Şedinţa Senatului din 15 noiembrie 2004

	Şedinţa începe la ora 14,30. Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu şi Iuliu Păcurariu, secretari ai Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa Senatului de azi, 15 noiembrie 2004, şedinţa fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu şi Iuliu Păcurariu, secretari ai Senatului, pe care îi invit la prezidiu. Din totalul de 140 de senatori şi-au înregistrat prezenţa, prin vot electronic, un număr de 88 de colegi, absentând motivat de la lucrările Senatului un număr de 6 colegi: 3 colegi sunt membri ai Guvernului , dar un coleg este prezent - domnul senator Dan Mircea Popescu- şi, deci, absentează de la lucrările Senatului domnii senatori Alexandru Athanasiu şi Emil Răzvan Theodorescu; 3 colegi sunt plecaţi în delegaţie, respectiv domnii senatori Aureliu Leca, Mihail Lupoi şi Verestoy Attila şi un coleg este învoit. Cvorumul de şedinţă este de 71 de parlamentari. Programul de lucru al plenului Senatului pentru şedinţa de astăzi: lucrări în plen până la ora 16,45 pentru dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi; de la ora 17,00 cele două Birouri permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor vă propun o şedinţă comună pentru finalizarea ultimelor probleme de competenţa noastră. Pentru perioada următoare, Biroul permanent - astăzi am avut un Birou permanent la ora 13,30 - începând cu ziua de mâine se propun activităţi în teritoriu, în circumscripţiile electorale, iar viitoarea şedinţă a Senatului, în 29 noiembrie. (Vociferări in sală) Să ştiţi că nu am inventat în această legislatură această procedură, ci ea s-a practicat în mod constant, în ultimele 2 săptămâni, practic, colegii parlamentari - senatori şi deputaţi - au avut posibilitatea să se deplaseze în circumscripţiile electorale. Deci, viitoarea şedinţă a Senatului va fi în 29 noiembrie. Senatul îşi va continua activitatea până la investirea legală a noului Senat. Deci, astăzi este ultima şedinţă înainte de alegerile din 28 noiembrie. În mod cert, dar vom stabili în Birourile permanente reunite din 29, pe 30 noiembrie cred că vom face o şedinţă comună solemnă a celor două Camere, consacrată zilei de 1 Decembrie, pentru că 1 decembrie este zi nelucrătoare, iar după aceea programul va continua. (replică neinteligibilă în sală) Poftiţi?
	Domnul Triţă Făniţă (din sală): Leafa până la 1 ianuarie...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu. Leafa... până la investirea legală a noului Parlament.(Se amuză) Pentru că, altfel, s-ar putea să dăm şi senatorilor în exerciţiu şi foştilor senatori. Dar, în orice caz, până al investirea legală a noului Parlament care nu cred că va fi înainte de 12- 15 decembrie. Şedinţele vor continua în acea perioadă. Potrivit Constituţiei, nu putem să adoptăm doar legi organice, dar putem să derulăm şedinţe în continuare în Senat. Vă consult dacă aveţi observaţii legate de programul de astăzi. Deci, avem circa două ore - două ore şi un sfert program legislativ în Senat, căutând să finalizăm actele normative pentru care avem rapoarte. De la ora 17,00 şedinţă comună a celor două Camere, la Palatul Parlamentului. Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu programul de lucru al Senatului pentru această zi. Vă rog să votaţi. Aprobat de plen cu 68 de voturi pentru , 3 voturi împotrivă, nici o abţinere. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra ordinii de zi. Vă rog să votaţi. Aprobată de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
	Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu programul până în data de 29 noiembrie, pentru a putea să avem hotărârea plenului pentru contabilitate. Deci prima şedinţă de plen, pe 29 noiembrie. Vă rog să votaţi. Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abţinere. Vă mulţumesc.
	Vă rog să-mi permiteţi, observând că la primul punct avem înscrisă o Notă din partea domnului preşedinte Ion Iliescu, preşedintele României. Întrucât în conformitate cu prevederile Legii nr. 42/2004 domnia sa a aprobat participarea Forţelor Armate la misiuni în afara teritoriului statului român, iar noi avem obligaţia să informăm plenul Senatului de această participare pentru constituirea forţei de protecţie a misiunii cu efective militare. În conformitate, desigur, cu prevederile legale şi cu aprobarea dată de Parlament.
	La punctul 2 se impune să constituim o comisie de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Din partea Grupului parlamentar PSD, 3 propuneri.
	Domnul Victor Apostolache: Grupul nostru parlamentar propune pe domnul senator Antonie Iorgovan, domnul senator Aristide Roibu şi domnul senator Emilian Prichici.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator Apostolache. Grupul parlamentar PRM, vă rog 2 propuneri.
	Domnul Gheorghe Acatrinei: Domnule preşedinte, propunem pe domnul senator Aron Belaşcu şi pe domnul senator Dumitru Petru Pop.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Grupul parlamentar PD, o propunere. Şi Grupul parlamentar PNL, o propunere.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Grupul parlamentar PNL propune pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: De la Grupul PD? Adevărul este că la Grupul PD nu există reprezentant în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Grupul parlamentar UDMR poate face o propunere? Vă rog.
	Domnul Kereskenyi Alexandru: Propunem pe domnul senator Eckstein-Kovacs Peter.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Rog staff-ul să noteze că nu s-a făcut propunere din partea Grupului PD, neavând membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, dar s-a propus din partea Grupului UDMR, pe domnul senator Eckstein-Kovacs Peter, şi la un alt proiect de lege va face PD-ul. Să ţineţi cont. Vă consult dacă sunt observaţii? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu constituirea şi componenţa comisiei. Vă rog să votaţi. Comisie de mediere aprobată de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.
	La punctul 3 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2004 pentru modificarea art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acţiuni ale Băncii Comerciale Române -S.A. către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Corporaţia Financiară Internaţională, precum şi către Asociaţia Salariaţilor Băncii Comerciale Române-S.A. Comisia sesizată în fond: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Sunt prezenţi reprezentanţii Executivului. Îi invit la pupitru. Vă rog, aveţi cuvântul. Totodată, invit la prezidiu cei doi colegi care sunt secretari ai şedinţei de astăzi.
	Domnul Victor Dumitriu - vicepreşedinte al Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2004 vine să modifice art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2004 privind privatizarea BCR-ului către investitorii BERD, Corporaţia Financiară Internaţională şi Asociaţia Salariaţilor. În speţă, în corpul ordonanţei aveţi descrisă modificarea pe care Guvernul a aprobat-o şi o propune spre adoptare plenului Senatului, în sensul că AVAS-ul se substituie sau subrogă în drepturile şi calităţile procesuale pe care le are BCR-ul faţă de diferite pretenţii. Costurile legate de sumele de plată stabilite în sarcina BCR-ului urmând a fi plătite din bugetul AVAS. Cheltuielile pentru asigurarea reprezentării în instanţă, de asemenea , precum şi cheltuielile de judecată vor fi suportate tot din bugetul AVAS-ului. Ca urmare, ordonanţa e destul de scurtă. Domnule preşedinte, şi domnilor senatori, vă rugăm să supuneţi spre adoptare această ordonanţă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Ştefan Viorel să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Rog colegii senatori să facă linişte în sală pentru că altfel nu se aud raportorii.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, comisia noastră a adoptat aviz favorabil şi cu precizarea că proiectul face parte din categoria legilor ordinare, supune spre dezbatere şi adoptare plenului proiect de lege în forma prezentată de iniţiator, fără amendamente. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale şi vă invit la cuvânt. Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
	Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, voi fi foarte scurt. Este o dovadă, a nu ştiu câta, de incapacitate de a demonstra cine este vinovat şi cine trebuie să plătească această pagubă imensă care are evident nişte făptuitori. Deci, acum, din nou, se acceptă, unde? Să se preia datorii, să se preia creanţe. Dar, încă o dată spun, cei care au fost vinovaţi de asemenea pagube trebuiau să le plătească şi nu noi, din banii publici.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Alte intervenţii? Domnul senator Dumitru Petru Pop, Grupul parlamentar PRM.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Domnule preşedinte, Onorat plen, ne raliem punctului de vedere al domnului senator Popa şi suntem pe aceeaşi idee: cei care au păgubit, cei care sunt debitori să-şi plătească sumele şi nicidecum noi, întreg poporul român, nu putem să plătim din bugetul naţiunii, nu putem să plătim aceste sume de care au beneficiat atâtea persoane. Vom vota împotriva acestui proiect de lege. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Alte intervenţii? Rog reprezentantul Executivului dacă doreşte să comenteze luările de cuvânt sau să prezinte explicaţii. Vă rog să vorbiţi mai aproape de microfon.
	Domnul Victor Dumitriu: Da. Domnule preşedinte., vă rog să-mi permiteţi să fac o precizare,. faptul că Autoritatea se subrogă în calitatea procesuală a BCR-ului, nu înseamnă că AVAS-ul nu va urmări recuperarea sumelor pe care diverşi debitori le au vizavi de ea. BCR-ul, în fapt Guvernul şi dumneavoastră aţi aprobat o privatizare a Băncii Comerciale Române către doi investitori strategici, într-un prim pas al privatizării. Cu siguranţă că cei doi acţionari care au purces în interiorul băncii nu au nici o vină în legătură cu cele ce s-au întâmplat, pentru că, în fapt, sunt procese ale BANCOREX-ului şi nu ale BCR-ului şi, ca atare, ne vedem astăzi, pentru a da o credibilitate şi o anumită consistenţă procesului de privatizare a BCR-ului, nevoiţi să procedăm la acest demers. Repet, sumele pe care le discutăm, AVAS-ul le va recupera, şi din toată activitatea pe care AVAS-ul a avut-o în ultimii 4 ani de zile nu cred că am dat vreun motiv să vă îndoiţi de acest fapt. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Ştefan Viorel dacă doreşte să comenteze.
	Domnul Viorel Ştefan: Da. Domnule preşedinte, comisia noastră a analizat aceste aspecte şi pot să spun, în numele comisiei, că prezenta ordonanţă, prezenta reglementare, nu suplimentează în vreun fel consecinţele negative ale lichidării BANCOREX-ului sau privatizării BCR-ului, ci doar creionează mai bine rolul AVAS-ului în acest proiect de privatizare a Băncii Comerciale Române. Sigur, dacă discutăm în termeni generali, aşa cum colegii noştri au pus problema, se poate face orice fel de afirmaţie, dar nu neapărat în legătură cu acest proiect de lege de aprobare a ordonanţei în discuţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, vă rog să observaţi că legea are caracter de lege ordinară şi că nu au fost formulate amendamente în faţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.
	Domnul Dumitru Petru Pop (din sală): Permiteţi-mi replică la motivarea făcută.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aţi avut cuvântul, domnule senator. Nu sunteţi de acord cu afirmaţii făcute de reprezentantul Executivului sau...
	Domnul Dumitru Petru Pop(din sală): Am solicitat replică ...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi, o replică... Vă ofer cuvântul, că nimeni nu s-a legat de intervenţia dumneavoastră. Vă rog.
	Domnul Dumitru Petru Pop: Nu aş vrea să supăr pe onoratul reprezentant al Executivului, dar, să fiu cinstit, referitor la cele motivate de domnia sa, am făcut cel puţin 10 interpelări şi întrebări: unde sunt banii? Şi am făcut referire în principal, şi de atâtea ori, la Banca de Comerţ Exterior, cele 3.700.000.000 dolari, absolut conform dosarului întocmit de către Curtea de Conturi şi nu mai vorbesc de declaraţia domnului Temeşan. Şi mi s-a răspuns la toate întrebările şi interpelările: ,,Nu ne aparţine nouă, vă rog să vă adresaţi Băncii Comerciale Române, care răspunde de toate aceste sume care au fost luate de la Banca de Comerţ Exterior, respectiv BANCOREX". Şi v-aş ruga să se ţină cont şi de această stare de fapt. Motivarea a fost că AVAS-ul nu are nici o responsabilitate referitor la aceste sume care au fost plătite la diferite persoane fizice fără garanţie - după cum afirmă domnul Temeşan - atunci v-aş ruga să se procedeze absolut în consecinţă şi să nu dăm curs nici la bănuieli, dar e clar că acele sume care au fost luate nu au fost recuperate nici până în ziua de azi deşi sunt bani publici.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Aşa cum spuneam, stimaţi colegi, legea are caracter de lege ordinară, o supun votului împreună cu raportul comisiei. Vă rog să votaţi. Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci împreună cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2004 pentru modificarea art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acţiuni ale Băncii Comerciale Române -S.A. către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Corporaţia Financiară Internaţională, precum şi către Asociaţia Salariaţilor Băncii Comerciale Române -S.A., au fost adoptate de plenul Senatului cu 58 de voturi pentru, 32 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Vă mulţumesc.
	La punctul 4 avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei. Comisia sesizată: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Vă rog, domnule secretar de stat, în numele Executivului, aveţi cuvântul, pentru a prezenta expunerea de motive.
	Domnul Radu Damian - secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Această scurtă ordonanţă de urgenţă propusă de Guvern vine să pună în concordanţă realitatea cu procedura legislativă, respectiv să includă căminele studenţeşti în rândul acelor entităţi, efectiv populaţiei, care fiind alimentată cu căldură prin sisteme centralizate primeşte acelaşi preţ naţional de referinţă pentru energia termică. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte să prezinte raportul.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, comisia noastră, în baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei economice şi din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret, a avizat favorabil prezentul proiect de lege şi cu precizarea că face parte din categoria legilor ordinare, supune spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului proiectul de lege în forma prezentată, fără amendamente. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Vă rog să observaţi că nu au fost formulate amendamente şi că legea are caracter de lege ordinară. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului şi asupra legii. Vă rog să votaţi. Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, precum şi pentru acordarea de ajutoare băneşti pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, adoptate de plenul Senatului cu 67 voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 7 abţineri.
	La punctul 5 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 630/2002 privind cinematografia. Comisia sesizată în fond: Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Din partea Executivului, vă rog. Aveţi cuvântul pentru a susţine expunerea de motive.
	Domnul Decebal Mitulescu - director general în Centrul Naţional al Cinematografiei: Domnule preşedinte, proiectul de lege prevede schimbarea regimului juridic al unor săli de cinematograf care în prezent se află în proprietatea publică a statului. Măsura este necesară pentru asigurarea privatizării sălilor de cinematograf. Şi în acest sens suntem de acord cu raportul Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă care a departajat, a discutat şi a stabilit sălile care trec în proprietatea privată şi cele care rămân în proprietatea publică a statului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Îl invit pe domnul senator Grigore Zanc să prezinte raportul comisiei.
	Domnul Grigore Zanc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, În Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă s-a analizat situaţia patrimonială, respectiv a sălilor şi grădinilor de cinema din proprietatea statului, adoptând în unanimitate hotărârea de a susţine raport favorabil în vederea trecerii în proprietate privată a statului, respectiv în administrarea Regiei ,,România Film" a sălilor de cinematograf şi a grădinilor de cinematograf, cu excepţia câtorva care au rămas în administrarea CNC-ului. Aceste aspecte se reflectă în anexele de la raport cu menţiunea, pe care aş vrea să o fac în acest context, că anexa 1 cuprinde sălile şi grădinile de spectacol cinematografic care se află în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei ,,România Film", menţionând, în acest sens v-aş ruga să fiţi de acord pentru că dintr-o eroare tehnică nu se face menţiunea în sensul că Anexa 1 cuprinde sălile despre care am spus şi grădinile de cinematograf din vechea anexă actualizată, fără cele prevăzute în Anexa 2. Deci, acest mic adaos ,,actualizată" aş vrea să apară pentru că anexa cuprinde nominal toate sălile şi grădinile care intră în administrarea Regiei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Întrebare: această chestiune aţi discutat-o la nivelul comisiei şi v-aţi pus de acord?
	Domnul Grigore Zanc: A fost discutată, adoptată în comisie, dar a scăpat, ca precizare, în text, când se menţionează anexa.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin. Deci aţi discutat-o între membrii comisiei şi a fost pusă de acord cu reprezentantul Executivului?
	Domnul Grigore Zanc: Şi cu reprezentantul Executivului, sigur că da şi anexa au stabilit-o ei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: De acord. Deci sunteţi de acord ca cea care este distribuită să fie modificată conform noii anexe discutată de dumneavoastră în cadrul comisiei. Mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Ofer cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu.
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Ţin, cu această ocazie, să mulţumesc colegilor mei că data trecută, la propunerea domnului senator Iorgovan, aţi amânat această discuţie. Am avut discuţia cu tehnicienii din Centrul Naţional al Cinematografiei şi cu membrii comisiei, au căzut de acord cu propunerea mea. Vă mulţumesc. În condiţiile actuale, într-adevăr, 11 cinematografe au rămas în proprietatea publică a statului, care vor fi păstrate pentru premiere, modernizate din banii Centrului Naţional al Cinematografiei. În felul acesta putem conta sută al sută pe ele. Vă mulţumesc, domnilor colegi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Numai puţin, domnule senator Sergiu Nicolaescu. Aş vrea să vă întreb, în numele colegilor care ştiu că aveţi preocupări excelente în domeniu, dacă sunteţi de acord cu amendamentele din anexă?
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Da, sunt de acord. Într-adevăr a fost o greşeală pe care domnul Zanc, prin propunerea pe care a făcut-o, e-n regulă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Da, domnul senator Iorgovan.
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, tot o chestiune de natură mai mult tehnică, dar este importantă, cred eu, nominalizarea, pentru că noi spunem aşa, şi o spune Constituţia: ,,Bunurile sunt, ca regulă, în proprietate privată, iar bunurile proprietate publică le nominalizăm în 135 şi mai departe prin lege". Acum suntem în prezenţa unei legi care nominalizează anumite bunuri care intră din sfera cinematografelor care rămânîncontinuare în proprietatea publică. Şi pentru a înlătura orice dubiu în legătură cu numărul acestor bunuri, cred eu că este bine să fie nominalizate de către reprezentanţii Executivului ca să fie consemnat în stenogramă. Sunt 10 sau 11. Mulţumesc.
	Domnul Grigore Zanc: E vorba de cele care rămân la CNC.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi, nu. Dacă le nominalizăm ce facem cu stenograma? Ar fi trebuit să facem o anexă atunci care să facă parte din lege.
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, noi precizăm că acestea sunt proprietate publică şi restul sunt în proprietate privată sau pot să fie privatizate.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu sunt în anexa la lege, am înţeles. Din sală: Alea trebuiau nominalizate.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunt în anexă ? Vorbiţi la microfon, nu îmi spuneţi mie, dacă rezolvaţi legea cum trebuia era totul în regulă. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Decebal Mitulescu: Pot să prezint aceste săli, să îmi daţi voie să îmi iau actele şi le prezint imediat.
	Domnul Grigore Zanc: Nu, dar depunem anexa alături de lege, este ataşată aici şi se pot vedea toate nominalizate, sunt 318 săli în proprietatea privată şi au rămas 11 în proprietatea publică.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu sunt de acord, şi dacă mai sunt 11 şi aţi făcut o anexă cu 300 şi nu ştiu câte, nu puteaţi să faceţi o anexă şi cu 11, să ştim care sunt ?
	Domnul Grigore Zanc: Este raport suplimentar şi s-a menţionat că "în consens cu anexa existentă deja", pe care nu am ataşat-o aici, dintr-o eroare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, aveţi o asemenea anexă în care sunt nominalizate cele 11.
	Domnul Grigore Zanc: Sigur, ea există.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, nu, va fi anexă la lege ?
	Domnul Grigore Zanc: Da, este Anexa nr. 2.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun, atunci este rezolvată această chestiune ridicată de domnul senator Iorgovan. Deci această anexă există şi poate să fie...
	Domnul Grigore Zanc: Există ambele anexe.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun. Au făcut raport suplimentar, de aia am trimis-o de la comisie. Da. Vă rog să le prezentaţi pe cele 11. Dacă sunt cele 11 şi le aveţi în anexă, aveţi cuvântul. Haideţi, să nu pierdem timpul că mai avem o oră de dezbateri şi trec imediat la legea următoare, dacă nu vreţi s-o finalizăm pe asta. Nu, nu. Să fie prezentate în plen.
	Domnul Decebal Mitulescu: Vă rog să-mi permiteţi zece secunde să iau documentul. (Discuţii la masa prezidiului, rumoare). Dau citire sălilor care rămân în proprietatea publică a statului şi în administrarea Centrului Naţional a Cinematografiei şi, deci, care se vor regăsi în Anexa nr. 2 la lege. Deci, este vorba de ,,Dacia" din judeţul Arad, cinematograful "Central" din judeţul Bacău, cinematograful "Republica" din oraşul Cluj, "Patria" din oraşul Craiova, "Victoria" din Iaşi, "Arta" - Tg. Mureş, "Capitol" - Timişoara, "Scala" - Bucureşti, "Union" - Bucureşti, "Eforie" - Bucureşti şi "Studio" - Bucureşti. Sunt 11 săli de cinematograf care vor figura în Anexa nr. 2 la lege.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Stimaţi colegi, vă consult... Sigur, Anexa 2... Păi, în comisie s-a discutat, domnule senator,... ... va face parte din corpul legii, deci, nu că a fost prezentată doar în Senat. Şi Anexa nr.1, dacă-i Anexa nr. 2. Dacă mai aveţi intervenţii? Am râs pentru că, colegul din stânga m-a bruiat şi a spus: "Bun, Anexa nr. 2 o publicăm, dar Anexa nr.1?" Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, vă mulţumesc. Rog să aveţi mare grijă... Vorbesc cu staff-ul Senatului că trebuie să verificăm cele două anexe înainte de a fi trimise la Camera Deputaţilor. Vă rog să observaţi că legea are caracter de lege ordinară. O supun votului. În primul rând, amendamentele care există în raportul suplimentar, raport care face diferenţă între sălile de spectacol care rămân în domeniul public sau cele care se regăsesc în Anexa nr. 1. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu amendamentele aduse la lege. Vă rog să votaţi. Amendamentele au fost adoptate de plen cu 85 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 9 abţineri. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Raportul a fost adoptat cu 82 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 13 abţineri. Precizând caracterul legii de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră, iar plenul Senatului o adoptă cu 87 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 10 abţineri. Vă mulţumesc.
	La punctul 6 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 356/11.07.2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. Comisia sesizată în fond: Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Invit pe domnul senator Kereskenyi Alexandru la pupitrul Senatului pentru a-şi prezenta iniţiativa legislativă. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Kereskenyi Alexandru: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Onorat Senat, Această propunere urmăreşte ca Institutul Cultural Român să dezvolte şi proiecte destinate promovării valorilor culturale minoritare. Cuprinzând acest deziderat, modificarea referitoare la articolul 3 punctul ,,a" are un caracter pur principial, iar a doua modificare, referitoare la articolul 6 punctul 2 este de ordin practic organizatoric, susţinând şi propunând ca dintre cei 14 membri numiţi de preşedintele României, dintre care 7 membri sunt numiţi la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori, cel puţin 2 să provină din rândurile minorităţilor naţionale. Domnule preşedinte, noi suntem încredinţaţi că o asemenea lărgire a atribuţiilor Institutului Cultural Român va fi benefică din toate punctele de vedere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Rog punctul de vedere al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă.
	Domnul Grigore Zanc: Comisia a analizat această propunere de amendare a legii Institutului Cultural Român şi a adoptat în unanimitate amendarea, în sensul ca 2, cel puţin, din cei propuşi, din cei 7 să provină din rândul minorităţilor etnice. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul secretar de stat, rog punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această propunere legislativă.
	Domnul Teodor Bobiş (din sală): De acord.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: De acord, da? Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog, dacă doriţi să interveniţi? (Discuţii la prezidiu.)
	Domnul Iuliu Păcurariu (de la prezidiu): Aici scrie că nu-i de acord Guvernul. Aşa scrie aici.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Era înainte de amendamente, din cauza aceasta. Dacă nu mai sunt alte intervenţii... Domnul senator Eckstein Kovacs Peter.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu susţin, desigur, această iniţiativă a colegului meu. Institutul Cultural Român este o instituţie de prestigiu şi, ca şi în alte organe colective - dacă vreţi - de conducere, şansele unui minoritar de a ajunge acolo sunt, practic, aproape de zero. Sunt două probleme. Una, mă rog, comisia nu este de acord cu unul dintre articolele care s-ar modifica, deşi cred că ar fi binevenit de a spune că cultura naţională română se referă la naţiunea civică. Foarte bine se spune în punctul de vedere al Guvernului, dar acest lucru ar fi explicitat dacă s-ar admite, mă rog, textul aşa cum a fost făcut de iniţiator, că în această cultură română este parte componentă şi cultura minorităţilor naţionale. Nu este ceva de discutat, este vorba, practic, de o chestiune de terminologie. Iar poziţia comisiei cred că este corectă, dar din conducerea acestui institut să facă parte şi persoane care au această calitate sau nu, mă rog, dar care să aparţină unei minorităţi naţionale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Am înţeles că în comisie raportul a fost adoptat în unanimitate - s-a spus -, este favorabil şi unanim. Dacă nu mai sunt alte intervenţii...
	Domnul Iuliu Păcurariu (de la prezidiu): Am şi eu o întrebare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: O întrebare. Vă rog.
	Domnul Iuliu Păcurariu: Am o nedumerire, aici. Punctul de vedere al Guvernului, având în vedere că reprezentantul Guvernului nu susţine adoptarea propunerii legislative, sunt nişte argumente. Cel puţin, mai sunt valabile, nu sunt valabile aceste argumente, numărul mare de minorităţi existente în România va fi dificil de stabilit modul în care ... cele două asociaţii, numai criteriul numeric nu poate fi determinant şi aşa mai departe
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Ion Solcanu. Apoi, reprezentantul Executivului, domnul secretar de stat Teodor Bobiş.
	Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din care fac parte a luat în discuţie inclusiv aspecte la care făcea trimitere distinsul meu coleg Iuliu Păcurariu şi textul pe care l-a propus comisia, de altminteri, şi textul iniţiativei colegului nostru a fost adoptat în unanimitate de către comisie. Vreau să mai precizez faptul că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat este de acord cu această iniţiativă, pentru că, foarte corect sublinia colegul de mai înainte, este vorba de Institutul Cultural Român. Or, la cultura română, la acest tezaur cultural, au participat şi participă toate minorităţile naţionale din România. Deci, susţinem această propunere legislativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat.
	Domnul Teodor Bobiş - secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul: Suntem pentru aceleaşi argumente, în sensul că comisia a ţinut seama de punctul nostru de vedere şi a îmbunătăţit proiectul. În momentul de faţă susţinem acest proiect de lege în forma amendată de comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, înţelegem că susţineţi şi toate amendamentele care au fost aduse în faţa comisiei?
	Domnul Teodor Bobiş: Da, amendamentele comisiei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, în primul rând, să ne pronunţăm asupra amendamentelor existente în raportul comisiei. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 8 abţineri. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Raport adoptat cu 76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 11 abţineri. Şi precizând caracterul legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.356/2003 este adoptată de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 9 abţineri. Mulţumesc.
	La pct.7 avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea alin.(5) al art.3 din Legea nr.387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare. Comisia economică este prezentă. Din partea Executivului?
	Domnul Teodor Bobiş: Domnule preşedinte, Executivul, la această iniţiativă legislativă, a formulat un punct de vedere negativ, având în vedere că Agenţia Naţională de Control a Exporturilor dispune deja de două reţele de calculatoare şi de componentele corespunzătoare. În calitate de autoritate naţională, Agenţia Naţională de Control a Exporturilor se află în relaţii directe, prin diverse sisteme informatizate, cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice şi toate textele din reglementările actuale sunt în consonanţă cu reglementările internaţionale. Deci, în forma prezentată de iniţiator, noi ne menţinem punctul de vedere negativ, pe care l-am exprimat iniţial. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doriţi să mai interveniţi din partea Executivului?
	Domnul Teodor Bobiş: Nu, nu mai e cazul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Îl rog pe domnul preşedinte Traian Novolan să prezinte raportul comisiei.
	Domnul Traian Novolan: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. Noi am fost sesizaţi cu forma proiectului de lege, adoptat de Camera Deputaţilor. În şedinţa din 27 octombrie, plenul Senatului a hotărât trimiterea spre reexaminare a proiectului de lege în vederea întocmirii unui raport suplimentar. Comisia economică a reanalizat propunerea şi consideră că proiectul de lege, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, este corect şi, cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi o abţinere, a hotărât să-şi menţină raportul favorabil, fără amendamente.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Rog, atunci, reprezentantul Executivului să exprime şi să argumenteze punctul de vedere negativ, pentru că raportul este favorabil din partea comisiei.
	Domnul Teodor Bobiş: Domnule preşedinte, am subliniat faptul că, în momentul de faţă, Agenţia Naţională de Control a Exporturilor funcţionează în baza unor reglementări, pe care le-a elaborat împreună cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice şi cu alte organisme internaţionale. Reglementarea în vigoare corespunde şi principiilor constituţionale, şi reglementărilor internaţionale. În aceste condiţii, noi nu putem să susţinem acest proiect de lege.
	Domnul Traian Novolan: Domnule preşedinte, prin proiectul de lege, i se acordă Guvernului şi cred că este dreptul lui să modifice adresa sediului agenţiei, aşa cum poate interveni în organizarea şi funcţionarea acesteia. Deci, noi nu intervenim pe fond. Guvernul poate să-i menţină sediul unde este sau poate să-l mute în altă parte. Asta-i toată modificarea.
	Domnul Teodor Bobiş: Pe acest aspect, vă rugăm să aveţi în vedere că schimbarea sediului nu este de nivelul legii.
	Domnul Traian Novolan: Nu, păi nu e de nivelul legii, e de nivelul Guvernului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun, mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să observaţi că, la nivelul Comisiei economice, pe propunerea legislativă, raportul este favorabil, dar punctul de vedere al Guvernului este negativ, în sensul de respingere a raportului şi, pe cale de consecinţă, de respingere a legii. Eu voi supune votului dumneavoastră... Numai puţin, să vedem dacă există amendamente. În primul rând, amendamentele existente în raportul suplimentar. Mai discutăm, domnule senator, domnule preşedinte Novolan, şi pe primul raport? Nu, acolo nu aveaţi amendamente.
	Domnul Traian Novolan: Nu, nu avem nici unul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai în raportul suplimentar avem amendamente,da. Deci, vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu amendamentele existente în raportul suplimentar. Amendamentele sunt adoptate de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 7 abţineri. Repet punctul de vedere al reprezentantului Guvernului, care a fost împotriva raportului şi îl supun dumneavoastră. Felicitări! Bănuiesc că doriţi şi o listă pentru grupurile parlamentare. Din sală: Nu s-a solicitat listă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu s-a solicitat? Din sală: Nu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, am întrebat. Raportul a fost adoptat cu 61 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 6 abţineri. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, având în vedere punctul de vedere negativ al Guvernului. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului cu 65 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 4 abţineri, având în vedere faptul că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul a fost Cameră decizională.
	La pct.8 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de Duty-Free. Raportor - Comisia economică. Invit reprezentanţii Executivului la pupitru. Rog punctul de vedere. Iniţiatorii sunt prezenţi? Deci, vă rog, reprezentatul Ministerului Finanţelor Publice nu doreşte să participe la discuţii? Dacă v-am invitat la tribună, atunci, stăm şi ne uităm unii la alţii? Îl invit pe domnul senator Sergiu Nicolaescu să prezinte propunerea legislativă.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Stimate colege şi stimaţi colegi, este vorba de magazinele Duty-Free, aflate pe punctele de frontieră, rutiere şi navale. Citesc: "La nivel comunitar, începând cu anul 1979, Comisia Europeană şi-a exprimat opoziţia faţă de existenţa magazinelor cu vânzare în regim Duty-Free, pe motivul că ar contraveni sistemului comunitar de impozitare. De asemenea, începând cu 30 iunie 1991, vânzările în regim Duty-Free, pentru călătoriile intracomunitare, au fost abolite. În această situaţie, mi-am permis să fac o propunere, pentru ca, şi la noi, aceste magazine, care sunt - în special, cele rutiere - un focar de contrabandă şi de dezordine, care complică viaţa poliţiei de frontieră, să fie închise. În discuţia pe care am avut-o cu colegii de la comisie, domniile lor au făcut o propunere: "Magazinele Duty-Free, situate în punctele de control pentru trecerea frontierei, terestre sau navale, care au fost autorizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, îşi vor continua activitatea pe perioada de valabilitate a autorizaţiei". De acord. Deci, în felul acesta, comisia şi-a dat acordul privind rostul acestor magazine Duty-Free şi eu sunt de acord cu propunerea pe care o fac domniile lor. Dar cu asta s-a terminat, s-a închis povestea Duty-Free-urilor celor două zone. Rămân cele pe sistemul aerian, la ieşire, conform legilor internaţionale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Rog punctul de vedere al Executivului.
	Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Executivul propune ca regimul de funcţionare al magazinelor Duty-Free să rămână cel valabil la această dată, având în vedere că, după data aderării la Uniunea Europeană, s-ar putea, cu siguranţă, să se pună problema pentru tot ceea ce înseamnă graniţă europeană. Majoritatea ţărilor, care au devenit membre ale Uniunii Europene, şi-au schimbat regimul pentru astfel de tipuri de magazine, numai pe graniţa europeană. În aceste condiţii, propunem ca prevederea din actul normativ să rămână de această manieră, în sensul că, "până la data aderării în Uniunea Europeană", magazinele Duty-Free să funcţioneze în baza autorizaţiilor pe care acestea le-au obţinut. Ce se întâmplă? S-ar putea ca unele dintre ele să aibă o valabilitate după data aderării. În condiţiile în care noi spunem că "până la data expirării", s-ar putea ca o parte dintre beneficiarii acestor autorizaţii să ne ceară nişte despăgubiri. Şi, din aceste motive, prevederea "până la data aderării" cred că este mai corectă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, sunteţi de acord cu propunerea legislativă sau nu? Doamna secretar de stat, sunteţi de acord cu propunerea legislativă sau nu? Spuneţi-o explicit, ca să ştie colegii senatori cum să discute şi cum să voteze.
	Doamna Maria Manolescu: Deci, nu suntem de acord cu propunerea legislativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Punctul de vedere al Comisiei economice.
	Domnul Traian Novolan: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. Punctul de vedere al Comisiei economice este următorul: cu 1 vot împotrivă şi o abţinere, comisia a adoptat raport favorabil, cu amendamentul din Anexă, pe care îl citez: "Magazinele Duty-Free, situate în punctele de control pentru trecerea frontierei, terestre sau navale, care au fost autorizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor continua activitate pe perioada de valabilitate a autorizaţiei". Iar acum, faţă de spusele doamnei ministru, parcă aş fi tentat să spun: "...dar nu mai târziu de aderarea României la Uniunea Europeană" şi cu asta problema ar fi rezolvată.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl întreb pe iniţiator, domnul senator Sergiu Nicolaescu, dacă este de acord cu această completare?
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Da, sub forma aceasta, sunt de acord, dar nu sunt de acord ca să dăm dreptate punctului de vedere al Ministerului Finanţelor Publice şi al Guvernului, datorită faptului că, pentru noi, nu poate constitui un argument faptul că: "Lăsaţi o lege aşa, pentru că tot se va schimba". Nu putem. Dacă legea trece prin Parlamentul României, prin Senatul României, noi avem un punct de vedere şi cu modificările respective sunt de acord.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Vă rog dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale, stimate colege şi stimaţi colegi. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Tiberiu Simion Buza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Apreciez că raportul comisiei este judicios, vorbim de nişte unităţi comerciale care funcţionează în sistemul Duty-Free, unităţi care sunt autorizate legal şi, apelând la teoria dreptului câştigat, evident că ar fi nelegal, abuziv ca pe parcursul, pe durata exercitării activităţii comerciale autorizate, care vizează o perioadă, nişte limite în timp, să intervenim pe cale legislativă şi să răpim acest drept de a funcţiona unităţilor comerciale. Faptul de a condiţiona, pentru viitor, activitatea aceasta, în funcţie de aderarea României la Uniunea Europeană, ar trebui să fie foarte atent reglementată, întrucât dacă - pun problema ipotetic - peste câţiva ani, în Uniunea Europeană se va reveni asupra reglementării respective. Deci, noi nu putem şti ce va fi după anul 2007 în reglementarea specifică în Uniunea Europeană. Eventual, amendamentul s-ar putea referi la faptul că, după integrarea României în Uniunea Europeană, cu respectarea legislaţiei europene, la momentul aderării. Am dorit să fac această precizare, fiindcă noi nu vom şti dacă legislaţia europeană nu va suferi, la rândul ei, anumite modificări în anii care vor urma.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dar sunteţi de acord că, în situaţia în care vor apărea modificări în legislaţia europeană, toate statele membre sunt obligate să se conformeze.
	Domnul Tiberiu Simion Buza: Evident, pentru că legislaţia europeană primează. Legislaţia naţională trebuie să fie în concordanţă cu legislaţia Comunităţii Europene.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă mai sunt şi alte intervenţii. Domnul senator Radu F.Alexandru.
	Domnul Radu F.Alexandru: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. Modificarea amendamentului comisiei, în care se ia ca termen limită aderarea la Uniunea Europeană, nu cred că rezolvă problema. De ce? Pentru că pot fi contracte care expiră înainte de termenul de aderare şi, atunci, se naşte, fireşte, întrebarea: ce se întâmplă cu magazinul care funcţionează în acelaşi punct de frontieră? Suntem, mi se pare, într-un - îndrăznesc să spun - defect de logică. Dacă acceptăm funcţionarea acestor magazine în regim de Duty-Free, pe aeroporturi şi pe punctele de frontieră navale, şi ne împiedicăm de ele doar pe punctele de frontieră terestre îngrijoraţi - şi eu aş spune pe bună dreptate - de posibilitatea ca aceste magazine să fie escale, să fie zone în care este facilitată contrabanda, fireşte, trebuie să tratăm această problemă cu maximă atenţie. Dar eu cred că soluţia nu este în desfiinţarea magazinelor, ci în aplicarea aşa cum se cuvine a legislaţiei şi cu desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare a celor care sunt datori să lupte împotriva contrabandei. Există un aspect peste care mi se pare că nu trebuie să trecem cu foarte mare uşurinţă şi poate doamna secretar de stat ne dă o mână de ajutor, şi ne spune care este aportul la bugetul de stat al acestor magazine în regim de Duty-Free pe frontiera terestră. Din câte ştiu, nu este nesemnificativ. Or, a tăia o cale de a completa, legal, bugetul de stat, pentru că anumite instituţii nu-şi fac, eventual, cum trebuie datoria, mi se pare că nu este măsura cea mai judicioasă şi trebuie - aşa cum am spus - să ne adresăm, să facem apel ca acele instituţii să-şi facă datoria. Or, regimul magazinelor Duty-Free nu-şi are rostul, dar asta este o chestiune prevăzută doar în momentul aderării la Uniunea Europeană. Oricare dintre noi, care am călătorit în lume, am văzut că aceste magazine există în alte ţări, care nu sunt constrânse de legislaţia europeană şi, dacă acceptăm ca aceste magazine îşi au rostul, ele îşi au rostul indiferent de natura punctului de trecere prin frontieră ori nu. Şi, atunci, renunţăm la toate. Dar, deocamdată, problema este de a păstra o sursă de venit la bugetul ţării şi de a acţiona cum trebuie împotriva fenomenului de contrabandă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii... Doriţi să interveniţi? Domnul senator Constantin Bîciu, vă rog.
	Domnul Constantin Bîciu: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. Pentru a trata corect problema Duty-Free-urilor, trebuie să ne reamintim de scandalul de acum câţiva ani cu magazinele Duty-Free de pe Aeroportul Otopeni. Ministerul Transporturilor a avut o mare ambiţie, probabil şi un mare interes, ca să desfiinţeze acele magazine din cadrul Aeroportului Otopeni. Miza era foarte mare şi nu cred că vânzările directe din acele magazine făceau ca această miză să fie foarte mare. Probabil că, pe lângă vânzările directe din cadrul acelor magazine, mai existau şi altfel de vânzări, pe care iniţiatorul acestei legi, domnul senator Sergiu Nicolaescu, le pomeneşte în expunerea de motive. Şi dânsul spune, acolo, foarte clar: "Există puncte de trecere a frontierei terestre, unde nu sunt unul, două, trei magazine Duty-Free, ci chiar câte şapte, opt. Deci, numărul acestora arată deja un interes foarte mare pentru existenţa în anumite locuri a magazinelor Duty-Free. Cum prosperă aceste magazine - în condiţiile în care, de multe ori, fluxul de călători este acelaşi printr-un punct de trecere a frontierei unde există un singur Duty-Free, şi un alt punct de trecere a frontierei unde sunt opt magazine Duty-Free - este un semn de întrebare? Cert este - şi ştim cu toţii - că aceste magazine sunt o sursă de venituri ilicite, o sursă de corupţie. Şi, dacă judecăm corect, este mai bine să ne lipsim de o sursă de corupţie, decât să invocăm nişte venituri la bugetul de stat care, sunt convins, nu sunt într-o sumă care să afecteze în aşa măsură bugetul de stat, încât să ne îngrijoreze. Cu precizarea finală că, prin adăugarea - la amendamentul formulat în cadrul comisiei - celor spuse de reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, legea capătă o formă corectă, îmi exprim acordul personal şi acordul Grupului parlamentar al P.R.M. pentru a vota proiectul acestei legi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale. Rog iniţiatorul, domnul senator Sergiu Nicolaescu, punctul de vedere.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. Da, trebuie să recunosc că nu am avut şi nu am autoritatea pe care a avut-o ministrul transporturilor, dar, totuşi, ceva am câştigat. Există atâta influenţă şi e vorba de o influenţă directă, încât mai mult decât atâta nu am obţinut, dar, vă rog, aprobaţi măcar atâta. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Rog punctul de vedere al Executivului, Ministerul Finanţelor Publice.
	Doamna Maria Manolescu: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori. Aici, s-au făcut mai multe referiri, în primul rând, la Duty-Free-urile din aeroporturi. Aş vrea să fac menţiunea că, la această dată, România are organizate vânzările pe aeroporturile internaţionale exact aşa cum se întâmplă în toată lumea. Tot ceea ce se vinde, după efectuarea vămuirii, intră în regim de comerţ exterior şi, în aceste condiţii, vânzarea respectivă este scutită de T.V.A. Vânzările, care se fac acum pe aeroporturile internaţionale din România, respectă aceste reguli pe care, aşa cum spuneam înainte, toate ţările le aplică în mod similar. În ceea ce priveşte acest regim de vânzări în sistem Duty-Free, trebuie să avem în vedere o practică a tuturor ţărilor, care îşi menţin în continuare sistemul de vânzări în regim Duty-Free, desfiinţează la data aderării magazinele în regim Duty-Free de pe graniţa care dispare, de fapt, graniţa europeană. Exact aceste lucruri, cu amendamentele în ceea ce priveşte întărirea controlului, intenţionăm să le avem şi noi în vedere pentru perioada următoare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să ne pronunţăm prin vot. Avem un prim amendament care a suferit o modificare în plenul Senatului, agreată de iniţiator. Deci, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentului existent în Anexa nr.1 la raport, cel legat de perioada de funcţionare a acestor magazine. Vă rog să votaţi. Amendament adoptat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi două abţineri. Pentru că inclusiv iniţiatorul legii a fost de acord cu acest amendament completat. A doua chestiune: supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia economică, precizând punctul de vedere negativ al Guvernului. Vă rog să votaţi. Raport adoptat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, cu amendamentul adoptat. Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi o abţinere.
	La pct.9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind Certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente şi produse de uz fitosanitar. Comisia economică sesizată în fond. Rog reprezentanţii Executivului să se prezinte şi să expună punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Alexandru Ştrenc - director general adjunct, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci: Distinse domnule preşedinte, distinse doamne şi distinşi domni senatori. Protecţia, pe plan internaţional, în domeniul brevetelor de invenţii este reglementată la 20 de ani şi aşa face şi Legea nr.64/1991, republicată, recent amendată. Totuşi, pentru produsele medicamentoase şi de uz fitosanitar, având în vedere importantele proceduri administrative legate de punerea pe piaţă a acestor medicamente, s-a acceptat pe plan internaţional şi, particular, pe planul comunitar, deci al Uniunii Europene, că durata protecţiei prin brevet poate fi prelungită cu o durată maximă de până la 5 ani, în funcţie de o procedură de calcul care este indicată în lege şi perfect armonizată cu cea aplicată la nivel comunitar. Proiectul de lege, pe care vi-l supunem atenţiei, este perfect armonizat cu două regulamente comunitare, şi anume: Regulamentul nr.1768/1992 pentru produsele medicamentoase şi Regulamentul nr. 1610/1996, pentru produse fitosanitare. Noi credem că am reuşit să îmbinăm, într-un mod organic, în acest proiect de lege, ambele reglementări comunitare. Proiectul de lege se înscrie în cadrul ansamblului general de dobândire a acquis-ului comunitar, corespunde poziţiei României în negocierile cu Uniunea Europeană şi, mai mult, corespunde proiectului de aderare a României la Uniunea Europeană, care ne-a fost înaintat, recent, de autorităţile de la Bruxelles. Având în vedere aceste considerente, vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea proiectului de lege. mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doriţi să mai interveniţi suplimentar ? Nu. Mulţumesc. Îl rog pe domnul preşedinte Traian Novolan să prezinte raportul Comisiei economice.
	Domnul Traian Novolan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma dezbaterilor din Comisia economică, la propunerea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, s-a adoptat un amendament care se referă la definiţia medicamentului. Amendamentul este cuprins în anexa la raport. Comisia a adoptat cu unanimitate de voturi, raport favorabil şi supune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fără modificări. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Consult reprezentanţii Executivului, dacă sunt de acord cu acel amendament existent în anexa nr. 1 la raport ?
	Domnul Alexandru Ştreng: Da, suntem de acord.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnilor senatori, vă invit să participaţi la dezbateri generale. Reprezentanţii grupurilor parlamentare din Comisia economică au susţinut proiectul de lege, bănuiesc, de aceea nu se doreşte a se interveni în plen. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu amendamentul existent în raport. Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul a fost adoptat de plen. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia economică. Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, raportul a fost adoptat. Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară o supun votului dumneavoastră. Cu 84 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere, plenul Senatului adoptă proiectul de lege. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Ştreng: Vă mulţumim.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim.
	La pct. 10 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238/1998 privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" pensionarilor militari, veterani de război. Îl invit pe domnul deputat Bahrin, parcă dumneavoastră sunteţi la pct. 10, nu ?! Din sală: Nu, domnul Sergiu Nicolaescu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu ?! Domnul senator Sergiu Nicolaescu. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională. Rog încă un coleg din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională să vină la pupitru, întrucât domnul Sergiu Nicolaescu este şi iniţiator.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnul Munteanu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc, domnul senator Munteanu Marius. Îl invit pe domnul senator Sergiu Nicolaescu să prezinte punctul de vedere al iniţiatorului, al domniei sale.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 238/1998 privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" pensionarilor militari, veterani de război. Este o iniţiativă a domnului senator Ionel Alexandru care, mă rog, astăzi lipseşte, mă mir. Unicul impediment în adoptarea acestui proiect de lege a fost lipsa sursei de finanţare. Totuşi, Ministerul Apărării Naţionale a găsit o soluţie care ne permite să acordăm acest respect faţă de circa 700 de oameni ce se află în această situaţie, cu condiţia ca de drepturile prevăzute la art. 1 şi 4 să beneficieze începând de la 1 ianuarie 2006, lucru care îl va permite bugetul Ministerului Apărării Naţionale. (Rumoare în sală.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: 2006 ?!
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Da, sigur că..., câţi or mai fi, cu părere de rău. Însă vă mulţumesc, că o astfel de lege nu poate fi respinsă, trebuie să înţelegem acest lucru. Totodată, noi mai avem nişte amendamente şi în raportul adoptat este specificat acest lucru şi anume faptul că Ordinul "Meritul Militar" a devenit Semn Onorific şi se numeşte "În Serviciul Patriei", e corelare cu Legea nr. 50/2004.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Rog punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Encuţescu.
	Domnul Sorin Encuţescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, În prima fază, până la identificarea resurselor financiare, Guvernul nu a susţinut această iniţiativă legislativă. În urma demersurilor întreprinse, în perioada când acest proiect de act normativ a fost returnat comisiei, pentru elaborarea unui raport suplimentar, Ministerul Finanţelor Publice ne-a comunicat că aceste influenţe financiare pot fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. În vederea aplicării dispoziţiilor acestei propuneri legislative, Ministerul Apărării Naţionale poate solicita prevederea sumelor necesare începând doar cu data de 1 ianuarie 2006, întrucât la fundamentarea bugetului pe care îl avem în 2005, nu a putut fi avut în vedere acest act normativ.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul senator Marius Munteanu, dacă doreşte să precizeze şi alte chestiuni, în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, vă rog.
	Domnul Tudor Marius Munteanu: Doar faptul că este o anexă cu amendamente şi v-aş ruga să observaţi, comisia a adoptat raport favorabil.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dar se mai justifică amendamentele din primul raport sau numai cele din raportul suplimentar ?! Pentru că sunt două amendamente în raportul suplimentar şi două amendamente în primul raport. Domnule secretar de stat ?! Sunt patru amendamente, două amendamente în primul raport întocmit...
	Domnul Sorin Encuţescu: Rămân doar cele din raportul suplimentar, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult, dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale ? Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentelor din raportul suplimentar, celelalte două amendamente fiind retrase de comisie. Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 3 abţineri, amendamentele au fost adoptate de plen. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională. Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, raportul a fost adoptat de plen. Cu precizarea legii de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră. Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, este adoptată de plenul Senatului. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: La pct. 11 avem înscrisă propunerea legislativă privind Ordinul Meritul Diplomatic şi Medalia Meritul Diplomatic. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională. De această dată este iniţiator colegul nostru, domnul deputat Dorel Bahrin. Rog punctul de vedere al iniţiatorului.
	Domnul Dorel Bahrin - deputat: Domnule preşedinte, Stimate şi stimaţi senatori, Prin noua Lege nr. 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic Consular din România, s-a făcut o referire şi la instituirea unei decoraţii noi, respectiv, Meritul Diplomatic. Întrucât legea nu făcea nici o referire la Legea-cadru 29/2000 privind Sistemul naţional de decoraţii al României, pentru a putea deveni operaţional acest ordin, s-a solicitat sprijinul comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, care a amendat Legea nr. 29/2000 prin Legea nr. 181/2004, introducând acest ordin în Sistemul de decoraţii naţional al României, drept pentru care tot comisia a elaborat şi legea specială care face obiectul dezbaterii dumneavoastră. Îmi fac datoria de deputat să vă informez că prin această ultimă lege, întreg sistemul naţional de decoraţii, cu amendamentele depuse de-a lungul timpului, este operaţional. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumim. De altfel se şi termina actuala legislatură, doar dacă o luăm de la capăt în viitoarea. Rog punctul de vedere al Executivului, legat de această iniţiativă legislativă parlamentară. Aveţi cuvântul.
	Domnul Ion Diaconu - director general în Ministerul Afacerilor Externe: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Ministerul Afacerilor Externe este de acord cu acest proiect de lege şi el nu face decât să completeze Legea Statutului Corpului Diplomatic pe care dumneavoastră aţi adoptat-o anul trecut şi, de asemenea, să pună în ordine, să ne ofere şi nouă, membrilor Corpului diplomatic, posibilitatea de a avea ordine şi medalii specifice. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Invit colegii din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională să prezinte raportul, domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia noastră, cu unanimitate de voturi. a adoptat raport favorabil la această propunere legislativă. Personal, vreau să felicit iniţiatorii pentru faptul că medalia respectivă are foarte mult bun gust şi va arăta foarte bine. Felicitări.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale ? Nu sunt intervenţii, nu au fost formulate amendamente la această propunere legislativă, motiv pentru care, precizând caracterul legii de lege ordinară, supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât şi legea în ansamblu. Vă rog să votaţi. Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, raportul Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională şi proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului. Felicitări, domnule deputat.
	La pct. 12 avem înscrisă Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, reexaminare. În primul rând, rog, punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională. Este cerere de reexaminare din partea preşedintelui României, deci rog punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aici am o anumită problemă. Din sală: Avem !
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Adică avem cu toţii. Au existat două principii, cel acceptat de preşedintele României şi aprobat în mare măsură de către Senat, a trecut de domniile voastre, şi punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, care diferea foarte mult de ambele lucrări, de punctul de vedere al Preşedinţiei, al domnului preşedinte Ion Iliescu, şi de punctul de vedere al Senatului. Prima Cameră sesizată am fost noi, l-am înaintat Camerei Deputaţilor în 20 septembrie 2004, fiind Cameră decizională, Camera Deputaţilor a adus modificări, iar preşedintele a solicitat Senatului reexaminarea proiectului de lege aflat în promulgare. Principiul care a fost adoptat de noi şi de domnul preşedinte Ion Iliescu şi care se menţine, este ca paşapoartele diplomatice să aibă un mod de funcţionare foarte restrictiv. Însă, unde este elementul de care vă spun că mă ciocnesc în momentul de faţă şi, probabil, am să cer amânarea, noi am spus, deci Senatul, am votat şi am judecat în comisia noastră formula "preşedinţii României, preşedinţii celor două Camere...", mă rog şi aşa mai departe. Materialul a plecat astfel de la noi, dar s-a întors de la Preşedinţie cu dorinţa să adăugăm "şefii de stat". În această situaţie, sigur că lucrurile se reduc, în realitate, la o singură persoană: este vorba de fostul rege Mihai, pentru că este singurul, ceilalţi, după cunoştinţa mea - Chivu Stoica, Gheorghiu Dej, Maurer, Ceauşescu - nu mai au cum să beneficieze de acest avantaj. În această situaţie, însă, eu mă găsesc într-o poziţie pe care nu o pot rezolva singur, întrucât noi, în comisie, nu am discutat această problemă. Deci eu v-aş ruga să înapoiaţi comisiei pentru un nou raport, ţinând cont de această precizare la care ţine domnul preşedinte Ion Iliescu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, punctul de vedere al Guvernului în legătură cu legea.
	Domnul Florin Sandu - secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Cererea de reexaminarea are mai multe aspecte: primul aspect se referă la eliberarea paşapoartelor diplomatice, iar pentru asta îi dau cuvântul reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe.
	Domnul Gheorghi Prisăcaru (din sală): Vorbiţi în microfon, vă rugăm.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, va prezenta punctul de vedere..., dar, vă rog, în legătură cu cererea formulată de domnul preşedinte de reexaminare a legii, să ne spuneţi punctul de vedere al externelor. Vă rog.
	Domnul Ion Diaconu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Faţă de propunerile care sunt cu privire la punctul de vedere exprimat de domnul preşedinte, noi credem că poate fi acceptată formula "foştii şefi de stat ai României", care nu creează nici o problemă, însă, ca reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, cred că este necesară menţinerea unei prevederi care să permită ministrului de externe să aprobe paşapoarte pentru persoane care se deplasează în străinătate, în interese oficiale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin, să înţeleg că nu sunteţi de acord cu cererea de reexaminare a preşedintelui ?!
	Domnul Ion Diaconu: Eu am spus de ce ar avea nevoie Ministerul Afacerilor Externe în activitatea sa.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci vă rog să vă pronunţaţi asupra cererii de reexaminare venită de la preşedintele României. Aveţi cuvântul.
	Domnul Ion Diaconu: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, mai departe, pe fiecare dintre cereri, că sunt mai multe observaţii.
	Domnul Florin Sandu: Da, da. În legătură cu art. 28 alin. 4: în ceea ce priveşte propunerea de la pct. 4, referitoare la completarea prevederilor art. 28 alin.4 , apreciem că o asemenea intervenţie nu se justifică, întrucât în cazul ipotezelor propuse la art. 40 se aplică măsura suspendării dreptului de a călători în străinătate şi nu cea a restrângerii temporare a acestui drept, care este reglementat în art. 28. În acest context, precizăm faptul că, pe de o parte, art. 43 nu face distincţie între titularii paşapoartelor simple şi cei ai paşapoartelor diplomatice ori de serviciu, iar, pe de altă parte, dată fiind calitatea în virtutea căreia anumitor categorii de persoane li se eliberează paşapoarte diplomatice şi de serviciu, dacă acestea se vor regăsi în situaţiile prevăzute la art. 40 lit. a-c, potrivit legilor speciale, acestea vor fi suspendate sau, după caz, eliberate din funcţiile ocupate, ceea ce va conduce în mod implicit la încetarea dreptului de a beneficia de aceste tipuri de paşapoarte. Referitor la pct. 3, aici există o contradicţie între tezele 1 şi 2, în sensul că, pe de o parte, se arată că nu este bine să se menţioneze domiciliul în paşaport, pe de altă parte, românii domiciliaţi în afara României şi a Uniunii Europene să păstreze obligativitatea menţionării în paşaport a domiciliului. Deci este o contradicţie între ceea ce se doreşte. Şi ultimul argument, tot pe acest punct, pct. 3, la art. 34 alin. 1 este tocmai cel care instituie necesitatea menţionării acestuia, în lipsa textului respectiv, nemaiexistând o altă lege, prevedere legală, care să instituie asemenea obligaţii. În ceea ce priveşte indicarea oportunităţii eliminării aceluiaşi text, în considerarea distincţiei care trebuie făcută între cetăţenii români cu domiciliul în fostele state sovietice şi ceilalţi cetăţeni români, s-ar produce o situaţie discriminatorie. Deci...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Aş vrea să revenim la punctul de vedere prezentat în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, înainte de a ne pronunţa, întrucât, după prezentarea raportului, domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu a făcut afirmaţia că ar intenţiona să solicite restituirea către comisie. Dar, în situaţia aceasta, ne creează o problemă delicată - dacă se creează - pentru că în actuala legislatură nu mai avem dreptul să adoptăm legi cu caracter organic. Din sală: Dar este lege organică ?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, este o lege organică.
	Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte, Pe de altă parte, intervenţia domnului secretar de stat impune retrimiterea la comisie, pentru că sunt câteva observaţii care trebuie analizate de comisie foarte atent şi trebuie să revenim asupra acestei legi la nivelul Comisei pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: De acord cu dumneavoastră, dar relaţia constituţională este doar între preşedintele României şi Parlament, iar noi trebuia să ne pronunţăm în legătură cu cele patru observaţii din cererea de reexaminare, şi nu cu alte...
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Dacă-mi permiteţi...?!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă rog.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, Noi, astăzi, nu putem discuta decât ultima observaţie făcută de domnul preşedinte. Deci ne-a trimis înapoi pe un punct precis, exact. Dacă domnul subsecretar de stat al ministerului are şi alte puncte de vedere, acestea nu pot fi luate în considerare, este mult prea târziu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, domnul secretar de stat Florin Sandu.
	Domnul Florin Sandu: Dacă-mi permiteţi, eu am expus punctul de vedere al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Apreciez că ar trebui să fie un punct de vedere al Guvernului.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Preşedintele României, însă, nu a fost de acord cu acest punct de vedere şi noi, Senatul, am votat aşa cum este materialul acum, singura diferenţă fiind cea de care v-am spus.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul preşedinte Mircea Ionescu-Quintus. Obligaţia să aveţi punctul de vedere la dumneavoastră cred că era a dumneavoastră, nu a noastră, domnule secretar de stat. (Domnul vicepreşedinte Doru Ioan Tărăcilă se adresează domnului secretar de stat Teodor Bobiş, aflat în sală.) Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Evident că ne găsim într-o situaţie destul de complicată. Eu îmi amintesc foarte bine că acest proiect de lege a fost dezbătut în câteva rânduri de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională şi Comisia pentru politică externă, comisiile noastre, împreună, şi am stabilit nişte puncte de vedere pe care le socotesc foarte îndreptăţite. Cererea de reexaminare, aşa cum am primit-o eu, prin distribuire, cuprinde obiecţiunea domnului preşedinte cu privire la acordarea unor paşapoarte diplomatice câtorva înalţi foşti demnitari ai statului, începând cu preşedinţii şi alte câteva, foarte restrânse personalităţi. Dânsul se referă acum numai la şefii de state, se pare că pentru celelalte foste demnităţi nu mai există această posibilitate. Nu ştiu, "şefi de stat"..., mie mi se pare că şeful statului nostru este preşedintele acum. Dar, în orice caz, situaţia este confuză şi mi se pare nedrept ca un fost preşedinte al României, un fost prim-ministru, un fost preşedinte de Cameră parlamentară, plecând în străinătate să meargă ca orice om, când este vorba numai de câteva personalităţi, este vorba de stima pe care trebuie să o avem faţă de oamenii care au îndeplinit, au încercat şi, cât au putut, au îndeplinit aceste înalte funcţii. Este bine să nu ne gândim la persoanele care au îndeplinit aceste funcţii, ci la funcţie în sine. Încât cererea, cel puţin din acest punct de vedere, nu este îndreptăţită şi eu am să votez împotrivă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cererea de restituire sau cererea de reexaminare ?
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Cererea de reexaminare, cu privire la acest punct.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Rugămintea este să observăm cu exactitate, inclusiv raportul, pentru că susţinerile dumneavoastră, domnule preşedinte, sunt rezolvate în raport. Vă rog să observaţi că se propune modificarea, urmare a cererii de reexaminare a domnului preşedinte, rezolvarea acestor situaţii despre care aţi făcut vorbire, de către comisia noastră, care adaugă în art. 8 lit. v, dar nu au fost prezentate foarte clar, exact aceste chestiuni, patru categorii parcă sunt: foştii şefi ai statului român, preşedinţi ai Senatului, Camerei şi foştii prim-miniştri, sunt prevăzute expres.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: În cererea pe care am avut-o eu, domnul preşedinte se opune. Eu nu ştiu ce fel de cerere de reexaminare a venit la mine, că, dacă este aşa, nu este nici un fel de problemă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, nu, facem o paralelă între aceste funcţii înalte şi celelalte funcţii, la pct. 1, vă rog să observaţi din cererea de reexaminare, şi se spune să nu se facă diferenţă între aceştia, foştii prim-miniştri, de exemplu, dacă au fost sau nu parlamentari, pentru că ce contează este calitatea de prim-ministru.
	Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Da, de-abia acum mă lămuresc, eu am fost nelămurit cu privire la acest punct. Altfel, totul este în regulă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Acesta era primul punct de care aţi vorbit dumneavoastră. Pct. 2 din cererea domnului preşedinte, viza eliminarea posibilităţii ministrului de externe de a da discreţionar paşapoarte diplomatice. Pct. 3 şi pct. 4 erau legate de alte chestiuni, dar nu ştiu dacă îşi găsesc rezolvare prin eliminarea art. 34 şi modificarea art. 24. Nu înţeleg de ce ar trebui să o restituim la comisie, pentru că sentimentul meu este că dumneavoastră, la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, aţi rezolvat cererea de reexaminare sau mai aveţi încă observaţii în legătură cu art. 8 lit. v ?! Dar aţi votat în unanimitate, am înţeles, acolo.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Domnule preşedinte, Singura problemă, absolut singura pe care ne-o semnalează preşedintele României - dar, din păcate, a venit prea târziu - este că domnia sa doreşte să fie: "foştii şefi ai statului român, foştii preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor şi foştii prim-miniştri", aşa spune domnia sa. Documentul nostru era "foştii preşedinţi ai României, foştii preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, foştii prim-miniştri". Deci diferenţa este "şefi ai statului român", care apare în plus faţă de ceea ce am trecut prin comisie. Deci, în momentul de faţă, eu v-am mărturisit că în comisie nu am avut această formulă, ultima, pe care o propune preşedintele. Nu pot să spun că suntem împotrivă sau suntem de acord, dar asta este singura diferenţă şi se referă la o singură persoană, în ultimă instanţă, pentru că şef al statului român, în viaţă, nu a mai rămas decât unul singur.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule preşedinte, Poate nu înţeleg eu, am în faţă, pe de o parte, cererea de reexaminare, iar, pe de altă parte, raportul comisiei. Iar dumneavoastră, prin raport, la punctul...
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Este punctul de vedere al preşedintelui României, dar care nu l-am trecut prin comisie. Îmi pare rău, este o greşeală pe care o avem în documente.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, eu întreb altceva, în acest raport pe care ni l-aţi înaintat din 12 noiembrie 2004 şi unde puneţi la pct. 2 art. 8 lit. v, deci trecând în preambul "comisia a luat cunoştinţă de cererea de reexaminare motivată de faptul că...şi aşa mai departe, pe cale de consecinţă, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport favorabil la cele patru puncte solicitate în cererea de reexaminare". Şi la pct. 2 din cerere propuneţi o soluţie: art. 8 lit. v se modifică şi va avea următorul cuprins: "foştii şefi ai statului, foştii preşedinţi ai Senatului, ai Camerei Deputaţilor şi foştii prim-miniştri", deci nu mai sunteţi de acord cu acest punct, că nu înţeleg, de ce o trimitem la comisie?!
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Nu, aveţi dreptate, domnule preşedinte, aveţi dreptate, pentru acest lucru mi-am cerut scuze, faptul că nu acest raport a fost supus comisiei, diferenţa fiind într-un singur punct, cel privind expresia "foştii şefi de stat", asta este singura diferenţă. Prin comisie nu a trecut "foştii şefi de stat", doar "foştii preşedinţi". (Discuţii în sală.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Haideţi să considerăm un incident de procedură, doar aşa i-aş spune...
	Domnul Sergiu Nicolaescu: De procedură, de acord, dar este şi o greşeală a noastră, că acest raport, sub această formă, se prezintă în faţa dumneavoastră. în mod normal trebuia să fie rezolvat aşa cum l-am judecat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Trebuia să fie rezolvată prin prezenţa colegilor, prin votul unanim dat acolo şi prin soluţiile la cele patru chestiuni, că dumneavoastră le-aţi propus. De aceea eu mă uit în ele şi în cererea preşedintelui, că suplimentar nu mai avem altele. Cu ce să ne pronunţăm ? (Replică neinteligibilă din partea domnului senator Radu Feldman Alexandru, aflat în sală.) Nu, domnule senator, nici vorbă, avem cererea preşedintelui discutată în comisie şi ne propun soluţii pentru cele patru puncte. Deci dacă doar aţi infirma soluţiile... Din sală: Să votăm !
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi ce să fac, cum vreţi să votez, că mie mi-e aşa de simplu să o trimit ori la stânga ori la dreapta. Bun, trimitem, unde vreţi ? (Discuţii în sală) Deci, dacă preşedintele României solicită un anumit punct de vedere şi reprezentantul Executivului, secretarul de stat, spune nu, eu vreau să dăm noi discreţionar paşapoarte, este corect să nu mai ştim cum să votăm. Din sală: Sunt din partide diferite !
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi, la cererea preşedintelui de reexaminare a unei legi, potrivit Constituţiei, nu are dreptul să intervină nimeni. Dreptul este de a spune da sau nu, atât. Înţeleg că doriţi să trimitem la comisie, deşi nu am înţeles pentru ce.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Sau votaţi acum.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun, în această situaţie supun votului dumneavoastră modificările propuse de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională în raportul existent la cererea de reexaminare.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Deci "foştii preşedinţi".
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi, acolo aţi scris altceva. (Discuţii în sală. Acest raport este semnat, ştampilat şi înregistrat la Senat. Nu e făcut de mine. Îl aveţi fiecare. Este pe patru puncte. Sigur că da... Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentului.
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Aveţi dreptate...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Amendamentele au fost adoptate de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 2 abţineri. Stimaţi colegi, Soluţia care se întrevede este mai proastă decât o gândiţi. Pentru că, în situaţia în care veţi respinge cererea de reexaminare a preşedintelui, legea va rămâne într-o anumită variantă.
	Domnul Ghiorghi Prisăcaru (din sală): Legea a fost discutată de Camera Deputaţilor...
	Domnul Sergiu Nicolaescu: Şi aprobată de Cameră. Aia rămâne.
	Domnul Ghiorghi Prisăcaru: Este a doua sau a treia oară când discutăm acest proiect de lege şi au fost trei probleme pe care le-am discutat: forma actuală este cea aprobată de Camera Deputaţilor. O problemă a fost cine să aibă dreptul să mai deţină paşapoarte diplomatice. Noi am spus: şefii de stat, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului şi foştii prim -miniştri. A doua problemă: la Camera Deputaţilor... Noi am respins ideea ca să aibă paşapoarte diplomatice şi foştii parlamentari. Camera Deputaţilor a introdus să aibă paşapoarte diplomatice foştii parlamentari şi a treia problemă era dacă ministrul de externe poate avea dreptul să acorde, pe motive bine întemeiate, paşapoarte diplomatice anumitor persoane. Preşedintele a exprimat obiecţii la două probleme: nu foştii parlamentari şi ministrul de externe să nu aibă dreptul să acorde paşapoarte altor persoane. Însă, Ministerul de Externe spune, pentru că, totuşi, el cunoaşte care este situaţia, cui trebuie să acorde paşapoarte diplomatice, în cazuri bine întemeiate. Deci, asta este problema de fond. Noi suntem într-o contradicţie şi cu Ministerul de Externe, suntem în contradicţie şi cu Camera Deputaţilor. Asta e chestiunea.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. N-am înţeles, în final, ce ne propuneţi? Să votăm cererea sau nu? (Discuţii, rumoare) Păi, nu, că ne vom găsi într-o situaţie extrem de delicată. În momentul în care legea are caracter de lege organică, că aţi observat, eu am pus mai întâi amendamentele la vot, nu vor fi acceptate. S-ar putea să fie respinsă cererea de reexaminare. (Rumoare) Dacă e respinsă... Păi, uitaţi-vă cum se votează, de aceea. Uitaţi-vă la vot... Supun votului dumneavoastră... V-aş ruga să vă pronunţaţi, în numele grupurilor parlamentare, dacă susţineţi cererea de reexaminare, că această lege a durat atât de mult , încât nu mai înţeleg despre ce este vorba şi ce se discută în Senat.
	Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte, Grupul nostru parlamentar susţine cererea de reexaminare a proiectului de lege, cerere formulată de către preşedintele României, în forma raportului pe care l-am citit, dar să fie raportul acela. Dacă-i alt raport, atunci nu mai înţeleg nimic. Raportul pe care-l am în mapa de lucru, semnat de către preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul Sergiu Nicolaescu, spune clar...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi secretar - Norica Nicolai.
	Domnul Ion Solcanu: ... şi secretar - Norica Nicolai. Or, la punctul 2 al raportului, după ce vorbeşte de punctul 8, litera u se elimină, arată, în al doilea rând, ce anume propune comisia. Şi anume: şefii de state, nu foştii preşedinţi, ci foştii şefi de stat: foştii prim-miniştri şi foştii preşedinţi ai celor două Camere legiuitoare. Deci, susţinem această formulă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc.
	Domnul Ion Solcanu: ... şi fără ca ministrul de externe să aibă dreptul de a acorda paşapoarte diplomatice, şi fără foştii parlamentari.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Grupului parlamentar PRM. Vă rog un vice-lider sau un auto-lider propus. Punctul de vedere al Grupului parlamentar PRM. (Rumoare) N-are legătură cu foştii parlamentari. Cererea de reexaminare este altceva.
	Domnul Valentin Dinescu: Nu, dar ca să înţeleagă toată lumea. Dacă vom respinge cererea de reexaminare, va rămâne varianta în care foştii parlamentari vor beneficia de paşapoarte diplomatice, pentru că, totuşi, au fost demnitari ai statului român, motiv pentru care noi vom vota respingerea cererii de reexaminare. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Veţi vota respingerea? Da. Deci, asta înseamnă că trebuie să facem 20 de milioane de paşapoarte diplomatice. (Rumoare) Vă rog, punctul de vedere al... Numai 2000, atunci. Mulţumesc. Punctul de vedere al Grupului parlamentar PNL. Punctul de vedere al Grupului parlamentar PD. Identic cu al PNL-ului. Grupul parlamentar UDMR. Bun. În situaţia aceasta se amână votul final. (Rumoare, râsete). Pentru că sunt preşedintele de şedinţă şi am acest drept. (Discuţii, rumoare) Atunci vom discuta în viitorul Parlament, nu vă supăraţi. Viitorul preşedinte, viitorul Parlament. Nu vă supăraţi. Eu am oferit cuvântul în numele grupului parlamentar, n-aţi vrut să vă asumaţi răspunderea atunci, acum... Deocamdată eu nu pun la vot. Am acest drept, potrivit Regulamentului Senatului. În momentul în care v-aţi exprimat punctul de vedere, în legătură cu cererea preşedintelui, fiecare grup parlamentar, eu spun: "Se amână votul final pe cererea de reexaminare".
	Domnul Radu F. Alexandru (din sală): Am ceva de adăugat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, dar, am decis, în calitate de conducător de şedinţă, amânarea votului final.
	Domnul Radu F. Alexandru: Domnule preşedinte, Nu vă pun nici o întrebare legat de raţiunea pentru care aţi amânat votul. Aşa aţi hotărât. Plenul nu se opune, n-am de făcut nici un comentariu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, nu, eu pot să vă spun imediat de ce am amânat votul... Eu nu vă întreb pentru ce aţi făcut...
	Domnul Radu F. Alexandru: Domnule preşedinte, Eu vă întreb altceva. Cu atât mai mult, cu cât aţi amânat votul şi există posibilitatea unui dialog cu instituţia prezidenţială legat de această cerere şi de această formulare, şi-mi permit două observaţii la care cred că trebuie reflectat: în primul rând, se recunoaşte drept de paşaport diplomatic doar foştilor şefi ai statului, nu şi familiei acestuia. Şi eu mă refer la situaţia concretă, în care la Aeroportul Otopeni se prezintă un fost şef al statului, oricare ar fi el, cu soţia, şi fostul şef al statului trece cu paşaportul diplomatic pe la ghişeul rezervat diplomaţilor, iar soţia se aşază la o coadă şi aşteaptă undeva. Mi se pare că nu este normal şi dacă avem acea deferenţă, absolut obligatorie, faţă de un fost şef al statului... şeful statului are dreptul ca măcar împreună cu soţia să beneficieze de acelaşi tratament.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aceasta este prima chestiune la care am să vă răspund. Acum, vă rog, a doua...
	Domnul Radu F. Alexandru: Este o chestiune, la care cred că merită reflectat. Cea de-a doua: în formularea în care este, îmi permit iarăşi să vă semnalez un defect de logică. Foştii preşedinţi ai celor două Camere, înainte de a fi aleşi, nu de electorat, ci înainte de a deveni şefi ai celor două Camere, în urma unui algoritm parlamentar, sunt parlamentari, sunt aleşi de electorat, la fel ca toţi cei care suntem aici, în sală, şi care nu suntem 22 de milioane, suntem oameni care am primit un mandat din partea electoratului. Mi se pare că a recunoaşte unui fost şef al Camerei un statut cu totul aparte, chiar după ce nu-şi mai exercită activitatea de şef al Camerei, este o discriminare greu de înţeles la rândul ei. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da şi eu vă mulţumesc. Speram să avem sprijin serios din partea Ministerului de Externe, păcat că el a lipsit în totalitate astăzi, prin intervenţiile făcute de către reprezentant în plenul Senatului, dar nu cred că nu sunt corecte cele două afirmaţii, pe care dumneavoastră le-aţi făcut, pentru că, vă rog să observaţi că doar prin cererea de reexaminare a preşedintelui României se rezolvă prima problemă, pe care dumneavoastră aţi invocat-o, pentru că ea este ignorată în momentul de faţă, iar în legătură cu cea de a doua problemă, există o dezbatere, extrem de interesantă, în cadrul coaliţiei pentru un Parlament curat, pe care a susţinut-o în mod constant şi care a precizat expres că este abuziv din partea Parlamentului să solicite şi să pretindă sute şi mii de paşapoarte diplomatice pentru toţi foştii parlamentari. Nu, repet, sute şi mii, pentru că sunt 484 de parlamentari pe fiecare legislatură. Deci, până în acest moment, avem patru legislaturi. De aceea, cred că cererea de reexaminare a preşedintelui României este corectă, în sensul ca parlamentarii să aibă paşapoarte diplomatice doar cât sunt în exerciţiul mandatului, dar constatând poziţia grupurilor parlamentare: PRM, PNL, PD de a se împotrivi, chiar şi UDMR, dacă spuneţi, chiar şi UDMR, deşi nu-mi este clar dacă a spus acelaşi lucru, deci, de a se împotrivi , în calitatea pe care o am de preşedinte de şedinţă, nu supun la vot această cerere. (Rumoare) Este un punct de vedere...
	Pct. 13 - Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societăţii Comerciale "Rafo" - S.A. Oneşti. Rog punctul de vedere al Executivului.
	Domnul Victor Dumitriu - vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prin prezentul proiect de ordonanţă vă supunem aprobării dumneavoastră unele măsuri pentru redresarea financiară, având ca ţel privatizarea Societăţii "Rafo"- Oneşti. În corpul ordonanţei înaintat de Guvern vă propunem facilităţile pe care le-au avut cumpărătorii. Unele din punctele ordonanţei şi-au produs deja efectul şi, ca urmare, domnule preşedinte, în caz că mai sunt întrebări vă stau la dispoziţie, vă solicităm şi vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea prezentei ordonanţe. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă suplimentar aveţi ceva de ...
	Domnul Vintilă Matei: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia pentru privatizare a analizat prezentul proiect de lege şi a adoptat raport favorabil, cu trei voturi împotrivă, în varianta Camerei Deputaţilor.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Declar deschise dezbaterile generale. Dacă doriţi să interveniţi, vă rog, aveţi cuvântul. Domnul senator Iuliu Păcurariu.
	Domnul Iuliu Păcurariu: Domnule preşedinte, Doresc ca iniţiatorul să ne răspundă care a fost nivelul datoriilor acumulate de "Rafo" în perioada cât a fost privatizată această întreprindere? Adică, până la urmă, dacă cel care a cumpărat ...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Rog domnii senatori să păstreze ordinea.
	Domnul Iuliu Păcurariu: ... cel care a cumpărat această societate a generat daune ... Ne interesează să ne spuneţi care este cuantumul acestor datorii şi ce măsură ia Guvernul pentru ca vinovatul să suporte consecinţele?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin. Dacă sunt şi alte intervenţii, vă rog să le notaţi şi după aceea să interveniţi. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Dan Avram: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Bănuiesc că fiecare dintre noi a citit presa ultimelor zile. În ziarele din municipiul Bacău şi din judeţul Bacău, de asemenea, în "Evenimentul zilei" se prezintă clar o serie de probleme , pe care le consider extrem de grave şi cu responsabilităţi foarte mari din partea celor care încearcă astăzi să facă ceva. Este vorba de 1.500.000.000 euro la "Rafo" - Oneşti, mai mult, domnul Blănculescu spunea că ancheta este în curs, iar noi luăm decizii de acoperire a acestor probleme. Eu cred că problemele sunt foarte grave, foarte grele şi nu avem dreptul să băgăm capul în nisip şi să privim ca struţul, să trecem mai departe orice şi oricum. Eu cred că, în această situaţie, Guvernul va dori să arunce vina pe Parlament şi din acest punct de vedere "să se spele pe mâini" şi să încerce să salveze ceea ce se mai poate salva. Părerea mea este că această ordonanţă ar trebui scoasă de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Alte intervenţii? Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă rog să oferiţi răspuns.
	Domnul Victor Dumitriu: Domnule preşedinte, aş dori să răspund domnului senator Păcurariu. Datoriile pe care "Rafo" le avea la data privatizării, pentru că vorbim despre ordonanţa de privatizare, şi ordonanţa de privatizare vă este prezentată, au fost de două feluri, ca să spunem aşa: o parte au fost datorii comerciale, şi ele au fost într-o sumă de aproximativ 200 milioane dolari SUA, datoriile comerciale, pe lângă asta, vreau să vă aduc aminte că "Rafo", în momentul când am privatizat-o a fost doi ani de zile închisă. În momentul când am repornit-o avea în jur de 3.200 de salariaţi, pe care i-a păstrat şi astăzi, deci, aş dori să vă spun că aceste datorii, la momentul privatizării, datorii care sunt prezentate în preambulul ordonanţei, erau către Ministerul Finanţelor Publice, în sumă de 1374 miliarde lei, din care o mare parte penalităţi, şi către Ministerul Transporturilor - 422 plus 307 miliarde penalităţi şi majorări. Deci, aceste datorii..., cele către instituţiile de stat erau unele către bugete şi o altă parte de datorii, pe care şi le-a asumat cumpărătorul la cumpărare, aproximativ 200 milioane dolari SUA, datorii comerciale, pe care, oricum, n-am putut să le ştergem. Ele au rămas, cu obligativitatea cumpărătorilor de a le achita.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Vă rog, domnul senator Iuliu Păcurariu.
	Domnul Iuliu Păcurariu: Domnule ministru, Această "Rafo" a fost privatizată, da? Nu s-a respectat contractul şi aţi readus-o în patrimoniul statului, da? Întrebarea mea este: în această perioadă cât a fost preluată, ce datorii a generat patronul? Mă interesează, spre exemplu, dacă ne puteţi spune, cât ţiţei a preluat de la SNP, cât a plătit şi cât n-a plătit, că vreau să vă spun şi eu, dacă iau aşa o societate şi mă iartă de datorii, devin om bogat peste noapte sau în şase luni de zile. S-au extras bani de acolo, nu s-au extras, adică, până la urmă, prezentaţi-ne, sigur, sunt de acord, dar când vine cineva s-o cumpere votăm privatizarea, dar ne interesează, pe perioada asta, cât ea a fost preluată, ce s-a întâmplat acolo cu banul public, care devine ban public, prin faptul că acum sunt nişte datorii pe care le ştergem de la buget.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
	Domnul Victor Dumitriu: Domnule senator, eu v-am prezentat datoriile pe care societatea comercială le avea la momentul privatizării, şi vă reamintesc că ea nu a funcţionat doi ani de zile, ca urmare, indicatorii , în aceşti doi ani de zile, în care era în proprietatea statului, dar ea nu a funcţionat, indicatorii economico-financiari s-au deteriorat. Astfel că, pe mandatul nostru, când am privatizat-o, am citit mai devreme care erau datoriile. De atunci şi până acum, Societatea "Rafo", ca orice societate din România, s-a transformat în permanenţă. Din punctul nostru de vedere, al AVAS-ului, pe contractul de privatizare am urmărit respectarea indicatorilor legat de preţ şi de investiţii. Aici, sigur, incluzând şi capitalul de lucru, şi indicatorii legaţi de păstrarea personalului - 3.200 de oameni - şi cu garantarea acestor locuri de muncă. De atunci până acum şi alte societăţi, nu numai "Rafo", pe care le-am privatizat, vreau să vă amintesc, noi am discutat în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială în nenumărate rânduri, au acumulat datorii. N-aş putea să vă precizez de ce le-au acumulat. Ştim o serie de motive şi ştim cuantumul lor. Colegii de la Ministerul Finanţelor Publice vă pot face precizările respective, dar toate aceste evoluţii, pentru o rafinărie cum a fost "Rafo", evoluţia preţului ţiţeiului, politica PETROM-ului, pe care a dus-o în perioada aceasta... Eu nu încerc acum să justific comportamentul unui agent economic privat sau de stat, în raport cu autorităţile statului, care sunt menite să verifice disciplina financiară şi cea contractuală, însă, vreau să vă atrag atenţia că nu este singura societate comercială pe care am privatizat-o cu foarte multe datorii, şi datorită , nu în ultimul rând, conjuncturii economice nefavorabile, a ajuns să datoreze azi sume mari de bani. Noi am crezut şi credem în continuare în importanţa menţinerii unui agent economic, chiar dacă într-o perioadă relativ scurtă este pus în imposibilitate de a-şi plăti datoriile, pentru că în esenţă ne interesează urmarea politicii, evident, social-democrate, menţinerea locului de muncă şi crearea unui viitor, unei posibilităţi ca această societate, în 3-4-5 ani de zile să fie capabilă să returneze şi să ramburseze statului sumele pentru care a fost, la un moment dat, iertată, ca să spun aşa. Iată, de ce... Dumneavoastră ştiţi că n-am avut probleme numai la "Rafo". Toate marile rafinării din domeniul privat sau de stat s-au confruntat, în aceşti patru ani de zile, cu probleme foarte serioase. Repet, nu toate le pot fi imputabile, dar am încercat, atât cât am putut la fiecare, să găsim o soluţie viabilă, astfel încât oamenii să nu plece acasă, să nu închidem, şi să creăm, cel puţin, perspectiva, ca într-o zi, sumele să fie plătite din nou. Sumele astea nu se şterg, nu dispar. Cu siguranţă, cum aţi menţionat în mass-media, o serie de organe ale statului s-au exprimat deja în legătură cu situaţia pe care o avem acolo, cred că este datoria noastră, a tuturor, şi, de fapt, asta încearcă Guvernul, să găsească o soluţie, astfel încât compania să devină viabilă, pentru că este a noastră, a tuturor şi ea să-şi continue activitatea, astfel încât 3.200 de oameni de pe platformă să nu plece acasă. Despre asta este vorba. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Domnul senator Matei Vintilă, vă rog.
	Domnul Vintilă Matei: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, De fapt, noi, astăzi, discutăm raportul la proiectul de lege privind Ordonanţa de urgenţă nr. 177/2001 privind privatizarea Societăţii "Rafo" Oneşti. Eu cred că trebuie să facem referire numai la proiectul de lege în sine şi nu să anchetăm postprivatizarea Societăţii "Rafo"-Oneşti. Or, se stabileşte o comisie în legislatura viitoare, or, organele competente se ocupă de asta, dar, noi, astăzi, discutăm strict proiectul de privatizare, privatizare care s-a realizat din anul 2001. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Domnul senator Marius Constantinescu.
	Domnul Eugen Marius Constantinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Înţeleg că domnul ministru nu poate să ne răspundă la întrebările exacte care i s-au pus...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Poate, dar i s-au pus alte întrebări în afara ordonanţei.
	Domnul Eugen Marius Constantinescu: ... ne vorbeşte despre datorii foarte mari ale multor alte societăţi care au fost privatizate, răspuns care nu are nici un fel de legătură cu proiectul de lege pe care-l discutăm. Ne mai spune că fiecare dintre acestea au făcut mari datorii. Noi ştim foarte bine , fiecare dintre noi, dacă ne uităm unul în ochii altuia, ştim foarte bine că "Rafo"-Oneşti a luat milioane de tone de ţiţei de la SN PETROM, neplătind nici un leu nici la ora actuală. Ştim, de asemenea, că "Rafo"-Oneşti a produs, a vândut şi banii ăştia n-au intrat decât în nişte buzunare particulare. Despre asta este, de fapt, vorba aici. Vrem să trecem pe buzunarele fiecăruia dintre noi... Ne spune domnul ministru că este a noastră, a tuturor. Nu, domnule ministru, este a ălora care au făcut paguba acolo. Ăia trebuie să fie traşi la răspundere şi să răspundă cu adevărat pentru ceea ce au făcut cu societatea respectivă. Nu ne poate nimeni spune că această societate, timp de trei ani de zile, nu a produs. Ştim bine că a produs. Şi a produs foarte mult, dar a produs într-un profit individual, personal al unora dintre cei care şi-au asumat nişte răspunderi faţă de această societate comercială, care vine astăzi să se întoarcă la buzunarul public şi să acopere datoriile acestea din buzunarul public. Nu pot să fiu de acord cu asemenea soluţii. Nu putem să susţinem o asemenea lege. A mai fost iertată, ştim bine că au mai fost aici proiecte de lege prin care noi am mai iertat "Rafo"-Oneşti de nişte datorii. Am mai avut o situaţie similară la altă societate. Nu se poate să mergem la nesfârşit cu asemenea soluţii, pe banii acestei naţiuni, pe banii acestui popor. Nu pentru asta suntem chemaţi aici, nu pentru asta am fost trimişi aici. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Da, domnule senator Iuliu Păcurariu. Ultima întrebare şi trecem la vot.
	Domnul Iuliu Păcurariu: Domnule ministru, N-aţi răspuns întrebărilor mele. Mai am una. Cine e societatea cumpărătoare "BALKAN PETROLEUM", nu-i nici "BRITISH", nici "SHELL", n-am auzit de ea. Poate nu ştiu eu, sunt ignorant în domeniul acesta. Vă rog, dacă puteţi oferi răspunsul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin, să ascultăm şi întrebarea domnului senator Aurel Pană.
	Domnul Aurel Pană: Domnule ministru, dacă există vreo diferenţă de acţionariat între firma care a falimentat şi firma care urmează să cumpere, pentru că după ceea ce vedem scris prin presă este vorba cam despre aceiaşi indivizi, care sunt acţionari şi la o firmă şi la cealaltă. Adică cu un nume pot să o falimentez, iar sub un alt nume pot să o iau din nou, că este o vacă populară de muls şi îi vine iar rândul să fie mulsă câţiva ani.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă rog să oferiţi răspuns, domnule vicepreşedinte.
	Domnul Victor Dumitriu: Domnilor senatori, În primul rând, am descris şi în ordonanţă numele celor care au cumpărat. A fost un consorţiu, format din două firme: una din Portugalia şi S.C. IMPERIAL OIL din România. Aceştia au fost cumpărătorii, ca să răspund domnului senator Păcurariu, că mă întreba cine este cumpărătorul. A doua întrebare, a domnului senator Pană, intuiesc răspunsul. Ordonanţa nu descrie ce s-a întâmplat după. Dumneavoastră vă referiţi, sau aţi vrut să întrebaţi cine este acum proprietarul, probabil. Pentru că, nu există în povestea asta nici o firmă. Nici care a falimentat, nici care n-a falimentat. Din sală: Poate au fost persoane.
	Domnul Victor Dumitriu: Persoane n-au cumpărat, domnule senator.
	Domnul Iuliu Păcurariu: Dar pot fi acţionari...
	Domnul Victor Dumitriu: Dar n-au cumpărat persoane fizice.
	Domnul Iuliu Păcurariu: Noi putem face o firmă în Portugalia, oricând.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, stimaţi colegi, haideţi, să nu vorbim în cor. Întrebarea este dacă dumneavoastră cunoaşteţi acţionariatul la vechea firmă şi la actuala firmă. Asta a fost întrebarea. Vă rog.
	Domnul Victor Dumitriu: E adevărat. Eu pot să vă spun că alături de firmele iniţiale, printr-o delegaţie imperfectă mai participă la procesul de privatizare şi încă o firmă, pe care domnul senator a menţionat-o. Comportamentul acestor firme sau acţionariatul firmelor, atitudinea lor faţă de managementul de la "Rafo"-Oneşti nu cred că am căderea să-l discut eu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu v-a întrebat acest lucru. V-a întrebat foarte precis dacă dumneavoastră cunoaşteţi acţionariatul societăţii vechi şi societăţii noi. Dacă nu-l cunoaşteţi spuneţi: "Nu-l cunosc".
	Domnul Victor Dumitriu: Nu-l cunosc, domnule preşedinte. Ştiu că o firmă a intrat alături de consorţiu în contractul cu "Rafo"-Oneşti.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Din sală: Procedură.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Iar procedură?
	Domnul Iuliu Păcurariu: Întrucât întrebările au fost nesatisfăcătoare, cerem amânarea votului şi Guvernul să ne prezinte informaţiile pe care noi le cerem. Dorim să ştim cine este acţionariatul: persoane fizice ..., cât se poate de clar. Avem suspiciuni.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Puteţi avea suspiciuni, dar, vă rog să observaţi care este textul ordonanţei, pentru că noi am ieşit cu dezbaterile în alte chestiuni, care eu recunosc că sunt interesante, sunt importante, dar nu vizează problema ordonanţei. Domnul senator Ştefan Viorel.
	Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Asta vroiam să atenţionez şi eu plenul, pentru că noi acum nu dezbatem nici ordonanţa în baza căreia s-a privatizat, şi nici măsurile care s-au luat urmare situaţiei create la "Rafo"-Oneşti postprivatizare. Deci, noi discutăm despre ordonanţă, care instituie un tratament special, în legătură cu problemele financiare ale Societăţii "Rafo"-Oneşti, în toamna anului 2001. La un moment, e adevărat, postprivatizare. Dar, nu în temeiul acestui act normativ s-a realizat privatizarea, şi nu are nici o legătură ce s-a întâmplat acolo, că s-a ajuns cu dosar în justiţie, că e urmărire. Bine, sigur, este cu totul şi cu totul altă problemă. Aici discutăm de crearea unui temei legal în baza căruia s-au convertit nişte datorii ale societăţii privatizate deja la momentul septembrie 2001 şi s-a stabilit un anumit tratament: conversia în acţiuni, vânzarea către investitorul care deja era în societate, scutirea de plata majorărilor de întârziere şi aşa mai departe, un tratament pe care îl regăsim în multe proiecte de privatizare şi care, în cele mai multe, a dat rezultate pozitive, aici s-ar părea că rezultatele sunt discutabile, dar nu au legătură cu textul acestui act normativ. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale. Vă rog să observaţi că nu au fost formulate la acest text de lege nici un fel de amendamente. De fapt un singur alineat - alin.3 art.3 - este marele text de lege pe care îl discutăm. Vă rog să vă exprimaţi printr-un singur vot, având în vedere caracterul legii de lege ordinară, atât asupra raportului comisiei sesizată în fond, Comisia pentru privatizare, cât şi a legii. Vă rog să votaţi. Proiectul de Lege şi raportul Comisiei pentru privatizare au fost adoptate cu 59 de voturi pentru, 44 împotrivă şi o abţinere. Vă mulţumesc. Din sală: Listă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Listă pentru grupurile parlamentare.
	La pct.14 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor. Rog punctul de vedere al Guvernului. Haideţi să mergem mai repede, că mai avem 5 proiecte de lege.
	Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prin modificările aduse Legii nr.132/1999 dorim să atribuim Consiliului Naţional pentru Formare Profesională a Adulţilor şi anumite competenţe în ceea ce priveşte calificarea şi acordarea atestatelor în acest domeniu. Aşa cum este formulat textul, satisface această doleanţă a Guvernului şi susţinem modificarea. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. O rog pe doamna senator Rodica Şelaru să prezinte raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială.
	Doamna Rodica Şelaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a decis cu unanimitate de voturi adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege, în forma Camerei Deputaţilor, cu amendamentul prezentat în anexa 1. Precizez că Guvernul a fost de acord. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra amendamentului existent în anexa 1. Guvernul, de acord?
	Domnul Valentin Mocanu: Da. Suntem de acord cu acest amendament.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să votaţi amendamentul existent în anexa 1. Amendament aprobat de plen cu 68 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri. Precizez că legea are caracter de lege organică, stimaţi colegi. Vă invit în sală. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să votaţi. Raport aprobat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 10 abţineri. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor în ansamblu. Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 10 abţineri. Vă mulţumesc.
	La pct.15 avem propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să prezentaţi raportul suplimentar.
	Doamna Rodica Şelaru: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Având în vedere că în redactarea proiectului de lege înregistrat sub nr.717/2004 Guvernul României a preluat reglementările propuse de domnul senator Nemeth Csaba, comisia a hotărât că propunerea legislativă înregistrată sub nr.L 613 a rămas fără obiect, luând ca bază textul proiectului de lege prezentat de Guvern. Şedinţa noastră care a avut loc pe 2.XI.2004 a adoptat un raport suplimentar de respingere a propunerii legislative privind modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, întrucât a rămas fără obiect. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. punctul de vedere al Guvernului?
	Domnul Valentin Mocanu: Suntem de acord cu raportul comisiei. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului întocmit de comisie. Vă rog să votăm raportul comisiei. Plenul Senatului adoptând cu 75 de voturi pentru, 7 împotrivă şi 5 abţineri raportul întocmit de Comisia pentru muncă, pe cale de consecinţă respinge propunerea legislativă.
	Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2004 privind modificarea art.II din Legea nr.149/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, precum şi a altor acte normative cu incidenţă asupra acestei proceduri. Vă rog, din partea Executivului, punctul de vedere, rapid, că mai avem doar câteva minute şi mai sunt 2-3 legi importante, cele care au raport negativ de respingere.
	Domnul Teodor Bobiş - secretar de stat în Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Domnule preşedinte, suntem de acord cu amendamentele formulate în raportul comisiei de specialitate şi vă rugăm să aprobaţi proiectul în forma adoptată. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă rog, domnule senator, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Emilian Prichici: Domnule preşedinte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări luând în dezbatere proiectul de lege a apreciat asupra oportunităţii acestuia şi a hotărât să întocmească raport de admitere fără amendamente. Suntem de acord. Fără amendamente. Şi vă rugăm să-l supuneţi la vot ca atare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii, nu au fost formulate amendamente, este o lege importantă, de fapt ea a pus de acord prevederile legale. Vă rog să vă exprimaţi prin vot, având în vedere că legea are caracter de lege organică. Vă rog să votaţi. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi proiectul de Lege în ansamblu aprobate de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 7 împotrivă şi o abţinere.
	La pct.17 avem proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări raport pe fond. Rog punctul de vedere al Executivului. Punctul de vedere al Executivului. Vă rog.
	Doamna Oana Manolescu - deputat: Eu sunt iniţiatorul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bun. Dumneavoastră pentru iniţiator prima dată. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Doamna Oana Manolescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi senatori, Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat în urma raportului favorabil, modificarea alin.2 al art.II a Legii nr.550/2002 care constă în faptul că dă posibilitatea vânzării spaţiilor comerciale şi de prestări servicii aflate în imobilele monumente istorice, proprietate privată a statului, şi această vânzare se poate face numai în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor. (discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna deputat. Vă rog, domnule secretar de stat, punctul de vedere al Executivului.
	Domnul Teodor Bobiş: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul susţine această iniţiativă legislativă. În punctul de vedere pe care l-am formulat şi pe care l-am trimis comisiei am făcut doar câteva modificări de îmbunătăţire a formei. Deci suntem de acord cu promovarea iniţiativei. Vă mulţumim.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Punctul de vedere al comisiei.
	Domnul Emilian Prichici: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a îmbrăţişat atât punctul de vedere al colegilor de la Camera Deputaţilor, cât şi al Guvernului, drept pentru care a întocmit un raport de admitere fără amendamente, fiind de acord cu forma votată la Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. Din sală (mai multe voci): E de respingere... (discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Nu, nu. E de admitere. Cum să fie de respingere?
	Domnul Emilian Prichici: E de admitere. Sigur că da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Raport de admitere, fără amendamente. Este o propunere legislativă iniţiată de colegii deputaţi. Doamna deputat Oana Manolescu. Deci vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Vă rog, printr-un singur vot să ne pronunţăm asupra raportului Comisiei juridice şi a legii în ansamblu. Vă rog să votaţi. Raportul Comisiei juridice şi propunerea legislativă adopate de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 16 împotrivă şi 4 abţineri.
	Pct.18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României. Domnul senator Sergiu Nicolaescu. Nu pe acesta am discutat puţin şi în Biroul permanent? Domnule preşedinte? Din sală: Nu, nu pe acesta. A fost unul care nu mai figurează pe ordinea de zi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă rog, domnule senator. Să vedem punctul de vedere al iniţiatorului. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit raport negativ în acest moment, da? (rumoare, discuţii) Vă rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu.
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Îmi permit să citesc o notă care explică totul. "Propunerea de modificare şi completare a fost realizată pe baza recomandărilor făcute în: Nota aprobată de primul ministru al României privind necesitatea sporirii competenţelor Autorităţii Naţionale a Vămilor, în primăvara acestui an; Calendarul privind acţiunile ce vor fi întreprinse pentru aderarea la Convenţia Napoli 2; Recomandările transmise primului ministru al Guvernului României, sub semnătura domnului Alain Painchaux director al d' Eurodouane." Toate aceste materiale au stat la baza punctului de vedere pe care şi-l exprimă comisia. În prezent, legislaţia naţională precizează două feluri de infracţiuni: infracţiuni de frontieră privind regimul frontierei de stat, care sunt de competenţa poliţiei de frontieră şi infracţiuni vamale, art.175, 178 din Codul Vamal, care sunt de competenţa Autorităţii Naţionale a Vămilor. Prin eliminarea din definiţia infracţiunilor de frontieră a sintagmei "mărfurilor sau altor bunuri" se realizează diferenţierea competenţelor Poliţiei de frontieră privind controlul persoanelor de competenţele Autorităţii Naţionale a Vămilor care are responsabilitatea controlului mărfurilor. Creşterea competenţei Autorităţii Naţionale a Vămilor nu se poate realiza efectiv, dacă aceste responsabilităţi nu sunt clar diferenţiate de cele ale Poliţiei de frontieră. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Trebuie să observ că, faţă de materialul propus de noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări are un referat negativ. Noi am făcut un material în care am ţinut cont de scrisorile primului ministru şi ale responsabilului francez şi avem credinţa că materialul bine intenţionat din partea noastră nu face altceva decât să întărească şi să stabilească mai exact raporturile dintre Poliţia de frontieră şi Vamă. Crearea unei confuzii între aceste două instituţii care se întâlnesc la punctul de frontieră nu este favorabilă sub nici o formă respectării legilor şi a normelor pe care le stabilesc aceste legi. Menţionăm faptul că, în cadrul statelor membre al Uniunii Europene, precum şi în unele state candidate, agenţii vamali posedă şi competenţă de investigaţie penală, putând efectua investigaţii preliminare. De asemenea, în majoritatea statelor membre, 10 din 15, agenţii vamali sunt investiţi cu puterile Poliţiei judiciare, având competenţa de a investiga infracţiuni în caz de flagrant şi de a efectua livrări supravegheate. Avem exemple în Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Estonia, Lituania, Ungaria. În concluzie, având în vedere competenţele Autorităţii Naţionale a Vămilor şi cele ale Poliţiei de frontieră în vederea adoptării Convenţiei Neapole 2, se impune o revizuire a legislaţiei naţionale, în conformitate cu normele comunitare, precum şi cu atribuţiile pe care majoritatea autorităţilor vamale din cadrul statelor membre le deţin. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Deci dumneavoastră nu sunteţi de acord cu raportul negativ întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Sergiu Florin Nicolaescu: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, punctul de vedere al reprezentanţilor Executivului.
	Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Doamnelor şi domnilor senatori, aş vrea să reamintesc că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 a fost elaborată cu consultarea experţilor Uniunii Europene şi este apreciată ca fiind actul normativ care a constituit un reper în adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene a deciziei de exceptare a cetăţenilor români de la obligativitatea obţinerii vizelor. Ordonanţa de urgenţă este documentul prin care statul român şi-a însuşit conceptul de "Control la trecerea frontierei", aşa cum este el promovat de Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, împotriva tuturor formelor de criminalitate transfrontaliere. Prin acest act normativ s-a realizat modernizarea instituţiilor şi crearea tuturor condiţiilor pentru asigurarea compatibilităţii. În ceea ce priveşte modificarea definiţiei legale a noţiunii "infracţiuni de frontieră", ar însemna că trecerea peste frontieră prin alte locuri de bunuri şi mărfuri nu ar mai fi infracţiune de frontieră? Este vorba de contrabandă. De asemenea, trecerea fără autorizaţie peste frontieră nu ar mai fi infracţiune de frontieră, deci ar duce la consecinţe nedorite. Pe de altă parte, mai există un punct în care partea lezată, în urma unui supracontrol este îndreptăţită ca şeful punctului de trecere care a dispus supracontrolul să răspundă material, disciplinar sau penal, după caz. Poate genera confuzii. De ce? Pentru că orice persoană care a suferit o vătămare printr-un act al autorităţii publice se poate adresa instanţei, conform dispoziţiilor art.52 din Constituţia României, republicată, însă persoana nu dobândeşte calitatea de parte decât după implicarea sa în proces. Referirea la răspunderea materială a şefului punctului de trecere a frontierei poate fi considerată ca având în vedere răspunderea civilă delictuală a acesteia pentru prejudicii aduse persoanei, reglementată în art.998, 999 Cod civil şi, bineînţeles, în Codul muncii. De asemenea, tragerea la răspundere a şefului punctului de trecere frontieră se face de către autorităţile publice ierarhic superioare, conform normelor prevăzute în Statutul profesional, prevederea că "partea lezată ar fi titulara cererii în răspunderea disciplinară" putând fi interpretată în sensul că persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a efectuării supracontrolului poate face sesizări, petiţii, plângeri. (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule secretar de stat.
	Domnul Florin Sandu: Deci tragerea la răspundere penală a şefului punctului de trecere a frontierei se face din oficiu. Şi o ultimă problemă. Ceea ce prevede Convenţia Napoli 2 face obiectul unui alt pachet legislativ prin care se va atribui vămii atribute de poliţie judiciară.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, vă rog, domnule senator Prichici.
	Domnul Emilian Prichici: Domnule preşedinte, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este absolut identic cu cel exprimat de Guvern, drept pentru care raportul întocmit este de respingere, cu unanimitate de voturi, pentru motivele sintetizate foarte bine de către domnul secretar de stat. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Raport aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 3 abţineri şi, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.
	Vă consult dacă sunt sunt intervenţii negative la pct.19: Proiectul de Lege privind înfiinţarea comunei Perşinari, judeţul Dâmboviţa. Sunt convins că celelalte două vor naşte dezbateri importante. Dar să luăm, totuşi, într-un minut, proiectul de lege privind înfiinţarea comunei Perşinari. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. (rumoare, discuţii) Perşinarii? Nu sunteţi de acord? (rumoare, discuţii) Din sală (mai multe voci): Daaa... ba daaaa...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Haideţi, rapid. Comisia? Cum să votăm? Respectăm procedura. Punctul de vedere al iniţiatorului, dacă este prezent. Dacă nu, punctul de vedere al Executivului. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Teodor Bobiş: Domnule preşedinte, iniţial, Guvernul a formulat punct de vedere negativ la această iniţiativă legislativă, dar având în vedere că la Camera Deputaţilor proiectul a fost promovat, noi am susţinut să se aibă în vedere că l-am cuprins în anexa la proiectul de lege al Guvernului care se află deja la Camera Deputaţilor. În situaţia în care dumneavoastră veţi aproba, noi vom cere scoaterea din anexa respectivă. Vă mulţumim.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Traian Novolan, iniţiator. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Traian Novolan: Stimaţi colegi, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege în forma în care a venit de la Camera Deputaţilor, adică pentru. Colegii de la Partidul România Mare, vă rog în mod special, fiindcă aceasta este comuna lui Ion Dolănescu. (discuţii, râsete)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin. Sunt amendamente, cum în forma venită de la Camera Deputaţilor?! (rumoare, discuţii) Sunt vreo 4-5-6 amendamente.
	Domnul Traian Novolan: A! Le acceptăm, domnule preşedinte. (discuţii, râsete)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Ne bucurăm. Comisia? Rog punctul de vedere al comisiei.
	Domnul Florin Hriţcu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege şi adoptat raport de admitere în forma trimisă de Camera Deputaţilor, cu amendamente.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Guvernul, de acord cu amendamentele?
	Domnul Teodor Bobiş: De acord cu amendamentele. Este vorba de constituirea noilor autorităţi ale viitoarei unităţi administrative.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Haideţi că sunt doar 8 amendamente. Sunt destule. Vă mulţumesc. Rog dezbateri generale sau dacă doriţi să interveniţi pe amendamente. Nu. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra amendamentelor existente la anexa 1, cele 8. Vă rog să votaţi. Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 84 voturi pentru şi 2 abţineri. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului şi proiectul de lege privind înfiinţarea comunei Perşinari, judeţul Dâmboviţa. Senatul le adoptă cu 93 voturi pentru şi 3 abţineri. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, mai sunt două propuneri legislative sau proiecte de lege, dar care, în mod cert... Din sală: Au aviz negativ.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu au aviz favorabil, dar nasc discuţii. Le-am ascultat de atâtea ori, motiv pentru care le păstrăm în ordinea de zi. (discuţii) Din sală: Ce facem acum? (discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Doamnelor şi domnilor senatori, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Legea pentru înfiinţarea comunei Perşinari, prin reorganizarea comunei Văcăreşti, judeţul Dâmboviţa; Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor; Legea pentru modificarea alin.5 al art.3 din Legea nr.387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse şi tehnologii cu dublă utilizare; Legea pentru modificarea Legii nr.550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a S.C. RAFO S.A. Oneşti. Din sală: Ce facem acum? (discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Întrerupem şedinţa. Mai avem de la ora 17.00 şedinţă comună. Am depăşit cu 5 minute, ca să mergem la şedinţa comună a celor două Camere. Dacă aveam şedinţă doar la noi, continuam dezbaterile. Dar sunt convins că vor determina dezbateri importante în Senat, ca să nu spun altceva. Declar închisă şedinţa de astăzi. Vă urez succes în activităţile din teritoriu!
	Şedinţa se încheie la ora 16.55.