Şedinţa Senatului din 9 noiembrie 2004

	Şedinţa începe la ora 15,15. Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan şi Paul Păcuraru, secretari ai Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să-mi permiteţi să deschid şedinţa Senatului de astăzi, 9 noiembrie 2004, şedinţa fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan şi Paul Păcuraru, secretari ai Senatului. Îl invit pe domnul secretar Paul Păcuraru la prezidiu. Fac precizarea că din totalul de 140 de senatori, doar 4 senatori absentează motivat de la lucrările Senatului, respectiv domnii senatori Alexandru Athanasiu, Popescu Dan Mircea şi Răzvan Theodorescu, care sunt membri ai Guvernului, iar domnul senator Alin Theodor Ciocârlie este plecat în delegaţie. Cvorumul de şedinţă este de 71 de senatori. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită. Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astăzi: lucrări în plen până la epuizarea ordinii de zi. În urma discuţiilor dintre liderii de grupuri şi Biroul permanent, se propune un program de lucru până la orele 21,00. Colegii din Biroul permanent au făcut referire la anumite proiecte înscrise în ordinea de zi, în legătură cu care au o serie de obiecţiuni, proiecte de lege pe care nu le vom lua în dezbatere în ordine, ci le vom lăsa la sfârşitul ordinii de zi, pentru a nu da naştere la discuţii între noi şi a rămâne împreună toţi reprezentanţii grupurilor parlamentare, să dezbatem proiectele de lege. Vă rog să-mi permiteţi, în primul rând, să vă aduc la cunoştinţă că la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, şi că aveţi posibilitatea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, modificată şi completată, respectiv Legea Curţii Constituţionale, în situaţia în care apreciaţi că aceste legi ar cuprinde dispoziţii neconstituţionale, să sesizaţi Curtea Constituţională. Legile depuse la secretarul general al Senatului sunt următoarele: Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală; Lege pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Lege pentru modificarea art. 41 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti"; Lege pentru modificarea art. III din Legea nr. 90/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun; Lege privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei; Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2004 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea eficientă a veniturilor cu destinaţie specială în sectorul energetic; Lege privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă; Lege privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2004 privind instituirea subvenţiilor individuale de sprijin pentru cazare pentru studenţii care locuiesc în alte spaţii decât căminele instituţiilor de învăţământ superior de stat; Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare; Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum şi a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. În situaţia în care apreciaţi că aceste legi conţin prevederi neconstituţionale, aveţi posibilitatea, în conformitate cu Constituţia, Regulamentele de organizare şi funcţionare, să sesizaţi Curtea Constituţională.
	Stimaţi colegi, după cum bine cunoaşteţi, şi în urma discuţiilor dintre liderii grupurilor parlamentare şi Biroul permanent, mâine vom avea, la orele 8,30, şedinţa celor două Birouri ale Camerelor, ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru a stabili timpii de discuţie la buget, iar la ora 9,30 încep dezbaterile pe buget. Deci, mâine avem şedinţă comună cu program prelungit. Liderii grupurilor parlamentare au agreat un program de dezbateri, pentru mâine, până la orele 24,00, cu pauză la prânz. Pentru săptămâna viitoare, respectiv 15-21 noiembrie 2004, vă propunem trei zile de lucru. În Senat, respectiv luni, cu programul standard: lucrări în plenul Senatului, cu declaraţii politice, întrebări, interpelări şi dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, adresând rugămintea tuturor colegilor senatori, şi mai ales preşedinţilor de comisii, să finalizaţi rapoartele la proiectele de lege, cu care sunteţi sesizaţi. Astăzi am aluat în discuţie... Sunt circa 40 de propuneri legislative, care dacă nu vor fi finalizate în această lună, va expira termenul de dezbatere în Senat şi ele vor fi considerate adoptate, motiv pentru care vă rugăm să încercaţi să finalizaţi rapoartele pe aceste legi, chiar dacă sunt negative sau pozitive, pentru a le înscrie lunea viitoare în şedinţa de plen a Senatului. Marţi, 16 noiembrie şi miercuri, 17 noiembrie 2004 vom continua dezbaterile în şedinţa reunită a celor două Camere pe proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii asigurărilor sociale pe anul 2005. Joi, vineri, sâmbătă şi duminică, sigur, vom avea activităţi în teritoriu. Acum să vedem prezenţa... Stimaţi colegi, dacă în legătură cu programul de lucru al zilei de astăzi, respectiv dezbateri, fie până la finalizarea ordinii de zi, fie până la orele 21,00, aveţi observaţii? Dacă nu sunt observaţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Îl invit pe domnul secretar Antonie Iorgovan să facă apelul.
	Domnul Antonie Iorgovan: - Acatrinei Gheorghe - absent - Alexandru Ionel - prezent - Andrei Victor - prezent - Apostolache Victor - prezent - Athanasiu Alexandru - prezent - Avram Dan - prezent - Balcan Viorel - prezent - Balint Iosif - absent - Bălan Angela Mihaela - absent - Belaşcu Aron - prezent - Belu Ioan - absent - Bindea Liviu-Doru - absent - Bîciu Constantin - absent - Brădişteanu Şerban Alexandru - absent - Bucur Dionisie - prezent - Bunea Doina - prezent - Buza Tiberiu Simion - prezent - Buzatu Gheorghe - absent - Cautiş Vasile - prezent - Cârciumaru Ion - absent - Ciocan Maria - absent - Ciocan Valentin - absent - Ciocârlie Alin Theodor - absent motivat - Codreanu Dumitru - absent - Constantinescu Eugen Marius - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Crăciun Avram - prezent - Cristolovean Ioan - prezent - Dan Dumitru - prezent - Dina Carol - absent - Dinescu Valentin - absent - Dinu Marin - prezent - Dobrescu Maria Antoaneta - prezent - Dumitrescu Viorel - absent - Duţă Vasile - prezent - Eckstein Kovacs Peter - absent - Făniţă Triţă - prezent - Feldman Radu Alexandru - absent - Filipaş Avram - prezent - Filipescu Cornel - prezent - Florescu Eugeniu Constantin - prezent - Flutur Gheorghe - absent - Frunda Gyorgy - prezent - Găucan Constantin - absent - Gogoi Ion - prezent - Guga Ioan - prezent - Hanganu Romeo Octavian - absent - Hîrşu Ion - prezent - Hoha Gheorghe - prezent - Honcescu Ion - prezent - Horga Vasile - absent - Hriţcu Florin - prezent - Ilaşcu Ilie - absent - Iliescu Ion - prezent - Ionescu-Quintus Mircea - prezent - Iorga Nicolae Marian - absent - Iorgovan Antonie - prezent - Iustian Mircea Teodor - prezent - Kereskenyi Alexandru - prezent - Leca Aureliu - absent - Lupoi Mihail - absent - Marcu Ion - absent - Marinescu Simona Ana - Maria - prezent - Marko Bela - absent - Matei Vintilă - prezent - Matei Viorel - prezent - Mărgineanu Ştefan Gheorghe - prezent - Mihăilescu Ion - prezent - Mihordea Mircea - prezent - Mocanu Vasile - prezent - Munteanu Tudor Marius - prezent - Nedelcu Mircea - absent - Nemeth Csaba - absent - Nica Dumitru - prezent - Nicolaescu Ioan - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicolai Norica - prezent - Novolan Traian - prezent - Ofileanu Vasile - absent - Onaca Dorel-Constantin - absent - Oprescu Sorin Mircea - prezent - Otiman Păun-Ion - prezent - Paleologu Alexandru - absent - Pană Aurel - absent - Pană Viorel Marian - absent - Paştiu Ioan - prezent - Păcurariu Iuliu - prezent - Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent - Păunescu Adrian - prezent - Penciuc Corin - absent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - absent - Petrescu Ilie - absent - Plătică-Vidovici Ilie - absent - Pop Dumitru Petru - prezent - Pop de Popa Ioan - prezent - Popa Nicolae-Vlad - prezent - Popescu Dan-Mircea - absent motivat - Popescu Laurenţiu-Mircea - absent - Prichici Emilian - absent - Pricop Mihai-Radu - prezent - Prisăcaru Ghiorghi - prezent - Pruteanu George Mihail - absent - Pujină Nelu - prezent - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Radu Constantin - prezent - Rahău Dan Nicolae - absent - Rebreanu Nora Cecilia - prezent - Rece Traian - absent - Roibu Aristide - prezent - Roman Petre - absent - Rotaru Florin - prezent - Rovinaru Nicolae - prezent - Rus Ioan Aurel - absent - Sârbulescu Ion - prezent - Seche Ion - absent - Seres Denes - absent - Sin Niculae - prezent - Sogor Csaba - absent - Solcanu Ion - prezent - Sporea Elena - prezent - Stoica Fevronia - prezent - Szabo Karoly-Ferenc - prezent - Şelaru Rodica - prezent - Şerbănoiu Constantin Dilly - absent - Ştefan Viorel - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - prezent - Toma Constantin - absent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ungheanu Mihai - absent - Vajda Borbala - prezent - Vasile Radu - absent - Văcăroiu Nicolae - prezent - Vela Ion - prezent - Verestoy Attila - prezent - Voinea Melu - prezent - Vornicu Sorin Adrian - prezent - Zanc Grigore - prezent - Zlăvog Gheorghe - absent
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar. Vă rog să-i treceţi şi pe ceilalţi colegi care au venit după aceea. Şi, de asemenea, cei 2-3 colegi care au ieşit, îi rog să intre în sală. Stimaţi colegi, vă propun, înainte de a supune spre aprobare programul zilei de astăzi, ordinea de zi şi programul săptămânii viitoare, să dăm un vot ca, înainte de a finaliza ordinea de zi, să facem din nou apeluri şi cele două apeluri să fie trimise la contabilitate pentru că, efectiv, contează prezenţa la dezbateri în Senat. Că nu suntem două categorii de senatori; unii care stăm tot timpul în sală, iar alţii care vin, doar ne salută, răspund prezent şi pleacă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra programului de lucru, întrucât am înţeles că nu sunt observaţii. Vă rog să votaţi. Aprobat de plen în unanimitate. (rumoare, discuţii) Rog toţi colegii prezenţi în sală să voteze. (rumoare, discuţii) Stimaţi colegi, am făcut precizarea de la început că există o serie de legi cu o anumită încărcătură politică, menţionată de colegii senatori în Biroul permanent. Vă propun să nu respectăm ordinea de dezbateri, aceste legi să fie lăsate la sfârşitul programului. Da. Vă rog, domnule senator Paul Păcuraru, o precizare pentru stenogramă.
	Domnul Paul Păcuraru: Da, tocmai pentru stenogramă. Domnule preşedinte, noi am cerut şi în Biroul permanent, aşa cum am cerut şi săptămâna trecută, să fie scoase de pe ordinea de zi actele normative care vizau Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.119/2001 şi următoarele, privind privatizarea SIDEX-ului, şi am insistat să fie scoase de pe ordinea de zi - şi bine am făcut! - pentru că acum chiar Guvernul le scoate de pe ordinea de zi pentru că au nişte implicaţii financiare imense şi Bruxelles-ul s-a sesizat cu acest subiect. Tot aşa şi astăzi cerem scoaterea de pe ordinea de zi a proiectelor de lege incluse la poz.42,43,44,45 şi motivul pentru care solicităm scoaterea de pe ordinea de zi este discuţia pe care am avut-o cu Comisia pentru privatizare a Senatului, care a precizat că în ceea ce priveşte poz.44 şi 45 - care au ambele procedură de urgenţă, este vorba de privatizarea societăţii de distribuţie a gazelor, S.C. DISTRIGAZ Nord S.A. Târgu-Mureş şi a societăţii de distribuţie a gazelor naturale S.C. DISTRIGAZ Sud S.A. Bucureşti, - ca şi poz.45, privatizarea societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice ELECTRICA Dobrogea S.A. şi ELECTRICA Banat S.A., pentru că aceste două acte normative, în raportul Comisiei pentru privatizare, nu au parcurs întreaga procedură, în sensul că raportul Comisiei pentru privatizare a fost făcut în prezenţa doar a 4 senatori din cei 11, deci nu a fost asigurat cvorumul de lucru al comisiei. A fost un raport comun Comisia de privatizare-Comisia economică, dar Comisia pentru privatizare prezintă faptul că nu a fost consultată în cvorumul său. În egală măsură, nu au fost puse la dispoziţia comisiei o serie întreagă de documente pe care comisia le-a cerut şi pe care le considerăm obligatoriu necesare: starea financiară a societăţii, contracte de privatizare şi aşa mai departe. Noi considerăm că...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator, vă rog să nu intraţi pe fond. Aveţi o observaţie, o chestiune de procedură.
	Domnul Paul Păcuraru: Da. Am cerut scoaterea de pe ordinea de zi şi am anunţat că dacă aceste proiecte de acte normative nu se retrag de pe ordinea de zi, la aceste proiecte, cu riscul de a ne mai tăia încă două luni din indemnizaţie, nu vom participa la vot. Vă mulţumesc. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, în legătură cu observaţia formulată de domnul senator Paul Păcuraru, vă propun să o luăm în dezbatere în momentul când vom ajunge la dezbaterea poz.42. Până atunci continuăm dezbaterea proiectelor de legi care nu creează tensiuni între grupurile parlamentare.
	Domnul Ion Solcanu (din sală): Să scoatem şi pct.13, modificarea şi completarea Codului de procedură penală. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Să-l scoatem?! De ce? Are raport de respingere.
	Domnul Ion Solcanu (din sală): Să-l amânăm... (discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mai sunt intervenţii? Domnul senator Triţă Făniţă dorea să intervină.
	Domnul Triţă Făniţă: Domnule preşedinte, şi ieri, la şedinţa Grupului parlamentar, am sesizat că din ordinea de zi lipsea - de la capitolul "înfiinţări noi comune" - divizarea comunei Plâşcoveni şi înfiinţarea comunei Şopârliţa. (rumoare, discuţii, râsete) Şopârliţa. O ştiţi pe asta, cu radioul... Lipseşte şi astăzi. Are cineva ceva cu Şopârliţa? (discuţii, rumoare, râsete) Din sală (mai multe voci): Nuuu... nuu... (discuţii, râsete)
	Domnul Triţă Făniţă: E satul meu natal. Vă rog, iertaţi-mă. De Olt. Vă rog să... dar nu la urmă, după domnul Păcuraru.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci avem o problemă sau două probleme? Nu găsiţi Şopârliţa? Pardon, nu găsiţi proiectul de lege?
	Domnul Triţă Făniţă: Nu este în ordinea de zi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă rog să verificăm de ce a dispărut această comună... proiectul de lege care vizează înfiinţarea acestei comune... Din sală: Nici ieri nu a fost pe ordinea de zi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Ieri era în ordinea de zi, astăzi este neînscrisă. Vă rog să verificaţi şi... Din sală (câteva voci): Nu era nici ieri.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu era nici ieri? (rumoare, discuţii) Din sală: Nuu...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi atunci ce aveţi cu noi, domnule Triţă?
	Domnul Triţă Făniţă (din sală): S-a introdus la pct.36. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog frumos să nuu... era să folosesc termenul comunei. Să nu umblaţi cu şopârliţe. (discuţii, râsete) Păi atâta timp cât nu este redactat raport pe propunerea legislativă...
	Domnul Triţă Făniţă (din sală): Este raport.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl avem distribuit? Colegii senatori l-au primit? Din sală (mai multe voci): Nu...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Verificăm, şi dacă îl au colegii senatori îl luăm în dezbatere fără probleme. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra ordinii de zi cu cele două obiecţiuni. Domnul preşedinte Mircea Ionescu Quintus.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru că ieri am avut o situaţie jenantă, ca să nu spun mai mult, faţă de preşedintele şi reprezentanţii Academiei Române, ca să nu mai avem nici un fel de probleme, vă rog ca primul proiect de lege pe care îl luaţi în dezbatere să fie cel de la pct.9.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Deşi eu aş fi adresat invitaţia domnului preşedinte să rămână cu noi până la epuizarea ordinii de zi, (rumoare, discuţii) în felul acesta având cât de cât siguranţa că nu vor pleca colegii din sală. Cu cele două observaţii, prima formulată de domnul senator Solcanu, a doua formulată de domnul senator Paul Păcuraru, supun votului dumneavoastră ordinea de zi înaintată de Birourile permanente.
	Domnul Petru Dumitru Pop (din sală): Domnule preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Tot legat de ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Pop. Dar nu aţi răspuns prezent, domnule senator. (rumoare, discuţii)
	Domnul Petru Dumitru Pop: Nici nu sunt prezent. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci luăm act că sunteţi prezent. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Domnule preşedinte, cu mult respect vă învederez faptul că ieri aţi promis că pe ordinea de zi nu vor apărea acele puncte prin care se va privatiza - să-i zicem privatizare! - petrolul ţării, gazul metan al ţării şi energia electrică a ţării. Aţi promis ieri, domnule preşedinte. Azi, pe ordinea de zi, aceste puncte există ca să se discute. Şi, mai mult, vă rog să facem din nou apelul, că în sală nu sunt 71 de persoane. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunt 72.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Eu vă rog foarte mult să vă ţineţi promisiunea făcută ieri: să fie scoasă de pe ordinea de zi acele puncte prin care... Să spun că aia nu e privatizare. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Ieri noi am discutat pe alte trei proiecte înscrise în ordinea de zi, care au fost scoase... şi erau... Acum nu mai rămâneţi? Nu vă mai interesează răspunsul?
	Domnul Petru Dumitru Pop (din sală): Ba da. Stau să ascult.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bine, atunci nu este cazul să vă mai răspund. Dar totuşi, pentru a rămâne înscris în stenogramă, ieri noi nu am discutat decât despre cele trei proiecte de lege care vizau privatizarea SIDEX-ului, iar acelea au fost scoase din ordinea de zi. (rumoare, discuţii) Dacă aţi fi fost în sală în momentul în care am discutat despre ordinea de zi... (Discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Petru Dumitru Pop: Domnule preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, se pare că acum, la sfârşit de mandat, doriţi să ne schimbăm profesiile.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Domnule preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mi-aţi pus o întrebare, daţi-mi voie să vă răspund, domnule senator.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Vă dau voie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dacă eraţi în sală în momentul în care am dezbătut problemele de procedură legate de ordinea de zi, colegul senator Paul Păcuraru a învederat faptul că solicită să nu luăm în dezbatere proiectele de legi despre care dumneavoastră faceţi referire, înscrise la punctele 42,43,44,45, iar acest lucru îl supuneam votului plenului Senatului. Mai aveţi ceva de adăugat? Vă rog.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Dumneavoastră ieri aţi promis că nu vor fi puse pe ordinea de zi astăzi. (Discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu nu puteam să promit în numele Senatului. Şi nimeni nu poate promite. (rumoare, discuţii)
	Domnul Petru Dumitru Pop: Domnule preşedinte, vă rog respectuos. Nu a fost vorba nici de SIDEX... tot ceea ce era trecut ieri în cele 7 puncte privind privatizările aţi spus că vor fi scoase de pe ordinea de zi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule preşedinte, sunteţi un bun cunoscător al procedurilor parlamentare şi ştiţi că plenul este suveran. Nu poate nici preşedintele Senatului, nu poate nici Biroul permanent, nici o comisie. Ordinea de zi este hotărâtă de plen, nu de altcineva.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Dar să fie plenul conform Regulamentului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Iar plenul să fie conform Regulamentului, iar în momentul de faţă, prin apelul nominal făcut, plenul este în cvorumul stabilit de lege. Vă rugăm să ne onoraţi cu prezenţa, domnule senator, pentru că de aceea v-au trimis totuşi alegătorii în Senatul României. (rumoare, discuţii)
	Domnul Petru Dumitru Pop (din sală): O să le spun alegătorilor că nu vor mai avea gaz metan în ţară.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: O să le spunem. Da. Stimaţi colegi, vă rog să vă pronunţaţi asupra ordinii de zi, cu cele două observaţii făcute de domnii senatori Paul Păcuraru şi Ion Solcanu. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pe supun votului dumneavoastră viitoare. Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere.
	Stimaţi colegi, vă propun să luăm în dezbatere propunerea legislativă înscrisă la pct.9 în ordinea de zi, privind completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. Vă certaţi şi la pauză. Lăsaţi şi pe mai târziu. Comisiile sesizate în fond: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Vă rog. (discuţii la prezidiu) Stimaţi colegi, ca să încheiem odată chestiunea aceasta. S-a discutat şi în Biroul permanent dacă procedura folosită la comisie este cea corectă sau nu şi pentru a nu intra pe o dezbatere pe probleme de procedură şi să pierdem timpul, am spus să facem celelalte legi, iar atunci când vom ajunge - şi dacă vom ajunge - la pct.42, vom discuta o primă chestiune legată de procedură, dacă este corectă sesizarea din partea comisiei. Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul în calitate de iniţiator.
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Este - fără nici un fel de exagerare, dincolo de starea de tensiune, de agitaţia specifică sau mai puţin specifică campaniilor electorale - un moment istoric, un moment de reparaţie. Acest proiect de lege - aş vrea să fac această precizare de la bun început - de fapt, această propunere legislativă, riguros constituţional şi regulamentar, este semnată de către reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare, respectiv, în ordinea inversă: Eckstein Kovacs Peter, de la U.D.M.R., Maria Petre, de la P.D., Nicolae Popa Vlad, de la P.N.L., Aron Belaşcu, de la P.R.M., şi cel care are onoarea să vă vorbească, de la P.S.D. Când s-a adoptat Legea nr.10, în 2001, la începutul mandatului nostru, nimănui nu i-a trecut prin cap că Academia Română, care înseamnă Academia Română, ca orice fost proprietar, nu ar putea să beneficieze de regimul Legii nr.10/2001 şi să facă notificări prevăzute în acest act normativ. O succesiune de acte normative, şi, mai ales interpretări care au fost date acestor succesiuni de acte normative au condus la o situaţie nedorită atunci, spunem noi, ciudată, nefirească... (discuţii în sală)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Rog colegii senatori să facă linişte.
	Domnul Antonie Iorgovan: ... ca Academia Română să fie pusă în situaţia de a nu putea fi beneficiara regimului juridic creat de Legea nr.10/2001. Este motivul major care a determinat această iniţiativă legislativă. Această iniţiativă legislativă vine, de altfel, după o altă iniţiativă, tot parlamentară, care a devenit lege. Este vorba de Legea nr.396 din 11 octombrie 2004. Cum această lege, care a fost iniţiată de un grup de deputaţi, a intrat în vigoare de la data la care noi, grupul de senatori, am formulat iniţiativa legislativă şi până la data la care discutăm, am fost obligaţi - şi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este în acest sens - să venim cu o reformulare. Deci, textul pe care îl propunem este un alineat 8, vine la răbojul modificărilor, şi are următoarea redactare: "Restituirea altor categorii de imobile, deci altele decât cele prevăzute la alineatele anterioare, care au aparţinut Academiei Române, se face în condiţiile Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate, în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind aplicabile prevederile alin.2 al art.3 din lege. Termenul prevăzut de art.21 din Legea nr.10/2001 începe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi."
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Mulţumesc iniţiatorilor, pentru promovarea acestei propuneri legislative. Îi invit pe cei doi colegi să-şi desemneze raportorul, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări sau al Comisiei pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă. Vă rog, domnule senator Aristide Roibu, aveţi cuvântul.
	Domnul Aristide Roibu: Domnule preşedinte, stimaţi colegi...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin, să-l invit pe domnul fotoreporter-senator Eugen Marius Constantinescu să pozeze şi ce a mai rămas din Grupul PRM prezent la dezbateri. (râsete în sală) Domnule senator, vă rog să trataţi cu seriozitate instituţia din care încă faceţi parte. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Aristide Roibu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 2 noiembrie a.c., comisiile au luat în dezbatere propunerea legislativă, punctul de vedere al Guvernului, şi au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu următoarele amendamente: la alin. 8 al art.4, după sintagma "22 decembrie 1989" se introduce sintagma "cu modificările şi completările ulterioare"; se elimină sintagma "Academiei Române" şi se înlocuieşte sintagma "din Legea nr.10/2001" cu sintagma "din lege". Textul reformulat vi l-a prezentat domnul senator Iorgovan. Prin acest demers legislativ, se creează posibilitatea pentru Academia Română ca, în temeiul Legii nr.10/2001, să recupereze imobilele pe care le-a deţinut în calitate de proprietar şi care i-au fost luate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Guvernul a transmis punctul său de vedere, înregistrat la Senat cu nr. BP 475 din 25 octombrie 2004, prin care susţine propunerea legislativă. În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă. În conformitate cu art. 75 alin.1 din Constituţia României, Senatul ia în dezbatere acest proiect de lege în calitate de primă Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii... Domnul senator Popa.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Foarte scurt, domnule preşedinte. Şi în calitate de iniţiator, dar şi în calitate de lider de grup, nu pot să spun decât că reparaţia făcută Academiei Române este doar parţială. Este un pas. Mai rămâne de rezolvat problema arhivei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. S-a notat. Domnul preşedinte al Academiei, cu siguranţă, a notat intervenţia dumneavoastră. Stimaţi colegi, dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă rog să-mi permiteţi să precizez caracterul legii, de lege organică, să vă reamintesc că iniţiatorii sunt membri din toate grupurile parlamentare şi că raportul a fost votat în comisie în unanimitate. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Precizez caracterul legii, de lege organică. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române este adoptată de plenul Senatului, în unanimitate, cu 80 de voturi. Vă mulţumesc. Felicitări. (aplauze) Îl invit pe domnul preşedinte al Academiei Române, dacă doreşte să ne spună câteva cuvinte şi, mai ales, îl invit să rămână alături de noi, să vadă că, totuşi, chiar dacă ieri am ratat o zi de dezbatere în Senat, de regulă, dezbaterea este cu multă seriozitate pe proiectele şi propunerile legislative.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală): Domnul academician Eugen Simion este senator de drept.
	Domnul Eugen Simion - preşedintele Academiei Române: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Mă emoţionaţi, pur şi simplu. Este una dintre cele mai fericite zile ale mele, ca preşedinte, pentru că această lege - vreau să vă spun - este cea mai importantă pentru Academia Română. Aţi îndepărtat o injustiţie care ni s-a făcut şi care ne-a costat mult. Vă mulţumesc foarte mult în numele instituţiei pe care o reprezint şi în numele acelor oameni de bine care, timp de 140 de ani, şi-au dat bunurile lor în custodia Academiei Române. Vă mulţumesc foarte mult. Vreau să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare şi, cu voia dumneavoastră, vreau să mulţumesc la doi oameni, în mod special. Unul este profesorul Iorgovan, care a avut această idee, şi al doilea este domnul Quintus, care nu-şi dezminte spiritul ploieştean şi comunitatea noastră prahoveană. Vă mulţumesc foarte mult.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumim, domnule preşedinte.
	Stimaţi colegi, la pct.2 în ordinea de zi avem o notă privind aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unui proiect de lege, respectiv, a proiectului de Lege privind trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Dacă nu, vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Solicitare aprobată de plen cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
	La pct.3 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor în divergenţă la proiectul de lege - Legea cooperaţiei agricole. Vă rog să observaţi că majoritatea textelor sunt textele Senatului. Avem, însă, la pct.5, la pct.8 şi la pct.27 texte comune, propuse de comisia de mediere. Vă consult dacă doriţi să interveniţi în legătură cu aceste texte noi, propuse de comisia de mediere. Nu sunt intervenţii. Sunteţi de acord cu soluţiile propuse de comisia de mediere. Da? Vă rog să vă pronunţaţi prin vot, în situaţia în care nu doriţi să interveniţi la aceste soluţii propuse de comisia de mediere. Vă rog să votaţi. Texte adoptate de plenul Senatului cu 70 de voturi pentru, 6 împotrivă şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie. Vă rog să votaţi. Raport aprobat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 7 împotrivă şi o abţinere, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.
	La pct.4 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor în divergenţă la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. De asemenea, stimaţi colegi, vă rog să observaţi că avem texte în varianta Senatului, dar avem şi texte propuse de comisia de mediere. Din discuţiile de ieri, am înţeles că există o serie de observaţii, pe care colegii doresc să le facă, pe anumite texte, motiv pentru care, am să vă întreb dacă sunt intervenţii pe textele propuse, rugându-vă să interveniţi. Din sală: Nu sunt observaţii.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nici una? Ieri ai făcut... (intervenţii din sală, neinteligibile) La pct.1 - text Senat. La lit. "g" - text comun. Sunt intervenţii? Nu sunt. La pct.2 - text comun, la lit. "c", art.6. Sunt intervenţii? Vă rog. Art.6 lit. "c".
	Domnul Aron Belaşcu: Domnule preşedinte, atunci când am adoptat această lege în Senat, am avut o intervenţie pe lege şi am făcut nişte propuneri, s-au aprobat la timpul respectiv, şi eu aş ruga foarte mult să fim de acord să mergem la toate textele de lege pe ceea ce am votat noi în Senat. Deci, la lit. "c" ... Din sală: A fost mediere, domnule...
	Domnul Aron Belaşcu: La lit. "c"...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: La unele nu sunteţi de acord, dar nu se poate să nu fiţi de acord cu nici unul. Vă rog.
	Domnul Aron Belaşcu: Mă rog. La lit. "c" menţin textul "asociaţie profesională, persoană juridică fără scop patrimonial, constituită de către societăţile..." Deci, susţin varianta Senatului. La textul comun apar nişte modificări.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Apare adăugat, dar sunt clarificări. Nu este nimic în plus. Este la fel: "persoană juridică fără scop patrimonial", şi la unul, şi la altul. Şi în varianta noastră, şi în varianta comisiei. Acest lucru vă interesa.
	Domnul Aron Belaşcu: Da, sigur că da. Şi ar urma lit. "n".
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, putem să-l votăm fără probleme pe acesta.
	Domnul Aron Belaşcu: Îl votăm, da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă rog, domnul senator Popa.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, în afară de textele aprobate în varianta Senatului, care, evident, nu se pun la vot, nu facem discuţiile înainte. Vă rog să puneţi la vot, conform Regulamentului, acele texte care nu aparţin Senatului, pentru că...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Am făcut acest lucru.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: ... am depăşit... Nu... Am depăşit un articol care este text comun şi care nu a fost votat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi, nu-l votăm... Stimaţi colegi, conform Regulamentului Senatului, se supun la vot textele, individual, doar dacă sunt dispute pe ele. Celelalte, toate, se supun, printr-un singur vot, plenului Senatului, la pachet. Deci, am făcut discuţie pe un prim text. La art.4 lit. "g", nefiind intervenţii, nu are rost să-l supun votului. O să le supun toate. Aşa este Regulamentul. Prima intervenţie a fost la art.6 lit. "c", dar, cu precizarea pe care am făcut-o, domnul senator Belaşcu este de acord să-l votăm la pachet.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Pentru că este acelaşi lucru, doar articolul este mai dezvoltat. La lit. "n", acelaşi articol.
	Domnul Aron Belaşcu: Aici, la lit. "n", domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: La uniune.
	Domnul Aron Belaşcu: La lit. "n" - "uniune, persoană juridică cu sau fără scop patrimonial" a fost varianta Senatului şi insist foarte mult să rămână aşa, varianta Senatului. Aş ruga colegii să voteze aşa. Eu am motivat data trecută că această cooperaţie este proprietate privată şi, prin urmare, nu trebuie să se amestece statul aici. Deci, "cu sau fără scop patrimonial". Din sală: Numai "fără scop patrimonial" se poate, domnule...
	Domnul Aron Belaşcu: În textul comun este numai "fără scop patrimonial". Din sală: Aşa este corect.
	Domnul Aron Belaşcu: Nu e corect. Cu sau fără scop patrimonial.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, dacă doriţi să interveniţi, vă ascultăm. Deci, domnul senator Belaşcu susţine textul Senatului.
	Domnul Aron Belaşcu: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cine susţine textul propus de comisia de mediere? Colegii care au fost în comisie. Deci, din partea Senatului au participat domnii senatori: Traian Novolan, Pricop Radu, Dinu Marin, Şerbănoiu Constantin, Bîciu Constantin, Dan Dumitru şi Pete Ştefan. Vă rog.
	Domnul Traian Novolan: Stimaţi colegi, eu susţin votul comisiei de mediere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Textul comisiei de mediere?
	Domnul Traian Novolan: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun! Eu sunt obligat, potrivit Regulamentului, să supun votului textul în varianta comisiei de mediere. Dacă acest vot nu întruneşte jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenţi, rămâne în discuţie, adoptat de noi, textul Senatului, pe care nu trebuie să-l votăm. El este votat. Deci, vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu textul comun propus la art.6 lit. "n". Vă rog să votaţi. Textul este adoptat, întrunind 62 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi o abţinere. Deci, textul în varianta propusă de comisia de mediere. La art.7, punctul 3, avem de asemenea un text comun. Sunt intervenţii?
	Domnul Aron Belaşcu: Da, susţinem textul Senatului...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunt principii de cooperaţie...
	Domnul Aron Belaşcu: Da. Dincolo nu sunt evidenţiate ca în textul Senatului...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun. În această situaţie, supun votului dumneavoastră textul comun propus de comisia de mediere. Sunt principiile după care trebuie să se organizeze şi să funcţioneze cooperaţia. Text adoptat de plenul Senatului cu 59 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi o abţinere. La art.12, punctul 4 din raport, avem un text comun. Numărul minim de cooperatori. Este o singură diferenţă. Se stabileşte limita inferioară, nu mai puţin de 5. Nu este altă diferenţă.
	Domnul Aron Belaşcu: Cooperativă cu 5 cooperatori, domnule preşedinte?!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi, la Senat, este şi mai rău. Că pot să facă cooperativă cu 3 cooperatori. Cu 2 trebuie... că prin statut, doi inşi stabilesc ce au de făcut. Deci, varianta Camerei Deputaţilor este mai bună, domnul Belaşcu. Varianta colegilor din comisia de mediere, nu a Camerei Deputaţilor. Deci, insistaţi pe 12 sau nu ? Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu textul comun propus la art.12 în raportul comisiei de mediere. Adoptat de plen cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri. La punctul 6 din raport, art.30 alin.2. Este o diferenţă de termen, noi am stabilit în Senat 3 ani, au stabilit în comisia de mediere 2 ani de la actul constitutiv. Camera Deputaţilor a propus doi ani, Senatul a propus trei ani, comisia de mediere a propus doi ani. Dacă nu sunt intervenţii, îl lăsăm la pachet. Art.33 alin.1 lit.b. Varianta Senatului era "convenţia individuală de muncă". Dincolo este "contract individual de muncă", deci nu este un text important... (discuţii în sală...) Convenţie şi contract? Păi, vă rog să observaţi că sunt prevăzute cele două. Deci, spre deosebire de varianta noastră, în care noi am vorbit doar de convenţii, în varianta propusă de colegi la mediere se vorbeşte atât de convenţii individuale, cât şi de contracte. La punctul 9 art.36 punctul 4, legat de cea de-a treia convocare, sunt intervenţii? Nu sunt. La art.41, şi apoi şi 65, comisia de mediere ne propune text în varianta Camerei Deputaţilor. Textul vizează întrunirea Adunării generale extraordinare. În Senat a fost eliminată posibilitatea ca printr-o adunare generală extraordinară să poată fi schimbată forma societăţii cooperatiste. Deci, stimaţi colegi, trebuie să ne pronunţăm fie în legătură cu textul propus, text în varianta Camerei Deputaţilor, dacă îl votăm. Dacă nu îl votăm, va rămâne textul în varianta Senatului, text care exclude această posibilitate. Vă rog să votaţi. Comisia de mediere ne propune textul în varianta Camerei Deputaţilor. S-a adoptat cu 62 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 3 abţineri. La art.65 punctul 11 din raport, de asemenea este propus textul în varianta Camerei Deputaţilor. Vizează înstrăinarea, imobilizări corporale, proprietatea societăţilor cooperatiste. Text în varianta Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii?
	Domnul Aron Belaşcu: Susţin textul Senatului, domnule preşedinte. "Orice înstrăinare a imobilizărilor corporale care sunt proprietatea societăţilor cooperative se poate realiza numai cu aprobarea Adunării generale". Deci, acesta este textul Senatului, acesta este textul corect. Îmi pare foarte rău că votăm aici, şi sunt oameni care nu ştiu ce e aia cooperaţie. Îmi pare foarte rău. Şi iese o lege nelalocul ei. Insist să rămână textul Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunt de acord cu dumneavoastră, dar vă rog să observaţi că diferenţa de text nu este aceasta pentru că şi în textul din varianta Camerei Deputaţilor înstrăinarea se poate face doar cu aprobarea Adunării generale.
	Domnul Aron Belaşcu: Da, şi pe urmă ce urmează să se elimine...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi, eu spun că textul în varianta Senatului este mai restrictiv pentru că, vă rog să observaţi că în alin.2, dacă se admite varianta Camerei Deputaţilor, dă posibilitatea membrilor cooperatori, de un drept de preempţiune la cumpărare. La clădiri... Vă rog să observaţi că textul Camerei Deputaţilor este mai bun. Da, domnul senator Puskas, dacă doriţi să interveniţi, dar pe acest articol, 65.
	Domnul Puskas Valentin Zoltan: Da, da. Ca practician, fiindcă am fost aşa de mult timp preşedinte al organizaţiilor cooperatiste. Transmiterea înseamnă şi închirierea... transmiterea în folosinţă... şi atunci, Adunarea generală, într-un an, nu se poate convoca de 10, de 15, 20 ori, cât trebuie să dai în chirie ceva. De aceea este mai bun textul în varianta Camerei Deputaţilor.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, eu cred că alin.2 este foarte important pentru membrii cooperatori. Vă rog să votaţi textul în ce variantă credeţi, dar vă rog să observaţi că pe alin.2 li se dă posibilitatea ca şi membrilor cooperatori să participe la aceste înstrăinări şi să... au drept de preempţiune... ( discuţii în sală )..., dar este numai în varianta Camerei Deputaţilor, nu în varianta Senatului... Deci, dacă nu acceptăm varianta Camerei Deputaţilor, textul nu este în favoarea membrilor cooperatori.
	Domnul Frunda Gyorgy: Mie îmi pare rău, dar domnul Belaşcu, în motivare, a susţinut varianta Camerei Deputaţilor. Şi trebuie să hotărâm varianta Senatului? Ceea ce cere dânsul este în varianta Camerei Deputaţilor.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, eu supun votului dumneavoastră art.65 în varianta Camerei Deputaţilor. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Este soluţie propusă de comisia de mediere. Text adoptat de plen cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri. La art.73 ni se propune text în varianta Camerei Deputaţilor. Este vorba de capitalul social. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Art.74, text în varianta Camerei Deputaţilor. Nu sunt intervenţii. Art.75 , texte comune. Dacă doriţi să interveniţi, sunt patru alineate. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Aron Belaşcu: La art.75, alin.4, eu susţin eliminarea textului propus de Camera Deputaţilor, şi comisia zice aşa: "capitalul social se poate mări prin încorporarea rezervelor, cu excepţia celor legale, precum şi a celor de la alin.3, în beneficiul tuturor membrilor cooperatori, proporţional cu numărul părţilor sociale deţinute de fiecare". Deci, eu susţin eliminarea textului propus de Camera Deputaţilor. Art.75, alin.4.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin...75 alin.4 este altfel... este alt text...vizează publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii adunării generale...
	Domnul Aron Belaşcu: Înseamnă că am eu o eroare aici...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să observaţi... Nu, nu... Sunt diferenţe de numerotare la Cameră şi la Senat, de aceea... În legătură cu acesta nu este o problemă, o vorbă de publicarea în Monitorul Oficial... Dacă majorarea e mai mare de 10%... Art.76 în varianta Camerei Deputaţilor, art.74 în varianta Senatului, se propune textul Camerei Deputaţilor. Sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. La punctul 16 din raport, 77 în varianta Camerei, 75 în varianta Senatului se propune textul în varianta Camerei Deputaţilor. Sunt intervenţii? Nu sunt. Punctul 17 din raport, text în varianta Camerei Deputaţilor, la art.87. Nu sunt intervenţii. Punctul 18 din raport, art.91 în varianta Camerei Deputaţilor, art.89 în varianta Senatului, text în varianta Camerei Deputaţilor. Avizul Agenţiei Naţionale pentru IMM-uri. Nu sunt intervenţii. La punctul 19 din raport se propune text comun. Nu sunt intervenţii. Punctul 20, art.98, text în varianta Camerei Deputaţilor, art. 96 în varianta Senatului, text comun. Nu sunt intervenţii. Punctul 21, text Senat, punctul 22, text comun, art.117. Nu sunt intervenţii. Punctul 23, text în varianta Camerei Deputaţilor, la art.118. Sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Punctul 24 din raport, art.120 în varianta Camerei Deputaţilor, 118 în varianta Senatului. Este vorba despre un text comun care vizează federalele teritoriale. Nu sunt intervenţii. Punctul 25, text comun. Nu sunt intervenţii. Punctul 26, text comun. Nu sunt intervenţii. Punctul 27, text comun. Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu toate textele prezentate de mine, care le-am lăsat să le votăm în pachet, întrucât nu au fost formulate observaţii din partea domnilor senatori. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Adoptate de plen cu 72 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică. Vă rog să votaţi. Raportul comisiei de mediere a fost adoptat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri.
	La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003 şi a Acordului între Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România şi Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip Implementare în comun "Rumeguş 2000", semnat la Bucureşti la 7 martie 2003. Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport , invit un coleg. Vă rog, aveţi cuvântul din partea Guvernului, pentru a prezenta expunerea de motive.
	Domnul Ioan Jelev - secretar de stat în Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, onoraţi senatori, Mă numesc Ioan Jelev şi sunt secretar de stat la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi îmi revine onoarea de a prezenta în faţa dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei în domeniul aplicării în comun a Convenţiei privind modificările climatice şi a Protocolului de la Kyoto, precum şi a Acordului între ministerele mediului din cele două ţări pentru promovarea unui proiect concret sub umbrela acestui memorandum, proiect intitulat "Rumeguş" şi care îşi propune promovarea unor sisteme de încălzire a localităţilor, sub umbrela acestei convenţii. Doresc să arăt că prin promvoarea acestesi convenţii în comun atât ţara noastră, cât şi Danemarca au avantaje comune, noi pentru că beneficiem de o serie de tehnologii avansate, susţinute inclusiv financiar de Regatul danez, în contul cedărilor de emisii de gaze cu efect de seră, rezultate ca urmare a economiilor prin promovarea acestor tehnologii..
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Îl rog pe domnul senator Ion Iliescu să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru sănătate, ecologie şi sport.
	Domnul Ion Iliescu: Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport, având avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru politică externă, întrunită în 2 noiembrie 2004, a dezbătut acest proiect de lege şi în unanimitate a întocmit raport favorabil fără amendamente.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Vă rog să observaţi că legea are caracter ordinar şi o supun votului dumneavoastră împreună cu raportul. Vă rog să votaţi! Raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie şi sport şi proiectul de lege în ansamblu adoptate de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru şi o abţinere.
	La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva, la 1 iunie 2000. Comisia economică sesizată în fond. Reprezentantul Executivului, vă rog să prezentaţi expunerea de motive, aveţi cuvântul.
	Domnul Alexandru Ştreng - vicepreşedinte al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci: Domnule preşedinte, Distinse doamne şi distinşi domni senatori, În 1 iunie 2000 a am avut cinstea şi onoarea ca în numele Guvernului României să semnez acest tratat pentru care acum vă propunem ratificarea sa. Tratatul are ca obiectiv esenţial uniformizarea condiţiilor de formă care trebuie supuse cererilor de brevet de invenţie şi brevetele în cadrul diferitelor sisteme naţionale şi regionale de brevete. Scopul acestora este armonizarea generală ale prevederilor legislaţiilor statelor membre ale Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului, astfel încât să fie simplificate procedurile şi să se uniformizeze la nivel internaţional. De altfel, legea aduce o principală prevedere care se înscrie în cadrul tendinţelor actuale, şi anume de a permite depunerea electronică a cererilor de brevet de invenţie. Prin legislaţia română care am adoptat-o recent, respectiv Legea nr.64/1991, republicată, am introdus acele amendamente necesare care permit ca România să adere, cu voia dumneavoastră, la acest tratat. Tratatul este semnat în prezent de 54 de membri, dintre care şapte state membre deja au ratificat acest tratat. Vă propunem, în consecinţă, având în vedere interesul general al României de armonizare internaţională şi ţinând cont de faptul că această lege nu contravine cu nimic prevederilor naţionale, să fiţi de acord cu ratificarea.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îi invit pe domnul senator Traian Novolan să prezinte raportul Comisiei economice.
	Domnul Traian Novolan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma dezbaterilor din comisia economică, ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru politică externă, Comisia economică a adoptat raport favorabil cu unanimitate de voturi şi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, fără amendamente. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale ? Nu sunt intervenţii. Legea are caracter de lege ordinară, o supun votului împreună cu raportul. Vă rog să votaţi ! Raportul întocmit de Comisia economică şi proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor adoptate de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru şi un vot împotrivă.
	La punctul 7 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.111/1995 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Depozitului legal de tipărituri şi alte documente grafice şi audiovizuale. Comisia pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă sesizată în fond. Iniţiatorii, colegii deputaţi, dacă sunt prezenţi? Dacă nu sunt, vă rog, punctul de vedere al comisiei noastre. Domnul senator Grigore Zanc, aveţi cuvântul.
	Domnul Grigore Zanc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia a analizat propunerea de modificare a legii depozitului de carte şi tipărituri aducând numeroase amendamente la propunerea legislativă în acest sens a domnului Bălăieţ, de comun acord cu Ministerul Culturii şi Cultelor. Aveţi aprobate de comisie şi supusă votului dumneavoastră o listă de amendamente, cu votul unanim al comisiei. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl invit pe domnul ministru Răzvan Emil Theodorescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Răzvan Emil Theodorescu - ministrul culturii şi cultelor: Domnule preşedinte, Punctul de vedere al Guvernului, iniţial, la proiectul domnului Mitică Bălăeţ a fost de respingere. În faţa amendamentelor mai multor colegi senatori, îmi exprim acordul cu această formulă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunteţi de acord cu toate amendamentele existente în raport?
	Domnul Răzvan Emil Theodorescu: Cu toate amendamentele.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult, dacă doriţi să interveniţi? Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentelor formulate în Comisia pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă şi agreate de reprezentantul Guvernului. Vă rog să votaţi! Amendamente adoptate de plenul Senatului în unanimitate de plenul Senatului cu 76 de voturi. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr.111/1995, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară. Vă rog să votaţi ! Raportul Comisiei pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă şi propunerea legislativă adoptate de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
	La punctul 8 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2002 - Legea Bibliotecilor. Comisia sesizată în fond - Comisia pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă. Aveţi cuvântul, vă rog!
	Domnul Grigore Zanc: Şi în cazul Legii bibliotecilor, modificarea propusă la iniţiativa domnului deputat Mitică Bălăeţ a fost luată în discuţie şi amendată în mod consistent în cadrul comisiei şi cu acordul ministerului. Vă rugăm să fiţi de acord cu aceste modificări, respectiv, amendamente care întregesc Legea Bibliotecilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul ministru să ne prezinte punctul de vedere
	Domnul Emil Răzvan Theodorescu: Aceeaşi situaţie, domnule preşedinte, ca la proiectul anterior, Guvernul nu a susţinut propunerea domnului Mitică Bălăeţ, în faţa consistenţei amendamentelor îmi exprim acordul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale sau la dezbaterea amendamentelor existente în Anexa nr.1 la raport? Nu sunt intervenţii. Vă rog să ne pronunţăm prin vot asupra amendamentelor. Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru şi 2 abţineri. Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară, supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât şi proiectul de lege în ansamblu. Plenul Senatului, cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri adoptă atât raportul întocmit de comisia pentru cultură, cât şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2002 - Legea Bibliotecilor "
	La punctul 10 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Anunţ plenul Senatului că domnul preşedinte este prezent. Avem sprijinul constant din partea Consiliului Legislativ la toate propunerile legislative, iar din partea iniţiatorilor, din rândul cărora fac şi eu parte, vă spun că suplimentar faţă de ceea ce a fost înscris în expunerea de motive, nu avem decât rugămintea pe care o adresăm plenului Senatului de a aproba această propunere legislativă. Domnule preşedinte, Vă invit, dacă doriţi. Vă rog, aveţi cuvântul. Este prezent şi şeful secţiei, fostul nostru coleg, din Senat, Sorin Popelcu. Domnul senator Aron Belaşcu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
	Domnul Aron Belaşcu: În şedinţa din 2 noiembrie 2004 Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în dezbatere proiectul de lege şi a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere, fără amendament. Motivat de faptul că între timp a sosit punctul de vedere al Guvernului, sigur că şi noi, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări, am procedat la un raport suplimentar pe care vă rog să-mi permiteţi să-i dau citire. În şedinţa din 8 noiembrie 2004, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări a reluat în dezbatere proiectul de lege şi punctul de vedere al Guvernului la forma adoptată de Camera Deputaţilor, care ne-a fost transmis după elaborarea raportului iniţial, şi a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de admitere împreună cu proiectul de lege. În conformitate cu art.75 alin.1 din Constituţie şi potrivit art.38 indice 2 punctul 2 lit.f din Regulamentul Senatului, aşa cum a fost modificat şi completat prin Hotărârea Senatului nr.20/2003, Senatul ia în dezbatere proiectul de lege, în calitate de Cameră decizională. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice şi urmează să fie adoptat potrivit art.76 alin.1 din Constituţia României, republicată în 2003 Domnule preşedinte, Nu ştiu dacă este cazul să prezint amendamentele?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, sunt patru amendamente, colegii le cunosc, o singură modificare este importantă.
	Domnul Aron Belaşcu: La art.16.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
	Domnul Aron Belaşcu: Pentru funcţia de consilier este necesară o vechime în activitatea juridică de 7 ani, funcţiile de şef de sector şi funcţiile de şef de departament sunt funcţii publice specifice. Acesta este.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Iniţial era trecut şi expertul, dar din eroare pentru că expertul devine definitiv după un an şi, deci el poate ocupa acest post. Este debutant un an. Deci, îl rog pe domnul preşedinte, care oricum este colaboratorul nostru, aş spune, de nădejde în elaborarea întregului pachet legislativ dacă în legătură cu această lege care vizează activitatea Consiliului Legislativ, doreşte să ne spună câteva cuvinte, să o facă. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Dragoş Iliescu - preşedintele Consiliului Legislativ: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Domnilor senatori, Vreau să vă spun că noi am avizat favorabil această propunere legislativă care este de natură să optimizeze activitatea Consiliului Legislativ şi, prin aceasta, evident, activitatea pe care parlamentarii României o desfăşoară. Suntem de acord şi cu amendamentele astfel cum au fost prezentate în faţa dumneavoastră şi, dacă sunteţi de acord, în calitate de cameră decizională, am fi extrem de mulţumiţi dacă proiectul ar trece în forma aceasta.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cu rugămintea pentru staff ca amendamentele de la punctul 3 şi 4 sunt cele în varianta a II-a, care au fost distribuite cu eliminarea expertului dintre condiţiile de vechime sau condiţia de vechime pentru expert, pentru că la un an de zile, el poate ocupa postul. Vă consult, dacă sunt intervenţii în legătură cu propunerea legislativă sau cu amendamentele? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentelor existente în Anexa 1 la raport, cele patru amendamente. Adoptate de plenul Senatului în unanimitate cu 82 de voturi pentru. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu cele patru amendamente admise şi proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi, cu precizarea caracterului legii, de lege organică. Raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi proiectul legii în ansamblu adoptate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru şi un vot împotrivă. Mulţumesc în numele iniţiatorilor, domnul - Valer Dorneanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ion Neagu, Alexandru Stănescu - pentru votul dat în Senat.
	Domnul Dragoş Iliescu: Vă mulţumim şi noi.
	La punctul 11 avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2004 privind modificarea art.II din Legea nr.149/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, precum şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri. Comisia sesizată în fond, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog, punctele 11 şi 13 le lăsăm puţin, nu este prezent reprezentatul... Din sală: Nu se poate, domnule preşedinte, stau aici...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi staţi că aţi semnat de prezenţă. Nu este prezent reprezentantul Ministerului Justiţiei. Imediat vine şi le luăm. O să ne bucurăm de prezenţa dumneavoastră până la sfârşitul şedinţei, domnule senator Frunda. La punctul 12 avem înscrisă propunerea legislativă privind protecţia vieţii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului şi corespondenţei acesteia.
	Domnul Aron Belaşcu: În şedinţa din 27 octombrie 2004 Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în dezbatere propunerea legislativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi comisia pentru drepturile omului culte şi minorităţi, vă rog, vă invit.
	Domnul Aron Belaşcu: ... punctul de vedere al Guvernului şi a hotărât în unanimitate să adopte raport de respingere constatând următoarele: Conform intenţiei iniţiatorului propunerea legislativă urmăreşte să menţină un echilibru între dreptul persoanei la intimitate şi libertatea de exprimare precum şi dreptul la informaţie, definirea unor termeni sau instituţii, viaţă privată, viaţă intimă, viaţă familială, dreptul la imagine etc., conturarea unor mecanisme şi proceduri specifice de apărare a dreptului persoanei la intimitate, instituirea unor interdicţii specifice care să determine încetarea încălcării dreptului la viaţa intimă, privată şi familială. Considerăm că prin propunerea legislativă reformulată nu se reglementează drepturile la viaţa intimă, familială şi privată, la nume, imagine, domiciliu, corespondenţă şi alte drepturi nepatrimoniale deoarece acestea sunt deja reglementate atât de Constituţie, cât şi prin Codul civil, Codul penal, Codul familiei, Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice, Ordonanţa Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice aprobate prin Legea nr.323/2003. O parte din noţiunile folosite de iniţiator sunt preluate din domeniul teoriei dreptului sau din Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, nr.1165/1998, care nu are caracter normativ. Reglementarea din iniţiativa legislativă nu este redactată în conformitate cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative deoarece prevederile sale constituie constatări şi comentarii pe marginea protecţiei drepturilor nepatrimoniale la nivel european sau o trecere în revistă a prevederilor din Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă domnul senator Gyorgy Frunda doreşte să adauge din partea Comisiei pentru drepturile omului culte şi minorităţi ? Deci, raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunităţi şi validări este de respingere pentru toate considerentele expuse de domnul Aron Belaşcu şi mai sunt şi altele în raportul comisiei.
	Domnul Gyorgy Frunda: La fel şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale a adoptat un raport de respingere pentru motivele pe care le-a invocat colegul meu. Este o problemă de deontologie profesională să vă arăt că dezbaterile în comisie au fost mult mai complexe, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, pentru că iniţiatorul a avut o gândire foarte rezonabilă. El încearcă să găsească un echilibru, pe de o parte între dreptul la liberă exprimare şi dreptul la informare, prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, pe de altă parte, dreptul la o viaţă intimă. În această luptă nu s-au găsit soluţiile cele mai bune, motiv pentru care nu am acceptat iniţiativa domniei sale. Trebuie să vă arăt că în comisia noastră am cerut punctul de vedere al asociaţiilor neguvernamentale din România şi al Clubului Român de Presă. Ne-a răspuns doar Asociaţia "Pro Democraţia", care a făcut un real act de acuză împotriva acestui proiect. Clubul Român de Presă nu ne-a răspuns în scris, a fost prezent doar secretarul general care ne-a spus că există şi prevederi acceptabile şi altele care nu sunt acceptabile, iar iniţiatorul, în urma dezbaterilor, care au fost şi stenografiate, a cerut, la sugestia noastră, ca proiectul să fie trimis comisiei de la Veneţia ca să-şi spună punctul de vedere asupra acestui proiect de lege. Comisia noastră a învederat acest lucru Biroului permanent al Senatului, Biroul nu a îmbrăţişat însă acest punct de vedere. Eu cred că, chiar dacă vom adopta acest raport negativ, problema va rămâne una de actualitate în viaţa socială a României. Există această luptă între presă şi unii reprezentanţi ai vieţii politice. Eu cred că trebuie găsită o soluţie şi cred că în viitorul mandat, viitorii colegi se vor confrunta cu un asemenea proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Vă rog să luăm act în stenograma şedinţei că iniţiatorul, domnul deputat Ionel Olteanu, nu este prezent la dezbateri. Biroul permanent nu a respins această solicitare. Noi am discutat-o la nivelul Biroului permanent dar datorită procedurii constituţionale nu puteam să ţinem propunerea legislativă în ordinea de zi pentru că ea ar fi fost adoptată prin trecerea timpului. Sigur că în momentul în care pe acelaşi domeniu, nu spun cu acelaşi conţinut, ar fi promovată o nouă propunere legislativă există posibilitatea ca între avizele pe care noi le cerem - Consiliul Legislativ, Guvern - în faza aceea a unei proceduri prealabile să solicităm şi avizul Comisiei de la Veneţia şi, sigur, că, după aceea, cu avizul la plen, putem să discutăm şi să găsim soluţia cea mai bună. Astăzi însă raportul este negativ din partea celor două comisii, motiv pentru care supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Sunt discuţii? Nu sunt, că sunt rapoarte negative pe amândouă. Vă rog să votaţi. Plenul Senatului, aprobând raportul întocmit de cele două comisii cu 66 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 4 abţineri, pe cale de consecinţă respinge propunerea legislativă privind protecţia vieţii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului şi corespondenţei acesteia.
	La punctul 14 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind preluarea de către stat a blocurilor de locuinţe aflate în proprietatea agenţilor economici cu datorii la bugetul consolidat. Raportor: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări Iniţiatorul? Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a prezenta iniţiativa legislativă.
	Domnul Ludovic Mardari - deputat: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În primul rând doresc să precizez că propunerea legislativă supusă dezbaterii, în conformitate cu art.75 alin.(2) din Constituţie, ar trebui să se considere că a fost adoptată. A fost depusă în data de 24 iunie a.c. În aceste condiţii, nu ştiu dacă mai e cazul să mai supuneţi dezbaterii.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Doriţi să argumentaţi în susţinere?
	Domnul Ludovic Mardari: Păi, nu ştiu dacă mai e nevoie de susţinere dacă ea se consideră adoptată. Dacă dumneavoastră consideraţi că e nevoie să susţin propunerea legislativă, o s-o fac.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu v-am oferit cuvântul. Dacă doriţi să o susţineţi da, dacă nu, nu.
	Domnul Ludovic Mardari: Eu pot să o susţin, normal.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dacă nu, daţi-mi voie să vă reamintesc că, conform RegulamentuluiSenatului zilele se calculează pe zile lucrătoare ale plenului Senatului, iar vacanţa parlamentară este exclusă.
	Domnul Ludovic Mardari: Indiferent cum am lua-o, activitatea a început în septembrie şi 45 de zile au trecut de atunci şi până acum.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Calendaristice.
	Domnul Ludovic Mardari: Şi lucrătoare, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Repet a doua oară că se ... Din sală: Asta nu are relevanţă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rugăm să ne convingeţi prin argumente nu prin trecerea timpului, că această iniţiativă chiar este necesară.
	Domnul Ludovic Mardari: Motivaţia acestei propuneri legislative este următoarea. Începând cu anul 1960, marile întreprinderi din România au construit blocuri de locuinţe pentru proprii salariaţi, oferindu-le spre închiriere. După evenimentele din decembrie 1989, prin Decretul-Lege nr. 61/1990 şi Legea nr. 85/1992 s-a stabilit ca apartamentele în cauză să fie vândute în rate titularilor contractelor de închiriere sau celor cu ordine de repartiţie. În mare parte, aceste prevederi legale au fost respectate. Sunt, însă, numeroase situaţii la nivel de ţară în care legile nu s-au aplicat. Unii agenţi economici aflaţi în postura de administratori ai blocurilor de locuinţe menţionate au găsit modalităţi de a-i păcăli pe chiriaşi, frustrându-i de dreptul legal de a cumpăra apartamentele în care au locuit zeci de ani. Aceşti agenţi economici au reuşit chiar să intabuleze imobilele respective, devenind proprietari în locul statului român. Bineînţeles că nedreptatea constatată poate fi înlăturată prin metoda greoaie oferită de justiţie, aceasta presupunând timp, stres şi bani cheltuiţi de numeroşii chiriaşi care au în general venituri modeste. În cazul agenţilor economici cu datorii la bugetul de stat sau al celor aflaţi în faliment, lucrurile pot fi mult simplificate. Statul are posibilitatea să preia blocurile de locuinţe în contul sumelor pe care ar trebui să le încaseze, urmând ca apartamentele să fie oferite chiriaşilor spre cumpărare în baza Legii nr. 85/1992. Procedându-se în acest mod s-ar evita evacuarea unor familii numeroase din blocurile de locuinţe de către Agenţia de Valorificare a Activelor Statului sau de agenţii economici care intenţionează să vândă apartamentele prin licitaţie, cu plata imediată, pentru a face rost de bani în vederea achitării datoriilor către stat. S-ar rezolva astfel o parte din problemele sociale generate de penuria de locuinţe existentă în România. De asemenea, chiriaşii care au fost păcăliţi în anii '90, ar putea să beneficieze de prevederile legislative favorabile lor, începând cu aprobarea acestei legi dacă mai devreme nu a fost posibil. S-ar realiza o reparaţie morală, dar şi materială absolut necesară. În mai puţine cuvinte, ideea care a stat la baza acestei propuneri legislative provine de la declaraţia făcută toamna trecută de către domnul ministru Blănculescu. Domnia sa afirma că ar trebui să fie preluate casele de vacanţă şi vilele agenţilor economici cu mari datorii la bugetul de stat. Ei bine, am considerat că este mult mai urgentă preluarea blocurilor de locuinţe decât vilele sau casele de vacanţă. Ar fi un act de dreptate pentru oamenii sărmani care locuiesc în apartamente de 20 sau 30 de metri pătraţi, aflaţi în prezent în situaţia de a fi evacuaţi. Deci, contează pentru ei să li se ofere posibilitatea să cumpere aceste apartamente în rate, conform Legii nr. 85/1992. Consiliul Legislativ a avut un punct de vedere favorabil. Este adevărat, comisia de specialitate din Senat, luând în considerare punctul de vedere al Guvernului, a întocmit raport de respingere. Eu zic că trebuie să ne aplecăm cu mai multă atenţie asupra acestei propuneri legislative, cu atât mai mult cu cât ea a fost semnată de foarte mulţi parlamentari de la toate partidele politice din România, situaţia aceasta a locatarilor care urmează să fie evacuaţi întâlnindu-se în multe judeţe din ţară. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Rog punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Ioan Paştiu: În şedinţa din 2 noiembrie 2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în dezbatere proiectul de lege şi a hotărât în unanimitate de voturi să adopte raport de respingere. Nu vă voi mai prezenta obiectul de reglementare întrucât iniţiatorul l-a prezentat. Voi spune doar că art. 163 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat, reglementează modalitatea de stingere a creanţelor fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice şi cele ale bugetelor locale prin trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile aparţinând debitorilor care înregistrează obligaţii bugetare restante. Modalitatea de stingere a creanţelor fiscale se realizează cu respectarea intereselor creditorilor fiscali, dar şi a drepturilor debitorilor, efectuându-se la cererea debitorilor şi cu acordul creditorilor fiscali. Astfel, cadrul legislativ existent oferă posibilitatea realizării operaţiunii propuse de iniţiator fără a mai fi necesară adoptarea unei noi reglementări. De altfel, procedura prevăzută de propunerea legislativă nu are în vedere şi situaţiile speciale în care se pot afla debitorii care înregistrează obligaţii bugetare restante, respectiv cum se aplică procedura de preluare în cazul în care aceştia sunt supuşi procedurii de executare silită, procedurii de reorganizare judiciară sau faliment, ori au în derulare convenţii de eşalonare la plată încheiate cu creditorii bugetari sau se află în curs de privatizare. Guvernul a transmis punctul său de vedere înregistrat la Senat sub nr. BP 3309, din 5 octombrie 2004, prin care nu susţine propunerea legislativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Ioan Paştiu: În consecinţă, comisia propune plenului Senatului raport de respingere a propunerii legislative.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doamna secretar de stat Manolescu.
	Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Da. O singură menţiune aş dori să fac. Cu adresa nr. 3309 /5 octombrie 2004, Guvernul arată că nu susţine adoptarea aceste iniţiative legislative pentru motivele pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări le-a arătat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doriţi să mai interveniţi? Vă rog, domnule deputat.
	Domnul Ludovic Mardari: Eu nu contest că există legislaţie, am şi menţionat în expunerea de motive că, la urma urmei, în justiţie locatarii din blocurile în cauză pot să câştige, dar procesul este de durată şi înseamnă stres, bani... de care ei nu dispun. Mă refer în special la bani. Din această cauză am spus că e nevoie de o lege specială care ar simplifica foarte mult lucrurile. Face referire la tot felul de legi, îşi ...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu este doar statul creditor la ...
	Domnul Ludovic Mardari: ...Dar vreau să mai precizez ceva, deocamdată, deşi se spune că există legislaţie, nu a fost aplicată. Sunt atâtea cazuri în ţară care au trimis plângeri la Guvern, la Parlament, la Comisiile de abuzuri, la Preşedinţie, şi nu s-a făcut absolut nimic. Şi atunci, cu atât mai mult, e necesară o astfel de lege.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Reclamaţiile nu sunt argumente, nu vă supăraţi. Ca să nu rămâneţi cu impresia cumva că aţi fost prejudiciat prin trecerea timpului şi prin faptul că noi nu considerăm propunerea legislativă ca fiind adoptată în mod tacit, vă rog să observaţi că propunerea legislativă a fost depusă la Camera Deputaţilor pe data de 24 iunie 2004, înaintată la Senat şi înregistrată sub nr. 329 în 30 iunie 2004. Biroul permanent al Senatului a înaintat-o Consiliului Legislativ şi Guvernului pentru a primi punctul de vedere. Punct de vedere primit din partea Consiliului Legislativ pe data de 13.X.2004 - deci 13 octombrie - înregistrat la Senat pe 16 octombrie sub nr. 325, punct de vedere primit din partea Guvernului şi înregistrat la Senat, de asemenea, în 13.X.2004. Faţă de această situaţie, vă rog să observaţi că termenul prevăzut de Constituţie a început să curgă din data de 13 octombrie 2004, dată la care propunerea legislativă a fost transmisă Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări spre raport. Vă mulţumesc. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Iuliu Păcurariu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Lucrurile expuse de colegul nostru, domnul deputat, în expunerea de motive din nefericire reprezintă o situaţie reală. Marea greşeală care s-a făcut este că atunci când am privatizat... prin Legea privatizării nu am prevăzut ca aceste blocuri de nefamilişti să le trecem în fondul de locuinţe, fie al administraţiei locale, fie să asigurăm dreptul chiriaşilor de a le cumpăra. Legea respectivă a existat, nu existau contracte de închiriere între agentul economic şi chiriaşii de acolo. Agenţii economici au fost în mare parte extrem de abuzivi, s-au pus chirii care, vă rog să mă credeţi, cred că sunt comparabile cu cele de la Hotel Bucureşti , pe care le ştim cu toţii. Au fost situaţii în care justiţia a avut un comportament inegal. Au fost situaţii în care chiriaşii în procese au câştigat în instanţă litigiul cu întreprinderea. Au fost multe situaţii în care chiriaşii au pierdut aceste litigii. Deci, din acest punct de vedere, şi acum, în acest moment, se întâmplă asemenea situaţii. Sunt oameni evacuaţi, ştiu bloc de nefamilişti, unde este proprietar "SIF-Banat-Crişana", sunt oameni care sunt evacuaţi, li s-a tăiat curentul electric, gazul... Din acest punct de vedere, este o greşeală. Cred că dacă se cunoştea situaţia din teritoriu era bine..., argumentele aduse de comisia noastră din Senat n-au nici o legătură cu situaţia socială, care este reală, iar iniţiativa legislativă este bine venită în a rezolva nişte situaţii care sunt adevărate, în acest moment.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă mai sunt şi alte intervenţii. Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog să votaţi. Plenul Senatului, adoptând cu 56 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 4 abţineri raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pe cale de consecinţă respinge propunerea legislativă privind preluarea de către stat a blocurilor de locuinţe aflate în proprietatea agenţilor economici. Mulţumesc.
	La pct.15 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului - raportoare. Rog punctul de vedere al Guvernului. Doamna secretar de stat Maria Manolescu sau domnul secretar de stat Romeo Postelnicu, vă rog. Deci, fiţi cavaler, domnule secretar de stat, şi vorbiţi dumneavoastră.
	Domnul Romeo Postelnicu - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Supunem atenţiei proiectul de ordonanţă de urgenţă din motive de asigurare a unor drepturi salariale corespunzătoare funcţionarilor publici care, potrivit legii, îndeplinesc prerogativele de putere publică şi sunt supuşi unui regim sever al incompatibilităţilor şi conflictului de interese impuse acestei categorii de personal. Proiectul este un obiectiv prioritar al strategiei actualizate a Guvernului României. Prin măsurile întreprinse, proiectul de ordonanţă reprezintă o primă etapă în reforma salarială a funcţionarilor publici. Măsurile pe care le generează această ordonanţă de urgenţă vizează interesul social pentru buna desfăşurare a activităţii în administraţia publică, creşterea calităţii serviciului public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare. Deci, susţinem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice. Nu susţinem amendamentul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Reprezentanta Guvernului, a Ministerului Finanţelor Publice, vă rog?
	Doamna Maria Manolescu: Domnule preşedinte, eu voi face o menţiune numai cu privire la amendament. (Rumoare în sală.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să faceţi linişte, stimate colege şi stimaţi colegi!
	Doamna Maria Manolescu: Ministerul Finanţelor Publice nu susţine amendamentul referitor la extinderea acestei creşteri salariale şi pentru personalul care nu are calitatea de funcţionar public, întrucât o asemenea măsură ar fi discriminatorie faţă de celelalte categorii de personal contractual, cărora nu li se aplică prevederile acestei ordonanţe. Totodată, o asemenea prevedere ar trebui să fie extinsă şi personalului din alte instituţii, cum ar fi Avocatul Poporului, Autoritatea Electorală Permanentă, Curtea Constituţională şi multe alte instituţii, care, automat, ar solicita aceleaşi drepturi. În consecinţă, vă propunem să nu fiţi de acord cu amendamentul propus. Vă mulţumesc. (Discuţii în sală.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, punctul de vedere al comisiilor.
	Domnul Florin Hriţcu: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. Întrunite în şedinţă comună, comisiile au luat în examinare acest proiect de lege, împreună cu ordonanţa, şi au hotărât să adopte raport de admitere, cu amendament. Amendamentul l-am făcut eu şi dacă îmi permiteţi să spun doar două vorbe. Eu înţeleg că Guvernul nu poate să susţină acest amendament, dar aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că Anexa nr.1 are următorul titlu: "Aparatul administraţiei prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie..." şi aşa mai departe. Deci, vorbim, aici, de Parlament. Or, Parlamentul, până la ora actuală, nu are rezolvată problema legiferării Statutului funcţionarului public parlamentar. Şi, atunci, am considerat că, aşa cum ceilalţi funcţionari publici primesc o mărire de 20%, să poată primi şi nomenclatorul de funcţii din această anexă, şi la Parlament, mărirea de 20%. De aceea am făcut acest amendament.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. O consult pe doamna senator Rodica Şelaru dacă doreşte să intervină.
	Doamna Rodica Şelaru: Nu, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. La dezbateri generale, vă consult dacă doriţi să interveniţi. Domnul senator Antonie Iorgovan. (Discuţii în sală.) Nu este decât un singur amendament, două rânduri, dar cu consecinţe importante, cel puţin la nivelul funcţionarilor din Parlament.
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, onorat Senat. Personal, mărturisesc că sunt surprins de poziţia Executivului - de fapt, nu e prima dată - şi stau şi mă întreb dacă un anume curent cu privire la caracterul derizoriu al Parlamentului, şi a tot ceea ce este legat de Parlament, dacă nu cumva a început să prindă şi prin sferele structurilor Executivului. Eu pot să spun că de când este viaţă parlamentară, axată pe principiul separaţiei puterilor, este această dispută dintre Legislativ şi Executiv. Aş putea să dau, pe nerăsuflate, exemple din istoria Americii, a Angliei, a oricărei ţări din Uniunea Europeană. Într-un fel, nu este rău că există această dispută, pentru că este vorba de principiul separaţiei puterilor, dar de aici până la a merge să susţinem, aşa cum s-a spus un pic mai înainte, că funcţionarii de Parlament, deci funcţionarii parlamentari, nu sunt funcţionari publici este o chestiune care pe mine mă blochează. Daţi-mi voie să fac următorul raţionament. Potrivit reglementărilor care reprezintă dreptul comun în materie de funcţie publică, pe categorii de funcţii, trebuie să se adopte statute speciale. Noi, din motive pe care nu vreau să le discut aici, nu am adoptat Statutul funcţionarului parlamentar. Noi, Parlamentul României. Deci, pe de o parte, nu am adoptat Statutul funcţionarului parlamentar în care să le reglementăm, de la A la Z, statutul, dar, pe de altă parte, nici să nu beneficieze de acele majorări, de acele avantaje care se dau pentru toţi funcţionarii, pe ideea că ei nu sunt toţi funcţionari, n-au statutul lor, prin urmare, ei trebuie să fie mereu într-un regim de teroare şi dictat, dacă îmi este permisă această metaforă. De altfel - şi, cu aceasta, închei -, această problemă nu este întâmplătoare şi daţi-mi voie, stimate colege şi stimaţi colegi, să spun, la sfârşit de mandat, avem o vină, noi toţi, cei care am format Parlamentul - şi formăm încă Parlamentul României -, în aceea că nu am dus, până la capăt, aspectele prevăzute de Constituţie, legate de regimul Parlamentului. N-am reglementat Statutul parlamentarului, pe cale de consecinţă, nu s-a putut reglementa nici Statutul funcţionarului parlamentar, pentru că mereu s-a spus: "Cum să se adopte Statutul funcţionarului parlamentar, dacă nu este adoptat Statutul parlamentarului? Şi exemplele pot continua. Sunt aspecte pentru care rugăm, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări - şi am reţinut, şi colegii noştri de la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, de altfel, Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, care, de asemenea, a făcut raportul, însă, şi noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, am dat un aviz, în acest sens -, rugăm onoratul Senat să fie de acord cu acest amendament, pentru că facem un act de dreptate.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi. Spre deosebire de distinsul meu coleg, domnul senator Antonie Iorgovan, eu nu sunt surprins. Şi nu sunt surprins, pentru că am şi o lungă experienţă de viaţă, şi - ca şi dânsul - o lungă experienţă parlamentară. Am fost şi la putere, am fost şi în opoziţie, şi înţeleg - de aceea nu sunt surprins - poziţia Guvernului. Dar în acest dezacord dintre Guvern şi Parlament, potrivit Constituţiei, noi ne impunem punctul de vedere şi sunt sigur că distinsele colege şi distinşii colegi vor vota, aşa cum ne-a propus comisia noastră, care a cumpănit, aşa cum se cuvine, drepturile funcţionarilor publici din Parlamentul României.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, foarte pe scurt, faţă de ceea ce a declarat doamna ministru Maria Manolescu, ar fi o discriminare dacă noi nu am admite acest amendament, pentru că, evident, rolul funcţionarului parlamentar ţine de funcţia publică. Noi am face o discriminare şi eu cred că, într-adevăr, colegii noştri au dreptate, trebuie să fim pentru, aşa cum am votat şi în comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur că interesul nostru este în a susţine un amendament, pentru cei care ne sunt colaboratori este una, argumentele sunt alta. Vă rog să observaţi că textul, însuşi textul este făcut că, prin derogare de la ce se stabileşte în ordonanaţă, să dăm şi personalului din Parlament. Deci, să nu aruncăm mai mult în Ministerul Finanţelor Publice decât trebuie. Vă rog să observaţi că nu este inclusiv amendamentul. Nu e nici o discriminare. Vizează un aspect foarte exact. Domnul senator Aron Belaşcu. (Discuţii în sală.) Vă rog să observaţi amendamentul, am spus.
	Domnul Aron Belaşcu: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. Mă raliez la ceea ce au susţinut colegii mei şi, în special, în mod deosebit, la ceea ce a susţinut colegul nostru, senator Antonie Iorgovan. Într-adevăr, se încheie mandatul de 4 ani de zile şi n-am fost în stare să adoptăm Statutul funcţionarului public parlamentar, Statutul parlamentarului. Am adoptat tot felul de statute: Statutul magistratului, Statutul personalului didactic, al personalului silvic, al poliţistului etc. etc. Se încheie mandatul şi noi rămânem cu această restanţă. De aceea, noi ne raliem la ceea ce s-a spus şi votăm amendamentul care este propus de comisie. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimate colege şi stimaţi colegi, eu vă propun să sistăm discuţiile, pentru că, în rest, practic, pe fondul legii, deşi dezbaterile sunt mai mult doar pe amendament, s-au cam spus toate lucrurile. Vă rog, reprezentanta Executivului, dacă doriţi să comentaţi. Este greu de comentat, aş spune, la noi, aici, acasă, să ne şi certaţi pentru acest amendament, ar fi prea mult. Doriţi să interveniţi, domnul chestor? (Discuţii în sală.) Nu, lăsaţi, data viitoare, la un proiect de lege important. Stimate colege şi stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul, care, oricum, trebuie refăcut. Bănuiesc că o să-l refacă la Camera Deputaţilor, pentru că nu e text de lege, "începând cu data de 1 noiembrie 2004...". Cel puţin la data publicării în "Monitorul Oficial", trebuia să scriem. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu amendamentul existent în raport. Amendament adoptat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii. Raport adoptat în unanimitate, cu 83 de voturi. Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră. Plenul Senatului, în unanimitate - aşa cum stă frumos unui Senat, bănuiesc, pentru acest amendament -, adoptă proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice.
	La pct.16 în ordinea de zi este înscris proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială - raportor. Vă rog, punctul de vedere al Executivului.
	Domnul Ion Giurăscu - secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul proiect de lege are obiect de reglementare acordarea unui ajutor lunar, instituit pentru soţul supravieţuitor, unei persoane care, la data decesului, avea calitatea de pensionar în sistemul public, în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat sau în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori, şi care este de 25% din cuantumul pensiei soţului decedat. În înţelesul acestui proiect de lege, soţul supravieţuitor este pensionarul din sistemul public, a căror durată a căsătoriei soţului decedat a fost de cel puţin 15 ani şi care nu s-a recăsătorit după decesul soţului, sau a cărui durată a căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, caz în care ajutorul lunar se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv, cu 6% pentru fiecare an din durata căsătoriei în minus. Ajutorul lunar se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Faţă de cele prezentate, ministerul susţine adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. O invit pe doamna senator Rodica Şelaru să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială.
	Doamna Rodica Şelaru: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a decis, în unanimitate, să elaboreze un raport de admitere a proiectului de lege privind acordarea unui ajutor lunar soţului supravieţuitor, cu un amendament prezentat în Anexa nr. 1.Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îl consult pe domnul secretar de stat dacă este de acord cu amendamentul existent în raport?
	Domnul Ion Giurescu: Da, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Domnul senator Paul Păcuraru.
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Toate bune şi frumoase. Sigur că e un proiect de lege cu care nu poţi să nu fii de acord, mai ales în condiţiile în care pensionarii din sistemul public au pensii atât de mici. Mai ales în condiţiile în care condiţia de absenţă a unuia dintre partenerii de viaţă îngreunează foarte mult, până şi supravieţuirea. Singura mea observaţie este una singură: de ce Guvernul fură ideile colegilor din Senat? Dacă ar fi în sală, domnul senator Nemeth Csaba ar constata că Guvernul l-a trimis de trei ori la plimbare cu acest proiect, de trei ori l-am avut pe ordinea de zi şi de trei ori Guvernul a spus: "Nu, nu putem, nu avem surse, nu avem suport financiar" şi aşa mai departe, pentru ca, în momentul în care a venit campania electorală şi domnul Adrian Năstase s-a aflat în gară la Vaslui şi a aflat de această propunere, i s-a părut că e o idee bună, şi că ar mai putea să completeze lista cadourilor electorale legate de acest circuit. Noi vom vota acest proiect de lege, care dorim să fie numit "Proiectul de lege Nemeth Csaba". Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă mulţumesc pentru sprijinul pe care-l acordaţi Executivului. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Puskas. Domnul Puskas Valentin Zoltan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Colegul meu, domnul senator Paul Păcuraru, deja a spus câteva idei despre proiectul de lege. Noi, sigur că salutăm ideea ca Guvernul să susţină acest proiect de lege, care, într-adevăr, de un an de zile, poate de mai mult de un an de zile, a fost depus de către un coleg de-al nostru de la UDMR, dar important este că, până la urmă, pensionarii vor beneficia de acest ajutor lunar. Este bine dacă ideile care ajută pe semenii noştri prind contur, indiferent sub ce formă. Acum au prins contur sub forma unui proiect de lege al Guvernului, dar această idee a fost iniţiată de ani de zile, printr-o iniţiativă legislativă a unui senator UDMR şi susţinută permanent de către colegii din Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi în special de partenerii dumneavoastră de P.S.D. Domnul Puskas Valentin Zoltan: Mulţumim Guvernului în numele pensionarilor şi vă rugăm să votaţi acest proiect de lege care va ajuta pe toţi pensionarii. Mulţumim.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, există multe elemente de noutate, clarificări făcute în propunerea legislativă. (Rumoare) Doriţi să mai interveniţi? Numai câte unul, în numele grupului parlamentar, pentru că, altfel veţi susţine prea mult Guvernul Năstase... (Discuţii) Nu comentez, ci dimpotrivă... Domnule senator, păi, înainte de a supune la vot, trebuie să ştiţi ce votaţi, că dumneavoastră s-ar putea să votaţi greşit. Aţi observat de câte ori votaţi împotrivă. De aceea trebuie să explic. Stimaţi colegi, vă rog să observaţi că proiectul de lege înaintat de Guvernul României, de Guvernul Năstase, are aviz favorabil din partea celor două comisii şi vizează domeniul social, care este extrem de important, motiv pentru care supun votului dumneavoastră amendamentul existent în raport. Amendamentul a fost adoptat în unanimitate cu 80 de voturi. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi proiectul de lege în ansamblu. Raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială şi proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, unul împotrivă, precizând caracterul legii de lege ordinară.
	La pct. 17 avem înscrisă propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Dacă-mi permiteţi, domnule senator Nicolae Vlad Popa, să vă invit la masa iniţiatorilor. Nu doriţi? Sunteţi iniţiator.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Nu, mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Semnaţi şi scrisoarea de înaintare? Vedeţi... Rog punctul de vedere al comisiei.
	Doamna Rodica Şelaru: Membrii comisiei noastre...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin. În situaţia în care iniţiatorul este prezent şi nu susţine propunerea legislativă în plen, supun votului imediat că este nesusţinută şi o respingem. (Rumoare)
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege de modificare a Legii nr. 19/2000 , pe care-l avansăm acum, şi pe care-l supunem atenţiei dumneavoastră, vizează modificarea Legii nr. 19/2000 pe două componente esenţiale: în primul rând, în ceea ce priveşte coeficientul pe baza căruia se calculează punctul de pensie. Deci, noi am avut o propunere de fond, de modificare a alin. 1 din art. 180 de a calcula punctul de pensie pe baza unui coeficient care nu poate fi mai mic de 45% din salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În anul 2004, valoarea coeficientului a fost 39,5% ( îmi confirmă şi domnul secretar de stat) şi, în fine, în al doilea rând, care este esenţial pentru propunerea noastră, este revenirea la formula iniţială a art. 180, care viza recalcularea pensiilor conform metodologiei prevăzute de formula iniţială a Legii nr. 19/2000, de art. 180 în forma iniţială. În momentul de faţă, Guvernul aplică acest proiect de lege, exceptând prevederile privind coeficientul, pe care, evident, nu le-a modificat, pentru că ar însemna un suport financiar de care nu dispune. Tot datorită faptului că suntem acum în campanie electorală, Guvernul ne-a anunţat că, începând cu data de 1 octombrie, a început procedura de evaluare în vederea recalculării pensiilor. Procedura de reevaluare înseamnă că, practic, pentru a fi foarte limpede pentru toată lumea, pensionarilor care au beneficiat de prevederile Legii nr. 3/1977 li se recalculează punctul de pensie, în aşa fel încât să fie echivalenţii pensionarilor, a căror dosar de pensie s-a calculat pe baza Legii nr. 19/2000. Ca să înţelegem ce s-a întâmplat în sistem, vom avea în vedere următorul lucru: Legea nr. 19/2000, în formula sa iniţială, art. 180, prevedea foarte clar că tuturor pensionarilor, obligatoriu, li se va recalcula pensia, în conformitate cu formula din Legea nr. 19/2000, adică fiecare an de muncă luat în calcul, punctajul realizat şi punctajul final. Prin Ordonanţa nr. 49/2001, printr-o mişcare subtilă, această procedură a dispărut. Pensionarilor care au ieşit la pensie pe Legea nr. 3/1977, li s-au recalculat punctul de pensie, cum? S-a împărţit valoarea pensiei în plată, suma pensiei în plată la momentul respectiv, la valoarea punctului de pensie, şi a rezultat un număr de puncte, dacă nu mă înşel, domnul ministru confirmă şi dumnealui. Noi am cerut ca această prevedere a OG 49/2001 să fie anulată, în sensul că să introducem din nou recalcularea, în forma sa iniţială. În momentul de faţă, Guvernul este pe acelaşi drum cu noi. Deci, este pe un drum bun. A demarat şi el aceeaşi procedură. Nu există încă o evaluare financiară, ca să ne fie foarte limpede care este montantul fondului de pensii, adică, cu cât va creşte fondul de pensii, pentru că bugetul de asigurări sociale pe anul 2005 este calculat tot pe formula clasică, adică numărul de pensionari, valoarea medie a pensiilor 2.513.969 înmulţit cu 4.620.000 de pensionari. Deci, nu avem prins în bugetul anului 2005. Nu ştim foarte clar ce vrea Guvernul să facă în anul 2005, pentru că s-a angajat că recalculează, dar nu are prinse fonduri în buget încă. Şi atunci va trebui, sigur, să vedem ce se va întâmpla. Dar cred că acest proiect de lege poate să primească susţinerea majorităţii, deoarece, finalmente, suntem pe acelaşi drum. Deci, propunerea noastră iniţială din 2003 se întâlneşte cu opţiunea Guvernului din acest moment. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Rog punctul de vedere al Executivului.
	Domnul Ion Giurescu: Domnule preşedinte, Executivul nu susţine proiectul de lege, pentru că efortul financiar care ar fi pe creşterea de la 39,5% la 44% este foarte mare şi mai trebuie să spunem un lucru: anul viitor ar însemna o dată efortul financiar o din creşterea punctului de la 39,5% la 44%, plus efortul financiar din recalculare, ceea ce ar duce la nişte cifre pe care bugetul asigurărilor sociale nu poate să-l suporte. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Punctul de vedere al comisiei?
	Doamna Rodica Şelaru: Comisia a adoptat un raport de respingere.
	Domnul Paul Păcuraru: Mai permiteţi o completare?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale sau o precizare făcută de iniţiator. Vă rog.
	Domnul Paul Păcuraru: Tot în precizarea făcută de domnul ministru, aş vrea să întreb cât este pentru anul 2005 valoarea coeficientului? Dacă Casa de Pensii şi ministerul, efectiv, au uitat , tot aşa, prin nebăgare de seamă, de valoarea coeficientului? Deci, Legea nr. 19/2000 avea prevederi clare privind limita minimă şi maximă a coeficientului. Dacă cumva suntem în situaţia în care în anul 2005, Guvernul..., de fapt, nu mai vorbeşte de nici un coeficient, pentru că în Legea bugetului, eu, cel puţin, nu l-am găsit.
	Domnul Ion Giurescu: În Legea nr. 19/2000 se spune între 30 şi 50%. L-aţi găsit precis. Este 32%, dacă aţi vrea să faceţi coeficientul, pentru 2005 vorbim, da? Deci, din împărţirea făcută de anumiţi colegi de-ai dumneavoastră, numai că dânşii n-au luat în calcul decât începutul de an. Vorbesc de ceea ce înseamnă indexarea cap de an şi n-au luat în calcul creşterea pensiilor, deci, efortul bugetar şi creşterea pensiilor prin recalculare. Momentul acela, diferenţa între salariu mediu pe economie şi sistemul de pensii, va fi undeva tot în jur de 40%.
	Domnul Paul Păcuraru: Dacă-mi permiteţi, tot este un dialog interactiv. Dacă până acum în Legea bugetului valoarea coeficientului era precizată, an de an, cât este valoarea acestui coeficient, cred că este 39, că e 39,5%, că e 40% şi aşa mai departe, pentru prima dată în proiectul de buget pe 2005 nu mai există această valoare precizată prin articol.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Cred că această chestiune nu va fi rezolvată, astăzi, aici, suntem convins că o veţi dezbate mâine, în momentul în care vom discuta bugetul asigurărilor sociale. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Raportul este negativ. Aţi auzit argumentele susţinute de către domnul senator Paul Păcuraru, în numele iniţiatorilor (sunt mai mulţi colegi iniţiatori), punctul de vedere expus de secretarul de stat în numele Guvernului. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Raport negativ. Domnule senator Păcuraru, sigur nu aţi votat. Eu am vrut să vă votez pe "Nu". Deci, cu 59 de voturi pentru, 16 împotrivă, cu un vot din partea domnului senator Păcuraru şi 4 abţineri, plenul Senatul a adoptat raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală): Listă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să-mi permiteţi mai întâi să anunţ rezultatul votului. Deci, revenind, plenul Senatului a adoptat cu 59 de voturi pentru, 16 împotrivă şi 4 abţineri raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, şi, pe cale de consecinţă, respinge propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000. Pentru grupurile parlamentare, vă rugăm, câte o listă de vot.
	La pct. 18 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislatiavă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, o altă iniţiativă din partea colegilor deputaţi, dacă nu mă înşel. Dacă iniţiatorii sunt prezenţi îi invit la tribună, dacă nu sunt prezenţi, rog punctul de vedere al Executivului. Domnul secretar de stat Giurescu.
	Domnul Ion Giurescu: Nu susţinem proiectul de lege în forma prezentată, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială.
	Doamna Rodica Şelaru: Da, este un raport de respingere şi am să vă explic şi de ce. Este vorba de faptul că acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la cererea ambilor părinţi, în condiţiile în care aceştia încheie contracte individuale de muncă cu timp parţial, aşa cum propun iniţiatorii, nu este admisibilă, deoarece această prestaţie este reglementată exclusiv în sensul protecţiei copilului şi, oricum, se acordă oricăruia dintre părinţii asiguraţi, potrivit legii. De asemenea, nu se indică sursa de finanţare. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Raportul este negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Legea are caracter organic. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Raport adoptat de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 13 împotrivă şi 2 abţineri şi, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.
	Vă consult dacă au venit reprezentanţii Ministerului Justiţiei pentru a lua cele două legi pe care le-am sărit, de la poz.11 şi 13. Nu au venit. Bun, continuăm dezbaterile. Pct.19. Propunerea legislativă privind protecţia minorilor şi a tinerilor aflaţi în dificultate. Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă. Există un raport suplimentar. Dezbateri la această propunere legislativă au mai fost. Rog dacă, în numele comisiei, doriţi să adăugaţi ceva în plus?
	Doamna Rodica Şelaru: Nimic în plus. Nu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci susţineţi rapoartele şi raportul suplimentar. Da?
	Doamna Rodica Şelaru: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cu amendamentele existente în anexă. Domnul senator Oprescu.
	Domnul Sorin Oprescu: Susţinem raport favorabil cu amendamentele menţionate.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Punctul de vedere al Guvernului?
	Doamna Gabriela Coman - secretar de stat în Autoritatea Naţională pentru Protecţie Copilului şi Adopţie: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, având în vedere că, recent, la sfârşitul lunii iunie, a fost aprobat un pachet legislativ în domeniul protecţiei drepturilor copilului, pachet legislativ care cuprinde şi protecţia copiilor şi tinerilor aflaţi în dificultate, pachet legislativ care a fost elaborat în consultare cu experţi desemnaţi de Comisia Europeană pentru a ne susţine în finalizarea acestui pachet legislativ.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci susţineţi proiectul de lege.
	Doamna Gabriela Coman: Nu. Nu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci Guvernul nu susţine.
	Doamna Gabriela Coman: Da. Repet. Nu susţine, din motivul pe care l-am invocat, şi anume că la sfârşitul lunii iunie a fost deja aprobat pachetul legislativ în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Iar normele respective reprezintă o reluare a normelor din legile respective.
	Doamna Gabriela Coman: Exact.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dezbateri generale. Vă rog. Dacă doriţi să mai luaţi cuvântul, fiindcă eu am notă aici. Continuare dezbateri generale. Dacă cineva mai doreşte să intervină, poate să o facă. Bun. Stimaţi colegi, aţi ascultat punctul de vedere al Executivului. Este împotriva acestei propuneri legislative, care reia, practic, o parte din normele înscrise de noi în cele câteva legi adoptate. Comisia are însă raport favorabil. (discuţii) Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului întocmit de cele două comisii. Vă rog să votaţi. Mulţumim pentru sprijin, domnule senator. Raportul comisiei este respins de plen, întrunind 31 de voturi pentru, 48 împotrivă şi o abţinere. Precizez caracterul legii de lege organică. Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Propunerea legislativă este respinsă întrucât în plenul Senatului... (rumoare, discuţii) Din sală: Nu e cvorum.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Rog colegii senatori să voteze. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în plenul Senatului a întrunit 22 de voturi pentru, 55 împotrivă şi 6 abţineri.
	Doamna Maria Dobrescu (din sală): Listă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Ce să facem? Haideţi să nu mai scoatem liste că, practic, problemele au fost rezolvate. Când s-a făcut iniţiativa nu erau rezolvate.
	Domnul Antonie Iorgovan: Este o chestiune de recorelare.
	Pct.20. proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2004 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de Înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti, la 3 iulie 2001, între Guvernul României şi Guvernul SUA, semnat la Bucureşti, la 17 septembrie 2004. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Îl invit pe domnul senator Sergiu Nicolaescu. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Proiectul de lege anunţat s-a născut datorită faptului că ambasada SUA la Bucureşti a notificat Ministerul Administraţiei şi Internelor la data de 26 august 2004 aprobarea alocării de către Guvernul SUA a 3.075.000 dolari, constând în asistenţă suplimentară în beneficiul Guvernului României. Din această sumă, aproximativ 2.375.000 dolari reprezintă cursul acţiunilor de pregătire suplimentară şi asistenţă tehnică contractată prin alte agenţii ale Guvernului SUA în beneficiul Guvernului României, în conformitate cu termenii şi condiţiile scrisorii de înţelegere. Această sumă urmează a fi utilizată în cadrul unui program de pregătire şi asistenţă care vizează reducerea criminalităţii transfrontaliere. Totodată, partea americană a formulat propuneri pentru susţinerea financiară a 3 proiecte: asistenţa acordată Guvernului României cu sprijinul unui consilier juridic rezident pentru reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei la nivel oficial; asistenţa acordată Inspectoratului General al Poliţiei Române în vederea dezvoltării capacităţii de investigare a criminalităţii cibernetice; asistenţa acordată Guvernului României prin punerea la dispoziţie a unui consilier pe probleme de aplicare a legii; asistenţa acordată Guvernului României pentru mărirea gradului de profesionalizare a instituţiilor de învăţământ a Poliţiei Române. Având în vedere importanţa deosebită a obţinerii unei asistenţe tehnice şi financiare, a fost necesară adoptarea prezentei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului pentru ratificarea Protocolului adiţional la Scrisoarea de Înţelegere privind controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti, la 3 iulie 2001, între Guvernul României şi Guvernul SUA, semnat la Bucureşti, la 17 septembrie 2004. Faţă de cele de mai sus, a fost întocmit proiectul de ordonanţă pe care îl supunem spre adoptare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Raportul este de admitere. Suntem în faţa unei legi ordinare. Vă rog să o supuneţi votului Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Vă rog să observaţi că nu au fost formulate amendamente la proiectul de lege, motiv pentru care îl supun votului dumneavoastră împreună cu raportul întocmit de comisie. Vă rog să votaţi. Precizez că legea are caracter de lege ordinară. Rog colegii senatori să voteze. Raportul Comisiei pentru apărare şi proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului în unanimitate, cu 85 voturi.
	La pct.21 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind statutul organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentanţilor naţionali şi al persoanlului internaţional, adoptat la Ottawa, la 20 septembrie 1951, şi a Acordului privind statutul misiunilor şi reprezentanţelor statelor terţe pe lângă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles, la 14 septembrie 1994. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Domnule preşedinte, raport favorabil, lege ordinară, vă rog să o supuneţi la vot.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. În numele Executivului cine este prezent? Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Sorin Encuţescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prin dobândirea calităţii de membru NATO, România şi-a asumat obligaţia de a deveni parte şi la alte acorduri care reglementează statutul organizaţiei, respectiv Acordul de la Ottawa şi Acordul de la Bruxelles. De aceea, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea acestei legi de ratificare a acordului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Domnul Popa? Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, nu sunt formulate amendamente. Vă rog să vă exprimaţi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât şi asupra legii în ansamblu. Legea are caracter de lege ordinară. Plenul o adoptă, împreună cu raportul, cu 77 voturi pentru, deci în unanimitate.
	Pct.22. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, adoptat de Camera Deputaţilor. Vă rog, domnule secretar de stat. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Cei doi colegi sunt prezenţi... Punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Florin Sandu: Reforma instituţională a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a faptului că această lege sau acţiunea de reoganizare sau de modificare a legii de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei este prevăzută şi în Programul de guvernare 2000-2004, s-a redactat acest proiect de lege care este un proiect de lege prin care s-a modernizat sau se modernizează Jandarmeria Română. Instituie caracterul dual al forţelor de ordine publică în România. Este în acord şi cu părerile consilierilor de pre-aderare şi bineînţeles şi în acord cu resursele bugetare pe care le avem la dispoziţie în acest moment. Pentru aceste motive, vă supun spre adoptare acest proiect de lege. Suntem de acord cu amendamentele făcute de Senat, cu mulţumirile de rigoare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cu toate amendamentele.
	Domnul Florin Sandu: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Rog punctul de vedere al comisiei noastre.
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române într-o nouă concepţie, urmând ca actuala reglementare, respectiv Legea nr.116 să fie abrogată. Comisia noastră, cu majoritate de voturi pentru, a adoptat raport favorabil la acest proiect de lege, cu propunerile menţionate în anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Dacă doriţi să interveniţi pe articole sau pe amendamentele propuse. Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra amendamentelor existente la Anexa 1 la raport. Vă rog să votaţi. Guvernul susţine toate amendamentele. Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Raport adoptat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru şi o abţinere. Cu precizarea caracterului legii de lege organică, o supun votului dumneavoastră. Cu 81 de voturi pentru şi o abţinere, plenul Senatului adoptă proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.
	La pct.23 avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu completările ulterioare. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este sesizată în fond. Dacă sunt iniţiatorii prezenţi, îi invit la tribună. Sunt colegi deputaţi. Dacă nu, rog punctul de vedere al comisiei noastre.
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Da, domnule preşedinte. Comisia noastră, luând la cunoştinţă faptul că în viitor medalia "Virtutea Ostăşească" se va oferi numai ca decoraţie de război, cu unanimitate de voturi pentru, a adoptat raport favorabil. Vă rog să o supuneţi plenului Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prezenta iniţiativă legislativă propune restricţionarea acordării unor drepturi persoanelor decorate cu medalia "Virtutea Ostăşească", respectiv acordarea unor drepturi numai celor care au fost decoraţi pentru fapte de eroism săvârşite pe timp de război. De aceea, Guvernul propune completarea art.13 alin.1 cu formularea: "...precum şi medalia "Virtutea Ostăşească" numai dacă aceasta a fost conferită pentru fapte de arme săvârşite pe câmpurile de luptă ale primului sau al doilea război mondial, ori prin servicii deosebite aduse armatei în timp de război."
	Domnul Adrian Păunescu (din sală): Aici este o chestiune de gramatică: "sau celui de al doilea război mondial".
	Domnul Sorin Encuţescu: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Altceva?
	Domnul Sorin Encuţescu: Nu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. sunteţi de acord cu această completare?
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Sunt intervenţii la amendamentul agreat astăzi să-l introducem în lege? Nu. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu acest amendament prezentat de domnul secretar de stat în plenul Senatului. Adoptat de plen cu 78 de voturi pentru şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunere legislativă adoptată de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru şi o abţinere.
	La pct.24 avem înscrisă propunerea legislativă privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade echivalente cu gradele de ofiţeri. Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Iniţiatorul nu este prezent, domnul deputat Dorel Bahrin. Şi la celălalt proiect era iniţiator. Domnule preşedinte Sergiu Nicolaescu, punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Cu unanimitate de voturi pentru s-a acordat raport favorabil, lege ordinară.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Punctul de vedere al Guvernului?
	Domnul Sorin Encuţescu: Suntem favorabili acestuia.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: De acord şi cu amendamentul?
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: De acord.
	Domnul Sorin Encuţescu: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie, cu acel amendament, şi proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinară. Senatul adoptă raportul întocmit de comisie şi propunerea legislativă în unanimitate cu 75 de voturi. Vă mulţumesc.
	La pct.25 în ordinea de zi avem propunerea legislativă privind semnul onorific În serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri. Iniţiator este, de asemenea, domnul deputat Bahrin, care este absent. Rog punctul de vedere al comisiei noastre, domnule preşedinte Sergiu Nicolaescu.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Cu unanimitate de voturi pentru, s-a adoptat raport favorabil. Este lege ordinară şi este corespondentul, pentru alte grade, la ceea ce am votat înainte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Sorin Encuţescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale: De acord cu propunerea legislativă şi cu propunerea comisiei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să vă pronunţaţi printr-un singur vot, atât asupra raportului, care conţine un amendament, cât şi asupra legii în ansamblu. Precizez caracterul legii, de lege ordinară. Raportul comisiei, cu acel amendament la art.10, precum şi legea în ansamblu sunt adoptate de plenul Senatului, în unanimitate, cu 79 de voturi.
	La pct. 26 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944. Comisia sesizată în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională. Este un raport suplimentar. Nu ştiu dacă sunt prezenţi iniţiatorii. Rog colegii din Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională să prezinte raportul suplimentar.
	Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională din Senat, luând în dezbatere acest proiect de lege care, de altfel, a făcut obiectul a numeroase dezbateri, şi în plen, şi în comisie, a avizat favorabil această propunere legislativă. Trebuie să informez plenul Senatului că principalul impediment pentru care proiectul de lege nu a fost adoptat până acum era susţinerea financiară, dar, în raport de adresa Ministerului Apărării Naţionale, care este de acord cu prevederea acestei cheltuieli începând cu 1 ianuarie 2006, noi considerăm că trebuie obligatoriu a se acorda indemnizaţia şi avizăm favorabil iniţiativa legislativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Dorim să informăm cât se poate de corect Senatul în legătură cu această propunere legislativă, în sensul că şi Ministerul Apărării Naţionale s-a pronunţat în legătură cu posibilitatea acordării acestor compensaţii începând doar cu 1 ianuarie 2006, dar doresc să menţionez că acesta a fost un punct de vedere doar al Ministerului Apărării Naţionale, fără ca Guvernul să se fi pronunţat faţă de această propunere legislativă îmbunătăţită, întrucât, după cum ştiţi - până acum am mai prezentat în Senat - Guvernul nu a susţinut această iniţiativă legislativă. Deci, dacă, din punct de vedere procedural, am putea rezolva această problemă, în aşa fel încât Guvernul să se poată pronunţa faţă de propunerea care a suferit unele modificări în legătură cu unele observaţii pe care noi le-am făcut, inclusiv observaţia aceea că, încă, în actuala iniţiativă, nu se precizează perioada în care cadrele militare pot fi luate în considerare că au suferit, au fost îndepărtate abuziv din armată, pentru că s-ar putea prelungi termenul până în 1989, având situaţii când ofiţerii au fost îndepărtaţi din armată şi dacă, în 1988, le-au plecat rude în străinătate. Faţă de această problemă procedurală, am dori să ne pronunţăm, întrucât Ministerul Finanţelor Publice nu susţine această iniţiativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Puteaţi să rezolvaţi aceste probleme în dezbaterile din comisie. Noi, la nivelul plenului, ce recomandare să vă dăm? Decât posibilitatea să discutaţi... am returnat din plen legea la comisie, unde a stat mai multe luni. Domnul preşedinte...
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, pot să spun două vorbe?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur că da. Domnul senator Sergiu Nicolaescu este şi iniţiator. Vă rog.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Deci, unele drepturi pentru persoanele persecutate, din motive politice, în timpul regimului totalitar, din care amintesc: Decretul-Lege nr.118/1990, Legea nr.51/1993, modificată în luna aprilie 2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.214/1999, Legea nr.189/2000. Deşi Guvernul, în punctul de vedere exprimat, conform art.110 din Constituţia României, nu susţine propunerea legislativă, comisia noastră insistă şi roagă plenul Senatului să adopte acest act normativ cu caracter reparator, având în vedere că pentru cei aproape 500 de ofiţeri, încă în viaţă, cu vârste între 80 şi 95 de ani, efortul financiar nu depăşeşte 6 miliarde lei anual, scăzând an de an, cu mare rapiditate. Am să citesc răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Finanţelor Publice: "Aceste influenţe - se referă la sumele de bani - urmează a fi suportate din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor care asigură plata acestor drepturi, respectiv, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii". Insist în faţa colegilor mei şi a dumneavoastră, domnule preşedinte, că această reparaţie este o obligaţie morală, pe care o avem, şi vine şi la un moment potrivit: împlinim 15 ani de la Revoluţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi eu vă mulţumesc. Vreau să spun că dezbateri generale asupra propunerii legislative au fost făcute în 5 decembrie 2002. La dezbateri generale, dacă doriţi să interveniţi? Domnul senator Adrian Păunescu, aţi spus că da? Aţi ridicat mâna, la un moment dat. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Adrian Păunescu: Mie mi s-a părut puţin absurdă situaţia pe care a evocat-o domnul Encuţescu aici, în sensul că, pe de o parte, un minister al Guvernului susţine un punct de vedere, iar Guvernul susţine alt punct de vedere şi cred că ar trebui să avem înţelepciunea şi bunul simţ de a ne orienta către propunerea făcută de domnul senator Nicolaescu, mai ales că efortul financiar nu este, într-adevăr, atât de buimăcitor, cum ar părea, şi, dacă mai ezităm puţin, el va fi şi mai mic. Totuşi, revenind la problema dezacordurilor între un minister şi Guvernul din care acel minister face parte, mă gândesc că s-ar putea perfecţiona aceste dezacorduri, în sensul ca şi direcţiile din ministere să aibă puncte de vedere diferite decât conducerea ministerului şi să avem un haos perfect. Deocamdată, lucrurile nu merg în ritmul aşteptat şi haosul este imperfect. Şi v-am ruga, domnule ministru, să luaţi, de urgenţă, măsuri, ca să perfecţionaţi haosul. Şi poate, vedeţi, la CSAT, se obţine un al treilea punct de vedere, şi în judeţe, al patrulea, şi la Uniunea Europeană, al cincilea, şi aşa, în ritmul ăsta, ne fărâmiţăm, până la granit.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă invit, domnule senator Popa, sau vă adresez rugămintea, dacă vreţi, să luaţi loc. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: De fapt, nu sunt 6 puncte de vedere, cum spunea colegul nostru, domnul Păunescu. Sunt două puncte de vedere, a două ministere: al Ministerului Apărării Naţionale, care este favorabil, şi al Ministerului Finanţelor Publice, care este defavorabil. Guvernul nu se pronunţă. Mie mi se pare că cel mai aproape de realitatea acestei propuneri este Ministerul Apărării Naţionale şi nu putem să neglijăm faptul că unele dintre cele mai năpăstuite persoane în timpul regimului comunist au fost ofiţerii armatei române, care au rămas ofiţeri ai armatei române, şi nu au intrat în diverse structuri făcute undeva, departe de ţară. Este, cred, o datorie patriotică a noastră să votăm această iniţiativă legislativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Iuliu Păcurariu. Câte un coleg senator de la fiecare grup.
	Domnul Iuliu Păcurariu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Regret că am lipsit la expunerea de motive a iniţiatorului, dar nu e greu să ne gândim cine au fost aceşti oameni care ar beneficia de acest proiect de lege. Sunt ofiţerii români, care, în perioada 1947 - 1950, au fost daţi afară din armată, care s-au bătut pe frontul de Est şi cel de Vest, iar după aceea au fost epuraţi, pentru că reprezentau trecuta orânduire. Mai sunt şi ofiţeri care au avut ghinionul, ulterior, ca un membru de familie, un frate sau o soră, să plece şi să nu mai vină din Vest, şi să fie daţi afară din armată. Acestea sunt categoriile de oameni la care se referă acest proiect de lege, şi a-l vota mi se pare absolut corect.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale, dar nu înainte de a oferi cuvântul domnului senator Szabo, pentru că din Grupul parlamentar UDMR nu a vorbit nimeni. Vă rog.
	Domnul Szabo Karoly-Ferenc: Domnule preşedinte, Onorat Senat, La primele dezbateri din comisie, pe marginea acestei iniţiative legislative, am avut ocazia să particip, şi acolo am făcut observaţia conform căreia la capitolul acela în care, într-un fel, se fac definiţii, şi care încearcă să delimiteze categoriile de foşti ofiţeri ai armatei române care ar urma să beneficieze de această lege... deci, am făcut observaţia că acolo lipseşte o menţiune, la care m-am referit atunci, în dezbaterile din comisie, dar nu am căpătat suficient sprijin din partea colegilor. Iată care este acea categorie. Este aceea care nu a comis nici un fel de fapte din categoria aceea care a fost amintită acolo, adică nu a părăsit ţara, nu a desfăşurat el însuşi vreo activitate ostilă regimului, ci, pur şi simplu, aparţinea unei categorii care astăzi este reprezentată în Parlament de către un grup parlamentar din care fac şi eu parte. Menţionez că nu vorbesc despre foştii ofiţeri ai armatei regale române, care şi-au continuat activitatea până când armata populară s-a debarasat de dânşii - am folosit expresiile uzuale din acea vreme şi se cuvine să le punem acum în ghilimele - ci este vorba de oameni care au intrat în armată, au urmat şcoala de ofiţeri şi au încercat să avanseze în ierarhie, să-şi facă o carieră în noile condiţii care au apărut după 1947, în ţara noastră. Însă, în a doua parte a anilor '70 şi apoi în anii '80 au existat nişte directive care nu au ajuns la comisie, pentru că erau secrete, nişte directive ale lui Ceauşescu, personal, care se refereau la îndepărtarea ofiţerilor de altă naţionalitate decât cea română din armata română sau la împiedicarea concretă a avansării lor. Eu, personal, am avut ocazia să mă întâlnesc cu unii dintre aceştia şi, iată, iniţiativa legislativă nu se referă la ei. Din cauza aceasta, atunci mi-am exprimat anumite rezerve, pe care mi le menţin şi acum. Altminteri, consider că este absolut necesară o reparaţiune în acest domeniu. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Consult pe iniţiator sau reprezentantul Executivului dacă, după dezbaterile generale, vor să mai argumenteze ceva.
	Domnul Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Eu am cerut doar să vedem din punct de vedere procedural, în sensul că noi nu avem punctul de vedere al Guvernului în ansamblu său...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi, am scos propunerea legislativă de pe ordinea de zi - acum chiar am verificat, crezând că suntem noi în vreo eroare - în 5.12.2002, deci de doi ani de zile. Cred că aveaţi timp suficient. Vă rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, insist în faţa colegilor mei pentru aprobarea acestui document, ţinând cont că e vorba de patru miliarde. Aceste patru miliarde, mă rog, între 4 şi 6, devin ridicole faţă de atâtea lucruri, iar Ministerul Apărării, care are cea mai mare sumă din partea bugetului de stat, este imposibil să nu găsească o soluţie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, vă rog să-mi răspundeţi la întrebare. Avem două anexe cu amendamente, una la primul raport şi cea de-a doua la raportul suplimentar. Mergem doar pe amendamentele din raportul suplimentar?
	Doamna Norica Nicolai: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, sigur, sau cu juma de gură?... Că altfel ne uităm pe ele... Iniţiatorul?
	Doamna Norica Nicolai: Deci, rapoartele sunt identice. În plus, la raportul suplimentar este prevăzută data intrării în vigoare a măsurilor, deci 1 ianuarie 2006...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
	Domnul Sorin Encuţescu: De acord.
	Doamna Norica Nicolai: E vorba de nesusţinerea bugetară pentru actualul buget...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu amendamentele existente în raport. Cu 69 de voturi pentru şi 3 abţineri, amendamentele existente în raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt adoptate de plen. Supun votului dumneavoastră ... (discuţii în sală)... Oricum, de aici... Nu vă supăraţi, de la noi merge la Camera Deputaţilor... Suntem prima Cameră sesizată.... Deci, oricum nu intră mâine în vigoare. Nu se poate. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională. Vă rog să votaţi. Raport adoptat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri. Precizând caracterul legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră. Plenul Senatului o adoptă cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri. (aplauze)
	La punctul 27 din ordinea de zi, stimaţi colegi, urmează cinci legi. O să-l invit pe domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu la pupitru, în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională... Din sală: Să le votăm la pachet...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur, o să discutăm câteva categorii de legi la pachet... Acum, o primă chestiune, avem cinci legi, vă rog să-mi permiteţi să le identific. Avem proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naţionale de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare, acelaşi lucru şi un proiect de lege care se adresează Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază. Vă reamintesc că săptămâna trecută am avut acelaşi proiect de lege sau un proiect de lege cu acelaşi conţinut pentru Ministerul Justiţiei, adoptat de plen şi înaintat. Înainte de a oferi cuvântul colegilor noştri şi iniţiatorilor, eu vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, că noi am trecut o lege-cadru prin Senat, care a fost propunere legislativă, iniţiată de colegi parlamentari, şi care în prezent se găseşte la Camera Deputaţilor. Ceea ce este important însă că aceste cinci legi de astăzi şi cealaltă lege vizează câte un domeniu specific, din domeniul militar, cu problemele specifice fiecărui minister. De aceea, vă rog să discutăm serios pe rapoarte. Ele par de respingere, în sensul că prin legea aceea cadru noi am putea să rezolvăm probleme legate de vânzarea locuinţelor. Aceste legi care sunt speciale, că sunt pe domeniul unui minister, unui ordonator de credit, vin şi dezvoltă în domeniul respectiv legea-cadru pe care noi am dat-o ca iniţiativă parlamentară a domnului senator Sergiu Nicolaescu. Deci, ca un ultim argument, cele două legi sau această categorie de şase legi, plus legea generală iniţiată ca propunere legislativă, sunt complementare şi ele nu se exclud, ci, dimpotrivă, acestea vin ca, în domeniul specific, să facă aplicabile normele stabilite prin acea lege. Deci, din punctul meu de vedere o să discutăm... Nu, trebuie să le admitem, nu să le respingem... Vă rog, punctul de vedere al iniţiatorilor.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Da, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, numai puţin. Reprezentantul Guvernului.
	Domnul Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naţionale de a vinde locuinţele a fost transmis la Secretariatul General al Guvernului, în data de 13 iulie 2004. Ulterior, la propunerea domnului Şerban Nicolae, ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Guvernul a aprobat promovarea unui proiect de act normativ care să reglementeze unitar abilitarea instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu, având la bază iniţiativa legislativă, aparţinând domnilor senatori. Având în vedere cele prezentate, considerăm că se justifică respingerea proiectului care vizează numai Ministerul Apărării Naţionale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dar celelalte? Pentru că sunt domenii specifice...
	Domnul Sorin Encuţescu: În legătură cu celelalte structuri din sistemul naţional de apărare...
	Domnul Florin Sandu: Dacă îmi permiteţi, acea lege, care a fost iniţiativa domnului senator Sergiu Nicolaescu, era o lege care cuprindea toate structurile. Pentru că ea fost la un moment dat respinsă de Guvern, fiecare instituţie şi-a făcut o lege ca să-şi rezolve aceeaşi problemă. Prin faptul că acea iniţiativă a trecut de Senat, acum se află la Camera Deputaţilor cu raport favorabil, vă rugăm să admiteţi punctul de vedere de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun. Deci, apreciaţi, în numele ministerelor că situaţiile specifice fiecărui minister pot fi rezolvate la acea lege-cadru. Deci, nu avem probleme. Staţi puţin, că de respins sau de admis e uşor, dar să nu creăm o mie de probleme. Vă rog, domnule preşedinte.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, pentru precizare... Şi dumneavoastră, cu experienţa dumneavoastră, o să găsiţi soluţia... Toţi împreună. Deci, a existat o propunere de lege globală care privea tot ce a fost militar, toţi militarii. Acea propunere nu a obţinut, a trecut de Senat, dar nu a obţinut aprobarea Guvernului. În felul acesta, fiecare minister a revenit asupra problemei respective, fiecare întocmindu-şi o nouă lege. Între timp, Guvernul, la intervenţia pe care noi am făcut-o, revine şi consideră că măsura este bună, şi astăzi, la Camera Deputaţilor, mi s-a confirmat că a trecut prin comisie şi comisia respectivă a dat drumul la această lege, cu precizarea, în final, că fiecare dintre ministere, lucru care exista în legea respectivă, îşi adaugă specificul respectiv. Conform Constituţiei, cu acelaşi conţinut, nu putem face mai multe legi, nici măcar două, dar patru sau cinci. Fără revenirea oficială a Guvernului, sigur că astăzi am fi fost în încurcătură, dar, după părerea mea, lucrurile sunt clare, domnule preşedinte, şi trebuie găsită soluţia. Dumneavoastră cred că o ştiţi mai bine. Dacă noi, astăzi, după părerea mea, experienţa pe care o am eu, eu aş spune că trebuie să respingem întrucât cealaltă a mers mai departe şi a ajuns în stadiul de aprobare, fiind Camera a doua, Camera Deputaţilor, are hotărârea decizională.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Singura problemă şi singurul semn de întrebare pe care l-am avut în momentul în care am văzut rapoartele întocmite de Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională... nelămurirea mea era determinată de faptul dacă toate situaţiile, specifice în cadrul unui minister, se regăsesc în acea lege-cadru. Dar, având în vedere precizările făcute de reprezentanţii Executivului, care sunt cei mai interesaţi ca să rezolve toate situaţiile din interiorul ministerului, sunt convins că aceste noi proiecte de lege nu sunt necesare să le dezbatem în continuare.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Procedură, domnule preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Procedură? Ce vreţi, să întrerupem dezbaterile?
	Domnul Teodor Munteanu: Eu am o excepţie de ridicat...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur, vă ofer cuvântul imediat... Doar o singură chestiune aş vrea să-i întrebăm pe reprezentanţii Executivului, ce se întâmplă în situaţia în care, domnul senator Sergiu Nicolaescu şi dumneavoastră, vă rog să fiţi atenţi, pentru că, domnule preşedinte.... în situaţia în care un cadru militar din Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt cu miile, s-a transferat, nu mai este, a primit locuinţă de la Ministerul Apărării Naţionale, dar, între timp, s-a transferat la Ministerul Administraţiei şi Internelor sau la alte structuri militare, legea aceea îi mai este favorabilă sau nu?
	Domnul Sorin Encuţescu: Da, el pleacă cu locuinţa... El, când se transferă în altă parte, se transferă cu locuinţa...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, nu... Spuneţi cu voce tare că eu am o situaţie diametral opusă şi vreau să scot din stenogramă cuvântul dumneavoastră să-l duc acolo...
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Este clar că legea precizează foşti militari. Deci, militar este şi Ministerul de Interne şi celelalte ministere de care spuneţi...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Problema de procedură, vă rog să vă gândiţi la ea... A ridicat o problemă de procedură domnul senator Popa...
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, constat din nou că nu avem cvorum, sunt 51 de senatori în sală...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc, aveţi o problemă, domnul Popa... (rumoare în sală)...
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Da, am o mare problemă, să se respecte Regulamentul....
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, sigur, am să dispun apelul nominal, din nou... Vă rog, doamna senator Norica Nicolai.
	Doamna Norica Nicolai: Deci, stimaţi colegi, au existat cinci proiecte de lege, cinci iniţiative...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şase... Una am trecut-o... Numai puţin, doamna senator. Domnule preşedinte Sergiu Nicolaescu, vă rog să aveţi grijă că noi am mai trecut una la Camera Deputaţilor, săptămâna trecută am votat una...
	Doamna Norica Nicolai: Au existat puncte de vedere divergente cu privire la modul de calcul şi la chestiuni practice care ţin de statutul acestor locuinţe de serviciu. Nici una din legi nu reglementează chestiunea transferului de la o unitate militară la alta, mai ales că nu toate sunt în sistemul militar. Ministerul Administraţiei şi Internelor este demilitarizat, deci este un serviciu public, dar nu avem precizarea de foşti militari în economia textului de lege. Însă ei au convenit o serie de proceduri identice pentru tot sistemul de apărare şi de ordine publică care ţin de calculul preţului, de condiţiile de accesibilitatea şi de eligibilitatea pentru cumpărarea acestor locuinţe. Nu s-au prevăzut, este adevărat, o serie de detalii care ţin de transferul dintr-o structură de ordine publică în alta.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Da, vă rog, de ce sunteţi supărat domnul senator...
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnul senator Munteanu, alături de alţi colegi, suntem coautori...
	Domnul Teodor Munteanu: Domnule preşedinte, eu nu am să ridic nici o chestiune de procedură legat de cvorum, dar, măcar, ca iniţiator, pentru că eu sunt iniţiatorul acestor proiecte, aş vrea să spun două vorbe...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să poftiţi la pupitru, dacă...
	Domnul Teodor Munteanu: Nu, păi legea ...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi, deci, nu sunteţi iniţiator? Pentru că iniţiatorul, pe cele cinci proiecte de lege...
	Domnul Teodor Munteanu: Este Guvernul...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
	Domnul Teodor Munteanu: Eu vorbesc de iniţiativa mea... legea mamă... Domnule preşedinte, astăzi, iniţiativa legislativă a trecut de Camera Deputaţilor, cu raport favorabil, şi incluzând toate observaţiile Guvernului. În momentul acesta, acea lege corespunde la ceea ce se dorea. Firesc este ceea ce propun astăzi reprezentanţii ministerelor prezenţi aici respingerea acestor... nu-şi mai au rostul... singura deosebire în pachetul pe care-l avem astăzi este că pentru justiţie nu am avut aşa ceva şi atunci se justifică o lege separată pentru justiţie, nefiind prinsă în legea...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aceea e trecută de noi...
	Domnul Teodor Munteanu: Deci, în acest moment, trecând astăzi, cu raport de respingere, se închide toată problema şi în sensul precizat de Guvern. Deci, aceasta este soluţia, să respingem astăzi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Eu am de pus o întrebare celor doi reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor. Ce se întâmplă cu situaţia cadrelor militare care au primit de la ministerele respective locuinţe şi s-au transferat între timp la alte structuri militare? Pentru că în proiectul de lege despre care faceţi vorbire, şi spuneţi că a rezolvat toate situaţiile, eu vă spun sigur că această chestiune este nerezolvată. Vă rog, care este punctul dumneavoastră de vedere.
	Domnul Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, în momentul în care, de exemplu, Ministerul Administraţiei şi Internelor sau Serviciul Român de Informaţii au solicitat transferul unor cadre militare în alte unităţi, de regulă, s-au solicitat inclusiv locuinţele de serviciu. Deci, cei care au solicitat să se transfere şi cu locuinţe de serviciu, Ministerul Apărării Naţionale a transferat locuinţele de serviciu şi la celelalte instituţii ale statului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, este legal să fie transferate în momentul în care au fost transferate cadrele pentru că cele mai multe au plecat de la dumneavoastră, de la Ministerul Apărării Naţionale către Ministerul de Interne, deci este legal să le transferaţi, spuneţi dumneavoastră în plenul Senatului, şi locuinţele structurilor respective.
	Domnul Sorin Encuţescu: Ei când au solicitat, fiind proprietate publică a statului, la solicitarea lor s-a aprobat de către minister şi transferul locuinţelor.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun, rugămintea este ca acest răspuns să-l oferiţi şi Camerei Deputaţilor şi să-l înscrieţi în lege, pentru că nu este înscris şi nu este aşa. Vă rog să ne pronunţăm prin vot, stimaţi colegi! Supun votului primul proiect de lege, cel cu MAPN-ul. Din sală: În bloc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Nu putem să le respingem în bloc, respingem câte unul, adică supun votului, nu respingem. Supun votului primul raport, raport de respingere în legătură cu proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Apărării Naţionale de a vinde locuinţele. Vă rog să votaţi. Din sală: Raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aprobând raportul cu 80 de voturi pentru şi un vot împotrivă proiectul de lege de la poziţia 27 este respins " Punctul 28. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. De asemenea, cu 81 de voturi pentru şi un vot împotrivă, plenul Senatului aprobă raportul de respingere şi pe cale de consecinţă respinge proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor de a vinde locuinţe. Punctul 29, proiect de Lege privind autorizarea Serviciului Român de Informaţii de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare - raport de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul este aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere - vedeţi că s-a mai diminuat cvorumul - şi pe cale de consecinţă proiectul de lege este respins. Punctul 30, proiectul de Lege privind autorizarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care le are în administrare. Raport aprobat de plen cu 72 de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă, pe cale de consecinţă este respins. Ultimul proiect de Lege privind autorizarea Serviciului de Protecţie şi Pază de a vinde personalului propriu locuinţele de serviciu pe care acesta le are în administrare. Vă rog să votaţi raportul de respingere întocmit de comisia pentru apărare. Raport aprobat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă şi pe cale de consecinţă proiectul de lege este respins.
	La punctul 32 avem înscrisă propunerea legislativă privind asigurarea locuinţelor pentru persoanele pensionat din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi pentru urmaşii celor decedaţi în timpul şi din cauza serviciului. Iniţiator, domnul Sergiu Nicolaescu, vă rog să luaţi loc lângă reprezentanţii Executivului. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule Sergiu Nicolaescu. Vă rog, punctul de vedere, domnul senator Sergiu Nicolaescu.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege creează cadrul legislativ necesar prin care se asigură posibilitatea ca personalul militar şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi, precum şi urmaşii celor decedaţi în timpul şi din cauza serviciului, să poată cumpăra locuinţele de serviciu pentru care au un contract de închiriere valabil încheiat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, punctul de vedere al comisiei.
	Domnul Ioan Paştiu: Aş vrea să fac precizarea că Guvernul nu susţine această propunere legislativă aducând argumente din Legea locuinţei nr.114/1996 care, însă, nu pot fi aplicate situaţiei speciale rezultate din legi organice şi statute proprii în care s-au aflat şi au acţionat cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special. În prezent, instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale au în evidenţă peste 300 de cereri provenind de la această categorie de persoane care nu pot fi soluţionate, ca urmare a lipsei unui cadru legislativ. Comisia noastră a adoptat raport favorabil şi propune spre dezbaterea Senatului acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Sorin Encuţescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul respinge această iniţiativă legislativă.
	Domnul Florin Sandu: Dacă-mi permiteţi, o precizare aş vrea să fac.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
	Domnul Florin Sandu: Suntem într-o situaţie, aproape similară, aşa cum am fost şi cu celelalte legi. În acea lege-cadru s-a propus un amendament. Este vorba de amendamentul 10, după art.5 se introduce un nou articol cu următorul cuprins: "prevederile prezentei legi se aplică şi pensionarilor proveniţi din instituţiile menţionate la art.1", deci cele de ordine publică, precum şi urmaşilor celor decedaţi care locuiesc în astfel de locuinţe. Raportul comisiei este favorabil, este adevărat, el nu este adoptat încă de Camera Deputaţilor.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este vorba de acel proiect de lege despre care am vorbit anterior iniţiat de colegii noştri, de domnul senator Sergiu Nicolaescu şi care este în dezbatere la Camera Deputaţilor. Deci, în această situaţie, putem să respingem, adică acceptând punctul de vedere al Guvernului, dar rugămintea este ca la Camera Deputaţilor să susţineţi exact ceea ce s-a susţinut la Senat, adică să fie inclus acest punct de vedere. Vă rog, domnul senator Szabo Karoly-Ferenc.
	Domnul Szabo Karoly-Ferenc: Domnule preşedinte, În legătură cu o afirmaţie care s-a făcut aici, aşa vrea să fac o precizare care nu este pentru stenogramă, e mai mult. Guvernul nu poate să respingă o iniţiativă legislativă, îşi poate exprima dezacordul faţă de ea. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doamna senator Norica Nicolai. Domnul senator Popa?
	Doamna Norica Nicolai: Păi avem o problemă pentru că noi suntem sesizaţi cu o iniţiativă legislativă şi acolo se vorbeşte de un amendament care va trebui să urmeze cursul procedural. Deci, noi vă rugăm, comisia să vă pronunţaţi asupra iniţiativei legislative pe care, înţeleg că Guvernul o susţine din moment ce consideră că în conţinutul unui amendament lucrul acesta se poate admite. Vă rugăm să ne pronunţăm prin vot asupra acestei iniţiative legislative.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: De acord, dar acelaşi principiu pe care l-am folosit la celelalte cinci, nu mai este valabil acum?
	Doamna Norica Nicolai: Nu, domnule preşedinte, nu mai este valabil pentru că la celelalte cinci aveam o certitudine, un vot de adoptare al Camerei Deputaţilor. În momentul acesta avem o promisiune de vot a Camerei Deputaţilor şi nu un vot de adoptare. Nu cred că putem discuta pe ceea ce se va întâmpla, noi nu ştim dacă legea respectivă intră în următoarele săptămâni sau nu intră şi credem că trebuie să discutăm pe proiectul de lege cu care suntem sesizaţi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, sigur că da, cu o condiţie, avem o promisiune, pentru că, deocamdată, la Camera Deputaţilor, pe acel proiect de lege există doar raport, nu s-a votat.
	Domnul Florin Sandu: Raport favorabil.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este raport favorabil şi în raportul favorabil în care sunt prinse toate situaţiile acestea este şi această situaţie. Eu sunt de acord, ar trebui chiar să-l trecem şi să-l trimitem la cameră, să existe o anumită presiune, dar este altceva.
	Doamna Norica Nicolai: Absolut. Deci, asta cred că este soluţia.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dar nu folosim aceeaşi unitate de măsură la toate legile. Vă rog, domnul senator Nicolae - Vlad Popa "
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, Iertaţi-mă, eu am făcut o cerere şi dumneavoastră vă faceţi că nu auziţi sau că... Vă rog frumos!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aud, dar eu voi dispune, în conformitate cu cererea dumneavoastră, sigur că deocamdată mai numărăm să se facă cvorumul. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, Aveţi o obligaţie, vă rog !
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Chiar dacă există. Deci, nu există o problemă delicată. Vă rog să vă pronunţaţi asupra raportului favorabil, legea are caracter de lege ordinară. Sigur că, în final, şi această chestiune trebuie să fie prinsă în legea aceea cadru. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu există nici un amendament?
	Doamna Norica Nicolai: Fără amendamente.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Raportul aprobat. Fără amendamente. În această situaţie, plenul Senatului cu 62 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 2 abţineri, având în vedere că legea are caracter de lege ordinară adoptă atât raportul comisiei, cât şi proiectul de lege în ansamblu. Sigur, legea se va topi în legea-cadru la Camera Deputaţilor, dar asta este altă poveste.
	La punctul 33 avem propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de frontieră Române. Iniţiator, domnul Sergiu Nicolaescu. Vă rog câteva cuvinte legat de iniţiativă.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi,
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Invit colegii senatori în sală.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Am căzut de acord cu reprezentanţii Ministerului de Interne privind Poliţia de frontieră, însă în legea cu care domniile lor s-au prezentat în faţa comisiei, sunt câteva inadvertenţe şi asupra acestor lucruri eu am insistat în trei amendamente, ca legea să fie modificată. Am observat la materialul prezentat de minister că există tendinţa ca Poliţia de frontieră să-şi extindă autoritatea şi în domenii - persoane şi mărfuri pe întreg teritoriul ţării - fapt ce înseamnă depăşirea cu mult a competenţelor actuale. În acest sens, se contrazic şi cu măsurile Uniunii Europene şi, în general, a ţărilor europene. În al doilea rând: la Ordonanţa de urgenţă nr.104/2001 de care vorbim, şefii unităţilor teritoriale ale Poliţiei de frontieră trebuie să prezinte informări anuale, semestriale, ori de câte ori este nevoie, prefecţilor, preşedinţilor consiliilor judeţene, primarilor localităţilor din zona de frontieră sau a celor care au în raza de teritoriu etc. Domnilor, în condiţiile acestea, înseamnă că Poliţia de frontieră dă raport primarului din comuna, din zona respectivă, iată de ce comisia a apreciat că o asemenea prevedere conduce la o anumită subordonare a şefilor unităţilor şi subunităţilor Poliţiei de frontieră, faţă de conducerea organelor administraţiei centrale şi locale, inclusiv a primarilor de comune, ceea ce încalcă prevederile legale în vigoare. De asemenea, în extinderea competenţei pe întreg teritoriul ţării faţă de limita existentă în prezent de 30 de kilometri de la frontieră, limită în care Poliţia de frontieră îşi putea îndeplini competenţele pe care i le oferă legea, înseamnă o suprapunere profesională cu alte servicii ale poliţiei sau serviciilor vamale " Această extindere, peste 30 de kilometri va putea crea şi grave confuzii. Acestea sunt cele trei puncte pentru care insist să fie modificate. Sunt amendamente la legea respectivă. Legea este o lege foarte bună, modernă, care prin cele trei articole are tendinţa de a domina mai puternic punctul de frontieră, extinzând autoritatea Poliţiei de frontieră peste tot teritoriul României şi aşa cum aţi văzut îi subordonează, în mod ciudat, primarilor din comune!?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Rog punctul de vedere al Guvernului, al ministerului.
	Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Domnilor senatori, şi cu scuzele de rigoare, domnule senator Nicolaescu, căruia îi port o stimă deosebită, nu pot să fiu de acord cu amendamentele propuse din următoarele motive. În esenţă, în afară de ceea ce a prezentat dânsul, era vorba şi că Poliţia de frontieră ar face controlul bunurilor, un control vamal de fapt şi se ocupă de criminalitatea transfrontaliră, deci doreşte să fie scoasă din atribuţia Poliţiei de frontieră combaterea criminalităţii transfrontaliere. Din acest punct de vedere nu putem să fim de acord, în sensul că controlul vamal este reglementat de lege şi se face numai de către vamă, controlul vamal necesită o procedură de vămuire pe care nu o face Poliţia de frontieră. Poliţia de frontieră nu face control în punctele de frontieră, deci nu face control nici la graniţă, nici în punctele interioare. Ea face nişte controale în zona de competenţă, zona de competenţă fiind, aşa cum s-a spus, 30 de kilometri. Este, într-adevăr, o extindere că pot urmări şi anumite persoane, dar acolo spune nu singuri, ci "împreună cu Poliţia Română". Deci, nu mai este nici aici o extensie pentru întreg teritoriul ţării. Iar referitor la informările care trebuie făcute în zona de frontieră ideea este preluată din Legea Poliţiei Române în care se spune că "vizavi de criminalitate prezintă informări prefectului, primarilor şi celorlalţi". Referitor la criminalitatea transfrontalieră, cred că nu este bine să se reducă numai la migraţie pentru că au fost multe situaţii, chiar cazul unui cetăţean care avea pe corp diamante, care au fost depistate prin controlul persoanelor şi bineînţeles s-au depistat şi bunurile respective. Pe de altă parte, legea... această ordonanţă, de fapt este organizarea şi funcţionarea Poliţiei de frontieră, este o lege prin care s-a însuşit conceptul de trecerea frontierei, promovat de Convenţia de aplicare a Acordului Schengen. Ea a fost foarte bine primită de către experţii Uniunii Europene. Din contră, structura şi competenţele Poliţiei de frontieră consacrate au fost concepute de experţi ai Uniunii Europene. De asemenea, se constată că actul normativ în discuţie conţine elemente de noutate preluate din legislaţia comunitară. Mai mult decât atât este posibil, cu 1 ianuarie 2005, să intre în vigoare Agenţia Europeană a Frontierelor cu care este în acord, plus derularea Convenţiei de Înfrăţire Socială Franţa şi Spania asigură caracterul modern şi de acquis al acestei legi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog din partea comisiei noastre dacă doriţi să interveniţi? Vă rog.
	Domnul Ioan Paştiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu am să mai reiau punctele pe care iniţiatorul, domnul senator Sergiu Nicolaescu, le-a expus aici în detaliu, dar am să spun punctul de vedere al comisiei, şi anume că, deşi punctul de vedere al Guvernului este negativ, totuşi, în urma discuţiilor repetate, comisia noastră cu majoritate de voturi a hotărât raport de admitere. Vă rog să supuneţi proiectul de lege dezbaterii plenului Senatului. Mulţumesc.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, dacă permiteţi?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Domnul senator Sergiu Nicolaescu, dacă doriţi să mai completaţi.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Îmi cer scuze, dar am avut 16 legi astăzi, iar asta, care este şi cea mai complicată, vă cere o atenţie mai deosebită. Personal am acordat multă rigurozitate detaliilor din lege, încercând să îmbunătăţesc munca celor din Poliţia de frontieră. Uitaţi-vă, de pildă, ce spune scrisoarea ministrului francez Alain Painchaux: "În Uniunea Europeană şi majoritatea ţărilor candidate, Poliţia de frontieră are competenţe în domeniul controlului persoanelor, pe când Vama are responsabilitatea controlului mărfurilor". Or, în legea pe care o propune, în momentul de faţă, Ministerul de Interne acordă autoritate Poliţiei de frontieră şi în controlul mărfurilor. Dar vreau să spun că există în aceeaşi lege... am încurcat hârtiile, mărturisesc... un punct foarte clar, un articol, care spune că ei, cei de la Poliţia de frontieră, " coordonează munca acelora care îşi fac profesia în punctul de frontieră". În felul acesta, dacă poliţistul de frontieră vrea să facă un control al unui geamantan sau al unui bagaj personal, sau a mărfii dintr-un vehicul, el se adresează vameşului cerându-i acestuia să controleze bagajul respectiv. Deci, el poate cere controlul - dacă are informaţii - şi poate să obţină acest control. Mai mult decât atât, în zona de competenţă de 30 de kilometri, de care v-am spus, există posibilitatea ca poliţistul de frontieră să facă controlul autovehiculelor. Iar când faci controlul unui autovehicul e clar că îl poţi pune pe cetăţean să deschidă şi geamantanul sau cufărul. Nu încerc să reduc din atribuţiile Poliţiei de frontieră, dar nu înţeleg să facem acum o lege, să treacă prin acest Senat, la a cărui autoritate ţin foarte mult, aducând ca argument că în şase sau douăsprezece luni o vom modifica. Uniunea Europeană îmi recomandă modificările care se impun în Ordonanţele de Guvern nr.104 şi nr.105 - spune documentul venit de la francezi - care ne cer, de fapt, armonizarea cu legislaţia actuală europeană, precum şi analiza critică a protocolului "Vamă - Poliţia de frontieră", documente care sunt prezentate în anexă, au observat şi ei suprapunerea de competenţe din propunerea de lege. Prin cele trei amendamente pe care le-am făcut, am încercat să corectez acest lucru. Se cer competenţe în plus ce contrazic chiar observaţiile ministrului francez. Cred că e o încăpăţânare, iertaţi-mă, în nici un caz a mea.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. declar deschise dezbaterile generale. Doriţi să interveniţi în numele Guvernului? Vă rog.
	Domnul Florin Sandu: Da. Vă rog să-mi permiteţi, totuşi, să... Deci, personal, după doi ani jumătate acum s-a pus în discuţie Convenţia Napoli II şi, vizavi de ficţiunile Poliţie de frontieră şi Vamă, am fost de acord cu extinderea Vămii cu atribuţii judiciare şi astfel că se iniţiază proiecte de lege în care să se dea competenţe judiciare Vămii vizavi de infracţiunile vamale şi modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală şi dacă atunci am dat nişte atribuţii judiciare şi Vămii nu înţeleg de ce refuză acest lucru Poliţiei de frontieră. Şi să vă spun de ce. Încă o dată vă spun că nu există control vamal să-l facă Poliţia de frontieră şi să vă rog să examinaţi legea. Pentru că domnul iniţiator este în eroare. Atunci când vorbeşte de bunuri ... urmăreşte respectarea legii din punct de vedere al faptelor... Deci: "Să efectueze controale şi să participe la razii independent sau în colaborare cu organele locale ale Poliţiei când există indicii cu privire la săvârşirea de infracţiuni la regimul frontierei de stat ori ascunderea unor infractori sau bunuri provenite din aceste infracţiuni". Deci, nu în punctul vamal. Pe de altă parte: "Să efectueze controlul persoanelor şi al bagajelor, precum şi al autovehiculelor, mijloacelor de transport feroviare, navale, aeriene....atunci când există indicii temeinice de săvârşire a infracţiunilor la regimul frontierei de stat, iminente şi că persoana sau bunurile căutate se află în zona controlată". Deci nu se referă la acele situaţii care sunt invocate. Vă rog să se examineze legea.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Ofer cuvântul domnului senator Paul Păcuraru.
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Departe de mine de a fi specializat în acest subiect, dar întâmplarea face ca să reprezint un judeţ de frontieră şi vă pot spune că toate constatările mele ocazionale, sigur, confirmă ceea ce spune domnul senator Sergiu Nicolaescu. Toate. Deci există o depăşire de atribuţii şi de competenţe ale Poliţiei de frontieră fără echivoc. Există control de bagaje, pe marfă, pe tot, dintr-o zonă care mie îmi este neclară - 20 de kilometri, 30 de kilometri, tot judeţul, toată România devine o Românie de frontieră - îmi este neclar până unde se întinde în momentul de faţă aria, pentru că îi găsesc peste tot. Poliţia de frontieră a beneficiat în mod evident de dotări şi de investiţii remarcabile, şi auto, şi electronice, şi navale şi aşa mai departe, pe programe comunitare, tocmai pentru protecţia graniţei de Est, dar eu în momentul de faţă vă pot spune în mod cert că abuzează. Am avut numeroase situaţii în care cetăţenii, moldovenii care vin în transfrontalier cu morcovi, ceapă, cu legume sunt controlaţi mai abitir decât de oricine şi dijmuiţi pe măsură. Românii care nu au nici o treabă decât că sunt din zona limitrofă sunt şi ei pradă controalelor, supracontroalelor pe care le face Poliţia de frontieră. Vă pot spune că până şi o maşină a Senatului, de circumscripţie, în care circulam a dorit să fie controlată în portbagaj de Poliţia de frontieră " Nu am nici o problemă, să o controleze. Vreau să vă spun că viaţa de zi cu zi confirmă ceea ce spune domnul senator Nicolaescu şi din acest punct de vedere ele ar trebui să fie avute atent în vedere de dumneavoastră. Pentru că nu e vorba numai de un conflict de interese între Vamă - Poliţie de frontieră şi Poliţie - că se poate citi şi în acest sens textul legii - , ci de modul în care o instituţie nou creată îşi îndeplineşte atribuţiile în momentul de faţă şi cred că semnalele pe care le-am primit noi ocazional sunt şi semnalele pe care le-a avut Uniunea Europeană, motiv pentru care am făcut această intervenţie. Deci, din punctul meu de vedere propunerea legislativă a colegului nostru şi susţinută de întreaga Comisie de apărare este de luat în considerare, este de susţinut, şi noi, Grupul liberal, votăm favorabil.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc.
	Domnul Florin Sandu: O singură... Aş dori să nu se treacă la o modificare legislativă în condiţiile în care, este posibil să aibă dreptate domnul senator, unii poliţişti de frontieră care dau dovadă de exces de zel să-şi depăşească atribuţiile. Noi trebuie să gândim şi să judecăm legea. Nu trebuie să judecăm că în unele situaţii aceştia au încălcat legea. Pe aceştia trebuie să-i prindem şi să-i sancţionăm. Pe de altă parte, care este scopul legii? Să combatem şi să prevenim criminalitatea transfrontalieră. De ce vrem să creăm o lege mai puţin eficace? Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Adrian Păunescu.
	Domnul Adrian Păunescu: Eu sunt absolut stupefiat de susţinerile potrivit cărora într-o ţară cu atâtea probleme, inclusiv şi uneori mai ales la frontieră, trebuie să slăbim minima autoritate de care are nevoie Poliţia de frontieră pentru a-şi face datoria. Eu nu vreau să insist asupra cazuisticii extrem de bogată de la frontierele României. Nu cred că e momentul acum să facem povestea poveştilor de la frontieră. Dar, în mod principial, într-o epocă, tulbure, într-o tranziţie care nu s-a terminat, eu cred că trebuie să trecem la măsuri hotărâte pentru sprijinirea autorităţilor să-şi recapete dreptul la autoritate. Şi cred că nu este absurd ceea ce spune aici domnul secretar de stat Florin Sandu, dimpotrivă, susţin cu toată tăria ceea ce a argumentat dumnealui şi ceea ce ar trebui să rezulte. Şi anume păstrarea punctului de vedere exprimat de Executiv. E corect să fie aşa. Şi e corect să fie aşa în interesul general. Faptul că domnul senator liberal ne-a adus aici în discuţie împrejurarea că i se umblă în portbagaj e un fapt regretabil, dar el nu poate determina schimbarea unei orientări către autoritate. Statul român are nevoie şi de această dovadă de autoritate. Nu e nici o problemă. Nu e nici o primejdie să cădeam în autoritarism. Există primejdia să se haotizeze în continuare totul şi să se termine cu orice autoritate a statului român. Sunt surprins că oameni de calitate şi care fac dovada de atâtea ori a încrederii în autorităţile statului, de această dată susţin să luăm Poliţiei de frontieră ceea ce ar fi atributul ei esenţial.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Szabo Karoly Ferenc. (Discuţii în sală.) Nu vă supăraţi, de la fiecare grup, dumneavoastră, care cunoaşteţi foarte bine Regulamentul, vorbeşte câte un coleg, eventual, câte doi, dar nu numai... Punctele de vedere sunt divergente. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Szabo Karoly Ferenc: Domnule preşedinte. Daţi-mi voie să fac observaţia că...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, stimate colege şi stimaţi colegi, să-l ascultăm pe domnul senator.
	Domnul Szabo Karoly Ferenc: ...dacă nu i-aţi acordat cuvântul doamnei senator Norica Nicolai nu se datorează decât faptului că se află într-o penumbră, pe care domnul Ioan Paştiu i-o face şi, din cauza aceasta, eu am profitat de împrejurarea asta. Onorat Senat. Eu aş face o mică speculaţie în legătură cu argumentele care au cântărit în balanţă, atunci când comisia noastră a hotărât, cu majoritate de voturi, cum se recunoaşte şi în raport, să acorde aviz favorabil acestei iniţiative legislative, şi nu-mi permit să cred că acest fapt se datorează vreunei poziţii, pe care iniţiatorul o are în această comisie şi în acest Parlament. Daţi-mi voie să observ că Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr.104/2001 şi 105/2001, care au revoluţionat - nu este o exagerare - instituţia poliţiei de frontieră şi a regimului juridic al frontierei de stat, au avut, până acum, efecte - evidente şi net - pozitive. Ele au condus la situaţia în care astăzi circulăm cvasiliberi prin Europa. Să ne amintim numai de faptul că demilitarizarea poliţiei de frontieră şi adăugirea la competenţele ei şi a acelora care decurg din ceea ce se cheamă competenţe juridice, deci poate face cercetări, precum şi alte elemente, pe care le-au adus cele două acte normative, au avut efecte net pozitive şi au ajuns, au determinat ca România să aibă poziţia pe care o are în legătură cu Uniunea Europeană. Eu am motivele mele să aduc critici poliţiei de frontieră, nu în general, ci să-mi manifest dezaprobarea faţă de unele manifestări, pe care le putem constata în comportamentul lucrătorilor de acolo, mai ales că au fost dotaţi, în ultima vreme, cu autovehicule extrem de performante - nota bene, unele sunt din banii plătitorilor de impozite din Uniunea Europeană - şi chiar mă pregătesc să fac anumite observaţii punctuale pe această temă, în legătură cu nerespectarea vitezei de circulaţie în localităţi de către colegii care nici măcar nu se ostenesc să pună în funcţiune indicatorul acela, semnalizarea specială în legătură cu caracterul de misiune care să motiveze eventuala depăşire a vitezei legale. Asta este o chestiune care rămâne să o fac dacă voi mai avea ocazia şi după 28 noiembrie. În ce priveşte observaţiile cu privire la raportul organelor poliţiei de frontieră faţă de autorităţile administraţiei publice locale...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să faceţi linişte! Sunt chestiuni extrem de importante.
	Domnul Szabo Karoly Ferenc: Mulţumesc. Eu cred că sunt nu numai legale şi logice, dar absolut naturale, situaţiile în care - iată - comunele administrează porţiuni de teren, aparţinând de fâşia, de zona de frontieră, chiar de fâşie, comunele oferă sprijin logistic şi material autorităţilor sau, mă rog, entităţilor care compun poliţia de frontieră şi, în cadrul autorităţii de ordine publică, autorităţii teritoriale de ordine publică a judeţelor care au porţiuni de frontieră, în mod firesc, necesar şi legal, şefii unităţilor şi subunităţilor de-acolo sunt prezenţi şi, în mod normal, prezintă rapoarte. Nu văd nimic, dimpotrivă, este în interesul efectuării misiunilor, este în interesul respectării drepturilor cetăţenilor şi, în definitiv, este în interesul general. În legătură cu extensia ariei de responsabilitate în adâncimea teritoriului naţional de către entităţi ale poliţiei de frontieră, ea este o practică curentă în ţările care sunt deja membre ale Uniunii Europene, dar încă nu sunt membre ale spaţiului Schengen, şi vor deveni o practică curentă în România, atunci când noi vom deveni membri ai Uniunii Europene, dar încă nu vom fi în spaţiul Schengen şi, după aceea, de asemenea, pentru că prevenirea anumitor evenimente cu caracter infracţional şi, deci, protejarea Uniunii Europene, ca o îndatorire a unei ţări care este o limită, o frontieră a Uniunii Europene, este absolut legală. Prin urmare, eu împărtăşesc, în cazul de faţă, opinia Guvernului, care nu respinge şi se manifestă împotriva acestui proiect de lege. Vă rog, onoraţi colegi, să votăm în consecinţă. Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doamna senator Norica Nicolai.
	Doamna Norica Nicolai: Stimate colege şi stimaţi colegi, chiar este o problemă foarte importantă, pentru că ea ţine de punerea în practică şi de adoptarea acquis-ului comunitar. Propunerea domnului preşedinte Sergiu Nicolaescu vizează transpunerea în câteva texte de lege, pentru că nu în totalitate, a Convenţiei de la Neapole II, încheiată în baza Tratatului de la Maastrich, care vizează acordarea reciprocă de asistenţă între administraţiile vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, cooperare în ceea ce priveşte reglementările naţionale şi punerea în concordanţă cu acquis-ul comunitar, infracţiuni la reglementările vamale naţionale, precum şi urmărirea şi sancţionarea infracţiunilor la reglementările vamale comunitare şi naţionale. Această convenţie dă un rol, face distincţia în ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de frontieră directă şi infracţiunile care se petrec în zona de competenţă a vămii. Ea presupune competenţă de cercetare penală pentru autorităţile vamale, ceea ce va presupune modificarea Codului de procedură penală, pentru că trebuie să le dăm o serie de competenţe şi acest lucru încă nu-l avem, deci nu-l avem ca principiu de drept reglementat, şi este vorba de poziţia vămii de coordonare a acestor structuri. Chestiunea este, fără îndoială, România... Domnul secretar de stat s-a angajat că va pune în practică, la momentul semnării Tratatului de aderare, Convenţia de la Neapole. Problema este: suntem capabili s-o adoptăm, acum, ca formă de acquis comunitar­? Oricum, acquis-ul comunitar nu este adoptat în totalitate. Avem pregătirea necesară, atât vamă, mai ales, cât şi poliţie de frontieră, pentru a aplica această convenţie? Aceasta este chestiunea la care noi trebuie să decidem astăzi. Facem un pas înainte pe acquis-ul comunitar, fără să existe, însă, după părerea mea, o bază de reglementare? Sau menţinem textele din Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr.104/2001 şi 105/2001, urmând să modificăm în totalitate, pentru că presupune un pachet de legi de adoptare, cele care ţin de competenţe de procedură şi de schimbarea Codului vamal.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Antonie Iorgovan, ultimul coleg care s-a înscris la cuvânt.
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, onorat Senat. Cine s-a grăbit să spună că Parlamentul a intrat deja în vacanţă şi că s-au oprit problemele, care sunt de competenţa Parlamentului, a fost în mare eroare, dacă a fost de bună-credinţă... (Discuţii în sală.) ...pentru că acest act normativ, această iniţiativă legislativă face, o dată în plus, o demonstraţie - dacă mai era nevoie să o facă şi acest act normativ - asupra unui adevăr cardinal: treburile Parlamentului nu se termină nici o clipă. Deci, procesul legislativ este viaţă şi cum viaţa nu se opreşte nici o clipă, nici noi nu putem să ne oprim. Este în afară de orice îndoială că în această zonă, şi anume, regimul juridic al frontierei, al poliţiei de frontieră şi, de aici, mai departe, al vămii şi ce se întâmplă în vamă, în România trebuie să se facă în permanenţă, de-acum încolo, paşi spre Europa. Nici în Europa, dacă mergem, reglementările nu sunt unitare. Haideţi să ne raportăm un pic la istorie, la istoria recentă, de unde am plecat noi. Am plecat - îmi îngădui să reamintesc - de la trupele de grăniceri. Aşa am avut noi. Trupele de grăniceri le-am transformat tot noi, Parlamentul României, şi a fost o schimbare de optică, de filosofie, de raţiunea de a fi a unor structuri, în poliţie de frontieră. Ce trebuie să facem, la ora actuală? Păi, la ora actuală, până când nu suntem membri în Uniunea Europeană, până nu am adoptat şi noi Constituţia Uniunii Europene, care are vreo 400 de pagini, iar a noastră are numai 100 şi..., părerea mea este că noi ne hazardăm. Deci, plecăm pe un drum care înseamnă un sfert de pas şi nu se ştie dacă acest sfert de pas este de bun augur sau nu. Aşadar, după părerea noastră, a celor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care am dat aviz negativ, această chestiune a regimului juridic al frontierei şi al structurilor care au atribuţii în zona de frontieră, trebuie să fie reglementată "zusammen", cum spune neamţul. Din sală: Ungurul.
	Domnul Antonie Iorgovan: Aşa, ungurul dumneavoastră, tot aţi fost cu Austro-Ungaria. Aşa că această iniţiativă legislativă, fără a contesta elementele de noutate, fără a contesta bunele intenţii, nici nu se discută această chestiune, ea, la ora actuală, în opinia noastră, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, nu vine să ne rezolve problemele, dimpotrivă, îmi îngădui să spun, vine să ne încurce, pentru că ea vine cu reglementări numai într-o zonă, numai într-o componentă din acest întreg, dar nu şi în cealaltă. Şi, în loc să se menţină acest echilibru, care este, la ora actuală, în legislaţia noastră, se pare că noi facem pasul înapoi - aşa cum a sesizat şi colegul nostru Adrian Păunescu, cu flerul domniei sale de a sesiza problemele importante şi cu pericol, mai devreme sau mai târziu -, în loc să foritificăm în această perioadă, când noi trebuie să facem dovezi. Ce trebuie să facă România pentru Uniunea Europeană? Trebuie să facă dovezi că poliţia de frontieră a României, care este şi poliţie la frontiera N.A.T.O., şi care trebuie să fie mâine - acest mâine însemnând 2007, ianuarie - şi poliţie de frontieră a Uniunii Europene, face pasul înapoi în ceea ce priveşte implicarea ei în cercetarea infracţiunilor din domeniul criminalităţii transfrontaliere? Păi, nu speriem noi Bruxellles-ul? Nu începe Bruxelles-ul să-şi pună semne de întrebare: "Românii, când sunt serioşi? Atunci când trimit negociatorii la Bruxelles şi declară că toată lumea, toate autorităţile sunt pentru integrare, sau atunci când adoptă o iniţiativă legislativă, prin care poliţia de frontieră face pasul înapoi? Mi-aş îngădui, onorat Senat, să reţin atenţia numai asupra art.1. De fapt, ce ni se propune la art.1? În art.1 se propune, după "ilegale", citesc textul: "Prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă". Prin iniţiativa legislativă, la acest alineat, ni se propune, după "ilegale", de unde începe conjuncţia "şi", să scoatem, să eliminăm. Repet: este bine, acum, noi să eliminăm din competenţa poliţiei de frontieră, să nu îndeplinească şi aceste misiuni de a cerceta faptele specifice acestei criminalităţi transfrontaliere? Păi, dacă scoatem de la poliţia de frontieră această atribuţie, atunci, unde o dăm? Că dacă o scoatem de aici, trebuie să o ducem în altă parte. Şi aş vrea să spun că - şi fac această confesiune - domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu, cel puţin eu îl consider prietenul meu din viaţa politică, ne-am împrietenit în 1990, dar prietenia este una şi rigoarea profesională este alta. Cum dânsul cred că nu face rabat în profesia domniei sale, nici eu nu mi-am îngăduit să spun altceva decât ceea ce gândesc, ca profesionist al dreptului şi sper ca domnia sa să mă înţeleagă. În concluzie, eu propun să nu acceptăm, în acest moment, această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.(Aplauze.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, Un cuvânt mai am de spus. (Discuţii în sală.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, ca iniţiator.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Din aceeaşi prietenie, renunţ, domnule preşedinte, la amendamentele mele, dar vă rog, cei care rămâneţi în Parlament, să vă aduceţi aminte atunci când Uniunea europeană va veni şi va face modificările pe care eu le-am cerut, astăzi, să le facem noi. Şi, dacă nu va fi aşa, aţi pierdut pariul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Să le facem mai târziu, dar trebuie să le facem împreună cu...
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Am renunţat, domnule preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, staţi puţin, că trebuie să o rezolvăm juridic aici.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: ...însă un singur lucru trebuie să mărturisesc în această problemă înainte de a ne despărţi. Mă aşteptam, totuşi, la mai multă profunzime, pentru că eu vreau binele Poliţiei, iar în stilul românesc de a lucra, de a crea confuzie, de a da posibilitate poliţiei de frontieră să îi dai întregul teritoriu al României, în confuzie totală cu celelalte două instituţii de poliţie care sunt drogurile şi poliţia obişnuită, asta înseamnă încălcare de teritorii, de funcţionabilitate şi de răspundere. Acest lucru am vrut să îl evit, vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Stimaţi colegi, Având în vedere propunerea sau precizarea, mai bine zis, făcută de domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu, în plenul Senatului, astăzi, sigur că Regulamentul Senatului nu ne permite ca noi să luăm doar act de propunerea domniei sale. Cred că dezbaterile, însă, sunt extrem de importante şi vor fi reţinute de colegii parlamentari, iar în eventualitatea în care punctul de vedere expus astăzi, inclusiv de domnia sa, în sensul că este de acord cu respingerea propunerii legislative de către Senat, ştiu eu, stenogramele vor sta la baza unei viitoare propuneri legislative. Eu supun votului dumneavoastră, pentru că este interesant faptul că, dacă noi o respingem, o trimitem automat la cea de-a doua Cameră, dacă luăm act doar, în urma dezbaterilor, de propunerea domnului senator Sergiu Nicolaescu, o scoatem de pe rol şi nu o mai trimitem la Camera Deputaţilor. De acord, domnule senator Sergiu Nicolaescu ? Da, este de acord. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu această formulă, cu această modalitate, să luăm act de retragerea propunerii formulate de către domnul senator Sergiu Nicolaescu. La propunerea domnului senator Sergiu Nicolaescu solicitarea de retragere este acceptată cu 63 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
	Pct. 34, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Din sală: Nu avem iniţiator.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Ce nu avem ?! Cine este iniţiator ?
	Domnul Paul Păcuraru: Domnul Eugen Nicolăescu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu are importanţă, vă rog, dânsul are treabă, acum este la o televiziune locală la Roşiori. Noi avem dezbateri parlamentare, dacă nu este prezent, ce treabă avem ?!
	Domnul Adrian Păunescu (din sală): Procedură, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnul senator Adrian Păunescu.
	Domnul Adrian Păunescu: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, În timp ce noi dezbăteam aici problema aceasta atât de delicată, cineva a luat apa din faţa doamnei Norica Nicolai. Eu nu aş fi insistat asupra acestui aspect, dacă nu s-ar fi întâmplat să fie chiar domnul Popa. (Sala se amuză.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îi oferim o sticlă, de la noi, de la prezidiu.
	Domnul Adrian Păunescu: Domnule preşedinte, Ne angajăm noi să aducem apă, dar să nu îi mai ia doamnei Norica Nicolai apa. (Discuţii în sală.) Al doilea aspect, aş vrea domnule preşedinte, tot la procedură, să salut momentul în care am putut cădea de acord, fără să vorbim, domnul senator Karoly şi Adrian Păunescu.
	Domnul Gyorgy Frunda (din sală): Mai greşeşte şi Szabo.
	Domnul Adrian Păunescu: Ne-am ferit noi, cât am putut, dar am căzut în această prăpastie, va trebui să convieţuim.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
	Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, Un singur drept la replică, domnule Păunescu, fără îndoială, întotdeauna am apreciat bărbaţii cărora le este sete ! (Aplauze. Sala se amuză.)
	Domnul Adrian Păunescu (din sală): Eu nu din sete am spus, ci din solidaritate cu setea dumneavoastră.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, reprezentanta Executivului, aţi mai luat legătura la minister, mai vine cineva la pct. 13 ? Nu ?! Pct. 34, rog punctul de vedere al Guvernului. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.
	Doamna Maria Manolescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul României nu susţine această iniţiativă legislativă, cu atât mai mult, cu cât, în această perioadă, Codul fiscal, măsurile de modificare şi completare a Codului fiscal aplicabile de la 1 ianuarie 2005, deja au fost aprobate de către Parlamentul României.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Îl rog pe domnul preşedinte Ştefan Viorel să prezinte raportul comisiei.
	Domnul Ştefan Viorel: Domnule preşedinte, Comisia noastră a fost sesizată pentru dezbateri în fond cu propunerea legislativă a domnului deputat Eugen Nicolăescu. Modificările propuse de domnia sa se referă la introducerea cotei unice de impozit pe venit, al cărei nivel stabilit de către iniţiator, este de 16%, aceeaşi pentru toate tipurile de venituri obţinute de o persoană fizică şi reducerea cotei de impozit pe profit de la 25%, cât este în prezent, la 16 %. Analizând propunerea, comisia noastră a hotărât respingerea acesteia, având în vedere o sumă de considerente pe care le-a prezentat, în mare parte, şi reprezentantul Guvernului. Ca urmare, cu precizarea că s-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, comisia noastră supune spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a propunerii legislative. De asemenea, fac precizarea că este lege ordinară. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, dezbateri generale. Domnul senator Paul Păcuraru, vă rog.
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu puteam să nu pronunţăm măcar cu câteva cuvinte în favoarea iniţiativei colegului nostru. Sigur că, cele două teme pe care dânsul le propune prin acest proiect de lege, respectiv cota unică de impozitare şi reducerea cotei de impozit pe profit, sunt teme actuale de dezbatere, de campanie electorală. Cred că în iulie, când domnul deputat a făcut propunerea, a fost, în bună măsură, inspirat de dezbaterile pe care le-a provocat public, Ministerul Finanţelor Publice, domnul ministru Mihai Tănăsescu, domnul prim-ministru, când erau partizani înfocaţi ai acestui subiect, noroc că sindicatele s-au opus şi, în egală măsură, noroc că domnul preşedinte, încă, Ion Iliescu, s-a opus, ceea ce a blocat această iniţiativă. Ceea ce vă pot spune, aşa, jumate în glumă, jumate în serios, este că, de fapt, iniţiativa colegului nostru, a domnului deputat, este viziunea pe viitorul program de guvernare şi este normal ca dumneavoastră, majoritatea, să nu îl puteţi accepta astăzi. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Este raport de respingere, vă rog să votaţi. Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost adoptat de plenul Senatului cu 61 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.
	La pct. 35 avem Legea privind constituirea Sistemului Naţional de Cercetare Sociologică a Opiniei Publice. De asemenea, raport de respingere, reexaminare. Comisia pentru învăţământ şi ştiinţă este comisia sesizată. Vă rog.
	Domnul Ioan Nicolaescu: Luând în dezbatere proiectul de lege menţionat, comisia îşi însuşeşte cererea de reexaminare a preşedintelui României şi solicită plenului Senatului respingerea propunerii legislative, pentru următoarele motive: Proiectul de lege se constituie într-o îngrădire nepermisă a exercitării activităţii de cercetare sociologică, prin introducerea unui organism ce autorizează, evaluează şi acreditează organizaţii şi persoane fizice să deruleze sondaje sociale şi de opinie. Proiectul de lege atinge principiul liberei concurenţe, un organism exterior pieţei, urmând a stabili criterii de discriminare între cei ce practică această activitate. Nu există reglementări similare în statele Uniunii Europene, unde acţionează sistemul de autoreglare, conceput să protejeze respectarea standardelor care se ghidează după codul de bună practică. Camera decizională este Camera Deputaţilor, iar în raport cu obiectul de reglementare legea are caracter ordinar.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Rog punctul de vedere al iniţiatorilor, al Guvernului.
	Domnul Teodor Bobiş - secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul a analizat cererea de reexaminare a preşedintelui României şi a ajuns la concluzia că ea este întemeiată şi, totodată, pertinentă, pentru motivele arătate în cuprinsul ei şi pe care domnul preşedinte al comisiei le-a prezentat aici.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Dacă doriţi să interveniţi pe cererea de reexaminare formulată de preşedintele României ?!
	Domnul Paul Păcuraru: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da ?! Bun, domnul senator Paul Păcuraru. (Replică neinteligibilă, din partea domnului senator Triţă Făniţă, aflat în sală.)
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, Domnule senator Triţă Făniţă, este o ocazie să vedem cu câtă seriozitate ne facem treaba, pentru că vă aduc aminte că suntem în faţa unui proiect de lege care a avut ca punct de plecare o iniţiativă a unui grup parlamentar - să nu-mi fac duşmani în ajun de alegeri - care credea că este tot timpul înşelat în sondajele de opiniei, că scorul domniilor lor este undeva, pe la 40-60%, şi că realitatea sondajelor îi coboară tot timpul la 12-13%. La vremea respectivă m-am opus acestui proiect de lege, pentru că din punct de vedere al cercetării era inacceptabil, dar nu a contat nimic, el a trecut cu o serioasă atenţie din partea Senatului. M-aş întreba, de exemplu, dacă am pune faţă în faţă raportul de atunci al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret şi raportul de acum al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret, ce concluzii am putea să tragem ?! Probabil că interesante. Şi, sigur, de data asta suntem şi noi solidari cu cererea domnului preşedinte, Ion Iliescu. Păcat că a fost făcută atunci când instanţele europene au cerut neamestecul în treburile cercetării ştiinţifice. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi raportul întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret care susţine cererea de reexaminare formulată de preşedintele României şi, pe cale de consecinţă, vă solicităm, ca admiţând cererea de reexaminare, să respingeţi propunerea legislativă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret. Votând cu da, aprobăm cererea. Plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 5 abţineri, aprobă raportul întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret. Pe cale de consecinţă, aprobă cererea de reexaminare formulată de preşedintele României şi respinge propunerea legislativă respectivă.
	La pct. 46 mai avem o propunere legislativă privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile publice ale sectorului sanitar. Legea are caracter ordinar. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru sănătate ecologie şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Mai avem pct. 46 şi pct. 47 şi apoi intrăm pe legile organice. Vă rog, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Din sală: Care lege ?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Propunere legislativă privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile publice ale sectorului sanitar. Raport favorabil sau nefavorabil ?! (Discuţii la masa prezidiului.) Are aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate ecologie şi sport, a dat aviz favorabil. Vă rog. Suntem în faţa unei propuneri legislative şi am înţeles că iniţiatorul este absent. A fost prezent la dezbateri săptămâna trecută. Vă rog, punctul de vedere.
	Doamna Rodica Şelaru: Domnule preşedinte, Membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport favorabil, fără amendamente; ambele comisii, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate ecologie şi sport.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, rog punctul de vedere al Guvernului şi v-aş ruga domnule preşedinte Ştefan Viorel să prezentaţi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, să vedem de ce este negativ. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul George Pavelescu - secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul în Ministerul Sănătăţii: Domnule preşedinte, Guvernul nu susţine propunerea legislativă respectivă. Avem în vedere că propunerea legislativă nu este însoţită de fişa financiară şi nu sunt determinate fondurile şi sursa de finanţare a acestor creşteri. De altfel, se prevede o creştere medie a salariului de bază, faţă de octombrie 2004, de 157,5%. Singura sursă de plată a personalului care-şi desfăşoară activitatea în baza contractului de prestări-servicii cu casele de asigurări de sănătate este Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Aplicând o asemenea corecţie, o asemenea creştere salarială, ajungem la un efort bugetar de aproximativ 58.000 miliarde lei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: 58.000 miliarde...
	Domnul George Pavelescu: Da. Propunerea legislativă are în vedere creşterea salarială pentru personalul din sectorul de sănătate şi de asistenţă socială. La nivelul ţării este vorba de 315.000 salariaţi. Aproximativ 187.000 din sectorul de sănătate, restul din sectorul de asistenţă socială.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Ştefan Viorel, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să explice avizul negativ, primit din partea acestei comisii.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Eu mă simt obligat, ca foarte pe scurt, să spun că noi am avizat negativ această iniţiativă, pentru că argumentele care au stat la baza deciziei noastre au fost prezentate foarte clar de domnul secretar de stat. Deci, un impact de 58.000 miliarde asupra bugetului de stat nu poate fi preluat, sau poate fi preluat, dar într-un interval de 10 ani, dar nu se poate de la un buget la altul să venim cu un astfel de impact. Este o destabilizare a echilibrului bugetar în totalitate. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie, raport care este criticat de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi de către Guvern. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru sănătate, ecologie şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să votaţi. Raportul a fost respins, întrunind doar 30 de voturi pentru. Stimaţi colegi, pe cale de consecinţă, fiind 63 de voturi împotrivă, propunerea legislativă privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din sectorul sanitar este respinsă.
	La pct. 47 avem propunerea legislativă privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap în România. Raport de respingere. Vă rog. Rog punctul de vedere al Executivului.
	Domnul Florian Sălăjan - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Din punct de vedere al...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mai aproape de microfon, vă rog.
	Domnul Florian Sălăjan: Din punctul de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap avem mai multe observaţii şi propuneri. Pot să dau citire câtorva dintre acestea. În primul rând, foarte multe dintre drepturile ce urmează a fi acordate se regăsesc deja în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 519/2002, motiv pentru care apreciem că propunerea legislativă contravine dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificări. Drept urmare, nu susţinem această propunere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Totuşi, pentru stenogramă, vă rog să vă prezentaţi.
	Domnul Florian Sălăjan: Mă numesc Florian Sălăjan - preşedinte ANPH.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. O invit pe doamna senator să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.
	Doamna Rodica Şelaru: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap din România. Şi aici aş vrea să adaug faptul că în ceea ce priveşte evaluarea handicapului, propunerea legislativă menţionează că această activitate se va realiza prin intermediul unor comisii judeţene de evaluare complexă a persoanelor cu handicap şi a unei comisii naţionale de evaluare complexă a persoanelor cu handicap, fără a preciza, însă, cum sunt organizate şi cum funcţionează. Adoptarea acestei propuneri legislative conduce la un efort suplimentar financiar foarte, foarte mare, de peste 1 miliard lei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Paul Păcuraru. (Rumoare, vociferări)
	Domnul Paul Păcuraru: O să luăm şi locurile care trebuie luate. Ceea ce vreau să vă spun, sigur că, iniţiator la acest proiect de lege este colega noastră, doamna deputat Mona Muscă, şi domnia-sa a lucrat... (Rumoare, vociferări) Înţeleg că vă bucuraţi, dar vreau să vă spun că respingerea facilă a acestui proiect de lege va crea un alt imens subiect de dezbatere publică în România şi, aşa cum la iniţiativa legislativă cu recalcularea pensiilor, până la urmă aţi venit la opiniile noastre, este posibil, şi foarte probabil, ca şi la acest proiect de lege, pe care astăzi îl expediem, aşa ca şi cum n-ar fi, să fim obligaţi să revenim. Vă pot spune că, probabil îmi va confirma domnul preşedinte, conform evidenţelor ANPH-ului, în momentul de faţă sunt înregistrate în România în jur 411.000 persoane care, din păcate, nu reprezintă totalul persoanelor cu dizabilităţi din România. Se pare că numărul total al persoanelor cu dizabilităţi din România se apropie undeva de 900.000, luând în calcul şi persoanele accidentate care au invalidităţi de diverse grade şi care nu sunt înregistrate, copii neînregistraţi şi aşa mai departe. Sunt foarte multe categorii, cu diverse deficienţe, care nu sunt înregistrate în momentul de faţă în statistica oficială. Deci, atunci când discutăm în România de acest subiect, vom şti că expediem în mare viteză un milion de persoane pentru altă dată. Guvernul are o Hotărâre de Guvern - nr. 1215/2002-, prin care aşază strategia naţională a persoanelor cu handicap şi defineşte principalele direcţii şi principalele componente de acţiune pe acest subiect. Autorii proiectelor de lege, care sunt de fapt majoritatea organizaţiilor neguvernamentale care se ocupă de această problemă, şi sunt câteva sute de ong-uri, care au lucrat cu adevărat la acest proiect de lege, au făcut, de fapt, o lege de aplicare a strategiei. Deci, fiecare punct care se găseşte în strategia guvernamentală, se regăseşte într-un capitol distinct în lege cu prevederi precise. Sunt 8 capitole ale aceste legi. Dacă veţi vedea, nu este o lege pentru a modifica un articol, un procent sau un coeficient, ci este chiar o lege-concept care aşază în termeni practici strategia guvernamentală şi opinia pe care o avem este că această lege, într-adevăr, ar trebui să facă obiectul unei atente analize , pentru că, repet, chiar dacă astăzi expediem foarte lejer subiectul, vom reveni asupra lui, pentru că el este obligatoriu de abordat şi cerinţele acestui proiect de lege, de egalizare a şanselor persoanelor cu handicap, răspund, încă o dată, repet, poate nu vrem să citim, strategiei programului guvernamental. Motivele pentru care Guvernul şi Agenţia s-au pronunţat negativ, în faţa comisiei, când au fost expuse, nu au stat în picioare, mai degrabă ne-am regăsit în faţa unui refuz de analiză, decât în faţa unui discuţii propriu-zise, capitol cu capitol, punct cu punct. Era foarte important să vedem şi fundamentarea financiară pentru aceste lucruri, pentru că vă dau, totuşi, o veste proastă, celor care astăzi reprezentaţi majoritatea guvernamentală, că, din păcate, în momentul de faţă, din bugetul Casei Naţionale de Sănătate , alocaţiile pentru inserţia socială a persoanelor cu handicap au scăzut de zece ori între anii 2000 şi 2004. Deci, chiar dacă noi facem foarte multe lucruri şi toate sunt minunate, în termeni precişi, dacă ne ducem la bugetul Casei Naţionale de Sănătate, vom vedea că între anii 2000-2004, alocaţiile au scăzut de zece ori numai în patru ani şi cifrele ne pot sta în evidenţă şi pot discuta cu Agenţia punctual acest subiect. Deci, problema este stringentă şi chiar dacă categoria în continuare nu este în centrul atenţiei Parlamentului, ea comportă pe fiecare problemă în parte o discuţie foarte atentă, pentru că sunt obligaţi..., societatea, comunitatea este obligată, inclusiv de Comunitatea Europeană, să parcurgă de urgenţă un pachet de măsuri, astfel încât soarta persoanelor cu handicap să se îmbunătăţească, astfel încât programele de instruire şi de educare ale persoanelor cu handicap să fie reale, astfel încât bursele locurilor de muncă pentru persoanele cu handicap să nu mai fie spectacole de imagine, ci să fie realitate în locurile de muncă pentru ele şi aşa mai departe. Deci, regret că Guvernul şi comisia se pronunţă nefavorabil. Repet, vom face din acest subiect o temă majoră de dezbatere publică în România, pentru că gravitatea şi dificultăţile cu care se confruntă această categorie socială, din păcate lovită de soartă, sunt imense şi, din păcate, nu avem timpul să le luăm în consideraţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt intervenţii? Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Alături de regretul colegului meu că Guvernul n-a susţinut această propunere legislativă, eu îmi exprim regretul că iniţiatoarea acestui proiect de lege, un proiect la care îmi dau seama cât s-a muncit având 129 de articole, nu şi-a găsit timp să vină să-l susţină şi să explice plenului Senatului rostul acestei iniţiative. E absolut surprinzător să munceşti ... Pentru cine a întocmit un proiect de lege de câteva articole e clar că aici a fost o muncă extraordinară. Nu ştiu ce s-a putut întâmpla ca să nu vină să susţină acest proiect de lege. (Rumoare)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Stimaţi colegi, raportul întocmit de către Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială este negativ. Îl supun votului dumneavoastră. Dacă veţi adopta raportul, veţi respinge propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Plenul Senatului, aprobând cu 65 de voturi pentru, 22 împotrivă şi 2 abţineri raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, pe cale de consecinţă, respinge propunerea legislativă privind egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap în România. Şi la această propunere legislativă să se ofere o listă pentru grupurile parlamentare.
	Stimaţi colegi, ca procedură de lucru în continuare vă propun să luăm într-o singură dezbatere generală cele 7 proiecte de lege, e adevărat că sunt legi organice, sunt doar de declarare de comune. N-are rost să ascultăm de şapte ori expunerea de motive. Sunt standard, le-am verificat. Toate întrunesc condiţiile de legalitate. Dar să ascultăm punctul de vedere al Executivului şi al iniţiatorilor, iar, apoi, le vom vota în final. Sunt şase în ordinea de zi, şi cea de-a şaptea, cea pe care a solicitat-o domnul senator Triţă Făniţă - Şopârliţa... Din sală: Nu este în ordinea de zi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este. Am pus-o în ordinea de zi la solicitarea domnului senator Triţă Făniţă. Şopârliţa. N-am şi glumit cu denumirea localităţii? Deci, îl rog pe domnul vicepreşedinte Hriţcu. Haideţi, vă rog, dumneavoastră în calitate de vicepreşedinte al comisiei să încercaţi să ordonaţi puţin lucrurile şi să ne spuneţi dacă cele şapte propuneri legislative... Deci, avem comuna Voineşti, comuna Pietrari, comuna Răscăeţi... Să spun şi judeţele? Din sală: Nu, nu, nu...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Râul Alb, Raciu (Dâmboviţa), Ciohorăni (Iaşi) şi Şopârliţa (Olt) din comuna Pârşcoveni. Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Domnul senator Hriţcu.
	Domnul Florin Hriţcu: Domnule preşedinte, La prima localitate, zic eu, că am o observaţie. Comuna Voineşti noi o declarăm ca oraş, după ce îndeplineşte toate condiţiile de care are nevoie un oraş. Deci, are numărul de locuitori, are utilităţile necesare. Mai departe, toate celelalte comune care se înfiinţează au raport favorabil din partea Comisiei de administraţie publică şi organizarea teritoriului, fără amendamente. Condiţia este ca ele să funcţioneze începând cu 1 ianuarie 2005.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunteţi de acord la comisie cu toate. Raportul este pozitiv. Vă rog, din partea Guvernului sau a iniţiatorului. Două-trei cuvinte, domnule senator Traian Novolan. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Traian Novolan: Onorat Senat, aşa cum a venit pachetul de legi de la Camera Deputaţilor, aprobate, una pentru transformarea comunei Voineşti în oraş şi restul sate transformate în comună, eu îi rog pe stimaţii colegi să fie de acord şi să voteze pentru transformarea acestor localităţi, prima în oraş şi restul în comune. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Teodor Bobiş - secretar de stat în Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru prima iniţiativă legislativă, declararea comunei Voineşti, judeţul Dâmboviţa, ca oraş, punctul de vedere al Guvernului este negativ, având în vedere că nu sunt îndeplinite condiţiile din Legea nr.351/2001. Astfel, o serie de indicatori se află mult sub parametrii ceruţi. Populaţia ocupată în activităţi neagricole este de numai 13% faţă de 75%, cât cere legea; echiparea edilitară este insuficientă; sunt modernizate numai 28% din străzi, faţă de 50%; distribuţia apei este asigurată în proporţie de 22% faţă de 60%, iar străzi cu conducte de canalizare sunt numai în proporţie de 3,3% faţă de minimum 50%. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Pentru celelalte iniţiative legislative, Guvernul a propus ca să fie conexate la proiectul de lege privind unele localităţi şi comune care se găseşte deja la Camera Deputaţilor, având în vedere că aceste reorganizări trebuie făcute într-un mod sistematic, unitar, pentru a nu se reveni asupra lor. Deci toate celelalte iniţiative legislative sunt cuprinse în proiectul de lege al Guvernului care se găseşte la Camera Deputaţilor. Dacă dumneavoastră aprobaţi aceste iniţiative legislative, înseamnă că atunci proiectul de lege va veni din nou la dumneavoastră şi va trebui să scoateţi din proiect aceste iniţiative legislative. Din sală (mai multe voci): O să le scoatem. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumim. La dezbateri generale comune sau...
	Domnul Gyorgy Frunda (din sală): Întrebare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Întrebare. Vă rog. Întâi întrebările.
	Domnul Gyorgy Frunda: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. O singură întrebare am. În cazul comunei Şopârliţa... (discuţii, rumoare, râsete) De câţi locuitori are nevoie ca să devină şopârlă? Vă mulţumesc. (discuţii, râsete, aplauze)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: În viitorul mandat s-ar putea să-i schimbăm denumirea, să-i spunem localităţii "Triţă Făniţă". Deci, vă rog, nu doriţi să interveniţi, atunci le luăm la rând. (discuţii, rumoare) Deci, la poz.36. Declararea ca oraş a comunei Voineşti. Nu sunt amendamente. Vă rog să vă exprimaţi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât şi a proiectului de lege. Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Proiectul de lege a căzut, întrunind 62 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 2 abţineri. Din sală (mai multe voci): Nu a căzut.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: A căzut. Legea are caracter de lege organică. (rumoare, discuţii) Din sală: Mai votăm o dată. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi, eu zic că discutăm serios, chiar dacă suntem după 5 ore. Pct.37. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Pietrari prin reorganizarea comnei Bărbuleţu, judeţul Dâmboviţa. Propunere legislativă. Legea are caracter organic. Nu sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul împreună cu proiectul de lege. Proiect de lege aprobat de plenul Senatului, împreună cu raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, cu 80 de voturi pentru şi 16 împotrivă. Pct.38. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Răscăeţi, prin reorganizarea comunei Vişina, judeţul Dâmboviţa, fără amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi printr-un singur vot atât asupra raportului cât şi legii în ansamblu. Raportul comisiei şi proiectul de lege în ansamblu aprobate de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru şi 10 împotrivă. Pct.39. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Râu Alb prin reorganizarea comunei Bărbuleţu, judeţul Dâmboviţa. Vă rog să vă exprimaţi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât şi a legii. Aprobate de plenul Senatului cu 78 voturi pentru, 8 împotrivă şi o abţinere. Pct.40. Poiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Raciu prin reorganizarea comuei Lucieni, judeţul Dâmboviţa. Fără amendamente. Vă rog să vă exprimaţi printr-un singur vot. Aprobată de plen cu 79 de voturi pentru, 8 împotrivă şi o abţinere. Pct.41. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Ciohorăni prin reorganizarea comunei Mirosloveşti, judeţul Iaşi. Fără amendamente. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Aprobate de plen cu 80 de voturi pentru, 8 împotrivă şi o abţinere. Şi ultima comună, Şopârliţa prin reorganizarea comunei...
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Procedură. (discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Haideţi. Vă rog frumos. În timpul votului, conform Regulamentului nu se întrerupe.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Nu vă supăraţi! Aţi anunţat proiectul, nu s-a discutat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Au avut loc şi dezbateri generale, domnule senator. Nu a intervenit nimeni. Este altceva.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, am senzaţia că intrăm într-o zonă a absurdului. Domnule preşedinte, votul este dublu faţă de senatorii din sală. (discuţii, rumoare, vociferări) Este dublu faţă de senatorii din sală.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu este. Vom constata cât de mult îl iubiţi pe domnul senator Triţă Făniţă care doreşte să facă un monument în comuna Şopârliţa. (discuţii, rumoare, vociferări, râsete)... S-a făcut monumentul.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, în această situaţie, vă rog să mă credeţi, eu nu pot să particip la un asemenea teatru.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Asta înseamnă că vom avea un vot împotrivă mai puţin. (rumoare, discuţii) Haideţi să vedem, totuşi. Avem raportul, uitaţi, îl am aici. Chiar când este cu Şopârliţa? (rumoare, discuţii) Vă rog să vă pronunţaţi prin vot atât asupra raportului, cât şi asupra legii în ansamblu. Am votat 6 localităţi şi acum ne împotmolim la Şopârliţa lu' domnu' Triţă. (discuţii, rumoare, vociferări, aplauze)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumim, domnule Popa. Proiectul de lege aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 2 abţineri. Da, vă rog, domnule senator Păunescu. (rumoare, discuţii)
	Domnul Adrian Păunescu: Vreau să vă spun, domnule preşedinte, că având în vedere locul în care se află pe lista pe care ne-aţi citit-o localitatea Voineşti şi ţinând seama de importanţa pe care o are pentru dezvoltarea acestei într-adevăr foarte importante localităţi din judeţul Dâmboviţa votul nostru, vă rog respectuos, cum aţi făcut şi în alte ocazii când s-a contestat primirea de către sistemul electronic a voturilor noastre, să supuneţi încă o dată la vot acest proiect. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dacă mai discutăm cu reprezentanţii Executivului, că punctul de vedere este negativ. Dacă era pozitiv şi era o simplă eroare din partea noastră sigur o făceam.
	Domnul Adrian Păunescu: Bine. Poate fi negativ. Da. Bun. Dar ceea ce ne-a spus reprezentantul Guvernului nu a fost atât de convingător încât să decădem din speranţă o asemenea localitate. Vă rog, domnule preşedinte. Dacă este eroarea mea, se va vedea la vot. Vă rog, domnule preşedinte. (rumoare, discuţii) Nu cred că este un impediment să mai votăm o dată.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, stimaţi colegi, avem următoarea problemă. Aceste legi, cele 7, le-am trecut extrem de greu, fiind legi organice. Aş spune că le-am trecut chiar şi cu bunăvoinţa domnului senator Popa, lăsându-ne să le votăm până la capăt. (discuţii, rumoare, râsete) Da. Deci, stimaţi colegi, haideţi să mai verificăm o dată să vedem dacă pot fi... Nu, nu. Nu am zis că votăm acum. Unde plecaţi? Staţi puţin, că mai avem 4 legi. Păi ce să fac cu... deci rugămintea este să verificaţi dacă pot fi întrunite condiţiile despre care vorbeaţi,în numele Executivului, şi putem să le reluăm. (discuţii) Dar aşa s-a votat şi eu sunt convins că s-a votat în cunoştinţă de cauză.
	Stimaţi colegi, vă propun să luăm în dezbatere proiectul înscris la poz.44. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Târgu-Mureş şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" S.A. Bucureşti.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, iertaţi-mă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Încă o dată vă spun că nu avem cvorum şi în situaţia în care dumneavoastră continuaţi - chiar dacă, mă rog, mă luaţi peste picior... (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă iau, domnule senator.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: ... eu oricum voi încerca să vă plătesc în sesiunea următoare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu nu mai candidez, domnule senator.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Da, da, ştiu, ştiu, ştiu că nu mai candidaţi. Deci noi ne vom retrage în situaţia în care urmaţi această procedură, fără cvorum. (discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Îmi permiteţi, domnule preşedinte? V-aş ruga foarte mult, domnule preşedinte. (discuţii, rumoare, vociferări) Din sală (mai multe voci): E absent... e prezent? (discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dumneavoastră sunteţi absent, domnule Pop.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Nu sunt absent acum. (discuţii, rumoare, vociferări) Domnule preşedinte, sunt senator în Parlamentul României.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule senator. Aveţi cuvântul, domnule senator. Bine aţi venit!
	Domnul Petru Dumitru Pop: De 45 minute colegul Popa solicită să faceţi prezenţa. (rumoare, discuţii) Am făcut prezenţa, am numărat persoanele care sunt aici. Are dreptate în ceea ce priveşte acţiunea pentru care a intrervenit să se facă apelul. De 45 de minute...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dar unde aţi stat dumneavoastră în ultimele 45 de minute?!
	Domnul Petru Dumitru Pop: ...trebuia atunci, conform Regulamentului, era necesar, eraţi obligat să faceţi apelul prezenţei în acest plen al Senatului României.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă enervaţi, domnule senator. Fiţi calm. Vom face şi apelul să vedeţi şi îl vom... în funcţie de prezenţă. Dar să-l ascultăm şi pe domnul Păcuraru.
	Domnul Petru Dumitru Pop: V-aş ruga... da.
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, când am început şedinţa de astăzi, aţi ţinut cont de amendamentele noastre - au fost două - vizavi de votul pe ordinea de zi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da.
	Domnul Paul Păcuraru: Şi noi am înţeles să rămânem la lucrări să parcurgem toată procedura, exceptând cele 4, despre care aţi spus că le vom discuta la momentul respectiv... să vedem.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur. Dacă rămân în ordinea de zi.
	Domnul Paul Păcuraru: Deci, din acest punct de vedere, vă facem cunoscut că, având în vedere opoziţia noastră pe procedură şi având în vedere opoziţia noastră pe rapoartele noastre prezentate de comisii, şi având în vedere inclusiv votul de astăzi pe care l-aţi obţinut, să rămânem la lucrări până ajungem la cele 4, dacă începe această discuţie, Grupurile parlamentare PNL şi P.D. vor părăsi integral sala. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă mulţumesc.
	Domnul Paul Păcuraru: Şi dumneavoastră rămâneţi în sală cu 42 de voturi şi UDMR, 9.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur noi nu ne vom permite să spunem, aşa cum spunea un distins preşedinte al Senatului, colaboratorul dumneavoastră şi foarte apropiat tovarăş de drum, domnul senator Petre Roman, "Senatul suntem noi". Noi vă rugăm să rămâneţi la dezbateri în continuare, dar dacă nu vreţi să o faceţi, noi avem obligaţia să finalizăm ordinea de zi. Deci, invit colegii senatori în sală pentru a continua dezbaterile. Solicit, în numele grupurilor parlamentare...
	Domnul Petru Dumitru Pop: Domnule preşedinte, vă rog mult, dar nu înainte de a face apelul. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Apelul se face atunci când dispune conducătorul de şedinţă, domnule senator.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Dacă ne apucăm să strigăm unii la ceilalţi, să vedem cine are accentul mai puternic pe vocală.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu nu strig la dumneavoastră. Dumneavoastră puteţi striga şi împotriva mea şi împotriva oricui.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Eu vorbesc la microfonul Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu ştim... nouă nu ne este clar dacă sunteţi prezent sau absent. (discuţii, rumoare, vociferări, râsete)
	Domnul Petru Dumitru Pop: Păi nu ştiu dacă nu vă este clar.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi dacă nu aţi răspuns... (discuţii)
	Domnul Petru Dumitru Pop: Păi dacă nu vă daţi seama dacă este sau nu este clar... procedaţi în consecinţă. (discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, vă rog să faceţi linişte... (rumoare, discuţii)
	Domnul Petru Dumitru Pop: Dar acele puncte de pe ordinea de zi dumneavoastră aţi promis că le scoateţi de pe ordinea de zi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu am promis.
	Domnul Petru Dumitru Pop: Ba da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Am spus că le luăm în dezbatere la urmă, atunci când ne vom pronunţa dacă le discutăm sau nu. Deci înainte de a supune votului ordinea de zi, la solicitarea colegilor din Grupul PNL, în sensul de a le scoate de pe ordinea de zi, am făcut această precizare. Bănuiesc că, prin intervenţia sa, domnul Paul Păcuraru solicită să nu luăm în dezbatere, motiv pentru care am spus că rog liderii grupurilor parlamentare să se pronunţe în legătură cu această cerere... (rumoare, discuţii) Sigur că da. Domnul senator Solcanu.
	Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte, mai sunt 4 proiecte de lege, fapt pentru care trebuie să le abordăm. Sunt ordinare. Cât să le mai amânăm de pe o zi pe alta? Şi este o motivaţie extrem de importantă. Vreau ca toţi colegii, poate dumnealor nu cunosc - atât colegii de la Partidul România Mare, cât şi de la PNL şi P.D. - aceste legi sunt absolut necesare pentru a putea închide negocierile pe capitolul concurenţă...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: ...de concurenţă.
	Domnul Ion Solcanu: ...fără de care nu putem închide acest capitol. Să se pronunţe măcar că nu vor şi asta este altceva. Au dreptul la vot. Dar modalitatea asta de a presa este absolut deplorabilă. Asta nu este atitudine politică. Ăsta este şantaj politic şi grupul nostru refuză un asemenea şantaj politic.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Punctul de vedere al Grupului Partidului România Mare.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Domnule preşedinte, eu cred că represaliile nu sunt din partea Grupurilor parlamentare PRM, PNL, ci din partea Grupului parlamentar PSD, şi vă rog din nou, conform Regulamentului, să faceţi prezenţa.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Facem apelul imediat.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Dacă nu respectăm Regulamentul Senatului, că nu suntem în cvorum, atunci cum dăm naştere la aceste legi?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să vă pronunţaţi pe fond, domnule senator.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Mai ales că aceste legi sunt pentru dezastrul economiei naţionale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun! Grupul P.N.L., domnul senator Paul Păcuraru.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Vă rog să faceţi prezenţa.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: O să facem prezenţa la dispoziţia mea, nu acum. Mulţumesc. Vă rog.
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, stimaţi colegi... (discuţii în sală)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator, vă rog!
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, şi în Biroul permanent, şi săptămâna trecută, şi săptămâna aceasta, am abordat cele 4 plus 3 acte normative - 7 atunci, au rămas 4 - şi am solicitat ca aceste acte normative să aibă o analiză de fond, să aibă o discuţie pe fond, pentru că ele, într-adevăr, vizează probleme extrem, extrem de importante ale economiei naţionale. Intervenţiile noastre de atunci nu au avut nici un fel de succes. Noroc că a intervenit Bruxelles-ul şi, pentru că se acordau, prin actele normative respective, peste 1000 miliarde lei favoruri financiare pentru ISPAT, ceea ce înseamnă un ajutor de stat nepermis pentru societăţile concurenţiale, atunci, cele 3 acte normative au dispărut de pe ordinea de zi şi, deşi domnul Văcăroiu, preşedintele Biroului permanent, aproape ne-a somat să le discutăm, că este ultraurgent, ultraurgent, ultraurgent - fusese domnul Năstase la Galaţi şi devenise foarte urgent - brusc, am renunţat la ele de pe listă, fără să mai presăm noi, opoziţia. Le-am lăsat deoparte, nu mai sunt. Am venit cu cele 4 acte normative actuale - "Distrigaz Nord", "Distrigaz Sud", "RAFO" şi aşa mai departe. Toate subiectele sunt extrem de sensibile. Nu sensibile, extrem de sensibile. Comisia pentru privatizare, cu care am discutat, ne-a spus: "Domnule senator, nu am întrunit condiţiile de procedură." Ce înseamnă "nu am întrunit condiţiile de procedură"? Înseamnă că nu s-a reunit plenul comisiei, nu s-au reunit decât 4 senatori, din cei 6, minim necesar, ai Comisiei de privatizare, pentru a face raportul. "Eu, ca preşedinte de comisie - spunea domnul senator Carol Dina - nu mi-am însuşit aceste puncte de vedere exprimate" şi a fost semnat...(proteste din sală) Pe procedură. Domnule preşedinte, exprim pe procedură. Al doilea element de procedură extrem de important este totuşi cvorumul în care lucrăm. Deci, faptul că noi suntem un sfert sau câţi suntem din... (voci suprapuse) ... şi jumătatea celor care ar trebui să fim pentru plen...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Chiar suntem în cvorum, să ştiţi, acum.
	Domnul Paul Păcuraru: Nu suntem nici acum.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cum să nu fim?!
	Domnul Paul Păcuraru: V-am informat şi în Biroul permanent că, dacă forţaţi punerea pe ordinea de zi, în condiţiile de absenţă de procedură, nu participăm la lucrări. Deci, vă informăm că Grupurile PNL şi PD nu vor participa la dezbaterea acestor proiecte de lege.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Grupul ... Numai puţin. Am oferit cuvântul grupurilor parlamentare. Nu cereţi cuvântul. Vă rog, Grupul P.D., dacă doriţi să interveniţi.
	Domnul Cornel Filipescu: Domnule preşedinte, Cu respect, vă rugăm să dispuneţi să se efectueze prezenţa, pentru că ieri, ştiţi foarte bine, au lipsit şi au fost sancţionaţi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi astăzi vor fi.
	Domnul Cornel Filipescu: Să fie aceeaşi lege pentru toţi, nu numai pentru unii.
	Domnul Antonie Iorgovan (de la masa prezidiului): Dar s-a făcut prezenţa.
	Domnul Cornel Filipescu: S-a făcut, dar să se mai facă acum...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Grupul...
	Domnul Cornel Filipescu: Se constată, dacă numărăm, că nu sunt în sală...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Număraţi-i, că suntem în cvorum. Suntem 72 în sală. Grupul UDMR, vă rog.
	Domnul Attila Verestoy: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Din păcate, spre sfârşitul mandatului, se politizează şi ceea ce nu ar trebui politizat. În momentul de faţă, sigur, eu îi înţeleg pe colegii mei, care sunt într-o cursă electorală, şi le urez tuturor succes, spre binele democraţiei. Dar spre binele democraţiei şi spre binele ţării, trebuie să ne gândim, totuşi, cât de cât raţional. Este ceva împotriva noastră, în momentul în care supunem la vot anumite prevederi care sunt extrem de necesare în momentul de faţă? Avem ceva, în fond, să obiectăm pentru privatizarea acestor unităţi? Vrem, într-adevăr, să păstrăm în patrimoniul statal, de acum încolo, distribuţiile? Vrem să mergem împotriva acestui flux care ne duce spre Europa? Nu vrem, într-adevăr, să respectăm această şansă, care înseamnă ca, până la sfârşitul lunii noiembrie, să încheiem capitolele de aderare? Credeţi că este spre binele nostru, într-o parte sau în partea cealaltă, dacă vom gestiona o criză după alegeri? Pentru că, sincer, credeţi-mă, eu vorbesc aşa, pentru că simt că, din orice parte va veni, noi vom fi în partea responsabilă a deciziei şi de aceea, credeţi-mă, nouă ne pasă şi, în acest sens, eu cred că trebuie să trecem peste anumite formalităţi. Nu spun să lucrăm fără cvorum, - vai de mine! - de aceea s-a făcut apelul nominal şi s-a constatat că domnii senatori sunt aici. Eu sunt convins că este suficient să facem un apel pe zi. Nu trebuie să intrăm într-un penibil joc de a striga catalogul tot timpul, că nu e nevoie. Domnilor colegi, suntem aici, suntem prezenţi. Dacă avem ceva de obiectat, într-adevăr, atunci să spunem ce avem de obiectat, pe fond, şi nu să ne ascundem după forme care s-ar putea să nu aibă conţinut. Noi susţinem dezbaterea şi susţinem şi aceste proiecte. Vă rog să aveţi în vedere că s-a strigat catalogul, s-a constatat că suntem în cvorum şi vă rog să începeţi dezbaterea.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi... (Domnul senator Dumitru Petru Pop solicită cuvântul.) Staţi... Staţi numai puţin! Deocamdată, noi am ascultat punctul de vedere al grupurilor parlamentare, motiv pentru care supun votului dumneavoastră să continuăm dezbaterile pe cele 4 proiecte de lege, că acestea nu au fost votate la începutul şedinţei.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Dar nu înainte de a face apelul, domnule preşedinte. (proteste în rândurile senatorilor PSD) Vă rog foarte mult!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog frumos să luaţi loc. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Vă rog foarte mult să se facă apelul, conform Regulamentului Senatului, pentru că am numărat, sunt 48 de persoane.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator, nu sunteţi lider de grup, nu cunoaşteţi Regulamentul.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Sunt 48 de persoane în sală, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Suntem 73 de persoane în sală. Vă rog!
	Domnul Dumitru Petru Pop: Da, eventual, de cartele.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu. Cartele sunt 100. Vă rog, să-l ascultăm pe domnul senator Mircea Ionescu Quintus. De aceea i-am oferit cuvântul.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Am cerut cuvântul pentru o problemă de procedură. În primul rând, resping ideea şantajului politic, după cum nu agreez deloc părăsirea sălii de şedinţă. Acesta este punctul meu de vedere, nu am făcut-o niciodată, pentru că ştiu ce datorie am, dar, în momentul acesta, cred că trebuie să găsim o soluţie de înţelegere şi de aceea vă propun ca liderii grupurilor parlamentare să se întrunească şi să găsească soluţia care să nu ne împingă, eventual, nici spre şantaj politic, nici spre părăsirea sălii.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Practic, noi avem a ne pronunţa pe o chestiune. Sigur că fiecare din cele 4 legi sau din cele 7 legi ridică probleme deosebite. Pe unele putem să negociem şi puteţi să negociaţi, liderii grupurilor parlamentare, pe altele nu. În momentul de faţă, noi ne găsim în acel impas, determinat de votul pe care l-am dat la ora 15.00, atunci când am stabilit că vom lua într-o anumită ordine toate proiectele de lege. Şi vă mulţumesc, că am parcurs întreaga ordine de zi, cu excepţia celor 4 proiecte de lege. Acum trebuie să votăm dacă vom continua dezbaterea proiectelor de lege respective. În ce condiţii, o să vedem. Trebuie să se întrunească liderii, se vor întruni. Pe unul sau pe alt proiect de lege. Dacă trebuie să fac apelul, fac apelul. Nu este nici o problemă. (Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu solicită cuvântul.) Înainte să votăm? Vă rog, domnule preşedinte. Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu. Să continuăm dezbaterea pe cele 4 proiecte. Acesta era votul.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Suntem în faţa a 4 proiecte de lege de privatizare, care au parcurs toată procedura. S-au dat din timp, s-au făcut rapoarte, cele două comisii, Comisia economică şi Comisia pentru privatizare, au elaborat rapoarte. Ştiţi foarte bine condiţia pe care am impus-o, inclusiv în Biroul permanent: oricine are de făcut obiecţie, de făcut amendament, îl prezintă, îl fundamentează, îl susţine în plen şi se bate cu argumente, pentru a avea câştig de cauză. Nu este nimic ilegal aici. Putem convoca şi liderii de grup. Ce să discutăm cu ei? S-a încălcat vreo procedură? Nu s-au respectat termenele? Faptul că domnul Dina Carol, după ce cele două comisii au supus la vot şi au luat o decizie, a spus "Eu sunt plecat şi nu mai dau pe la Senat"?... Un preşedinte de comisie nu are voie să nu semneze un raport. Îşi poate spune, însă, punctul de vedere în raportul respectiv, dar nu este pus acolo... Dacă pleacă o jumătate de an din ţară, noi să nu mai dezbatem legi în Parlamentul României? Am toată stima, şi ştiţi foarte bine cât ţin la domnul preşedinte Mircea Ionescu-Quintus, dar nu suntem la nici un fel de dispută aici. Nu blocăm nici un fel de luare de cuvânt, de susţinere sau, din contră, de a veni cu argumente prin care să se dovedească nu ştiu ce nereguli pe care le-au făcut comisiile atunci când au elaborat un raport favorabil. Suntem în plenul Senatului. Nu am nimic împotrivă, poate două minute, liderii de grup... Dar ce să discute acolo? Ce să spună? Să discutăm sau să nu discutăm nişte legi care au parcurs întreaga procedură? Nu mi se pare corect.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Nu avem cvorum.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Pop, vă rog foarte mult, că nu sunteţi prezent.
	Domnul Adrian Păunescu (din sală): Să nu stea la microfon!
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Repet... Dacă vrea microfonul în braţe...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dânsul vrea să protesteze şi de aceea stă în picioare.
	Domnul Adrian Păunescu (din sală): Dar nu lângă microfon!
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, rugămintea foarte mare... Haideţi să judecăm cu sânge rece. Eu rog colegii din opoziţie să rămână în sală, proiectele de lege le-au avut din timp la casetă, să se bată cu argumente, pentru a ne demonstra că nu sunt bune şi să votăm în cunoştinţă de cauză.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră continuarea dezbaterilor pe cele 4 proiecte de lege care au fost anunţate. Vă rog să votaţi.
	Domnul Dumitru Petru Pop (din sală): Nu avem cvorum, domnule preşedinte. Suntem în ilegalitate. Iar asta nu e privatizare, pentru că e escrocherie şi subminarea economiei naţionale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să votaţi. Deci, continuarea dezbaterilor a fost agreată de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte... Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Rugămintea este pentru...
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Ultima intervenţie pe procedură. Ultima intervenţie, domnule preşedinte. Nu este vina noastră, domnule preşedinte Văcăroiu, că puterea nu mai poate - nu mai poate, ăsta este cuvântul - să aducă în sală 71 de senatori, însemnând 71 de voturi. Astăzi, nici 50 nu sunteţi prezenţi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci... domnule...
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: E vina dumneavoastră, e vina puterii, că nu reuşeşte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator...
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: ... şi să nu transfere responsabilitatea pe opoziţie. Nu avem noi obligaţia ...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu avem cum s-o transferăm, în momentul în care noi...
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Ba da!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: ... suntem 50 în grupul parlamentar, iar dumneavoastră...
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Şi domnul Verestoy , şi domnul preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: ... sunteţi 3 colegi prezenţi.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: ... doresc să transfere responsabilitatea pe opoziţie. Este a dumneavoastră 100%. Iar ceea ce doriţi să faceţi este să acoperiţi faptul că nu există 70 de oameni, că sunt 50 în sală, şi să votaţi electronic...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: ... la trei mâini...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: ... în aşa fel încât să asiguraţi o poleială de legalitate. O poleială.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. (Intervenţie din sală, neinteligibilă) Vă rog să luaţi loc, domnule senator Pop, că, altfel, mă obligaţi să vă evacuez din sală.
	Domnul Dumitru Petru Pop (din sală): Cu forţa, sigur că da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur că da.
	Domnul Dumitru Petru Pop (din sală): Vă rog, cu forţa să ne evacuaţi din sală pe noi, că vă spunem că asta nu e privatizare, e escrocherie şi subminare a economiei naţionale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Rog punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Dumitru Petru Pop (din sală): Vă rog să scrie în stenogramă. Praf aţi făcut din ţară. Faceţi în continuare.
	Domnul Andrei Grigorescu - secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Strategia aprobată de Guvern prevede ca privatizarea fiecărei societăţi comerciale de distribuţie a gazelor naturale să se facă prin dobândirea de către un investitor strategic sau de către un consorţiu de investitori ... (gălăgie în sală)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Rog colegii senatori să facă linişte în sală, pentru a asculta argumentele prezentate de reprezentanţii Executivului.
	Domnul Andrei Grigorescu: ...a unui pachet de acţiuni de 51% din capitalul social al societăţii, printr-o metodă combinată între vânzarea directă a unui pachet reprezentând 30% din capitalul social al fiecărei societăţi comerciale, simultan cu majorarea capitalului social şi emiterea de noi acţiuni în favoarea investitorilor strategici.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îţi tai ziua... Bine...
	Domnul Andrei Grigorescu: Ca urmare a publicării strategiei de privatizare, a fost publicat în presa internă şi internaţională anunţul publicitar de privatizare, în 5 decembrie 2003. A fost parcurs întregul proces de privatizare, în conformitate cu Legea privatizării şi cu consultanţa străină angajată şi, în fine, la 15 iulie 2004, au fost depuse oferte finale din partea următoarelor firme: Pentru "Distrigaz-Nord", "Enel"- Italia, "Gaz de France"-Franţa şi "RuhrGaz" - Germania, iar pentru "Distrigaz Sud", "Enel"- Italia, "Gazprom" - Rusia, "Gaz de France" - Franţa şi "RuhrGaz" - Germania. Urmare aplicării grilei de punctaje asupra ofertelor finale depuse, s-a procedat la definitivarea şi încheierea contractelor de privatizare cu "RuhrGaz", pentru achiziţionarea unui număr de acţiuni, reprezentând 51% din capitalul social, pentru "Distrigaz Nord" şi cu Gaz de France, în calitate de cumpărător, în calitate de ofertant şi garant pentru achiziţionarea unui număr de acţiuni, reprezentând 50% din capitalul social "Distrigaz Sud".
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Rog punctul de vedere al Comisiei economice.
	Domnul Traian Novolan: Stimaţi colegi, Comisia pentru privatizare şi Comisia economică au analizat, pe parcursul a două şedinţe, proiectul de lege şi, în urma analizei finale, care a avut loc în 2 noiembrie 2004, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Comerţului, ai Ministerului Finanţelor Publice, ai Consiliului Concurenţei, precum şi ai firmelor de consultanţă, au rezultat următoarele aspecte principale: Proiectul de lege are ca obiect adoptarea unor măsuri pentru finalizarea privatizării Societăţii Comerciale Distribuţia gazelor naturale "Distrigaz Nord" - Tg. Mureş, a Societăţii Comerciale Distribuţia gazelor naturale "Distrigaz Sud" - Bucureşti. Vreau să fac precizarea că la analiză au participat 12 senatori, din cele două comisii. Este adevărat că de la PRM nu au participat la analiză, dar cu unanimitatea voturilor celor prezenţi cele două comisii au hotărât întocmirea raportului, fără amendamente, în forma pe care a prezentat-o Guvernul. De aceea, supunem aprobării plenului Senatului raportul şi proiectul de lege în forma prezentată. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul senator Matei Vintilă, dacă doreşte să intervină în numele comisiei.
	Domnul Matei Vintilă: Raportul este comun.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu aveţi suplimentar nimic. Vă mulţumesc. Vă consult, stimaţi colegi, dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Stimaţi colegi, vă propun să facem dezbaterile generale pe toate proiectele de lege şi apoi să le votăm. Pe fiecare în parte facem dezbateri. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Raportul întocmit de cele două comisii, fără amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi printr-un sigur vot atât asupra raportului, cât şi asupra proiectului de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Distribuirea gazelor naturale "Distrigaz Nord" şi a Societăţii Comerciale Distribuirea gazelor naturale "Distrigaz Sud". Vă rog să votaţi. Adoptat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru.
	Stimaţi colegi, vă rog să faceţi linişte în sală. La punctul 45 avem înscris proiectul de Lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţilor Comerciale Filiale de Distribuţie şi Furnizarea Energiei "Electrica" - Dobrogea SA şi "Electrica" Banat. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Andrei Grigorescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În aceeaşi strategie de privatizare, şi pentru distribuţiile electrice se adoptă aceeaşi metodă de privatizare, combinată între vânzarea de acţiuni şi majorarea de capital social. După zece runde de clarificări finale s-a încheiat contractul de privatizare, în data de 19 iulie 2004, cu firma "Enel" din Italia.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Rog pe cei doi colegi să-şi desemneze vorbitorul, pentru a prezenta raportul. Domnul senator Matei Vintilă.
	Domnul Matei Vintilă: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să faceţi linişte în sală...
	Domnul Matei Vintilă: În urma dezbaterilor avute şi a avizelor favorabile primite de la Consiliul Legislativ, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cele două comisii întrunite, cu unanimitatea de voturi a senatorilor prezenţi, au hotărât să adopte raport favorabil, fără amendamente. Menţionez faptul că numai senatorii din Partidul România Mare s-au opus şi au şi lipsit de la comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Domnule preşedinte, Stimate şi stimaţi colegi, Mărturisesc că trăiesc unul dintre cele mai triste momente din activitatea mea parlamentară. Am rămas în sală pentru că aceasta este datoria unui parlamentar, dar tot datoria unui parlamentar este să atragă atenţia că în momentul de faţă călcăm în mod flagrant prestigiul acestei instituţii. Sunt sigur că în sală nu există 76 de votanţi. Vă rog foarte mult să dispuneţi să se facă apelul. Nu se poate să trecem cu vederea peste un asemenea moment important şi să credem că avem cvorum. Nu-l avem. Este clar. Vă daţi seama la ce ne expunem când se va şti acest lucru, pentru că vă cer să-mi daţi, că am dreptul, în numele grupului, să-mi daţi listă, şi veţi vedea cum se ajunge la aceşti 76. Ţin prea mult la prestigiul acestui corp, ca să fiu părtaş la o asemenea încălcare a regulilor cele mai elementare. Vă rog, deci, să dispuneţi să se facă apelul şi să se dea listă pentru cele două voturi anterioare sau primul ... Numai unul... Pentru primul...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Invit colegii senatori în sală. Rog să pregătiţi lista pentru a face apelul... Până atunci, dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Vă rog să observaţi că legea are caracter de lege ordinară. O supun votului dumneavoastră, împreună cu raportul. Vă rog să-mi aduceţi un tabel pentru a striga prezenţa. Adoptată de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru.
	Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2003 privind finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercială TEPRO Iaşi. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Matei Vintilă: Întrunită în şedinţa din 3 noiembrie 2004, Comisia pentru privatizare a analizat şi dezbătut proiectul de lege şi a adoptat raport favorabil, cu 3 voturi împotrivă, reprezentanţii Partidului România Mare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă rog, punctul de vedere.
	Domnul Victor Dumitriu - vicepreşedinte Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prin prezentul proiect de ordonanţă vă prezentăm modul în care Guvernul a finalizat privatizarea Societăţii Comerciale "TEPRO" Iaşi. Credem noi că am făcut-o în corpul ordonanţei, aveţi deschise facilităţile de care au beneficiat investitorii, e vorba de Grupul LNM, grup binecunoscut din industria metalurgiei şi siderurgiei româneşti. Noi credem că am reuşit să finalizăm privatizarea acestei societăţi, credem că este una pe care am făcut-o bine şi am oferit o şansă oamenilor din această societate să privească spre viitor într-un domeniu extrem de sensibil în ziua de astăzi. Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă rog, domnilor senatori, să fiţi de acord cu ordonanţa. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului şi asupra legii în ansamblu. Invit senatorii în sală. Adoptată de plen cu 72 de voturi. Invit pe domnul secretar Iorgovan să facă apelul. Doamnelor şi domnilor senatori, vă invit în sală.
	Domnul Antonie Iorgovan: - Acatrinei Gheorghe - Alexandru Ionel - Andrei Victor - Apostolache Victor - Athanasiu Alexandru - Avram Dan - Balcan Viorel - Balint Iosif - Bălan Angela Mihaela - Belaşcu Aron - Belu Ioan - Bindea Liviu-Doru - Bîciu Constantin - Brădişteanu Şerban - Bucur Dionisie - Bunea Doina - Buza Tiberiu Simion - Buzatu Gheorghe - Cautiş Vasile - Cârciumaru Ion - Ciocan Maria - Ciocan Valentin - Ciocârlie Alin Theodor - Codreanu Dumitru - Constantinescu Eugen Marius - Cozmâncă Octav - Crăciun Avram - Cristolovean Ioan - Dan Dumitru - Dina Carol - Dinescu Valentin - Dinu Marin - Dobrescu Maria Antoaneta - Dumitrescu Viorel - Duţă Vasile - Eckstein Kovacs Peter - Făniţă Triţă - Feldman Radu Alexandru - Filipaş Avram - Filipescu Cornel - Florescu Eugeniu Constantin - Flutur Gheorghe - Frunda Gyorgy - Găucan Constantin - Gogoi Ion - Guga Ioan - Hanganu Romeo Octavian - Hîrşu Ion - Hoha Gheorghe - Honcescu Ion - Horga Vasile - Hriţcu Florin - Ilaşcu Ilie - Iliescu Ion - Ionescu-Quintus Mircea - Iorga Nicolae Marian - Iorgovan Antonie - Iustian Mircea Teodor - Kereskenyi Alexandru - Leca Aureliu - Lupoi Mihail - Marcu Ion - Marinescu Simona Ana - Maria - Marko Bela - Matei Vintilă - Matei Viorel - Mărgineanu Ştefan Gheorghe - Mihăilescu Ion - Mihordea Mircea - Mocanu Vasile - Munteanu Tudor Marius - Nedelcu Mircea - Nemeth Csaba - Nica Dumitru - Nicolaescu Ioan - Nicolaescu Sergiu Florin - Nicolai Norica - Novolan Traian - Ofileanu Vasile - Onaca Dorel-Constantin - Oprescu Sorin Mircea - Otiman Păun-Ion - Paleologu Alexandru - Pană Aurel - Pană Viorel Marian - Paştiu Ioan - Păcurariu Iuliu - Păcuraru Nicolae Paul Anton - Păunescu Adrian - Penciuc Corin - Pete Ştefan - Petre Maria - Petrescu Ilie - Plătică-Vidovici Ilie - Pop Dumitru Petru - Pop de Popa Ioan - Popa Nicolae-Vlad - Popescu Dan-Mircea - Popescu Laurenţiu-Mircea - Prichici Emilian - Pricop Mihai-Radu - Prisăcaru Ghiorghi - Pruteanu George Mihail - Pujină Nelu - Puskas Valentin Zoltan - Radu Constantin - Rahău Dan Nicolae - Rebreanu Nora Cecilia - Rece Traian - Roibu Aristide - Roman Petre - Rotaru Florin - Rovinaru Nicolae - Rus Ioan Aurel - Sârbulescu Ion - Seche Ion - Seres Denes - Sin Nicolae - Sogor Csaba - Solcanu Ion - Sporea Elena - Stoica Fevronia - Szabo Karoly Ferenc - Şelaru Rodica - Şerbănoiu Constantin Dilly - Ştefan Viorel - Tărăcilă Doru Ioan - Theodorescu Emil Răzvan - Toma Constantin - Tudor Corneliu Vadim - Ungheanu Mihai - Vajda Borbala - Vasile Radu - Văcăroiu Nicolae - Vela Ion - Verestoy Attila - Voinea Melu - Vornicu Sorin Adrian - Zanc Grigore - Zlăvog Gheorghe
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog să observaţi că au mai venit încă trei colegi senatori: domnul Ioan Cristoloveanu, doamna Doina Bunea şi domnul senator Aureliu Leca. Stimaţi colegi, Îmi cer scuze că am fost nevoiţi să facem apelul, dar este prevăzut de Regulament.
	Vă rog să observaţi însă că legea care urmează pentru a fi luată în dezbatere, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societăţii Comerciale "Rafo" - S.A. Oneşti, este o lege extrem de importantă, este legea care... sau pentru care cred că ceilalţi colegi au plecat de la dezbaterile din Senat. Vă propun să nu o luăm în dezbatere astăzi şi să o luăm în dezbatere luni. Declar încheiată şedinţa Senatului de astăzi. Vă mulţumesc pentru prezenţă.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 20,13.