Şedinţa Senatului din 20 octombrie 2005

	Şedinţa a început la ora 9.50. Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu - preşedintele Senatului, asistat de doamna senator Paula Maria Ivănescu şi domnul senator Antonie Iorgovan - secretari ai Senatului.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, doamnelor şi domnilor senatori să ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Doamna senator Paula Maria Ivănescu, vă rog să faceţi apelul nominal.
	Doamna Maria Paula Ivănescu: - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - prezent - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - prezent - Bindea Liviu-Doru - absent - Blaga Vasile - absent - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - absent - Câmpeanu Radu-Anton - absent - Cârlan Dan - absent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Ciornei Silvia - prezent - Cioroianu Adrian Mihai - prezent - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Corina - prezent - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - absent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel Senior - absent - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - absent - Dumitru Constantin - absent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - absent - Flutur Gheorghe - absent - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - absent - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - absent - Ion Vasile - prezent - Iorga Nicolae - absent - Iorgovan Antonie - prezent - Ioţcu Petru Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - absent - Lupoi Mihail - prezent - Maior George Cristian - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - absent - Markó Bela - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - absent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - prezent - Neagoe Otilian - absent - Neagu Nicolae - prezent - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - absent - Nicolai Norica - absent - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - absent - Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - prezent - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - absent - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - absent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - absent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezent - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - absent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - absent - Stoica Ilie - prezent - Strătilă Şerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - prezent - Szabó Karoly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - prezent - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - absent - Ştefan Viorel - absent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - absent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - absent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - prezent - Ţîrle Radu - prezent - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - absent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - prezent - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - prezent - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - absent O să mai strig încă o dată pe cei care nu au răspuns la primul apel.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Eu vă rog să veniţi la masa prezidiului şi colegii care... doamna Cazacu, domnul Cârlan...
	Doamna Paula Maria Ivănescu: Cazacu Cornelia prezent Cîrlan Dan prezent
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Liviu-Doru Bindea prezent
	Doamna Paula Maria Ivănescu: Vedeţi că trebuie să strig din nou!
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, mai strigaţi o dată, vă rog.
	Doamna Paula Maria Ivănescu: Da. - Bindea Liviu-Doru - prezent - Câmpeanu Radu-Anton - absent - Cârlan Dan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Copos Gheorghe - absent - Cozmâncă Octav - absent - Daea Petre - absent - Duca Viorel Senior - absent - Dumitrescu Viorel - absent - Dumitru Constantin - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - absent - Flutur Gheorghe - absent - Geoană Mircea - absent - Ilaşcu Ilie - absent - Iorga Marian Nicolae - absent - Loghin Irina - prezent - Maior George - absent - Marinescu Marius - prezent - Marko Bela - absent - Mihăescu Eugen - absent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Moisuc Viorica - prezent - Neagoe Otilian - absent - Nicolae Şerban - absent - Nicolai Norica - prezent - Onaca Dorel-Constantin - absent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - absent - Păunescu Adrian - absent - Popa Nicolae-Vlad - absent - Popescu Ionel - absent - Popescu Irinel - absent - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Rădoi Ion - absent - Rădoi Ovidiu - absent - Roibu Aristide - absent - Stănoiu Mihaela - absent - Sereş Ioan - absent - Ştefan Viorel - absent - Tăracilă Doru Ioan - absent - Teodorescu Emil Răzvan - absent - Ungureanu Vasile - absent - Voiculescu Dan - absent - Vraciu Jan - absent
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să deschid şedinţa Senatului de astăzi, 20 octombrie 2005, anunţându-vă că din totalul de 137 domni senatori şi-au anunţat prezenţa un număr de 94. Avem 18 colegi absenţi motivat. Lucrările vor fi conduse de subsemnatul cu sprijinul doamnei secretar Paula Maria Ivănescu şi domnul secretar Antonie Iorgovan. Stimaţi colegi, Aţi primit ordinea de zi. Dacă aveţi obiecţiuni la ordinea de zi? O să supune votului dumneavoastră ordinea de zi. Avem program până la ora 13.00 şi după-amiază de la 15.00 la 19.00. Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Vă propunem ca astăzi, ordinea de zi să fie puţin modificată şi, ţinând seama de experienţa reuşită de ieri când la Regulamentul Senatului, într-un timp record, s-au votat toate articolele aflate în discuţie, Grupul nostru parlamentar propune plenului ca astăzi să lucrăm într-un ritm alert, să reuşim să parcurgem toate amendamentele admise şi, respectiv, respinse la proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale şi să rămână pentru luni, votul final, aşa cum s-a convenit iniţial. În opinia noastră, până astăzi la ora 13.00 putem să epuizăm ordinea de zi. Mulţumesc foarte mult.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator Frunda Győrgy, microfonul 2.
	Domnul Frunda Győrgy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În principiu, cred că este discutabilă propunerea domnului senator Funar , dar cererea este făcută prematur. Eu vă propun să respectăm ordinea de zi, votată pentru astăzi, să mergem articol cu articol şi în funcţie de unde vom ajunge, vom hotărî la amiază. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, O să supun votului dumneavoastră ordinea de zi pentru ziua de astăzi. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi, ordinea de zi. Aprobată cu 82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votaţi. Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 3 abţineri, a fost aprobat şi programul de lucru.
	Stimaţi colegi, la probleme organizatorice avem programul pentru săptămâna viitoare care înseamnă luni, ziua care o cunoaşteţi, inclusiv votul pe Regulament, vot final şi alte proiecte de lege, întrebări - interpelări; marţi - comisii; miercuri - comisii. La ora 13,00 şedinţă de birou permanent. Joi - plen până la ora 13,00; vineri şi sâmbătă - activitate în circumscripţiile electorale. Sunt obiecţiuni? Nu sunt.
	Din sală: Domnul Frunda.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Imediat. Să dăm întâi cuvântul doamnei Corina Creţu. Microfonul 3, vă rog. După aceea, domnul senator Frunda Gyorgy.
	Doamna Corina Creţu: Eu aş avea o propunere de făcut, propunere pe care aş înainta-o Biroului permanent spre analiză, şi anume, votul final asupra Regulamentului să aibă loc mâine, în loc de luni, având în vedere faptul că marţi, dimineaţă, se discută în plenul Parlamentului Europei raportul de ţară. Cred că ar fi cu totul anormal ca parlamentarii români să nu fie prezenţi acolo, mai ales că noi vrem să fim şi aici, şi acolo, şi aşa cum grupurile noastre parlamentare găsesc înţelegere la noi, iar noi ne urcăm în avion de fiecare dată când e nevoie să fim aici, eu cred că înţelegerea ar trebui să fie reciprocă şi s-ar putea ţine cont, în primul rând, de interesele României. Deci, aşa cum am spus, săptămâna viitoare, marţi, dimineaţă, la Strasbourg, se discută raportul de ţară şi eu cred că este important ca parlamentarii români din toate grupurile politice să fie acolo. Din câte ştiu până la ora aceasta s-au primit, cum să spun, indicaţii sau sfaturi cum că ar fi bine ca luni toţi senatorii să fie aici. Sunt convinsă că ar fi foarte bine, dar sunt, de asemenea, convinsă că ar fi foarte util pentru ţară ca noi să fim în Parlamentul Europei marţi, dimineaţă. Deci, propunerea mea este ca votul final asupra Regulamentului Senatului să se mute pentru mâine.(vociferări, discuţii în sală).
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Frunda Gyorgy.
	Domnul Frunda Gyorgy: Mulţumesc, domnule preşedinte. În legătură cu cererea doamnei senator Corina Creţu cred că ar fi bine să aibă loc o consultare între liderii grupurilor parlamentare şi o propunere către birou, să nu începem nişte discuţii fără sfârşit aici. Pe de o parte e important, chiar în calitate de observatori, delegaţii României să fie prezenţi. E un act simbolic. Ei nu pot lua cuvântul, nu pot face propuneri, dar simbolic e important să fie acolo. Se poate găsi o soluţie ca să se plece luni, seara, cu un ultim avion, nu ştiu, la ora 7-8 e un avion la Bruxelles. Se pot găsi soluţii chiar dacă nu e un zbor direct, dar nu acum, aici, să discutăm acest lucru. Cred că e o problemă administrativă, dar în principiu sunt de acord. Deci, eu cred că ar trebui să fim aici luni la votul final asupra Regulamentului, să găsim o modalitate să devansăm ora, să votăm, şi pe urmă să plece dânşii, trebuie găsită o soluţie, dar aici trebuie neapărat să fie, tot aşa cum e bine să fie şi la Strasbourg. Eu am cerut înainte de doamna senator cuvântul pentru că, vorbind cu mai mulţi colegi senatori, nu e clar ce program am votat pentru ordinea de zi. Unii dintre colegi spun că este un program mai vechi care prevedea lucrul în două părţi ale zilei - până la ora 13,00 şi de la ora 15,00 la 19,00 - iar alţii spun, şi mi-au arătat, că este un program nou, difuzat astăzi, care spune că se lucrează până la ora 13,00, ţinând cont de programul de după-masă al şedinţei comune a Guvernului României şi Ungariei. Vreau să ştiu ce am votat. Noi am votat cu "da", în ideea că se lucrează până la ora 13,00, la amiază. Nu ştiu ce s-a votat. Şi după-masă. După-masă sunt programe în care suntem implicaţi şi noi. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Frunda, asta pentru că nu aţi avut în faţă programul pe care l-am transmis. Din sală: Sunt două programe.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu e adevărat, e unul singur. De la ora 9,00 - 13,00 şi de la 15,00 - 19,00. Asta am şi votat. Vă rog, domnul senator Bindea.
	Domnul Liviu-Doru Bindea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Haideţi să ne înţelegem. Cineva ar dori să fie şi aici şi la Bruxelles. Este o altă chestiune. Haideţi să ne facem programul, să trecem şi să începem să dezbatem şi să votăm legile. Şi aş vrea doar să amintesc celor care se plâng în această manieră, că există senatori în această ţară care fac drumul Bucureşti - Bruxelles de două ori pe lună, ca întindere, şi nimeni nu vine să ridice o problemă referitoare la programul Senatului din cauza aceasta. Dacă cineva a dorit să fie şi aici, şi dincolo, să-şi aleagă şi să facă în aşa fel încât să nu invoce acest beneficiu, pentru că am înţeles că este un beneficiu, cel puţin din punct de vedere al modului în care s-a dus disputa, să nu invoce acest beneficiu în ce priveşte programul Senatului. Şi, pentru că este vizibil că se doreşte să se tergiverseze începerea dezbaterii pe aceste legi...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Eu cred că dacă v-aţi concentra pe cuvânt ar fi mai bine.(discuţii, comentarii în sală)
	Domnul Liviu-Doru Bindea: Domnule preşedinte, eu nu fac altceva decât să discut în legătură cu o problemă procedurală ridicată. Aceleia care a ridicat-o nu i-aţi făcut nici o observaţie, dar este intangibilă. Nu mai are nimeni voie să facă observaţie la acea chestiune ridicată. Vă rog, domnule preşedinte, să intrăm în dezbaterea proiectelor de lege de pe ordinea de zi.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Puiu Haşotti. Nu? Domnul Berceanu.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că, într-adevăr, pentru săptămâna viitoare e o chestiune importantă şi trebuie să găsim o soluţie care să fie corectă. Cred că ar putea fi două variante. O variantă ar fi ca să inversăm primele două puncte din ordinea de zi de luni, respectiv, la ora 15,00 să aibă loc votul final şi după aceea programul de o oră şi jumătate pe care îl avem şi de la 16,30 - 18,00 să fie declaraţiile politice. Şi după aceea întrebări şi interpelări, seara. În felul acesta, după voturile de la ora 15,00 - 15,30, cei care sunt observatori la Parlamentul European au un număr de posibilităţi ca luni, seara, să ajungă la Strasbourg, în aşa fel încât marţi, dimineaţa, să poată participa la şedinţa de acolo. Sigur, există şi variantă de marţi, dimineaţă. Se ajunge undeva la ora aproape 12,00 şi, după câte ştiu eu, la ora 14,00 este raportul de ţară. Asta ar fi o variantă, o soluţie. Cea de a doua variantă. Aşa cum s-a procedat la Constituţie, putem să luăm o hotărâre a Senatului. La ora actuală Regulamentul este finalizat, deci toţi cei care sunt observatori pot să-l vadă şi să dea un vot ca la Constituţie în legătură cu Regulamentul. Din sală: Aşa e.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Cea de a doua variantă, şi în felul acesta...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Oricum avem statutul, aşa că nu se pune problema, domnule senator. S-a reţinut. Stimaţi colegi, s-au făcut o serie de propuneri aici. Mai doreşte cineva? Domnul Funar? Vă rog., microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul nostru parlamentar propune ca luni după-masa să se dea votul final, aşa cum s-a convenit, şi la Regulamentul Senatului, la modificările la acest Regulament, şi la proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale. Este interesantă şi propunerea făcută de către domnul vicepreşedinte Berceanu şi ne putem adapta în aşa fel încât să fie rezolvate ambele probleme. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Stimaţi colegi, oricum aici găsim formulă. Înainte de declaraţii politice să dăm votul final. Nu stăm în loc. De la ora 17,00 până la ora 24,00 să tot pleci la Strasbourg , o oră şi jumătate, şi să ajungi acolo. Eu cred că nu este o problemă. Supun votului dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare. Vă rog să votaţi. Cu 72 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abţineri, s-a aprobat programul.
	Stimaţi colegi, trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Avem vot final. Raport şi proiect de lege, da? Un singur vot. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Trecem la vot. Legea are caracter organic, vă atenţionez. Vă rog să votaţi. Cu 70 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abţineri, s-au adoptat.
	Trecem la punctul 3 - proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.179/2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului de Interne şi a structurilor subordonate acestuia. Vot final. Raport şi proiect de lege, da? Colegii de la secretariat au uitat să mai scrie lucrurile acestea. Nu se scrie acolo vot final pe ce, şi raportul şi legea? Numai legea. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Numai o secundă. Vă rog să votaţi. Legea are caracter organic, domnule Păcuraru. Se votează stând pe scaun, vă rog eu frumos. La legile ordinare puteţi să staţi în picioare. (Sala se amuză) Cu 81 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 5 abţineri, s-a adoptat.
	Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 9 şi 11 din Legea nr. 112/25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Raport de respingere, Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, implicit respingerea legii. Aşteptaţi, vă rog. Vă rog să votaţi acum. Cu 75 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 2 abţineri, s-a adoptat raportul de respingere.
	Stimaţi colegi, daţi-mi voie să vă prezint Nota privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine; Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială "Automobile Dacia" - S.A.; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art.48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2005 pentru modificarea anexei nr.3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 175/1999 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea şi Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere (SECI) şi pentru darea în folosinţă gratuită Ministerului Administraţiei şi Internelor a unei părţi dintr-un imobil aflat în proprietatea statului; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2005 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2005 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit Anexelor nr.II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2005 privind unele măsuri în domeniul salarizării persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite, din administraţia publică locală; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea alin.(2) al art.7 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2005 privind abrogarea art.8 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98/2005 pentru modificarea art.81 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor în toamna anului 2005; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2005 pentru reglementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în anul 2005; Lege pentru abrogarea alineatului (5) al articolului 2 din Legea nr.376/2004 privind bursele private; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2005 pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti, la 28 iulie 2005 şi la Paris, la 1 august 2005; Lege privind ratificarea Deciziei nr.3/2005 a Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană privind îmbunătăţirea regimului comerţului cu produse agricole transformate prevăzute în Protocolul nr.3 la Acordul European; Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind despăgubirea victimelor infracţiunilor violente, adoptată la Strasbourg, la 24 noiembrie 1983; Lege privind aprobarea Deciziei Comitetului Mixt România-Turcia nr.12/2005, referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea noţiunii de produse originare şi metodele de cooperare administrativă, în cadrul Acordului de Comerţ Liber dintre România şi Turcia; Lege pentru acceptarea Anexei IV, revizuită, la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra, la data de 17 februarie 1978, adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin, la Londra, la 1 aprilie 2004; Lege pentru acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL.73/78), adoptate de către Organizaţia Maritimă Internaţională, la Londra, prin Rezoluţiile MEPC.111(50), la 4 decembrie 2003 şi MEPC.116(51), la 1 aprilie 2004; Lege privind acceptarea Codului pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (CODUL MODU 1979), adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezoluţia A.414(XI), la Londra, la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională, prin Anexa 18 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime, la a 59-a sa sesiune, la Londra, la 13-24 mai 1991, precum şi a Codului din 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989), adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale, prin Rezoluţia A.649(16), la Londra, la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime, la a 59-a sa sesiune, la Londra, la 13-24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime, la Londra, la 19 mai 1994; Lege pentru acceptarea Amendamentelor la Protocolul din 1988 privind Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională, prin Rezoluţia MSC.143(77) a Comitetului Siguranţei Maritime, la Londra, la 5 iunie 2003. Deci, stimaţi colegi, dacă doriţi, puteţi ataca la Curtea Constituţională oricare din aceste legi.
	Trecem la proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale. Stimaţi colegi, înţeleg că ne-am oprit la art.14-3'. Vă rog, dacă se mai susţine amendamentul ? Bun, atunci o să mergem pe poziţii.
	Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală): Am o intervenţie, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: N-aveţi amendament, aici, stimate coleg.
	Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală): O chestiune procedurală.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dacă este de procedură, poftiţi la microfon, unde vreţi dumneavoastră.
	Domnul Liviu-Doru Bindea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, La acest articol, este necesar să reiau o discuţie pe care am avut-o cu ocazia prezentării raportului, discuţie care ne duce la o chestiune ce trebuie hotărâtă în prealabil dezbaterii articolului respectiv, şi anume acea a competenţei de legiferare în legătură cu materia care este reglementată de art.14. Art.14 se referă la interzicerea măsurilor administrative prin care se poate ajunge la modificarea componenţei etnice a unor regiuni locuite în mod tradiţional. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Această reglementare, după părerea mea, este una care se înscrie în prevederile constituţionale prevăzute de art.73 alin.3 lit.o), ce ţine de organizarea administraţiei publice locale a teritoriului. În consecinţă, prevederile constituţionale se referă la competenţa Senatului ca fiind Cameră decizională şi a Camerei Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată. Aşadar, noi, în legătură cu acest domeniu de reglementare, suntem Cameră sesizată... ar trebui să fim Cameră sesizată pentru a fi decizională. Acum, revin la ceea ce s-a discutat pentru că această argumentaţie va fi şi la alte câteva zeci de articole, 44 în speţă, revin la ceea ce s-a discutat în plen cu ocazia raportului, când s-a ridicat problema că, în acest proiect de lege, există 45 de reglementări care ţin de Senat ca şi Cameră decizională şi 33 de reglementări care ţin de Camera Deputaţilor. S-a stabilit în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări împrejurarea ca acele articole faţă de care Senatul se va pronunţa că este Cameră decizională vor fi soluţionate prin vot, din acest punct de vedere, al competenţei, urmând să fie trimise către Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată şi cu consecinţa revenirii pentru a se lua decizia de către Senat. De aceea, cred că se impune să discutăm această chestiune. Reamintesc doar că am făcut o observaţie că această discuţie şi această hotărâre a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nu se reflectă în raport. Când am făcut această observaţie, preşedintele comisiei a fost de acord că aceasta a fost discuţia, dar că a fost omisă din raport această chestiune. În consecinţă, doamnelor şi domnilor senatori, cred că trebuie să ne pronunţăm, în primul rând, cu privire la competenţa de soluţionare, de dezbatere a acestui domeniu, urmând ca, şi cu privire la celelalte, să facem aceeaşi solicitare, omiţând desigur ca, la fiecare dintre articole, să aducem motivarea.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, vă amintesc că s-a dat vot pe această problemă.
	Domnul Liviu-Doru Bindea: Nu, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a dat votul pentru întreg proiectul de lege. Vă rog frumos.
	Domnul Liviu-Doru Bindea: Domnule preşedinte, s-a statuat de către plen - nu s-a dat nici un vot - că aceste articole vor fi soluţionate, din punct de vedere a competenţei Camerei de soluţionare, fiecare articol în parte care se va ridica. Nu s-a dat nici un vot. Aceasta a fost chestiunea pe care am statuat-o atunci. În consecinţă, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului Senatului dacă Senatul este primă Cameră sesizată sau Camera Deputaţilor, în raport cu Camera decizională, iar, după aceea, se poate trece la dezbatere, dacă se consideră că Senatul este primă Cameră sesizată. Dacă nu, se va trimite acest text de lege la Camera Deputaţilor, în conformitate cu prevederile Constituţiei.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Eckstein Kovacs.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pe de o parte, raportul suplimentar, la care se referă domnul senator Bindea, este un raport adjudecat şi care a arătat în amănunt poziţiile membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nu a luat nici o hotărâre în legătură cu caracterul unor prevederi din prezentul proiect de lege. Pe de altă parte, domnul senator Bindea nu are nici un temei juridic să ne ceară să trimitem un articol sau două la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată. Este clar că, în baza art.73 alin.3 lit.r), Senatul este prima Cameră care ia în discuţie acest proiect de lege şi, dacă sunt unele prevederi care ar fi în competenţa decizională a Senatului, şi atunci noi trebuie să discutăm şi să votăm până la capăt acest proiect de lege, art.75 alin.3 şi 4, reglementând în clar acest lucru. Deci nu avem ce vota. Ceea ce trebuie să facem este să terminăm discuţiile cu privire la acest proiect de lege. În al treilea rând, exemplul invocat, art.14 din proiectul de lege, nu se încadrează nicicum în prevederile literei o), dacă reţin bine, al art.73 alin.3 din Constituţie, pentru că are prevederi cu caracter general cu privire la interdicţia modificării forţate a unor limite administrativ-teritoriale, deci nici cum nu este un regim general sau de modificare a limitelor administrativ-teritoriale. Ca atare, nici nu se pune problema că ar fi de competenţa celeilalte Camere. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator Iorgovan.
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Discuţia noastră se înscrie exclusiv pe o zonă procedurală. Noi am discutat în comisie şi, până la urmă, s-a tranşat prin vot, care este Camera sesizată cu prima lectură. Am arătat, atunci, în comisie şi am arătat în plen că, din cele 78 de articole, dacă le luăm la rând, vom constata că un număr de 45 vizează materii care, potrivit Constituţiei, sunt de competenţa decizională a Senatului, dar ele sunt prinse - aceste texte - într-o lege care se cheamă Statutul minorităţilor naţionale şi care, ca atare, este nominalizată la art.73, la o anumită literă, şi, raportându-ne la articolul celălalt, 75, vom constata că este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Având în vedere însă conţinutul textelor, cele 45 de articole, iar cel pe care l-a invocat domnul coleg, art.14, vizează organizarea administrativă a teritoriului... Pe problema organizării administrative a teritoriului, coroborând art.73 alin.3 lit.o) cu art.75, ne dăm seama imediat că este competent să decidă Senatul, ceea ce înseamnă, domnule preşedinte şi onorat Senat, că noi nu trebuie să votăm neapărat că acea problemă ţine de competenţa decizională a Senatului pentru că lucrul acesta rezultă din Constituţie. După ce legea este discutată în Camera Deputaţilor, dacă, pe acele zone... Acum discutăm art.73 alin.3 lit.o), adică art.14 din lege, dar vor mai fi şi altele. De pildă, art.16-19 vizează învăţământul. Tot noi suntem Cameră decizională. Alte texte vizează organizarea administrativă, tot noi suntem Cameră decizională. În ipoteza în care, la Camera Deputaţilor, în aceste materii, s-a adoptat o soluţie diferită faţă de cea a Senatului, vine formula respectivă înapoi la Senat, în baza principiului consacrat de Constituţie. Dacă nu se va întâmpla aşa, va fi un motiv de neconstituţionalitate. Şi, atunci, aş propune, domnule preşedinte, să nu ne mai oprim la aceste chestiuni, să mergem înainte pentru că riscăm să nu avem o soluţie a Senatului şi atunci legea se va duce prin aprobare tacită. Sunt multe. Sunt 45, după părerea mea, texte care trebuie să se întoarcă înapoi, repet, numai şi numai dacă Camera Deputaţilor le adoptă în altă versiune decât cea care s-a adoptat în Senat, dar, până una alta, trebuie să avem o versiune a Senatului.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Am întrebat dacă mai sunt intervenţii la art.14 3', repet, din partea iniţiatorului, la amendament. Procedură, domnul senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, pe procedură, vă propun să procedăm aşa cum s-a întâmplat în cursul zilei de ieri la Regulamentul Senatului, la modificările de la Regulament, unde textele care au fost acceptate de către comisia specială s-au votat la pachet. Şi v-aş propune, doamnelor şi domnilor senatori, ca să putem finaliza astăzi discuţiile la proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale, să acceptaţi ca amendamentele admise de comisii să fie votate în bloc şi să insistăm asupra unora dintre amendamentele respinse. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Puiu Haşotti.
	Domnul Puiu Haşotti: Domnule preşedinte, voi fi foarte concis.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Este aproape ora 11,00 şi noi suntem pe procedură. Mulţumesc foarte mult.
	Domnul Puiu Haşotti: Tocmai de aceea, voi fi foarte concis. Indiscutabil, noi trebuie să încheiem dezbaterile la proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România. Indiscutabil, am spus-o şi o mai spun, nu trebuie să treacă nimic prin aprobare tacită. Nu consimt să fiu de acord, pentru că nu există o similitudine, nu există nici cel puţin o asemănare între maniera în care dezbatem, astăzi, proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România şi Regulamentul. Acolo a fost o înţelegere politică. Acum, cred că trebuie să fie o dezbatere accelerată şi chestiunea aceasta depinde, în primul rând, de autorii amendamentelor şi de voinţa noastră politică. Şi noi avem această voinţă politică, să avem o dezbatere accelerată şi să terminăm, astăzi, în două ore, dar pe procedura normală, firească, pentru că nici nu se poate altcumva. Încă o dată vă repet, la Regulament a fost o înţelegere politică, concretizată cu o nouă formulă, pentru că a fost de alaltăieri, s-a lucrat şi s-a venit cu o nouă formulă de Regulament.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Amândoi nu se poate. Unul se poate. Domnul senator György Frunda. (discuţii şi vociferări în sală) Dacă domnul senator Gheorghe Funar a deschis problema, ce să fac...
	Domnul György Frunda: Vă mulţumesc. Aveţi dreptate, domnule preşedinte. Deodată, nu se poate amândoi, dar pe rând se poate. Domnule preşedinte, eu nu înţeleg aceste contradicţii. Pe de o parte, domnul senator Liviu-Doru Bindea, pe bună dreptate, solicită să dezbatem articolele şi să terminăm legea astăzi. Asta vrem şi noi, dar atunci nu înţeleg de ce domnia-sa ridică, din nou, problema competenţelor legislative, cerând un lucru care nu este permis de Constituţie. Şi îmi pare foarte bine că sunt de acord cu domnul senator Antonie Iorgovan. Dacă noi vom ajunge într-un conflict de competenţe, negativ sau pozitiv, când ambele Camere nu vor să discute un articol ca primă Cameră sau vor amândouă să-l discute, decizia finală va aparţine, la sesizarea deputaţilor sau a senatorilor, Curţii Constituţionale. Aceasta este regula jocului, dar pentru aceasta trebuie ca acelaşi articol să fie adoptat în două variante diferite de cele două Camere. Noi nu putem lucra condiţionat. Deci, la ora actuală, noi nu putem decât să mergem în continuare, să discutăm fiecare articol, fiecare amendament, şi nu se poate discuta la pachet - şi răspund domnului senator Gheorghe Funar -, pentru că, la Regulament, a avut loc o înţelegere politică, într-adevăr, care viza procedura, modalitatea de vot. Atunci, însă, când discutăm o lege care prevede anumite drepturi şi anumite obligaţiuni, care rezolvă probleme de fond, nu se poate să discutăm la pachet anumite articole. Acest lucru nu este admis de nici una din prevederile nici ale actualului Regulament, nici ale Regulamentului care ni se propune a fi votat luni. De aceea, eu vă propun să mergem în ritm accelerat în procedura normală, să discutăm fiecare articol, amendamentele pot fi susţinute sau retrase, va hotărî fiecare ce doreşte, şi eu sper că astăzi putem termina acest proiect de lege până la ora 13.00, dacă există voinţă politică în acest sens. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Eckstein Kovacs Peter.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc. Ceea ce spun este foarte scurt: trebuie să respectăm Regulamentul. Şi Regulamentul este foarte clar, şi pentru PRM, şi pentru UDMR. Sunt amendamentele respinse care pot să fie susţinute sau iniţiatorul să renunţe, iar la amendamentele admise, unde sunt observaţii din partea unui senator sau a altuia, atunci se discută; dacă nu sunt observaţii, atunci se tratează printr-un singur vot. Aceasta este practica noastră de mulţi ani.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Un lucru trebuie să fie foarte sigur: că până mâine, la ora 19.00, avem timp. Stimate colege şi stimaţi colegi, o să mergem pe următoarea formulă. Vă consult şi ridicaţi mâna. (discuţii şi vociferări în sală) Pentru identificare... (discuţii la prezidiu)
	Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală): Domnule preşedinte, am făcut o propunere şi vă rog să o supuneţi la vot...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu am ce să supun la vot, domnule senator Bindea. (discuţii şi vociferări în sală) Domnul senator Antonie Iorgovan v-a explicat foarte clar, parcurgem articolele şi dăm votul. Acelaşi lucru face şi Camera. Sunt divergenţe? Ne întâlnim cu Camera şi stabilim la articolele cutare, Camera decizională este Senatul, se reîntoarce. (discuţii în sală) Vreţi o pauză ca să vă consultaţi ce este sau nu? Vă dau pauză. (discuţii şi vociferări în sală) Domnule senator Bindea, solicită Grupul parlamentar al PRM o pauză şi luăm pauză două ore. Lăsaţi-o-ncolo, domnule, de treabă... (discuţii şi vociferări în sală) Vă rog eu foarte mult.
	Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală): Domnule preşedinte, ca să supuneţi la vot o propunere, nu trebuie să luăm pauză.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu am ce să supun la vot, domnule coleg. (discuţii şi vociferări în sală)(discuţii la prezidiu) A, a sosit domnul senator Verestoy Attila. Microfonul nr.2, vă rog. Nu v-am observat.. (discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Verestoy Attila: Domnule preşedinte, aţi sugerat şi eu sunt de acord, într-adevăr, să ne consultăm între lideri. Sunt de acord. Deci, să vedem care este părerea, argumentele care nu sunt expuse în plen, câteva minute între lideri. Sunt de acord. (discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator, v-aţi consultat pe tema asta de 10-15 ori. Vă rog eu foarte mult.
	Domnul Verestoy Attila: Niciodată nu este suficient, domnule preşedinte. (râsete în sală) (discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Bine. Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, poz.45 - vă rog să fiţi atenţi! -, alin.4. Dacă se susţin amendamentele îmi spuneţi. Poz.46. Din sală: La poz.45 era un alin.3.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu, era la poz.44, art.14 alin.3 prim. Deci, eu vă consult, ca să nu avem nici o problemă. La art.14 alin.4 nu se susţine. La art.14 alin.5 - nu. Art.15 - nu. (discuţii la prezidiu; Doamna senator Verginia Vedinaş comentează din sală.) Dumneavoastră nu mă urmăriţi ce spun? Este atât de complicat? Suntem la Anexa cu amendamente respinse şi vă citesc. Aveţi amendament, poziţia cutare, articolul cutare. Vă ridicaţi şi veniţi la microfon. (discuţii la prezidiu; discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Gheorghe Funar (din sală): Solicit cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Gheorghe Funar... Nu este corect ce fac? (discuţii la prezidiu)
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Domnule preşedinte, o chestiune de procedură, vă rog!
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate colege şi stimaţi colegi, data trecută am rămas la poz.44, art.14 alin.3 prim. Nu s-a mai susţinut.
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Procedură, domnule preşedinte!
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Şi vă întreb, la amendamente respinse, poz.45, art.14 alin.4.?
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Domnule preşedinte, am o chestiune de procedură... (discuţii la prezidiu)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog frumos, nu vă supăraţi. Microfonul nr.1.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, revenind la chestiunile serioase, amintiţi-vă - şi îl rog respectuos şi pe domnul senator Eckstein Kovacs Peter să facă un recurs la memorie, care a zis, textual: În condiţiile... adică, domnia-sa se referea la raportul comisiei şi spunea: Se pare că nici comisia nu a fost suficient de atentă vizavi de faptul ca în raport să se facă menţiuni distincte faţă de acele articole din lege, care ar putea să facă obiectul Senatului în calitate de Cameră decizională. Pe această chestiune, domnul senator Liviu-Doru Bindea a făcut o propunere: să luăm act... nu înseamnă că trimitem numai jumătate din articole la Camera Deputaţilor. Deci, domnul coleg Bindea a făcut propunerea să luăm act de acele articole care, în conformitate cu prevederile constituţionale, fac obiectul dezbaterii în Senat, ca şi Cameră decizională. Nu văd nici un motiv pentru care dumneavoastră nu supuneţi la vot această propunere. (discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Valentin Dinescu, pot să fac şi asta. Dumneavoastră vreţi ca la fiecare articol...
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Numai la cele care sunt în discuţie.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Păi care sunt alea? (discuţii şi vociferări în sală) Deci... Domnule senator Liviu-Doru Bindea, încă o dată, dumneavoastră vreţi să supun la vot Constituţia? Vreţi, la fiecare articol în care credeţi dumneavoastră că este decizional Senatul, să spuneţi: supuneţi la vot să fim decizionali. (discuţii la prezidiu) Supun la vot, puneţi în discuţie Constituţia, puterea are majoritatea, votează şi care este câştigul dumneavoastră, aici? Daţi-mi şi mie un răspuns, că nu înţeleg.
	Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală): Domnule preşedinte, nu poate hotărî Camera Deputaţilor în această chestiune - atenţie! (discuţii şi vociferări în sală) (discuţii la prezidiu)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Microfonul 2 - domnul senator Verestoy Attila.
	Domnul Verestoy Attila: Domnule preşedinte, onorat Senat. Mie mi se pare că ceea ce se întâmplă acum justifică pe deplin acea intuiţie pe care aţi avut-o că e nevoie de consultări. Pierdem mult mai mult timp prin aceste dezbateri în contradictoriu din acelaşi grup parlamentar, opinii care nu sunt identice. Eu vă rog să fiţi îngăduitor şi, conform Regulamentului, daţi-ne ocazia ca între lideri - şi vă rog foarte mult -, inclusiv liderul Partidului România Mare, îl rugăm să participe la o consultare, după care să nu mai avem aceste dezbateri procedurale, atunci când avem o situaţie clară la un proiect de lege care a trecut prin două comisii, a primit atâtea aprobări. Nu ştiu de ce să nu încercăm să fim mai operativi. Pentru a fi mai operativi, eu cred că se impune, în acest moment, o consultare între lideri. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate colege şi stimaţi colegi, un lider de grup a solicitat pauză de consultări între liderii de grup. Domnul senator Gheorghe Funar. (discuţii şi vociferări în sală) Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Vă rog să nu uitaţi că, timp de trei luni de zile, cei doi preşedinţi de comisii au refuzat să întocmească şi să aducă raportul în faţa noastră. Au tras de timp, fără să fie sancţionaţi. Acum, se trage de timp de către liderul grupului, în aşa fel încât, nici astăzi, nici mâine, să nu ajungem să dezbatem această lege şi să treacă prin aprobare tacită. Grupul parlamentar al PRM nu participă la nici un fel de negociere. Nu avem ce negocia. Textele sunt limpezi. Dorim să votăm!
	Domnul Verestoy Attila: Domnule preşedinte, scuzaţi-mă! Eu sunt un gentleman faţă de onoratul antevorbitor, dacă e vorba de tragere de timp. Am învăţat câte ceva de la dânsul, dar nu suficient. Eu am cerut ceva regulamentar, am şi motivat pentru ce s-a formulat această cerere, am justificat că aşa pierdem mai mult timp şi uite că am avut dreptate. Dacă aţi fi dat ocazia, încă de atunci, să avem consultare, probabil n-ar mai avut loc nici precedenta luare de cuvânt, nici eu n-aş mai fi luat cuvântul acum şi ne-am fi consultat între lideri, aşa cum am solicitat. Mulţumesc. (discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, stimate colege şi stimaţi colegi, sunt două soluţii: una dintre ele ar fi - spun - ca Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să se întrunească un sfert de oră şi să ia o decizie legat de această poveste, pentru că este singura în măsură şi nu liderii de grup... (discuţii în sală) Nu liderii de grup. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este cea care, conform Regulamentului, se poate pronunţa dacă la 10, 15, 20 de articole Cameră decizională este Senatul sau altcineva. A doua formulă este legată de parcurgerea amendamentelor, cele care se susţin, bineînţeles, şi supunerea lor la vot, astfel încât să putem avansa. A apărut a treia propunere, care este a domnului senator Liviu-Doru Bindea: când ajungem la un articol, cum este art.14, să supunem plenului să se ia act că noi suntem Cameră decizională şi a apărut întrebarea firească: plenul poate să spună, în interpretarea corectă a Constituţiei, dacă aici se aplică art. 74 din Constituţie ?! Dar asta nu opreşte pe domnul senator Bindea şi pe orice senator, ca, atunci când ajunge la un articol de acest gen, să meargă la microfon şi să spună: "vă atenţionez că aici noi suntem Cameră decizională", fără să supun votului.
	Domnul Liviu-Doru Bindea (din sală): Raportat la propunerile dumneavoastră, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, domnule senator Bindea, vă rog. Microfonul nr.2.
	Domnul Liviu-Doru Bindea: Domnule preşedinte, Ultima variantă pe care aţi propus-o dumneavoastră este una care îndestulează solicitarea mea, deci vă propun, atunci, ca la fiecare articol la care se consideră şi există argumente, să se ridice această chestiune de menţionare că suntem Cameră decizională şi, în continuare, să se poată trece mai departe. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, Vreţi să vă spun ceva, cine vă opreşte să faceţi acest lucru ?! Nimeni. La fiecare, pe procedură, spuneţi: "luaţi act că eu spun...", nu vă opreşte nimeni să vă duceţi la microfon. Da, domnul senator Eckstein.
	Domnul Ekcstein Kovacs Peter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea de a vota, la fiecare articol în discuţie sau de a ridica excepţii, la anumite articole, nu este regulamentară şi nici constituţională, de altfel. Domnule preşedinte, Este clar că noi suntem sesizaţi cu un proiect de lege şi noi vom adopta legea sau o vom respinge, adoptăm amendamente şi trimitem varianta Senatului, la Camera Deputaţilor. Noi nu am mai discutat un proiect de lege în care să fie asterixuri: acest articol este de competenţa noastră decizională, deci nu are obiect.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Eckstein, nu m-aţi înţeles, nu supunem la vot aşa ceva.
	Domnul Ekcstein Kovacs Peter: Domnul senator Bindea poate să spună ce doreşte, de la microfon, şi poate spune că domnia sa sau un grup parlamentar consideră că acest..., este dreptul dânsului suveran, dar aceasta apare numai în stenograma şedinţei Senatului. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Haideţi să continuăm...
	Domnul Frunda Gyorgy: Domnule preşedinte, v-am cerut cuvântul a opta oară !
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Am crezut că v-aţi înţeles, domnule Frunda, aveţi cuvântul. Îmi pare rău.
	Domnul Frunda Gyorgy: Nu, domnule preşedinte. Problema este foarte serioasă, pentru că eu înţeleg gândirea juridică a domnului senator Bindea: dânsul ridică o problemă, această problemă rămâne undeva în ceaţă, iar când legea va fi adoptată, în oricare formă, dacă dumnealui nu îi convine, va merge la Curtea Constituţională şi va spune: domne', în articolele respective nu s-a decis, s-a încălcat dreptul meu, al Senatului, vă rog constataţi neconstituţionalitatea legii şi trimiteţi-o înapoi spre dezbatere. Aceasta este gândirea domnului senator Bindea. Deci, de aceea vă spun, nu putem să o lăsăm aşa, domnule preşedinte, pentru că este o problemă de constituţionalitate. Şi dumneavoastră şi domnul senator Iorgovan aveţi perfectă dreptate: unii dintre senatori consideră că 45 de articole sunt de competenţa noastră, ca şi Cameră decizională, eu, personal, consider că nici unul dintre acele articole nu este de competenţa noastră, ca şi Cameră decizională, şi, între aceste două limite, există unii care consideră mai puţine sau mai multe articole de competenţa Senatului, ca şi Cameră decizională. De aceea, există două variante, domnule preşedinte, după modesta mea părere, şi asta este o părere juridică, de procedură. Cea optimală este cea pe care aţi propus-o dumneavoastră, ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, să se pronunţe, să avem un vot şi atunci nu mai discutăm sau, a doua...
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Să se pronunţe liderii de grup !
	Domnul Frunda Gyorgy: ... a doua variantă, este ca atunci când oricare dintre senatori ridică problema competenţei, domnul senator Bindea sau altcineva, va putea ridica, după spusele domniei sale, de 44 de ori această excepţie...
	Domnul Nicolae Iorga (din sală): De 45 de ori !
	Domnul Frunda Gyorgy: De 45 de ori, de fiecare dată va trebui să votăm şi să spunem: "nu, domnule, nu este o problemă de vot, este Constituţia". Eu nu pot prevedea ce va hotărî Camera Deputaţilor, domnule senator Bindea. Alin. 4 al art. 75 din Constituţie spune clar: doar în cazul în care sunt două variante diferit votate se ajunge la o retrimitere, ca şi Cameră decizională. Dumneavoastră faceţi un proces de intenţie a Camerei celeilalte, a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. (discuţii în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Haideţi să depăşim problema aceasta. Repet, nu pot opri pe nici un coleg senator care, la fiecare articol, poate să ceară procedură şi să spună: "eu consider că Senatul este Cameră decizională". Nu am acest drept şi Regulamentul mă obligă să îi dau cuvântul. Sigur că putem încheia toată această problemă, dacă liderii de grup se pun de acord: intrăm pe articole sau nu intrăm, că, altfel, stăm pe această procedură şi batem pasul pe loc. Deocamdată proiectul de lege este în Senat, luăm articol, cu articol, acolo unde se ridică probleme discutăm, ca să nu existe nici un fel de discuţie. Suntem la poziţia nr. 44, art. 14 alin. 31, se susţine ?! Doamna senator Vedinaş. Microfonul nr. 2. Aveţi amendamentul şi aveţi dreptul să susţineţi.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă informez că, la şedinţa trecută, pe care a condus-o domnul vicepreşedinte Meleşcanu, am susţinut acest amendament, s-a supus la vot şi s-a respins, deci nu mai este nevoie să îl susţin.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Poziţia nr. 45, art. 14 alin. 4 ?! Nu se susţine. Poziţia nr. 46, art. 14 alin. 5 ?! Nu se susţine. Poziţia nr. 47, art. 15, reformulare. Domnul senator Gheorghe Funar, amendamentul dânsului.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Am renunţat şi voi renunţa la foarte multe dintre amendamentele pe care le-am formulat, pentru a ajunge la votul final, aşa cum s-a decis. La art. 15, însă, nu pot renunţa la amendamentul propus. În actuala formă a iniţiatorului, se prevede că: "Minorităţile naţionale, respectiv persoanele aparţinând acestora, pot folosi simbolurile naţionale şi pot organiza sărbătorile naţionale şi religioase proprii, în condiţiile legii". Amendamentul meu vizează ca la art. 15 să apară trei alineate: Alin. 1: "Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sunt obligate să folosească simbolurile naţionale româneşti şi să participe la sărbătorirea zilei naţionale a României"; Alin. 2: "Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, se pot deplasa, în mod liber, în ţara mamă, unde pot folosi simbolurile naţionale şi pot participa la sărbătorile naţionale"; Alin. 3: "Cu ocazia sărbătorilor religioase, persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale le este interzisă folosirea simbolurilor naţionale ale altor state". Acceptarea acestui art. 15 cu cele trei alineate propuse, va asigura respectarea Constituţiei României, a Constituţiei Europene şi va asigura linişte şi pace în România, iar populaţia majoritară românească nu va mai fi şicanată de o minoritate situată pe locul doi, în ţară, după cea a ţiganilor care, de trei ori pe an, cel puţin, caută să ne şicaneze. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mai sunt alte luări de cuvânt ?! Domnul senator Puiu Haşotti.
	Domnul Puiu Haşotti: Domnule preşedinte, Sigur că este un amendament foarte interesant şi diferă de cel pe care l-am combătut de la tribună, cel referitor la recunoaşterea minorităţilor istorice din România, doar acelea care sunt contemporane cu formarea statutul geto-dac. De data aceasta, avem în faţă un amendament serios, numai că eu găsesc, nu sunt jurist, că acest amendament încalcă, foarte serios, drepturile fundamentale ale omului şi el este făcut din perspectiva unei antipatii faţă de o minoritate din România, pentru că, dacă ne gândim că în Judeţul Constanţa - de unde vin eu şi pe care îl reprezint - de ziua naţională a Greciei, să zicem, se organizează manifestări culturale, unde nicidecum nu poate fi aplicat alin. 1: "Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, sunt obligate să folosească simbolurile naţionale româneşti - de ce, la ziua naţională a Greciei ?! - şi, mai mult, să participe la sărbătorirea zilei naţionale a României". Păi, acum vreo 15-16 ani, eram obligaţi şi nici măcar nu ne duceam toţi la sărbătoarea naţională, aceea care era. Eu cred că nici un fel de cetăţean, indiferent de originea lui etnică, nu poate fi obligat să se ducă la sărbătoarea naţională. Nu poate fi obligat ! Alin. 2: "Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, se pot deplasa, în mod liber, în ţara mamă, unde pot folosi simbolurile naţionale şi pot participa la sărbătorile naţionale", păi, este superfluu, este evident că se pot deplasa în ţara mamă şi pot folosi ce simboluri naţionale vor. Vreau să vă spun că am fost, în 1994, şi am să fiu foarte scurt, în Statele Unite, cu o bursă, şi pe 4 iulie, de sărbătoarea naţională a Statelor Unite, când am ieşit din casă, erau arborate - în cartierul Queens din New York - drapelele a zeci de ţări. Pe 4 iulie ! L-am întrebat pe un profesor universitar de la New York University: "Se poate aşa, pe 4 iulie s-au găsit să scoată drapelele naţionale ale Columbiei, Argentinei, am văzut şi unul românesc ?!". Şi mi-a răspuns; "Dar de ce nu ?! În fond, toţi suntem americani, dar originea...". (Replică neinteligibilă, din partea domnului senator Şerban Nicolae, aflat în sală.)
	Domnul Puiu Haşotti: Aşa este statul naţional, ar trebui să mai învăţăm şi de la ei ! Ar trebui să mai învăţăm şi de la licuriciul mare, domnule coleg !
	Domnul Nicolae Iorga (din sală): Nu mai faceţi comparaţii din acestea.
	Domnul Puiu Haşotti: Sigur că nu trebuie să facem comparaţii, realităţile istorice de la noi sunt altele, dar, încă o dată, este un amendament care ar încălca, dacă l-am adopta, libertăţile fundamentale ale omului. Haideţi să facem în aşa fel încât..., eventual chiar să evităm, pentru a reuşi să dezbatem acest proiect, nişte amendamente care sunt făcute doar din perspectiva unei antipatii faţă de o anumită minoritate din România. Am spus, de ani de zile, şi sunt în continuare adeptul naţiunii civice: toţi suntem părtaşi la un proiect politic comun, indiferent de originea noastră etnică. Din această perspectivă îmi şi manifest votul.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Frunda.
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În numele grupului, vorbesc împotriva acestui amendament. Vreau să reamintesc distinselor doamne senator şi distinşilor domni senatori, că a durat câţiva ani buni, până am reuşit să modificăm legislaţia ţării noastre şi să admitem ca minorităţile naţionale să îşi folosească simbolurile naţionale şi să îşi serbeze liber sărbătoarea naţională. Aşa s-a întâmplat de la sfârşitul anilor '90, şi un pas foarte important a fost când prim-miniştrii ai României au trimis scrisori la aceste manifestări, arătând că trebuie să privim înspre viitor şi poţi cere minorităţilor naţionale şi poţi să îi stimulezi, ca să participe la sărbătoarea naţională a României, dând un semn de toleranţă, de înţelegere, de reciprocitate către zilele naţionale ale minorităţilor naţionale. Astfel se explică, că, fără a fi exhaustivi, prim-miniştrii, precum domnul Radu Vasile, domnul Adrian Năstase şi domnul Călin Popescu Tăriceanu, au trimis scrisori de felicitare şi luări de cuvânt cu ocazia sărbătorilor de 15 martie. Aceste scrisori au fost citite, întotdeauna...
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Asta este declaraţie politică, domnule senator !
	Domnul Frunda Gyorgy: Îmi permiteţi, domnule preşedinte sau... (discuţii în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, domnule Dinescu, vă rog eu să vă abţineţi ! Vă dau cuvântul dacă doriţi să luaţi cuvântul. Aveţi cuvântul, domnule Frunda.
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aceste participări ale personalităţilor politice româneşti, prin prefecţi, au avut efecte pozitive deosebite. La una dintre aceste manifestări a fost prezentă şi o doamnă senator care era ministru la acea dată şi a văzut cum se desfăşoară: se cântă imnul naţional al României, se cântă imnul naţional al nostru, al ungurilor, pe care-l avem, are loc o manifestare şi lucrurile merg mai departe. Această posibilitate, acest drept legal a fost un stimulent, şi dacă aţi observat, în ultimul an, tot mai mulţi unguri din România participă la Ziua Naţională a României de 1 Decembrie. Noi, parlamentarii UDMR, în judeţele în care suntem parlamentari, în fiecare an participăm şi nu o facem datorită faptului că suntem parlamentari şi că am avea o anumită constrângere, ci pentru că înţelegem ca la bine să răspunzi cu bine, ca să recunoşti, să onorezi şi să cinsteşti ziua naţională a statului în care trăieşti, tot aşa cum ţi se recunoaşte propria ta zi naţională. E un trend pozitiv, e un trend european, care nu e voie să fie înfrânt. Şi dacă vreţi să mergem pe comparaţii, în Ungaria, de exemplu, românii, nu numai că-şi pot oricând sărbători ziua şi celelalte sărbători pe care le au: şi 1 Decembrie, şi celelalte sărbători. Nu numai că pot să-şi folosească imnul naţional, imnul românesc, drapelul românesc, oricând, ceea ce este un lucru pozitiv, şi acest lucru este evident, cei care aţi fost la Gyula, veţi vedea că acolo unde există asociaţiile românilor, sediile acestora, peste tot veţi vedea tot timpul, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an arborat steagul românesc acolo. Nimeni nu este deranjat de treaba aceasta, nimeni nu jigneşte steagul românesc, nu este rupt, nu i se face nimic. Deci, este un semn de normalitate. A anula acest lucru, mi se pare un lucru negativ, chiar foarte negativ, care ar arunca România înapoi la începutul anilor '90, când au putut fi mişcate mase de oameni cu minciuni la televiziune pe problema simbolurilor naţionale. În ceea ce priveşte alin. 2, propus de domnul senator Funar, care propune ca minorităţile naţionale să-şi folosească simbolurile naţionale în ţara-mamă. Pe de o parte, sunt bucuros că foloseşte noţiunea de ţară-mamă, şi este un pionier în treaba asta în Parlamentul nostru, aici pot fi de acord cu dumnealui, dar amendamentul îmi aduce aminte de istoria lui homo sovieticus cu cetăţeanul american care se ceartă unde e democraţia mai mare: în URSS sau în SUA, iar americanul îi spune: "Domnule, la noi este democraţia mai mare, pentru că poţi merge în faţa Casei Albe şi poţi să-l critici şi să-l înjuri pe Nixon şi nu se întâmplă nimic", la care homo sovieticus zice: "Şi care-i problema? Şi la noi poţi să mergi în faţa Kremlinului şi să-l înjuri pe Nixon cât vrei, de dimineaţa până seara, şi nu ţi se întâmplă nimic". Asta îmi propune domnul senator Funar. Deci, nu numai că este inacceptabil, dar este şi o reglementare pe care ar încerca să o ia Parlamentul României, în ceea ce priveşte o regulă elementară într-una din ţările vecine României, iar în privinţa alin. 3, din câte ştiu eu, Constituţia prevede independenţa cultelor. A veni noi şi a spune acum că se interzice enoriaşilor ca în biserică să cânte cântecele pe care le doresc ei, inclusiv acele cântece religioase care au profundă conotaţie etnică, mi se pare un lucru care ar înfrânge prevederile Constituţiei. De aceea, eu sunt împotriva amendamentului făcut în 3 alineate, care nu priveşte deloc drepturi, ci priveşte bariere de drepturi, priveşte obligaţii, şi este împotriva Constituţiei şi a legislaţiei europene. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Suntem la amendamentul domnului Funar. La asta vreţi să luaţi cuvântul? Microfonul 2.
	Doamna Verginia Vedinaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am şi eu un amendament, astfel că voi lua cuvântul o singură dată şi vă rog să fac acest lucru de la tribună.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi cuvântul.
	Doamna Verginia Vedinaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Prin art. 15 din proiectul de act normativ, ni se propune să consacrăm la nivel de principiu dreptul minorităţilor naţionale de a-şi organiza sărbători naţionale proprii şi de a avea simboluri naţionale proprii. Inadmisibilitatea unei asemenea dispoziţii derivă, în primul rând, din art. 12 din Constituţia României, care prevede care sunt sărbătorile naţionale şi simbolurile naţionale ale României. În al doilea rând, inadmisibilitatea unei asemenea dispoziţii este susţinută, domnilor senatori, şi ceea ce spun eu poate reprezenta o veritabilă bombă, inclusiv bombă de presă, chiar de domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Am în faţă două proiecte de acte normative, domnilor senatori, unul prin care se propune declararea Zilei Naţionale a Rromilor, şi altul, prin care se propune declararea Zilei Naţionale a Rromilor Creştini. Domnilor colegi, asupra celor două propuneri, şi-a exprimat punctul de vedere Guvernul, care spune că nu le susţine, sub semnătura domnului Călin Popescu Tăriceanu. Nu este interesant numai faptul că spune că nu le susţine, dar şi motivaţia, domnilor colegi. Şi, daţi-mi voie să vă citesc, sub semnătura aceluiaşi premier care ne propune un alt proiect de lege prin care s-ar recunoaşte, chipurile, un asemenea drept. Spune domnul prim-ministru următoarele: "În temeiul art. 5 din Convenţia-Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg, ratificată de România, părţile semnatare s-au angajat să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor să-şi menţină şi să-şi dezvoltă cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor". Şi, după aceea, concluzia: "Din textul Convenţiei nu se desprinde obligaţia statelor de recunoaştere în dreptul intern a unei zile dedicate sărbătorii anumitei minorităţi naţionale". Mai departe, acelaşi domn prim-ministru spune: "În art. 6 alin. 1 din Constituţia, republicată, se statuează la nivel de principiu, recunoaşterea şi garantarea de către stat a dreptului minorităţilor de a-şi păstra identitatea etnică, culturală etc". Apreciem, însă, ce spune domnul prim-ministru, că "la elaborarea acestei propuneri ar fi trebuit să se aibă în vedere principiul constituţional al unităţii poporului român şi cel al egalităţii între cetăţeni, precum şi acela conform căruia este necesar ca măsurile de protecţie luate de statul român pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni". Şi, în concluzie, domnule preşedinte, domnilor colegi, Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Aceeaşi concluzie, şi deschid lucrarea: "Guvernul nu susţine adoptarea...", pe argumente identice "acestei propuneri legislative". Am dorit să iau cuvântul, domnule preşedinte, pentru că, în concepţia grupului nostru parlamentar, în contextul în care avem un stat unitar, cu o Constituţie în care se proclamă care sunt sărbătorile naţionale, care sunt simbolurile naţionale, nu este permisă existenţa unei dispoziţii de natura celei care ni se propune. Am să vă citesc şi din avizul Consiliului Legislativ, care este o autoritate, care are printre alte competenţe şi pe aceea de a se pronunţa asupra caracterului unei legi. Ce spune Consiliul Legislativ la cele două propuneri despre care v-am vorbit? Vă voi citi imediat, ca să vă conving că punctul de vedere exprimat de mine este cel pe care sper să-l îmbrăţişaţi şi dumneavoastră. Consiliul Legislativ spune că "potrivit art. 1 alin. 1 din Constituţie, România este stat naţional, suveran şi independent, rromii reprezentând o minoritate etnică (şi, deci, se poate extrapola), nu pot avea în România o altă sărbătoare naţională decât cea sus-menţionată. Precizăm că pentru a exista o zi naţională sau o sărbătoare naţională este necesar ca persoanele respective să formeze, să aibă o naţiune, al cărei stat va fi acela care va stabili ziua naţională". Avizul este mai lung şi nu vreau să vă plictisesc cu toate argumentele aduse aici. În concluzie, prin aceste argumente vreau să-mi susţin şi propriul meu amendament de la poziţia 49, şi să spun răspicat, de la tribuna Parlamentului, că partidul nostru şi grupul nostru parlamentar nu pot accepta o dispoziţie cu conţinutul celei care ni se propune prin art. 15 din proiectul de act normativ. Urmează, în varianta în care se va respinge acest amendament, propus de colegul senator Funar, urmează un amendament foarte interesant propus de doamna senator Moisuc, asupra căruia vă rog să reflectaţi, cu speranţa că veţi găsi de cuviinţă să-l şi votaţi, fiindcă mi se pare cea mai riguroasă, cea mai politică, cea mai juridică soluţie, pe care o putem adopta în această chestiune. Vă mulţumesc, domnilor colegi.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator Eckstein.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Vă mulţumesc. Comisia nu a fost de acord cu adoptarea acestui amendament, şi argumentarea, care este întotdeauna elegantă, a doamnei profesor, are, totuşi, punctele ei nevralgice. Nimeni nu contestă, şi nu ne-am permite niciodată să contestăm prevederile constituţionale în legătură cu simbolurile naţionale ale României. Este clar. În acelaşi timp, nici Constituţia şi nici un alt act normativ nu îngrădeşte dreptul minorităţilor naţionale de a-şi folosi simbolurile naţiunii de care ţin. Mai mult, şi aici aş lega ceea ce spun de cele spuse de colegul meu Gyorgy Frunda, dacă această chestiune, a fost discutată la un moment discutată şi răs-discutată în Parlamentul României, s-au adoptat acte normative, lege şi după aceea hotărâre de Guvern, poate o să mă ajute reprezentantul Guvernului, o hotărâre de Guvern care reglementează în amănunţime condiţiile în care minorităţile naţionale îşi pot folosi simbolurile naţionale. Nu este anticonstituţional, nu este nelegal, ba, din contră, este deja, dacă vreţi, un drept câştigat. Face dreptul din dreptul intern. Eu vă rog să observaţi că nici Comisia de la Veneţia, nici înaltul comisar nu au avut nici o obiecţie în legătură cu această prevedere, deşi rapoartele sunt foarte amănunţite şi fac referiri, inclusiv, la prevederile constituţionale. În al treilea rând, doamna senator a invocat un proiect de lege care a fost iniţiat de un coleg deputat care reprezintă minoritatea rromă şi au fost discuţii şi la noi, dar şi în alte ţări, dacă această minoritate, a rromilor, dacă se poate să fie considerată drept o minoritate naţională sau dacă este un grup etnic minoritar. Diferenţa care..., da, este o diferenţă, doamna senator, noi am adoptat, dacă vreţi, o prevedere mai liberală şi nimeni nu a contestat sau dacă au fost voci, au fost minoritare, care au contestat această calitate a rromilor de minoritate naţională. Naţională, însemnând să ai o ţară-mamă, aparţii de o naţiune. Or, după cum bine ştim, rromii nu au propria lor ţară şi considerentele care au fost făcute de Consiliul Legislativ, şi considerentele din punctul de vedere al Guvernului au reliefat că, practic, dacă s-ar adopta proiectul de lege, atunci am inventa noi o zi internaţională sau naţională, dacă vreţi. Nu aceeaşi situaţie este, desigur, în cazul minorităţilor naţionale care au, ca să folosesc expresia domnului senator Funar, ţări-mamă, în care, prin tradiţie, sunt zile care sunt importante din punct de vedere religios sau din punct de vedere al celor care se consideră a face parte din naţiunea respectivă. Ca atare, cu tot respectul, nu pot să fiu de acord cu amendamentul doamnei senator Moisuc şi n-a fost nici Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări de acord.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Şerban Nicolae.
	Domnul Şerban Nicolae: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, tocmai am constatat că distinsul nostru coleg, domnul Eckstein Kovacs Peter, a desfiinţat o minoritate naţională. Tătarii, din câte ştiu eu, nu au un stat care să se poată numi ţară-mamă.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Cum să nu? Crimeea.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Şerban, mi-aţi face o mare bucurie dacă nu aţi mai pronunţa nume.
	Domnul Şerban Nicolae: Am pronunţat nume de mare rezonanţă, domnule preşedinte, şi dacă doreşte drept la replică nu este nici o problemă, dar nu i-am lezat un interes. Din contră, vă rog să citească toată lumea cu atenţie Regulamentul. Este vorba numai dacă am adus un prejudiciu, prin cuvântarea mea, vreunuia dintre colegi. Eu nu cred că am adus un prejudiciu, ci am făcut o constatare, şi anume faptul că a citat o opinie care, interpretată, duce la concluzia că un coleg de-al nostru, deputat, trebuie să iasă din Camera Deputaţilor, reprezentantul minorităţii naţionale a tătarilor. (rumoare, discuţii) Întrucât, dacă-mi daţi voie, la ONU nu există înregistrat un stat al tătarilor, o ţară-mamă. Acelea sunt statele care funcţionează în prezent pe glob. Dacă doriţi să vă referiţi la state... (rumoare, discuţii) Aţi pierdut o foarte bună ocazie să nu interveniţi. Revenind la problema în chestiune şi având în vedere că aici se amestecă două lucruri, daţi-mi voie să spun câteva cuvinte. Se amestecă simbolurile naţionale cu simbolurile religioase şi sărbătorile naţionale cu sărbătorile religioase. Ceea ce a trimis primul-ministru de la acea dată, Adrian Năstase, celor care sărbătoreau Ziua de 15 martie, nu era o scrisoare de felicitare pentru o sărbătoare a unei minorităţi, ci era o felicitare adresată cu prilejul unei sărbători a unui stat naţional. (rumoare, discuţii) Din sală: Care?
	Domnul Şerban Nicolae: ...15 martie. Nu. (discuţii) Aia e cu totul altceva. Aia nu e sărbătoare naţională nicăieri în lume. Dar, revenind la scrisoarea din 15 martie, problema este că sărbători naţionale şi simboluri naţionale nu au decât statele: la fel şi în cazul drapelelor, a stemelor şi a celorlalte elemente de identitate naţională. Aici nu avem de-a face cu chestiuni interpretabile şi nici nu are rost să vorbim de istorie, pentru că altminteri am reinventa popoare de mult apuse, state dispărute şi civilizaţii ieşite din epoca modernă. În ceea ce priveşte însă, simbolurile religioase - şi aici este o referire la sărbători naţionale şi religioase proprii - aş vrea să-i văd pe colegii care susţin cu atâta fervoare că există sărbători religioase şi religii aparţinând popoarelor, că vor susţine cu aceeaşi hotărâre faptul că Biserica Ortodoxă Română este biserică naţională aparţinând naţiunii române. Am să fiu foarte atent să văd cât de puternic veţi susţine această chestiune pentru că eu continui să cred că nu există religii ale minorităţilor naţionale. Nici în statele-mamă de care vorbeau unii colegi nu există o religie unică, impusă tuturor naţiunilor şi absolut obligatorie. Exemplul dat al minorităţii evreeşti nu este valabil şi eu ştiu bine despre ce vorbesc. Chiar şi evreii au dreptul să fie atei. Vă rog să mă credeţi că au dreptul să nu aibă o religie. Nu este obligatoriu şi nu este definitoriu. Nu în acest mod se definesc în prezent. Istoric, unii colegi cu experienţă pot să facă o asemenea afirmaţie, dar în prezent, daţi-le dreptul să nu se definească religios, ci să se definească prin apartenenţa la un popor, la o cultură, la o civilizaţie, elemente care, tangenţial, pot cuprinde şi elemente de religie. În concluzie, fac observaţie şi la textul propus de Guvern, şi am acest drept regulamentar, să vă solicit să revedem acest text, astfel încât să nu amestecăm sărbătorile naţionale şi simbolurile naţionale cu cele religioase şi nici să nu admitem o formulă care este inadmisibilă oriunde în lume, aceea că minorităţile naţionale au sărbători naţionale şi simboluri naţionale. Ele aparţin altor state şi sunt de acord să spunem că pot folosi simbolurile naţionale ale statelor de la care se revendică şi pot organiza sau pot participa la sărbătorile naţionale ale statelor mamă. Este cu totul altceva, şi eu cred că în acest sens s-a exprimat şi comisia de la Veneţia, în sensul acesta putem interpreta dreptul minorităţilor naţionale de a-şi prezerva identitatea lor pe teritoriul altui stat decât statul mamă. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. V-am văzut. Domnii senatori Puiu Haşotti, Pete Ştefan.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Întotdeauna am avut şi voi avea în continuare o mare admiraţie şi simpatie pentru colegul nostru Şerban Nicolae, căruia i-am invidiat totdeauna cunoştinţele juridice. De data aceasta însă, a intrat pe un teren pe care îl stăpâneşte ceva mai puţin. A spus domnia-sa că nu există simboluri naţionale şi simboluri religioase decât la statele care există, care funcţionează acum. (replică neinteligibilă din sală) ...Naţionale... dar numai că de multe ori simbolul naţional se confundă cu simbolul religios. Şi am să vă dau un singur exemplu, de la un popor pe care îl cunoaştem cu toţii, şi care timp de 2000 de ani a supravieţuit, este vorba de poporul evreu. Aş vrea să vă întreb - răspunsul însă îl cunoaşteţi cu toţii - dacă simbolurile naţionale şi simbolurile religioase ale poporului evreu nu au existat şi înainte de înfiinţarea statului. Evident că da. Şi acest popor şi-a ţinut sărbătorile, datinile, cultura, spiritualitatea, religia, simbolurile naţionale şi când nu a existat ca entitate statală, acolo unde există. (rumoare, discuţii) Ba da. Îmi pare rău, de data aceasta aţi greşit. (rumoare, discuţii)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Pete Ştefan. Microfonul 2.
	Domnul Pete Ştefan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu cred că articolul de care vorbim este foarte clar şi constituţional în ceea ce priveşte folosirea simbolurilor. Vă rog să observaţi că folosirea simbolurilor naţionale se face atunci când sunt sărbători naţionale religioase şi acestea, adeseori, sunt foarte-foarte legate sau aş putea spune că sunt într-o strânsă legătură cu păstrarea identităţii culturale şi lingvistice. Nu se poate ca o întrunire, o sărbătoare, care este pentru a păstra identitatea culturală, să nu fie în aşa fel ca să nu apară un simbol al minorităţilor naţionale, o coroană a Sf. Ştefan sau Steaua lui David, sau aş putea să enumăr şi altele. Argumentez că acest lucru este constituţional, foarte pe scurt, prin trei articole din Constituţie. Art.6, care spune foarte clar că "statul recunoaşte şi garantează păstrarea şi dezvoltarea identităţii", iar aşa cum am mai relatat păstrarea şi dezvoltarea identităţilor sunt şi prin anumite mijloace, iar aceste mijloace pot fi - şi sunt chiar ! - simbolurile pe care le folosesc minorităţilor naţionale în astfel de situaţii. La art.30 alin.1 din Constituţia României este vorba despre "libertatea de exprimare" şi aici iar se subliniază foarte clar că "libertatea de exprimare a gândurilor... şi aşa mai departe... poate fi prin scris, imagini, sunete sau alte forme". Deci şi simbolurile sunt incluse în aceste forme prin care această identitate se poate exprima conform Constituţiei. Alt articol din Constituţia României este cel de la art.53 alin.1 unde se vorbeşte foarte clar despre modalităţile prin care se pot restrânge exerciţiul unor anumite drepturi. Iar amendamentul despre care vorbim este contrar acestui articol pentru că nu se încadrează în acele enumerări din Constituţia României prin care drepturile se pot restrânge în aceste cazuri. Deci vă rog foarte mult, stimaţi colegi, să votăm textul iniţial pe care îl avem şi să respingem amendamentul propus. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Frunda. (rumoare, discuţii)
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să-i răspund domnului senator Şerban Nicolae, care, cu bună-credinţă, cred eu, dar confundă, nişte simboluri, aduce la numitor comun simbolurile naţionale cu cele ale statelor. Nu este aşa, doamnelor şi domnilor colegi. Sărbătorile comune sunt ale naţiunii şi ale statelor, sunt ale unui stat determinat. De fapt, v-aţi referit direct. Aţi spus că domnul Adrian Năstase, în calitate de premier, a trimis scrisoare de felicitare cu ocazia Zilei Ungariei, şi v-aţi referit la 15 martie. Nu este adevărat, domnule senator. Ziua naţională a Ungariei este 20 august, ziua Sf. Ştefan. Pe lângă aceasta, ca sărbătoare naţională a ungurilor de pretutindeni, este 15 martie, ziua declanşării revoluţiei paşoptiste ungare, a egalităţii, a fraternităţii şi a legalităţii. Din sală: Şi dreptate.
	Domnul Frunda Gyorgy: ... şi dreptate. Tot aşa, mai există în Ungaria o sărbătoare a tuturor ungurilor. Este cea din 23 octombrie care aminteşte, memorează, cinsteşte revoluţia din 1956. Deci sărbătoarea naţională a Ungariei este 20 august, când se serbează cu drapelul naţional al Ungariei, care are stema Ungariei - coroana Sf. Ştefan - în mijlocul bandei albe, iar 15 martie este Ziua ungurilor de pretutindeni, iar noi sărbătorim această zi cu ziua ungurilor, care este fără stemă. Nu este identică cu steagul Ungariei, deci sunt două lucruri diferite. Dar pot să vă dau exemple şi de alte comunităţi naţionale care nu au state mamă şi care îşi serbează propriile sărbători naţionale. Este situaţia catalanilor din Spania, o comunitate foarte mare - 6 milioane de oameni...(rumoare, discuţii) Din sală: Bascii...
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc. Şi bascii care-şi serbează ziua lor, şi care nu au stat, şi bretonii din Franţa... (rumoare, discuţii)... care pot să se serbeze de ziua catalanilor, ziua bretonilor şi ziua bascilor. Deci nu este neapărată nevoie să existe o suprapunere între existenţa unui stat sărbătoare naţională şi sărbătoare a naţiunii. Nemaivorbind de faptul că dacă intrăm în Regatul Unit şi începem să vorbim despre scoţieni, irlandezi şi aşa mai departe avem argumente foarte multe să vedem care este diferenţa între zi naţională, naţiune şi ziua statului respectiv. (discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Nicolae Marian Iorga: Nu confundaţi Regatul Unit... (discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Frunda Gyorgy: A doua confuzie care se face este că se încearcă a se spune - sau s-a spus de domnul senator Şerban Nicolae - că noi zicem că există zile religioase naţionale. Nu facem nici o confuzie. Nu facem nici o confuzie. În tradiţia noastră, în istoria noastră, Imnul Ungariei, care este identic cu Imnul ungurilor de pretutindeni, este Psalmul 52 din Cartea de rugăciuni protestantă, reformată. Acest psalm a fost cântat, cu o întrerupere de câţiva ani, la sfârşitul dictaturii ceauşiste, deci şi în perioada de după 1945, până la începutul anilor '70, dacă ştiu eu bine - dar poate există modificări, nu ştiu să vă spun un an exact - când s-a interzis acest lucru şi când securitatea a intrat în bisericile tradiţionale maghiare din România şi preoţii trebuia să-şi ţină slujba cu înregistrarea întregii solemnităţi, tocmai pentru a nu se cânta acest Psalm 52. Aceasta este o imagine diferită, care este psalm religios şi, după părerea mea, nu poate fi interzis. De aceea, eu cred, şi pe baza celor spuse de antevorbitorii mei - dar nu vreau să intru într-o dezbatere culturală, religioasă, de ordin istoric, pentru că nu vom termina niciodată - eu cred că ceea ce se prevede la art.15 este perfect constituţional, respectă prevederile legale existente acolo - şi aş cere staff-ului Departamentului juridic al Senatului, dacă poate, să ne dea repede numărul legii care reglementează... Este reglementată folosirea acestei probleme. Domnul Solcanu se uită la mine şi ştie că am dezbătut-o zile întregi şi am adoptat o formulă generală, care s-a bucurat de un compromis general atunci. Deci, cu excepţia PRM-ului, toate celelalte partide am votat pentru acest articol şi, drept urmare, vă solicit tuturor partidelor să respingeţi cele două sau trei amendamente respinse de comisiile noastre. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Verestoy Attila. (Domnul senator Şerban Nicolae solicită cuvântul.) Domnule Şerban Nicolae, v-am văzut cu mâna sus. O să vedem la urmă. Vreau, însă, să vă rog ceva. Să ţineţi seama că dumneavoastră plecaţi luni la Stasbourg, iar noi avem de rezolvat o problemă aici. Facem o dezbatere, un seminar pe tema asta.
	Domnul Şerban Nicolae (din sală): Dar este deja al patrulea de la UDMR.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Verestoy Attila. Microfonul 2. (discuţii în sală) Domnule Verestoy, nu mă supăraţi! Ori staţi de vorbă cu mine, ori cu consilierul dumneavoastră! Aveţi cuvântul. Nu se poate aşa ceva! Vă invit la microfon. (discuţii în sală) Aveţi cuvântul. Vă rog frumos.
	Domnul Verestoy Attila: Aproape că nu puteam să mă dezlipesc de domnul ... atâtea argumente interesante, atât de multe argumente interesante mi-a adus în 10 secunde, în favoarea acestei pledoarii. Dar sunt sigur că va avea şi Camera Deputaţilor ocazia să aprofundeze această temă, care văd că a suscitat discuţii, trebuie să recunosc, foarte colegiale, fără a crea o atmosferă caracteristică anilor '90, deseori, totuşi, cu câteva formulări care îmi aduceau aminte de acele vremuri foarte frumoase, în care "fierbea sala". Aşa scria presa de atunci. Trăim alte vremuri şi trebuie să-l completez pe domnul coleg Gyorgy Frunda, care a mulţumit celor care au scris scrisori pentru ziua de 15 martie, la sărbătoarea naţională a maghiarimii, a maghiarilor din această ţară. Prima scrisoare - trebuie să mulţumesc pentru asta - care începea "Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a comunităţii dumneavoastră", a fost semnată de domnul preşedinte Ion Iliescu. (gălăgie în sală, intervenţii neinteligibile) Domnule preşedinte, dacă doreşte cineva să se mai înscrie, eu cred că are ocazia asta, fără să...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi cuvântul. Vă rog să păstraţi liniştea.
	Domnul Verestoy Attila: ... dacă doreşte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Verestoy Attila: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu trebuie să vă spun că în concepţia mea, atunci când încă nu auzeam eu de politică, conceptul de drapel, de steag etc. era legat de luptă, de război, de trupe care duceau steagul, mergeau după, celălalt steag era inamic, venea din partea cealaltă, se loveau, se ciocneau, curgea sânge. Cândva, asta era semnificaţia unui drapel, asta era semnificaţia unui simbol naţional. Era într-o competiţie, era într-o luptă.
	Domnul Ilie Petrescu (din sală): Asta e declaraţie politică.
	Domnul Verestoy Attila: Domnule preşedinte, aveţi acolo un distins domn senator, care doreşte să vorbească fără să fi primit acest drept de la dumneavoastră. Nu se poate să fi pierdut activitatea, domnule preşedinte! Nu se poate. (vociferări din sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi... (discuţii la masa prezidiului) Stimaţi colegi, vă rog să păstraţi liniştea. Vă rog foarte mult. Aveţi cuvântul, domnule Verestoy.
	Domnul Verestoy Attila: Sigur că vin din vremuri pe care le-am trăit, mergem spre alte vremuri, pe care dorim să le trăim, în care rămâne şi această nuanţă de confruntare, dar de pe alt plan al simbolurilor, de exemplu, la competiţiile sportive, de exemplu, simbolurile unor echipe. Deci, trebuie să privim, totuşi, mai puţin rigid această nuanţă a simbolurilor, fie ele şi naţionale. Eu ţin minte că avem de unde trage concluzii, avem şi exemple istorice, chiar, foarte pozitive, însăşi în convieţuirea pe care am avut-o, nu de acum, nu de câţiva ani de zile, ci de secole, români, maghiari, saşi, în Transilvania. Vă aduc aminte, cu siguranţă ştiţi acest lucru, exista un distins domn, care a fost un mare binefăcător, un mare Mecena al românilor, a creat burse, de exemplu, la Budapesta, a creat chiar şi o avere, la care noi tindem să aibă acces cei din comunitatea românească din Ungaria. Este vorba de domnul Gojdu. Ştiţi, probabil, toată istoria Fundaţiei Gojdu, dar nu ştiu dacă ştiţi că dânsul a fost şi prefect al unui alt stat, care nu era statul românesc, şi sediul era la Lugoj. Dar ştiţi, domnul Gojdu a mai făcut un gest, a ţinut-o aşa, câţiva ani de zile: a pus şi roşu, galben şi albastru, a pus şi steagul românilor - cum spunea el - pe clădirea prefecturii din Lugoj. Au încercat câţiva maghiari foarte duri să scoată de acolo acest steag, dar domnul prefect a fost ferm, nu s-a lăsat convins şi a spus "acest simbol îmi va permite să fiu un prefect bun pentru maghiari şi un prefect bun pentru români". În actuala Europă, spre care ne îndreptăm, după ce vom ridica această barieră, care este graniţa României cu Ungaria, vom putea ajunge în ţara imediat vecină şi, dacă aveţi curiozitatea - unii, deja, fără probleme şi de câţiva ani de zile, dincolo de această graniţă, unde trăiesc şi români, într-o comunitate şi într-o convieţuire cu ungurii de după graniţă, deci în Ungaria, la Mehkerek, există primăria de acolo, acum să vă duceţi şi chiar şi acum veţi constata că este drapelul românesc la primăria de la Mehkerek, care este un simbol trăit, de altfel, de toţi cei care locuiesc acolo, lucrează acolo şi se simt acasă, acasă la Mehkerek, acasă în Ungaria, acasă, într-o comunitate românească, care are legături multiple cu naţiunea română, cu România, şi are legături multiple cu Europa, către care numai aşa, dacă vom accepta....
	Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a înţeles, domnule senator.
	Domnul Verestoy Attila: ... fără probleme...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mergem să-l vedem. Vă rog frumos.
	Domnul Verestoy Attila: ... acest articol propus de comisie, vom putea să mergem un pic mai repede. Noi ţinem ca acest articol să fie adoptat în forma în care a fost propus de comisie. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Doamna senator Moisuc Viorica. (discuţii în sală) Are amendament doamna senator Moisuc.
	Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu mă pot război în materie de legi, regulamente şi alte lucruri, pentru că sunt istoric, însă mă bazez pe documente. În ceea ce priveşte istoria, daţi-mi voie să vă spun, domnilor colegi, că greşiţi. În ceea ce priveşte această sărbătoare de 15 martie, foarte bine, ungurii au dreptul s-o facă sărbătoare naţională. E dreptul lor. În ceea ce îi priveşte pe români, însă, vreau să vă reamintesc că ziua aceasta este o coincidenţă care pe noi ne doare foarte mult. A fost votul Dietei de la Pojon, prin care s-a hotărât, fără să fie, într-un fel oarecare, întrebaţi şi românii, că Transilvania va fi anexată la Ungaria. Iată de ce a fost la Blaj Marea Adunare din 15 mai, cu Simion Bărnuţiu şi cu toate celelalte, când s-a proclamat şi s-a strigat "Noi vrem să ne unim cu Ţara!" De aici au intervenit toate acele probleme foarte dureroase, în perioada Revoluţiei de la 1848. Nu vreau să vă ţin o lecţie de istorie. Aş putea să vorbesc mult despre această confruntare, absolut neproductivă, între unguri şi români, de la 1848, dar 15 martie, pentru noi, nu înseamnă acelaşi lucru. Aşa încât, aici, lucrurile sunt clare. În ceea ce priveşte amendamentul despre care a amintit colega mea, doamna Vedinaş, şi pe care deja l-a anticipat domnul preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, eu nu pot să vorbesc altfel şi am făcut acest amendament, deci la poziţia 48, deoarece m-am bazat numai pe Constituţie. De aceea, mie mi s-a părut că formula pe care am propus-o este chiar mai largă şi mai cuprinzătoare, şi mai în favoarea ideii dumneavoastră, a UDMR-ului. Am propus ca articolul acesta să se modifice în felul următor: "Minorităţile au dreptul să organizeze sărbători religioase şi culturale proprii, respectând simbolurile şi sărbătorile naţionale ale României". Nu văd ce ar deranja aceasta şi în ce mod ar putea să contravină celor care au fost stipulate în articolul iniţial din lege. Eu consider că, ţinând seama de Constituţia României, la articolele 29 - 33 şi 1 şi 3, acest amendament are o formă mai potrivită cu ceea ce dorim noi. În ceea ce priveşte amendamentul pe care îl am la art.16, voi reveni, dacă îmi permiteţi. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul senator Şerban Nicolae. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc. N-aş vrea să dau foarte multe replici colegilor. Aş vrea, însă, să spun că nu sunt foarte fericit de modelul basc şi aş fi vrut să nu fie argument pentru susţinerea acestei legi, iar cei care se pretind a aparţine unui grup popular european ar trebui să-i întrebe pe colegii lor din Partidul Popular Spaniol cam ce bucurie le provoacă lor modelul basc. Aş fi vrut ca alţi colegi să nu confunde un simbol devenit element de identitate naţională în urma tragediei holocaustului, şi nu timp de 2000 sau 2500 de ani. Ca să rezum, însă, discuţia foarte rapid, aş vrea să fac şi eu apel la o celebră glumă. S-au mai rostit aici. E vorba de aceea care spune că un miliţian s-a aşezat pe o bancă de piatră şi banca s-a rupt. Morala: cel mai deştept cedează. Domnilor, eu mă retrag. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Domnul senator Funar. (Domnul senator Szabo Karoly Ferenc solicită cuvântul.) Domnule Szabo, chiar toţi nu puteţi vorbi. Mai lăsaţi-o încolo de treabă! Vă rog eu foarte mult. Domnul senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să anunţ colegele şi colegii senatori că eu nu mă retrag şi vă propun, domnule preşedinte, după atâtea argumente - putem discuta zile întregi pe acest subiect interesant - vă propun, domnule preşedinte, să supuneţi la vot amendamentele care au fost formulate şi apoi să-mi daţi şansa să renunţ la aproape toate celelalte amendamente, să ajungem să finalizăm astăzi legea.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, avem... (Domnul secretar de stat Marko Attila solicită cuvântul.) Vă rog. Microfonul 9.
	Domnul Marko Attila - secretar de stat în Departamentul pentru Relaţii Interetnice: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu voi fi mai puţin emoţionat şi, mai degrabă, mult mai tehnic, pentru că tot ceea ce este discutat în acest articol are temei legal existent în legislaţia românească, şi anume, Legea nr.75/1994 privind simbolurile naţionale, respectiv, mult mai mult decât atât, Hotărârea Guvernului nr.223/2002, care modifică Hotărârea Guvernului nr.1157/2001 şi care face referire la art.16 şi 23, la modalităţile în care simbolurile acestea naţionale pot fi utilizate, evident, în comun cu simbolurile naţionale româneşti, dar acest drept există. O singură remarcă aş mai fi avut de adăugat, referitor la mesajul premierilor. Îmi pare bine că domnul senator Vasile Dâncu este în sală pentru că poate confirma că mesajele au avut titlul "Mesajul primului-ministru Adrian Năstase adresat comunităţii maghiare din România, cu ocazia sărbătoririi zilei de 15 martie", deci, era adresat unei comunităţi, şi nu unui stat vecin. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Stimaţi colegi, trecem la vot. Avem trei amendamente la art.15. Amendamentul domnului Funar, art.15, cu trei alineate. Deci, voi supune la vot amendamentul domnului Funar, art.15. Votând "da", votaţi cu amendamentul domnului Funar. Vă rog să votaţi. 42 de voturi împotrivă, 27 voturi pentru, 3 abţineri, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră formularea din art.15 propusă de doamna senator Verginia Vedinaş. (replică din sală neinteligibilă) În ordinea în care au fost susţinute, domnule preşedinte. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. 37 de voturi împotrivă, 31 voturi pentru, 4 abţineri, amendament respins. (Domnul Verestoy Attila solicită listă) Vă rog, liste pentru liderii de grup. Supun votului dumneavoastră formularea art.15, în formula propusă de doamna senator Viorica Moisuc. Vă rog să votaţi. Votând "da", sunteţi de acord cu amendamentul. A fost respins cu 40 de voturi, 30 voturi pentru, 2 abţineri. Liste pentru liderii de grup. Stimaţi colegi, mergem la Capitolul 2. Dacă se mai susţine amendamentul privind modificarea titlului Capitolului 2. (replică neinteligibilă din sală) Care articol, domnule?!
	Domnul Attila Verestoy (din sală): Art.15, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu există amendament admis. Am respins. Ce să votez art.15? Art.15 e cel din proiectul de lege, când se dă votul final. Stimaţi colegi, trecem la art.16. Vă rog, dacă se susţin amendamentele la art.16? Doamna senator Viorica Moisuc, aveţi cuvântul.
	Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc: Doamnelor şi domnilor, art.16 atinge o problemă de care, de fapt, se ocupă Legea minorităţilor. Aici este vorba însă şi de minoritatea română din judeţele Harghita şi Covasna sau şi din alte zone, minoritate care nu este pomenită deloc în această lege a minorităţilor. De aceea, mi-am permis să fac un amendament în care am arătat că, în unităţile administrative, unde, în prezent, românii sunt minoritari, aceştia se vor bucura de toate drepturile unei minorităţi. Şi este strict interzis, în aceste zone, prin mijloace coercitive, directe sau indirecte, ca românii să fie puşi în situaţia de a-şi părăsi domiciliul. De ce am făcut acest amendament? Pentru că ştiţi foarte bine cu toţii că există, şi este inadmisibil să existe în România o asociaţie a românilor expulzaţi din Harghita şi Covasna. Este exclus acest lucru, pentru că românii, totuşi, sunt în ţara lor, încă. Aşa încât, v-aş ruga să aveţi în vedere această situaţie cu totul excepţională şi să votaţi în favoarea românilor care sunt minoritari în aceste două judeţe sau poate şi în altele şi care nu se bucură, conform Legii minorităţilor, de aceleaşi drepturi cu minoritatea maghiară. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dacă sunt intervenţii legat de acest alineat 1? Domnul senator Frunda.
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc. Am dezbătut acest amendament în comisie şi mi s-a părut că am convins-o pe doamna senator. În principiu, eu sunt de acord cu ceea ce doamna senator propune. Acolo unde naţiunea, majoritatea, este într-o inferioritate numerică, putem discuta, ca să aibă aceleaşi drepturi ca şi minorităţile naţionale. Pe principiu, acest lucru este corect şi este constituţional. Aici, însă, vorbim de minorităţile naţionale. Este Legea privind statutul minorităţilor naţionale. A declara că românii sunt o minoritate naţională în România, chiar dacă în anumite zone reprezintă numeric o minoritate, nu este adevărat. Deci, reprezintă, chiar numeric, fiind mai puţini, reprezintă majoritatea acestei ţări, reprezintă naţiunea majoritară. Eu cred, doamna senator, că va trebui să modificăm Legea administraţiei publice locale, acolo unde prevedem reprezentarea în consilii şi acolo trebuie găsită o unitate pentru ca toţi cei care în ţara asta aparţin majorităţii sau oricărei minorităţi naţionale şi trăiesc într-un anumit judeţ sau anumită unitate administrativ-teritorială, într-o proporţie de cel puţin x%, zicem 5%, să fie ex-officio... Mă onoraţi, vă rog, doamna senator?... Dumneavoastră încerc să vă spun... (Din sală o replică: O ţine Haşotti de vorbă.) Doamna senator, nu vă supăraţi, într-adevăr, încercam să vă conving, deci, vă spuneam, dacă îmi permiteţi, că în Legea administraţiei publice locale trebuie găsită o soluţie de echilibru balansată, care să fie aceeaşi atât pentru românii care, numeric, trăiesc în minoritate în anumite unităţi administrativ teritoriale, şi acestea pot fi oriunde unde există consilii de la judeţ, până la consiliile locale, dar aceeaşi unitate de măsură trebuie aplicată şi minorităţilor naţionale. Deci, dacă, ca să fiu foarte clar, în judeţul Harghita, românii reprezintă 8% din populaţie, atunci, vă propun ca în Legea administraţiei publice locale să spunem, acolo, unde, o comunitate, românii din Harghita reprezintă mai mult de 5%, au dreptul ex-officio la un loc în Consiliul judeţean. Tot aşa, cum vom zice ca în judeţul Bistriţa-Năsăud, de exemplu, sau Hunedoara, nu ştiu unde, alte comunităţi naţionale, ucrainenii, ungurii, grecii, oricine ar fi ei, reprezintă 5% din populaţie, au dreptul ex-officio la un loc în Consiliul judeţean respectiv. Acolo este domeniul de reglementare a acestui drept pe care trebuie să-l dezbatem şi să găsim o soluţie comună. În principiu sunt de acord cu ea, dar nu e potrivit, nu e constituţional şi nu e moral ca aici să vorbim noi despre majoritatea, despre naţiunea majoritară ca despre o minoritate naţională. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Cu recomandarea, când vorbiţi în nume propriu, veniţi la tribună, vă rog. Când vorbiţi în nume propriu, veniţi la tribună, şi nu după poziţia aceea. Doamna senator Viorica Moisuc, vreţi să repetaţi încă o dată?
	Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc: Domnilor, eu ştiu că "ceux qui s`aiment se taquine", nu-i aşa, noi ne iubim, domnule Frunda. Vreau să vă spun că Legea administraţiei e una şi Legea minorităţilor e alta. Până ajungem la Legea administraţiei, când o fi să fie, mai durează. Domnilor, nu pot să admit, ca român şi ca istoric, şi ca cetăţean al acestei ţări existenţa în România a unei asociaţii a românilor expulzaţi din Harghita şi Covasna. Nu vă supăraţi. Sunt convinsă că nici dumneavoastră nu aţi admite aşa ceva în Ungaria sau în altă parte. Prin urmare, nu pot să consider că în această lege să nu existe un alineat în care această situaţie cu totul specială, să nu fie reglementată într-un fel oarecare. Poate că eu nu am găsit cea mai bună formulă. Propuneţi-o dumneavoastră care sunteţi autorii legii. Nu ne trimiteţi la Legea administraţiei publice locale, pentru că e altceva.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul Meleşcanu a venit, proaspăt, bine aţi venit, domnul Meleşcanu. Vă rog foarte mult, microfonul 2.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Bine v-am găsit, domnule preşedinte, într-o dispoziţie foarte bună. Vroiam să spun, cu toate că împărtăşim, Alianţa PNL-PD împărtăşeşte preocupările de a asigura tuturor cetăţenilor români indiferent de etnie sau de grupul cărora aparţin drepturile şi libertăţile fundamentale cetăţeneşti, din păcate amendamentul propus de doamna Vedinaş nu poate fi acceptat, având în vedere definiţia pe care am dat-o minorităţii naţionale în articolul 1 din Legea noastră. Deci, acolo se spune foarte clar că legea se referă la minorităţi care sunt definite ca fiind grupuri care trăiesc de la... în istorie au existat pe statul român... şi care sunt în minoritate faţă de populaţia majoritară din punct de vedere numeric. Nu putem să-i transformăm pe români, în România, oriunde ar trăi ei, într-o minoritate. Scuzaţi-mi metafora foarte neinspirată, dar nu putem, dacă într-un vagon de cale ferată, într-un compartiment există un număr mai mic de români decât de alte etnii să creăm un regim pentru ei. Ei rămân majoritari în România şi lucrul acestea acesta este consfinţit de art.1 şi definiţia care a fost în general acceptată a minorităţilor naţionale. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles că ideea de bază era dacă putem constitui un consiliu naţional al majorităţii în zonele unde sunt minoritari. Domnul senator Bindea, după care domnul preşedinte Iliescu. Microfonul 2.
	Domnul Liviu-Doru Bindea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Era limpede că, o dată, pe parcursul acestei legi se va ajunge la posibilitatea unei concluzii fundamentale care, de fapt, rezultă din lege, dar nu m-am gândit că atât de repede. Iată, deci, iniţiatorii, domnul preşedinte Frunda, şi, am înţeles, în numele Alianţei, domnul Meleşcanu, recunosc că este nevoie, după adoptarea acestei legi, de o altă lege în care românii să ajungă la nivelul drepturilor care li se acordă minorităţilor în această lege. Asta am spus şi noi. Şi atunci, ni se sugestionează ideea ca, după ce ajung minorităţile la nivelul drepturilor prevăzute de această lege, să facem bine să ne apărăm şi noi, majoritatea, şi să ridicăm şi noi posibilitatea românilor românilor să ajungă la drepturile care se statuează în această lege minorităţilor naţionale. Noi am spus aceasta de la început. Ne pare bine că se recunoaşte şi dorim să se reţină că aceasta este poziţia Alianţei. Că nu aici trebuie... aici trebuie să ridicăm, să dăm drepturi mult mai mari minorităţilor decât majorităţii în această lege şi după aceea ne vom opinti cu toţii să aducem şi românii la acest nivel. Iar observaţia dumneavoastră este pertinentă, până atunci să vedem cum ne organizăm noi, românii din zonele în care sunt minoritari să-şi poată apăra şi ei identitatea la nivelul la care este prevăzută de această lege posibilităţile de apărare şi drepturile care, evident, iată, acum, sunt deja recunoscute oficial, în plenul Senatului, superioare, ale minorităţilor, în raport cu majoritatea română.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul preşedinte Ion Iliescu. (domnul Meleşcanu cere drept la replică) Domnul Meleşcanu, v-am văzut, dar nu am...
	Domnul Ion Iliescu: La replica cui? Credeam că devansaţi... Eu vreau să pledez în favoarea amendamentului propus de doamna Moisuc, în ciuda faptului că este vorba de o lege care se referă la minorităţile naţionale, în amendamentul domniei sale se spune foarte clar că este şi o situaţie specifică, unităţi administrative unde românii sunt minoritari. Şi în aceste regiuni, în aceste zone, prin lege se stipulează acest lucru, că aceştia trebuie să se bucure de toate drepturile unei minorităţi, care se exercită la nivelul ţării. Eu cred că a fost excesiv ceea ce s-a adoptat în Senat la art.14, până şi astfel de prevederi "interzise măsuri normative ale ministerului.... care pot duce la modificarea componenţei etnice a unor regiuni locuite" şi, mai departe, "este interzisă modificarea limitelor unor unităţi administrative pe circumscripţiile electorale", sunt nişte prevederi restrictive care nu ţin seamă de viaţă. Viaţa economică poate să ducă la tot felul de mişcări de populaţii. Cum poate legea să interzică nişte fenomene economice-sociale care se produc, dar s-a adoptat şi eu cred că a fost incorect şi nerealist în legătură cu ce se întâmplă în viaţă, dar viaţa ne arată că în aceste regiuni unde românii sunt minoritari s-au produs asemenea fenomene discriminatorii şi noi trebuie să dăm o protecţie în cadrul acestei legi care vizează dreptul minorităţilor. Eu cred că din acest punct de vedere amendamentul anterior, al doamnei Moisuc, care a fost respins, era mai corect din punctul de vedere al legii decât cel pe care l-am adoptat pentru că se extindea la minorităţi în general, inclusiv religioase. Minoritatea maghiară are în rândul ei catolici şi protestanţi, deci formularea doamnei Moisuc... Era mai corect "dreptul minorităţilor", dar mă rog... Din sală: Aţi votat pentru?
	Domnul Ion Iliescu: Eu am votat pentru amendamentul doamnei Moisuc. Am votat împotriva amendamentului domnului Funar şi a doamnei Vedinaş, dar pentru cel al doamnei Moisuc, care este corect din acest punct de vedere. Nu se rezolvă astfel de probleme cu interdicţii. De aceea eu am acceptat acest punct de vedere şi nu am votat pentru amendamentul domnului Funar pentru că nu se rezolvă astfel de probleme cu interdicţii şi cu obligaţii, ci cu principii. Din acest punct de vedere era mai corect amendamentul doamnei Moisuc şi am votat pentru el şi aici cred că este nevoie, în această lege...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule preşedinte, Nu dialogaţi cu sala, vă rugăm frumos.
	Domnul Ion Iliescu: ... de un asemenea articol de protecţie a românilor minoritari. (discuţii, rumoare)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu dialogaţi cu sala, să nu dialogaţi cu colegii din sală, că asta se aşteaptă. Numai o secundă, vă rog. Doamna senator Silvia Ciornei, vă rog, microfonul 3.
	Doamna Silvia Ciornei: Doream să spun că Grupul parlamentar al Partidului Conservator susţine amendamentele depuse de doamna senator Moisuc, considerăm că este o reglementare care răspunde unor situaţii reale ce se petrec în teritoriu şi aceste reglementări îşi găsesc locul în prezenta lege. Vă mulţumesc. (aplauze)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator Puskas Valentin-Zoltan, vă rog, microfonul 2.
	Domnul Puskas Valentin-Zoltan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat. Ne aflăm în faţa unei probleme deosebit de interesante şi am venit la microfon pentru că şi domnul preşedinte Iliescu a susţinut acest amendament şi mi-am adus aminte că în ianuarie 1990, eram secretarul CPUN în judeţul Covasna, am primit sub semnătura domnului preşedinte o adresă prin care ni s-a atras atenţia că trebuie să formăm anumite organisme ale minorităţilor naţionale în judeţe, acolo unde există asemenea minorităţi. În CPUN eram şapte, în conducerea CPUN-ului, dintre care trei români şi abia am putut convinge, eu personal, fiind şi atunci jurist, şi acum jurist, că, la noi în judeţ, nu românii trebuie să-şi facă organizaţie a minorităţilor naţionale, ci tot noi, maghiarii pentru că minoritatea noi suntem. Foarte greu... am dat telefoane la CPUN-ul din Bucureşti, şi până la urmă s-a decis că cei care suntem minoritari în judeţul Covasna, sunt maghiarii, cu toate că acolo în judeţ, avem o proporţie de 75%. Amendamentul de faţă, dacă am accepta ar induce în eroare pe foarte mulţi dintre cetăţenii României. Cine sunt minoritari, minorităţi naţionale, vorbim? Unde, când şi în ce condiţii? Asta ar însemna să reducem statutul naţiunii majoritare în anumite părţi din România la un statut de naţiune minoritară în zona respectivă. Nu pot concepe eu acest lucru. Aici s-a mai vorbit şi despre o altă problemă: românii izgoniţi din judeţele Covasna şi Harghita. Doamnelor şi domnilor senatori, În CPUN-ul respectiv am avut un coleg, prieten, care după o lună, o lună jumătate a plecat din judeţ. Nu a fost izgonit, a devenit membru marcant al PSD-ului, este şi acum. El nu s-a declarat izgonit pentru că este un intelectual de marcă, dar cunosc chiar prieteni de-ai mei care s-au declarat izgoniţi pentru că altfel în acele luni, ianuarie, februarie, martie, nu puteau veni să-şi găsească loc de muncă în Bucureşti sau în alte oraşe mari -oraşele încă erau închise - numai dacă se declarau că "am fost izgoniţi din judeţul Harghita", ca profesor, ca inginer şi ca nu ştiu ce. Într-adevăr, în anumite localităţi, şi în judeţul Covasna, dar şi în alte judeţe din ţară, unele persoane au fost izgonite pentru că aşa se comportau, fie ei români, maghiari sau de altă naţionalitate, dar izgonire pe criterii etnice nu s-a făcut nici în judeţul Covasna şi, după ştirea mea, nici în alte judeţe din ţară. Deci când aud acest lucru, fiind din 22 decembrie 1989 în conducerea provizorie şi după aceea aleasă a judeţului în permanenţă, nu m-am întâlnit cu asemenea cazuri. Eu, aici, în faţa dumneavoastră, pot să vă spun: aduceţi-mi un om care a fost izgonit din judeţul Covasna pe criterii etnice şi atunci fac tot ceea ce spuneţi dumneavoastră. Votez împotriva Legii minorităţilor, dacă este acest lucru... Deci, sunt nişte lucruri pe care dorim să le amplificăm după 15 ani, care nu s-au întâmplat, dar revenind la problema în speţă, nu pot concepe, zic încă o dată, ca naţiunea majoritară să fie redusă la un nivel de naţiune minoritară în anumite zone ale ţării. Asta ar fi şi împotriva Constituţiei României. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Înţeleg că nu mai sunt intervenţii. La sfârşit Guvernul. Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Am şansa să adaug la voturile dumneavoastră şi un vot a domnului senator Puskas care va susţine amendamentul doamnei senator Moisuc. Sunt zeci de mii de români alungaţi din Covasna, Harghita şi Mureş, începând cu 22 decembrie 1989. Dumneavoastră aţi solicitat un nume şi aţi promis că votaţi pentru. Voi solicita listă şi urmăresc lucrul acesta. Ştiu că sunteţi corect. Doamna Coman, al cărui soţ a fost decapitat în 22 decembrie 1989 s-a stabilit în Cluj Napoca, eu am găzduit la Primărie Asociaţia Românilor Alungaţi din Covasna, Harghita şi Mureş şi nu este o organizaţie fantomă, are membri şi sunt mulţi dintre românii alungaţi din aceste judeţe care s-au stabilit în inima Ardealului. V-am dat un exemplu şi aştept să confirmaţi ceea ce aţi promis de la microfon. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Verestoy, microfonul 2, vă rog.
	Domnul Verestoy Attila: Domnule preşedinte, Vă mulţumesc. Nu vreau să intru în polemică, o singură precizare, dacă este bine de ştiut, că într-adevăr mulţi au părăsit judeţul Harghita, Covasna şi Mureş şi Ilfov, şi Dolj şi Gorj şi s-au mutat în alte judeţe, români, maghiari etc., care erau legaţi foarte aproape de vechile structuri ale securităţii. Doamna Coman fiind totuşi soţia regretatului aşa-zis "linşatului", comandant al securităţii din municipiu. Atât despre asta. Nu a fost izgonită dânsa. Într-adevăr s-a produs ce s-a produs pe 22 decembrie peste tot în ţara asta, dar nu e cazul să deschidem acest subiect. Eu nu pentru asta am venit la microfon, cerusem cuvântul înainte. Am venit la microfon pentru că am fost un pic surprins printr-un anunţ foarte, cum să spun - neaşteptat de mine - ca să aflu că în Coaliţie există şi alte opinii decât cele pe care le ştiam. În acest sens mă văd chiar obligat, şi cu toată seriozitatea o să rog colegii mei lideri de grup din Coaliţie şi vă rog, pe dumneavoastră, domnule preşedinte, să ne permiteţi să avem o pauză de consultări. Este chiar nevoie de ea şi s-a auzit un anunţ care nu concordă cu ceea ce, într-o Coaliţie am decis. Cred că avem dreptul să decidem anumite lucruri într-o coaliţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul preşedinte Ion Iliescu.
	Domnul Ion Iliescu: Cred că intervenţia antevorbitorului este inadmisibilă în Senatul României. Este o formă directă de încercare de presiune şi de intimidare, chiar a unor aliaţi din coaliţie. (aplauze) (discuţii, rumoare, agitaţie) Din sală:Există Raportul Harghita Covasna ?
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Microfonul 2, vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Nicolae Marian Iorga: Domnule preşedinte, L-aş întreba un singur lucru pe cel care a vorbit înaintea mea de la acest microfon: a existat sau nu Raportul Harghita Covasna, din Parlamentul României, de atunci?
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, eu vreau să reţineţi un lucru: un lider de grup a solicitat o pauză de zece minute. Din sală: Dar pe această motivare este inadmisibil!
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, nu este vorba de... în nici un caz nu este pauza pentru ... dar s-a solicitat consultări cu liderii de grupuri din coaliţie şi este dreptul liderului de grup. Vă rog foarte mult, este 12.20, deci la ora 12.45 - 13.00 în sală.
	Pauză pentru consultări.
	Lucrările s-au reluat la ora 13,50.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Verestoy, aveţi cuvântul.
	Domnul Verestoy Attila: Stimaţi colegi,în urma consultărilor pe care le-am avut, cu plăcere constat că am şi respectat în termen, în timp, aproape, vă rog să fiţi de acord ca votul asupra acestui amendament să-l amânăm pentru după-masă. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, vom relua lucrările la ora 15,00. Vreau să ştiţi însă că în contextul în care nu vom avea cvorum se va pleca în circumscripţiile electorale şi ne vedem luni, când se va lucra până când se vor încheia lucrările, la ora 24,00. Deci, asta este situaţia. Ne vedem la ora 15,00 în plen, nu avem cvorum acum şi nu merită să strigăm catalogul pentru că se face ora 13,00. Vă invităm să serviţi masa, să discutaţi între dumneavoastră, ne vedem la ora 15,00. Vă mulţumesc. - Pauză - Lucrările se reiau la ora 15,20.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să faceţi apelul.
	Doamna Paula Maria Ivănescu: - Antonie Ştefan Mihail - absent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - absent - Arion Viorel - absent - Athanasiu Alexandru - absent - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - prezent - Bindea Liviu-Doru - prezent - Blaga Vasile - absent - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - prezent - Câmpeanu Radu-Anton - absent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Ciornei Silvia - prezent - Cioroianu Adrian Mihai - absent - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Corina - absent - Creţu Ovidiu Teodor - absent - Cucuian Cristian - absent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - absent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel Senior - absent - Dumitrescu Ion Mihai - absent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - absent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - absent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - absent - Flutur Gheorghe - absent - Frunda György - absent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - absent - Ilaşcu Ilie - absent - Iliescu Ion - absent - Iluşcă Daniel - absent - Ion Vasile - absent - Iorga Nicolae - prezent - Iorgovan Antonie - prezent - Ioţcu Petru Nicolae - absent - Ivănescu Paula Maria - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - prezent - Lupoi Mihail - absent - Maior George Cristian - prezent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - absent - Mereuţă Mircea - absent - Mihăescu Eugen - absent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - prezent - Neagoe Otilian - absent - Neagu Nicolae - absent - Nemeth Csaba - absent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - absent - Novolan Traian - absent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario-Ovidiu - absent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - absent - Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - absent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - prezent - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - absent - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - absent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Puskas Valentin Zoltan - absent - Rădoi Ion - absent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - absent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezent - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - absent - Solcanu Ion - absent - Stan Petru - absent - Stănoiu Mihaela Rodica - absent - Stoica Ilie - absent - Strătilă Şerban-Cezar - absent - Stroe Radu - absent - Szabó Karoly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - absent - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - absent - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - absent - Theodorescu Emil Răzvan - absent - Terinte Radu - prezent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - absent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - prezent - Ţîrle Radu - absent - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - prezent - Vărgău Ion - absent - Vedinaş Verginia - prezent - Verestóy Attila - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent - Vraciu Jan - prezent Mai este cineva care nu şi-a auzit numele strigat? (Consultări la masa prezidiului)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile. Vreau să vă anunţ rezultatul apelului. Suntem 60 prezenţi faţă de un cvorum necesar de 69. Foarte mulţi colegi au şi plecat în teritoriu, uitând că avem program. Pe cale de consecinţă, şi în conformitate cu prevederile art. 110 alin. 3 din Regulamentul Senatului, suspendăm şedinţa noastră de astăzi şi bineînţeles de mâine. Deci: "Preşedintele suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de reluare a lucrărilor". Se va lucra în circumscripţii electorale, deci se poate merge în teritoriu măcar să câştigăm ceva din toată treaba asta. Ne revedem luni la ora 15,00 când vom începe cu statutul, bineînţeles, pentru a-l finaliza, şi Regulamentul, şi cu propunerea de a lucra până la finalizarea ordinii de zi. Da, domnule senator Pete, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Pete Ştefan: Domnule preşedinte, ca procedură ridic problema. Într-adevăr acum nu avem încă cvorum, s-ar putea să avem mai târziu, dar noi am votat un program. Iar programul nostru este că mâine noi avem zi de lucru. Eu nu cred că dumneavoastră o să puteţi ca să ridicaţi sau să anulaţi ziua de mâine. (discuţii, comentarii în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, domnule senator Pete, vă rog să mă urmăriţi. În primul rând că nu mă aşteptam de la dumneavoastră să ridicaţi o astfel de problemă cu experienţa pe care o aveţi în Parlament. Eu înţeleg toate strategiile posibile şi imposibile. Să ştiţi că le înţeleg şi le înţeleg foarte bine. Deci, repet. Am discutat cu colegi din toate grupurile. Ştiam de la început că se va întâmpla acest lucru, nu este o noutate. Colegii plecaţi sunt plecaţi în teritoriu, deci nu au cum să vină mâine, domnule senator Pete. În al doilea rând, când am pus la vot programul, l-am pus la vot că se lucrează joi după-amiază şi dacă nu se termină se continuă vineri. Conform art. 110 alin. 3 se spune aşa: "În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de reluare a lucrărilor". Acesta e Regulamentul nostru. Din sală: Supuneţi votului.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu pot să supun votului că nu am ce să supun, nefiind prezenţi. Domnule Pete, acest anunţ l-am făcut la ora 13,00 când eram în cvorum şi v-am atenţionat asupra acestui lucru cu reluarea programului luni. Doamna senator Maria Petre. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Doamna Maria Petre: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să reiau una din propunerile care au fost făcute în prima parte a zilei de astăzi pentru că eu cred că faptul că România a trimis, acum, la Parlamentul European 35 de parlamentari români care au calitate dublă - şi de membri în Parlamentul naţional, dar şi de observatori acolo - e o misiune care nu e a fiecăruia dintre cei care intră în această formulă, de 35 de observatori. Ca atare, domnule preşedinte, dincolo de toate propunerile care s-au făcut şi care au fost rezonabile, fiecare dintre ele, şi au încercat să împace, în egală măsură, şi priorităţile şedinţelor noastre de aici, dar şi faptul că, la Strasbourg, săptămâna viitoare, este o săptămână extrem de importantă pentru că e vorba de raportul de ţară care se prezintă marţi în faţa Parlamentului, vreau să reiau propunerea pe care colegul nostru, domnul senator Berceanu, a făcut-o, şi anume, să ne punem de acord, măcar noi, cei care suntem aici, şi să rediscutăm, evident, acest lucru luni, asupra faptului că luni, primul lucru pe care vă rugăm, domnule preşedinte, să-l facem este să dăm votul final pe Regulament. Noi am fost puşi într-o... (discuţii aprinse, proteste în sală) Din sală: Dar cu priorităţile cum rămâne ?
	Doamna Maria Petre: Avem timp să le facem după aceea. Eu vă rog. Vă adresez această... Din sală: Şi statutul minorităţilor când îl facem ?
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog ! Stimaţi colegi, vă rog, linişte ! Doamna senator, aveţi cuvântul.
	Doamna Maria Petre: Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci, rugămintea noastră, a celor care am schimbat toate priorităţile din lume şi toate soluţiile de transport, şi tot ce mai era de făcut în acest moment, este să discutăm luni, dacă nu votăm astăzi acest lucru, ca primul punct pe ordinea de zi în şedinţa care ar trebui - şi vă rog, domnule preşedinte, să încercăm să facem posibil acest lucru, să înceapă chiar la ora 15,00 - să fie votul final pe Regulamentul Senatului. Avem această rugăminte. Cred că nu e doar rugămintea mea, este a fiecăruia dintre colegii care au misiunea pe care şi eu o am. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule preşedinte, şi colegilor noştri.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul preşedinte Iliescu. Microfonul nr.1.
	Domnul Ion Iliescu: A fost o altă propunere, care am înţeles că a fost acceptată de toată lumea, vot în plic pentru ca delegaţii noştri la Parlamentul European să poată fi încă de luni acolo. Deci chestiunea trebuie rezolvată încă de azi. Eu cred că e o soluţie rezonabilă. (discuţii aprinse în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, sunt avioane luni până la ora 24,00. Într-o oră se ajunge acolo. Domnul senator Şerban Nicolae. Oricum, nu pot să supun votului, n-avem cvorum şi n-am ce să supun votului. Domnul senator Şerban Nicolae. Microfonul nr.3.
	Domnul Şerban Nicolae: Domnule preşedinte, prima observaţie: vă rog să observaţi şi dumneavoastră, şi colegii că reprezentantul Guvernului lipseşte. Nu întâmplător. Ştia că nu vom avea cvorumul necesar pentru a intra în dezbatere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Sigur că ştia, nu e nici o noutate.
	Domnul Şerban Nicolae: Sub acest aspect, vă rog să constataţi că nici cei doi preşedinţi ai comisiilor care au fost sesizate în fond cu analiza... Din sală: este aici domnul Eckstein.
	Domnul Şerban Nicolae: Numai unul este şi stă în sală, nu stă la masa comisiei. De asemenea, au ştiut sau au subînţeles că nu vom intra în dezbaterea statutului. Aş fi fost de acord, ca euro-observator, cu propunerea doamnei senator Maria Petre, cu o singură condiţie, să facem această excepţie nu pentru Regulament, ci pentru legile de integrare. Acestea sunt legile care contează acolo unde ne ducem noi şi unde trebuie să facem lobby pentru raportul care se dezbate în plenul Parlamentului European marţi. De aceea, vă spun că noi nu suntem de acord cu soluţia propusă. Votăm, întâi, statutul minorităţilor naţionale, care are o problemă de lege şi care are termen pentru aprobare tacită, şi Regulamentul imediat după aceea, aşa cum s-a convenit. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vreau să reţineţi că Guvernul ne-a trimis statutul minorităţilor naţionale cu precizarea că este prioritate pentru integrare. Vreau să reţineţi, în al doilea rând, că proiectul de Lege privind Statutul minorităţilor naţionale este mult mai important decât Regulamentul şi eu credeam că doamna senator Maria Petre se va lupta pentru a fi prezentă la statut şi nu la Regulament sau, în subsidiar, Regulamentul. Oricum n-avem ce vota pentru că n-avem cvorum. Domnul senator Eckstein Kovacs. Microfonul nr.2.
	Domnul Peter Eckstein Kovacs: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu sunt în asentimentul celor spuse de dumneavoastră. Din moment ce preşedintele Senatului a spus "Şedinţa se suspendă", după aceea, orice intervenţie nu a fost binevenită din orice parte a spectrului politic. Totuşi, nu pot să nu răspund colegului Şerban Nicolae. Exact acum o săptămână, am fost într-o situaţie foarte asemănătoare. Nu la statutul minorităţilor, la Regulament, şi atunci, mă rog, într-un gentleman agreement nu s-a cerut citirea catalogului. Aţi constatat că nu este cvorum şi ne-aţi lăsat, şi toată lumea a fost de acord. Eu, totuşi, trebuie să spun că, în Biroul permanent - şi eu am fost cel care am lansat, dacă vreţi, ideea - astăzi, este şedinţa comună de Guvern româno-ungară. Din sală: A fost, a fost.
	Domnul Peter Eckstein Kovacs: A fost. La această şedinţă, avea obligaţia să participe domnul senator Marko Bela care n-a fost prezent astăzi, nu a votat, a fost la această acţiune. După masă, sunt acţiuni comune în care sunt implicaţi şi parlamentari. Noi am solicitat ca, astăzi după-masă, să nu discutăm acest proiect de lege care ne interesează. În al doilea rând, asta este, totuşi suntem prezenţi, chiar dacă nu majoritatea, dar suntem prezenţi. În altă ordine de idei, domnule preşedinte, cred că ordinea de zi de luni va fi dezbătută luni. Acum, a face propuneri pe această temă este prematur, iar votul prin corespondenţă, deşi există un precedent, nu a fost luată o decizie. Urmează să discutăm tot luni. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Suspendăm şedinţa.
	Şedinţa se încheie la 15,45.