Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-11-2022 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 09-10-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 9, 1996

7. Dezbateri: proiectul de Lege privind autorizarea Băncii Naționale a României de a acorda credite pentru acoperirea cererilor populației de retragere a depozitelor bancare constituite la societățile bancare Dacia Felix S.A. și Credit Bank S.A.

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Stimați colegi,

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind autorizarea Băncii Naționale a României de a acorda credite pentru acoperirea cererilor populației de retragere a depozitelor bancare constituite la Societățile Bancare Dacia-Felix S.A. și Credit-Bank S.A.

Plenul Camerei, în ședința din ziua de marți, 1 octombrie, a aprobat ca acest proiect de lege să fie dezbătut în procedură de urgență. Conform prevederilor art.105, 106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor la cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, sesizată în fond, să facă propunerile necesare. Comisia să ia loc în banca rezervată comisiilor, alături de reprezentantul Televiziunii.

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege în forma aprobată de Senat cuprinde trei articole.

Vă rog să-mi permiteți să vă propun ca pentru fiecare articol să afectăm 5 minute.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri .

Cu un vot împotrivă și două abțineri, propunerea a fost acceptată.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 3 voturi împotrivă și o abținere, titlul legii a fost acceptat.

Raportul comisiei recomandă adoptarea textului în forma venită de la Senat. M-am uitat să vedem dacă sunt observații sau amendamente din partea comisiei.

Începem cu art.1.

La art.1, dacă sunt observații? Domnul Birtalan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Birtalan Akos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cred că nu pot să salut inițiatorii, pentru că nu sunt aici, dar nu este poate o problemă atât de importantă.

La acest art.1, așa cum se observă, se anunță de fapt ideea de bază a propunerii legislative pe care o avem în fața noastră, și anume că se autorizează Banca Națională a României să acorde Societăților Bancare Dacia-Felix S.A. și Credit-Bank S.A. un credit destinat acoperirii cererilor de retragere a sumelor, reprezentând depozitele populației, stabilind și o limită, un plafon de 10 milioane de lei pe deponent. Dar este o mențiune, o condiție care este stabilită aici, și anume "exclusiv dobânda aferentă". Cred, și nu sunt singur, pentru că dacă v-ați uitat, și sunt convins că v-ați uitat în avizul care este trimis de Consiliul Legislativ, care se referă și la acest aspect, și anume că garantarea depozitelor create de populație, fără dobândă, creează situații dezavantajoase pentru deponenții celor două bănci față de clienții altor bănci aflați în situațiile prevăzute într-un articol dintr-o Ordonanță. Și, apropo, Ordonanță. Întrucât avem și funcționează Ordonanța guvernamentală nr.39, care privește înființarea și funcționarea fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar în general, și nu numai pentru anumite bănci, atât private sau cu capital majoritar de stat, sau oricare ar fi ele, credem că această, până la urmă, discriminare, nu este altceva decât - și haideți, să spunem pe nume - o campanie dusă nu pentru salvarea acestor două bănci, nici pe departe, pentru că nu așa se pot salva aceste două bănci, și nici depozitele celor 300 și ceva de mii de deponenți, așa cum apare aici în anexă, la acest proiect de lege, circa 370 de mii de persoane deponenți, cred că nu așa se poate salva, că ridicăm dintr-o categorie de cetățeni pe aceștia și încercăm să le dăm ceva.

Ca să fiu cât se poate de concret și concis, cred, și noi credem, că această ordonanță guvernamentală care ar reglementa și reglementează în 52 de articole, și nu în 3, sau de fapt într-unul singur, acest aspect de garantare a depozitelor din sistemul bancar românesc, cu toate aspectele lui negative, cu toată întârzierea, care este un fapt incontestabil, că trebuia să avem acest fond de circa 4-5 ani în sistemul bancar românesc, cu toate aceste aspecte, noi credem că este destul pentru toți cetățenii și pentru toți deponenții la oricare bancă comercială din România.

Mai ales acest aspect care este introdus în acest art 1, că se și garantează, dar totuși nu se garantează, cum s-a spus, "exclusiv dobânda aferentă", este nepermis și pare că este ceva cât se poate de neserios, să mă scuze inițiatorii care nu sunt, cred că nici unul dintre domnii prezenți nu este senator deocamdată. Deci, este ceva ce nu putem accepta. Eu solicit, cu toate că nu am respectat regulamentul, deși am obiceiul să respect, dar aș ruga pe domnul președinte să constate că nici acum nu respectăm regulamentul pentru că dacă ne uităm în sală și dacă ne uităm în regulamentul nostru, spune cât se poate de clar cum poate să funcționeze Camera Deputaților cu prezența majorității membrilor. Deci nu suntem majoritatea și dacă vrem și dacă nu vrem.

În fine, eu solicit eliminarea cuvântului "exclusiv dobânda aferentă" ori înlocuirea acestuia - explicit "inclusiv dobânda aferentă" - .

Deci, în prima fază eliminarea cuvântului "exclusiv și înlocuirea acestuia cu "inclusiv dobânda aferentă".

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Inițiatori sunt colegii noștri de la Senat. Am fost anunțat că domnul Viorel Sălăgean vine spre Camera Deputaților, sper să ajungă dintr-un moment în altul.

Până atunci, pentru că aceasta mi se pare chestiunea care este discutată cel mai mult, a dobânzii, rog pe domnul deputat Ana să dea explicațiile necesare, din partea comisiei.

Domnul Gheorghe Ana:

Stimați colegi,

Acest proiect de lege, inedit în felul său, după cum domniile voastre constată, vine să creeze posibilitatea garantării capitalului depus de deponenți la aceste două societăți comerciale bancare. Repet - să garanteze în limitele a 10 milioane- capitalul depus de deponenți la aceste două societăți bancare.

Dacă luăm în considerare și dobânda, observați dumneavoastră că ne referim atunci la venitul din capital, dobânda reprezentând fructificarea capitalului prin intermediul sistemului bancar.

Deci, dacă domniile voastre vor opta pentru adoptarea acestei legi, înseamnă că veți accepta ca să protejăm capitalul depus de deponenți la aceste societăți, capital care, în condițiile în care nu ar interveni această lege, înseamnă că s-ar putea recupera cândva în timp, ca urmare a procedurilor de reorganizare judiciară sau char de lichidare a acestor societăți.

De aceea, comisia noastră, cu majoritatea voturilor, a acceptat textul votat în Senat, cu explicațiile pe care dumneavoastră ați avut bunăvoința să le ascultați.

În ceea ce privește un amendament, aici, în regimul pe care îl are proiectul de lege, să-mi fie permis să nu îl găsesc oportun, asta ar însemna să reconvocăm comisia, ceea ce regulamentul nu permite.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, dacă puteți să vă referiți mai pe larg la chestiunea dobânzii.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dobânda spuneam că este și reprezintă de fapt venituri pe care trebuie să le încaseze deponentul, în cazul în care își păstrează fie la vedere, fie la termen disponibilitățile sau lichiditățile sale într-o instituție financiară sau de credit.

Obiectul acestei legi, după cum domniile voastre constată, este de a proteja suma de 10 milioane, pe care o acceptă și Ordonanța nr. 39 pentru fiecare deponent, și nu, în cazul de față, și dobânda.

Pentru situațiile în care am lua în considerare dobânda,... aș vrea să nu creez o stare de tensiune, pe piața bancară s-au practicat rate de dobănzi diferite, noi le spunem atractive, cele două bănci, în momente conjuncturale nefavorabile pentru ele, au practicat o rată de dobândă mult mai atractivă decât alte bănci. Și, în această situație, observați domniile voastre că dacă luăm în considerare și rata dobânzii, atunci capitalul de 10 milioane care este protejat de fapt și de Ordoannța nr.39 nu ar mai fi de 10 milioane, ci în majoritiatea situațiilor ar fi de 20 de milioane. Or, resursa...

Domnul Gheorghe Cristea:

Cum asta?

Domnul Gheorghe Ana:

Deci, s-a practicat dobândă și de 100%, asta voiam să spun. Or, resursa posibil de angajat de la Banca Națională ca împrumutător de ultimă instanță, cum l-a definit aici inițiatorul, nu poate fi ...

Domnul Gheorghe Cristea:

Ce înseamnă împrumutător de ultimă instanță?

Domnul Gheorghe Ana:

Cum l-au definit inițiatorii, am specificat. Nu l-am definit eu.

Domnul Gheorghe Cristea|:

Dar dumneavoastră l-ați acceptat, l-ați aprobat.

Domnul Gheorghe Ana:

Da, este ultima verigă din sistemul financiar bancar care poate sconta sau resconta o cambie, un împrumut, poate garanta un împrumut, o cambie. etc. Deci, în afara băncii centrale a unui stat, nu există o altă instituție centrală care să poată să aibă o asemenea denumire. Este un termen utilizat și îl acceptăm așa, cu explicația pe care am dat-o.

Revenind la dobândă, stimate domnule președinte, cred că aceasta este explicația plauzibilă pentru care inițiatorii și comisia nu au avut în vedere și dobânda.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Barbu Pițigoi.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba despre salvarea unor depozite ale unor cetățeni care, mai puțin inițiați în sistemele financiare, în meandrele tranziției, neavând suficientă informație în domeniu, au reușit sau au depus economiile pe care le-au realizat în scopul de a-și salva anumite necesități de familie, în general de familie, pentru că este vorba de sume mici, sume relativ mici. Și care, neinițiați și neștiutori sau neinformați suficient, au depus aceste sume la cele două bănci despre care discutăm.

Desigur că aici există și niște carențe ale instituțiilor financiare de resort. Banca Națională avea obligația să supravegheze financiar aceste bănci, să ia măsurile necesare la timp, să avertizeze populația, eventual deponentul care să fie în situația de a nu-și pierde economiile de care are atâte nevoie. Noi am discutat această problemă la Comisia de industrie și servicii, având în vedere că dincolo de aceste sume există și alte conotații care au spectrul mai larg de referință. Nu mă voi referi la ele. Voi rămâne în exclusivitate la depunerile mici de până la 10 milioane și, deși sunt de acord cu observația făcută că ar trebui luate în calcul și dobânziile care revin acestor sume, totuși eu consider că este necesar să aprobăm acest proiect în lege în forma în care ea a fost elaborată de Senat, pentru că dă posibilitatea, acum, în situația în care se află Parlamentul - ultimele zile de lucru - ca ea să producă efecte și o imensă parte a depunătorilor, multă populație, care suferă din cauza acestor încrengături financiare, să-și poată rezolva problemele urgente de care au nevoie.

De aceea, vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma în care a ieșit de la Senat și să soluționăm această problemă fără amendamentele care au complicații, cu comisia de mediere, etc

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Cunescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sergiu Cunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor,

Intru direct în subiect.

Din cele expuse de domnul deputat Ana putem fi de acord cu o argumentație, dar nu putem fi de acord cu amândouă.

În primul rând, trebuie să înțelegem un lucru. Dobânda, pe măsură ce se produce, devine capital. Această dobândă nu este separată de capital. Capitalul crește automat. Deci, nu putem să separăm aceste lucruri. Deci, dacă protejăm capitalul suntem obligați să protejăm și dobânda care este o sporire succesivă a capitalului. Deci, argumentația a întâia a domnului deputat nu este corectă.

A doua argumentație, că resursa de care dispunem pentru a compensa la cetățeni depuneriile, aceea este valabilă, dar trebuie să respectăm și principiul întâi. Deci, în funcție de resursă, ținând seama și de creșterea capitalului în mod continuu, trebuie să stabilim plafonul până la care se pot face aceste restituiri. Deci, sunt de acord să modificăm cifra indicată de 10 milioane, astfel încât să intre în resursă, dar cuprinzând și capitalul. Poate fi și 8 milioane, dar principiul să fie respectat.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Akos:

Vă mulțumesc și mă scuzați că revin la microfon, cred că nu putem spune de la acest microfon anumite lucruri care nu sunt în totalitate reale. Și, v-aș ruga foarte mult, dacă aveți la dumneavoastră, numai atât să faceți, să deschideți proiectul de lege la anexele lui și să vedeți acolo că depozitele sub un milion și nu sub 10 milioane constituie 90% din aceste depozite, atât la Banca "Dacia Felix", cât și la Banca "Credit Bank".

Deci, din 245 de miliarde, 226 de miliarde, la Banca "Dacia Felix" sunt sub un milion de lei. La "Credit Bank" din 124 de miliarde de lei, 86 de miliarde sunt sub un milion de lei. Deci, ar trebui, și să mă scuze colegii, să vorbim în cunoștință de cauză în primul rând.

În al doilea rând, poate că dacă domnul Ana este atent, atunci aș încerca să continui ideea. Și a venit și inițiatorul, reprezentantul inițiatorilor...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, dacă vreți să reluați foarte pe scurt ideea inițială, ca să poată să răspundă, eventual, domnul Viorel Sălăgean.

Domnul Birtalan Akos:

Domnule senator,

Am susținut ideea mai înainte de a fi dumneavoastră aici la art.1 ca la depozitele constituite trebuie garantată și dobânda aferentă acestor depozite, așa cum este prevăzută această idee, și obligație până la urma urmei, conform art.6 din Ordonanța nr. 39 emisă de Guvernul României, ordonanță care este în funcțiune.

În ceea ce privește motivația dată de domnul deputat Ana și de domnul Barbu Pițigoi, că oamenii stau la rând și așteaptă ca să primească înapoi banii, așa este. Dar Ordonanța nr.39 creează cadrul juridic complet pentru a primi înapoi banii. Ce este diferența? Plafonul este tot 10 milioane, deci nu este diferență. În ordonanță se garantează și dobânda, aici nu se garantează, asta este o diferență și, zicem noi, nefavorabilă acestui proiect de lege și nefavorabilă cetățenilor care stau la rând și așteaptă să primească depozitele.

Iar în ceea ce privește ideea cu Banca Națională, această inițiativă genială cu "împrumutători de ultimă instanță", din nou aș ruga să citiți punctul de vedere al Consiliului Legislativ. Foarte corect acest punct de vedere, chit că dă 8 motivații pentru a respinge proiectul de lege, deși spune că avizează favorabil. Și aș spune atât, dacă Banca Națională considera că este oportună soluția propusă în proiectul de față, nu declanșa, domnule coleg Ana, intrarea în funcțiune a procedurii de lichidare jurdiciară la cele două bănci care sunt în discuție. Banca Națională, ca instanță de specialitate, așa cum spuneați dumnevoastră, știe foarte bine care este situația la aceste două bănci și știe foarte bine de ce nu a declanșat acest fel de garantare populistă, că asta este, altceva nimic, și a declanșat procedura de lichidare judiciară - procedură care, coroborată cu această Ordonanță nr. 39 creează condițiile pentru ca deponenții până la suma de 10 milioane de lei să primească înapoi depozitele, inclusiv dobânda cuvenită. Asta este problema și încă o diferență este că, dacă aprobăm azi sau mâine sau poimâine acest proiect de lege, diferența este între termenul de aplicabilitate, fondul de garantare a depozitelor bancare trebuie să fie creat, conform ordonanței din august, până la 30 noiembrie. Atâta este diferența. Și o altă diferență, bineînțeles, de fond, dar nu aș vrea să intru în această discuție, pentru că așa se pare că nu vom face această discuție, nu Banca Națională trebuie să garanteze depozitele deponenților, ci acest fond de garantare care se creează prin contribuiția băncilor, conform acestei ordonanțe și este foarte corect, că așa este în toată lumea. Dar încercam să spun că bineînțeles, suntem în mare întârziere, nu că suntem azi în 9 octombrie și ordonanța va fi, sau fondul de garantare operativă, în 30 noiembrie dacă va fi, dar în general, suntem în întâziere, ideea de bază asta este: ca să spunem foarte clar oamenilor, câți sunt avizați, ce depozite sunt, care este componența acestor depozite, câți sunt cu 10 milioane, dar majoritatea covârșitoare, cum v-am spus, este sub un milion de lei, și atunci la acești oameni care stau la rând, cum ziceați dumneavoastră, nu garantăm dobânda, dar până la urma urmei toată inițiativa am spus ce iz politic are, din păcate.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Gheorghe Cristea. Nu, iertați-mă, domnul deputat Negoiță întâi și apoi domnul deputat Cristea. Dânsul s-a anunțat mai demult, a anunțat mai demult că dorește să ia cuvântul.

Domnul Florin Negoiță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nefiind economist ca domnul Cristea, o să fiu foarte scurt în intervenția mea și o să-mi exprim o simplă părere că noi, prin acest proiect, de fapt, umblăm la efecte și nu la cauze și că vom reglementa pentru un anumit segment bancar și nu activitatea bancară în întregul său.

Mă gândesc, în primul rând, că oameni care au depus peste 100 de milioane vor defalca, în foarte scurt timp, acest depozit bancar și personalități, asemenea domnului George Danielescu, vor retrage în foarte scurt timp ceea ce alții nu vor reuși, chiar dacă au până la 10 milioane lei.

În al doilea rând, vom crea, după părerea mea, un precedent periculos. De ce precedent? Pentru că vor veni deponenții și cumpărătorii de autoturisme până în noiembrie 1990 și atunci vor cere și ei ca cei 70 000 de lei depuși până în noiembrie 1990 să fie astăzi cam peste 7 milioane. Din 70 000 de deponenți la autoturisme sunt cel puțin 40 000, astăzi, care mai așteaptă un răspuns la depunerile lor.

În al treilea rând, cred că și domnul Gavra poate veni cu un proiect prin care va cere restituirea depunerilor la jocul "Caritas" și garantarea depunerilor de către Banca Națională. Eu, ca simplu muritor, aș pune o întrebare. Va crește sau nu va crește deficitul bugetar în urma adoptării acestui proiect de lege?

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

După aceste întrebări fundamentale are cuvântul domnul Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, am să fiu foarte scurt. Intervenția mea viza ceea ce domnul Birtalan a și atins, de altfel, în ultima parte a intervenției domniei sale.

Deci, când trebuie să producă efecte?

Toată lumea este de acord cu această ordonanță și, așa cum anticipez eu, nu o să voteze nimeni împotriva ordonanței, chiar dacă, pe fond, probabl că 3/4 de aici sunt de acord că ordonanța, ca atare, produce multe lucruri negative și ea este, de fapt, punctul final, că o să vedem cum va arăta punctul final. Este, de fapt, un punct spre final al unei bâlbâieli financiar-bancare care durează de altfel de foarte multă vreme, pentru ca Banca Națională, știm, cu mare larghețe, a dat acestor bănci niște sume imense cu care ar fi putut atunci să dea, să plătească sau să returneze și această dobândă care nu ar fi însemnat altceva. Dar Banca Națională se pare că supraveghează în mod "special" băncile, le dă sume mari de bani, repet, imense și după aceea este obligată să le introducă în procedura de lichidare, de fapt, există și o lege în acest sens.

Intrebarea de fond rămâne. Deci, repet, toată lumea o s-o voteze, domnul Sălăgean cu grijă foarte, foarte mare pentru micii depunători, o grijă foarte, foarte mare, a introdus acest proiect de lege care, din păcate, va crea tot felul de alte probleme, pentru că el vine în contradicție cu o reglementare juridică dată tot printr-o ordonanță, dată tot cu 7 zile înainte de începerea campaniei electorale, pentru că 28 august 1996 asta înseamnă față de 3 septembrie 1996, când începea campania, mă rog, și ordonanța dată după ce se intrase într-un impas major, dar domnul Sălăgean zic, cu o grijă foarte mare, a spus că ar fi bine să mai încălcăm și aceasta ordonanță printr-o lege, care, de bine, de rău crease un mecanism sau procedură, îl creionase și el urma să intre în funcțiune pe un fond, și este foarte corect și financiar și legal, pe care nu Banca Națională îl gestionează, ci este un fond constituit. Domnul Sălăgean a spus că nu este bine să mergem totuși pe respectarea unei proceduri stabilite de Guvern. Și sunt convins că specialiștii Băncii Naționale ar fi fost bine să fie aci și să ne spună spre exemplu, eu întreb ca întrebare pur și simplu, deci, pun o întrebare: care sunt sursele legale, licite, etc. pentru acoperirea acestor plăți? Afirm cu toată răspunderea că acești mici deținători sunt victimele unui sistem, în ultimă instanță, la care și Banca Națională este părtașă și că ei au dreptul să-și primească acești bani, pentru că nu și-au imaginat că într-o bancă, în momentul în care ți-ai depus banii, se găsesc alții care să te lase fără ei, chiar dacă sunt supravegheați de Banca Națională. Deci, oamenii au, din acest punct de vedere, dreptul, să spunem, poate nu este chiar corect dreptul, dar este bine să fie protejați într-un anume fel. Deci, ar fi interesant de știut... nu vreau să mai fac o trimitere la ce am votat tot noi aici că Banca Națională, din profitul pe care îl realizează, prin Legea bugetului, dacă nu mă înșel 80 la sută sau 85 la sută, vine la bugetul statului, sigur că da, și deci ceea ce rămâne la dispoziția ei, așa cum la fel de interesant ar fi să știm unde s-au dus celelalte sute multe de miliarde, tot de la Banca Națională; așa cum este foarte interesant ce am citit într-un ziar recent, nu știu dacă afirmația este foarte corectă, că reprezentanții instituțiilor financiare au pus așa un mare semn de întrebare vizavi de o anume invazie a bonurilor, a titlurilor românești emise de diverse bănci particulare, pentru a atrage capital un miliard, sigur că da, de dolari, ceea ce este o sumă frumușică, să spunem, și că există mari semne de întrebare vizavi de posibilitatea returnării acestor bani. Deci, sunt mai multe lucruri care ar fi trebuit evident să fie un pic lămurite, iar ponderea într-adevăr covârșitoare este a celor care sunt sub un milion și care și-au depus banii, tocmai atrași de dobânzi, 500 de mii, 300 - 700 de mii pe 3 luni de zile. Unii dintre ei au picat în plasă, cum se spune, că nu au putut să și-i mai ia înapoi.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dumitrescu.

Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că suntem în procedură de urgență, că fiecare grup parlamentar are dreptul de fapt să ia cuvântul printr-un singur reprezentant. Am făcut o excepție pentru PNTCD, facem una pentru PDSR, dar vă rog foarte mult să respectați ... Exact, suntem într-o procedură de excepție.

Da, vă rog să luați cuvântul.

Domnul Ion Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Din păcate, la această dezbatere, ca, de altfel, și în comisie, nu asistă un reprezentant al Băncii Naționale. Prin proiectul de lege propus, se autorizează, nu se obligă Banca Națională de a împrumuta cele două băncii comerciale. Nefiind reprezentantul BNR-ului nici în comisie, datorită grabei cu care s-a făcut raportul, nefiind nici aici, solicit domnului senator Sălăgean, solicit reprezentantului inițiatorilor, o explicație cu privire la modul în care Banca Națională va fi obligată sau nu să acorde acest credit.

Dacă Banca Națională nu are surse și este împotriva acordării acestor două credite, proiectul nostru de lege devine inutil. Noi dorim să rezolvăm o problemă de fond și probabil că foarte puțini dintre dumneavoastră se vor opune să fie împrumutați bani, împrumutul acesta nemaifiind posibil să fie recuperat, să fie împrumutați bani pentru rambursarea, pentru darea acelor depozite cetățenilor, până la 10 milioane. Din păcate, însă nu avem o dată esențială și aceasta se referă la volumul împrumuturilor pe care trebuie să le facă Banca Națională celor două bănci.

Datele care se prezintă în motivația la proiectul de lege sunt foarte vechi pentru fenomenul care s-a întâmplat. Aceste date se referă la începutul lunii iulie și ele arată că este vorba de ceva mai mult de 300 de miliarde. Începutul lunii iulie este o dată foarte veche. Foarte mulți deponenți au solicitat și au primit de la cele două bănci, de la începutul lunii iulie, de fapt, de la perioada în care problemele băncilor au devenit foarte clare în ochii cetățenilor, au cerut restituirea depozitelor, și cele două bănci au făcut eforturi, chiar ajutate de Banca Națională pentru restituirea depozitelor cetățenilor. Banca Națională a împrumutat expres "Dacia Felix" pentru a restitui aceste depozite ale populației.

Deci, eu contest realitatea, în momentul de față, a cifrelor prezentate în motivația inițiatorilor.

Îl rog pe domnul senator Sălăgean să ne spună dacă are date mai recente.

Problema de fond mie mi se pare una morală: de ce să ajutăm numai aceste două bănci, și să nu ajutăm și alte instituții financiare, care au luat banii cetățenilor?

Mai este încă o problemă de natură morală și juridică: Legea nr. 64 a fost aplicată pentru cele două bănci. Este în curs de stabilire fie procedura de reorganizare, fie procedura de lichidare judiciară pentru cele două bănci.

Nu-mi este mie clar dacă nu cumva, intervenind legislativul printr-o prevedere legală, încalcă deja o oarecare separație față de puterea judecătorească.

Mai apare și aspectul, mult discutat aici, al dobânzii pentru credite. Este foarte posibil ca un cetățean care a avut depunere de 2 milioane să fi ajuns cu dobânda sub 10 milioane și poate că atunci ar trebui meditat și asupra acestui aspect.

Vă mulțumesc pentru atenție și aștept răspunsurile.

Repet, domnule senator, prima întrebare se referea la faptul, dacă, dumneavoastră, inițiatorii, considerați că Banca Națională are resurse și se va supune, sau, mă rog, va considera necesar să acorde aceste împrumuturi?

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Da. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul senator Viorel Sălăgean.

Domnul Viorel Sălăgean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Din capul locului, când s-a născut această inițiativă legislativă, am declarat și caut să declar cu toată sinceritatea și în fața domniilor voastre, că nicidecum, prin promovarea unei asemenea propuneri legislative, nici unul din inițiatori nu urmărește alt scop decât acela de a încerca să dea un sprijin unor mici depunători care au manifestat încredere în sistemul bancar românesc, cine și-au depus micile economii la cele două bănci, după cum și-au depus, probabil, alții, și la alte bănci.

Declar, din nou, în fața domniilor voastre, că nicidecum, nici unul dintre inițiatori nu urmărește vreun scop electoral, și nu va folosi în campania electorală această finalizare, dacă domniile voastre o să credeți de cuviință, pentru a câștiga măcar un vot.

Am făcut această precizare pentru a căuta să subliniez de la bun început că încercăm prin această propunere legislativă să dezamorsăm o stare de tensiune din ce în ce mai mare, pe care dumneavoastră o sesizați în teritoriu, care se creează în jurul situației precare din cele două bănci.

Vă spun că există nu numai aglomerări și stări de tensiune firești din partea deponenților, dar există, în ultimul timp chiar amenințări foarte dure din partea deponenților la adresa celor două bănci.

Impactul unei bulversări sociale pe un fond justificat ar fi, cred că, imprevizibil, și, în consecință, efectele ar fi greu de stăpânit.

La ora actuală există peste 350.000 de oameni în această situație, oameni care antrenează în jurul lor și alte sensibilități și alte stări emoționale, care țin de dreptul deponentului de a-și ridica oricând banii pe care i-a depus la o bancă în România.

A pierde încrederea în sistemul bancar românesc, poate ar fi una dintre cele mai dure lovituri, care ar putea fi dată reformei în România, lovitură pe care nimeni n-ar putea s-o repare, ani în șir, indiferent de forța politică care va veni la conducere.

De asemenea, cred că impactul asupra încrederii în leu ar fi de o duritate extraordinară, lumea fugind înspre transformarea, tezaurizarea oricărei mici economii în dolari sau în alte bunuri

S-au pus câteva întrebări și caut să răspund punctual.

O primă întrebare: dacă există resurse și care sunt resursele pe care Banca Națională le dare în vedere pentru susținerea acestei propuneri legialative?

S-a discutat îndelung cu Banca Națională, vreau să vă spun că a existat o opoziție firească, din partea Băncii Naționale, în baza legii de funcționare, categoric, în baza legii de funcționare a Băncii Naționale. Până la urmă, punându-se în calcul, chiar de către reprezentanții Băncii Naționale, impactul extraordinar de sever pe care l-ar avea o bulversare a sistemului financiar-bancar prin acțiuni ale micilor deponenți, s-a căzut de acord că această sumă care ar intra sub incidența acestei legi, poate fi suportată de către Banca Națională.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

În baza legii?

Domnul Viorel Sălăgean:

Vreau să precizez, dacă priviți atent și proiectul de lege și expunerea de motive, ca există posibilități, există prevedere expresă în legătură cu modul de recuperare a acestor sume.

Condițiile de acordare și utilizare a creditelor vor fi stabilite prin norme ale Băncii Naționale, iar recuperarea se va face cu prioritate din încasările realizate de cele două societăți bancare în perioada de reorganizare judiciară, iar în cazul lichidării judiciare a acestora, din fondurile obținute din vânzarea bunurilor, averii debitorului, în ordinea de prioritate prevăzută de art. 106 pct. 2 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare.

Există o altă problemă, tot reală, pusă în fața dumneavoastră, domnul Birtalan are perfectă dreptate în susținerea, în primul rând economică, a ceea ce domnia sa a prezentat în fața Camerei Deputaților, și anume că, normal ar fi să se țină seama și de dobândă, pentru că omul a depus la bancă ca să beneficieze și de dobândă, nu să-și păstreze banii în regimul clasic al păstrării banilor la ciorap.

S-a luat în calcul și această variantă. Concluzia celor care au făcut această propunere de inițiativă legislativă, concluzie pe care a susținut-o de fapt și Banca Națională, este următoarea: s-ar crea o stare de inechitate, practic, prin luarea în calcul și a dobânzii, și mai ales a dobânzii capitalizate, sigur, la depozitele de până la l milion, sau 2, sau 3 milioane de lei, s-ar putea să fie onorată și dobânda integral. Dar la cei care au depus 8 milioane, 9 milioane, 10 milioane, deja începem să devenim inegali în a aplica această lege și s-ar crea o inechitate, chiar în interiorul unei legi, care, și așa, nu trebuie să vă spun domniilor voastre, ea este, ea dansează pe un fir destul de sensibil al legalității.

De ce Banca Națională - o altă întrebare care s-a pus - nu a inițiat ea o asemenea măsură, pentru că poate să facă acest lucru? Poate să facă, dar nu în condițiile celor două bănci.

Cum bine știți, din luna ianuarie, Banca Națională a anunțat că suspendă orice acțiune de susținere financiară a celor două bănci. Ar însemna, deja, o încălcare a propriilor decizii foarte importante, foarte dure, în premieră în procesul reformei în România, pe care le-ar lua Bancă Națională.

S-a pus, în sfârșit, o altă întrebare, dacă nu cumva, prin aceste măsuri, va crește deficitul bugetar? Nu există nici o legătură între această propunere legislativă și resursele bugetare. Era foarte simplu, dacă voiam să facem o asemenea propunere legislativă, ca prin rectificarea bugetului să se fi găsit resurse bugetare, dar s-a refuzat un asemenea demers, pentru că, atentam, practic, la alte resurse, care cădeau deja sub incidența normelor constituționale.

Domnilor colegi,

Vreau să vă spun că nu numai în România, dar în marea majoritate a țărilor europene, și o să vă dau doar 3 exemple, micul depunător este protejat, este protejat prin legi speciale. În Portugalia, micul depunător este socotit depunătorul la bancă care are depuneri în valoare de până la 10.000 de dolari, în Spania de până la 12.000 de dolari, iar în Germania de până la 30.000 de mărci. Se ajunge până acolo încât micul depunător să aibă drept de preemțiune, în cazul adjudecării unor acțiuni pe care le scoate la vânzare o anumită bancă, într-un regim financiar cu totul deosebit, se ajunge ca micul depunător să fie scutit de impozitul pe dividende, ceea ce noi încă nici nu ne imaginăm în România și așa mai departe.

Prin acest sistem nu se încearcă nimic altceva decât să se creeze un sistem popular, un sistem de încredere populară în băncile dintr-o țară. Acest lucru este esențial.

Încă o dată fac apel la dumneavoastră să înțelegeți, să căutați să dezgoliți această propunere legislativă, de orice subtilitate politică sau electorală, și să ne gândim la cei peste 350.000 de deponenți, care se află în această situație, mulți dintre ei disperată.

Declar în fața domniilor voastre că nu am avut și nu am cont sau depuneri la nici una dintre cele două bănci, deci, nu sunt absolut deloc implicat în această acțiune.

Impulsul care m-a făcut să susțin o asemenea propunere legislativă a fost unul de factură strict morală.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Boștinaru.

Domnul Victor Boștinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ideea de a cultiva încrederea cetățenilor în sistemul bancar este o chestiune fundamentală pentru sistemul democratic și pentru stabilitatea economică, dar și socială a unei țări.

Nu putem, în acest sens, să respingem apelul la a cultiva toți, pe canalele noastre, încrederea în sistemul bancar.

Rămâne însă o întrebare: ce a distrus încrederea populației în sistemul bancar, sau, mai ales, cine? Și vă reaminesc, domnilor colegi, în "scandalul CARITAS" au fost implicate partide, personalități politice cunoscute. Domnul Stoica a ieșit din închisoare și-și publică memoriile. A dat cineva înapoi banii milioanelor de români care au rămas cu ei aruncați într-un sat fără fund? Nimeni! În "afacerea DACIA-FELIX", există persoane cu nume, cu functii politice binecunoscute. Domnul Sima era vicepreședinte al P.D.S.R.-ului la Cluj, dacă nu mă înșel. Cu banii de la "DACIA-FELIX" s-a jucat tenis la Arena "Progresul", de persoane în viață în România. Domnul Sever Mureșan a recunoscut că o parte din banii aceștia au fost alocați în scopuri politice.

În ce măsură să aibă cetățeanul român încredere în sistemul bancar, când mecanismul de acordare a creditelor face abstracție de minimele garanții, de minimele elemente de protecție a creditelor și a depozitelor, dispunând de banii băncilor ca de banii proprii, și, mai ales, în rațiuni și în scopuri politice?

Ziarele de astăzi, și ziarele din ultimele două luni vorbesc de modul în care nu numai la "DACIA-FELIX" și la "CREDIT BANK", dar la "BANCOREX", s-au acordat și se acordă credite fără nici un fel de protecție a depozitelor, nerespectându-se elemente minime de prudență bancară. Și atunci, fiind de acord că trebuie să protejăm pe micul cetățean..., pe micul deponent, scuzați-mă, cine protejează națiunea română împotriva acaparării politice a sistemului bancar? Pentru că aici este drama. Câtă vreme banca nu rămâne o instituție independentă, nu rămâne o instituție care operează pe criteriile bancare, și nu pe cele politice, nu am făcut nimic.

Deocamdată asistăm doar la o acaparare politică a băncilor, la acordarea de credite - vezi "afacerea Dragodan", fostul trezorier al P.D.S.R. de la Sectorul 3, vezi "afacerea Gulbenghian" - fost trezorier P.D.S.R. pe capitală...

Domnilor,

Aici este o problemă fundamentală: în ce măsură puterea are dreptul să acapareze băncile, în scopul de a folosi depozitele, indiferent de natura lor, în plata clientelei politice, pentru că asta se întâmplă astăzi în România, or, inițiatorul proiectului nu ne-a spus nimic despre cum se vor recupera banii de la cei care au acordat credite fără nici o garanție bancară sau cu garanții absolut precare, și, vă dau un exemplu, domnule senator: în Comuna Morteni din Județul Dâmbovița, domnul Dragodan a construit două hale modeste, cât două grajduri mici, a declarat că aceste hale vor produce nu știu câtă producție, în nu știu câte feluri, a supraevaluat de o manieră incredibilă aceste hale, a luat credite de la bancă de peste 100 milioane de lei, și, de când domnul Dragodan se află undeva, la răcoare, dar nu se știe cât este de rece răcoarea aceasta pentru unii, că unii au avut și telefon celular în închisoare, și televizoare color, deci, de luni de zile, vine banca în fiecare lună în Comuna Morteni, se uită la pereții aceia și-i întreabă pe săteni... Mergeți la fața locului, să constatați... "Domnilor! N-ați aflat? Nu se interesează nimeni, nu vrea să cumpere zidurile astea? Nu știți cât or fi costând zidurile astea?"

Iată, domnilor, cine face, în momentul de față, cine acordă credite, cu ce garanții, în ce măsură implicarea politică permite ca asemenea credite să fie acordate unor persoane care nu ar avea nici o îndreptățire, pentru că cel care și-a depus banii, a făcut-o cu bună credință, el credea că acolo banii îi sunt asigurați în vremuri de inflație, ca să vadă că ei s-au dus în găuri negre.

Dumneavoastră nu ne spuneți, de fapt, ce se întâmplă cu cei care au acordat creditele fără a avea garanții, și ce se întâmplă cu recuperarea acestor credite...

Să fim serioși... Ele nu se vor recupera niciodată.

Cele peste 1.000 miliarde lei de la "DACIA-FELIX", vedeți dumneavoastră a fi recuperate într-o perioadă rezonabilă, ținând cont de rata inflației în România de astăzi? Am mari îndoieli, or, aici, problema fundamentală, repet, este: de ce s-a permis puterii politice să acapareze sistemul bancar, să îl subordoneze jocului politic?

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dar, înțeleg că altfel, sunteți de acord cu art. 1...

Domnul secretar Ovidiu Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Eu aș zice să intrăm, totuși, în procedura aceasta de urgență, care am declarat-o că este, dar chestiunea este alta: este bine să nu mai politizăm atât de mult problema aceasta a băncilor (Proteste în sală, vociferări - clopoțel).

Și aș vrea să vă spun următorul lucru... Sunt obișnuit cu vociferările celor de la P.D., pentru că știu, probabil, intuiesc ce am de gând să spun.

Deci, dacă este vorba să politizăm acest aspect, aș putea să reamintesc că domnul Marcel Ivan, președintele "CREDIT BANK", a candidat pe lista P.D. la Buzău. Deci, este în anturajul politic al acestui partid. (Comentarii).

Să nu uităm faptul că domnul deputat Petre Partal, care este absent, ca de obicei, a fost vreo doi ani șef al Filialei Sectorului 2 al "CREDIT BANK". Să nu uităm că în momentul când s-a declarat falimentul, dânsul și-a dat demisia de acolo și a plecat.

Eu nu vreau să politizez, să spun acum că dânșii își fac campanie electorală cu banii de la "CREDIT BANK", însă, dacă aș vrea să fiu răutăcios, aș spune-o, (Rumoare), mai ales că am informații că o firmă "DIP", înregistrată la Buzău, are printre acționari pe Ivan Ștefana, soția domnului Marcel Ivan, pe domnul Petre Partal, pe domnul Dumitrescu și alții, și care au luat vreo 7 miliarde lei de la "CREDIT BANK", pe care nu i-au mai dat înapoi nici în ziua de astăzi.

Deci, hai să nu lungim această discuție, (Comentarii în sală), să mergem numai pe niște chestiuni foarte concrete, și să vedem: dacă suntem de acord o aprobăm, dacă nu, o respingem. Nu este nici o problemă.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că suntem, într-adevăr, în procedură de urgență. Nu suntem la întâlnirile cu alegătorii, ne-am întrerupt, oarecum, întâlnirile cu alegătorii, unii dintre colegi n-au realizat lucrul acesta...

Problema, într-adevăr, asta este: dacă, și sunt mai multe chestiuni care vor avea nevoie de răspunsuri și probabil că se vor da răspunsurile, dar aici avem o chestiune foarte clară, o chestiune bine segmentată, pe care, într-adevăr, trebuie să o decidem, într-un sens sau în altul.

Asta este problema.

Deci, la acest nivel, încă o dată, nu se pot introduce amendamente, așa că eu, în acest moment, după ce ni s-au dat explicațiile respective, am să vă rog să vă pronunțați în legătură cu art. 1, în formularea de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 15 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 1 a fost adoptat.

Trecem la art. 2. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 2 a fost adoptat.

La art. 3, dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 3 a fost adoptat.

Vă propun ca acest text să fie adoptat, împreună cu celelalte, în momentul în care vom exprima voturile ceva mai târziu, peste o oră. Sper să fie difuzat între timp și raportul comisiei.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 30 novembre 2022, 14:46
Téléphone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro