Şedinţa Senatului din 2 mai 2006

		Şedinţa începe la ora 15,20. Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar şi Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Lucrările sunt conduse de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar şi Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului. Cvorumul de şedinţă este de 69 de parlamentari. Absentează, motivat, de la lucrările Senatului un număr de 23 de senatori: 6 sunt membri ai Guvernului, 13 colegi sunt observatori la Parlamentul European, 3 colegi sunt plecaţi în delegaţie, respectiv, domnii senatori: Ioţcu, Lupoi şi Sabău, 2 colegi sunt învoiţi: domnii senatori Ilie Sârbu şi Ion Bazgan. Şedinţa de astăzi: lucrări în plen până la orele 19,30, cu ordinea de zi standard pe care o cunoaşteţi: declaraţii politice, informare cu privire la situaţia inundaţiilor produse în sudul ţării, din partea Guvernului, la ora 16,30 - am înţeles că va fi prezent domnul ministru Blaga, dezbateri legislative, întrebări, interpelări şi răspunsuri din partea reprezentanţilor Executivului, între orele 18,00 şi 19,30. Înainte de a intra în primul punct înscris pe ordinea de zi, vă rog să-mi permiteţi să vă aduc la cunoştinţă o notă pentru exercitarea de către noi a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, în conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, respectiv: Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2006 pentru completarea art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală şi financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naţionale; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.203/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2006 privind unele măsuri derogatorii de la Legea datoriei publice nr.313/2004; Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2005 pentru completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.59/2005 privind unele măsuri de natură fiscală şi financiară pentru punerea în aplicare a Legii nr.348/2004 privind denominarea monedei naţionale; Lege privind pensiile facultative; Lege privind unele măsuri de protecţie socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii pădurilor către foştii proprietari; Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind funcţionarea Institutului Cultural Român la Budapesta şi a Centrului Cultural al Republicii Ungare la Bucureşti, semnat la Bucureşti, la 20 octombrie 2005; Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Uniunea Latină privind înfiinţarea unui Birou al Uniunii Latine la Bucureşti şi privilegiile şi imunităţile Biroului Uniunii Latine pe teritoriul României, semnat la Bucureşti, la 14 octombrie 2005. În situaţia în care apreciaţi că aceste legi sau fiecare în parte, în totalitate, sau anumite prevederi sunt neconstituţionale, aveţi posibilitatea de a sesiza Curtea Constituţională.
		Din partea grupurilor parlamentare, la declaraţii politice, s-au înscris din partea Grupului Alianţei D.A., domnii senatori Arion Viorel şi Radu Câmpeanu; din partea Grupului parlamentar PSD, domnii senatori Anghel Tâlvăr şi Adrian Păunescu; din partea Grupului parlamentar PRM, domnul senator Mihai Ungheanu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul senator, profesor Dan Voiculescu.
		Invit la tribună primul coleg înscris, domnul senator Arion Viorel. Aveţi cuvântul, domnule senator!
		Domnul Viorel Arion: Mulţumesc, domnule preşedinte! Stimaţi colegi, Deşi credeam că anul acesta ziua de 1 Mai va fi scoasă de sub semnul politicului, iată că fruntaşii PSD-işti nu s-au dezminţit nici acum, oferindu-ne spectacole cu mici şi bere gratis, celor pe care dânşii cred că-i reprezintă, adică, pensionarii şi oamenii nevoiaşi. Regizate la Bucureşti de către preşedintele PSD şi, respectiv, la Ploieşti de către iniţiatorul aşa-zisului pol social, Ion Iliescu, aceste gesturi populiste nu conţin, în esenţa lor, nimic condamnabil. Ceea ce mă uimeşte, însă, este faptul că din 1990 încoace, de când PSD se află, fie la guvernare, fie în opoziţie, nu observă un lucru elementar: că naivii se împuţinează, iar electoratul evoluează, adesea, mai rapid decât îşi imaginează liderii PSD-işti. Băile de mulţime constituie de mulţi ani un exerciţiu pentru care domnul senator Ion Iliescu nu mai are nevoie de antrenament. Şi în acest an, ca un adevărat campion al moralităţii şi modestiei, domnia-sa a dorit să le demonstreze oamenilor că problemele lor îl preocupă şi că doreşte să le fie alături de sărbătoarea muncii. În locul acestor serbări câmpeneşti cu bere, mici şi spectacole, în direct, ale diverselor formaţii de muzică uşoară, domnii de la PSD, care tot acuză Guvernul de nepăsare faţă de pagubele provocate de inundaţii, ar fi trebuit să se îndrepte către cei care au avut de suferit de pe urma calamităţilor. Şi asta pentru că, deşi se află în opoziţie, ar fi trebuit să ştie că solidaritatea umană nu are culoare politică. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Angel Tîlvăr. Aveţi cuvântul, domnule senator!
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă! "Învăţământul românesc afectat de mediocritatea guvernanţilor". Trăim într-o ţară aflată, teoretic, la finele procesului de integrare în Uniunea Europeană. Cetăţenii României asistă neputincioşi la modul în care guvernarea actuală periclitează atât prezentul, prin scăderea dramatică a nivelului de trai, cât şi viitorul, prin aruncarea în haos a sistemului de învăţământ. Unul după altul, cei doi miniştri ai educaţiei şi cercetării, de după decembrie 2004, au reuşit să bulverseze total sistemul de învăţământ. Dacă Mircea Miclea a avut demnitatea să se retragă datorită lipsei sprijinului unui Guvern neputincios, domnul Hărdău se află într-un permanent conflict între viziunea sa asupra învăţământului şi realitatea şcolii româneşti. În acest moment, aceasta agonizează din cauza lipsei unor strategii coerente, a insuficientei folosiri a fondurilor pentru investiţii, a proliferării, fără precedent, a violenţei în şcoli, precum şi a politizării învăţământului. O explicaţie a stării de spirit care domneşte în rândul cadrelor didactice o dă inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vrancea, care, într-o declaraţie dată cotidianului "Monitorul de Vrancea" de vineri, 28 aprilie 2006, admite că în învăţământul vrâncean există o stare tensionată pe care şi-o explică şi prin "interese politice sau mai puţin politice". Domnul Bogoiu crede că în ceea ce priveşte implicarea profesorilor în politică "se aplică mai degrabă proverbul românesc, - te faci frate cu dracul până treci puntea". Cine este dracul, rămâne la latitudinea fiecăruia dintre dumneavoastră să decidă. Pentru a vă da seama de diferenţa enormă care există între faptele şi vorbele celor care gestionează acest domeniu, am să dau citire unui scurt pasaj din mesajul ministrului Hârdău, publicat pe site-ul MEC, în care acesta declara următoarele: " Anul 2006 va fi pentru educaţie un an al proiectelor, un an hotărâtor ce va arăta, înainte de integrarea în Uniunea Europeană, capacitatea noastră de a atrage fonduri pe baza proiectelor". Aştept în continuare răspuns la interpelarea mea de la începutul lunii aprilie, vizavi de stadiul elaborării proiectelor, după care mă voi pronunţa şi în această speţă. În ceea ce priveşte, însă, alocarea a 4 milioane de Euro pentru un proiect care vizează dotarea şcolilor din mediul urban cu materiale didactice, justificarea sa este discutabilă şi dovedeşte o profundă necunoaştere a realităţilor din teren, pentru că altfel nu se poate explica argumentaţia nefericită pe care purtătorul de cuvânt al Guvernului, a dat-o în cadrul unui briefing de presă, susţinut la finalul şedinţei Executivului, în care s-a decis alocarea celor 4 milioane de Euro. Citez: "Decizia a fost luată pentru că în ultimii ani majoritatea programelor de modernizare a dotărilor au favorizat mediul rural, lăsând de-o parte şcolile din mediul urban". Cu toate acestea, în toate luările sale publice, de poziţie, domnul ministru nu face altceva decât să paseze responsabilitatea neîndeplinirii acestor angajamente altor instituţii, uitând, însă, că funcţia pe care o ocupă îl obligă să gestioneze şi să-şi asume responsabilitatea pentru toate problemele apărute în domeniul educaţiei. Faptul că interesul sporit de care s-ar fi bucurat învăţământul din mediul rural este o adevărată utopie este demonstrat şi de următoarele exemple. Astfel: conform unui sondaj efectuat de către Unitatea judeţeană de implementare a proiectelor Vaslui, peste 80% dintre elevii din mediul rural din acest judeţ nu au atins, sau chiar nu au văzut în viaţa lor un calculator, iar 20% dintre cadrele didactice calificate sau necalificate, sunt în aceeaşi situaţie. Situaţii similare se înregistrează şi în judeţele Ialomiţa, Buzău sau Prahova, unde există unităţi şcolare din mediul rural, în care lipsa tehnicii de calcul sau a profesorilor specializaţi a făcut ca asimilarea cunoştinţelor din domeniul informatic, să fie la un nivel foarte scăzut. Un alt exemplu care dovedeşte preocuparea "deosebită" pentru învăţământul din mediul rural este cel legat de existenţa a numeroase semnale, cum ar fi şi cele venite din judeţele Galaţi şi Teleorman, potrivit cărora bursele pentru copiii din mediul rural nu sunt plătite sau au fost plătite cu întârziere. Starea jalnică a învăţământului din mediul rural este reliefată şi de situaţia existentă în comuna vrânceană Poiana Cristei, unde 140 de copii din satele Macriu, Petreanu şi Târâtu învaţă în condiţii mai mult decât precare şi sunt nevoiţi să parcurgă, zilnic, aproape 10 km pentru a ajunge la cursuri. De asemenea, procesul de reabilitare al şcolilor afectate de inundaţii nu a decurs în condiţii bune, iar una din explicaţii, alături de managementul defectuos al responsabilităţilor din învăţământ este că în foarte multe cazuri, acest tip de lucrări a fost atribuit unor firme pe criterii clientelare. Ministerul Educaţiei şi Cercetării din perioada aceea a spus că va declanşa o anchetă cu privire la atribuirea lucrărilor, dar nu s-a făcut nimic în acest sens. Poate că va face acest lucru actualul ministru. Sunt, însă, neîncrezător în dorinţa domnului ministru Hărdău de a afla cum s-au derulat contractele de reparaţii ale unităţilor şcolare. Rezultatele notabile ale activităţii ministrului educaţiei şi cercetării, Mihail Hărdău, continuă cu creşterea numărului de elevi care abandonează cursurile şcolilor. Numai în judeţul Vrancea, după primul semestru al anului şcolar 2005-2006, peste 900 de elevi au renunţat la frecventarea cursurilor, rate înalte de abandon şcolar fiind înregistrate şi în judeţele Călăraşi, Braşov sau Ilfov. Iar acest fenomen va avea, cu certitudine, importante consecinţe economico-sociale la nivelul comunităţilor din care fac parte aceşti copii. Un element care demonstrează că haosul din sistemul conduce în mod nemijlocit la scăderea calităţii procesului educaţional şi a performanţelor elevilor este reprezentat de rezultatele obţinute de copiii care au participat la recentele simulări pentru examenele de capacitate şi bacalaureat. Există judeţe, ca Iaşi, Vaslui şi Buzău, în care procentul de promovabilitate a fost de sub 40%. Rezultatele de la examenul de bacalaureat din anul acesta ne vor spune, însă, cu certitudine, dacă avem motive să fim nemulţumiţi sau mulţumiţi de prestaţia actualului şi, sperăm, nu a ultimului ministru al educaţiei şi cercetării din Guvernul Tăriceanu. Spun acest lucru încă de pe acum, pentru că, după greva cea mai lungă din tot învăţământul românesc, şi recuperările la sfârşit de săptămână a orelor pierdute, este greu de crezut că perfomanţele copiilor vor fi cele dorite. Această scurtă trecere în revistă a ceea ce a însemnat până acum mandatul domnului ministru Hărdău, nu poate stârni decât îngrijorare, iar acest sentiment se intensifică în condiţiile în care nu se întrevăd nici un fel de elemente care să indice o îmbunătăţire a acestei stări de lucruri. De altfel, în acest moment, domnul ministru nu se mai bucură nici măcar de sprijinul propriilor colegi, iar ceea ce s-a întâmplat, nu cu mult timp în urmă, în plenul Camerei Deputaţilor, ilustrează perfect acest lucru. Ministrul educaţiei şi cercetării a reuşit ca, prin mediocritatea sa, să-l exaspereze până şi pe primul-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, care se vede, însă, din cauza echilibrului precar de forţe din cadrul Alianţei, să-l menţină în funcţie. În încheiere, aş dori să-i reamintesc domnului ministru că la întrebarea unui reporter de la un cotidian central "Credeţi că se va urni ceva până la sfârşitul acestui an?", a dat următorul răspuns "În mod sigur, mă bazez pe intuiţie". Eu cred că intuiţia ar trebui să-i spună ministrului educaţiei şi cercetării că pentru binele sistemului de învăţământ românesc, pentru viitorul milioanelor de elevi, pentru a nu mai periclita dreptul de a trăi în demnitate a sute de mii de dascăli, trebuie să se urnească din scaunul de ministru şi să lase locul altei persoane, capabile să gestioneze cu realism şi profesionalism destinul învăţământului românesc. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator!
		Îl invit la tribună pe domnul senator Dan Voiculescu. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul!
		Domnul Dan Voiculescu: Domnule preşedinte, v-aş ruga să vedem dacă avem cvorum. Eu cred că, conform Regulamentului, trebuie să avem cvorum. Dacă nu, îmi amân declaraţia politică pentru când vom avea cvorum.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule preşedinte, de regulă, potrivit unei cutume din Parlament, în această fază, a dezbaterilor, cvorumul nu este necesar. Da. Îl rog pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: - Antonie Ştefan Mihail - absent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - euroobservator - Basgan Ion - învoit - Berceanu Radu Mircea - prezent - Blaga Vasile - prezent - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - prezent - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - prezent - Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Corodan Ioan - prezent - Creţu Corina - euroobservator - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - absent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - absent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - euroobservator - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - absent - Iliescu Ion - absent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - prezent - Iorga Nicolae - prezent - Iorgovan Antonie - prezent - Ioţcu Petru Nicolae - delegaţie - Ivănescu Paula Maria - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - absent - Lupoi Mihail - delegaţie - Maior George Cristian - prezent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent - Moraru Ion - absent - Morţun Alexandru Ioan - euroobservator - Neagoe Otilian - absent - Neagu Nicolae - prezent - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - absent - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - prezent - Păcuraru Paul - prezent - Păunescu Adrian - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - euroobservator - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - absent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - prezent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - învoit - Silistru Doina - prezent - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - prezent - Stoica Ilie - absent - Strătilă Şerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - prezent - Szabó Karoly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - absent - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - Guvern - Ştefan Viorel - absent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - prezent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - prezent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - prezent - Ţîrle Radu - euroobservator - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - absent - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - prezent - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - prezent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - prezent
		Domnul Attila Verestoy (din sală): Citiţi absenţii.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Domnule preşedinte de şedinţă, îmi permiteţi să mai citesc încă o dată absenţii?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule senator.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: - Antonie Ştefan Mihail - absent - Cozmâncă Octav - absent - David Gheorghe - absent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - absent - Filipescu Teodor - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ilaşcu Ilie - absent - Iliescu Ion - absent - Loghin Irina - absent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Nicolai Norica - absent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Popescu Dan Mircea - absent - Popescu Irinel - absent - Roibu Aristide - absent - Sârbu Ilie - învoit - Stoica Ilie - absent - Şerbănescu Verginia - absent - Şereş Ioan Codruţ - guvern - Văcăroiu Nicolae - absent - Vosganian Varujan - absent
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl invit la tribună pe domnul preşedinte Dan Voiculescu. Vă rog dacă doriţi să interveniţi în legătură cu declaraţia politică pentru care v-aţi înscris.
		Domnul Dan Voiculescu (din sală): Suntem în cvorum?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Suntem în cvorum, sigur. Suntem chiar foarte mulţi. Urmaţi în rândul 2, domnule Câmpeanu. Mai sunt doi colegi din primul tur. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
		Domnul Dan Voiculescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Săptămâna trecută, PC a lansat public ideea introducerii unei taxe suplimentare de 3% pe profiturile societăţilor comerciale. Noi am intitulat-o "Efort naţional de aderare". Propunerea PC are la bază un adevăr economic simplu şi anume: ca să primeşti, trebuie să dai. România va trebui, prin urmare, să devină un contributor important la bugetul Uniunii Europene, pentru a putea să se bucure, în timp, de avantajele de membru. Propunerea noastră a avut şi un scop socio-politic. Am vrut să atragem atenţia că integrarea în Europa nu va aduce automat râuri de lapte şi miere pe străzile României. Va trebui să facem un efort naţional important. Va trebui să muncim de 1000 de ori mai bine, mai responsabil, va trebui să fim mult mai profesionişti pentru a putea face faţă aderării. Bună sau rea, inteligentă sau stupidă, binevenită sau nu, propunerea era şi este un apel la luciditate, un apel la realism, un apel la dialog şi la reflecţie. La toate propunerile noastre, ministrul integrării europene ne-a răspuns că încercăm să introducem în România o stare de panică. Dacă ar mai fi trăit, probabil că şi Nicolae Ceauşescu ne-ar fi răspuns la fel. Distinsei oficialităţi din timpurile noastre, dar perfect desprinsă de realitate, îi amintim că panica este specifică mai ales oamenilor neinformaţi. Din păcate, nu noi, ci doamna ministru menţine sub un clopot de linişte premisele, costurile şi efectele integrării. Noi suntem pentru transparenţă şi pentru progresul obţinut prin confruntarea de idei. Avem o viziune deschisă şi pragmatică de oameni veniţi din mediul de afaceri, din viaţa reală şi nu din politica de tip ipocrit. Aşa se şi explică faptul că, spre deosebire de doamna ministru, am rămas cu picioarele pe pământ. Doamnelor şi domnilor senatori, În viziunea Partidului Conservator, 1 ianuarie 2007 înseamnă pentru România o şansă istorică de efort naţional pentru prosperitate, şi nu o pomană europeană, grandioasă, de prosperitate fără muncă. Îi asigurăm pe toţi românii că Partidul Conservator îşi doreşte enorm integrarea la timp în Uniunea Europeană. Pentru această integrare am şi intrat la guvernare, asigurând stabilitatea politică a României. Considerăm, însă, că nu avem voie vreodată să fim ipocriţi cu românii. Noi credem că este de datoria fiecărui om politic onest să le spună cinstit românilor că performanţa economică este cea care ne va ţine în Uniunea Europeană, şi nu strângerile de mâini şi zâmbetele oficialităţilor. Doamna senator... Doamna senator... (Se adresează doamnei senator Paula Maria Ivănescu.)
		Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală): Nu aud.
		Domnul Dan Voiculescu: V-aş ruga să nu staţi cu spatele, doamna senator. (intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Paula Maria Ivănescu) Sărut mâna! De aceeaşi performanţă vorbesc şi semnalele financiare recente, venite dinspre Bruxelles. Aceste semnale ne spun că se doreşte o Românie cu mai mulţi bani la buget, capabilă să facă faţă provocărilor naţionale şi europene. Dragi colegi, Să nu ne ascundem după deget. Bugetul mai are nevoie de bani. Întrebarea care se pune este: de unde îi luăm? Din veniturile tuturor salariaţilor sau din câştigurile patronilor? Noi credem că toţi cei care au reuşit să ajungă la prosperitate pot oferi un sprijin ţării în care trăiesc. Până la urmă, aşa este cinstit. După integrare, cele mai mari oportunităţi le vor avea tot oamenii de afaceri, oamenii care călătoresc, care îşi permit să se bucure de o Europă tot mai globalizată. Îi chem, de aceea, la diminuarea propriului profit pe toţi colegii patroni din România, inclusiv pe colegii parlamentari. Nu vă aduc aminte că există o judecată de apoi ori o judecată a propriei conştiinţe. Sunteţi liberi să aveţi orice convingeri religioase sau morale pe care le credeţi de cuviinţă, dar vă atrag atenţia că este în interesul nostru, al patronilor, să cedăm o părticică din profitul nostru, pentru a asigura un mediu economic şi social mai favorabil pentru iniţiativele noastre. Vă chem la un test de responsabilitate faţă de România şi faţă de români, un test pe care, sunt convins, vom reuşi să-l trecem împreună. Stimaţi colegi, Recunoaştem că nu mică ne-a fost mirarea ca, după lansarea propunerii noastre privind efortul naţional, să fim taxaţi imediat drept populişti, lucru cu atât mai amar, cu cât primii pe care îi vizează acest efort suplimentar greu de digerat sunt chiar membrii şi simpatizanţii Partidului Conservator. Presa a relatat de multe ori că topul primilor zece parlamentari bogaţi din România este dominat de conservatorii veniţi din mediul de afaceri. Majoritatea membrilor noştri sunt oameni de afaceri. Electoratul nostru provine, în mare măsură, din clasa de mijloc şi, cu toate acestea, am decis să lansăm acest proiect naţional, pentru că avem o extraordinară încredere în maturitatea electoratului nostru şi în viziunea pragmatică şi realistă a acestuia asupra viitorului României. Considerăm vitală lansarea unui parteneriat asumat de clasa de mijloc şi de clasa bogată din România cu păturile sărace ale populaţiei şi vă propun tuturor să lansăm împreună parteneriatul pentru prosperitate. Acest parteneriat va fi valabil pentru următorii trei ani. El va trebui să includă asumarea de către cei bogaţi a plăţii efortului naţional de aderare şi evitarea tensiunilor sociale în România. Partidul Conservator va trimite tuturor - Guvernului, partidelor parlamentare, patronatelor, sindicatelor - o invitaţie pentru a realiza împreună parteneriatul pentru prosperitate. Vă amintiţi că domnul preşedinte Traian Băsescu spunea, în campania electorală, să ieşim din minciună. Eu vă rog, astăzi, în special pe cei care au cunoscut prosperitatea în România, să ne asumăm adevărul şi să dovedim - şi pentru spălarea, dacă vreţi, într-o mare măsură, a imaginii omului politic şi a omului de afaceri - solidaritatea cu cei care, cu sau fără voia lor, nu au reuşit. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Eckstein Peter Kovacs. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea, în mod paradoxal, este o declaraţie nepolitică. Nepolitică, în sensul că nu caut responsabilităţi, nu dau glas unui partizanat politic, pur şi simplu, doresc să ridic două chestiuni, care, pentru mine, cel puţin, sunt de interes. Una ar fi raportarea noastră la moştenirea culturală construită şi la mediul în care trăim. Eu sunt clujean, dar să vorbim acum de Bucureşti, pentru că, totuşi, o bună bucată din viaţă, o trăim în Capitală. Eu, personal, am fost oripilat când s-a început construcţia unui centru comercial, cred, lângă Biserica Armenească. Niciunde, într-o ţară civilizată, o bijuterie arhitecturală, cum este Biserica Armenească, nu s-ar pune în umbră printr-o construcţie modernă, care nu se împacă cu stilul bisericii şi eclipsează, practic, această construcţie. Foarte recent, am fost oripilat de tăierea pădurii... cred că e pădurea Băneasa. Vorbesc despre zona verde de la intrarea în Bucureşti dinspre Ploieşti. Bucureşti-ul nu are canale, nu are un fluviu important, dar una dintre frumuseţile care au fost apreciate de toţi cei care au intrat pe acest drum în Capitală, a fost acea oază verde, destul de bine întreţinută, care întotdeauna a făcut o încântare ochiului. Această pădure a fost distrusă şi nu ştiu, nu înţeleg ce fel de autoritate locală a putut să dea aprobare pentru construcţiile comerciale care s-au ridicat, dar, mai ales, pentru tăierea pădurii, a zonei verde. Este ceva de neiertat! Înţeleg că acum sunt iarăşi două proiecte, care mie mi se par mai mult decât discutabile. Unul ar fi ridicarea unei construcţii pe lângă biserica Sfântul Iosif, unde nu este loc pentru o construcţie înaltă, chiar la zidurile bisericii, indiferent dacă afectează sau nu afectează fundaţia, indiferent de ce rit ar fi biserica, dar este de nepermis să se ridice acolo un spaţiu comercial foarte înalt. Al doilea proiect este în Piaţa Revoluţiei, care este, de asemenea, o bijuterie, o comoară a Bucureşti-ului. Spaţii comerciale, slavă Domnului, sunt şi, dacă vor mai fi, sunt foarte binevenite, dar nu stricând aspectul centrului Capitalei. Aşa că, apelul meu este pentru cei din administraţia centrală şi locală, nu ştiu în ce sector sunt, cine este primarul, dar să avem grijă de moştenirea noastră culturală, pentru că trebuie să o lăsăm urmaşilor noştri. A doua problemă este una, practic, de deontologie parlamentară. Am avut şansa de a fi coleg de Parlament cu parlamentari ca Rene Radu Policrat, Dan Amadeo Lăzărescu, Dan Marţian, ca să spun numai câteva nume care nu mai sunt printre noi şi care, întotdeauna, au încercat să se impună prin forţa argumentelor. Nu avem fiecare dintre noi elocinţa acestor parlamentari, de o calitate intelectuală extraordinară, dar, totuşi, de aici, până a se adresa colegilor cu invective, de a ajunge, uneori, chiar la bruscarea colegilor din Senat, cred că este răspunderea liderilor de grup şi a conducătorilor şedinţelor de plen să atragă atenţia, de fiecare dată, să ne încadrăm într-un cadru de civilizaţie, care să onoreze Senatul României. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl ivit la tribună pe domnul senator Radu Câmpeanu, reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Vă invit, domnule senator Câmpeanu. Aveţi cuvântul.
		Domnul Radu-Anton Câmpeanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, De data asta, eu am să vă vorbesc foarte scurt şi o fac dintr-o conştiinţă de om şi de senator. Am fost solicitat de colega noastră, doamna senator Norica Nicolai, să vă aduc la cunoştinţă comunicatul şi explicaţia dumneaei în legătură cu incidentul regretabil, care s-a produs acum câteva zile, în această sală. Dacă-mi daţi voie să citesc acest comunicat. "Aş fi dorit să fiu prezentă în plenul Senatului, pentru a face o declaraţie politică în legătură cu incidentul petrecut în sala de şedinţe a acestei Camere a Parlamentului, în ziua de 26 aprilie. Din păcate, urmare acestei situaţii, starea sănătăţii mele s-a deteriorat, iar diagnosticul de "cardiopatie ischemică şi angor", ce poate fi confirmat prin certificat medical, nu-mi permite să particip la lucrările plenului de astăzi, 2 mai 2006. Doresc, însă, să precizez că îmi asum vina şi regret faptul că am acceptat prezenţa unei persoane străine în plenul Senatului. Totodată, prezint scuze colegilor senatori pentru faptul că gestul meu a adus atingere imaginii Parlamentului." Iscălit, Norica Nicolai. Aşa cum vă spuneam, omeneşte vorbind, şi ca senator, am considerat necesar şi din partea mea să vă aduc la cunoştinţă această explicaţie, pentru un fapt care - o declar categoric - este reprobabil, dar nu este incriminabil, rugându-vă ca dumneavoastră să socotiţi, să definiţi lucrurile care trebuie să se întâmple pe viitor, în funcţie de adevărata lor dimensiune, fără să exagerăm mai mult decât trebuie o greşeală care a produs, cum se vede, consecinţe profunde în conştiinţa acelui om. Aşa că, eu doresc ca Senatul să înţeleagă şi omeneşte, şi din punct de vedere senatorial, această poziţie şi explicaţie a doamnei Norica Nicolai şi vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Adrian Păunescu: Grele timpuri a ajuns conştiinţa noastră, dacă a trebuit să-l ascultăm pe acest adevărat clasic al liberalismului românesc, care este domnul Radu Câmpeanu, luându-i apărarea, într-o chestiune, într-adevăr, neincriminabilă, unei colege, pe care şi eu simt exact aceeaşi nevoie s-o apăr. Mi se pare că trăim vremuri grele, pentru că apăsăm foarte mult asupra celor loviţi. Nu e cel mai moral dintre obiceiurile noastre, să apăsăm asupra celor loviţi. Cei loviţi sunt, şi aşa, loviţi. Am trecut, în această viaţă, care, oricând, se poate încheia, cum s-a încheiat viaţa fostului nostru coleg Ulm Spineanu - Dumnezeu să-l ierte! - prin toate, de la faptul că n-am putut să intru în facultate, ca fiu al unui deţinut politic, până la faptul că îmi circulă numele ca lustrabil, în epoca nouă, pentru că am fost utecist şi am condus "Flacăra. Le-am îndurat pe toate, mai ales atunci când ele aveau încărcătura de obiectivitate a trăsnetului, lipsa de logică şi încărcătura trăsnetului, care alege după logica lui, şi nu după a noastră. Faptul că apăsăm aşa de mult şi insistăm aşa de mult, şi însângerăm aşa de mult o cicatrice, ca şi când datorită doamnei Norica Nicolai şi acelei fete, care era în sală, atunci, s-ar fi petrecut ultimele două războaie mondiale, arată cât de puţin ştim să punem în ecuaţie adevărurile cu care ne întâlnim. Aşa se explică faptul că, într-adevăr, pentru cei mai loviţi dintre oameni care sunt sclavii sorţii, ai mizeriei umane şi ai uitării noastre, facem atât de puţin încât ei primesc noile inundaţii, din 2006, cu casele nepuse pe picioare de la inundaţiile din 2005 şi mare minune să nu aflăm că, între timp, nici cele din 1970 nu sunt gata. Ne pasă foarte puţin de adevăruri şi ne interesează foarte mult poza. Suntem justiţiari. Vrem să o călcăm în picioare pe Norica Nicolai. Am prins-o cu o greşeală şi vrem să facem din acea greşeală un mod de a face dreptate pe lume. Nu e nici o dreptate în acest fapt despre care eu cred că trebuie să se termine curând şi să trecem şi în această privinţă la lucrurile pe care le avem de făcut. Mă simt, pur şi simplu, ruşinat. Transpartinic. Nu are nici o legătură ce spun cu apartenenţa mea la un partid sau altul. Dar nu se poate în felul acesta. Ajungem, pur şi simplu, să ne urâm sincer. Ca şi căscatul, ura se ia. Ne prefacem la nesfârşit că ne urâm, încât ajungem chiar să ne urâm. Pentru acel lucru care la dimensiune istorică este un fleac. Nu e adevărat că omul care acceptă o cartelă străină, o cartelă lângă el, să funcţioneze fără proprietar, e în stare să accepte şi o trădare. Astea sunt bancuri proaste. Gata. Îmi cer iertare eu de la doamna Norica Nicolai pentru insistenţa aceasta pe care nu o observăm că dânsa o resimte în toată ruşinea, în toată tristeţea, în toată umilinţa. Nu ne credem unii altora. Cronicarul spunea: "Crede vremii şi cumplitelor valuri, gândeşte-te pe ce vremi am scris şi cât am scris". Nu ne credem unii altora şi e chemat la Direcţia de Cercetări Penale un admirabil om al cetăţii, fostul ţărănist Ulm Spineanu care, ca ministru, (vă spun eu, eram atunci într-o dublă opoziţie) ca ministru, s-a purtat de parcă nu a primit niciodată acel titlu şi a fost corect şi s-a zbătut pentru omenie. Şi e chemat la Direcţia de Cercetări Penale Ulm Spineanu şi nu mai rezistă. Şi nu vor mai rezista mulţi în această ţară pe care anumite minţi bolnave vor să o transforme într-o boxă ca să-şi facă ei datoria verbală, datoria demagogică faţă de un Bruxelles iluzoriu. Nicăieri în lume nu s-a eradicat corupţia. Noi vrem să eradicăm şi mormintele părinţilor celor corupţi de azi, şi nepoţii celor care astăzi sunt consideraţi corupţi. Acest spectacol dizgraţios trebuie să înceteze şi trebuie să trecem la faptele esenţiale care sunt cele de care suferim - şi observăm că suferim - în momentul în care e nevoie ca statul să se înfiripeze şi să dea un ajutor celor nenorociţi. Acolo se vede cât de slab stat e statul român. Ferească Dumnezeu să-l mai putem vedea şi în cealaltă situaţie, la război. Nu suntem în stare, deşi, oameni care să se dedice cauzei sunt destui şi, poate, cel mai elocvent caz este ministrul Vasile Blaga, nu suntem în stare să rezolvăm situaţii care, în orice ţară, de pe continentul nostru, se rezolvă de către autorităţile locale. Nu avem nici o putere şi nu avem nici o putere pentru că nu acumulăm la timp nici o putere. Pentru ca să putem exercita puterea noastră trebuie să fim capabili ca, la vreme normală, să muncim, să percepem şi să dăm impozite, să dezvoltăm activităţi pentru care se percep şi impozite. O ecuaţie simplă. Nu ne preocupă economia şi consecinţele sunt evidente. Suntem un stat slab care nu e în stare să rezolve nici situaţia comunei Rast, şi nici a comunei Bistreţ. Am auzit că se pronunţă, mai nou, Bis-treţ şi Bé-chet! nu ştiu, se pronunţă invers, cum mai toate sunt invers. Ei bine, asta este esenţa lucrurilor. Şi noi suntem, ca parlamentari, atraşi în tot felul de diversiuni. Am vrut să vă spun, la un moment dat, apărându-mă pe mine, că suntem atraşi în diferite diversiuni, dar nu aş fi fost atât de credibil, cum sper să fiu acum când iau apărarea unui coleg cu care nu am nici o legătură, ne salutăm din trimestru în trimestru, dar pe care simt nevoia să-l apăr pentru că este nedreptăţit. Una e să spui că a făcut o eroare şi alta e să-l calci în picioare şi să-i faci viaţa imposibilă. (Domnul senator Viorel Arion vorbeşte la telefonul mobil în primul rând al sălii) De dragul de a-l auzi pe colegul meu Arion de la Hunedoara(care vorbeşte la telefon în sală!), trebuie să mă dau mai încet. Iată, acum, circulă teoria că nu trebuia ca România să aibă diguri. Numai cine nu a trăit în realitate, şi cred că sunt puţini cei care nu au trăit într-o realitate adevărată, ca să mă exprim cât mai pleonastic, numai acela poate spune "nu trebuiau diguri". Eu am trăit chiar în comuna Cârna. Tatăl meu a fost învăţător şi acolo. Şi, anual, venea Dunărea. Asta e deosebirea între 1950-1960 şi 2005-2006. Atunci, venea, anual. Sigur că schimbarea naturii, schimbarea cu forţa a naturii nu este un fapt de dorit. Dar dacă ar fi aşa, eu ştiu o ţară în Europa sub nivelul mării. Una, Olanda. Ar însemna că, de mâine, în zori, puterile executive şi legislative ale Olandei ar trebui să ia hotărârea de a termina cu digurile, cu ridicarea Olandei la un nivel la care să poată face şi cea mai performantă agricultură şi să dea drumul apelor. Dar nu e totuşi mai bine să profităm de faptul că avem oameni de ştiinţă, pe care-i dispreţuim, pe care-i lăsăm, undeva, într-un ţarc, îi izolăm şi să întrebăm, că nu suntem noi deştepţi în toate, să stăm de vorbă, să aflăm prin dezbateri adânci şi contradictorii ce anume e de făcut? Şi aici să contribuim şi la iluminarea lumii. Pentru că nu suntem singurii inundabili, dar ceea ce se întâmplă la noi sporeşte şi datorită faptului că ni s-a dat norocul de a primi Dunărea la sfârşitul carierei ei şi avem şi uriaşa şansă că suntem săraci, şansă pe care ne-o dezvoltăm noi înşine cu o extraordinară aplicaţie. Slăbiciunea statului român este poate un subiect mai interesant de discutat decât chiar problemele care apar atunci când statul român e slab şi se vede că e slab. Totuşi, vă dau şi câteva veşti bune. Elevii români au câştigat locul I pe naţiuni la Balcaniada de matematică din Cipru, tinerii reuşind să obţină şase medalii de aur, trei de argint şi una de bronz. Ce va fi cu ei mâine? Competiţia anuală de proiecte de staţii spaţiale organizate de NASA a fost câştigată, pentru al treilea an consecutiv, de o echipă de elevi ai Centrului de excelenţă din Constanţa, echipă coordonată de profesorul de fizică Ion Băraru. La Congres au participat 95 de lucrări, create de 533 de elevi din Belgia, Hong-Kong, Nepal, Pakistan, România, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite. Câştigătorii concursului primesc ca premiu o vizită la NASA, însă administraţia americană nu le asigură transportul până în Statele Unite, pentru că administraţia americană ţine minte că şi România are o administraţie. Aşa circulă pe la Washington zvonul, că România are capitală, imn, graniţe, şcoală şi administraţie. Ei, acest zvon ne privează de capitolul bani pentru drum. Administraţia americană, din acest punct de vedere, e, oarecum, să spunem aşa, e prea directă. Nu e bine, să crezi orice zvon. Nu. Căci administraţia românească nu există, nu poate face nimic pentru copiii aceştia români supradotaţi. Şi atunci ei rămân acasă. Şi pofta de a se remarca a următoarei promoţii va fi puţin mai mică şi, încet-încet, părinţii vor afla că trebuie să-şi nască puii direct în străinătate. Să nu mai fie obligaţi să facă drumul la NASA, că nu-i bagă administraţia românească în seamă pe aceşti amărâţi de geniali. Asta e situaţia reală, situaţia tristă, situaţia tristă şi reală. Fac apel de la acest microfon către oamenii care pot arăta că în România există instanţe la fel de productive, de executive şi de puternice, ca şi guvernul ideal pe care ar trebui să-l aibă această ţară: să finanţeze echipa copiilor din Constanţa. În vremea asta, însă, noi, acum, mă rog, trebuie să ne pregătim de noua ediţie a Congresului secuilor. Asta e treaba noastră. Trebuie luate toate măsurile. Să meargă şi preşedintele Băsescu pe acolo şi să vadă ce mai poate rezolva, să mai convingă pe secuii hotărâţi să fie mai puţin hotărâţi, să fie mai multă milă faţă de statul român şi faţă de poporul român şi să terminăm cu această gravă neînţelegere a nevoii ca România să fie făcută bucăţi. Cu asta ne ocupăm şi probabil că la aceasta ne şi îndeamnă viitorul. Mai ales că încep să dispară toate sectoarele cercetării, în afară de cele penale. Alea merg înainte. Domnul Flutur a anunţat la Suceava că va face un proiect de lege pentru restructurarea cercetării agricole. Şi asta să se ducă. Să mergem înapoi la dudăi, la buruieni. Ele să se exprime în mod liber. Şi ce iese printre buruieni şi este, eventual, grâu, eventual, secară, să fructificăm. Eu nu zic să nu fructificăm. Dar să credem în condiţia naturală a plantelor. Dacă se desfiinţează şi aceste cercetări, dacă sunt dispute în Alianţă (fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, spune că acest proiect vizează politizarea cercetării, prin numirea în funcţiile de şefi ai acestor instituţii a unor clienţi politici) ne-ntrebăm: nu e prea lung drumul clientelismului? Mai bine direct, decât toată această reformă care va duce la dezastru cercetarea, încă un domeniu al cercetării. Mai sunt multe de spus. Mai semnalez un fapt. Nu sunt atât de entuziasmat de propunerea domnului Dan Voiculescu făcută, aici, acum, nici nu sunt în poziţia de a putea participa, cumva, prin acel impozit nou la intrarea corectă în Europa. Semnalez însă un alt fapt. Într-o noapte de aprilie am auzit un dialog, Dan Voiculescu - Ion Cristoiu, care mi-a pus deodată în faţă, un om politic adevărat, care se numeşte Dan Voiculescu. Îmi pare rău că dumnealui are 7.435 de trepte, până să îi poţi adresa un cuvânt la telefon. Eu vroiam doar să-i spun că este excepţional cum s-a comportat Dan Voiculescu acolo. A avut şi norocul unui teleast de superclasă, Ion Cristoiu. Dar el pur şi simplu nu a contenit să arate (pentru prima oară fără sfială) că este un personaj politic valabil şi că toţi cei care cred că îl au în mânecă se înşeală. Este un tip care va face politică în continuare în România. Sunt de acord cu dumnealui şi, de data aceasta, cu domnul Boc într-un anumit fel, şi cu senatorii democraţi care au sprijinit această propunere a lui Dan Voiculescu, pe care PSD şi PRM o vântură de mult, dar, iată, până acum, nu s-a putut concretiza, de a se reduce la principalele alimente TVA-ul împovărător şi insuportabil. Că este împovărător ştim prea bine de multă vreme, dar insuportabil ar trebui să înţelegem că a devenit. Acum 10-12 ani, Ilie Verdeţ susţinea în numele PSM această idee simplă şi corectă: TVA mic la bunurile vitale. Domnul Boc a spus acum ceva şi a sărit toată lumea. "Ce caraghios e!" Nu a fost deloc caraghios, a spus ceva foarte serios, că TVA-ul trebuie redus la categoriile sărace şi asta se poate face înmânându-le categoriilor sărace, om de om, atunci când primesc pensia pentru o anumită sumă un bon de alimente, o anumită dovadă că pot, cu acel bon, să-şi ia alimente cu un TVA mai mic. Dar asta este o chestiune urgentă! Este o chestiune, repet, pe care o salut, o consider foarte demnă, o consider foarte, foarte nimerită şi, repet, foarte urgentă! Mi-am închipuit, până să văd ce s-a întâmplat în Franţa săptămânile trecute, că societatea în care am intrat, capitalismul, are multe defecte, dar are o calitate: îşi rezolvă în sine şi la vreme contradicţiile! Din păcate, lucrurile nu stau aşa, nimic nu se rezolvă de la sine! De aceea trebuie să punem umărul pentru a grăbi rezolvarea situaţiilor grele prin care trece această ţară, situaţii care conduc la împovărarea nevinovaţilor sau a unor mici vinovaţi şi despovărarea marilor vinovaţi. Din acest punct de vedere, cred că soluţia este intrarea noastră, ca oameni ai legislativului, mai adânc în viaţa reală, în viaţa punctuală, în viaţa căreia nu-i putem oferi numai soluţii de principiu, ci trebuie să-i oferim şi asistenţă medical-socială, zi de zi. Trebuie, adică, să nu ne mărginim cu faptul că facem legi, ci să încercăm să-i ajutăm pe colegii din Executiv să şi obţină din acele legi profitul uman cel mai înalt. Încă e timp! (Aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar PRM. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
		Domnul Corneliu Vadim Tudor: Au fost abordate multe subiecte astăzi, l-am auzit pe venerabilul coleg, Radu Câmpeanu, dar şi pe colegul Adrian Păunescu, apărând-o pe Norica Nicolai, eu am apărat-o acum o oră în Biroul permanent al Senatului. Nu-mi place vânătoarea de oameni, când au venit primii ucenici lângă Isus Hristos, el le-a spus: vă voi face pescari de oameni, nu vânători de oameni! Nu mai vânaţi oameni, stimaţi colegi mai tineri din presă! Aţi vânat-o destul pe Irina Loghin până aţi băgat-o în Spitalul Militar! A făcut 25 cu 13 tensiune! Aveţi o slăbiciune la femei lipsite de apărare! Norica Nicolai nu are nici o vină în chestiunea respectivă! Vânaţi-mă pe mine, de altfel, "Realitatea TV" pregăteşte pentru ora 17.00 o emisiune "bombă" în stilul lui Sorin Ovidiu Vântu, care conduce ţara asta, să nu-şi facă Băsescu iluzii că el conduce ţara, Vântu o conduce! "Limbajul suburban al lui Vadim şi al lui Becali" Am să vorbesc pentru mine: care este limbajul meu suburban? Am vorbit suburban la microfon? Vorbesc suburban cu presa? A, a, a! Presa e liberă, am şi eu două publicaţii şi mai mânuiesc reteveiul din când în când, pamfletul este un gen literar din antichitate, iertaţi-mă, dar ruşine postului "Realitatea TV"! Când Vântu va intra în puşcărie, nu ştiu unde o să lucraţi! Însă pentru altceva am venit a acest microfon, vreau să vă prezint o notă pe care au elaborat-o nişte specialişti foarte bine informaţi şi cred că bănuiţi că nu sunt genul de om să se joace cu vorbele, până şi "Săptămâna Financiară" a lui Voiculescu - unde a dispărut Voiculescu? - îmi dă dreptate pentru că publică un serial împotriva unui mafiot arab, Hassan Awdi care a pus mâna pe "RODIPET". Presa română este în mâna unui mafiot arab care acum blochează şi publicaţiile trustului condus de familia lui Dan Voiculescu. Prin urmare, nu mă joc deloc cu vorbele! Iată, scenariu! E bine că este şi ministrul de interne aici care ştie bine că îl preţuiesc pentru munca lui. Să vedem ce ne aşteaptă în politică, pentru că suntem toţi angajaţi în politica activă! Iată la ce se lucrează la ora actuală: Pentru a-şi demonstra loialitatea faţă de Traian Băsescu, directorul SRI, Radu Timofte, şi generalul Marin Ionel au elaborat un plan de intoxicare a opiniei publice, care are susţinerea consilierilor prezidenţiali Claudiu Săftoiu şi Sergiu Medar. Cei doi consilieri prezidenţiali au promis conducerii SRI (Timofte şi Marin Ionel) că dacă planul va avea finalitatea scontată, vor fi menţinuţi în funcţie până în 2009, iar în cazul obţinerii unui nou mandat prezidenţial de către Traian Băsescu, până în 2014... Vă daţi seama că mult ne vom distra noi, dacă Traian Băsescu va fi... hăt, până în 2014, ce reper internaţional va deveni Restaurantul "Golden Blitz", va fi mai cunoscut decât sediul ONU din New York! Asta o spun tot cu simpatie, bineînţeles! În mare, planul are ca scop obţinerea de către Băsescu a unui nou mandat de 5 ani la alegerile din 2009. Pentru că toate analizele dau ca sigur eşecul constituirii unui mare partid prezidenţial, de care Comunitatea Internaţională este îngrijorată, asta v-o spun pentru că am dialogat cu oameni care au responsabilităţi în cancelariile occidentale, partid structurat în jurul Partidului Democrat, s-a concluzionat că Băsescu trebuie să se detaşeze cât mai mult de Guvern şi să ia pe cont propriu campania prezidenţială din 2009. S-a luat în calcul şi varianta înlocuirii lui Emil Boc din funcţia de preşedinte PD. În acest sens s-au demarat discuţii cu liderii PSD ai "Grupului de la Cluj", în speţă, Ioan Rus, fost ministru de interne pentru a apropia de Băsescu măcar o facţiune din PSD. S-a ajuns la concluzia că nu este necesară o înlocuire a lui Mircea Geoană de la conducerea PSD, întrucât el este un adversar extrem de comod pentru Băsescu, care l-a mai învins o dată, detaşat, la alegerile pentru Primăria Capitalei şi ar fi de preferat să-l înfrunte din nou la prezidenţialele din 2009. Pornind de la aceste premise, se va face o pregătire a opiniei publice pentru o finală prezidenţială Băsescu-Geoană, evitându-se o luptă deschisă cu principalul favorit, Corneliu Vadim Tudor, se scrie în notă! Modalitatea aleasă pentru pregătirea opiniei publice în vederea fraudării alegerilor prezidenţiale din 2009 este bombardamentul mass-media. În bătălia mass-media pentru manipularea opiniei publice se consideră că sondajele de opinie reprezintă principala cale. Pentru elaborarea sondajelor "aranjate" în SRI, şi aici îi atrag atenţia, cu toată deferenţa, colegului nostru Radu Stroe, preşedintele Comisiei parlamentare de control SRI, să nu se mai amestece SRI-ul în politica ţării, să nu mai intoxice populaţia, să-şi vadă de treaba lor! Consumă sume extraordinar de mari de la buget, bani publici într-o vreme în care ţara e sub ape şi e înfometată şi nu au prins nici un spion, să-mi arate şi mie un spion. Au prins acum 5 ani, un amărât de arab cu o plasă de plastic şi cu nişte tenişi sparţi în picioare de l-au plimbat două zile şi două nopţi! Atunci trebuia daţi toţi afară şi băgaţi în anchetă! Ce Dumnezeu, în ce ţară din lume se mai bagă serviciile secrete în politica de partide? S-a înfiinţat, atenţie stimaţi colegi şi Radu Stroe, s-a înfiinţat Agenţia de Cercetare Sociologică, dar de când are un serviciu secret o Agenţie de Cercetare Sociologică, cu ce bani o întreţine şi în ce scop, sub comanda doamnei colonel Adelina Palade. Uite, ce nume frumos de cântăreaţă de operă, Adelina Patti. Uite cu ce se ocupă madam' Palade! În acest sens, au fost înfiinţate diverse ONG-uri şi fundaţii subvenţionate de SRI, printre care şi ATLE - Asociaţia pentru Transparenţă şi Libertate de Expresie. Astfel, anumite fundaţii ale aşa-zisei "societăţi civile" sunt subvenţionate de SRI, a se vedea Cazul APADOR-CH. Ce bani deversează SRI de la bugetul de stat către APADOR-CH şi în ce scop? Pentru păstrarea, întreţinerea legăturii cu "societatea civilă" Agenţia de Cercetare Sociologică realizează săptămânal Conferinţe de Presă, simpozioane sau cocktail-uri cu reprezentanţi aleşi pe sprânceană ai mass-media. În cadrul acestor întâlniri societatea civilă prezintă sondaje primite de la colonelul Adelina Palade ca fiind cercetări sociologice proprii. De regulă, sondajele arată în felul următor, invariabil veţi vedea, şi vă spun asta ca sociolog, pe mine nu mă înşeală, îmi dau seama că este un centru unic de comandă. În ce scop? Fraudarea alegerilor! Alianţa "DA": 41-49%, PSD: 18-23%, PRM 11-15%, PNG 4-6% etc. La prezidenţiabili nu se prezintă niciodată intenţia de vot, ci numai aşa-zisa popularitate sau încredere - de fapt, notorietate, în urma apariţiilor la televiziune: Băsescu 52-60%, Geoană 20-28%, Vadim 16-20% şi aşa mai departe! Dacă ziariştii nu au dosare la SRI, atunci sunt beneficiarii unor "atenţii": bani, excursii, burse, studii etc. - fireşte, cei aleşi de care vorbeam, nu toată presa, nu generalizăm - pentru a da publicităţii aceste sondaje şi au şi obligaţia de a le prezenta ca fiind reale. Institutele de sondare a opiniei publice, prin directorii lor, sunt obligate să-şi însuşească sondajele SRI, să păstreze tăcerea asupra lor, sau, în cazul în care sunt "agăţate" cu ceva, chiar să le confirme veridicitatea. Loialitatea institutelor de sondare este "întărită" cu diverse comenzi din bani publici, pentru cercetări reale, dar mai ales fictive. O frecvenţă constantă la evenimentele Agenţiei de Cercetare Sociologică ale SRI o are Liviu Mureşan, fost şi actual ofiţer al Serviciilor Secrete, fost secretar executiv al FSN. Adelina Palade este adusă în Bucureşti de la una din Secţiile din Moldova. Întrucât soţul ei, V. Lozeanu, este inculpat într-un dosar penal privind RAFO-Oneşti... în campania electorală îmi aduc aminte că Traian Băsescu vitupera împotriva fraudelor de la RAFO. De ce a înmormântat acea chestiune? E inculpat într-un dosar penal privind RAFO-Oneşti, ziceam, alături de Ovidiu Tender şi Marian Iancu. La ordinul lui Radu Timofte ea a fost divorţată formal. În prezent, ea locuieşte, în continuare, cu Lozeanu. Să fie sănătoşi, dar s-au băgat în jocuri foarte periculoase! Înainte de 1989, decembrie, Lozeanu a fost în atenţia UM 0110, anti-KGB a Securităţii, se pare că la fel ca şi domnul Radu Timofte. De asemenea, se cunosc legăturile strânse dintre cuplul Lozeanu-Palade şi generalii SIE, Irinescu şi Gheorghe Rotaru, fost director la Întreprinderea de Comerţ Exterior Dunărea". Am terminat de reprodus această notă şi, în încheiere, daţi-mi voie să vă citesc adevăratul sondaj IMAS. Stimaţi colegi de la PSD, nu putem colabora bine, pe viitor, dacă mai ţineţi în sânul vostru sau nu-l aduceţi la ordine pe un infractor de opinie numit Alin Teodorescu. Nu se poate să-şi vândă şi creierii din cap pentru o sticlă de votcă. Nu se poate aşa ceva. Un lucru e bun cu dosarele securităţii. Daţi-le să vedeţi câţi sunt de genul acesta, o să-l vedeţi şi pe Alin Teodorescu ce agent este, şi al securităţii vechi şi al unui serviciu, undeva, peste graniţă, nu mai intru în amănunte. Să vină el aici, să aibă curajul să dea ochii cu mine. Aţi văzut ce scoruri dă Alin Teodorescu, el în umbra IMAS-ului. Eu am datele reale. Nu uitaţi că eu sunt, totuşi, a doua promoţie de sociolog, postbelică, în 1971 am terminat sociologia, când Alin Teodorescu încă nu descoperise tăria şi gradaţia sticlei de votcă, el încă bea cico, era mititel. Eşantion 1257, marjă de eroare ± (plus/minus) 1,8%, nu ± (plus/minus) 2,9%. Merg la amănunte şi la metodologie, ştiu exact despre ce vorbesc şi nu vreau să vă îmbete cu apă chioară, că sunteţi un partid mare, important şi eu cred în revenirea voastră. Deci, interviurile au fost făcute faţă în faţă, la domiciliu, cel mai bun tip de sondaj, nu telefonic, nu alte metode şi au fost luaţi numai hotărâţii, nu şi cei: nu ştiu, nu răspund, nu vorbesc, nu mă lasă mama, chestiuni de genul acesta. Iată care sunt scorurile şi astea sunt reale: Pe locul 1, Alianţa D.A., normal, 33,4%; Pe locul 2, PRM, 26,3%; Pe locul 3, PSD, 15,8%. Nu aveţi 24%. Nu vă îmbătaţi cu apă chioară, vă spun cu toată prietenia şi chiar cu dragostea, am colaborat în momente bune şi rele, aveţi 15,8%; Pe locul 4, PNG (Partidul Noua Generaţie), 4,3%; Pe locul 5, UDMR, 4,1%; Pe locul 6, Partidul Conservator, 2,3%; Următoarele: PPCD (Partidul Popular Creştin Democrat), 2,1%; PIN (Partidul Iniţiativa Naţională), 1,8%; Şi altele: 9,9%. Cu asta închei, aducându-vă aminte de un verset biblic: Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va elibera! Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Stimate colege şi stimaţi colegi, toţi cei care s-au înscris la cuvânt - în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare - au prezentat declaraţiile politice, până în acest moment.
		Vă reamintesc că, săptămâna trecută, în două rânduri, colegii senatori au solicitat o informare din partea Executivului cu privire la situaţia existentă ca urmare a creşterii debitelor fluviului Dunărea şi acţiunile întreprinse de structurile sistemului naţional pentru situaţii de urgenţă. Sigur, reamintesc, domnul senator Ion Vasile a fost promotorul acestei solicitări, la care s-au raliat mai mulţi colegi senatori. Domnul ministru Vasile Blaga este prezent, astăzi, în plenul Senatului, pentru a oferi un răspuns, sperăm, calificat, în legătură cu situaţia gravă care se manifestă în foarte multe judeţe din ţară. Vă invit la tribună şi vă ofer cuvântul, domnule ministru! Vă rog, aveţi cuvântul!
		Domnul Vasile Blaga - ministrul administraţiei şi internelor: Domnule preşedinte de şedinţă, doamnelor şi domnilor senatori. Eu am prezentat domnului preşedinte de şedinţă un dosar complet, inclusiv dispunerea resurselor, forţe şi mijloace pe întregul parcurs al Dunării, aşa încât îl puteţi avea în întregime la dispoziţie. Lunile martie şi aprilie ale acestui an au fost marcate de debite ridicate ale apelor Dunării, care au afectat grav localităţile aflate pe malul fluviului şi au pus în faţa unor situaţii dificile pe cetăţenii acestor zone. Nivelurile ridicate ale apelor s-au menţinut pe parcursul a mai multor săptămâni, începând cu a doua decadă a lunii martie, iar vârful de sarcină a prilejuit înregistrarea debitului istoric de 15.800 metri cubi pe secundă la intrarea fluviului în ţară. În acest context, intervenţia autorităţilor a avut, în principal, următoarele obiective: evitarea producerii unor pierderi de vieţi omeneşti, atenuarea suferinţelor la care au fost supuse persoanele afectate prin crearea unor condiţii cât mai umane de găzduire şi hrănire a acestora în urma evacuării, limitarea pagubelor economice şi iniţierea măsurilor necesare pentru reconstruirea zonelor afectate. Aceste obiective au fost, în cea mai mare parte atinse, iar cel mai important succes al intervenţiilor autorităţilor îl constituie faptul că, în perioada viiturii, nu s-au înregistrat victime omeneşti. Situaţia la zi, evaluarea provizorie a pagubelor: Potrivit raportului de azi dimineaţă de la ora 8.00, realizat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, situaţia în cele 12 judeţe tranzitate de Dunăre se prezintă după cum urmează: Dublarea debitelor fluviului, faţă de valoarea medie multianuală, a avut drept consecinţă afectarea a 156 de localităţi; a fost necesară evacuarea a 15.000 de persoane, azi dimineaţă mai erau 14.200, ca urmare atât a inundaţiilor produse, cât şi ca măsuri de prevedere faţă de pericolul depăşirii cotelor digurilor de apărare; cetăţenii au fost cazaţi în tabere de corturi, organizate prin grija unităţilor de jandarmi şi militare, la rude, în unităţi şcolare, sanitare şi pontoane plutitoare. Potrivit datelor comunicate de comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, au fost inundate 2499 de locuinţe, iar un număr de 651 de case au fost distruse. Au fost inundate 5389 de gospodării şi anexe gospodăreşti, iar un număr de 2892 de fântâni nu mai pot fi utilizate în prezent, în condiţii normale de igienă. Capacitatea funcţională a infrastructurii localităţilor afectate de inundaţii a fost diminuată prin avarierea a 8,4 kilometri drumuri naţionale, peste 600 de kilometri drumuri judeţene şi comunale, iar un număr de 45 de poduri şi 221 de podeţe sunt impracticabile. Ridicarea nivelului fluviului Dunărea a determinat inundarea a aproximativ 66.000 hectare teren arabil, 12.400 hectare păduri, 17.000 hectare păşuni şi fâneţe. Suprafeţele care au fost inundate controlat însumează 21.000 de hectare. Revărsarea apelor Dunării a afectat un număr de 113 obiective social-economice. Instituţiile prefectului din judeţele limitrofe fluviului Dunărea au primit dispoziţii să procedeze la evaluarea pagubelor produse de inundaţii. De asemenea, operaţiunile de evaluare vor fi realizate de comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, corespunzător retragerii apelor din localităţile inundate, urmând să fie transmise Ministerului Administraţiei şi Internelor. Principalele măsuri de intervenţie: Activitatea desfăşurată de comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, pentru limitarea efectelor inundaţiilor produse de Dunăre şi pentru gestionarea situaţiilor generate de acestea, a fost susţinută, în principal, de forţe şi mijloace ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. La acţiunile desfăşurate în localităţile afectate sau ameninţate au participat, zilnic, peste 4.000 de militari, direct la activităţi de consolidare a digurilor şi indirect alte 3.000 de persoane ca forţe de rezervă şi grupuri operative. Aceştia au fost sprijiniţi de peste 650 de mijloace de intervenţie, respectiv, autocamioane, autobasculante, vole, şalupe, bărci cu motor, elicoptere, tractoare cu remorci, cifroane, escavatoare şi aşa mai departe. În această perioadă, s-a acţionat pentru protejarea populaţiei, a bunurilor şi a animalelor, desfăşurându-se peste 3.000 de intervenţii, circa 150 de operaţiuni, zilnic. Au fost salvate 125 de persoane cu elicopterele Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale Ministerului Apărării Naţionale, iar 18 persoane au fost salvate de la înec, utilizându-se bărcile din dotare. În ceea ce priveşte derularea intervenţiei, principalele momente au fost următoarele: În ziua de 15 martie 2006, a fost organizată o întâlnire de lucru, privind activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, cu prefecţii, directorii Apelor Române şi a Sistemului de Gospodărire a Apelor, unde s-a analizat concret situaţia existentă la nivelul fiecărui judeţ, fiind stabilite acţiunile şi măsurile comune de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor unei eventuale inundaţii. S-au prezentat, cu această ocazie, punctele critice ale digurilor pentru fiecare judeţ, în mod deosebit pentru cele de pe Dunăre. În data de 28 martie 2006, s-a transmis o circulară către toate prefecturile, în vederea implicării comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă în elaborarea, completarea şi reactualizarea planurilor locale de apărare. Instituţiilor prefectului din judeţele riverane fluviului Dunărea li s-a solicitat aplicarea măsurilor conform planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, a sistemelor hidrotehnice de pe Dunăre, având în vedere că digurile sunt supuse presiunilor determinate de creşterea debitelor Dunării, iar conform prognozelor hidrologice, nu se estimau tendinţe de normalizare a situaţiei. În baza prognozelor hidrometeorologice emise de specialişti, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât, în 3 aprilie, ca Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă să verifice, în permanenţă, starea digurilor. Totodată, s-a stabilit ca, la nivelul comitetelor judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, să fie luate măsurile necesare pentru inventarierea şi completarea stocurilor de materiale de intervenţie specifice necesare în situaţia producerii de inundaţii. Verificările cu privire la starea digurilor au fost realizate de către prefecţii judeţelor riverane Dunării şi directorii sucursalelor societăţilor de administrare a îmbunătăţirilor funciare, a societăţilor naţionale ale Administraţiei Apele Române. În momentul în care Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a prognozat importante creşteri ale debitelor Dunării, pe perioada de topire accelerată a zăpezii în bazinul superior al fluviului, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat un prim scenariu privind localităţile potenţial a fi inundate, la un debit de 13.600 de metri cubi pe secundă. Varianta de acţiune prezentată în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, pentru debite de 14.500 de metri cubi pe secundă, a fost analizată în data de 6 aprilie 2006, în sistem de videoconferinţă cu prefecţii. Unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor din judeţele riverane fluviului au aplicat, din data de 7 aprilie 2006, măsurile cuprinse în gradul I al capacităţii de intervenţie. Evoluţia rapidă a cotelor Dunării, ca urmare a cantităţilor de apă colectate de la afluenţii săi din Ungaria şi Serbia, care au fost cu aproximativ 60% mai mari decât cele înregistrate în perioadele comparabile, au impus elaborarea de noi simulări pentru 14.500 de metri cubi pe secundă, 15.500 metri cubi pe secundă şi, în cele din urmă, 16.000 de metri cubi pe secundă, cu propunerea de măsuri clare pentru protejarea localităţilor şi a obiectivelor importante pe tot sectorul românesc, până la Deltă. Ca urmare a acestor prognoze, în 13 aprilie, unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor au trecut la aplicarea gradului II. De asemenea, este de precizat că toate unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor din toată ţara sunt, oricum, în gradul I de intervenţie. Creşterea accentuată a debitelor Dunării şi presiunea exercitată de ape asupra digurilor a impus adoptarea de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul şedinţei din 12 aprilie, a unor măsuri organizatorice menite să contribuie la mai buna organizare şi gestionare a posibilelor situaţii de urgenţă, respectiv: monitorizarea aeriană a digurilor de-a lungul fluviului, funcţionarea permanentă a centrelor operative în toate ministerele, verificarea modului de organizare de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă a activităţilor de prevenire şi intervenţie, organizarea intervenţiei pe tipuri de riscuri, pe care le organizează fiecare minister cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, introducerea serviciului de permanenţă la nivelul tuturor autorităţilor publice implicate, începând cu 12 aprilie. Amploarea fenomenelor produse şi necesitatea aplicării unor măsuri organizatorice, prin care să fie vizate pierderile de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale, a determinat Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă să adopte hotărâri privind declararea stării de alertă în cele 12 judeţe de la Dunăre, începând cu 14 aprilie. Pentru apărarea localităţilor şi comunităţilor locale, au fost luate, printre altele, următoarele măsuri: supravegherea permanentă, consolidarea şi supraînălţarea digului în Noianul Chişcani din Brăila; consolidarea digului Brateşul de Jos din judeţul Galaţi de pe râul Prut, unde existau şi există încă creşteri importante prin fenomenul de remu; de asemenea, s-a menţinut, cu acordul proiectantului, debitul evacuat din acumularea stângă la Costeşti, la valoarea de 180 de metri cubi pe secundă, faţă de 360 metri cubi, conform Regulamentului de exploatare aprobat de Comisia Mixtă Româno-Moldoveană; supraînălţarea şi consolidarea digurilor localităţilor din Delta Dunării, Mila 23, Sulina, Gorgova, Caraorman şi Crişan; închiderea în timp util a breşei produse în digul Ciulineţi-Isaccea din judeţul Tulcea, evitându-se inundarea gospodăriilor; deschiderea controlată a unei breşe în cordonul Litoral - Sulina - Sfântul Gheorghe, în zona Canalului Împuţita pentru a urgenta evacuarea apei spre Marea Neagră şi protejarea în acest fel a localităţilor Sulina, Crişan şi Caraorman; închiderea în timp util a breşei produse în digul de apărare a oraşului Măcin, din judeţul Tulcea, evitându-se inundarea locuinţelor şi obiectivelor social-economice din localitate; Supraînălţarea şi consolidarea digului comunei Borcea, din judeţul Călăraşi, pentru a preveni inundarea localităţii; consolidarea digului Tavina, decompartimentarea incintei Olteniţa-Surlani-Dorobanţu pentru a evita inundarea oraşului Olteniţa, şi putem continua cu o serie de măsuri luate în continuare. Acumularea unui presiuni exercitate constant şi pe o durată mare de timp a apelor fluviului Dunărea a condus la cedarea digurilor longitudinale ale incintelor Ghidici-Rast-Bistreţ-Bechet-Dăbuleni, din judeţul Dolj, Olteniţa-Surlani-Dorobanţu, din Călăraşi, Oltina din Constanţa, Ostrov-Peceneaga şi Ciulinaţi-Isaccea din judeţul Tulcea. Acumularea unui volum mare de apă în incinta Ghidici-Rast-Bistreţ a condus la avarierea gravă a digului de compartimentare spre incinta Bistreţ-Nedeea-Jiu. Au fost afectate localităţile Rast, Bistreţ şi Cârna. Intrarea apelor fluviului în incinta Bistreţ-Dăbuleni a determinat afectarea localităţii Bechetul de Jos, iar cedarea digului de compartimentare dintre incintele Bechet-Dăbuleni şi Potelu-Corabia a condus la inundarea terenurilor agricole din zona localităţilor Ianca, Potelu, Gojdibodu, Orlea şi Corabia. În incinta Olteniţa- Surlani-Dorobanţu au fost evacuate localităţile Spanţov, Stancea, Chiselet şi Mânăstirea. Prin cedarea digurilor Ostrov-Peceneaga a fost afectată parţial zona joasă a localităţii Ostrov. Prin depăşirea coronamentului digurilor din zonele joase au fost grav afectate localităţile Pătlăgeanca, Plauru, Tudor Vladimirescu, Ghilgani, din Delta Dunării. Au fost inundate controlat incintele Călăraşi-Râul, în judeţul Călăraşi şi Făcăieni-Vlădeni, în judeţul Ialomiţa, în zilele de 16 şi 17 aprilie 2006. În cadrul şedinţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 18 aprilie s-au stabilit măsuri de responsabilitate a fiecărei instituţii componentă a Comitetului Naţional specifică domeniului său de activitate. Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale şi autorităţile publice locale din judeţul Dolj să organizeze evacuarea persoanelor din zona mare de risc: Bistreţ-Nedeea-Jiu pe aliniamentul Berca-Bechea-Segarcea. Ministerul Sănătăţii să întreprindă măsuri necesare asigurării de ambulanţe în localităţile din care vor fi evacuate persoane şi să aplice măsurile necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat să ia măsurile necesare scoaterii şi transportului de alimente de primă necesitate în localitatea Rast. Totodată, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat a întocmit un proiect de Hotărâre de Guvern care a fost analizată în şedinţa de Guvern din 19 aprilie, în vederea achiziţionării unor produse alimentare necesare pentru 14.000 de persoane sinistrate. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să întreţină măsurile necesare monitorizării, consolidării şi supraînălţării digurilor, pentru că din cei 1.195 de km de diguri de pe Dunăre, 1.100 km sunt în gestionarea Ministerului Agriculturii şi nu Ministerului Mediului. Numai 95 de km are Ministerul Mediului. Prin grija Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi a Serviciului de Informaţii Speciale, Ministerul Administraţiei şi Internelor să pună la dispoziţia primarilor şi a consilierilor din localităţile dispuse în zonele de risc, aflate în proprietatea fluviului, cu titlu gratuit, terminale mobile şi staţii de emisie-recepţie pentru comunicaţii. Evoluţia situaţiei în judeţele limitrofe fluviului Dunărea, afectate de inundaţiile produse şi concluziile desprinse în urma analizelor efectuate de instituţiile componente ale Sistemului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă au determinat adoptarea de măsuri, în cadrul şedinţei din 21 aprilie, a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 25 aprilie a hotărât ca pentru prevenirea unor situaţii deosebite la compartimentul III din incinta Borcea de Jos, o echipă de specialişti din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi Serviciului Naţional de Îmbunătăţiri Funciare şi Cadastru să inspecteze digurile din componentele 1,2 şi 3, în vederea stabilirii măsurilor care se impun şi să emită un punct de vedere comun, în ceea ce priveşte inundarea controlată. În baza concluziilor, astăzi am decis că această inundare controlată nu poate fi aprobată. Măsuri de prevenire derulate în perioada anterioară viiturii. În acest cadru general trebuie subliniat faptul că potrivit analizelor efectuate şi deciziilor adoptate în anul 2005 de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în perioada 1 septembrie - 30 noiembrie 2005, s-au desfăşurat la nivelul fiecărui judeţ acţiunea de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice de pe râurile interioare şi de la Dunăre cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător. Totodată, având în vedere că lipsa capacităţilor de pompare a creat probleme deosebite în anul 2005, s-a dispus grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, generate de inundaţii, din cadrul Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, să treacă la verificarea modului de funcţionare a staţiilor de pompare pentru desecare şi a modului în care este asigurată scurgerea prin reţeaua de canale colectoare. În vederea îmbunătăţirii capacităţii de răspuns, autorităţile publice locale au fost elaborate şi aprobate, prin ordin comun al ministrului administraţiilor şi internelor şi a ministrului mediului "Manualul prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă" şi "Manualul primarului...". În lunile februarie şi martie 2006, s-au desfăşurat instruiri ale prefecţilor şi primarilor din toate judeţele ţării, pe baza prevederilor acestor manuale, instruiri organizate pe comitete de bazin hidrologic, în scopul abordării şi tratării unitare a aspectelor. În perioada în care sunt emise avertizări hidrologice şi meteorologice au fost luate măsuri pentru efectuarea de pre-goliri a lacurilor aflate în administrarea Companiei Naţionale "Apele Române" şi "Hidroelectrica" S.A., astfel încât să fie disponibile volume suplimentare pentru atenuarea acestor debite care vor fi aduse de viituri; desfăşurarea corelată la nivel de bazin în perioada de ape mari a lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinător, astfel încât să se realizeze eficienţa maximă a acţiunilor de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea, monitorizarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Ajutoare umanitare aprobate de Guvern pentru persoanele afectate de inundaţii. Până în acest moment, valoarea totală a ajutorului acordat de Guvern este de 420 miliarde lei...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule ministru, numai puţin, vă rog. Rog colegii senatori să facă linişte în sală. Este o chestiune deosebită, vă rog să ascultăm informarea prezentată de domnul ministru Blaga.
		Domnul Vasile Blaga: Vă mulţumesc. Autorităţilor administraţiei publice locale li s-a pus la dispoziţie peste 300 tone carburanţi - motorină şi benzină - pentru alimentarea mijloacelor de transport, a echipamentelor şi utilajelor utilizate la evacuarea bunurilor. La solicitarea prefecţilor, Guvernul a aprobat acumularea în regim de urgenţă a unor cantităţi de alimente pentru intervenţii operative în valoare de 21 miliarde lei. Pentru fiecare membru din familiile evacuate din propria locuinţă se va acorda 1.500.000 lei ca sprijin acordat de către Ministerul Muncii, în baza unor anchete sociale. De asemenea, fiecare elev va primi suma de 800.000 lei din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. De acest sprijin va beneficia fiecare membru din familiile sinistrate din cele 9 judeţe: Brăila, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt şi Tulcea. O altă măsură luată de Guvern vizează acordarea de ajutoare umanitare în valoare de 350 miliarde lei vechi populaţiei sinistrate din zonele afectate de inundaţii, care vor fi scoase cu titlu gratuit din rezerva de stat. Alocări suplimentare de fonduri bugetare în anul 2006 pentru realizarea lucrărilor de combatere a inundaţiilor Pentru a preveni producerea unor noi pagube materiale în urma unor inundaţii au fost inventariate punctele critice la lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în responsabilitatea Administraţiei Naţionale "Apele Române". Guvernul a alocat o parte din aceste fonduri necesare demarării lucrărilor în punctele critice, respectiv, 150 miliarde lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 373/2006. Au fost inventariate punctele critice la lucrările cu rol de apărare de la Dunăre, transmiţându-se deţinătorilor solicitările de luare a măsurilor de prevenire necesare. Pentru remedierea acestor puncte critice, Guvernul a aprobat prin Hotărârea nr. 360/2006 suma de 55 miliarde lei vechi. În acest an, pentru punerea în siguranţă a lucrărilor cu rol de apărare existente, dar şi pentru executarea unor lucrări noi sunt prevăzute a se efectua lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, în valoare totală de 2.170 miliarde lei proveniţi din alocaţii bugetare şi cofinanţare, precum credite externe, aprobate de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Banca Mondială. În încheiere, aş vrea să remarc faptul că în contextul experienţei dobândite cu ocazia valurilor succesive de inundaţii care au afectat România în cursul anului trecut, autorităţile au reacţionat în acest an cu mai multă promptitudine şi eficienţă, mai ales, în condiţiile eforturilor făcute pentru îmbunătăţirea nivelului de dotare materială şi de pregătire a reacţiei în cazul unor astfel de evenimente. Aş vrea să vă spun că am suplimentat de circa 22 ori mai mult bugetul pentru dotări, în cursul anului 2005, faţă de bugetul iniţial alocat. De asemenea, în acest an sunt alocate 635 miliarde lei vechi, adică de trei ori mai mult faţă de anul 2005, pentru dotări, necesare Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Deci, de 100 ori mai mult decât în 2004. În ciuda acestor suplimentări, bugetele necesare dotărilor materiale, dar şi resursele umane aflate la dispoziţie rămân la un nivel absolut insuficient. Procentul dotărilor care au norma de cazare depăşită a scăzut de la 99%, cât erau la 1 ianuarie 2005, la 97% la 1 ianuarie 2006, ceea ce reprezintă un progres infim raportat la necesităţi. Acest aspect se va afla şi în cursul acestui an, precum şi în anii următori în atenţia Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Guvernului. Totodată, recentele evenimente dovedesc încă o dată necesitatea şi oportunitatea introducerii sistemului asigurării obligatorii a locuinţelor, în vederea asigurării unei protecţii mai eficiente a populaţiei, în cazul producerii de catastrofe naturale. Această iniţiativă a Guvernului va fi materializată începând cu luna ianuarie 2007, şi promit că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare proiectul de lege va intra în Senat. Nu în ultimul rând, viitura produsă de Dunăre şi efectele acesteia atrag din nou atenţia asupra imperativului de a asigura modernizarea întregului sistem de protecţie în faţa inundaţiilor. În condiţiile în care este de aşteptat ca anii viitori să prezinte aceleaşi caracteristici, din punct de vedere meteorologic, adaptarea acestui sistem de protecţie trebuie să constituie una din principalele priorităţi ale României şi a tuturor forţelor politice, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziţie. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule ministru pentru informarea amplă pe care aţi prezentat-o plenului Senatului. De altfel, în documentul pe care mi l-aţi înaintat în urmă cu o jumătate de oră, aveţi mult mai multe date concrete, pe care nu le-aţi mai prezentat în plen. Există şi acest plan de măsuri pentru situaţia actuală. Voi dispune ca el să fie multiplicat şi înaintat tuturor senatorilor. Stimaţi colegi, să-i mulţumim domnului ministru pentru informarea prezentată în plenul Senatului, în conformitate cu prevederile art. 166 din Regulamentul Senatului, să sperăm că situaţia va intra într-un normal şi că, efectiv, măsurile luate de Executiv vor fi atât cele necesare, cât, mai ales, salvatoare, atât pentru cetăţenii din cele 12 judeţe, cât şi pentru autorităţile publice. Vă rog, microfonul 8.
		Domnul Vasile Blaga: Aş vrea să vă spun că situaţia este în continuare destul de serioasă. Nu vom ieşi din cote de inundaţii decât cel mai devreme la sfârşitul lunii mai. Deci, datorită faptului că în continuare debitele se situează la peste 13.000 metri cubi, iar în săptămâna care urmează, în 8 mai vor creşte, din nou, la 13.700 m.c., cred că, undeva, spre 2 iunie vom scăpa şi vom intra sub cotele de inundaţii pe Brăila şi Galaţi.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule ministru Stimaţi colegi, dumneavoastră ştiţi foarte bine că, potrivit Regulamentului Senatului, în urma unei informări nu urmează dezbateri. În situaţia în care ... Din sală: Întrebări...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi, întrebările pe care le-aţi formulat, au determinat prezenţa domnului ministru şi răspunsul domniei-sale în plenul Senatului. În situaţia în care apreciaţi că informarea prezentată este insuficientă, este incorectă sau este împotriva a ceea ce s-a întâmplat în realitate în ţară, aveţi posibilitatea, în conformitate cu Regulamentul, să transformaţi această solicitare iniţială de informare, într-o moţiune simplă, într-o moţiune de cenzură şi aşa mai departe, dar pe o informare venită din partea Executivului, nu există o procedură regulamentară care să permită dezbateri pentru colegii senatori. Deci, eu vă propun să nu ieşim din cadrul regulamentar pentru că, altfel, nu vom reuşi să mai intrăm în cadrul regulamentar. Dumneavoastră, după cum aţi observat, stimaţi colegi, domnul ministru Blaga a răspuns în numele întregului Guvern, dar aţi văzut că, din însuşi preambulul intervenţiei domniei-sale, sunt cel puţin patru ministere diferite implicate, nominalizate de dânsul în legătură cu acest Comitet de urgenţă. Eu vă propun să-i mulţumim domniei-sale, să analizăm împreună, în grupurile parlamentare, informarea pe care ne-a prezentat-o, iar în situaţia în care vom aprecia că răspunsurile nu sunt cele corecte, avem posibilitatea să promovăm fie o moţiune simplă, fie o moţiune de cenzură. Vă mulţumesc, domnule ministru. Stimaţi colegi, vă propun să revenim la ordinea de zi. La începutul şedinţei nu am putut supune votului dumneavoastră atât programul de lucru, cât şi ordinea de zi din cauza lipsei cvorumului. Vă consult dacă aveţi observaţii în legătură cu programul de lucru al Senatului, respectiv lucrări în plen până la ora 19,30. Dacă nu sunt intervenţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra programului de lucru al Senatului. Rog senatorii să voteze. Cu 64 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere, programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului. În legătură cu ordinea de zi, dacă aveţi observaţii de la staful tehnic, întrucât înainte de şedinţa de plen am avut o şedinţă de Birou permanent şi există o solicitare venită din partea Comisiei speciale pentru modificarea şi completarea Regulamentului Senatului, în sensul prelungirii hotărârii de depunere a unui raport, până la data de 31 august 2006. Vă solicităm să includem şi acest lucru în ordinea de zi. Dacă aveţi şi alte intervenţii? Dacă nu mai sunt alte intervenţii ... Vă rog, doamna senator Vedinaş.
		Doamna Verginia Vedinaş: Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte! Mă bucură această intervenţie care s-a făcut, pentru că eu anunţasem deja în grupul parlamentar că voiam să aduc în discuţia plenului Senatului faptul că această comisie, teoretic, pe hârtie, printr-o hotărâre a plenului Senatului, a fost constituită, dar că ea nu şi-a demarat încă lucrările şi voiam să subliniez necesitatea ca acest lucru să se petreacă, având în vedere că trebuie să punem de acord Regulamentul cu decizia Curţii Constituţionale, astfel încât, sper că acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putinţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. La acelaşi lucru a reflectat şi domnul senator Radu Berceanu, care a propus o notă Biroului permanent. Biroul permanent a aprobat-o şi o supunem aprobării plenului.
		Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra ordinii de zi. Vă rog să votaţi ordinea de zi. Rog colegii senatori să voteze. Cu 57 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nici o abţinere, ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului.
		Stimaţi colegi, prima chestiune, proiectul de Hotărâre privind prorogarea termenului prevăzut la art.2 alin.1 din Hotărârea Senatului nr.9/2006 privind Comisia specială pentru modificarea şi completarea Regulamentului Senatului. Dacă aveţi observaţii în legătură cu acest proiect de Hotărâre, prorogarea termenului până la data de 31.08.2006. Dacă nu sunt observaţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra proiectului de hotărâre respectiv. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Vă mulţumesc. Hotărârea are un singur articol. Cu 64 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţinere, hotărârea a fost adoptată de plenul Senatului.
		La punctul 3 de pe ordinea de zi avem înscris proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006. Comisiile sesizate în fond, Comisiile pentru buget, finanţe, bănci şi validări şi pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură. Reprezentantul Guvernului este prezent. Vă rog, microfonul 10. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Aveţi cuvântul.
		Domnul Vasile Lupu - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Mulţumesc, domnule preşedinte! Doamnelor şi domnilor senatori, Textul prezentului proiect de lege, care vă este supus analizei domniilor-voastre, vorbeşte de sprijinul care se acordă producătorilor agricoli şi este orientat către adaptarea formelor de sprijin la sistemul european de plăţi, susţinerea producţiilor agricole competitive, realizarea cotelor negociate cu Uniunea Europeană. Sprijinul se acordă producătorilor agricoli, sub formă de plată directă, pentru întreaga suprafaţă cultivată sau exploatată, pentru următoarele culturi: sfeclă de zahăr, soia nemodificată genetic, plante textile, orez, plante medicinale şi aromatice, hamei, legume de câmp şi cartofi timpurii, legume de solarii şi de sere, orzoaică de primăvară, plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, viţă-de-vie din soiuri nobile şi plante ecologice. Sprijinul direct se acordă la majoritatea culturilor în două etape: în prima etapă 50% din valoare, sub formă de bonuri valorice, pentru procurarea de seminţe, material săditor, îngrăşăminte chimice, pesticide, motorină, folie de polietilenă, apă pentru irigat şi în etapa a II-a, se acordă 50% din sprijin, cu plata în lei, în conturile beneficiarilor. Beneficiarii sprijinului direct trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, respectiv, să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în registrul agricol şi/sau exploatării terenurilor prin contract de arendă, contract de concesionare, contract de asociere în participaţiune, să facă dovada plăţii arendei redevenţă sau alte obligaţii contractuale legate de folosinţa terenului din anul anterior, aplică tehnologia specifică fiecărei culturi, fac dovada utilizării seminţelor certificate, au culturi asigurate conform legislaţiei în vigoare. Pentru organizarea pieţei de legume-fructe, beneficiarii sprijinului sunt producătorii agricoli persoane juridice, persoane fizice autorizate ...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Sunt convins că va trebui să mai daţi o serie de răspunsuri la amendamentele respinse. Îi rog pe colegii noştri, preşedinţii celor două comisii, să-şi desemneze raportorul.
		Domnul Corneliu Pascu: Mulţumesc, domnule preşedinte! Urmare analizării proiectului de lege, Comisia de buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexa 1, cinci amendamente admise şi 22 de amendamente respinse. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule preşedinte Pascu! Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă doriţi să interveniţi? Domnul senator Daea, aveţi cuvântul, microfonul 4 sau microfonul central.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă! Doamnelor şi domnilor senatori, Domnule secretar de stat, îmi îngădui să fac o intervenţie, zic eu, cât se poate de scurtă cu putinţă, dar cât de precisă mi-aş dori-o în a stabili coordonatele tehnice ale acţiunii noastre într-un domeniu delicat. Nu-mi face plăcere, mai cu seamă că ne cunoaştem, să spun că acest proiect de act normativ, această ordonanţă de urgenţă este cea mai elocventă mostră a degringoladei existente în sistemul de susţinere, de stimulare a agriculturii Ţării Româneşti. Din nefericire! Şi ca să justific aceasta, îmi permit să prezint în faţa dumneavoastră, pe de o parte expunerea de motive, ca fundament în decizia pe care a luat-o ministerul, şi apoi, modul în care, la această expunere se dă răspuns concret, în textul legii. Se spune foarte clar, în fundamentarea actului normativ, că trebuie să ne adaptăm formelor de sprijin la sistemul european de plăţi. Ştiu, şi ştiu bine, suficient pentru a avea argumentaţia tehnică necesară că plăţile directe în Uniunea Europeană sunt plăţi în sume directe şi nu bonuri valorice. Am menţinut acelaşi mecanism, păgubos pentru ţară, păgubos pentru producătorii agricoli care se aşteaptă, din partea noastră, să le dăm instrumentele cu care pot lucra rapid şi eficient. Din nefericire, numai încăpăţânarea este, din punctul meu de vedere, argumentul. Pentru că vă pot prezenta, şi v-aş ruga să vă uitaţi în actul normativ, că se prevede ca aceste bonuri valorice să se dea numai pe prima jumătate a anului, urmând ca restul să se dea în bani, vizavi de faptul că dorinţa legiuitorului este să antrenăm instituţiile într-un proiect european de accesare a fondurilor europene. Am spus-o cu un an de zile în urmă, şi o repet, că am plecat pe un drum greşit. Din nefericire, ne menţinem pe acest drum greşit. Şi spuneam, şi repet, că nu găsesc, deşi cuvântul este dur, nu găsesc o altă explicaţie unui asemenea mod de abordare. În al doilea rând, în expunerea de motive se spune foarte clar că acest mecanism de sprijin este îndreptat în a respecta tehnologiile de cultură în campania agricolă. Păi, ce fel de respect avem faţă de fenomenul agricol, când actul normativ intră în tiparul Monitorului Oficial pe data de 9.03.2006, iar culturile care trebuie susţinute sunt culturi din epoca întâi, care se înţelege foarte bine că ele trebuie semănate până în 15 martie. La acest act normativ, proiectăm, din nefericire, mecanismul acesta, care sunt culturile: sfecla de zahăr care este susţinere, este cultură din epoca întâi, stimate coleg, plantele textile, care nu sunt altceva decât culturi în epoca întâi şi nu le pui în aprilie sau în mai, le pui, din ştiinţa mea de carte şi din practica mea, la desprimăvărare; dacă vreţi, unele din ele, în mustul zăpezii, şi mă duc cu un asemenea act normativ şi mai proiectez susţinere prin cupoane, ca şi acest parcurs metodologic şi administrativ să mă ducă până în luna aprilie, când, de altfel, cu 10 zile în urmă au apărut cupoanele. Stimaţi colegi, nu o fac pentru a vă supăra, dar reţineţi că nu pot să fiu, în nici un caz, liniştit, ca agronom, când văd asemenea proiecte de act normativ. Îmi este greu să le interpretez şi nu le pot digera, indiferent câtă voinţă politică aş avea, în condiţiile în care ştiu ce înseamnă legile biologice, care sunt dincolo de înţelegerea şi voinţa noastră politică. În al treilea rând, se spune foarte clar că este nevoie, că a fost nevoie de ordonanţă de urgenţă, pe motivul că trebuie să se tipărească urgent bonurile valorice. Păi, stimaţi colegi, taman de aşa ceva nu avea nevoie agricultorul român în luna aprilie. Avea nevoie, când ştiam programul de cultură al ţării pe opţiunea producătorilor, la sfârşitul anului, cel târziu. Şi v-aş ruga să căutaţi, între alte dorinţe ale dumneavoastră, că nu există în 2004, în Ministerul Agriculturii vreun act normativ de susţinere pentru producătorii agricoli, care s-a dat după 1 ianuarie. Dacă găsiţi un asemenea mecanism atunci, v-aş ruga să-l luaţi ca argument vizavi de susţinerea celui care se află acum la pupitru pentru un act normativ care este necesar pentru ţară, dar este venit târziu, motiv pentru care o spunem, cu părere de rău, că acest mecanism nu-şi atinge ţinta pe care am dori-o cu toţii din această sală. Dar, pentru a nu fi împotriva unor iniţiative sau a unui sprijin cât de mic pentru agricultorul român, noi nu putem vota decât pentru un asemenea act normativ. Deci, votăm, susţinem acest act normativ, tocmai din dorinţa de a înţelege că suntem constructivi în actul de legiferare, dar înţelegeţi, stimaţi colegi, şi mă uit la dumneavoastră cu înţelegerea profesională pe care trebuie să o avem între noi, că este imposibil să-l scoţi pe acesta pe piaţa oamenilor care au învăţat măcar primele 3 pagini ale unei agrotehnici la îndemâna fiecăruia în momentul în care s-a prezentat cu rigla să măsoare adâncimea brazdei în pământul României. Votăm pentru, cu regretul că nu ne atingem ţinta şi e păcat că am ajuns aici. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Numai puţin, domnule senator Stan. De la Alianţa D.A., a solicitat cuvântul domnul senator Păcuraru. Vă rog, să dăm cuvântul în ordine. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ilie Petrescu (din sală): Are probleme cu mâna.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: De data asta a ridicat mâna stângă.
		Domnul Paul Păcuraru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că suntem în faţa unui act normativ extrem de important. Domnul ministru Flutur ar fi dorit să fie prezent la susţinerea ordonanţei, dar are o întâlnire cu oficiali din Danemarca, cu ministrul danez al agriculturii, pe nişte programe de cooperare de care chiar avem nevoie şi, sigur, că domnii secretari de stat ne vor prezenta argumentele la discuţiile care vor avea loc. Susţinerea şi subvenţionarea agriculturii sunt un subiect care an de an a stârnit dispute, polemici, multe semne de întrebare şi sigur că şi în ceea ce priveşte modalităţile efective în care se face acest lucru am avut prelungi dezbateri atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor. (rumoare, discuţii) Nu sunt un specialist în materie şi, ca atare, voi încerca doar să văd partea bună a paharului, partea plină a paharului, faptul că este - aşa cum spunea şi colegul nostru domnul senator Daea - un normativ care trebuie susţinut pentru că el, practic, finalmente, cu inconvenientele pe care le are, totuşi, înseamnă un spor şi un ajutor de care producătorii agricoli din România pot să beneficieze. Nu voi intra în detaliile tehnice ale ordonanţei, voi încerca însă să abordez două subiecte care au fost legate de tema Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2006, şi anume schimbarea focalizării subvenţiilor şi, practic, schimbarea politicii pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale o duce, în sensul că trece de la culturile mari care au fost subvenţionate până acum - grâul şi porumbul, în primul rând - care aveau o masă mare de beneficiari, este adevărat, pentru calitate şi pentru competenţă. Adică focalizarea pe culturi care să asigure un plus de competitivitate, un plus de eficienţă şi - de ce nu ? - un plus de spor economic în activitatea pe care producătorii agricoli o desfăşoară. (rumoare, discuţii) Asupra acestui aspect voi spune doar că ani în şir noi am sprijinit culturile mari, dar rezultatul, din păcate, a fost departe de a fi cel dorit, pentru că ştim cu toţii că sărăcia bântuie din păcate la ţară, este concentrată în mediul rural, este concentrată în aceste zone tocmai din cauza faptului că lipsa de eficienţă şi productivitate, chiar în pofida subvenţiilor acordate, face ca viaţa în mediul rural şi beneficiile activităţii agricole în mediul rural să fie din ce în ce mai mici. Eu cred că, într-adevăr, dacă vrem să scoatem mediul rural din zona de vulnerabilitate în care se află, din zona de riscuri ridicate în care se află, chiar avem a căuta soluţii astfel încât activităţile agricole principale să fie aducătoare de venituri şi câştiguri cât mai ridicate. Este evident că - ştiu eu? - culturile tehnice sau culturile cu un profil de rentabilitate mai ridicat sunt mult mai avantajoase şi, din acest punct de vedere, chiar dacă numărul de beneficiari este mai mic, beneficiile pot fi mai ridicate şi asta înseamnă că veniturile pe care le realizează satul românesc pot fi mai importante. (rumoare, discuţii) Un al doilea lucru pe care voiam să-l comentez este cel legat de forma de susţinere, ceea ce comenta şi colegul nostru domnul senator Daea - faptul că se păstrează această formă prin bonuri valorice. Sigur că şi eu m-am întrebat de ce Guvernul, în loc să apeleze la o soluţie simplă, finanţarea directă cu bani şi nu are nici un fel de bătaie de cap cu tipărire, multiplicare şi aşa mai departe, cu distribuţie şi toate cele conexe, de ce nu se duce direct cu un ajutor financiar care, să spunem, producătorul îl foloseşte la buna sa dispoziţie? (rumoare, discuţii) Pentru că, din păcate, de când au început să se distribuie cupoane în România s-a constatat, în foarte multe cazuri, dacă te duci pe un sprijin financiar direct, el nu mai este utilizat pentru folosul producţiei agricole propriu-zise. Deci, din punctul meu de vedere, bonul valoric asigură, dacă vreţi, sau dă o garanţie în sensul susţinerii destinaţiilor acestor subvenţii, în sensul că ele se duc efectiv spre producţia agricolă efectivă, şi nu spre alte forme de consum, fie şi cele ocazionale, din câte am întâlnit uneori. Îmi aduc aminte că atunci când s-au introdus cupoanele şi când pentru prima dată a funcţionat mecanismul cupoanelor, una din marile probleme pe care... autorităţile le-au avut...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator Păcuraru, vă rog să aşteptaţi, poate colegii din spatele sălii sunt şi ei dispuşi să-şi ocupe locurile şi să vă asculte. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Paul Păcuraru: Când s-au introdus cupoanele pentru motorină şi pentru sprijinul direct al producătorilor agricoli, o mare problemă a fost tocmai faptul că ele nu erau utilizate pe destinaţie, ci erau comercializate, cumpărate, vândute şi aşa mai departe şi ele nu ajungeau deloc să susţină producţia agricolă şi cred că viziunea fundamentală pe care a avut-o ministerul a fost tocmai să garanteze că banii se folosesc acolo unde sunt necesari. Sigur că a fost nevoie de o ordonanţă de urgenţă pentru că nu avea ministerul cum să rezolve altfel o problemă, spunea colegul nostru, deja în restanţă, trebuia să fie rezolvată cât mai operativ, solicit - chiar în numele ministrului îmi permit - sprijinul tuturor grupurilor parlamentare pentru un act normativ de care agricultura are în mod necesar nevoie. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Stan Petru, Grupul PRM. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Petru Stan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, PRM va vota acest proiect de lege. orice sprijin acordat agriculturii este bun, dar nu înţelegem de ce în această primăvară am avut două ordonanţe de urgenţă privind subvenţia sau sprijinul direct pentru agricultură, aşa cum numeşte Guvernul această subvenţie. Am avut Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.25/2006, pe care am dezbătut-o acum câteva zile, care acord sprijin pentru o suprafaţă foarte mare de culturi de peste 6 milioane ha, dar din păcate dau la hectar doar 259.000 lei, deci practic un sac de îngrăşământ chimic, o jumătate de sac: 25 kg de îngrăşăminte chimice. Şi avem această Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2006 care acordă un sprijin mai substanţial culturilor agricole dar, din păcate, această subvenţie, trebuie să cunoaştem cu toţi, se dă numai la 690.000 ha pământ. Deci suprafaţa de sfeclă de zahăr, soia nemodificată genetic, plante textile, orez, plante medicinale, cartofi şi aşa mai departe însumează nici 10% din suprafaţa arabilă a ţării. Şi nu înţeleg de ce consideră Guvernul, de ce împarte culturile în două: Zice: "susţinerea culturilor competitive". Deci ce dezbatem noi acum sunt culturile competitive. Deci celelalte sunt necompetitive. Deci, recunoaşte Guvernul că avem culturi necompetitive. Or, sunt comune întregi sau zone întregi care nu cultivă suprafeţe competitive. Şi atunci ce fac? Nu există plantă să nu fie importantă, una competitivă şi alta mai puţin competitivă. Toate au importanţa lor în asolament, în economie. Deci subvenţia trebuie acordată la toate culturile. Sunt o serie de plante pe care le consideră necompetitive Guvernul, cum sunt plantele furajere. Vă dau numai un exemplu. O cultură de porumb-siloz, asigură 16.000 unităţi-nutritive la un hectar, pe când nici o altă cultură, nici grâul, nici orzul nu pot asigura asemenea valoare. Nu mai vorbesc de dezvoltarea zootehniei, complexe de porci, de păsări, vaci de lapte şi aşa mai departe. Deci până la urmă putem demonstra că oricând sunt mai competitive plantele care sunt considerate necompetitive de Guvern. Despre subvenţia propriu-zisă. Subvenţia acordată agriculturii de fapt arată gradul de dezvoltare economică a unei ţări. O ţară care nu poate subvenţiona agricultura este subdezvoltată. Acesta este criteriul de bază. Subvenţia nu este milă, am mai spus-o de multe ori, subvenţia este un sprijin care se acordă producătorilor agricoli care trebuie să întoarcă la stat de 4-5 ori înapoi. Or, la noi nu se întoarce, la noi este şi la ora actuală subvenţionată din milă şi în special anul acesta. Chiar şi în aceste culturi subvenţia este mică. Cu excepţia sfeclei de zahăr care este bunişoară, dar reţineţi că sfecla de zahăr se cultivă pe o suprafaţă foarte mică şi procesatorii nu au vrut să facă contracte cu producătorii în multe locuri. Plante textile aproape nu se cultivă. Hamei aproape nu se cultivă, la pomi fructiferi se dau 4000 lei subvenţie, de exemplu, şi se cheltuie cam 60-70 milioane lei pe an pentru a cultiva pomi fructiferi. La viţă-de-vie la fel.(discuţii) Deci dacă nu se asigură subvenţionarea măcar cu 40% din cheltuieli şi să se asigure şi vânzarea producţiei, subvenţia este foarte slabă, este într-adevăr milă şi nu are rost să o dăm. În ceea ce priveşte bonurile valorice, nu are rost să mai insist, este o prostie, este pierdere de timp, cheltuială materială, numai cine nu cunoaşte poate susţine că aceste bonuri valorice rezolvă agricultura. Probabil că vor fi ultimele bonuri valorice, fiindcă am văzut că acum dă numai pentru 50%, înseamnă că domnul ministru Flutur a înţeles să lichideze cu bonurile valorice pentru la toamnă, probabil. (discuţii) Da. Beneficiază corect acum de subvenţie producătorii, arendaşii, concesionarii, asociaţiile, deci din acest punct de vedere nu avem probleme, este corect. Păcat că această subvenţie nu este mai mare şi nu ocupă o suprafaţă mai mare de culturi. Noi, PRM, vom vota acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Daţi-mi voie să-l întreb pe domnul secretar de stat Vasile Lupu dacă este de acord cu amendamentele admise. (discuţii)
		Domnul Vasile Lupu (din sală): Da.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, înainte de a trece la amendamentele respinse, a solicitat cuvântul domnul senator Funar pentru a pune câteva întrebări domnului secretar de stat.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, pentru această ordonanţă de urgenţă foarte importantă, am câteva întrebări pentru domnul secretar de stat. O primă întrebare: În care dintre ţările membre ale Uniunii Europene se practică sprijinul direct şi nu subvenţiile? A doua întrebare: De ce ne terorizaţi din nou cu ordonanţă de urgenţă şi nu respectaţi prevederile Constituţiei şi nu aţi venit de anul trecut cu un proiect de lege pe această temă? A treia întrebare: Cum este posibil să gândiţi în această ordonanţă de urgenţă să se dea bonuri valorice, în condiţiile în care susţineaţi că este nevoie de sprijinul direct al agricultorilor şi s-a mai pierdut vreme, multe săptămâni, cu tipărirea bonurilor valorice şi nu aţi recurs la moneda naţională, înscrisă în Constituţie, la leu? O altă întrebare: De ce încurajaţi birocraţia şi faceţi iarăşi scriitori de bonuri valorice pe angajaţii din primării? Ultima întrebare: Cât s-a cheltuit cu tipărirea acestor bonuri valorice şi de ce multele miliarde de lei nu le-aţi utilizat pentru supraînălţarea digurilor care se află în administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale? În funcţie de răspunsul la aceste întrebări, voi renunţa şi la o bună parte dintre amendamente.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.
		Domnul Vasile Lupu: În toate ţările europene se practică sprijinul direct, pentru că plata directă asta înseamnă - sprijin direct. S-a adoptat formula ordonanţei de urgenţă, pentru ca să poată beneficia şi culturile din etapa întâi. Distribuţia acestor bonuri valorice se face prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, iar valoarea tipăririi acestor bonuri valorice se ridică la 6.770 euro. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Anexa 2 - amendamente respinse. Pct.1.
		Domnul Gheorghe Funar (de la masa prezidiului): Renunţ la toate, pentru operativitate.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: La toate? Daţi-mi voie să-i mulţumesc colegului nostru Gheorghe Funar, care, aşa cum au spus şi ceilalţi trei antevorbitori, a apreciat importanţa actului normativ pe care îl dezbatem şi, mai ales că ne găsim în pericolul de a fi adoptat tacit. Sunt o serie de amendamente admise, cu care reprezentantul Guvernului este de acord, motiv pentru care se renunţă la amendamentele respinse. Vă mulţumesc. Îi întreb pe colegii senatori dacă mai sunt chestiuni deosebite. Vă rog, domnule senator Gavrilă Vasilescu.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să mă clarific asupra unei probleme. Săptămâna trecută, joi, am votat subvenţiile care se acordă pentru combustibil, pentru motorină. Era vorba de 2000 de miliarde lei, dintre care, 1600 miliarde trebuia să meargă la motorină. Am pus o întrebare domnului ministru Flutur, ce se întâmplă cu cei 400 miliarde lei şi răspunsul domnului ministru este ceva în care eu găsesc un răspuns aici, deci plantaţiile de pomi, plantaţiile de viţă de vie şi aşa mai departe. Această sumă era prinsă în sintagma "alte proiecte ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale". Întrebarea pe care o pun, întrucât pentru aceste plantaţii există altă sursă de venit şi ceea ce domnul ministru a răspuns se referă la altceva şi la alte programe, aici vreau să clarific, să mă lămuresc eu puţin, pentru că acolo unde a fost băgată suma respectivă, nu trebuia, pentru că era problema "subvenţii agricultură", iar celelalte programe trebuiau nominalizate în proiectul de act normativ pe care noi l-am votat data trecută, că era vorba de cheltuirea unor bani şi să se ştie exact destinaţia lor. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să oferiţi răspuns. Microfonul 10.
		Domnul Vasile Lupu: Sunt alte forme de sprijin, în sectorul vegetal, la care a făcut trimitere domnul ministru Flutur. Este vorba de plantaţii de pomi, de plantaţii viticole.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Sigur, avem posibilitatea întrebărilor şi a interpelărilor, în situaţia în care suntem nemulţumiţi de răspunsurile dumneavoastră, să solicităm domnului ministru răspunsuri suplimentare. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră, în primul rând, amendamentele existente în Anexa nr.1. (discuţii la masa prezidiului) Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Precizez că legea are caracter de lege ordinară. Rog colegii senatori să voteze. Raportul cu amendamentele admise, existente în Anexa nr.1, este adoptat de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru şi un vot împotrivă. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vot final pe lege, vă rog. Legea are caracter de lege ordinară. Invit colegii senatori în sală. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru şi o abţinere.
		La pct. 4 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru acordarea de compensaţii cetăţenilor români sau urmaşilor acestora pentru bunurile - inventar agricol proprietatea lor, trecute în patrimoniul fostelor gospodării cooperative agricole de producţie, ca urmare a colectivizării impuse de regimul comunist instaurat la 6 martie 1945. Iniţiatori, senatorul George Maior şi colegi deputaţi. Domnule senator Maior, doriţi să prezentaţi expunerea propunerii legislative? Vă rog, vă invit la pupitru. Aveţi cuvântul. Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog, microfonul 8. Domnul senator Maior, aveţi cuvântul.
		Domnul George Cristian Maior: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege îşi propune să opereze o corectare importantă în legătură cu un proces care a dus, practic, la distrugerea proprietăţii ţăranilor români în urma colectivizării forţate de după 1945. Acest proiect de lege îşi propune să acopere o situaţie extrem de dramatică, care nu a fost abordată integral de Legea nr.18/1991 şi de celelalte reglementări având ca scop refacerea proprietăţilor rurale. Proiectul îşi propune, pe de o parte, să despăgubească ţăranii pentru bunurile - inventar agricol, cu excepţia pământului, bineînţeles, care a fost abordat în alte legi, de care au fost deposedaţi la intrarea în fostele gospodării, respectiv cooperative agricole de producţie, prin acordarea unei compensaţii cu destinaţie specială, constând din părţi sociale pentru achiziţionarea de utilaje agricole şi alte mijloace fixe necesare exploatării pământului, astăzi, în condiţii moderne. Pe de altă parte, această reglementare urmăreşte să stimuleze, prin această compensare acordată, constituirea asociaţiilor de fermieri agricoli, respectiv, sporirea puterii lor de exploatare eficientă a pământului, în comun sau individual. Pentru aceste motive, vă rugăm să aprobaţi această iniţiativă, care, repet, are şi un scop reparatoriu foarte important, în contextul de astăzi. Mulţumesc mult.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Îi invit pe cei doi preşedinţi să desemneze raportorul. Domnul preşedinte Pascu, da? Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
		Domnul Corneliu Pascu: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au luat în dezbatere propunerea legislativă şi, ţinând cont de faptul că şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital au avizat negativ propunerea legislativă, au hotărât să întocmească un raport de respingere. Supunem dezbaterii Senatului această propunere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori, În primul rând, îngăduiţi-mi să felicit iniţiatorii acestui act normativ, care, dintr-un reflex natural, au socotit că dreptatea, în România, trebuie să fie egală pentru toţi şi că, dacă găsim spaţiu, fonduri, modalităţi, instrumente şi timp pentru a restitui proprietăţile acelora pe care, de-a lungul vremii, decizia politică, în cursul istoriei, i-a privat de ceea ce aveau în acel moment, deci, dacă s-a găsit spaţiu pentru o asemenea iniţiativă legislativă - şi ne aducem cu toţii aminte de calupul de legi care a fost prezentat în Parlamentul României, în Camerele reunite, cu răspundere guvernamentală -, atunci este firesc ca acest reflex natural al iniţiatorilor să-şi găsească spaţiu juridic şi posibilitate de dezbatere în Senatul României. Evident, nu este uşor. Îmi dau seama de dificultate şi poţi să-ţi dai seama de dificultatea acestui act normativ, pentru că el vizează, cu ochii dreptăţii, în arcul timpului, o decizie luată greşit şi există riscul ca această decizie sau fotografia necazului să nu se transforme în bucurie la această dată, dar, dincolo de acest risc, există riscul de a lăsa în afara preţuirii noastre legislative pe cei mai umiliţi oameni ai ţării, ţăranii, care, de-a lungul timpului - şi se vede şi astăzi - nu au avut sprijin, iar de fiecare dată, am găsit soluţii pentru alte categorii, dar mai puţin pentru ţărani. Dacă în acest moment de grijă pentru ţară, dacă în acest moment dificil pentru ţărani, am stăruit în marşul nostru de gândire şi de concepţie legislativă şi asupra ţăranului, zic eu că este un efort pe măsura înţelepciunii acelora care au votat şi ne-au trimis în Parlamentul României, respectiv, în Senat, şi să le dăm preţuirea necesară, prin a aproba acest act normativ. Nu vreau să intru în construcţia lui juridică, au făcut-o comisiile de specialitate, dar pun o întrebare, pe care o văd, din punctul meu de vedere, legitimă: cum a dat un aviz negativ Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi? Oare nu este un drept al omului, al ţăranului român? Este o întrebare la care găsesc un singur răspuns: viteza de analiză, imposibilitatea de a penetra fenomenul şi lipsa de decizie, în condiţiile în care forţa politică din care facem parte nu ne lasă. Să socotim astăzi că avem acele argumente, şi juridice, şi politice, să aprobăm acest act normativ. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? (mai mulţi domni senatori solicită cuvântul) Numai puţin. Şi din partea altor grupuri parlamentare. Numai puţin. Imediat. Domnul senator Paul Păcuraru. Rog colegii senatori, poate limitează dezbaterile. Vă rog!
		Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Sigur că o astfel de iniţiativă reparatorie, ca intenţie, este binevenită. Ea este, însă, aproape inimaginabil de pus în practică, pentru că, dacă ne aducem aminte ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, am constatat toţi că până şi acolo unde lucrurile păreau a fi mai clare - este vorba de terenuri, de păduri, de imobile şi aşa mai departe -, lucrurile nu sunt nici măcar până astăzi lămurite. Dacă încercăm să vedem ce păţesc autorităţile... (discuţii în sală; rumoare)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator, vă rog să mă iertaţi. Îi rog pe cei care nu sunt senatori să părăsească sala. Rog colegii din Grupul parlamentar UDMR să nu o deranjeze pe doamna pentru a expune în plenul Senatului.
		Domnul Paul Păcuraru: Spuneam, domnule preşedinte...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să aşteptaţi. Bănuiesc că nu sunt auzit sau nu sunt înţeles. Mulţumesc. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Paul Păcuraru: Spuneam, domnule preşedinte, că, dacă pe teme în care reconstituirea proprietăţii era mai aproape de a avea o acoperire în documente, în acte, în probe, pe care foştii deţinători de proprietăţi să le poată aduce, iată că pe inventarul agricol am fi într-un subiect de o incertitudine şi de o imposibilitate a dovedirii sale aproape fără precedent. Discutam zilele trecute, la Arhivele Naţionale, despre problematica cu care se confruntă această instituţie în faţa cererilor de reconstituire a pădurilor, conform Legii 247/2005. Instituţia este asaltată, pur şi simplu, de cereri, fără ca să existe posibilitatea ca, ştiu eu, proprietăţile să fie regăsite în documente, fie că e vorba de recensămintele agricole din 1940, 1948 şi aşa mai departe. Deci, din acest punct de vedere, chiar dacă intenţia este bună, opinia noastră este că e imposibil de pus în practică şi, ca atare, cred că de aici au plecat şi cele două comisii când au făcut rapoarte de respingere. Grupul parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD nu poate să susţină această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnul senator Stan Petru. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Petru Stan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Eu consider că aplicarea acestei legi ar crea o debandadă nemaipomenită în toată ţara şi ar fi pe deasupra şi o lege nedreaptă. Este imposibil de refăcut evidenţa care şi aşa nu era nici la vechile cap-uri. Să refaci pe bază de martori. Pe ce să refaci această evidenţă? Dar, haideţi, să judecăm din alt punct de vedere. În cooperativele agricole de producţie au fost peste patru milioane de animale, de bovine care au dispărut. Să vedem. Au intrat cu patru milioane de bovine în cooperative? Păi, în judeţul Sălaj, s-au dat două bovine la unul care a luat şase, pe o singură ţigară, pe drum. I-a dat o ţigară şi a luat două bovine. Este posibil aşa ceva!? Sigur că, oamenii cinstiţi au stat de o parte, nu au luat nimic. Din păcate, cei cinstiţi au fost puţini. Eu vă dau un exemplu şi mai grăitor. De exemplu, în judeţul Vaslui, unde am lucrat, cândva, în agricultură, erau 15.000 hectare de vie nobilă, toată pe spaliere şi tânără. Să plantezi un hectar de viţă de vie, acum, îţi trebuie 400 milioane lei. Înmulţiţi 400 milioane cu 15.000 şi o să vedeţi ce valoare este. Este o valoare enormă. Nici nu se poate discuta. Nu mai vorbesc de grajduri distruse, instalaţii electrice, gemuri, tot ce exista. Sigur, nu au luat toţi, nu au beneficiat toţi, dar ei se cunosc în comună, cine a luat, cine nu a luat. Nu au decât să reconstituie, acolo, în comună, această situaţie. Nu mai vorbesc de terenurile arabile, desecate. Au dat terenuri neproductive şi au primit plantaţii de pomi, de vie. Au beneficiat. Aşa este întâmplarea. Dreptate totală poate face numai Dumnezeu. Terenuri desecate, de valori imense acum, dar când le-a dat la CAP nu valorau nimic. Deci, eu nu pot să susţin această iniţiativă legislativă şi nu ştiu cine ar putea să o susţină.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră prelungirea dezbaterilor, întrucât trei colegi din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat au solicitat cuvântul la această propunere legislativă. Rog colegii senatori să voteze. Numai puţin să se afişeze. Deci, supun votului dumneavoastră prelungirea dezbaterilor. Acum, puteţi să votaţi, vă rog, prelungirea dezbaterilor, pentru a oferi dreptul să ia cuvântul la această propunere legislativă şi altor colegi senatori. Solicitarea este respinsă de către plen. Tocmai doream să solicit să se prelungească şi programul de lucru. În aceste condiţii, bănuiesc că nu mai este necesar. Deci, solicitarea venită din partea colegilor din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a fost respinsă de plen. (replică neinteligibilă din sală) A solicitat cuvântul colegul nostru, domnul senator Apostol Neculai, senator independent. Renunţaţi? Mulţumesc. Vă rog, iniţiatorul, aveţi dreptul să interveniţi, dacă doriţi. Vă rog, microfonul 8.
		Domnul George Cristian Maior: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doar o remarcă, cred, importantă. Tot trăim într-o epocă a condamnărilor de tot tipul a altor epoci, s-au creat comisii de condamnare a comunismului, ar fi cazul ca un gest al nostru, într-adevăr, să traducă şi în realitate această concepţie politică şi morală care este la modă în acest moment. Dacă un asemenea gest nu se face, atunci, într-adevăr, poate trăim într-o simbolistică pură a unor lupte imaginare cu un trecut pe care toţi ar trebui să-l condamnăm. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul secretar de stat Vasile Lupu, dacă doriţi să mai interveniţi? Nu doriţi. Vă mulţumesc. Vă rog, stimaţi colegi, legea are caracter de lege ordinară. Nu au fost formulate amendamente. Raportul este negativ. Supun votului dumneavoastră...
		Domnul Adrian Păunescu (din sală): Mai sunt patru minute...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mai sunt, dar plenul a votat în sensul de a nu lua cuvântul al doilea coleg din grupul parlamentar... (replică neinteligibilă din sală a domnului senator Adrian Păunescu)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Era o a doua chestiune, a doua problemă... Deci, stimaţi colegi, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului de respingere. (replică din sală neinteligibilă a domnului senator Adrian Păunescu)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu eu vi l-am răpit. Eu, dimpotrivă, am supus votului plenului şi plenul a votat împotrivă. Pentru că am vrut să dau cuvântul la mulţi colegi. Domnului Ion Vasile, dumneavoastră, domnului Apostol care solicitase cuvântul. Deci, raportul întocmit de cele două comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură este negativ. Legea are caracter de lege ordinară. Supun votului dumneavoastră...
		Domnul Adrian Păunescu (din sală): Domnule preşedinte,
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
		Domnul Adrian Păunescu: Aţi supus votului continuarea programului...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu. Nu am mai supus pentru că, dacă s-ar fi aprobat să ia cuvântul mai mulţi colegi, propuneam imediat să lucrăm peste orele 18.00, tocmai, dând posibilitatea mai multor colegi să intervină. Am supus votului doar dreptul pentru grupurile parlamentare să desemneze mai mulţi colegi vorbitori şi acest lucru a fost respins de plen. Deci, stimaţi colegi, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului negativ întocmit de cele două comisii asupra propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură a fost aprobat de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă. Vă rog, listă pentru grupurile parlamentare. Încheiem dezbaterile legislative. De la orele 18.00, continuăm cu întrebări, interpelări şi răspunsuri.
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Stimaţi colegi, Vă invit să vă ocupaţi locurile! La întrebări avem doar trei colegi senatori înscrişi.
		Doamna senator Verginia Vedinaş, aveţi cuvântul. Rog colegii senatori să-şi ocupe locurile. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Doamna Verginia Vedinaş: Mulţumesc, domnule preşedinte, Întrebarea mea vizează situaţia unor imobile din Fondul Protocolului de Stat care, începând cu anii 1990, au fost acordate, cu titlul de chirie, unor personalităţi din viaţa politică, din lumea afacerilor. În conţinutul întrebării dau câteva exemple, spre pildă Ion Chiriac, Petre Roman, Acop Chermezian, care, din informaţiile care mi-au parvenit, fie plătesc chirii modice, fie o foarte mare perioadă de timp aceste imobile au fost, pur şi simplu, gratuit ocupate. Doresc să fiu informată care este situaţia acestor imobile care se află atribuite cu titlu de chirie unor personalităţi de genul celor menţionate în întrebare, în baza cărui titlu juridic sunt ocupate locuinţele respective şi care este chiria care este percepută pentru folosirea locuinţelor respective. Vă mulţumesc!
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Ioan Chelaru, aveţi cuvântul. Vă rog, microfonul 3.
		Domnul Ioan Chelaru: Domnule preşedinte, Obiectul întrebării este un apel pentru salvarea Catedralei Sfântul Iosif şi este adresată domnului prim-ministru. Nimic nu conferă dreptul unora lipsiţi de credinţă să-i jignească şi să-i sfideze pe toţi cei care aparţin unei confesiuni, fie ea şi minoritară, aşa cum este cea catolică din România. În dispreţul tuturor protestelor făcute, o firmă de construcţii periclitează, prin construirea, pe terenul din imediata apropiere, a unui colos de 19 etaje, 75 m şi 3 niveluri subterane, Catedrala Sfântul Iosif, Palatul Episcopal, Facultatea de Teologie şi celelalte clădiri din incinta Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti, punând în primejdie monumente de o inestimabilă valoare istorică şi arhitecturală. Este inadmisibil ca, prin manevre a căror onestitate este pusă la îndoială, şi fără acordul Episcopiei, o astfel de construcţie să fie realizată. Domnule prim-ministru, În condiţiile prezentate mai sus vă întreb: Ce măsuri veţi lua pentru ca un asemenea act să nu aibă loc, ca centrul în jurul căruia gravitează viaţa spirituală a unui milion şi jumătate de credincioşi, să nu fie distrusă de acte iresponsabile? Solicit răspuns oral şi în scris.
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Domnul senator Paul Păcuraru, aveţi cuvântul! Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Paul Păcuraru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări. Prima este adresată domnului Hârdău, ministrul educaţiei şi cercetării: Ca urmare a negocierilor dintre autorităţi şi sindicate, de la sfârşitul anului trecut, învăţământul românesc a primit cel mai mare procent din PIB, comparativ cu ceilalţi ani, anume 5%. Cu ocazia rectificării bugetare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării i s-au alocat 100 milioane euro pentru dezvoltare şi investiţii în educaţie. Vă rog să prezentaţi obiectivele avute în vedere de dumneavoastră care vor beneficia de finanţare din suma amintită. Solicit răspunsul în scris şi electronic. A doua întrebare este adresată doamnei Marieta Ionescu, Agenţia Naţională pentru Rromi. Îmbunătăţirea situaţiei rromilor, îndeosebi prin integrarea socială şi scăderea gradului de marginalizare reprezintă una din condiţiile integrării în Uniunea Europeană. Vă rog să-mi prezentaţi principalele programe politice elaborate în 2006 în scopul reducerii marginalizării sociale în rândul tinerilor de etnie rromă. La fel, solicit răspunsul în scris şi electronic. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Adrian Păunescu, aveţi cuvântul. Microfonul 4, vă rog.
		Domnul Adrian Păunescu: Domnule preşedinte, Întrucât, sistemul de a ni se răspunde scris, ca să se evite, probabil, dialogul din Senat, care ar sigura cale de a merge mai aproape de adevăr, s-a extins şi Guvernul mie mi-a răspuns la toate interpelările şi întrebările în scris, nu-mi mai rămâne decât să cer ori să mi se răspundă numai oral, ori eventual, şi muzical, pentru că este un lucru inadmisibil să se evite dialogul. Se răspunde în direcţia în care doresc unii miniştri sau primul-ministru să răspundă, nu la problemă. Iată noile întrebări adresate, conform situaţiei politice existente, aceluiaşi domn prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu: Colectivul ambulatoriu al Spitalului Colţea, în numele căruia semnează medicul coordonator Dr.Georgeta Pechi, medic primar în boli interne, ne sesizează în legătură cu intenţiile de demolare a unei părţi din ansamblul arhitectonic, cunoscut sub numele de Spitalul Colţea, aparţinând patrimoniului naţional, în scopul valorificării terenului. Pe lângă faptul că medicii din cadrul acestui ambulatoriu asigură serviciile medicale, preponderent pentru comunitatea sectorului 3, aproximativ 150.000 persoane, eliminând spitalizările şi costurile ridicate pe pacient, mutarea într-o altă clădire presupune în fapt desfiinţarea acestei unităţi sanitare din lipsă de spaţiu de funcţionare. Care este, domnule prim-ministru situaţia de fapt a acestui aşezământ medical? Se intenţionează, într-adevăr, desfiinţarea ambulatoriului şi ce mai desfiinţaţi în continuare, avertizaţi-ne, totuşi, din timp. O a doua întrebare adresată primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu: Ca senator de Hunedoara fac, în numele Ligii pensionarilor din Hunedoara, în numele căruia semnează domnul Cordoş Ioan, preşedinte, şi domnul Dărăşteanu Octavian, secretar, un protest în legătură cu situaţia insuportabilă în care au ajuns pensionarii din zona Hunedoarei şi a Văii Jiului. Atragem atenţia domnului prim-ministru că dicţionarul limbii române s-a epuizat, urmează onomatopeele, de la un punct încolo urmează numai onomatopeele prin ieşirea în stradă şi că, la un moment dat, amărâţii, care nu pot face nimic pentru că sunt puţini, sunt bătrâni şi nu-i aude nimeni, se vor uni şi va fi foarte greu să li se răspundă tuturor de-odată. Deocamdată calea democratică este asta. Printre aspectele negative, semnalate de pensionari, se regăsesc starea deplorabilă a sistemului de sănătate, inechităţile în stabilirea drepturilor de pensie pentru aceleaşi categorii de muncă, accesul tot mai limitat la bazele de tratament şi nu în ultimul rând costurile foarte mari ale utilităţilor. Cum vede actualul Guvern rezolvarea problemelor pensionarilor cărora le-a promis în stadiul potenţial totul şi nu face nimic pentru ei, cu atât mai mult cu cât acestea nu sunt singulare, citez din protestul pensionarilor din judeţul Hunedoara, aceasta este situaţia tragică a pensionarilor, şi nu numai, pentru care oamenii au ajuns la disperare, căutând să-şi pună capăt zilelor spânzurându-se, sărind peste balcoane, iar alţii, pur şi simplu, dându-şi foc. Nu încurajăm sinuciderile din motive sociale, dar le semnalăm, le semnalăm cu durere şi aşteptăm un răspuns concret. Ce se poate face? Interpelările mai târziu, domnule preşedinte?
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Mai sunt câţiva colegi care mai au întrebări şi vă ofer cuvântul imediat.
		Domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu are o întrebare, vă rog. Poate între timp vin şi domnii miniştri sau domnii secretari de stat pentru a răspunde.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Prima întrebare este adresată domnilor miniştri Eugen Nicolăescu şi Sebastian Vlădescu. Instituirea taxei pe viciu a devenit o realitate în temeiul legilor promovate prin asumarea răspunderii Guvernului. Această formulă lipsită de transparenţa deciziilor parlamentare a creat temere alegătorilor că scumpirile vor fi foarte mari. Vă adresez următoarea întrebare: Dacă taxa pe viciu reprezintă un factor de creştere a inflaţiei şi de scumpire a vieţii cetăţenilor, explicaţi-ne şi daţi-ne exemple despre felul în care veţi calcula taxa pe viciu, vizavi de accize, prezentându-ne mecanismul colectării taxei pe viciu, astfel ca, înţelegând aplicarea acesteia, să prevenim orice abuz din partea autorităţilor fiscale şi orice abatere de la lege din partea contribuabililor. Solicit răspuns scris şi oral. A doua întrebare adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu: Bolnavii dependenţi de dializă sunt obligaţi, potrivit normelor legale în vigoare, la o examinare anuală a gradului de handicap şi reclamă faptul că înainte făceau acest control din trei în trei ani. Mă întreb, domnule ministru, de ce bolnavilor dependenţi de dializă şi cărora li s-a stabilit incapacitatea de muncă li se aplică procedura controlului anual şi nu se dispune revizuirea la cerere a gradului de handicap pe care îl are bolnavul. Ce măsuri concrete veţi întreprinde pentru ca bolnavilor dependenţi de dializă să li se îmbunătăţească condiţiile de tratament. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar PRM. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Valentin Dinescu: Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru: După cum cunoaşteţi, domnul deputat Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a fost numit, a făcut şi mai face parte din comisii de privatizare şi diverse consilii de administraţie. Vă solicit să-mi comunicaţi care sunt acestea, care au fost sumele totale încasate în anul 2005 şi pe primul trimestrul I din anul 2006? Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Ilie Petrescu, aveţi cuvântul. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale: Mai mulţi producători din panificaţie m-au interpelat în legătură cu problemele legate de normele ce vor fi impuse după 2007 cu privire la Capitolul "integrare". Vă solicit să mă informaţi cu privire la aceste norme, pentru a răspunde corect interpelărilor adresate de către producătorii de panificaţie. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice: Aşezarea geografică a judeţului Gorj face ca unele localităţi aşezate în zona muntoasă, respectiv Padeş, Peştişani, Tismana, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Muşeteşti, Polovraci, Halinteşti şi Săcelu să aibă un potenţial deosebit pentru crearea de ferme individuale. Vă solicit să mă informaţi, în modul cel mai corect cu privire la fondurile existente pentru stimularea înfiinţării de ferme individuale. Ce fonduri sunt disponibile? Sumele care pot fi primite în anul 2006 pentru localităţile din judeţul Gorj; La nivel naţional, ce fonduri se dispun şi ce procent din acestea revine judeţului Gorj. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Viorel Dumitrescu: Întrebarea este adresată ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, domnului Gheorghe Flutur. Tensiunea politică românească a adus în prim plan gripa aviară, dar care nu a afectat nici un cetăţean român şi nu a decimat efective de păsări, nici din fermele agricole şi nici din gospodăriile cetăţenilor. Vă rog, domnule ministru să-mi comunicaţi ce cheltuieli s-au făcut la nivel naţional şi pe fiecare judeţ în parte pentru prevenirea şi, respectiv, combaterea gripei aviare în anul 2005 şi în primul trimestru al anului 2006. Solicit răspuns scris şi oral. Şi o a doua întrebare adresată ministrului apărării naţionale, domnului ministru Teodor Atanasiu. Având în vedere inundaţiile din judeţele limitrofe Dunării, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi câte elicoptere ale Ministerului Apărării Naţionale au acţionat la lucrările de îndiguiri şi de salvare a sinistraţilor, precum şi numărul de zboruri efectuate până la data de 30 aprilie, separat pe fiecare judeţ. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tăracilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Angel Tîlvăr, aveţi cuvântul, Grupul parlamentar PSD.
		Domnul Angel Tîlvăr: Prima întrebare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Conform unor estimări ale Camerei de Industrie şi Agricultură Vrancea, peste 40% din firmele vrâncene vor fi afectate de aderarea României la Uniunea Europeană şi ar putea fi închise, cele mai expuse fiind cele mici şi mijlocii. Având în vedere că unul din domeniile cele mai afectate ar putea fi agricultura, în special, viticultura, foarte bine reprezentată în Vrancea, vă întreb: care sunt măsurile, pe care le aveţi în vedere, pentru a-i sprijini pe viticultorii vrânceni, în vederea îndeplinirii condiţiilor necesare pentru a face faţă noilor exigenţe impuse de aderare? Dacă îmi permiteţi, în continuare, aş vrea să mă a dresez domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii. Vă mulţumesc. Fondurile insuficiente au făcut ca, în acest an, Casa judeţeană de asigurări de sănătate Vrancea să nu poată asigura proteze gratuite decât pentru 313 persoane, numărul solicitanţilor fiind, însă, mult mai mare. Având în vedere că acest lucru pune numeroase persoane în imposibilitatea de a duce o viaţă normală, vă întreb: care sunt măsurile, pe care le aveţi în vedere, pentru remedierea acestei situaţii? Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - întrebare Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, da? Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Nicolae Marian Iorga: Da, domnule preşedinte, am o întrebare pentru domnul Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Pe DN nr.13, în comuna Măieruşi din judeţul Braşov, drumul naţional s-a surpat şi este închis de aproximativ doi ani. Vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru: cât timp vă trebuie pentru a readuce în circulaţie acest drum naţional care leagă Braşovul de Târgu-Mureş prin Sighişoara şi, apoi, de vestul ţării? Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, am o întrebare şi pentru domnul director general, preşedinte al Societăţii Române de Televiziune. Îl rog să-mi comunice: în ce perioadă va avea loc, anul acesta, Festivalul "Cerbul de Aur" la Braşov sau, dacă nu va mai avea loc, să-mi comunice de ce nu va mai avea loc sau, dacă va avea loc în altă localitate, să-mi comunice localitatea în care va avea loc, pentru că, în opinia braşovenilor, "Cerbul de Aur" fără Braşov este ca şi cum ar fi Festivalul San Remo fără San Remo. Solicităm răspuns scris şi - vorba colegului Adrian Păunescu - oral, să se mai deranjeze domnul preşedinte al Televiziunii, că nu prea l-am văzut de la începutul acestei legislaturi.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - două întrebări către primul-ministru şi către ministrul delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, domnul László Borbély, vă rog, microfonul central.
		Domnul Dan Claudiu Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare pentru primul-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Obiectul întrebării este următorul: De când sunteţi prim-ministru, s-au înmulţit atât inundaţiile, cât şi alunecările de teren. Vă solicit să-mi comunicaţi: care dintre cele mai reprezentative societăţi comerciale, privatizate în perioada 2000 - 2005, i-au ajutat pe sinistraţi, după inundaţii şi după alunecările de teren şi cu ce anume? Aş dori răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. A doua întrebare este adresată ministrului delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, domnul László Borbély. Obiectul întrebării este următorul: după cele 7 valuri de inundaţii din anul 2005, Programul Guvernului privind refacerea caselor pentru sinistraţi nu a fost realizat, fiind construite, în condiţii de calitate, foarte puţine case. Vă solicit să-mi comunicaţi Programul de construire a caselor pentru sinistraţi, pe fiecare dintre judeţele limitrofe Dunării, precum şi sumele pe care le va acorda Guvernul pentru cetăţenii ale căror case şi anexe gospodăreşti au fost inundate. Doresc răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Ion Vasile, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.
		Domnul Vasile Ion: Domnule preşedinte, în Programul electoral, anunţat de Alianţa D.A.,exista şi un pachet social important, care, între timp, a dispărut. Astăzi, chiar interveneam pe o chestiune de procedură, legat de un proiect de lege care a fost respins, iar întrebarea este către primul ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, pe care l-aş întreba următorul lucru: când va veni, în faţa Parlamentului, cu un proiect de lege, alături de toate celelalte proiecte de lege care vizează retrocedări şi reparaţii aduse unor oameni care au avut de suferit în perioada regimului comunist. Referirea este directă: la un proiect de lege care ar viza ţăranii care şi-au pierdut o bună parte din averea lor, estimată la 70% din gospodăria fiecărui ţăran, odată cu înscrierea în CAP-uri. Vin cu această întrebare, pentru că nu am putut interveni la proiectul de lege respins în Senat. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Daea Petre, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea mea este adresată, deopotrivă, ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, Gheorghe Flutur, şi ministrului integrării europene, Anca Daniela Boagiu: care este stadiul Programului SAPARD, care este suma accesată pe fiecare măsură în parte. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul 1.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. O întrebare adresată primului-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Mass-media a relatat faptul că aţi hotărât, în cadrul Guvernului, ca să se acorde retroactiv, pe circa un an de zile, indemnizaţiile lunare pentru membrii comisiilor de privatizare a Poştei Române, Romtelecom şi Societăţii Române de Radiocomunicaţii. Vă solicit să-mi comunicaţi care este temeiul legal pentru plata retroactivă a sumelor care nu au fost pretinse şi cât este cuantumul indemnizaţiilor lunare retroactive pe fiecare beneficiar în parte. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. Interpelarea se adresează primului-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Ziarul "Financiar" de marţi, 25 aprilie 2006, a confirmat că OMV-ul a câştigat 3.000.000.000 de euro din achiziţia PETROM-ului. Ca urmare, vă solicit să-mi comunicaţi: pentru cine consideraţi că a fost avantajoasă privatizarea PETROM, pentru români şi bugetul statului român sau pentru OMV? Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Invit la tribună pe domnul senator Sever Şter, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.
		Domnul Sever Şter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o interpelare adresată primului-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Obiectul interpelării: În data de 17 noiembrie 2005, am înregistrat, la Senatul României, o întrebare adresată preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, prin care am prezentat starea jalnică a 4 blocuri de locuinţe situate pe şoseaua Satu-Mare - Vama Petea, care au aparţinut SC Agroindustrial "Aurel Vlaicu" Satu-Mare, precum şi îngrijorarea celor 303 locuitori, ameninţaţi că vor rămâne fără locuinţă. Prin răspunsul la întrebare, înregistrat la Senat în data de 30 noiembrie 2005, AVAS recunoaşte că a preluat aceste imobile în contul unor debite pe care le avea SC Agroindustrial "Aurel Vlaicu", precum şi problemele sociale ale locatarilor, şi precizează că îşi vor valorifica creanţa în cadrul procedurii de lichidare a societăţii, prin scoaterea la licitaţie a acestor blocuri în vederea vânzării, urmând a fi anunţaţi şi locatarii care doresc să cumpere apartamentele în care locuiesc, pentru a participa la licitaţie. După data de 30 noiembrie 2005, am purtat o serie de convorbiri telefonice cu vicepreşedintele AVAS, domnul Călin Sandu, prin care i-am cerut să soluţioneze acest caz. De fiecare dată, s-au făcut promisiuni fără, însă, a fi întreprinse măsurile necesare. La data de 16 februarie 2006, am depus la AVAS o informare, la care nu am primit răspuns, deşi telefonic am solicitat, în repetate rânduri, să se procedeze conform legilor în vigoare. Demersurile mele s-au datorat insistenţei locatarilor care, săptămânal, s-au prezentat, la mine, în audienţă. Cu stupoare am aflat că, în data de 20 aprilie, anul curent, s-a organizat o licitaţie de vânzare a blocurilor fără anunţarea locatarilor şi fără ca să fiu informat în legătură cu acest lucru. Prin urmare, timp de aproape 6 luni, am fost dezinformat cu bună ştiinţă. Drept consecinţă, am menţinut locatarii într-o stare de promisiuni care, în final, s-au dovedit deşarte. Apreciez ca foarte gravă atitudinea conducerii AVAS, pe care o cataloghez ca incompetentă şi iresponsabilă. De asemenea, consider că, prin ceea ce au făcut, au sfidat Parlamentul României. Întrucât am semnalat existenţa unor interese nelegale faţă de aceste blocuri, consider că cei de la AVAS sunt complici la aceste interese. Faţă de aceasta, solicit să dispuneţi analiza acestui caz de către Corpul de Control al primului ministru, analiză care să răspundă la următoarele întrebări: Cine se face vinovat şi ce măsuri s-au luat faţă de aceştia, pentru că nu au răspuns, în termen legal, la informarea pe care am depus-o la AVAS? Cine şi în ce condiţii a organizat licitaţia pentru vânzarea blocurilor şi de ce nu au fost anunţaţi locatarii? Care este rezultatul licitaţiei şi ce măsuri se preconizează din punct de vedere al protecţiei sociale a locatarilor blocului? Ce măsuri aţi luat faţă de cei care şi-au permis să sfideze instituţia Parlamentul României? Aştept răspuns scris şi oral. Cu deosebită stimă, senator Sever Şter. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, vă rog, aveţi o întrebare. Până când ajungeţi la microfon, îl întreb pe domnul senator Mihail Popescu, sunteţi înscris la întrebări-interpelări? Nu. Răspuns, poate.
		Domnul Mihail Popescu (din sală): O întrebare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da? Imediat, vă ofer cuvântul. Nu eraţi trecut pe listă, de aceea v-am întrebat, nu de altceva. Avem timp suficient. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Stimaţi invitaţi, Am două întrebări: prima adresată primului ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu - domnul Călin Popescu-Tăriceanu este cel care are dosar la CNSAS. Primul nostru ministru este Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Prima întrebare: De la începutul acestui an, dumneavoastră aţi avertizat că, în anul 2006, vor fi inundaţii cu efecte mai dezastruoase decât cele din anul 2005. Vă solicit să-mi comunicaţi: de când ştia Guvernul despre inundaţiile din anul 2006 şi ce aţi întreprins în mod concret, respectiv, care este programul, la nivel naţional şi pe judeţe, în perioada 2006-2008 în lupta împotriva inundaţiilor? Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru al administraţiei şi internelor, colegului nostru, domnul senator Vasile Blaga: Pornind de la prevederile Legii nr.247 din 2005, vă solicit să-mi comunicaţi, la nivel naţional şi pe judeţe în parte, care a fost numărul total al cererilor de restituire a unor construcţii şi a unor terenuri şi câte dintre aceste cereri au fost rezolvate până la 23 aprilie, anul curent. De asemenea, vă solicit să-mi comunicaţi care au fost principalele cauze, care au condus la nerespectarea termenelor prevăzute în Legea nr.247/2005, pentru soluţionarea cererilor de restituire. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Mihail Popescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog să formulaţi întrebarea, apoi trecem la interpelări.
		Domnul Mihail Popescu: Întrebarea mea este adresată Preşedinţiei: când şi unde - vorbesc ca unitate administrativ-teritorială - s-a declarat stare de urgenţă? Sau dacă nu s-a declarat, de ce nu s-a declarat? Justificarea că trebuia să treacă administraţia în mâinile militarilor nu ţine, pentru că nu aşa scrie în legea respectivă sau proiectul de lege respectiv. Solicit răspunsul scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit, la microfon sau la tribună, pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru o interpelare.
		Domnul Adrian Păunescu: Domnule preşedinte, Îmi pare rău că nu am văzut mai din timp că este doamna ministru Anca-Daniela Boagiu aici, că aş fi rugat-o să detalieze observaţia domniei-sale cu privire la felul cum cotcodăcesc parlamentarii. Era o experienţă interesantă şi poate ne spunea dânsa şi ce ar trebui să facă în direcţia aceasta, dacă nu pot vorbi, mai ales că face parte dintr-un Guvern în care sunt atâtea nume de animale, mai mici, mai mari, muscă, fluture, sau de apropiaţi ai animalelor, cum ar fi boa-giu, încât mă gândesc că ar trebui să ne împărţim sarcinile, unii să bâzâie, alţii să... Din sală: Alţii să cânte...
		Domnul Adrian Păunescu: să? (râsete în sală) Da, alţii să cânte, alţii să cotcodăcească şi nu ştiu dacă e cea mai bună soluţie pentru parlamentari cotcodăcitul. Eu mă simt, cu dificultate, în stare să cotcodăcesc. Pe vremea când n-o simpatizam pe doamna Boagiu, cum o simpatizez acum, pentru unele lucruri pe care le face în numele ţării, eram mai degrabă de partea cu cucurigu, decât de partea găinilor. Dar, în fine, a fost o bună reîntâlnire, însă, semnalez că toate cererile acestea ale noastre către Guvern se datorează, în esenţă, faptului că oamenii de autoritate din locurile pe unde mergem şi pe unde trăim, şi pe care-i reprezentăm, nu au cum să scoată singuri căruţa din noroi, pentru că nu se iau măsurile economice de proiecţie economică necesară ca să meargă industriile mici, mijlocii, atâtea câte sunt şi altele din localităţile acelea. De aceea, ei cer ajutor pentru drumuri, pentru diguri, pentru că nu se pot descurca singuri. Iată o situaţie de la Geoagiu, judeţul Hunedoara: primarul oraşului Geoagiu, Marius Simion, semnalează faptul că izvoarele termale din staţiunea Geoagiu-Băi şi izvoarele carbogazoase Măcâia, care până în 1997 au fost în administrarea Consiliului local, respectiv, a Serviciului Public de Gospodărire Comunală Geoagiu, se află acum în administrarea unor firme private care au licenţă de exploatare de la Agenţia Naţională de Resurse Bucureşti. Care este situaţia acestor izvoare termale, domnule prim-ministru, în acest moment, şi cum pot fi ele trecute, din nou, în administrarea autorităţilor locale, cum au fost până în anul 1997 şi aşa cum se întâmplă şi în ţări ale Uniunii Europene? Aştept răspuns oral sau, ca să fie şi mai complex, aştept răspuns oral, verbal, vocal, din gură, cum spunea un fost primar general al Capitalei. Asta este absolut extraordinar: oral, vocal, verbal, din gură.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cu nume tot de pasăre sau nu, primarul general?
		Domnul Adrian Păunescu: Nu, care mi se pare că rima cu lozincă. A doua interpelare: sistemul de irigaţii din România a fost până în 1989 unul din cele dezvoltate şi performante, atâta vreme câtă apele nu pătrundeau în tot sudul acestei ţări. Cert este că, în acest moment, strategia Guvernului de susţinere şi relansare a sistemului de irigaţii din agricultură, având în vedere că, din păcate, a fost distrus în mare parte, nu reiese de nicăieri. Nu cumva e o relaţie între irigaţii şi inundaţii? Nu cumva, de exemplu, în zona Doljului, la limita cu Oltul, acolo unde exista acel sistem de irigaţii, ceea ce s-a făcut în nopţi de coşmar, în aceste zile de către oameni de bună-credinţă, unii dintre ei, aşa cum am spus, membri ai Guvernului, cum ar fi Vasile Blaga, putea fi rezolvat prin recurgerea la terminarea acelui canal şi folosirea lui ca buzunar al Dunării? N-ar trebui să ne aşezăm cu toţii: forţe politice şi, mai ales, specialişti şi să găsim soluţia pentru viitor? Pentru că, aşa, din an în an, inundaţiile vin şi noi tot nepregătiţi suntem. Spuneam într-o carte a mea: "De la Bârca, la Viena şi înapoi" exact asta, despre ninsori... Ninsorile, dacă vin în octombrie, ne prind nepregătiţi, dacă vin în noiembrie suntem nepregătiţi. În decembrie, bineînţeles, cine se mai aştepta să vină ninsoarea de Crăciun. În februarie şi în ianuarie aveam alte treburi, în martie era târziu, şi aşa se va petrece şi cu inundaţiile, dacă nu vom lua măsuri să combinăm cele două sisteme de irigaţii şi inundaţii. Şi ultima articulaţie a întrebării: dacă Guvernul, într-adevăr,... eu am pus în revista mea "Flacăra", domnule senator Funar, întrebarea asta..., dacă Guvernul, într-adevăr, a ştiut că vin aceste nenorociri, de ce n-am ştiut şi noi, de ce n-au fost avertizaţi oamenii? Pentru că, până la urmă, forţa colectivă bine condusă e mai semnificativă decât forţa unor oameni care se bat pentru cauză, dar nu pot prea mare lucru, mai ales, că trebuie să-i şi convingă pe oameni şi, deci, mă gândesc că ar fi cazul ca şi în alte cazuri, şi în aceasta, Guvernul să înştiinţeze poporul, ce e cu el, cu poporul, pentru că odată ne trezim că suntem într-o situaţie pe care n-o aflăm decât la finalul ei, la deznodământul ei, şi nu cred că este de dorit o asemenea situaţie.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Paul Păcuraru.
		Domnul Paul Păcuraru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Puţin în afara interpelării, îmi permit o scurtă frază. La observaţia făcută de domnul senator Păunescu, legat de tipurile de răspunsuri pe care le dă Guvernul, voi încerca, cumva, să scuz Guvernul, prin faptul că, în foarte multe situaţii s-a aflat în postura în care la întrebări sau interpelări puse, n-a mai găsit interlocutori în sală. Adică întrebările sau interpelările, odată puse, nu au mai găsit aceiaşi atenţie din partea celor care le-au făcut ...(rumoare) De aceea, eu aştept răspunsul electronic şi scris. Legat de interpelare, aş vrea să spun că interpelarea mea este adresată doamnei Maria Cristina Ana, preşedinta Agenţiei Române pentru Investiţii Străine. În mod firesc, apropierea integrării în Uniunea Europeană face ca România să devină mai atractivă pentru investitorii străini. Pentru acest lucru, ARIS-ul, organ de specialitate al Guvernului, are ca obiective principale creşterea semnificativă a volumului investiţiilor străine, acţiuni de promovare şi creare a unei imagini pozitive pentru România, ca destinaţie pentru investitorii străini, şi oferirea unor servicii profesionale de asistenţă, în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, investitorilor străini. Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi prezentaţi numărul proiectelor de investiţii care au beneficiat de asistenţă tehnică de specialitate, în cursul anului 2005, valoarea acestora, precum şi o analiză comparativă privind investiţiile străine raportate la noile state membre sau la statele aflate în momentul de faţă în procesul de integrare europeană. Aş dori, deci, o informare oficială privind volumul de investiţii străine efectuate în România în comparaţie cu celelalte ţări din fostul bloc central şi est-european. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Constantin Găucan.
		Domnul Constantin Găucan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Obiectul interpelării este următorul... (Domnul senator Marius Marinescu vociferează în sală)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai un moment. Să-l ascultăm pe domnul senator Găucan, şi vă ofer cuvântul.
		Domnul Constantin Găucan: După cum cunoaşteţi, domnule ministru, salariile şi celelalte drepturi salariale cuvenite salariaţilor din Ministerul Sănătăţii sunt foarte mici şi, ca atare, au generat, în ultimii 16 ani, numeroase mişcări de protest. În dorinţa de a sprijini creşterea substanţială a salariilor pentru medici şi ceilalţi angajaţi ai Ministerului Sănătăţii, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi cu referire la luna martie 2006, care au fost câştigurile brute, lunare şi câştigurile nete pentru medici şi personalul salariat.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc.
		Domnul senator Ioan Corodan. Am lăsat intenţionat pe domnul senator Marius Marinescu la urmă, pentru că are vocea mai puternică şi... (rumoare, vociferări) (Domnul Ilie Petrescu ridică mâna) Nu mai sunteţi trecut aici. Şapte foi mi-aţi dat, să mă încurc în ele.
		Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o interpelare adresată domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, Ministerul Finanţelor Publice. La sfârşitul anului 2005, a declarat că nu se poate acorda o creştere substanţială a salariilor pentru dascăli, deoarece ar apărea o presiune inflaţionistă şi s-ar rata ţinta inflaţiei. După cum cunoaşteţi, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 şi printr-o recentă hotărâre de Guvern privind plata retroactivă a indemnizaţiilor pentru membrii consiliilor de privatizare de la Poşta Română, ROMTELECOM şi Societatea Română pentru Radiocomunicaţii, se vor plăti în anul 2006 drepturi băneşti de peste 500 miliarde lei, care nici măcar n-au fost prevăzute în bugetul pe acest an. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă aceste creşteri salariale, neprevăzute în bugetul pe anul 2006, constituie sau nu sume inflaţioniste. Senator PRM de Maramureş, Ioan Corodan. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc.
		Domnul senator Ilie Petrescu, senator de Gorj, PRM.
		Domnul Ilie Petrescu: Interpelare adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu. Domnule ministru, cunoaşteţi faptul că pensiile sunt mici, iar persoanele vârstnice, cu boli cronice, necesită tratament în staţiuni, pentru ameliorare şi întreţinere, la nivelul pensiei actuale, sunt puţin pensionari care-şi permit să plătească un bilet într-o staţiune, motiv pentru care, în prezent, pensionarii beneficiază de bilete gratuite sau compensate în staţiuni la odihnă şi tratament, în funcţie de nivelul pensiilor. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă din 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, pensionarii vor beneficia de aceste facilităţi pentru îngrijirea sănătăţii lor. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc.
		Domnul senator Valentin Dinescu, aveţi cuvântul. Microfonul 1. Urmează domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu.
		Domnul Valentin Dinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru. Domnule prim-ministru, în legătură cu inundaţiile din primăvara acestui an, vă solicit să-mi comunicaţi ce v-a determinat să le garantaţi cetăţenilor din judeţele limitrofe Dunării că situaţia este sub control şi oamenii să stea liniştiţi, iar înainte şi după Sfintele Sărbători Pascale le-aţi cerut zecilor de mii de oameni să părăsească în regim de urgenţă localităţile? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Urmează domnul senator Aurel Ardelean.
		Domnul Aurel Ardelean (din sală): Renunţ.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Aveţi cuvântul, domnule senator Claudiu Tănăsescu. Vă rog.
		Domnul Claudiu Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor. Obiectul interpelării este următorul: apreciez rapiditatea şi perspicacitatea liderilor Partidului Democrat, inclusiv a dumneavoastră. În campania electorală le-aţi urat românilor "Să trăiţi bine!", iar, acum le strigaţi: "Fugiţi, că vine apa!" Zilele trecute aţi declarat că iarna nu ne-a lăsat să reparăm digurile. Vă solicit să-mi comunicaţi, dacă şi primăvara, vara şi toamna anului 2005, nu v-au lăsat să reparaţi digurile sau v-au lăsat, însă, degeaba. Vă mulţumesc. Doresc răspunsurile scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Gheoghe Funar. Aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Prin Programul de guvernare 2005-2008 v-aţi angajat la toleranţă zero faţă de actele de corupţie. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi pentru anul 2005 şi primul trimestru din anul curent, care dintre parlamentarii membri ai Guvernului au făcut parte, ca reprezentanţi ai statului, din consiliile de administraţie ale regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, precum şi din comisiile de privatizare şi care au fost sumele brute încasate de către fiecare ministru-parlamentar? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc.
		Înainte de a invita la... Da, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator Marius Marinescu.
		Domnul Marius Marinescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mai sunt 14 zile până la Raportul de ţară. Îl întreb pe acest vice prim-ministru Gheoghe Copos, care-i suspectat de multe acte de corupţie şi afectează aderarea la Uniunea Europeană, afectează încrederea investitorilor străini în România, de-aia nici nu vin. În Cehia sunt de patru ori mai mulţi investitori străini. În anul 2005, în Cehia, au fost investiţii de 11 miliarde dolari la o populaţie de 10 milioane de locuitori. În Ungaria, de 6,7 milioane dolari la o populaţie de 10 milioane locuitori. Când vă daţi demisia, domnule Copos? Gheorghe Copos? Să nu mai afectaţi aderarea la Uniunea Europeană? E o ruşine ce sunteţi dumneavoastră pentru electoratul român. Cum mai îndrăzniţi să veniţi în Parlamentul şi Guvernul României? Afectaţi toate deciziile Guvernului, din punct de vedere economic. Afară din Guvernul României. Afară... Să ieşim cu toţii în stradă, să-l dăm pe acest Copos afară din Guvernul României: mass-media, societatea civilă, parlamentarii de bună credinţă, demnitarii de bună credinţă. Vă mulţumesc. (rumoare, vociferări)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, răspunsul şi personal, scris şi oral...(discuţii) Stimaţi colegi, numai puţin vă rog! Haideţi să respectăm, totuşi, o decenţă şi a întrebărilor şi a răspunsurilor.
		Înainte de a invita la răspuns pe doamna ministru Boagiu, vă rog să luăm act în stenograma de şedinţă, domnul secretar de stat Lupu, am înţeles că a prezentat răspunsurile, în scris, domnilor senatori Ilie Petrescu şi Petru Stan, legat de modernizarea drumului comunal Dârşan, da? Trei răspunsuri. (Discuţii la tribună) Da, o invit la microfonul 9 pe doamna ministru Anca Boagiu.
		Doamna Anca Boagiu - ministrul integrării europene: Mulţumesc, domnule preşedinte! Domnilor senatori, Constat că nu este nici o doamnă, aşa că permiteţi-mi să încep cu domnilor senatori, în primul rând vreau să-i mulţumesc domnului senator Frunda pentru interpelarea pe care mi-a adresat-o şi am să fiu la fel de sinceră şi aici, în sala Senatului, ca şi atunci când am evaluat ceea ce se întâmplă în ceea ce priveşte promovarea imaginii României, promovarea intereselor pe care România le are, promovarea imaginii pe care Parlamentul României o are. În primul rând, permiteţi-mi să fac o afirmaţie de care nu suntem străini, şi această afirmaţie se datorează muncii celor 22 milioane de români, printre care suntem incluşi şi noi, cei care deţinem anumite poziţii, în acest moment, în România. România se află la capăt de drum, la capătul unui drum care a însemnat mult pentru noi. A însemnat eforturi făcute, în primul rând, de către cetăţeni, apoi de către noi, reprezentanţii în Executiv, în Legislativ, un drum care nu se opreşte aici, un drum care va continua în perioada următoare, de îndată ce România va căpăta statutul de stat membru. A fost un drum anevoios, iar evaluările pe care le avem în acest moment arată că drumul a fost parcurs cu rezultate, motiv pentru care consider că aceste rezultate nu trebuie să fie puse în umbră de declaraţii, deseori, făcute fără nici un fel de noimă, declaraţii care să atragă atenţia asupra noastră atunci când nu este cazul, declaraţii care să pună în lumină proastă România, declaraţii care să pună în lumină proastă Parlamentul, în ansamblul său. Nu cred că instituţia Parlament merită o astfel de imagine. Nu cred. Şi presupun că şi dumneavoastră aveţi aceeaşi gândire şi aceeaşi simţire, şi consider că pentru declaraţiile nesăbuite făcute, uneori, de către unii dintre colegii noştri, nu merită să suportăm ...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bănuiesc că vă referiţi la declaraţiile făcute, doamna ministru, de către colegii parlamentari! Cele nesăbuite, cele care sunt în contradicţie cu interesele ţării... Pentru că nu ne interesează altele, şi întrebarea este concretă.
		Doamna Anca Boagiu: Am primit o interpelare şi răspund la această interpelare, pentru că este parte din întrebarea orală pe care am primit-o. Integrarea este, în acest moment, un joc de echipă şi Parlamentul este parte a acestei echipe, cea mai importantă şi am să vă spun şi de ce este cea mai importantă, pentru că legile, chiar dacă sunt promovate de către Guvernul României, nu sunt recunoscute până în momentul în care nu capătă votul Parlamentului. Acelaşi lucru se poate spune şi atunci când primim evaluări despre noi. Din nefericire, credem întotdeauna în evaluările pe care le primim din plan extern, şi mai puţin în evaluările pe care ni le facem noi, şi ele se bazează pe declaraţiile pe care noi le facem în interiorul ţării. Consider că lucrurile acestea aduc prejudicii de imagine atât României, cât şi Parlamentului României, iar ca ministru care răspunde de punerea în practică a tuturor angajamentelor pe care nu şi le-a luat un singur partid politic, ni le-am luat cu toţii - într-o anumită perioadă, un anumit partid politic s-a ocupat sau a avut sarcina negocierii, într-o altă perioadă, alt partid, alte partide politice ...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: V-aş ruga să vă referiţi, expres, la interpelarea care v-a fost adresată. Restul este o declaraţie de bune intenţii şi nu punem la îndoială afirmaţiile dumneavoastră! Şi rugămintea este să răspundeţi domnului senator Gheorghe Funar, nu Gheorghe Frunda.
		Doamna Anca Boagiu: Gheorghe Funar, domnului senator Gheorghe Funar îi răspund, cu mult drag! V-am spus că mă bucur că mi-a adresat această întrebare orală, căreia îi răspund. Deci, spunem că suntem la acest cap de drum şi cred că nu avem voie, nici unul dintre noi, până la urmă, să ne batem joc, dacă vreţi, la un moment dat de munca majorităţii colegilor noştri. Este punctul meu de vedere. Dacă vă dezamăgesc că am acest punct de vedere, asta este, asta este viaţa, asta este sarcina pe care o am în acest moment, şi anume, aceea de a atrage atenţia ori de câte ori în procesul de pregătire pentru aderare facem lucruri care nu ne conduc spre rezultatul pe care noi îl aşteptăm, şi pe care ni l-am asumat cu toţii, toate partidele politice! În întrebarea domnului senator Funar mi se cere, expres, să nominalizez. Nu am nominalizat nici când am făcut această declaraţie, nu voi nominaliza nici în acest moment. Ştim cu toţii despre cine vorbim, atunci când vorbim, şi cred că rolul pe care-l avem este acela de a avea grijă de ceea am dobândit până în acest moment. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, şi eu vă mulţumesc pentru răspuns. Vă rog, îl consult pe domnul senator Funar dacă este mulţumit cu răspunsul oferit astăzi, în plenul Senatului, de către doamna ministru, în cadrul libertăţii de exprimare. Vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă! Îmi exprim bucuria că doamna ministru ne-a onorat cu prezenţa şi nu a trimis un secretar de stat, dar, la fel ca şi dânsa, şi eu ţin la imaginea Parlamentului României, şi reiterez întrebarea formulată şi de distinsul nostru coleg, domnul senator Adrian Păunescu: Dumneavoastră, doamnă ministru, care ţineţi la imaginea Parlamentului României, v-aţi referit la unii parlamentari care "cotcodăcesc". Eu v-am solicitat să-i nominalizaţi pe aceştia, ca să putem să ne ocupăm de ei, să nu mai şifoneze imaginea Parlamentului României, şi am constatat că şi astăzi evitaţi să-i nominalizaţi. Vrem să ştim şi noi cine "cotcodăceşte" în Senat, în Cameră, ca să abordăm problema în Biroul permanent şi să contribuim cu toţii, în echipă, aşa cum spuneaţi dumneavoastră la îmbunătăţirea imaginii Parlamentului? Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Microfonul 9, dacă doriţi să oferiţi un răspuns concret?
		Doamna Anca Boagiu: Îi mulţumesc domnului senator. Precum spuneam, integrarea, ca şi imaginea României se fac în echipă. Cred că în această echipă, şi dumneavoastră, ca şi mine, puteţi să vedeţi unde sunt cei, şi cine sunt cei care nu fac parte din această echipă, şi o nominalizare, pur şi simplu, nu cred că rezolvă problema. Cred că, pe fond, problema este cu totul şi cu totul alta, şi este de atitudine.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Haideţi să nu mai vorbim de cotcodăcit, că o să începem să vorbim şi de gripa aviară atunci! Am înţeles că sunt prezenţi câţiva domni secretari de stat, care ...(discuţii) imediat ofer cuvântul domnului ministru Gheorghe Copos, dar cei care nu mai au senatori prezenţi cărora să le ofere răspuns... Deci, rugămintea este, dacă nu sunt domnii senatori prezenţi, regulamentar, vă rog să lăsaţi la dispoziţia cabinetului pe care Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul îl are în Senat, răspunsurile pentru colegii senatori, în scris desigur, de data aceasta, şi aceste răspunsuri să fie transmise.
		Îl invit la răspuns pe domnul viceprim-ministru Gheorghe Copos. Deci, ceilalţi reprezentanţi ai Guvernului, vă rog să încercaţi să vă rezolvaţi chestiunile, în concret, în sensul de a lăsa răspunsurile scrise, ca să nu staţi mai mult timp aici. Vă rog, domnule ministru! (discuţii în sală) Domnul senator Ion Vasile, aţi dori să ... Vă rog! Vă rog, aveţi cuvântul!
		Domnul Gheorghe Copos: - ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile mediului de afaceri şi întreprinderilor mici şi mijlocii Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă! Domnilor senatori, domnule senator, Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Senatul României în data de 13.04.2006, prin care solicitaţi răspuns la întrebarea ce mi-a fost adresată, aş vrea să vă fac cunoscute următoarele: În primul rând, că apreciez în mod deosebit această întrebare, şi vreau să vă informez că, de altfel, în plenul Camerei Deputaţilor am avut o dezbatere politică foarte interesantă în legătură cu întreprinderile mici şi mijlocii, în conformitate cu noul Regulament al Camerei Deputaţilor. În ceea ce priveşte strategia Guvernului pentru întreprinderile mici şi mijlocii în procesul de pre-aderare şi post-aderare la Uniunea Europeană, aş vrea să vă răspund că Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, în calitate de instituţie guvernamentală responsabilă pentru politica şi strategia în domeniul IMM, a elaborat şi promovat strategia guvernamentală pentru susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii pe perioada 2004-2008, care a fost aprobată printr-o Hotărâre de Guvern nr.1280/2004. De altfel, această strategie cu toate anexele care sunt la această strategie, am şi pus-o la dispoziţie, domnule senator, la cabinetul dumneavoastră. De asemenea, strategia a fost elaborată în scopul sprijinirii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din România, în atingerea performanţelor economice necesare procesului de integrare pe piaţa europeană. Prin strategie s-a urmărit racordarea politicii naţionale de orientare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, la ceea ce Uniunea Europeană, vizând creşterea capacităţii competitive şi antreprenoriale a întreprinderilor mici şi mijlocii şi sporirea aportului acestora la dezvoltarea economică durabilă. De altfel, aş vrea să vă informez că numai pentru anul 2005 am dublat, practic, fondul necesar pentru competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi în bugetul pe anul 2005 am avut suma de 2.456 de miliarde de lei, care vor fi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii pentru cele 11 programe...(discuţii,rumoare)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să nu-l întrerupeţi pe domnul ministru! După aceea aveţi dreptul să comentaţi. Vă rog, să-l ascultăm întâi!
		Domnul Gheorghe Copos: De asemenea, strategia prevede o serie de măsuri şi acţiuni care vizează următoarele priorităţi: crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; dezvoltarea capacităţii competitive a întreprinderilor mici şi mijlocii; îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare. Este şi motivul pentru care, la şfârşitul anului 2004, printr-o hotărâre de Guvern, am reuşit să mărim capitalul social la Eximbank, la da suma de 27 milioane Euro, la 200 milioane Euro; îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii pe pieţele externe; promovarea culturii antreprenoriale şi întărirea performanţelor manageriale. Pentru perioada 2007-2013, în cadrul planului naţional de dezvoltare, documentul strategic naţional care fundamentează şi asistenţa financiară asigurată din fondurile structurale ale Uniunii Europene, au fost identificate priorităţile strategice pentru sectorul IMM, în perioada post-aderare. Acestea au fost transpuse în programul operaţional, sectorial "Creşterea competitivităţii economice", care va fi finanţat din fondurile structurale ale Uniunii Europene. Măsurile care vizează stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, după aderarea României la Uniunea Europeană sunt cuprinse, de altfel, şi în axa prioritară "Dezvoltarea unui sistem inovativ de producţie". Au fost stabilite următoarele domenii majore, de intervenţie, pentru susţinerea financiară a IMM-urilor în conformitate cu regulile de eligibilitate pentru fondurile structurale: Investiţii productive şi pregătirea IMM-urilor pentru concurenţa pieţii; Accesul la credite şi finanţare în scopul creării unui mediu favorabil finanţării afacerilor, în condiţii de competitivitate; Sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Proiectul programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice", împreună cu întreg pachetul de programe operaţionale, pentru perioada 2007-2013, finanţate din fondurile Uniunii Europene, va fi prezentat în perioada imediat următoare, Comisiei Europene. Pentru susţinerea financiară a măsurilor prevăzute în strategie, Agenţia a dezvoltat programe adaptate nevoilor IMM-urilor, în scopul creşterii competitivităţii lor, în condiţiile unor presiuni concurenţiale, impuse de globalizarea pieţelor. De altfel, în anul 2005, am deschis 5 oficii teritoriale ale întreprinderilor mici şi mijlocii, în principalele regiuni, urmând ca în anul 2006 să mai deschidem încă trei oficii teritoriale, pe regiunile stabilite. Pot să continui, domnule preşedinte? (Discuţi, rumoare în sală)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog respectuos, să ascultăm răspunsul domnului ministru. Dacă doriţi după ...
		Domnul Gheorghe Copos: Pot să continui, domnule preşedinte?
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Daţi-l afară, domnule preşedinte. Afectează integrarea României în Uniunea Europeană.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator, vă rog respectuos, vă rog respectuos să ascultăm răspunsul domnului ministru. Dacă doriţi după aceea să faceţi comentarii legate de răspuns...
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Ce ne povesteşte el aici? El este cercetat penal...
		Domnul George Copos: Pot să continui, domnule preşedinte?
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Daţi-l afară.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: (de la prezidiu) Procedură.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule senator. Domnul senator Gavrilă Vasilescu. Trebuie să-l ascultăm pe domnul ministru, că noi l-am invitat să ne răspundă. Altfel este absurd. L-am chemat să ne răspundă şi nu-l ascultăm.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Am o problemă de procedură. Azi, în Biroul permanent, la un moment dat am discutam şi discutam şi despre modul în care ne comportăm noi între noi senatorii. V-aş ruga, domnule preşedinte, să luaţi act că domnul Marinescu foloseşte cuvinte şi expresii care nu fac cinste instituţiei Senatului. Vă rog să luaţi în consideraţie că, în afară de faptul că este viceprim-ministru al Guvernului, este coleg de Senat cu dumneavoastră. Vă rog foarte mult, domnule senator, să vă comportaţi într-un mod civilizat. Este o dorinţă şi un lucru elementar. Vă rog foarte mult.
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Îmi cer scuze, domnule preşedinte. Este o ruşine şi pentru PC acest om. Afară cu el! Am respect faţă de colegii noştri... din afara Senatului...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Haideţi totuşi să-l ascultăm întâi, pentru că domnia-sa are obligaţie profesională şi ministerială.
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Locul lui este în altă parte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Atâta timp cât a fost interpelat, vă rog să-i permiteţi să răspundă. A fost interpelat de un alt coleg senator, nu de dumneavoastră. Vă rog, domnule senator.
		Domnul George Copos: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă şi în continuare sunt dezamăgit de ceea ce aud de la unii coleg în această sală. Foarte dezamăgit! Voiam doar să vă spun că, în elaborarea acestor măsuri strategice şi a programului de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii, Agenţia se bazează pe sondajele şi analizele privind situaţia şi nevoile sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, raportului anual al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, consultările periodice în cadrul Comitetului consultativ pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, recomandările Cartei Europene pentru întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi opiniile culese în cadrul întâlnirilor cu întreprinderile mici şi mijlocii şi organizaţiile de reprezentare ale acestora. Agenţia acordă o deosebită atenţie informării întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniul problematicii referitoare la integrarea lor în piaţa internă a Uniunii Europene şi pentru susţinerea celor de mai sus, la răspunsul scris la interpelarea dumneavoastră, am anexat următoarele documente: strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în perioada 2004-2008 - o aveţi aici, domnule senator; proiectul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice". Acesta a fost răspunsul meu la întrebarea pusă de domnul senator Funar şi vreau să apreciez în mod deosebit întrebarea pusă şi eu sunt o persoană care răspund de activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii. Întâmplător, grupul de firme ANA plăteşte cam 40 de milioane euro la bugetele statului şi cer să fiu respectat pentru ceea ce am construit şi ce am făcut pentru România. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule ministru. Îl întreb pe domnul senator Funar dacă este mulţumit de răspuns.
		Domnul Gheorghe Funar: Îi mulţumesc domnului ministru de stat că ne-a onorat cu prezenţa. Am înţeles, din prima parte a răspunsului, că această strategie a fost pregătită în anul 2004, pe timpul Guvernului PDSR-UDMR şi, ca urmare, am constatat că şi coperţile dosarului sunt roşii, şi nu portocalii. Dacă-mi permiteţi o întrebare suplimentară. Totuşi, guvernul actual a făcut ceva în plus faţă de ce a făcut Guvernul PDSR-UDMR?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule ministru.
		Domnul George Copos: În primul rând, strategia a fost pregătită în 2004, aşa cum spuneaţi, domnule senator. Noi nu am făcut altceva decât să pregătim competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru integrare în anul 2007. E şi motivul pentru care am modificat Legea nr.346/2004 şi am acordat în 2004 suma de 2456 miliarde euro pentru competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii. Am venit cu noua lege privind microfinanţarea, am schimbat Legea 246/2004 şi, nu în ultimul rând, am aprobat noua strategie privind incubatoarele de afaceri. Pot să vă spun acum cu tărie, că prin deschiderea celor 5 oficii teritoriale, a altor 3 oficii teritoriale şi a altor incubatoare de afaceri în România, întreprinderile mici şi mijlocii vor fi pregătite pentru integrarea în anul 2007. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule ministru. De altfel, eu voiam să spun că aveţi şi inima tare, nu numai că aţi prezentat acest răspuns. Este adevărat că sunteţi la început de carieră politică...
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Şi la sfârşit...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: ... şi deci nu trebuie să fiţi supărat pe un aliat, şi nu pe un adversar. Vă rog, haideţi să mergem...
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Ne-a minţit tot timpul.
		Domnul George Copos: Este vorba de un coleg şi vă mărturisesc că nu sunt foarte fericit că sunt coleg aici. Şi nu credeam niciodată că în Senatul României se vor purta astfel de discuţii. Niciodată. Suntem un grup de societăţi care plătesc 40 de milioane de euro la bugetele statului şi nu credeam niciodată că în Parlamentul României se pot purta astfel de discuţii şi putem avea astfel de colegi. Îmi pare rău.
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Este o ruşine pentru Parlamentul României şi pentru Guvernul României. Domnule preşedinte!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, vă ofer cuvântul, însă rugămintea este să nu cumva să depăşiţi prevederile Regulamentului. Vă rog. Eu nu vă atenţionez, dar vă opresc atunci.
		Domnul Marius Marinescu: Domnule preşedinte, situaţia este dezastruoasă cu întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste fonduri de garantare nu sunt transparente absolut deloc şi din cauza asta a dat-o afară pe Gabriela Vasile, vicepreşedinte la această autoritate a întreprinderilor mici şi mijlocii. Dânsa este acum la Spanţov cu un tir de ajutoare pentru sinistraţi. Domnul George Copos ce caută aici în loc să fie la inundaţii? A venit să-şi apere scaunul şi privilegiile? Domnule preşedinte, este cercetat penal pentru evaziune fiscală. Este o ruşine pentru Guvernul României. Haideţi cu toţii să-l dăm afară, domnule preşedinte. Haideţi să ieşim în stradă, dacă nu se fac lucrurile astea. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Domnul senator Adrian Păunescu.
		Domnul Adrian Păunescu: Este o situaţie delicată. Poate că fiind mai puţini ne va fi şi mai greu să o abordăm, parcă simţind o responsabilitate sporită fiecare dintre noi. Părerea mea despre domnul Copos contează mai puţin în clipa asta. Sunt stupefiat însă că lucrurile acestea care ţin de o anumită coaliţie, care are regulile ei, are liderii ei, nu sunt abordate acolo. Ce putem noi face într-o situaţie cum este cea pe care ne-o aduce la cunoştinţă cu mult subiectivism, dar care s-ar putea să fie întemeiat pe ceva, domnul senator PD. Din ce ştiu eu despre pârâtul Copos, faptele sunt cu totul altele. Nu ştiu dacă datele pe care le-a adus acolo sunt cele reale, nu ştiu dacă întreprinderile mici şi mijlocii sunt la pământ. Ştiu că în general este un om de echilibru, ştiu că de ceea ce s-a apucat să facă până acum în viaţă a făcut. Ştiu că nu a fost un privilegiat al sorţii. A fost un băiat din judeţul Satu-Mare care s-a ţinut de carte şi de muncă şi dintr-un singur punct de vedere sunt de acord cu domnul senator PD şi anume că domnul Copos nu a răspuns direct la chestiunile pe care domnul senator i le-a adresat. Înţeleg tot inventarul de probleme, ele cântăresc în judecata asupra cazului, dar parcă era nevoie şi de nişte răspunsuri directe. Uite, domnule, dumneata spui aşa, că eu sunt un infractor. De unde rezultă că sunt un infractor? Din faptul că au existat pâre împotriva mea şi că e în natura lucrurilor să fiu cercetat? Eu cred că dacă nu ajungem la înţelepciunea de a considera cercetarea ca un fapt premergător judecăţii şi care se include în judecată în sensul de a-i da temei, atunci orice fel de om care este pârât şi întrebat ce a făcut, poate fi considerat vinovat. Câte am auzit eu despre domnul senator Marinescu, nici în cărţile de mijloc de Ev Mediu nu am citit. Şi totuşi, când îl întâlnesc îl salut cu deferenţă. Sunt bucuros că este un om dinamic, dar l-aş ruga să fie mai puţin violent, pentru că s-ar putea să stârnească şi în ceilalţi cheful de violenţă şi eu nu aş vrea să vadă domnul Marinescu de exemplu cât sunt eu de violent când cred că un om este nedreptăţit. În cazul de faţă, nu a adus argumente. "Hai, să-l dăm afară, că e penal". Aşa spun duşmanii între ei. Eu mă aşteptam la mai multă înţelegere şi chibzuinţă când e vorba de o coaliţie care, formată fiind din 4 partide, trebuie să fie mult mai atentă la toate cele ce se rostesc de la unii la alţii. Nu mă pot simţi satisfăcut de faptul că începe hâra, că şi la nivel înalt, şi la nivel de senatori şi viceprim-miniştri e scandal. Şi îmi închipui în ce situaţie sufletească este domnul Copos. Şi dacă domnul Marinescu nu simte nevoia, îi prezint eu scuze domnului Copos, până la dovedirea sau respingerea acuzaţiilor pe care i le-a adus colegul său. Şi eu sunt coleg cu amândoi.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Domnule preşedinte...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să nu prelungim discuţia.
		Domnul Marius Marinescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Domnul vicepremier George Copos nu este un simplu cetăţean al României, este cercetat penal pentru evaziune fiscală. Este vicepremier în Guvernul României şi răspunde de mediul de afaceri. Deci dânsul stă şi ia parte la toate deciziile economice în Guvern. Deci viciază absolut totul. Vreau să vă spun că Parlamentul European ne-a întrebat ce facem cu domnul Copos. Parlamentul Olandez la fel. Deci dânsul afectează aderarea la Uniunea Europeană. Ce vrem mai mult? Aţi întâlnit dumneavoastră vreun ministru în vreun stat din Uniunea Europeană care este cercetat penal pentru evaziune fiscală să nu-şi dea demisia imediat? Eu nu am auzit aşa ceva! Încă o dată îl rog pe dânsul. Mai sunt 14 zile. Să aibă demnitatea să-şi dea imediat demisia. Îl aşteptăm aici, la tribuna Parlamentului, să-şi demisia acum. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îi consult pe ceilalţi reprezentanţi ai Executivului dacă au de formulat răspunsuri şi cărora dintre colegi. Microfonul 8. Rugămintea este doar pentru senatorii prezenţi în sală dacă aveţi răspunsuri. Vă rog, domnule secretar de stat.
		Domnul Dumitru Miron - secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Eu am pentru domnii senatori Şter şi Daea.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur, dar lângă un microfon. Microfonul 10. Domnii senatori Daea şi Şter sunt prezenţi. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
		Domnul Dumitru Miron: În legătură cu interpelarea formulată de domnul senator Petre Daea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării prezintă următorul răspuns. Directorul Daba Ioan a fost...
		Domnul Marius Marinescu (din sală): Să-ţi dai demisia... dacă ai onoare...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Suntem prea puţini în sală astăzi. Vă rog, domnule secretar de stat.
		Domnul Dumitru Miron: Domnul director Daba Ioan a fost sancţionat disciplinar cu destituirea din funcţie, în conformitate cu prevederile Legii nr.128/1997 prin Decizia nr.177/2005 a Inspectoratului Judeţean Şcolar Mehedinţi, ca urmare a unor abateri de natură administrativă. Prin Hotărârea nr.1/2006, pronunţată în şedinţa publică din 12.01.2006, Colegiul Central de Disciplină al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în urma unei analize minuţioase a contestaţiei depuse de către domnul director, a respins ca nefondată această contestaţie şi a menţinut sancţiunea aplicată acestuia de către Inspectoratul Şcolar Mehedinţi. Analizele făcute de către organismele de control de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu privire la rezultatele Comisiei de control care a analizat şi constatat o serie de abateri de la principiile de bază ale managementului educaţional, apreciem că se susţin şi că, în mod întemeiat, fără ca să prevaleze subiectivismul, fără ca alte motivaţii decât unele acţiuni, activităţi sau inactivităţi de natură administrativă, neîndeplinirea unor sarcini care îi reveneau în mod explicit, în calitatea de director, unele elemente de atitudine întreţinute în comunitatea din care făcea parte, au stat la baza acestei decizii.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl consult pe domnul senator Daea dacă este mulţumit de răspuns. Microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, apreciez stăruinţa şi iscusinţa cu care ministerul dă un răspuns, validând o stare neconformă. Spun acest lucru, gândindu-mă şi la faptul că ministerul a solicitat şi o prelungire a termenului de răspuns. Spun acest lucru, văzând dificultatea în care se află ministerul, dar mă gândeam că în Senatul României, dincolo de decizia nesăbuită a unora, găsim şi soluţia rezolvării şi a reparării cazului ca atare. Nu. Răspunsul de astăzi este tot un răspuns politic, din păcate, din păcate, extrem de subţire, care mă determină pe mine, ca om politic, să fiu astăzi nemulţumit şi, din nefericire, să prevăd că, într-o eventuală soluţie dată de instanţele pe care noi le-am creat în România, să-mi dea mie posibilitatea, la o eventuală intervenţie, să spun "Iată, stimate coleg din Guvernul României, aveam la noi, înainte de a ajunge pe treptele tribunalelor, un răspuns care să dea câştig de cauză celui ce a fost afectat de o decizie politică, luându-se o măsură administrativă, iar dovezile au fost suficient de clare şi temeinice, care au fost prezentate în nota ce a însoţit interpelarea mea. Păcat că n-am putut da astăzi dovada maturităţii unei analize pe măsura momentului în care ne aflăm şi regret că, la interpelarea mea, am primit un răspuns la care unii se aşteptau, eu, unul, care tot cred că respectul, legea, relaţiile interumane pot prevala dincolo de o decizie politică, care are doar nuanţa trecutului şi, în nici un caz speranţa viitorului. Vă mulţumesc.
		Domnul Dumitru Miron: Răspunsul oral este în nota respectului pe care îl purtăm faţă de instituţia Senatului şi a faptului că, procedural, ştiu că, de câte ori am fost aici, am fost invitaţi să calibrăm răspunsul într-un interval temporal scurt. Domnule senator, răspunsul scris are trei pagini şi conţine elementele de detaliu. Noi apreciem că, la acest moment, iterând toate aspectele punctuale şi procedurale, acesta este răspunsul.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Vă rog, răspunsul pentru domnul senator...
		Domnul Dumitru Miron: În legătură cu interpelarea domnului senator Sever Şter...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci, pentru dânsul aveţi răspuns. Vă rog.
		Domnul Dumitru Miron: Da.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este prezent. Vă rog să...
		Domnul Dumitru Miron: Da. Am anunţat de la început, că ştiam că sunt prezenţi domnii senatori.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Dumitru Miron: Vreau să fac, tot aşa, în sinteză - elemente mai detaliate se află în răspunsul scris -, următoarele precizări: În judeţul Satu Mare, în programele de dotare tehnico-edilitară pentru unităţile de învăţământ din mediul rural şi în programul derulat de către Unitatea Centrală de Management a Proiectelor de Reabilitare a Şcolilor, se află incluse: 21 de şcoli, în Programul de reabilitare a infrastructurii şcolare, şi 11 şcoli, în Programul pentru învăţământul rural. Şcolile acestea, extrase din paleta largă de propuneri din judeţul Satu Mare, ca şi din celelalte, au fost propuse, la momentul iniţierii proiectelor, de către Inspectoratul Şcolar Judeţean în consens cu autorităţile locale. La acest moment, lista care are proiecte în efectivă derulare nu poate fi modificată, întrucât programele se află în curs, însă şcolile menţionate în interpelarea dumneavoastră sunt reţinute în baza de date a Unităţii Centrale de Management a Programelor de Dezvoltare şi, în contextul acestor suplimentări de fonduri pentru infrastructura şcolară, educaţională, inclusiv din mediul rural, vor fi analizate şi luate în considerare adecvat.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl consult pe domnul senator dacă este mulţumit de răspuns.
		Domnul Sever Şter: Nu am ridicat întâmplător aceste probleme. La nivelul judeţului Satu Mare sunt foarte multe şcoli care sunt, realmente, un pericol pentru elevi şi, dacă dumneavoastră, în afară de fondurile pe care le-aţi avut alocate la început, aţi luat la cunoştinţă de situaţia care există acolo şi, prin împrejurările care vor fi, că n-o să aveţi bani, n-o să reparaţi aceste şcoli şi se întâmplă o nenorocire, cine răspunde?
		Domnul Dumitru Miron: Domnule senator, vă asigurăm că ne preocupă şi pe noi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în egală măsură, ca şi pe dumneavoastră, situaţia infrastructurii educaţionale. Suntem preocupaţi în toate componentele. Problema este de anvergură, complexitatea este foarte mare, numărul de şcoli, la nivelul întregii ţări, care comportă aceste redefiniri arhitecturale... Sigur că facem toate demersurile care ţin de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în limita alocaţiilor financiare.
		Domnul Sever Şter: Domnule ministru, eu nu vreau să vă pun într-o situaţie delicată. Acest răspuns voalat, pe care l-aţi dat dumneavoastră, nu rezolvă problema. Şi în campania electorală, dumneavoastră aţi spus: "Învăţământul va fi o prioritate". Nu cer să se facă dotări extravagante. Cer să se creeze un cadru normal, în care să se poată desfăşura aceste ore cu copiii, adică, să nu le pice tavanul în cap, să nu aibă geamuri sparte... Condiţii minime cer. Iar dumneavoastră veniţi şi spuneţi că în funcţie de disponibilitatea fondurilor. Păi, trebuie să vă faceţi luntre-punte, să faceţi rost de aceste fonduri, ca să asiguraţi aceste condiţii minim necesare pentru a se putea desfăşura orele cu elevii şi în mediul rural.
		Domnul Dumitru Miron: Vă asigurăm că ne facem luntre-punte şi facem tot ce se poate, şi chiar ceva mai mult. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă adresăm rugămintea, totuşi, să încercaţi să găsiţi o soluţie problemelor ridicate de colegii noştri.
		Domnul Dumitru Miron: Promitem să intrăm în analitic cu cele semnalate şi să-i furnizăm domnului senator un supliment de răspuns mai punctual, pe şcoală, pe condiţii. Promit, în numele conducerii ministerului, să facem acest lucru.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa Senatului.
		Domnul Adrian Păunescu (din sală): Aşa curând?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Practic, am rămas, de data aceasta, doar între noi.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 19.30.