc. Cu aceasta închidem şedinţa comună de astăzi a celor două Camere.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 20,05.