Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 septembrie 2005

	10.	Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru şi membrilor Guvernului de către deputaţii:
		10.7	Ionica Constanţa Popescu
		consultă: Interpelarea nr.390B/14-09-2005

	Doamna Daniela Popa:
	................................................
	Urmează răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, răspunsul la interpelarea domnului deputat Eugen Bejinariu, Grupul parlamentar P.S.D. Nu este în sală. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris. Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu. Vă rog, domnule secretar de stat. Domnul secretar de stat Galiatatos, din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Vă rog.
	Domnul Alexandros Galiatatos: Doamnă preşedinte, Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camerei Deputaţilor cu nr. 390B/2005 vă comunicăm următoarele: documentul care defineşte noţiunea de coridoare pan-europene, precum şi traseele acestor pe teritoriile statelor din Europa centrală şi de est a fost adoptat în cadrul celei de-a doua conferinţe paneuropene de transport care a avut loc în anul 1994 la Eraclion Creta. Cu această ocazie au fost definite nouă coridoare paneuropene de transport, dintre care trei traversează Europa. Coridorul 4, rutier şi feroviar: Dresda - Nurnberg - Praga - Viena - Bratislava - Budapesta - Arad - Bucureşti - Constanţa, cu ramura Craiova - Sofia - T. Salonic - Plovdiv - Istanbul. Coridorul nr. 7: Dunăre - Rin - Main - Sulina - Galaţi - Cernavodă, cu ramura Canal Dunăre Marea Neagră - Constanţa - Regensburg - Pasau - Rhin - Rotherdam. Coridorul nr. 9, rutier şi feroviar: Helsinki - Sankt-Petersburg - Moscova - Kiev - Chişinău - Iaşi - Bucureşti - Giurgiu - Dimitrograd - Alexandropolis. La cea de-a treia Conferinţă paneuropeană de transport Helsinki - 1997 s-a convenit asupra ajustării coridoarelor pan-europene, prin adăugarea unui nou coridor: coridorul 10. Traseul coridorului 10 rutier şi feroviar este: Salsburg - Lubliana - Zagreb - Beograd - Nij - Scopje - Velej - T. Salonic. Ramura A a acestui coridor: Gratz - Marinburg - Zagreb. Ramura B: Budapesta - Novisad - Beograd. Ramura C: Nij - Sofia şi se intră pe coridorul 4 spre Istanbul şi latura D: Veleş - Vitola - Florina - Via Ignatia. Tot în cadrul Conferinţei paneurope de la Creta s-a stabilit că pentru dezvoltarea unitară a coridoarelor statele ale căror teritorii sunt traversate de respectivele coridoare vor încheia memorandum de înţelegere la nivel guvernamental, care deşi nu conţin obligaţii guvernate de dreptul internaţional şi nici obligaţii financiare, reprezintă aranjamentul liber consimţit al semnatarilor, în vederea cooperării pentru dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de transport pe traseul respectivelor coridoare. Astfel, Guvernul României este parte la următoarele memorandumuri de înţelegere: Memorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 4, semnat la Varşovia pe 19 mai 1999; Memorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 9, semnat la Vilnius la 29 martie 1995; Momorandum de înţelegere privind dezvoltarea coridorului paneuropean de transport nr. 7, semnat la Rotherdam pe 6 septembrie 2001. Precizăm că exerciţiul coridoarelor paneuropene este unul finalizat, iar traseul acestora nu se poate modifica. Faţă de cele 10 coridoare paneuropene de transport, sunt incluse şi în reţeaua transeuropeană de transport TNT, constituită în baza deciziei Consiliului şi Parlamentului European nr. 96/1692 din 23 iulie 1996. Legislaţia comunitară privind reţeaua TNT, la nivelul anului 2003 pe teritoriul României a fost preluat în legislaţia naţională, prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 89, din 26 inauarie 2005. În anexa nr. 3, lista proiectelor prioritare identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015, la Legea nr. 203/2003 este cuprinsă la poziţia 1 a subpunctului "Reţeaua de căi rutiere", anexa 3, proiectul Nădlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Lehliu - Feteşti - Cernavodă - Constanţa. În anul 2004 a fost adoptată Decizia 884/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004, care amendează Decizia nr. 1692/1996 a Parlamentului European şi a Consiliului privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport. Decizia nr. 884/2004. În cadrul anexei a II-a a acestei decizii, din cele trei proiecte propuse de România se regăseşte, la poziţia 7, Proiectul autostradă Nădlac - Sibiu, ramura spre Bucureşti şi Constanţa, în cadrul axei rutiere Motorway - Axies - Gumeniţa - Patra - Tina - Sofia - Budapesta. Mulţumesc.
	Doamna Daniela Popa: Vă mulţumesc. Doamna deputat, aveţi observaţii? Vă rog să interveniţi. Vă mulţumesc.
	Doamna Ionica Constanţa Popescu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Vă mulţumesc, domnule ministru secretar de stat, Vă mulţumesc pentru bunăvoinţa cu care ne-aţi exprimat aici un răspuns foarte documentat. Aş vrea să vă întreb şi dacă îmi puteţi răspunde pe loc. Nu am înţeles foarte exact din expunerea dumneavoastră dacă ceea ce ne-aţi transmis dumneavoastră înseamnă că coridorul 4 pan-european nu are nici o şansă să ocolească judeţul Hunedoara. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandros Galiatatos: Nu are nici o şansă!
	Doamna Daniela Popa: Şi eu vă mulţumesc.