Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 iunie 2006

		Şedinţa a început la ora 9,00. Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Eserghep Gelil, secretari.
		Domnul Bogdan Olteanu: Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor parlamentari! Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 331 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 112; sunt absenţi 219, din care 33 participă la alte acţiuni parlamentare. Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de joi, 15 iunie 2006; programul de lucru pentru perioada 19-24 iunie 2006; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; lista rapoartelor depuse în perioada 12-14 iunie 2006, de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I. Intrăm în ordinea de zi şi urmează să luăm în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru şedinţa din ziua de joi, 15 iunie, 2006.
		La primul punct pe ordinea de zi se găseşte Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar. Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.
		Doamna Cristina Pocora (secretar de stat, Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul): Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin Legea nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar, s-a stabilit regimul juridic al personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului. Prin legea menţionată au fost stabilite şi unele drepturi ale funcţionarilor publici parlamentari, de natură a aduce atingere bugetului de stat pe anul 2006, buget ce a fost aprobat prin lege, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.7/2006. În consecinţă, acordarea drepturilor financiare ce derivă din aplicarea acestei legi, reprezintă un efort financiar important care, având în vedere condiţiile actuale de restricţii bugetare, ar greva asupra bugetului de stat. Din analiza aspectelor semnalate, a rezultat necesitatea suspendării temporare aplicării Legii nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnişoara secretar de stat. Din partea comisiei, domnul Florin Iordache.
		Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de legislativ. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cât şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au avizat favorabil. De asemenea, în dezbateri, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a ţinut cont de avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale. Întrucât nu există amendamente admise sau respinse şi este propunere de respingere, proiectul va rămâne la vot final. (Discuţii purtate la masa prezidiului de domnul deputat Anghel Stanciu, care solicită cuvântul.) Este propunere de respingere, domnule deputat. Dar, dacă doriţi să depuneţi.
		Următorul punct pe ordinea de zi este Proiectul Legii camerelor de comerţ şi industrie din România. Legea are caracter ordinar; a fost adoptată de Senat. Avem raport comun de adoptare din partea comisiilor juridică şi pentru industrie şi servicii. Suntem Cameră decizională. Suntem în faza de continuare a dezbaterilor începute în şedinţa din 23 mai. S-a prezentat de către iniţiator proiectul. Aşteptăm puncte de vedere. Dacă iniţiatorul doreşte să continue prezentarea? Nu. Aşteptăm atunci raportul comisiei şi punctul de vedere al Guvernului. Prezentaţi dumneavoastră? Vă rog, domnule deputat Iordache.
		Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Voi prezenta raportul comisiilor comune, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cât şi Comisiei pentru industrii şi servicii. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Guvernul, în punctul său de vedere, transmis la Senat, sub nr.189/24.05.2005, susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea unei activităţi de interes public, creat în scopul apărării şi susţinerii, pe plan intern şi extern, al intereselor economice şi al comunităţii de afaceri. În urma examinării proiectului de lege, amendamentelor depuse la comisii şi a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiilor, s-a hotărât de membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cât şi de membrii Comisiei pentru industrii şi servicii adoptarea Proiectului Legii camerelor de comerţ, cu amendamentele admise, prezentate în anexa nr.1. Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr.2. În raport de conţinutul şi obiectul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, dacă există un punct de vedere? Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog.
		Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc. Domnule preşedinte, Distinsă Cameră, Punctul de vedere al Guvernului a fost favorabil în ceea ce priveşte necesitatea ca să se reglementeze situaţia camerelor de comerţ, întrucât este o cerinţă pe o bună organizare a mediului de afaceri. Două au fost obiecţiile pe care le-am susţinut cu consecvenţă şi la Senat, şi în comisiile care au dezbătut acest proiect: unul care se referea la modul de formulare privind obligarea de asociere, întrucât se ridică serioase semne de întrebare, dacă nu se încalcă dreptul fundamental prevăzut în Constituţie privind dreptul de asociere; iar cealaltă, care se referă la preluarea Registrului Comerţului, având în vedere că acest lucru, pe lângă motivaţiile care s-au adus, că s-a investit prea mult legislativ în Registrul Comerţului şi se ridică serioase semne de întrebare, cum vom putea aplica pe viitor Legea insolvenţei, Legea evaziunii fiscale, care vor necesita modificări serioase, Codul penal, care aşa cum a fost modificat şi tocmai adoptat de către plenul şi al Camerei Deputaţilor, sub aspectul persoanei juridice şi a pedepselor complementare, iarăşi cum va putea fi aplicat în practică. Iar, pe de altă parte, acea soluţie legislativă, pentru că preluarea Registrului Comerţului, am susţinut, Registrul Comerţului nu este o condică pe care o preia cineva de la cineva, pe bază de proces-verbal. Tot sistemul informaţional este înglobat în calculatoare şi în sisteme care sunt bani din bugetul public. Prin urmare, pentru a respecta dispoziţiile constituţionale privind trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat, este nevoie de a se aduce dispoziţii legale foarte exacte pentru a nu încălca dispoziţiile constituţionale. Iar soluţia oferită prin această iniţiativă legislativă, că aceasta o s-o rezolve tot Guvernul, este cu mari semne de întrebare, dat fiind faptul că, din punct de vedere al Constituţiei, chiar şi achiziţionarea directă - Legea achiziţiilor publice a fost declarată neconstituţională - anul trecut, în primăvară, sub aspectul concesiunii directe a unui bun din domeniul public în domeniul privat. Deci, sub aceste rezerve, care repet, fac trimitere la Constituţia României, în rest, cu celelalte dispoziţii legale, Guvernul a fost de acord.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Procedură? Aveţi cuvântul, domnule deputat Crăciunescu.
		Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Raportul celor două comisii este că această lege intră în categoria legilor ordinare. Conform art.94 din regulamentul Camerei, ce arată care sunt legile ordinare şi care sunt legile organice, la art.9 pct.2, alin.n) spune aşa: "Obiectul exclusiv al proprietăţii publice ...", şi aici Oficiul Naţional al Comerţului este de domeniul public "darea în administrare", ceea ce se cere în această lege, "concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietăţii private", deci acest amendament care presupune sau cere trecerea în administrarea camerelor de comerţ a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, transformă această lege din lege ordinară în lege organică. Aş ruga preşedintele Comisiei juridice să explice acest articol şi cum se corelează una cu alta. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Nu face obiectul discuţiilor în plen această chestiune. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a făcut încadrarea. În măsura în care încadrarea va fi considerată ca nepotrivită, se va discuta la nivelul Curţii Constituţionale. Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul deputat Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
		Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest Proiect de Lege a camerelor de comerţ şi industrie, iniţiat de doi preşedinţi ai camerelor de comerţ, care sunt şi colegi de-ai noştri, prevede printre altele desfiinţarea unei instituţii publice, respectiv Registrul Comerţului, şi atribuirea directă, cu ocolirea procedurii legale a unui serviciu public şi a unor bunuri publice din patrimoniul statului în administrare privată, încălcând astfel prevederile Constituţiei României, precum şi Legea privind regimul concesiunilor. Legea acum este în curs de abrogare, a apărut ordonanţa nr.34 privind achiziţiile publice. S-a făcut trimitere la o oarecare tradiţie, şi anume că, în 1990, tentativele de atunci de a democratiza sistemul din România, a fost această iniţiativă, de a trece camerele de comerţ, încălcând dealtfel o tradiţie românească, antebelică, prin care aceste camere de comerţ, în conformitate cu experienţele europene, nu ţineau de nici un fel de entitate privată sau mai puţin privată, ci ţineau pur şi simplu de Ministerul Industriei, la vremea respectivă (este vorba de o lege din 1929). Legea respectivă, aceasta, privind Proiectul de Lege al Camerei de Comerţ, conţine două teze foarte importante: una ţinând de modul de reorganizare a camerelor de comerţ, după principiile de-acum deja statuate, este o formă de asociere şi toate formele de asociere de-acum în România se subordonează Ordonanţei nr.26/2000. De asemenea, a doua problemă strecurată puţin mai discret, este problema aceasta, a trecerii Registrului Comerţului la camerele de comerţ. Sigur că, din punctul acesta de vedere, cele două comisii au avut foarte mult de lucru. Au fost dezbateri foarte largi şi pot să spun că este una din puţinele legi care, deşi a trecut şi prin două comisii de fond, a avut în dezbaterile respective şi o contribuţie deosebită în ceea ce priveşte consultarea diverselor instituţii, organisme ş.a.m.d., care erau mai mult sau mai puţin interesate în această problemă. Putem să spunem că soluţia care a fost propusă nu poate fi validată, aceea de a trece Registrul Camerelor de Comerţ înapoi la Registrul Comerţului. Cunoaştem la ora aceasta toate "frământările", cu ghilimelele de rigoare, existente în interiorul Oficiului acestui Registru al Camerei de Comerţ, care ţine de Oficiul Naţional, şi care în acest moment putem să spunem că funcţionează bine. Declaraţii avem de la o serie întreagă de agenţi economici, care sunt mai mulţumiţi din punctul acesta de vedere, şi constatăm că această funcţionare nu afectează sub nici o formă bugetul naţional, deci nu este problema unui parazitism din punctul acesta de vedere, dar cunoaştem foarte bine şi toate frământările care sunt acum la nivelul Camerei Naţionale de Comerţ şi a camerelor teritoriale. Sigur că aceste frământări au născut pasiuni partizane, sunt fel de fel de bătălii subterane, care şi o parte dintre membrii comisiilor de fond au încercat să fie contactaţi - ca să spun - unii membri pentru a deveni partizanii unei idei sau unor alte idei; chiar în interiorul acestor Camere de Comerţ nu există un punct unitar de vedere cel puţin în ceea ce priveşte Registrul Comerţului. Şi, ceea ce este mai important, conflictul major care există în interiorul acestei instituţii - Cameră Naţională de Comerţ - este conflictul realizat între supremaţia Camerei Naţionale care s-a transformat într-un monopol în interiorul acestui organism, şi camerele teritoriale. Camerele teritoriale nu se mai regăsesc reprezentate în această Cameră Naţională sau acest organism naţional al Registrului Comerţului. Încercând să rezolvăm problema reorganizării camerelor de comerţ, sigur că am găsit soluţia comună - cele două comisii - ca aceste Camere teritoriale să se regăsească reprezentativ, reprezentativitatea lor să se regăsească în Camera Naţională. Acest lucru se pare că deranjează. Noi, P.S.D.-ul, la ora aceasta constatăm următorul lucru: frământările care există la ora aceasta în Camera Naţională şi în conflictul dintre Camerele teritoriale şi Camera Naţională, nici măcar nu justifică această trecere a Registrului Comerţului, pentru că am strica, chiar dacă acest lucru s-ar putea face foarte uşor, am strica un lucru bine făcut la această dată: Camerele teritoriale şi Camera Naţională a Registrului nu dovedesc că au această capacitate de organizare internă pentru ca să preia şi această instituţie, a Registrului Comerţului. În proiectul de lege, stimaţi colegi, există două articole: în art.3 alin.f) şi art.59, care face trimitere în legătură cu Registrul Comerţului. Restul proiectului de lege vizează numai reorganizarea Camerei, lucru cu care P.S.D. este de acord. Dacă aceste două alineate, două trimiteri din cadrul legii, nu sunt respinse, lucrul pe care P.S.D.-ul doreşte să fie respinse în dezvoltarea acestei dezbateri la Camera Deputaţilor, P.S.D.-ul anunţă că nu votează această lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii la dezbateri generale? Grupurile parlamentare? Vă rog. Domnul deputat Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.
		Domnul Alexandru Mocanu: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum am spus şi data trecută, când am început dezbaterea pe acest proiect de lege, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, analizând iniţiativa legislativă, a constatat în interiorul acesteia o serie de propuneri de reglementare, care sunt în parte inoportune, în parte anacronice chiar, iar unele din ele chiar neconstituţionale, aşa cum s-a subliniat ceva mai înainte de antevorbitori, iar altele pur şi simplu vin în contradicţie cu alte reglementări în vigoare, cum menţiona şi doamna ministru. Aş vrea să vă spun din capul locului că, încercând să intru în ceea ce putem spune că au gândit iniţiatorii când au realizat această iniţiativă legislativă, să vedem care sunt motivaţiile pentru care au produs acest proiect de lege, vă mărturisesc că n-am găsit nici un fel de motivaţie, nici de natură constituţională, nici de natură judiciară, nici de natură economică financiară, nici de natură fiscală, nici de natură administrativă sau de orice altă natură, care să fie în acelaşi timp legitimă şi de interes public. Singurul lucru care se invocă de către o parte dintre colegii noştri, este faptul că există o menţiune în programul de guvernare prin care Oficiul Registrului Comerţului ar trebui să revină la camerele de comerţ şi industrie. Este adevărat, există această menţiune în programul de guvernare, care a fost votat de către Parlament. Dar, la fel de adevărat, ştim cu toţii că, de-a lungul anilor, cel puţin după '90 încoace, în toate programele de guvernare aprobate de către Parlament s-a dovedit ulterior că au fost cuprinse unele măsuri care s-au dovedit a fi nepotrivite, ca să nu spun mai mult, şi s-a renunţat la ele. Chiar şi în acest program de guvernare, chiar şi în programul de guvernare al acestui Guvern, există şi alte lucruri asupra cărora Coaliţia care formează Guvernul a constatat că n-au fost bine inserate acolo şi au renunţat la ele. De exemplu, prevederea privind Cadastrul, unde tot aşa, se prevede în programul de guvernare să fie trecut în subordinea Ministerului Justiţiei. Ulterior, în Coaliţie, repet, s-a revenit la acest lucru. Aş vrea să spun că sunt absolut de acord cu tot ceea ce a spus domnul deputat Bivolaru înainte, inclusiv vizavi de disensiunile care există în interiorul acestei structuri a Camerei de Comerţ, între Camera de Comerţ Naţională, dacă pot să spun aşa, şi Camerele teritoriale. Este o dispută între dumnealor acolo şi ar fi de rău augur ca să dăm Oficiul Registrului Comerţului la Camerele de Comerţ. Ştiu că la nivelul comisiilor de specialitate, când s-a dezbătut acest proiect de lege, preşedintele Camerei de Comerţ, domnul Babiuc, invitat la dezbateri, nu a susţinut acest proiect de lege şi, mai cu seamă, nu a susţinut prevederile privind trecerea Oficiului Registrului Comerţului în subordinea camerelor de comerţ. Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că, din câte am studiat, nu există nici un precedent în Europa ca Oficiul Registrului Comerţului sau cum s-o fi numind el în diversele ţări europene, să aparţină, să fie administrat de o structură privată sau o structură cu caracter privat. Din vreo 37 de cazuri analizate la nivel european, în 35 de cazuri Oficiul Registrului Comerţului stă în subordinea unor ministere. Doar în două cazuri, Italia şi Olanda, Oficiul Registrului Comerţului este în subordinea şi în administrarea Camerelor de Comerţ şi Industrie. Numai că, "nota bene", în aceste ţări Camerele de Comerţ şi Industrie sunt instituţii publice. Cu alte cuvinte, nu există nici un caz în Europa, în care Oficiul Registrului Comerţului să fie în subordinea unei alte entităţi decât o instituţie publică. Aş vrea să vă spun ceea ce cred personal despre intenţia de a se trece Oficiul Registrului Comerţului în subordinea Camerelor de Comerţ şi Industrie. Dacă veţi analiza cu atenţie ce s-a întâmplat cu Camerele de Comerţ şi Industrie în momentul în care aveau, până în 2002, când aveau în structura lor Oficiul Registrului Comerţului, veţi observa că, deşi aveau în administrare o instituţie, practic, care este aducătoare de mari venituri, de mari profituri, cu două sau trei excepţii, toate Camerele teritoriale ale Registrului Comerţului de la nivelul întregii ţări au încheiat exerciţiile financiare anuale cu pierderi, până în 2002, cu excepţia a două sau trei Camere de comerţ teritoriale. Cu toate că repet, aveau în administrare acest Registru al Comerţului. După 2003, când Oficiul Comerţului a devenit, a trecut în subordinea Ministerului Justiţiei, ca unitate autonomă, veţi observa că an de an acesta a înregistrat excedente bugetare considerabile, astfel: în 2003 - 1,4 miliarde euro; în 2004 - 6,5 miliarde euro; anul trecut nu mai puţin de 8 miliarde de euro, - atenţie! - în condiţiile în care toţi aceşti ani Oficiul Registrului Comerţului a investit din surse proprii 10,4 milioane de euro, pentru a-şi asigura spaţii, sedii, logistică ş.a.m.d., pentru că la momentul când Oficiul Registrului Comerţului a plecat la Camerele de Comerţ, a plecat cum se spune "cu ce aveau pe ei", restul a rămas acolo. În concluzie, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu susţine trecerea Oficiului Registrului Comerţului în subordinea Camerelor de Comerţ, şi aşa cum s-a mai spus de la acest microfon, dacă se insistă pe acest lucru, vom vota împotriva întregului proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Horaţiu Buzatu.
		Domnul Horaţiu Dan Buzatu: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, S-au făcut unele afirmaţii care, unele dintre ele, depăşesc limitele adevărului, şi din acest motiv am simţit nevoia să vin aici la microfon şi să fac unele clarificări. Una dintre ele, se cuvine, cred eu, să o remarcăm în legătură cu programul de guvernare. Este foarte adevărat, chestiunea Registrului Comerţului este privită de programul de guvernare, aşa cum o propune această lege, respectiv Registrul Comerţului, credem noi că trebuie să revină la Camerele de Comerţ. Pe de altă parte, cred eu că nu este tipul acesta de dezbatere necesară şi adiacentă în momentul în care discutăm despre programul de guvernare. S-a mai spus aici că domnul Victor Babiuc, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ, a susţinut ca Registrul Comerţului să rămână la Ministerul Justiţiei. Este o chestiune cel puţin discutabilă. Eu nu ştiu să se fi întâmplat acest lucru. Cel puţin, nu au existat luări de poziţie publice, în acest sens. De altfel, ar fi cel puţin caracterizabil ca fiind o ciudăţenie o astfel de atitudine. În schimb, vă spun cu toată fermitatea şi în deplină cunoştinţă de cauză, că imensa majoritate a preşedinţilor Camerelor de Comerţ teritoriale susţine ca Registrul Comerţului să plece de la Ministerul Justiţiei, pentru a reveni în administrarea Camerelor de Comerţ. Nu în ultimul rând, vreau să mai fac o remarcă: Camera de Comerţ şi Industrie găzduieşte în câteva ţări europene Registrul Comerţului. Aceasta se întâmplă în Italia, în Olanda, în Grecia, în Luxemburg, în Germania. De asemenea, Registrul Comerţului este găzduit de instituţii guvernamentale sau organizaţii private în alte 11 ţări, respectiv: Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Danemarca, Suedia, Spania, Portugalia, Cipru, Finlanda, Malta, Letonia. Există, bineînţeles, şi ţări, precum Austria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria ş.a.m.d., ţări în care Registrul Comerţului se află în subordinea Ministerului Justiţiei. V-am spus toate aceste lucruri, pentru a ne fi tuturor foarte clar că nu există neapărat o regulă în acest sens şi invocarea legislaţiei europene sau a unei proceduri sau a unei obişnuinţe în ceea ce priveşte această chestiune în Europa este nereală şi falsă. Am să închei, rugându-vă să nu transformăm dezbaterea asupra Legii Camerelor de Comerţ într-o chestiune privind unde stă Registrul comerţului. Legea tratează toate problemele care există în clipa de faţă în Camerele de Comerţ, iar în ceea ce priveşte Registrul comerţului credem noi că este vorba doar de o cuvenită restiuire a Registrului comerţului, care trebuie să-şi găsească locul acolo unde a fost. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Petru Lakatos, din partea Grupului UDMR.
		Domnul Lakatos Petru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ar fi cazul, câteodată, aşa, de la microfonul acesta, să rostim şi nişte adevăruri. Pentru că oricum am ocoli problema se poate observa un lucru foarte clar: problema cheie este cui să aparţină Registrul comerţului, care este aducător de venit. Să o spunem aşa, clar, pe şleau. Pentru că toate exemplele date până acum sunt doar spicuiri din practica altor ţări, fără să se ţină, de exemplu, seama de următorul fapt, că în unele ţări nu e voluntariat participarea la Camera de Comerţ, ci este obligatorie, în momentul în care te înscrii în Registrul Comerţului. Acest lucru, până acum, nu s-a spus. Nu s-a spus că, până acum, tot ce s-a acumulat s-a folosit pentru crearea de spaţii, nu zic eu chiar palate, dar sedii administrative, le putem denumi, luxoase. Să aruncăm acum un proiect de lege pe apa Sâmbetei, numai pentru faptul că cineva îşi face o chestiune de orgoliu, cui să aparţină Registrul comerţului, ar fi, după părerea mea, o greşeală foarte mare, pentru că îmbunătăţirea activităţii Camerei de Comerţ se impune. Mai ales în Uniunea Europeană, este o posibilitate foarte clară de a reprezenta întreprinderile mici şi mijlocii în faţa Guvernului, deci, ar exista partea aceea civilă, care să contrapună sau să prezinte măcar un pol care se poate contrapune activităţii Guvernului. Deci, eu v-aş ruga pe toţi să nu facem, încă o dată, o chestie de orgoliu, cui să aparţină Registrul comerţului, ci să vedem legea în ansamblul ei. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Mihei, şi va urma şi domnul deputat Florea.
		Domnul Andrian-Sirojea Mihei: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Problema Legii Camerelor de Comerţ este o problemă destul de controversată în aceste zile şi, nu ştiu, dintotdeauna s-a creat o anumită confuzie. Într-adevăr, camerele de comerţ reprezintă o entitate privată, sunt ong-uri, care sunt private, dar care în componenţa lor au societăţi comerciale care au toate formele de proprietate: întâlnim societăţi cu capital privat, societăţi cu capital mixt, societăţi cu capital integral de stat. Cred că problema acestei legi nu este dacă Registrul trece sau nu trece, este o problemă de fond aici, aceea a Registrului. Pentru că Registrul a fost înfiinţat, administrat şi putem să spunem că, în acea perioadă de timp, destul de bine, de către Camerele de Comerţ, iar apoi, printr-o ordonanţă a Guvernului Năstase, a fost naţionalizată această activitate. Legea camerelor de comerţ nu-şi propune a reglementa Registrul Comerţului, care, la ora actuală, atenţie, nu este reglementat de o lege, funcţionează în baza unui regulament. În momentul în care Legislativul va aproba, într-o formă sau alta, trecerea de la 1 ianuarie 2007 a Registrului comerţului la Camerele de Comerţ, se impune apariţia unei legi care să reglementeze modul de funcţionare a Registrului comerţului. Aici putem să vorbim foarte mult de ceea ce fiecare dintre dumneavoastră, în genere, vorbeşte în campania electorală, de acele cooperări public-privat. Deci, putem să ne gândim la o formă de administrare în comun a Camerelor de Comerţ, cu unul dintre ministere: Ministerul Justiţiei sau Ministerul Economiei ş.a.m.d. De asemenea, dacă acceptăm că Camerele de Comerţ sunt ong-uri, care funcţionează deja în baza unei legi, cu ce drept, atunci, intervenim în aceste organizaţii şi să le facem ordine: să vedem cum se numeşte preşedintele, consiliul de conducere ş.a.m.d. Din câte îmi aduc eu bine aminte, chiar şi în Programul de guvernare a existat un paragraf prin care se milita pentru trecerea Registrului Comerţului la Camerele de Comerţ şi exista acest compromis între Camerele de Comerţ şi minister, prin care, odată cu trecerea Registrului la Camerele de Comerţ, se accepta ingerinţa statului în Camerele de Comerţ, astfel încât să se facă o mai bună, o mai operaţională administrare conducerii acestor Camere de Comerţ. Ca şi în Camera Deputaţilor, şi în Grupul Partidului Conservator părerile sunt destul de împărţite asupra acestui punct de vedere. Vreau să vă spun că decizia Partidului Conservator este ca fiecare membru de partid să voteze aşa cum îi arată conştiinţa. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Poftiţi, domnule deputat.
		Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală): A vorbit deja cineva!
		Domnul Bogdan Olteanu: Nu este procedură de urgenţă, drept care nu avem un singur reprezentant de grup. Ştiţi, domnule deputat, că eu încurajez dezbaterea.
		Domnul Damian Florea: Domnule coleg, nu vă supăraţi pe mine! Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Într-adevăr, acest proiect de lege a născut multe dezbateri şi eu, personal, nu înţeleg de ce sunt atât de multe dezbateri în legătură cu Camerele de Comerţ. Camerele de Comerţ sunt nişte organizaţii nonguvernamentale care au funcţionat până acum foarte bine, am înţeles de la colegi, pe legislaţia care există. Deci, legislaţie există, ele funcţionează şi îşi desfăşoară activitatea foarte bine. În legătură cu o prevedere din lege care spune că Registrul comerţului trebuie să treacă din subordinea Ministerului Justiţiei în subordinea Camerelor de Comerţ, mi se pare că nu este necesar acest lucru, deoarece Registrul comerţului funcţionează în momentul acesta foarte bine, ştim cu toţii, care am încercat să ne facem o firmă, cum se întâmpla acum 5 ani, câte luni trebuia să aştepţi până ieşeau actele, ce probleme de birocraţie erau. Mai există şi practica europeană, pe care un coleg o invoca şi spunea că ea e diferită de la o ţară la alta. Din câte cunosc eu (şi am studiat un pic acest domeniu), în practica europeană Registrul comerţului se află în subordinea Ministerului Justiţiei sau în subordinea unui minister sau funcţionează pe lângă tribunal. Mai mult decât atât, în corpul acestei legi, tocmai datorită acestei treceri a Registrului comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camerele de Comerţ, există şi o suspiciune de neconstituţionalitate. Asta mă face să vă spun, dragi colegi, că e bine să nu votăm acest proiect de lege, deoarece, încă o dată, repet, există legislaţie suficientă pentru acest domeniu. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Árpád Márton.
		Domnul Márton Árpád Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere complexitatea temei şi multitudinea opţiunilor posibile în acest domeniu, şi în cazul grupului nostru parlamentar fiecare deputat va vota conform conştiinţei proprii. Totuşi, am venit la acest microfon pentru că am auzit câteva susţineri, pe care eu, nici teoretic, nici practic, nu le pot accepta. Chiar dacă există o practică a unor partide, că una spun în campania electorală şi pe urmă alta fac, când ajung la guvernare, nici asta nu e prea elegantă, dar să spui de la microfon că nici Programul de guvernare nu e cel mai bun şi nu trebuie să ne ţinem de el, votat de majoritatea parlamentară (Aplauze ale deputaţilor din Opoziţie) este, din punctul meu de vedere, inacceptabil. Pentru că, campanie, campanie, dar hotărârea Parlamentului trebuie să fie respectată. Or, un Guvern, când a fost votat, s-a votat un program de guvernare şi aceasta este o hotărâre a Parlamentului. Ea se poate modifica printr-o altă hotărâre a Parlamentului, de acelaşi rang, în mod evident. Ca atare, cel puţin pentru mine, principiile de bază ale programului de guvernare trebuie să fie respectate. Şi atunci, ne aflăm în următoarea situaţie: avem două principii prevăzute în acest program - unul este cel al descentralizării, care se regăseşte în mai toate capitolele, chiar printre principiile de bază funcţionează cuvântul "subsidiaritate", deci, decizia să fie cât mai aproape de cei care sunt direct vizaţi. În cazul acesta, este această largă sferă a activităţii economice, pe undeva, reprezentată de Camerele de Comerţ. Cealaltă este o problemă punctuală, care se regăseşte chiar la Ministerul Justiţiei. Şi aici, este vorba despre a trece aceste servicii în domeniul privat. E adevărat că mai scrie acolo că să fie o activitate liberală, autonomă şi, e foarte interesant, sub autoritatea Ministerului Justiţiei. Aşa scrie în Programul de guvernare. Nu ştiu dacă soluţia corespunde acestor prevederi, dacă putem găsi o astfel de soluţie. Se pare că s-ar putea să existe şi o astfel de soluţie. Este adevărat că problema noastră de bază, de 16 ani, este tocmai a acestor instituţii care sunt între spectrul privat strict, deci, afacerea unei persoane sau o şcoală privată, şi cel de stat strict, ceea ce se numeşte în toată lumea civilizată "domeniul public" şi "servicii publice", care pot fi exercitate şi de altcineva decât de stat. Slavă Domnului că am făcut paşi, prin concesionarea acestor servicii! Slavă Domnului că în programul nostru de guvernare se regăseşte această formulare de "concesionare" a acestui serviciu, care este considerat a fi unul e interes public, deci, unul public. Deci, eu cred că dacă nu vom reuşi să ajungem la consens în acest domeniu, probabil, soluţia va fi retrimiterea la comisie. Nu ştiu, nu văd altă soluţie. Cealaltă problemă este clară, nu poate să fie această activitate atât de importantă, liberală, diriguită de la centru. Descentralizarea înseamnă prezenţa şi a judeţelor, cu votul lor, cu reprezentativitatea lor. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Pambuccian, şi urmează domnul deputat Dragomir. Domnul deputat Vainer. Vă rog. Înţeleg că domnul Pambuccian era purtătorul de cuvânt al domnului Vainer? A, şi dumneavoastră? Am înţeles.
		Domnul Aurel Vainer: Domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Discutăm un proiect de lege de o mare importanţă în viaţa economică, politică şi socială a României. Aş dori două cuvinte despre istorie şi tradiţie. În România, prima lege în materie de Camere de Comerţ, în Principatele Române, s-a adoptat în 1864 şi a fost semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. După 4 ani, au început să apară Camerele de Comerţ în România; mai precis, în Bucureşti, în 1868. O tradiţie puternică, care are peste 140 de ani, în unele locuri şi mai mult, care a fost aruncată peste bord de regimul comunist, în 1949. A venit momentul '90. CPUN-ul a adoptat un Decret-lege nr. 119 din mai 1990, care reglementează noul statut al Camerelor de Comerţ în România. Menţionez că România a fost prima ţară din fostul sistem socialist care a adoptat o lege nouă a Camerelor de Comerţ. În această lege, expresis verbis, apare: "Camerele de Comerţ ţin Registrul comerţului". În 1990, în luna octombrie, cele două Camere ale Parlamentului adoptată Legea nr. 26 privind Registrul comerţului. O lege specifică, cu un cadru foarte exact de referinţă, în care Registrul comerţului apare în atribuţia Camerelor de Comerţ şi Industrie. În două luni, vă spun, cunosc bine realităţile, s-a creat Registrul comerţului din România, care a ajutat enorm la ordonarea, cât s-a putut în acele timpuri de tranziţie, a comunităţii de afaceri. Vreau să vă spun că în acest Registru, până în 2002, când a apărut ordonanţa de urgenţă a Guvernului României de atunci, de preluare, de trecere la Ministerul Justiţiei şi tribunale, s-au înmatriculat peste 800 de mii de firme. A apărut un moment nou în 2001-2002, când Guvernul României a hotărât ca odată cu înregistrarea să se realizeze şi operaţiunea de autorizare. O operaţiune extrem de grea, complexă, la care au fost implicate nemijlocit instituţiile statului, au apărut probleme, era normal. Şi atunci, Guvernul României decide trecerea Registrului comerţului la Ministerul Justiţiei. În fapt, a avut loc o naţionalizare, pentru că nu s-a preluat numai funcţia, ci s-a preluat toată baza de date (despre care astăzi se spune că ar fi neconstituţional să treacă înapoi), s-a preluat toată dotarea tehnică (Camerele de Comerţ au fost primele care au introdus calculatoarele în activitatea lor şi au creat un sistem informatic). Şi, dintr-o dată, totul este prost, nesatisfăcător şi vine la stat. Fac o menţiune, că din anul 2001, taxele la Registrul comerţului erau stabilite prin hotărâre a Guvernului şi conţineau şi t.v.a. Iar când a trecut la Ministerul Justiţiei, prima operaţiune, s-a scos t.v.a.-ul din preţ, din taxă şi a rămas taxa integrală, pe care comunitatea de afaceri, întreprinderile, societăţile nu au mai putut să o recupereze ca t.v.a. Iată, aşa au crescut aceste venituri, care nu au fost 10 miliarde de euro, ci, cel mult, 10 milioane de euro. Ca atare, eu consider şi susţin că se realizează un act de reparaţie morală şi nu numai, retransmiterea acestei funcţii publice la Camerele de Comerţ şi Industrie care au creat Registrul, au făcut totul până la momentul 2002. Iar, apoi, vine cineva la de-a gata şi perfecţionează. Termin cu această treabă: legea este foarte necesară, faţă de momentul '90 s-au întâmplat multe în societatea românească şi o nouă Lege a Camerelor de Comerţ este de actualitate, necesară şi binevenită. Ea a fost lucrată foarte consistent în comisie, am participat. Susţin, ca atare, această lege. Am însă o singură optică diferită, în forma care a apărut la noi, la Camera Deputaţilor, acum, se soluţionează diferit două probleme. Cine sunt membrii Camerelor de Comerţ? La camerele teritoriale, toţi sunt membri, iar la Camera României apare "membri de drept", "membri asociaţi". Ceea ce nu e drept, pentru că Camera României nu este o uniune a camerelor teritoriale, ea s-a constituit ca o entitate la care s-au asociat în timp Camerele teritoriale. Ca atare, ceea ce doresc şi voi susţine amendamentul meu respins, privind modul de gândire a organizării şi funcţionării Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Eu v-aş ruga să votaţi această lege şi cred că ne îndeplinim o menire foarte serioasă, autentică, a Camerei Deputaţilor, să creăm cadrul legislativ propice pentru ceea ce în toată lumea se bucură de mare stimă şi consideraţie: Camerele de Comerţ şi Industrie. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Dumitru Dragomir.
		Domnul Dumitru Dragomir: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Am să vă plictisesc puţin, pentru că mă călăuzesc după apariţiile mele puţin mai dese, "cheia marilor succese"... M-a preocupat în mod deosebit acest proiect de lege, să vă spun şi din ce cauză. Mi-am dat seama că domnul Babiuc, cu Camera de Comerţ din Bucureşti, este la fel de egal cu Camera de Comerţ, de exemplu, din Timişoara. Camerele teritoriale îşi pun sau îşi deleagă câte un membru care votează şi, de acum înainte, va fi un vot democratic, nu aşa cum se perpetua până acum: pe cine vrea un partid politic, îl pune şi gheşeftul ştiţi care este. Italia, vreau să vă spun că este o ţară mult mai democrată decât România, o sută de ani a avut Registrul comerţului la justiţie, după o sută de ani şi-au dat seama că este o greşeală, şi în ultimii şase-şapte ani s-au războit ca să ia Registrul comerţului de la justiţie şi să-l dea Camerelor de Comerţ. Au reuşit, spunând că justiţia este făcută să rezolve problemele justiţiei, nu ale Camerelor de Comerţ. Şi aici v-aş spune că dacă Italia, după o sută de ani, a trecut Registrul comerţului de la justiţie la Camerele de Comerţ înseamnă că şi-au dat seama că până acum a fost o greşeală. V-aş detalia mai mult, dar nu am timpul necesar. Vă spun precis că cele mai mari salarii sunt la ora actuală în justiţie, ei nu au nevoie şi de aceşti bani. Aceşti bani ar trebui să se ducă la toate Camerele de Comerţ din teritoriu, să se dezvolte, pentru că acesta este viitorul. Tot comerţul acestei ţări se va face, la fel cum se face şi în alte ţări, prin Camerele de Comerţ. Domnilor, trebuie să dăm importanţă acestor Camere de Comerţ. Partidul meu, n-are nici un interes, vă daţi seama, câţi pricopsiţi sunt la partidul meu, ca să facă această problemă. Eu n-am nici un interes, nici eu, gata, am terminat, cu Liga nu mă pot duce la asta. Dar gândiţi-vă la viitor, pentru că viitorul nu este numai domnul Babiuc şi o parte din partidul care conduce această ţară.
		Domnul Valeriu-Alexandru Ungureanu (din sală): Şi SOV-ul!
		Domnul Dumitru Dragomir: Cine e ăsta, că nu-l cunosc? Haideţi, că nu dialoghez cu dumneavoastră, că se supără domnul preşedinte şi mă sancţionează! Vă rog frumos! Aş dori să fiţi amabili şi să votaţi această lege, pentru că este în binele ţării. Rar vin să vă spun acest lucru. Iar, dacă nu vreţi, treaba dumneavoastră. Respectaţi ordinele partidelor dumneavoastră, dar, după părerea mea, trebuie să mai avem şi conştiinţă, din când în când. Vă mulţumesc şi îmi cer scuze dacă v-am plictisit atât de mult. (Aplauze ale deputaţilor PRM.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Petre Ungureanu.
		Domnul Petre Ungureanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sigur că este la modă să fii consecvent şi dacă ai votat ieri împotriva Alianţei trebuie să votezi şi azi la fel. Vreau să vă spun că sunt unul dintre cei care am lucrat la Programul de guvernare din partea partidului meu, Partidul Naţional Liberal, şi în perioada în care lucram la acest program eram la un simpozion la Sinaia, şi era şi domnul preşedinte, astăzi, al Camerei, şi trebuia să vină şi un distins reprezentant de la Cluj, făcea parte din comisia paritară, eram numai jurişti şi lucram chiar la Legea Camerelor de Comerţ. Ca un făcut, a fost singura dată când avionul de Cluj a întârziat. De aceea, astăzi, colegii noştri, cu respect vă spun, au uitat că atunci am hotărât, în Alianţă, că aşa vom face cu Legea Camerelor de Comerţ. Dar, precis, sigur că data viitoare avionul va sosi la timp. Vreau să vă spun că, în calitate de avocat şi în calitate de membru al Comisiei juridice, vă dau doar două exemple şi vă las să hotărâţi. Sigur, votul nu este imperativ. Eu vă spun că aparţin unui partid care nu-şi doreşte altceva decât o economie de piaţă, o economie concurenţială, liberală, deci, voi vota ca atare. Dar vă dau două exemple şi e bine de reţinut, pentru cei care veţi avea nevoie cândva de o rezoluţie corectă şi la timp a Registrului comerţului. Anul trecut, prin toamnă, am fost sesizaţi la Comisia juridică de către Biroul Camerei că vreo 10-12 colegi de ai noştri deputaţi erau în stare de incompatibilitate, ca urmare a faptului că nu şi-au cesionat sau nu şi-au transmis drepturile sau n-au renunţat la administrarea unor firme. Se pare că în curând oameni importanţi vor veni din nou la comisie, să dovedească faptul că nu sunt incompatibili, aşa cum s-a afirmat de curând. Şi vreau să vă spun că atunci am descoperit cazuri interesante. Era cazul domnului Ruşanu: din 1994, transmisese la Registrul comerţului cererea şi avea dovada, am verificat acest lucru, faptului că s-a retras, că a anunţat Registrul, şi în 2005 nu era înregistrat! Sigur că am făcut demersurile necesare şi ei şi-au cerut scuze, că nu au făcut. Au fost vreo 7-8 colegi de ai noştri, nu are importanţă, din toate partidele. Atunci, era Registrul la Camera de Comerţ. Este adevărat că am discutat, şi noi, liberalii, ne-am opus (mă rog, nu eram la guvernare atunci, dar am făcut destul tapaj), pe tema acestei aşa-zise "naţionalizări", cum a fost numită aici, când a fost Registrul luat la Ministerul Justiţiei. De atunci, însă, veniturile au crescut (eu am fost şi am verificat, am fost aici, la Bucureşti, la oficiul naţional, şi am văzut ce bine s-au dezvoltat şi cât de bine sunt organizaţi). Ce interes ar avea Ministerul Justiţiei, nu ştiu, cert este că lucrurile merg mai bine acum. Deci, din punctul acesta de vedere, ambele părţi au dreptate. Numai că vreau să vă mai dau un exemplu, de data aceasta din judeţul meu. La Râmnicu Vâlcea, oficiul Registrului funcţionează într-un sediu luxos, extraordinar de elegant, foarte bine pus la punct, numai că este al unei firme private, iar oficiul plăteşte 18.000 de euro lunar. Sigur că, din punctul de vedere al proprietarului, este corect. N-are importanţă a cui e firma, important este că Registrul comerţului, care este la Ministerul Justiţiei, plăteşte 18.000 de euro pe lună. Şi atunci, vă rog să reflectaţi dacă nu cumva trebuie să ne trezim în sfârşit şi să facem dovada că trăim într-o ţară care vrea să intre în Uniunea Europeană cu economie de piaţă. Pledez pentru proiectul în sine, pentru că, aşa cum s-a şi spus aici, are nenumărate alte capitole şi prevederi necesare, obiective, corecte şi, ca atare, nu trebuie să ne împiedicăm doar de acest argument cu Registrul Comerţului. Eu v-am dat doar câteva exemple pro şi contra acestora. Eu sigur că voi vota, cred că împreună cu colegii mei, pentru acest proiect de lege. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Varujan Pambuccian. Urmează domnul deputat Crăciunescu. Domnule Călian, nu vă supăraţi, sunt colegi mulţi pe ordinea de zi.
		Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De la Adam Smith încoace, lumea a conştientizat că starea de civilizaţie şi de dezvoltare este strâns legată de piaţa liberă. Că naţiunile care au devenit mai civilizate decât erau, spre deosebire de naţiunile care au rămas în stadiul de înapoiere pe care îl aveau, în acel moment, s-au diferenţiat tocmai prin această înţelegere. Că statul are o singură pârghie la care are dreptul şi aceasta este numai pârghia fiscală, adică ce doreşte să nu mai ia de la economie. Grupul nostru parlamentar consideră că ducerea acestui Registru în zona statului este un lucru greşit. Este un lucru prin care statul îşi continuă o influenţă anormală asupra sistemului economic din România. Este un lucru în care informaţie privată poate fi utilizată de puterea din acel moment. Acesta este motivul pentru care, în integralitatea sa, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege aşa cum este, la care vom adăuga şi un vot pentru amendamentele colegului nostru, Aurel Vainer. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul deputat Grigore Crăciunescu. Mai sunt înscrişi pe listă domnul deputat Petru Călian, doamna deputat Jipa şi domnul deputat Vasile Puşcaş. Dacă mai există şi alte înscrieri? Nu mai există alte înscrieri. Trecem, după aceea, la dezbaterile pe articole.
		Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este clar că aici există două opinii bine separate şi bine argumentate şi de o parte şi de alta. Eu vreau să vă spun următorul lucru. Noi ne îndreptăm spre Uniunea Europeană şi aş vrea să-i răspund distinsului meu coleg următorul lucru. Că, în urma unui studiu făcut de Grefa din Paris în 2004 şi repetat în 2005, toate Registrele Comerţului se află în domeniul public. Nu are importanţă dacă este la Ministerul Justiţiei, la Ministerul Finanţelor, la Ministerul Economiei sau la altă agenţie guvernamentală. În cele trei ţări pe care le-a amintit colegul meu sunt la Camerele de Comerţ, dar Camerele de Comerţ sunt instituţii publice, nu instituţii private, autonome, cu statut propriu ş.a.m.d. Din acest punct de vedere trebuie să terminăm cu această ambiguitate în ceea ce priveşte statistica. Deci, în Uniunea Europeană toate Registrele Comerţului se află în domeniul public. Stimaţi colegi, eu vă întreb pe dumneavoastră, este normal să facem cadou Camerelor de Comerţ un patrimoniu de peste 10 milioane de euro? Fără caiet de sarcini, fără licitaţii sau fără alte probleme. Dacă vrem s-o dăm, hai s-o dăm conform legii. Punctul unu. Punctul doi. Stimaţi colegi, oricât ne-am învârti noi unde ne-am învârti, problema este următoarea. Profitul oficiului naţional al Registrului Comerţului din 2003-2004 estimat şi 2005 se ridică la 15 milioane de euro. Eu vă întreb următorul lucru şi ştiţi la fel de bine ca mine că aceşti bani nu merg la Ministerul Justiţiei, merg la bugetul consolidat al statului. Stimaţi colegi, ne putem permite, în acest moment, să scoatem 15 milioane de euro din bugetul Statului şi să le dăm unor entităţi private? Eu am un amendament de respingere şi, în momentul acela, am să mai revin cu un alt argument. Vreau să spun următorul lucru. S-a făcut un lobby foarte intens. Această lege stă de opt luni la comisii şi motivaţia acestor opt luni nu există decât pe două componente. Componenta Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi componenta legată de organizarea Camerei de Comerţ cu un sistem piramidal. Eu consider că această lege este necesară pentru activitatea Camerelor de Comerţ, dar Camerele de Comerţ trebuie să-şi facă treaba, să-şi găsească cotizanţi şi, aşa cum Camera de Comerţ şi Industrie a României - cea din Bucureşti - este o Cameră care are profit, care îşi desfăşoară activitatea, Camerele de Comerţ din teritoriu nu fac acest lucru. Deci, stimaţi colegi, şi cu asta am să închei, vă rog un singur lucru, lăsând deoparte lobby care s-a făcut foarte intens şi la Senat şi la Camera Deputaţilor, s-a dorit, efectiv, cum să spun eu, determinarea colegilor să voteze într-un fel sau altul. Oricum, lobby pentru ca Registrul Comerţului să treacă la Camerele de Comerţ a fost mult mai puternic decât celălalt. Nu mă întrebaţi de ce. Şi, în momentul în care îmi voi susţine amendamentul, vă voi da un argument foarte, foarte serios dacă să votăm pentru sau contra. Vă mulţumesc frumos.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Cred că vă pot ruga, în numele colegilor, ca data viitoare să vorbiţi un piculeţ mai încet. Domnul deputat Petru Călian.
		Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă ascultăm preşedinţii Camerelor de Comerţ şi Industrie din România, spunem că ei au dreptate şi Registrul Comerţului trebuie să revină la Camerele de Comerţ. Dacă ascultăm reprezentanţii Registrului Comerţului, care au venit de la Camera de Comerţ la Ministerul Justiţiei ca subordonare, spunem că ei au dreptate. Şi, dacă în urmă cu patru ani, când s-a făcut această trecere, tot ei doreau să nu plece de la Camera de Comerţ, acum nu vor să se mai întoarcă la Camera de Comerţ. De ce? Este un răspuns foarte simplu. Sunt mulţumiţi de modul în care se desfăşoară activitatea în prezent, sunt mulţumiţi de condiţiile pe care le au şi cred că sunt mulţumiţi şi cetăţenii. Eu, cel puţin, ca om de afaceri, sunt mulţumit de modul în care se desfăşoară activitatea la Registrul Comerţului. Dacă privim înspre ţările din Europa, trebuie să dăm dreptate celor care susţin ca Registrul Comerţului să rămână în subordinea Ministerului Justiţiei. Pentru că este dovedit acest lucru cu cele două excepţii la care făcea referire un coleg de-al nostru. Apare, însă, o problemă peste care nu putem să trecem foarte uşor. În opinia mea, ca jurist, în actuala variantă, legea Camerelor de Comerţ nu poate să fie pusă în aplicare şi vă spun de ce. Nu este stabilit modul în care patrimoniul actual, care nu este de neglijat, pentru că, aşa cum ştiţi, întregul profit obţinut de Registrul Comerţului s-a regăsit în investiţii, fapt pentru care, nefiind stabilit concret modul, eu nu văd, cel puţin, cum să trecem un bun al Statului în zona privată, oricum am interpreta-o, Camerele de Comerţ sunt tot instituţii private. În consecinţă, doamnelor şi domnilor, v-aş propune ca să acceptaţi să retrimitem la comisie acest proiect de lege pentru a găsi soluţii legale în vederea trecerii patrimoniului, dar cred eu că trebuie găsite soluţii şi în cadrul grupurilor parlamentare, astfel încât să ne situăm în zona unui numitor comun. Sigur că trebuie respectat şi programul de guvernare portocaliu. Este normal şi acest lucru, însă trebuie purtate negocieri în continuare, trebuie discutat, astfel încât data viitoare, după ce va fi reanalizat în comisie acest proiect, să avem un numitor comun şi să votăm în consecinţă. În caz contrar, apar două variante. Fie acest proiect de lege va fi respins, ceea ce nu cred că este bine, pentru că sunt şi elemente bune în el, fie va fi votată o lege care, aşa cum spuneam, nu va putea, în forma actuală, să producă efecte. Va fi pur şi simplu blocată sau poate, de fapt mai mult ca sigur, respinsă de Curtea Constituţională sau vom fi în faza în care, aşa cum ne-am obişnuit în ultima perioadă, preşedintele Traian Băsescu să nu promulge proiectele de lege. Aşadar, domnule preşedinte, în concluzie, vă rog să supuneţi la vot, dacă doriţi, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Jipa.
		Doamna Florina Ruxandra Jipa: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu ştiu că opiniile sunt împărţite. Cred că, la ora aceasta, deja s-au conturat nişte păreri şi, probabil, şi votul. Ceea ce vreau eu să spun, independent de acest lucru şi de bătălia care, de fapt, dacă este să spunem lucrurilor pe nume, este pentru banii care ies din activitatea Registrului Comerţului. S-a ferit toată lumea să spună. Eu pot să vă spun pentru că am fost judecător delegat la Registrul Comerţului şi ştiu exact ce se petrece acolo. Dacă doriţi să fie la Camera de Comerţ şi Industrie a României, eu vă întreb un lucru: de ce să mai participe judecătorii la toată această chestiune? Atunci să-şi găsească persoane potrivite, care să dea încheierile şi să facă societăţi comerciale dânşii, de la Camera de Comerţ şi Industrie. La justiţie, ceea ce am făcut în legislatura trecută - nu pot să neg că am făcut parte din comisia care a făcut acest lucru, da? - deci, în momentul în care justiţia îşi dă aportul acolo, banii, să ştiţi că n-au intrat niciodată la justiţie, banii s-au dus la Ministerul Finanţelor cum se duc şi cei din sănătate, unde plătim asigurări (eu am plătit şi de trei ori la un moment dat); deci problema care se pune este atâta timp cât munca aceea se face de către oameni specializaţi, adică de judecători, dacă nu aveţi nevoie de ei şi nu vreţi să fie la Ministerul Justiţiei, eu aş propune Camerele de Comerţ să-şi găsească alţi oameni care să dea aceste OK-uri. V-am explicat. Problema banilor este cheia şi în situaţia în care există nevoia de judecători care să dea încheierile şi numai atât, pentru că ar fi nedrept să mă opresc aici, acolo se fac menţiuni pe care le fac tot judecătorii şi, de multe ori, partea care este nemulţumită se îndreaptă la Justiţie, deci la secţiile comerciale. Deci Justiţia face treaba, Camera de Comerţ ia banii şi merg la patronate. Dacă credeţi că este normal aşa, n-aveţi decât să votaţi aşa. Eu voi vota după conştiinţa mea, aşa cum am fost obişnuită întotdeauna şi nimeni nu a avut nimic împotrivă. Vă mulţumesc, stimaţi colegi.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, doamna deputat. Salut faptul că exprimarea propriei conştiinţe în acest domeniu, pe care a cerut-o domnul Dragomir, începe chiar de la Grupul PRM.
		Domnul Dumitru Dragomir (din bancă): Democraţie!
		Domnul Bogdan Olteanu: Absolut! Domnul deputat Vasile Puşcaş este ultimul înscris la cuvânt. Mai este domnul Buzatu. Vă rog, domnul Puşcaş.
		Domnul Dumitru Dragomir (din bancă): Fiecare după interes.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule Dragomir, vă rog să nu faceţi dialog în sală!
		Domnul Vasile Puşcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Cred că este bine că a fost această dezbatere şi că există o discuţie chiar cu o diversitate foarte, foarte mare de opinii. Lucrul acesta arată că, într-adevăr, structura camerală din România este extrem de importantă, este extraordinar de importantă şi toţi vorbitorii au subliniat utilitatea acestei structuri camerale. Eu vreau să atrag atenţia asupra altui aspect. Asupra oportunităţii. S-a spus aici că proiectul legislativ a stat opt luni în proces legislativ. Dacă mai stă încă opt luni în proces legislativ, România intră în Uniunea Europeană fără o lege a Camerelor de Comerţ. Poate că este bine, poate că este rău. Se spune că poate să funcţioneze şi fără asemenea lege. Dar eu am să vă zic altceva în afară de decret. Am să spun că o asemenea lege, dacă este de utilitate publică şi este de utilitate publică, atunci trebuie, pe lângă expresia funcţiei în sine, să îi recunoaştem şi capacitatea de a colecta bani pe care să-i ducă spre această utilitate publică. Vreau să vă spun că sunt de acord cu doamna colegă care a spus-o foarte franc, este vorba de bani. Dar eu mă refer la altceva. La modul cum pregătim structura pe piaţă a României pentru Uniunea Europeană. Adoptăm acquis-ul, aducem legi care spunem că sunt cerute de Uniunea Europeană. Ce facem pentru actorii din România ca, la momentul întâlnirii cu Uniunea Europeană să poată, într-adevăr, să funcţioneze eficient şi benefic şi pentru ei, că sunt privaţi, că sunt publici, cum sunt dar şi pentru cetăţeni. Vreau să vă spun că o asemenea lege care să dea o clară viziune şi funcţie Camerelor de Comerţ ar fi o contribuţie extraordinară la această dezvoltare a structurii de piaţă din România care, ţineţi minte, o să discutăm după 1 ianuarie 2007, este foarte deficitară în România şi cetăţenii României vor plăti pentru această structură de piaţă deficitară a României. Am foarte multe amendamente să fac, să zicem, la acest proiect legislativ. Am discutat cu colegii din comisie. Mi-au spus şi ei că oportunitatea a fost mai importantă decât aceste neconcordanţe care apar. Probabil ar trebui să mai stăm să mai discutăm asupra ei. Dar, între un rău mai mare şi un rău mai mic, eu, totuşi, aş alege răul mai mic. Ştiţi, este în expresiile anglo-saxone acea foarte bună relaţia managerială: "Omul potrivit la locul potrivit în momentul potrivit." Haideţi să înlocuim puţin cu acest proiect legislativ. Proiectul legislativ este potrivit sau nepotrivit, este discutabil. Este locul potrivit? Evident că este locul potrivit pentru că aici avem nevoie de această structură de piaţă. Este momentul potrivit? Este deja întârziat. De aceea eu, cel puţin, prefer răul mai mic. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Horaţiu Buzatu.
		Domnul Horaţiu Buzatu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că exact acum 16 ani era în desfăşurare Campionatul mondial de fotbal. Pe vremea aceea era gazdă Italia. Eu încă mai eram student, student căminist şi, vă rog frumos să fiţi chiar foarte atenţi, vă aduc la cunoştinţă că mi s-a furat televizorul. În plin Campionat mondial de fotbal. Vă daţi seama că, pe vremea aceea, televizoarele nu erau nişte obiecte obişnuite într-un cămin studenţesc. Acesta este motivul pentru care eu şi colegii mei am creat imediat un comitet de iniţiativă şi am început să umblăm din cameră în cameră ca să găsim televizorul. Ne trebuia, evident, pentru a putea urmări în continuare meciurile din Campionatul de fotbal. Evident, l-am găsit la alţi colegi de-ai noştri care nu aveau televizor, dar care vroiau şi ei să vadă Campionatul mondial de fotbal. Mai mult decât atât, vă spun că, în camera aceea, erau strânşi vreo 10-15 inşi, după cum şi noi, la rândul nostru, cei care căutam televizorul eram, tot aşa, vreo 10-15 inşi. Găsind televizorul, l-am revendicat. L-am cerut înapoi. Am dorit să ni-l luăm sub braţ şi să ne ducem cu el la noi în cameră şi să vedem meciurile în continuare, aşa cum le văzusem şi până atunci, pe televizorul nostru, pe televizorul meu. Oricât vi s-ar părea de ciudat, a urmat, însă, o dezbatere. Pentru că cei care ne luaseră televizorul vroiau şi ei acelaşi lucru, să păstreze televizorul şi să vadă în continuare meciurile în camera lor. Stimaţi colegi, noi cam aşa suntem în clipa de faţă. Statul a furat televizorul, a fugit cu el la Ministerul Justiţiei şi acum susţine că este televizorul lui. Deci, eu vă rog să fiţi cu toţii de acord că un bun furat, naţionalizat, trebuie înapoiat, oricât de greu ne-ar fi în clipa de faţă să recunoaştem acest lucru. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) S-a spus că facem un cadou Camerelor de Comerţ. Este exclus. Dăm înapoi Camerelor de Comerţ un bun care le-a fost furat. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marian Săniuţă, cu adevărat în încheierea dezbaterilor. Şi domnul Tănăsescu? Şi domnul Tănăsescu.
		Domnul Marian Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, în primul rând pentru solicitudine şi înţelegere. Astăzi am trăit s-o aud şi pe asta, că Ministerul Justiţiei a furat. Evident, nu pentru asta am hotărât să iau cuvântul. Doresc să mă refer strict la acest subiect pe care-l dezvoltăm, după părerea mea, mult prea politicianist şi anume Oficiul Registrului Comerţului. Timp de trei ani la guvernare, stimaţi colegi din partea dreaptă a sălii, ne-aţi criticat că firmele în România se înmatriculează foarte greu, că există corupţie, că investitorii nu vin în România pentru că, într-adevăr, la Oficiul Registrului Comerţului întâmpină probleme. Şi am luat atunci o serie întreagă de măsuri pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Mediu de afaceri în care ne-am consultat cu Consiliul Investitorilor Străini, cu patronatele din România. Am căutat şi am consultat ceea ce se întâmplă în ţările din Europa şi, evident, stimaţi colegi, am luat această măsură de trecere a Oficiului Registrului Comerţului la Ministerul Justiţiei, aşa cum este în foarte multe ţări din Europa, în care intrăm peste puţin timp. Care a fost rezultatul? Nu am mai primit nici un fel de critică pentru faptul că se întârzie înregistrarea unor firme, nu am primit nici un fel de critică cum că acele birouri unice pe care noi le-am înfiinţat acolo nu-şi fac datoria, nu au mai apărut disensiuni între conducerea Camerelor, judecătorul delegat, pompierii, Direcţia Sanitar Veterinară, Direcţia de Sănătate Publică şi toţi cei care trebuie să avizeze înfiinţări, desfiinţări, mă rog, tot ceea ce înseamnă, la acest moment, Oficiul Registrului Comerţului. Ba mai mult, am descoperit cum că, în această perioadă, şi Camere de Comerţ au reuşit, într-adevăr, să-şi diversifice paleta de servicii pe care o oferă cetăţenilor, firmelor, reuşind să trăiască şi să devină din ce în ce mai performantă. Din punctul meu de vedere, ţinând cont de opinia Consiliilor Investitorilor Străini, opinia patronatelor din România pe care noi le-am consultat la vremea respectivă, opinez şi voi vota pentru menţinerea Oficiului Registrului Comerţului în subordinea Ministerului Justiţiei pentru că aşa este firesc la acest moment, într-o Românie în care statul de drept trebuie să devină din ce în ce mai puternic. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Mihai Tănăsescu a renunţat. În aceste condiţii, dacă nu mai există intervenţii la dezbateri generale, vă propun să trecem la dezbaterile pe articole. Îmi pare rău, propunerea de trimitere la comisie a fost votată în şedinţa anterioară şi a fost respinsă, nu cred că are mare sens să reluăm această propunere. Abia am respins-o. Procedură, domnule Tudor?
		Domnul Marcu Tudor (din bancă): O propoziţie.
		Domnul Bogdan Olteanu: N-aş vrea să repunem la vot ceea ce am decis odată. Am decis înainte de a discuta orice articol, drept care nu s-a schimbat nimic între timp. Cred că am fi un pic în culpă dacă am mai vota o dată un lucru pe care l-am decis prin vot. O propoziţie, vă rog, domnule Tudor.
		Domnul Marcu Tudor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu înseamnă că, dacă am votat odată ceva, pe baza unor argumente care atunci ni s-au părut suficiente, să nu reiau votul dacă, între timp, au apărut alte argumente. Iată ce am constatat noi până acum. Cel puţin eu. Că interesele în jurul acestui subiect sunt atât de mari. Lobby-ul făcut de cele trei părţi: Registrul, Camera şi Ministerul pe faţă şi în subsidiar este la fel de mare şi de intens, încât şi cu argumente, dacă vreţi, pe care le-am auzit până acum, mă determină să reiau propunerea domnului Călian şi să vă pun în atenţie şi din motivul că, în momentul de faţă, noi nu vom putea asigura un cvorum necesar dezbaterii şi trecerii unui asemenea act foarte important, după cum a apărut în ultimul timp. Mult mai important decât ne lasă să înţelegem alocuţiunile fiecăruia dintre noi. Mai mult, ceea ce se înscrie printre rândurile acestor alocuţiuni. De aceea, domnule preşedinte, vă propun să mai reluăm o dată această propunere, în virtutea noilor idei pe care ni le-am făcut ascultând până acum pledoariile celor care au vorbit până înaintea noastră. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Eu vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Călian înţeleg că doreşte să intervină, de asemenea, pe procedură.
		Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Sunt două grupuri parlamentare care solicită retrimiterea la comisie şi vă rog, în numele Grupului PC, să supuneţi la vot propunerea noastră. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Fără îndoială că, dacă există această propunere, o voi supune la vot. Vreau doar să subliniez faptul că există un singur articol din acest întreg text asupra căruia există divergenţe, două articole, dar pe aceeaşi temă - un singur punct şi el poate fi tranşat prin vot. Dacă plenul nu doreşte să tranşeze prin vot, sigur, se va exprima votând în acest sens. Domnul deputat Bivolaru, pe chestiune de procedură a retrimiterii la comisie.
		Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Retrimiterea la comisie, sigur, trebuie să fie extrem de motivată. Astăzi, aici, într-adevăr, am asistat, în această legislatură, la un fel de premieră. Pentru prima dată s-a realizat o dezbatere reală în Parlamentul României pe un subiect. Până acum, această mitralieră a aprobărilor ordonanţelor şi legilor respective efectiv ne-au scos în afara procedurilor de dezbatere şi am devenit, în mod real, maşină de vot. Din punctul acesta de vedere, fondul problemei respective este, într-adevăr, după cum aţi sesizat, pe art. 3 lit. f). În jurul acestui subiect este întreaga dezbatere. Cele două probleme realizate în cadrul acestui proiect de lege: reorganizarea Camerelor şi a doua problemă, viitorul Registrului, sigur că, din aceste două, Registrul respectiv face subiectul încins al acestei dezbateri. Cu alte cuvinte, retrimiterea la comisie se referă, efectiv, strict la acest punct: art. 3 lit. f). Asupra acestui punct de poate tranşa acum sau se poate rămâne să se tranşeze la toamnă.
		Domnul Bogdan Olteanu: Înţeleg că dumneavoastră susţineţi ideea de a retrimite acel articol la comisie pentru a se delibera din nou asupra lui? Nu? Vă rog, domnule Iordache.
		Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege este extrem de complex. Nu-l putem retrimite pentru un singur articol în divergenţă, pentru că vedeţi, art. 4, nu art. 3, lit. f) şi art. 59 sunt cele în divergenţă. În momentul în care ajungem la ele, la aceste două articole, sunt amendamente de respingere sau se poate, la cererea unui anumit grup parlamentar, ca aceste două articole să fie retrimise la comisie. Deci legea în ansamblu, toate grupurile parlamentare au spus că legea în ansamblu este o lege bună şi o lege necesară. Cu aceste două articole, respectiv lit. f) de la art. 4 şi art. 59. Deci nu putem retrimite un pachet aşa mare de lege. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul Zegrean şi domnul Corlăţean.
		Domnul Augustin Zegrean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Şi noi suntem de acord cu restituirea legii la comisie, dar legea în ansamblul ei trebuie restituită pentru că, în afară de acest nod gordian al acestui proiect de lege, mai este o problemă de lămurit, care a fost pusă astăzi aici, este problema caracterului acestei legi. Dacă este vorba de lege organică sau lege ordinară. Noi apreciem că suntem în situaţia unei legi organice, deşi de la Senat a venit greşit calificată ca fiind lege ordinară. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da, vă mulţumesc. Domnul Corlăţean.
		Domnul Titus Corlăţean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi foarte scurt. Jurisconsulţii romani au stabilit de mai multă vreme, cu mult timp înaintea noastră, două principii extrem de importante, care se regăsesc şi în Dreptul românesc. Primul, ulterior regăsit în dreptul internaţional public spune: Rebus sic standibus. Nu există în cazul de faţă modificări fundamentale vizavi de textul anterior, de argumentele anterioare invocate şi în legătură cu un vot care deja s-a invocat. În consecinţă, al doilea principiu pe care voiam să-l menţionez este vorba de Non bis in idem. Nu repetăm un vot pe o chestiune asupra căreia nu au apărut chestiuni suplimentare. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul Călian, dacă doriţi.
		Domnul Petru Călian: Insist asupra propunerii noastre ca întreaga lege să fie retrimisă la comisie şi aduc un argument suficient de solid. Să stabilim modul în care va fi transferat patrimoniul de la stat în zona privată, la Camerele de Comerţ. Astfel legea este neconstituţională. Vă rog să luaţi act de această propunere, domnule preşedinte.
		Domnul Bogdan Olteanu: Am luat act, fără îndoială, domnule Călian, dar deocamdată discutăm pe procedură, înainte de a o supune la vot. Domnul Dragomir.
		Domnul Dumitru Dragomir: Îi răspund domnului coleg. Aşa cum s-a luat înainte, aşa se dau înapoi acum.
		Domnul Tudor Marcu (din sală): Atunci s-a luat cu japca, acum criticăm japca!
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă nu mai există alte intervenţii... Vă rog, domnul deputat Dan Ioan Popescu.
		Domnul Dan Ioan Popescu: Domnule preşedinte, N-am vrut să iau cuvântul în momentul în care unul din colegi a menţionat faptul că această lege a stat 8 luni în comisie. N-a stat 8 luni, ci a fost dezbătută timp de 8 luni, invitând reprezentanţii Camerelor de Comerţ, reprezentantul Ministerului Justiţiei, alte foruri sau persoane care au fost interesate de acest proiect legislativ. Astăzi s-au dezbătut şi foarte bine s-a realizat în Parlamentul României, în sfârşit, o dezbatere pe un subiect extrem de important. Dar nu cred că trebuie să ne batem joc astăzi de munca a două comisii, timp de 8 luni, să trimitem înapoi la comisii acest proiect de lege, pentru că în fapt, într-adevăr, în dezbatere sunt doar două articole: articolul 4 şi articolul 59. Acolo există amendamente foarte clare care pot fi supuse din nou dezbaterii sau din nou unui vot, dar munca efectivă care a fost depusă şi care a încercat, din punctul de vedere al celor două comisii, să alinieze la sandardele europene acest proiect de lege extrem de important, nu poate şi nu trebuie să fie neglijată. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă nu mai există alte intervenţii, desigur că voi supune votului propunerea de procedură care a fost făcută. Îmi permit să consider că ar însemna pur şi simplu o amânare a dezbaterii, dar este decizia plenului Camerei. Vă rog să folosiţi cartelele de vot. Voi supune votului propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, s-au înregistrat 182 de deputaţi prezenţi; 52 au votat pentru, 127 împotrivă şi o abţinere). Vă mulţumesc. Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă cu 127 voturi împotrivă, o abţinere şi 52 de voturi pentru. detalii vot
		Trecem la dezbaterea pe articole. Lucrăm pe raport. O să rog colegii care au amendamente respinse pe care doresc să le susţină, să intervină. Voi încerca şi eu să le ridic, atunci când apar. Dacă la pct. 1 - Titlul legii, există obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat. Dacă la pct. 2 există obiecţii, observaţii la textul propus de comisii? Nu există, adoptat. Dacă la pct. 3 există obiecţii, observaţii la textul propus de comisii? Nu există, adoptat. Dacă la pct. 4 există obiecţii, observaţii la textul propus de comisie? Nu există, adoptat. Dacă la pct. 5 există obiecţii, observaţii la textul propus de comisii? Nu există. S-a adoptat şi pct. 5 din raport. Dacă la pct. 6 există obiecţii, observaţii la textul propus de comisii? O să-i rog pe colegii care vorbesc între dânşii să vorbească în şoaptă, ca să nu cred că au cerut cuvântul. Vă mulţumesc, s-a adoptat. Pct. 6 s-a adoptat. Dacă la pct. 7... La 6 aveţi domnul....? Staţi să termin întrebarea. Dacă la pct. 7 există obiecţii sau observaţii la textul propus de comisii? Domnul deputat Crăciunescu, domnul deputat Zegrean şi cine mai doreşte să intervină.
		Domnul Grigore Crăciunescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am discutat aproape o oră despre modul în care noi privim acest subiect, dar n-a ridicat nimeni până acum o problemă, din punctul meu de vedere, o problemă esenţială. Ce cred cei care conduc societăţi comerciale în România? Şi am să vă dau câteva date. În România la ora actuală există peste 600 de mii de societăţi comerciale active.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, nu suntem la dezbateri generale, vă rog să vă referiţi la pct. 7 din raport.
		Domnul Grigore Crăciunescu: Păi vreau să justific de ce cer eliminarea acestui amendament, domnule preşedinte. Deci există 600 de mii de societăţi comerciale active.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat, vă rog foarte mult, aveţi un amendament respins la punctul ăsta, vă rog, dacă doriţi să-l susţineţi, să susţineţi amendamentul respins, nu discutăm pe principiu.
		Domnul Grigore Crăciunescu: Păi susţin eliminarea trecerii Oficiului Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ, întrucât Camerele de Comerţ nu sunt reprezentative. Din 800 de mii de societăţi comerciale persoane fizice şi AF-uri, asociaţii familiale, în Camerele de comerţ la ora actuală sunt înscrise numai 2% din aceste societăţi comerciale. Pe cine reprezintă Camerele de comerţ la nivel naţional? Dacă se iau şi cei care plătesc cotizaţii efectiv la Camerele de comerţ, aceştia sunt 1%. Deci, eu spun următorul lucru: dacă i-am întreba pe oamenii care conduc societăţile comerciale, şi în special pe cei cu societăţi mici şi mijlocii, veţi vedea că aceşti oameni sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează Oficiul naţional al Registrului comerţului. Deci, cer ca Registrul comerţului să rămână în continuare la Ministerul Justiţiei şi să se elimine din textul legii acest amendament sau acest aliniat f) de la art.4. Vă mulţumesc.
		Domnul Dumitru Dragomir: Nu văd ce interes ai!
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Înţeleg că vă susţineţi amendamentul respins, care este al 3-lea amendament respins din anexa de amendamente respinse, şi anume eliminarea literei j).
		Domnul Grigore Crăciunescu: Exact. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat Zegrean. O voce din sală: Eliminarea literei f).
		Domnul Bogdan Olteanu: Lit.f), mă scuzaţi, eliminarea literei f). Voi explica înainte de vot.
		Domnul Augustin Zegrean: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Şi eu susţin amendamentul pe care l-am formulat şi care a fost respins, este vorba de lit. f) de la art. 4. Argumentele au fost deja expuse, urmează ca dumneavoastră să vă pronunţaţi prin vot. În orice caz, cei care au susţinut necesitatea trecerii Oficiului Registrului comerţului la Camera de Comerţ şi Industrie nu au reuşit să mă convingă. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Vă rog.
		Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Tot la art. 4 alin. 1 lit. f) am amendament de eliminare a textului cu privire la organizarea şi funcţionarea, respectiv administrarea Oficiului Registrului comerţului, cu menţiunea pe care mi-o susţin în continuare pentru că în toată legea rămâne "în sarcina Guvernului, ulterior", deşi domeniul este reglementat de o lege organică, nr. 26/2005. Deci, îmi menţin amendamentul respins.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu există alte intervenţii, există două amendamente respinse pe care le putem conexa pentru că amândouă sunt de eliminare. Au fost amândouă susţinute. Rămâne să supun votului dumneavoastră ... O voce din sală: Deci eliminăm litera f).
		Domnul Bogdan Olteanu: Da, păi suntem la litera f), amendamentul de eliminare a literei f), asta voi supune acum votului dumneavoastră. Deci, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentele respinse prin care se propune eliminarea literei f). Prin eliminarea literei f), practic se elimină prevederile care spun că Camerele de comerţ asigură administrarea şi funcţionarea Registrului Comerţului. Votând amendamentul, se elimină litera f). Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. (Conform afişajului, s-au înregistrat 180 de deputaţi prezenţi; 76 au votat pentru, 90 au votat împotrivă şi 4 abţineri). (În sală rumoare, discuţii). Cu 90 de voturi împotrivă, 76 pentru 4 abţineri, amendamentele au fost respinse. detalii vot
		N-a funcţionat? Există de la vreun lider de grup vreo remarcă că n-a funcţionat? (Animaţie, rumoare.) Îmi cer scuze. Vă rog, domnul vicelider.
		Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Nu vă supăraţi, dar trebuie lăsat până când timpul de vot se epuizează, ori acum nu s-a epuizat timpul de vot.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat, butonul nu e la mine.
		Domnul Valeriu Tabără: Eu nu ştiu, dumneavoastră aţi anunţat rezultatul înainte de a se epuiza acei încă 10 parlamentari care trebuiau să voteze. (În sală, discuţii aprinse.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat, am anunţat în momentul în care se afişase pe ecran.
		Domnul Ion Dumitru: Vreţi să faceţi blat, ca în fotbal?
		Domnul Bogdan Olteanu: Eu vă propun să mai votăm o dată, ca să nu existe nici un fel de dubiu. (În sală au loc discuţii zgomotoase). Pe procedură. Domnul Tudor.
		Domnul Marcu Tudor: Domnule preşedinte, este un semn de întrebare. Au fost 180 de voturi şi abia 90 şi cu 80 fac 170, ceea ce nu reprezintă 180. E o eroare pe undeva, nu ştiu ce-i, poate ne lămuriţi dumneavoastră.
		Domnul Dumitru Dragomir (din sală): Este ca şi cum meciul s-ar juca încă o dată.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat, nu sunt obligaţi toţi parlamentarii să voteze. Domnul Dragomir, vă rog. Vă dau cuvântul, dacă-l cereţi.
		Domnul Dumitru Dragomir: Domnule, e ca şi cum s-ar juca meciul încă o dată, domnule, ce să spun? Nu se poate aşa ceva. Adică cum aţi pierdut acum faceţi blaturi. Ce-i asta, domnule? Las-o dracului!
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, vă rog frumos! Domnul Buzatu, şi după aceea domnul Tabără.
		Domnul Dan Horaţiu Buzatu: Stimaţi colegi, Am rugămintea să trecem încă o dată în revistă rezultatul votului, ca să fie foarte clar că nu s-a greşit nimic. Deci, au fost 90 împotrivă, 4 abţineri, 76 de voturi pentru şi ce se uită sunt cele 10 voturi care nu s-au exprimat. Faptul că în sală există 10 oameni care nu şi-au exprimat punctul de vedere în cele 10 secunde pe care le-au avut la dispoziţie, este o chestiune care ţine de ei personal, şi nu de noi toţi aici. Deci, haideţi să consemnăm acest rezultat al votului şi să putem merge mai departe.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat Tabără. Dacă se poate contesta corectitudinea numărării votului să supunem la vot.
		Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Dacă am hotărât că timpul de vot este de 10 secunde, sunt 10 secunde care trebuie să se epuizeze, după care ne pronunţăm. În al doilea rând, domnul preşedinte, domnul coleg deputat, şi dau o replică. Sigur că meciurile nu se mai rejoacă, dar se anulează rezultatele pe teren?
		Domnul Dumitru Dragomir (din sală): Nu!
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Moisoiu.
		Domnul Adrian Moisoiu: Eu zic că să fim domni, şi anume, sunt 76 de voturi şi cu cele 10 pe care domnul Tabără le doreşte 86. După cunoştinţele mele 86 este mai mic decât 90 şi, în consecinţă, nu avem ce să discutăm mai departe. Vă mulţumesc. O voce din sală: Bravo!
		Domnul Bogdan Olteanu: Stimaţi colegi, conform art. 120 alin. 3, în cazul votului electronic, dacă un lider de grup contestă corectitudinea numărării voturilor şi dacă plenul Camerei aprobă numărarea voturilor, preşedintele va realiza aceasta. S-a contestat corectitudinea numărării votului. Îmi rămâne să supun plenului Camerei propunerea de reluare a votului. Deci, supun aprobării dumneavoastră propunerea de reluare a votului. Dacă votaţi pentru înseamnă că se reia votul, dacă votaţi contra nu se reia. Vă rog să votaţi. Vă rog să daţi drumul la sistemul de vot. Păstraţi-vă calmul, domnul deputat, că porneşte. A pornit. Vă rog să votaţi. Aştept să se afişeze. Vă rog să afişaţi pe ecran ca să pot anunţa. Vă mulţumesc. S-a respins reluarea votului cu 103, 92, o abţinere. (Conform afişajului, s-au înregistrat 197 de deputaţi prezenţi, 92 au votat pentru, 103 împotrivă şi unul s-a abţinut). detalii vot
		Ca atare, litera f) rămâne aşa cum s-a aflat în raportul comisiilor. Dacă la pct. 7 din raport mai există alte obiecţii, observaţii? Vă rog, domnul deputat Bivolaru.
		Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Înseamnă că litera f) va trebui să fie supusă aprobării Camerei Deputaţilor, când îi va veni rândul. Vreau să fac următoarea amendare. Este o problemă, dacă vreţi să o consideraţi, de fond, am dreptul să o ridic. Camera are dreptul să hotărască ce face. Sigur că din toate frământările şi toate presiunile care s-au făcut la nivelul celor două comisii de fond, din punctul acesta de vedere, la capitolul "Trecerea Registrului...., de colo, colo", sigur că s-au introdus prevederi aici, în această lege care au fost prevederi de compromis, uneori dincolo de limita legalităţii. La litera f) administrarea şi funcţionarea acestui registru, cum ar dori să se realizeze prin votul Camerei Deputaţilor ulterior, se întinde până la nivel naţional. Acest lucru este aberant din punctul acesta de vedere şi, înainte de a supune aprobării litera f), vă rog să supuneţi aprobării eliminarea sintagmei "şi la nivel naţional", pentru că la nivel naţional Registrul este ţinut de către Oficiul Naţional, care este instituţie publică şi nu poate să fie dată de-o parte în acest moment, chiar prin această lege. Deci, eliminarea sintagmei "şi la nivel naţional". Noi discutăm de principiu trecerea registrului la nivelul Camerelor teritoriale.
		Domnul Bogdan Olteanu: Dar vă întreb, ca preşedinte al Comisiei pentru regulament, care este procedura să eliminăm sintagma?
		Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Eu am făcut o propunere de eliminare a acestei sintagme. Dacă această Cameră consideră că sintagma respectivă reprezintă un important amendament pe fond, dacă această Cameră consideră că este amendament de fond, solicit, în condiţiile astea, retrimiterea la comisie.
		Domnul Bogdan Olteanu: Înţeleg că dumneavoastră consideraţi că este un amendament de natură tehnico-legislativă şi doar Camera se poate pronunţa altfel.
		Domnul Ioan Bivolaru: Camera are dreptul să considere orice.
		Domnul Bogdan Olteanu: Am înţeles. Iniţiatorul nu se regăseşte printre noi. Iniţiator? Domnul Buzatu.
		Domnul Dan Horaţiu Buzatu: Îmi pare rău că nu reuşim să depăşim această chestiune. Eu vă voi citi încă o dată articolul 4, doar litera f) pentru a ne fi tuturor foarte clar. Este vorba despre Camerele de comerţ. Camerele judeţene au următoarele atribuţii, printre altele: "Asigură administrarea şi funcţionarea Oficiului Registrului comerţului şi evidenţa permanentă a situaţiei firmelor comerciale din unitatea administrativ-teritorială respectivă la nivel judeţean, al municipiului Bucureşti şi la nivel naţional". Sintagma "la nivel naţional" trebuie să rămână, pentru că ele trebuie corelate de către Camerele de comerţ. De altfel, autorul acestei formulări este chiar Comisia pentru industrii şi servicii. Vă asigur, stimaţi colegi, că toate lucrurile acestea s-au discutat şi s-au întors pe toate părţile în toate fazele intermediare, drept pentru care vă rog să votăm aşa cum se găseşte în raportul comun al comisiilor. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul Vainer, după aceea domnul Bivolaru.
		Domnul Aurel Vainer: Pentru viteză, nu mai folosesc politeţuri. Cred că e o soluţie de tip struţo-cămilă. De ce? Registrul comerţului, ca funcţie, nu numai ca instituţie organizatorică, trece la Camerele de comerţ şi, ca atare, Oficiul naţional face corp comun cu oficiile teritoriale. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Bivolaru.
		Domnul Ioan Bivolaru: Eu mulţumesc iniţiatorului că a ieşit, de fapt mă interesa un punct de vedere. Speram să recunoască că este o greşeală. Vedeţi că aţi căzut într-o capcană. Sigur, părerea mea este că e mai mult o redactare nepotrivită, nu este o problemă de fond. Fondul este în titlul articolului, şi titlul articolului spune: "Camerele de comerţ judeţene au următoarele atribuţii". Nu putem să dăm atribuţii la nivelul naţional Camerelor de Comerţ judeţene. Acest lucru se poate discuta când vom discuta Capitolul "Camera Naţională de Comerţ". Acolo se poate discuta să ţină Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Nu se poate da Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Camerelor judeţene. Deci, înţelegeţi că nu este nici măcar amendament de fond. Îmi pare rău pentru iniţiator.
		Domnul Bogdan Olteanu: Înclin să vă dau dreptate. Cred că este un amendament de corelare lingvistică, întrucât în capitolul acesta nu se poate reglementa altceva decât spune titlul capitolului. De aceea, vă fac propunerea să luăm act de amendamentul propus de domnul deputat Bivolaru, iar atunci când se va discuta de Camerele Naţionale de Comerţ, se poate discuta acolo despre acea chestiune. Eu propun votului dumneavoastră acest amendament de corelare lingvistică prin care să se elimine sintagma "şi la nivel naţional" din acest capitol unde nu-şi are locul, urmând a se relua discuţia la discuţia despre Camera Naţională de Comerţ. O voce din sală: La articolul 33.
		Domnul Bogdan Olteanu: Poftiţi? La art. 33, desigur, când ajungem discutăm. Vă rog să vă exprimaţi. Există obiecţii sau comentarii la acest amendament de corelare lingvistică? Nu există. Înţeleg că ni-l însuşim atunci. Dacă la pct. 7 mai există alte obiecţii sau observaţii? Nu mai există. Vă rog frumos. Domnul deputat Dan Ioan Popescu, sau domnul preşedinte, dacă vorbiţi în numele comisiei.
		Domnul Dan Ioan Popescu: Domnule preşedinte, La litera i), după "definite şi irevocabile ale instanţelor competente, primite în baza dispoziţiilor alin. 1 al art. 7 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".
		Domnul Bogdan Olteanu: Dacă există obiecţii sau comentarii la această completare care este, evident, de natură tehnico-juridică? Şi, practic, se face trimiterea la actul normativ. Nu există obiecţii şi observaţii. Facem atunci această completare. Alte observaţii la pct. 7? Nu există alte observaţii la pct.7. Supun la vot pct. 7 aşa cum a fost formulat în urma ... Păi, domnul Bivolaru, n-am de ce să supun la vot că nu s-a adoptat nici un amendament la el, sunt doar amendamente de corelare.
		Domnul Ioan Bivolaru (din sală): Supuneţi, ca să nu existe discuţii.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da, ca să nu existe discuţii, supun la vot atunci pct. 7, aşa cum este formulat în raportul comisiei şi cu cele două amendamente, unul lingvistic şi unul tehnico-juridic. Vă rog să votaţi pct. 7 din raport. (Conform afişajului, s-au înregistrat 177 de deputaţi prezenţi; 142 au votat pentru, 32 împotrivă şi 3 abţineri.) Vă mulţumesc. S-a votat cu 142 voturi pentru, 32 împotrivă, 3 abţineri. detalii vot
		Dacă la pct. 8 există obiecţii observaţii? Nu există obiecţii, observaţii la pct. 8. Amendamentele respinse se susţin? Nu se susţin. Adoptat atunci pct. 8. Dacă la pct.9 există obiecţii, observaţii? Nu există obiecţii observaţii la pct. 9 în formularea comisiilor. Adoptat. Pct. 10 în formularea comisiilor. Există obiecţii, observaţii? Nu există obiecţii, observaţii la pct. 10. Adoptat. Pct. 11. Există obiecţii, observaţii? Nu există obiecţii, observaţii. Adoptat. Pct. 12 în formularea comisiilor, adică eliminarea art. 9. Există obiecţii, observaţii? Nu există obiecţii observaţii. Adoptat. Pct. 13. Există obiecţii, observaţii? Nu există obiecţii, observaţii. Adoptat. Pct. 14. Există obiecţii, observaţii? Nu există obiecţii, observaţii. Adoptat. Pct. 15. Adoptat. Pct. 16. Adoptat. Pct. 17. Adoptat. Pct. 18. Adoptat. Pct. 19. Adoptat. Pct. 20. Adoptat " Pct. 21. Adoptat. Pct. 22. Adoptat. Pct. 23. Adoptat. Pct. 24. Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 25. Adoptat. Pct. 26. Adoptat. Pct. 27. Adoptat. Pct. 28. Adoptat. Pct. 29. Adoptat. Pct. 30. Adoptat. Pct. 31. Adoptat. Pct. 32. Adoptat. Pct. 33. Obiecţii, observaţii? Adoptat. Pct. 34. Adoptat. Pct. 35. Obiecţii, observaţii? Adoptat. Pct. 36. Nu se susţin amendamentele respinse. Adoptat. Pct. 37. Adoptat. Pct. 38. Adoptat. Pct. 39. Adoptat. Pct. 40. Obiecţii, observaţii? Adoptat. Pct. 41. Adoptat. Pct. 42. Adoptat. Pct. 43. Adoptat. Pct. 44, varianta comisiei. Adoptat. Pct. 45 - există şi amendamente respinse. Se susţin? Nu se susţin. Adoptat. Pct. 46. Domnule Vainer, aţi cerut cuvântul? Nu vă aud, îmi cer scuze, veniţi la microfon. Am rugămintea la domnii secretari de şedinţă să observe când se solicită cuvântul pentru că nu văd aşa de departe în sală.
		Domnul Aurel Vainer: Domnule preşedinte, vă rog să anunţaţi când trecem la Capitolul "Camera de Comerţ şi Industrie a României".
		Domnul Bogdan Olteanu: Cu cea mai mare plăcere.
		Domnul Aurel Vainer: Pentru că sunt diferite materiale care au circulat şi putem interveni aşa.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, vă anunţ de pe acum că e la pct. 49. Fiind un actor principal vă invit, dacă vreţi, să staţi mai în faţă. Vă mulţumesc. Eram la 46, dacă nu greşesc. Adoptat. Pct. 47. Amendamentele respinse se susţin? Nu. Adoptat şi 47. Pct. 48, observaţii, comentarii? Există şi amendamente respinse? Nu se susţin amendamentele. Pct.48, adoptat. La solicitarea domnului deputat Vainer vă anunţ că trecem la organizarea şi funcţionarea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Pct. 49, varianta comisiei. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 50, Titlul secţiunii. Observaţii, comentarii? Nu sunt. adoptat. Pct. 51, art. 42. O voce din sală: Acesta este articolul cu membrii?
		Domnul Bogdan Olteanu: Nu, nu, la art.44 sunt membrii, domnule deputat. Deci, o să menţionez şi numărul articolului, ca să fie lucrurile mai clare. Deci, pct. 51, art. 42, 30, în versiunea modificată. Adoptat. Pct. 52, propunerea de eliminare. Adoptat. Pct. 53, e vorba de art. 44, art.31 în noua numerotare. Membrii. Domnul deputat Vainer. Aveţi amendament respins. Pe care dintre ele îl susţineţi?
		Domnul Aurel Vainer: Aşa cum am spus, legea e foarte bună, are o carenţă de fond. Tratează diferenţiat problema membrilor şi a organelor de conducere într-un fel la Camerele teritoriale, şi în alt fel la Camera României. Şi, atunci, amendamentul meu prevede următoarele, privind membrii: "membrii Camerei de Comerţ şi Industrie a României sunt" - sau "pot fi", pentru că ei vin benevol - "membri individuali, comercianţi persoane fizice şi persoane juridice cu activitate reprezentativă pe plan naţional, membri colectivi, camere de comerţ şi industrie teritoriale, organizaţii neguvernamentale de nivel naţional şi membri de onoare". Acestea sunt categoriile de membri care urmează să aibă şi vot deliberativ. În concepţia actuală a legii se creează această stare, cred că nu de normalitate, când există membri de drept şi membri asociaţi. Or, dacă este organizaţie, toţi sunt asociaţi. Ea se naşte prin asociere. Şi ca argument suplimentar: Camera de Comerţ şi Industrie a României a apărut cu un statut propriu bine definit în decretul-lege din 1990. Acolo şi atunci s-au stabilit toate categoriile acestea de membri. Acum, prin noua reglementare, îi dăm afară pe cei care au fost de ani şi ani şi zicem: nu, nu mai aveţi nici un cuvânt la voturi importante. De aceea, vă rog frumos să susţineţi acest amendament propus de mine şi să-l votaţi favorabil. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Înţeleg, domnule deputat, şi din ce s-a discutat mai devreme şi susţinerea dumneavoastră la dezbaterea generală, că susţineţi amendamentul făcut împreună cu domnul deputat Zamfir, care spune că "pot fi". Am înţeles. Deci, este vorba, din colecţia bogată de amendamente respinse la acest articol, este vorba de amendamentul formulat de domnii deputaţi Aurel Vainer şi Gabriel Zamfir, care spune: "membrii Camerei de Comerţ şi Industrie pot fi ...", după care urmează cinci litere. Domnul deputat Márton Árpad.
		Domnul Márton Árpad Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Aici, eu poate înţeleg ceea ce se doreşte, dar, din punct de vedere al logicii structurale, pentru mine este ininteligibil ceea ce se propune aici. Deci, avem camere de comerţ judeţene, din care fac parte acele entităţi, persoane, comercianţi, mă rog, astfel de structuri la nivel judeţean, şi avem o organizare la nivel de ţară. Mi se pare normal că din acel ceva fac parte cele teritoriale şi nu are cum, Camera de Comerţ a judeţului Timiş să aibă un vot egal cu un comerciant din Tulcea, care şi el este membru al Camerei Naţionale. Deci, nu mi se pare nici logic, nici etic. Adică, cum, are o singură persoană, pentru că s-a afiliat singur la nivel naţional ... Ar fi, cum ar fi de exemplu, în cazul partidelor: ar exista filiale judeţene şi persoane care fac direct parte din structura naţională a partidului respectiv şi au acelaşi drept de vot şi reprezentativitate, pe care le are un judeţ. Deci, din punct de vedere structural, nu se include, n-are cum să fie inclusă, din punctul meu de vedere; poate greşesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Vreau doar să vă informez că, interpretând, împreună cu celelalte articole, aceşti membri vor fi primiţi doar cu acordul a două treimi din camerele de comerţ judeţene. Domnul deputat Dan Ioan Popescu.
		Domnul Dan Ioan Popescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am tot respectul faţă de toate propunerile şi munca pe care domnul Vainer a depus-o în dezvoltarea camerelor de comerţ din România, pentru că asta este realitatea. În fapt, prin această lege, noi am dorit să întărim camerele de comerţ teritoriale. Camera de Comerţ a României - şi asta a fost concepţia în cadrul comisiei, unde au fost foarte multe dezbateri - este un cumul al camerelor de comerţ teritoriale. Toţi agenţii economici vor dori, normal, să se înscrie, aşa cum spune prietenul Mitică Dragomir, numai în Divizia Naţională. N-ar mai trece nimeni prin divizia judeţeană, Divizia C, Divizia B, ca să acceadă la Divizia Naţională. De aceea, noi am mers pe ideea că agenţii economici să fie membri ai camerelor judeţene, pentru a întări şi aceste camere, forţa acestor camere, reprezentativitatea acestor camere, iar, prin intermediul camerelor judeţene, să-şi spune punctul de vedere la Camera naţională. De aceea, în cadrul comisiei, repet, după foarte multe dezbateri, am mers pe acest punct de vedere, pe care noi îl susţinem.
		Domnul Bogdan Olteanu: Iertaţi-mă, domnule preşedinte, dar eu, în amendamentul comisiei, văd că prevedeţi că membrii Camerei de Comerţ "pot fi" comercianţi persoane juridice cu activitate la nivel naţional.
		Domnul Dan Ioan Popescu: La nivel naţional.
		Domnul Bogdan Olteanu: La nivel naţional, da, da, da. Păi, şi în amendament este la fel. Şi în amendament se păstrează aceeaşi formulare. Diferenţa este că nu scrie că "sunt de drept" camerele judeţene. Aceasta este diferenţa. Vreau să fim expliciţi. Este prevăzut în text că trebuie să aprobe. Domnul deputat Boureanu.
		Domnul Cristian Alexandru Boureanu: Stimaţi colegi, Înainte de a trece la votarea amendamentului, aş vrea să spun că avem o problemă de principiu, pe care o discutăm aici. Şi într-un caz, şi în celălalt, membrii persoane fizice, persoane juridice, comercianţi, "pot" deveni membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României. În prima situaţie, în varianta propusă de comisie, membrii de drept sunt camerele de comerţ judeţene. Ei sunt cei care au dreptul de vot, ei sunt cei care au reprezentativitatea naţională. Am urmărit să respectăm principiul reprezentativităţii. În al doilea rând, am hotărât să răspectăm principiul transparenţei. Şi, în acest caz, am hotărât că putem avea societăţi comerciale puternice, reprezentative la nivel naţional, care trebuie să participe la toate activităţile Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care au dreptul să fie informate despre deciziile importante care se iau la nivel naţional şi care sunt reprezentative pentru România în acţiunile internaţionale pe care le întreprinde această Cameră. În acelaşi timp, am dori ca aceste societăţi mari să se implice în judeţele din care fac parte. Societăţile puternice din Timişoara să participe la activităţile Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Timiş şi să întărească activitatea acestei Camere de Comerţ şi Industrie. Iar, la nivel naţional, dorim să eliminăm posibilitatea unor judeţe de a avea voturi duble, sau voturi triple. Există reprezentativitatea judeţului prin camera de comerţ judeţeană, pentru nivelul naţional, dar, în acelaşi timp, încă o dată, dorim să asigurăm informare şi transparenţă. De aceea, s-a mers pe ideea de membri de drept. Camerele de comerţ şi industrie bilaterale, care pot fi câtă frunză şi iarbă, vor fi membre la nivel naţional, dar nu vor avea vot, pentru că nu putem să dăm un vot unei camere de comerţ judeţene egal cu un vot al Camerei de Comerţ, nu ştiu, România - şi alegeţi dumneavoastră un stat mai puţin important în schimburile bilaterale. Asociaţiilor profesionale, de asemenea, dorim să le dăm posibilitatea de a fi prezente la dezbateri, de a avea acces la informaţiile importante, dar, în acelaşi timp, ele au structuri proprii, unde au drept de decizie. Aceasta este o structură naţională a camerelor de comerţ şi industrie. Comercianţii persoane juridice cu activitate la nivel naţional - nu revin; am explicat: le dăm toată importanţa necesară, dar ele au drept de vot în judeţele unde au sediul principal. Nu în ultimul rând, membrii de onoare, pe care dorim să-i aducem în activitatea camerelor de comerţ şi industrie, dar, în acelaşi timp, nu le putem da un drept de vot egal cu al unei camere de comerţ şi industrie judeţene. Acesta este motivul pentru care am conceput această structură - încă o dată: pentru a respecta transparenţa, dar, în acelaşi timp, şi reprezentativitatea. Propun să rămânem la varianta formulată de raportul comun al celor două comisii. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Bivolaru. Vă rog.
		Domnul Ioan Bivolaru: Stimaţi colegi, Există acum, în Camera Naţională de Comerţ, o situaţie destul de dezechilibrată, ca să spunem aşa, în ceea ce priveşte reprezentativitatea camerelor teritoriale. Prin maşinaţiunile de rigoare, - şi nici nu mai spun sub care guverne, nu are importanţă, pentru că povestea este mai lungă acolo -, s-a ajuns ca în această Cameră de Comerţ Naţională, reprezentativitatea camerelor judeţene să fie, practic, zero. Din punctul acesta de vedere, camerele de comerţ judeţene nu au nici un fel de importanţă în ceea ce priveşte deciziile care se iau la nivelul Camerei Naţionale de Comerţ, pentru că sunt acoperite de votul a fel de fel de asociaţii, organizaţi, o.n.g.-uri, asociaţii patronale, sindicale, de multe ori s-au realizat şi profesionale, s-au realizat chiar astfel de asociaţii în mod voluntar, ca să biruie la vot. Trebuie înţeles un singur lucru: Camera Naţională este reprezentativă numai pentru camerele de comerţ. Am fost de acord ca, în această Cameră Naţională, cei care nu vor să fie reprezentaţi prin interiorul camerelor judeţene, să aibă un cuvânt de spus la maniera consultativă. Restul, Camera Naţională trebuie să fie reprezentanta, prin asocierea camerelor judeţene. Asta este logic.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Aurel Vainer.
		Domnul Aurel Vainer: Daţi-mi voie să folosesc o formulă des uzitată în Parlament, cu tot respectul, pentru domnul deputat Bivolaru, dar, este o inexactitate. Astăzi, în colegiul de conducere al Camerei României, participă 19 camere teritoriale, la nivel de preşedinte. Doi. La adunarea generală de alegeri de până acum, camerele teritoriale au avut drept de vot 40% din total. Iată că aceasta este realitatea. Dar, a prelua, a transforma prin această lege Camera României într-o uniune nu este prevăzut, nu este structurată ca o uniune. Ea este o Cameră Naţională, cum funcţionează în multe ţări. Şi, atunci, nu este corect, nu este normal să avem două categorii de membri: asociaţi şi de drept. În primul rând, participarea la Camera României nu este obligatorie, pentru că "de drept" înseamnă şi "obligatoriu" pentru camerele teritoriale. Vrea să fie, este; nu vrea, nu este. Ca atare, vă rog frumos să meditaţi asupra acestei probleme. Eu vă propun, ca o soluţie de compromis, ca să putem depăşi, să retrimiteţi la comisie acest punct, asupra căruia să mai lucrăm împreună. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, dacă-l retrimitem la comisie, vorba domnului Puşcaş, Uniunea Europeană ne apucă. Doamna deputat Aura Vasile.
		Doamna Aurelia Vasile: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. N-o să fiu de acord ca numai 19 camere teritoriale să aibă reprezentativitate la nivel naţional, iar asociaţii româno ... nu ştiu care ţară, româno ... nu ştiu care ţară, care funcţionează în România, să aibă reprezentare în Camera Naţională, cu drept de vot, atât timp cât România, în ansamblul acestei asociaţii cu ţara respectivă, în ţara respectivă nu are drept de vor, din start. Deci, să mergem pe principiul reprezentativităţii şi să dăm dreptul să voteze celor care trebuie să ne reprezinte.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, doamna deputat. Aş vrea să mai aduc o dată o clarificare: în amendamentul domnului Vainer se vorbeşte doar despre scoaterea menţionării calităţii de membru de drept al camerelor judeţene. Urmează, dealtfel, alin.2, care spune că aceste camere îşi dobândesc calitatea de membri de drept, prin aderare. Deci, dacă doresc să adere, evident; ceea ce este absolut normal. Deci, avem amendamentul pe care domnul deputat Aurel Vainer îl propune, care prevede că membrii Camerei de Comerţ şi Industrie a României pot fi: camerele judeţene, camerele bilaterale şi aşa mai departe - sunt cinci litere. Vă rog, domnule deputat. Voiam să spun ce se supune la vot. Dar, dacă vreţi să mai interveniţi, pe această chestiune? Vă rog să luaţi cuvântul, dacă aveţi altă poziţie.
		Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Este foarte important că dumneavoastră aveţi uneori şi obiecţiuni în legătură cu modul cum s-au redactat aceste prevederi, argumente şi amendamente. Lăsaţi cele două comisii, pentru că acest subiect s-a discutat atât de mult, că aproape, vă spun sincer, neacademic vă declar, că ne-am şi plictisit de acest subiect. În condiţiile acestea, camerele acestea, fiind membri de drept, vă rog să reţineţi, stimaţi colegi, următorul lucru: ele trebuie să se reorganizeze acum pe principiul Ordonanţei nr.26. Principiile Ordonanţei nr.26 nu le-am reiterat în această lege, pentru că Ordonanţa nr.26, în sine, privind asociaţiile şi fundaţiile, va face obiectul întregirii Statutului Camerei de Comerţ. Se pune problema discontinuităţii: din momentul respectiv, până la reorganizare, ce se întâmplă cu aceste camere existente la ora actuală? Ele se menţin ca membri de drept şi rămân ca membri de drept, pentru că este singura soluţie. Aţi văzut, mai departe, că Statutul Camerei Naţionale nu se votează decât dacă, în acest vot, există şi două treimi din numărul voturilor camerelor judeţene care sunt membri de drept. Are logică această noţiune, de "membri de drept". Că, altfel, vine Camera Bilaterală româno-irakiană, care are sediul la "cucuieţii din deal", nici măcar nu este problemă de reciprocitate, are vot deplin. Acestea sunt maşinaţiunile care s-au provocat şi se provoacă în continuare, acolo, la Camera Naţională.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Domnul deputat Buzatu.
		Domnul Dan Horaţiu Buzatu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu cred că este bine să citim încă o dată amendamentul domnilor Zamfir şi Vainer. Vă cer permisiunea să se facă acest lucru şi o să vă rog, imediat după aceea, să corelăm cu alin.2 din raportul comun, din art.31 al raportului comun. Deci: "membrii Camerei de Comerţ şi Industrie a României pot fi: camere judeţene, camere de comerţ bilaterale, asociaţii profesionale şi organizaţii patronale cu reprezentativitate la nivel naţional, comercianţi persoane juridice cu activitate la nivel naţional, membri de onoare, persoane atrase cu acordul adunării generale". Iată, deci, că, în ceea ce priveşte asociaţiile profesionale şi comercianţii persoane juridice, aceştia, pentru a fi membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României, trebuie să aibă activitate şi reprezentativitate la nivel naţional. În ceea ce priveşte chestiunea membrului de drept, vă rog să remarcaţi că aceşti membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie, sau parte dintre ei, respectiv camerele de comerţ judeţene devin membri de drept prin aderare, odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru că, dacă această lege va fi adoptată - şi sper că acest lucru se va întâmpla -, va urma o perioadă în care camerele de comerţ judeţene trebuie să adere în baza acestei legi la Camera de Comerţ şi Industrie a României. Deci, nu se face nici un fel de discriminare în acest sens şi acest lucru este vizibil, corelând amendamentul domnului Vainer, propunerea domnului Vainer pentru alin.1 al art.31 cu alin.2 al aceluiaşi articol. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă nu mai există intervenţii, voi supune, atunci, amendamentul domnului deputat Aurel Vainer. Reamintesc că este vorba de acel amendament de la art.44 alin.1. Vă rog să votaţi. Vot pentru înseamnă introducerea art.44 alin.1 în formularea făcută de domnul deputat Vainer. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Cu 102 voturi împotrivă, 49 de voturi pentru şi o abţinere, amendamentul domnului Vainer a fost respins. detalii vot
		Dacă la art.44, devenit art.31, este vorba de pct.53 din proiect, mai există alte amendamente care se susţin? Alin.2 şi alin.3 rămân în formula actuală. Nu se susţin alte amendamente? Nu. Vă propun, atunci, să votăm art.31, în actuala formulare, în propunerea comisiei. Este vorba de pct.53 din raportul comisiei, aşa cum a fost propus de către comisie. Vă rog să votaţi. Dacă votaţi "da", formularea rămâne cea din raportul comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Pct.53 a fost aprobat. detalii vot
		Pct.54. Există obiecţii, observaţii sau comentarii? Nu sunt. Aprobat. Pct.55. Da, vã rog, domnule deputat; la art.46 devenit art.33. Da, vă rog frumos.
		Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La art.46, devenit, precum prevede numerotarea, art.33, îmi menţin amendamentul de eliminare cu privire la organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi cu textul, cu motivaţia pe care mi-am expus-o la amendament, cu menţiunea de fundamentare, pentru că textul este prevăzut de Legea nr.26/1990, în funcţiune la această dată.
		Domnul Bogdan Olteanu: Deci, vorbiţi de alin.2 lit.a). Da. Comisia? Comisia îşi menţine ... Domnul Bivolaru. Vă rog frumos.
		Domnul Ioan Bivolaru: Pentru că ieşirea mea a creat fibrilaţie în comisie, spun că este în nume propriu. Atenţionez încă o dată pe onorabilii colegi că suntem în faţa unei prevederi total neconstituţionale. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului s-a stabilit de către Parlament că este instituţie publică, aflată în subordinea, organizarea şi autoritatea Ministerului Justiţiei. Deci, acest Oficiu Naţional este instituţie publică. În condiţiile acestea, o instituţie publică nu poate fi dată prin concesiune unui subiect de drept privat. Vă rog să analizaţi foarte serios. Şi, domnule preşedinte, numai din punct de vedere principial, solicit reprezentantului Ministerului Justiţiei, aici, să ne spună foarte serios cum stă această problemă, fără nici un fel de partizanat. Nu mă interesează personal, în intervenţia respectivă, dacă sunt de acord, sau nu sunt de acord. Şi, din punct de vedere legal, cum este posibil ca o instituţie publică să fie dată prin concesiune unei instituţii de drept privat?
		Domnul Bogdan Olteanu: Doamna secretar de stat, interveniţi acum, sau la sfârşit? La sfârşit. La sfârşit, atunci. Dacă mai sunt dezbateri? Domnul Vainer.
		Domnul Aurel Vainer: Dacă-mi permiteţi, n-aş putea să cred că registrul teritorial nu este instituţie publică, iar registrul naţional este instituţie publică. Iarăşi, rezolvăm lucrurile cu două unităţi de măsură. Părerea mea personală, fără a avea pregătire juridică: nu este nimic defectuos ca Oficiul Naţional al Registrului Comerţului să funcţioneze cum a funcţionat 12 ani de la înfiinţare, cu o trudă extraordinară. Domnul preşedinte Dan Ioan Popescu a spus ceva. Am muncit acolo pe rupte şi a venit o zi mare şi ne-a luat totul, ne-a lăsat - daţi-mi voie să mă exprim neelegant - oarecum, cu fundul ... mai departe, spuneţi dumneavoastră.
		Domnul Bogdan Olteanu: Cu fundul gol, să înţeleg că era problema, domnule deputat.
		Domnul Aurel Vainer: Vă rog să tratăm lucrurile cu aceeaşi unitate de măsură.
		Domnul Bogdan Olteanu: Înţeleg că ne cerem scuze pentru folosirea cuvântului "gol". Domnul deputat Pambuccian şi urmează domnul deputat Márton.
		Domnul Varujan Pambuccian: Am să vă spun eu, stimaţi colegi, cum poate fi dat înapoi: aşa cum au fost date înapoi casele naţionalizate, aşa cum au fost date înapoi toate proprietăţile în ţara asta şi aşa cum este normal să fie într-o societate civilizată. Ce este de drept privat, este de drept privat. Şi statul, este bine să facă bine să se retragă din ce în ce mai mult din societate, s-o lase în pace să trăiască liberă. Aşa pot fi date înapoi. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpad.
		Domnul Márton Árpad Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, De-abia atunci noi am face ceva neconstituţional dacă aici am decide altfel decât am decis în partea cealaltă, la art.4 lit.f), în cazul camerelor de comerţ judeţene. Că, altfel, am avea nişte camere de comerţ judeţene în domeniul privat, care este, nu controlat, ci dirijat în sânul Camerei Naţionale de Comerţ, în domeniul public. Deci, ceva care aparţine privatului este diriguit de ceva public, nu controlat; controlul este altceva, ceea ce, într-adevăr, este şi ilogic şi este şi neconstituţional. Deci, trebuie să fim consecvenţi. Am tranşat prin vot că este nevoie ca şi la nivel naţional să existe o coordonare a acestei activităţi şi acesta este - printre altele - unul din rolurile Camerei de Comerţ şi Industrie la nivel naţional. Deci, o coordonare a acestor activităţi şi o comunicare cu Ministerul Justiţiei, în domeniul monitorizării a ceea ce există la înregistrarea acestor societăţi comerciale. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog frumos.
		Domnul Victor Sanda: Domnilor colegi, Eu, la un moment dat, nu-mi dau seama dacă noi discutăm despre activitatea în sine, domnule preşedinte, a registrului sau discutăm, legăm această activitate de patrimoniu, direct. Pentru că am impresia că toată lumea se opreşte în patrimoniu. După mine, activitatea de registru poate să fie şi de stat şi privată, nu contează. Dacă ne oprim în patrimoniu, ce înseamnă clădiri şi utilităţi şi alte lucruri, normal că începem să ne punem probleme. La fel, eu cred şi sper să apară şi "camere de comerţ private". Şi nu văd de ce această activitate a Registrului comerţului nu poate să fie şi privată; activitatea. Nu neapărat trebuie s-o legăm de un patrimoniu, sau de "alte averi" şi să ne cramponăm că sunt ba publice, ba de stat, ba private. Deci, eu mă refer ca activitate, dacă e s-o gândim, cum o judecăm? Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat Cristian Boureanu.
		Domnul Cristian Alexandru Boureanu: Stimaţi colegi, Cred că ar fi momentul să discutăm din nou despre principii. Patrimoniul este foarte important şi nu trebuie să ne ascundem după deget, dar haideţi să vedem cum a fost constituit acel patrimoniu şi, foarte pe scurt, a fost constituit prin munca şi prin efortul Camerelor de comerţ şi Industrie Judeţene. Acest patrimoniu, şi îmi asum cuvântul, a fost naţionalizat peste noapte, s-a încercat o reparare, deci timp de doi ani de zile au fost folosite toate aceste active de către statul român printr-o instituţie oarecare, nu contează, activitatea şi bugetul Camerei de Comerţ Oficiului Naţional a fost constituit nu prin bani de la buget, de la Ministerul Justiţiei, ci prin fonduri obţinute din activitatea prestată iniţial, timp de 12 ani de Cameră de Comerţ şi Industrie judeţene. Astăzi nu facem altceva decât să reparăm aceste lucruri. Patrimoniul române la registru, dacă un legislativ peste ani de zile va dori să treacă din nou acest registru la Ministerul Justiţiei va putea să o facă cu tot cu patrimoniu. În momentul de faţă, noi nu dorim altceva decât să facem o reparaţie. Prin urmare, mi se pare foarte normal să adoptăm acest articol în forma în care a fost propusă de Comisia pentru industrie şi servicii din care fac parte şi să păstrăm spiritul acestei legi cap-coadă. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Nica şi domnul deputat Crăciunescu.
		Domnul Dan Nica: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. E un lucru pe care foarte mulţi dintre cei din această sală se prefac că nu îl înţeleg, şi aş vrea să spunem mai direct. Deci, în momentul în care vorbim de cei care fac, lucrează, în momentul în care beneficiază de o poziţie de monopol, pentru că în România nu se poate să se ducă o firmă să înregistreze unde vrea, se duce prin lege doar la Registrul Comerţului. Aşa a fost timp de 12 ani când era la Camera de Comerţ, aşa fost şi din 2002. Şi întrebarea pe care ne-o punem în momentul în care dezvolţi un monopol punând taxe al cărui cuantum nu este controlabil, putem accepta ca acest monopol să se desfăşoare în continuare? Eu cred că nu. Şi, atunci, sunt două viziuni. Dacă doriţi, şi am auzit aici foarte multe intervenţii, de parcă discutam despre nu ştiu ce fond "Proprietatea", sigur, să fie activitate desfăşurată la liber. Cine vrea în ţara asta să-şi facă oficiu pentru registru al comerţului să poată să şi-l facă, să fie concurenţă. Am fost şi voi fi întotdeauna împotrivă ca în România să existe monopoluri private. Singurele monopoluri acceptate în toată lumea sunt cele de stat, statul având obligaţia să le reglementeze şi, având obligaţia ca să fie sigur că prin taxele şi impozitele pe care le percepe nu împiedică o anumită activitate. Dacă doriţi să fiţi corecţi, şi mă refer la toţi colegii care au făcut aici o teorie foarte interesantă şi în privinţa furtului şi a libertăţii şi a implicării sau neimplicării statului în economie, trebuie să fie corecţi până la capăt. În nici o ţară civilizată din lume nu este acceptată existenţa monopolurilor private. Iar dacă există monopoluri private, acestea trebuie reglementate de 10 ori mai bine decât atunci când avem un monopol de stat, care de multe ori îndeplineşte o misiune socială. Aceasta este, de fapt, problema. Şi, ca să mai răspund la un alt punct care mi s-a părut extrem de interesant în această discuţie, noi nu discutăm aici nici despre cum se desfăşoară activitatea, nici despre altceva. Miza este dacă entităţi private pot să pună mâna pe un patrimoniu şi pe fluxul de numerar care este generat în urma desfăşurării respective activităţi şi, dacă da, în ce cuantum? Asta este întreaga miză. Eu cred că trebuie să fim extrem de atenţi în momentul în care legiferăm monopoluri private. Vă aduc aminte că, în decursul istoriei României, am făcut aceste erori, am avut monopoluri private instituite prin lege şi rezultatele au fost proaste. Şi, dacă doriţi vă mai dau şi alte exemple. Dar, cred că trebuie să le spunem lucrurilor pe nume, pentru că nu putem accepta să vorbim fiecare aici, în general, prefăcându-ne că nu ştim despre ce este vorba. Dacă doriţi să fim corecţi până la capăt şi să avem o economie sănătoasă în această ţară, trebuie să spunem nu monopolurilor private. Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Vainer. Mă, iertaţi, domnule Crăciunescu, vă dau cuvântul după domnul Vainer.
		Domnul Aurel Vainer: Revin la formulat, cu tot respectul, pentru domnul deputat Nica...
		Domnul Bogdan Olteanu: Şi cu amândouă microfoanele, domnule Vainer.
		Domnul Aurel Vainer: ... pe care îl cunosc foarte bine şi ne cunoaştem. E un om foarte valabil. Numai că aici e vorba de nişte cuvinte. Cred că nu avem de-a face cu un monopol, ci e vorba de o funcţie publică delegată. Şi, dacă legea, şi vreau să fie extrem de clar, Legea nr.26 din 1990, corectată în decursul anilor, prevede ceva extrem de important. Registrul Comerţului se desfăşoară la Camerele de Comerţ, justiţia are o participare, o prezenţă permanentă, fiind acei judecători delegaţi, pentru care în legislaţia de dinainte de 2002, Ministerul Justiţiei primea 8% din încasările Registrelor Comerţului. Iată că nu e vorba chiar aşa, se dă şi fac ce vor. Mai mult, începând cu anul 2001, Guvernul României adopta hotărâri de stabilire a taxelor şi tarifelor la Registrul Comerţului. Nu ne-a dat voie Guvernul timp de 3 ani să aplicăm o prevedere de indexare, care era acolo şi a zis nu, lăsaţi aia e altă dată. Deci, vă rog frumos reţineţi, haideţi să tratăm lucrurile ca o funcţie publică delegată într-un stat democratic care merge spre ce vreţi dumneavoastră să numiţi, economie de piaţă ş.a.m.d, ştim ce se întâmplă cu întreprinderi de stat, care îşi menţin monopolul şi în jurul lor se întâmplă ce se întâmplă. Aici e vorba de Camerele de Comerţ care chiar prin această lege sunt categorisite ca organizaţii neguvernamentale de utilitate publică. Or, utilitatea publică este să fie în serviciul public şi să fie în serviciul ţării şi aşa mai departe. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Domnul deputat Crăciunescu. O să am rugămintea, dacă putem un pic să mai scurtăm intervenţiile şi să ascultăm şi poziţia Ministerul Justiţiei şi să tranşăm chestiunea.
		Domnul Grigore Crăciunescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu personal am primit câteva telefoane pe celular în care foarte mulţi cetăţeni ne urmăresc, în direct, pe internet, dezbaterile despre acest proiect de lege. Şi, pentru ca acei oameni să înţeleagă câteva lucruri, hai să fim de acord cu două principii. Registrul Comerţului este o instituţie publică. Nu există nici un fel de dubiu asupra acestui lucru. Camerele de comerţ sunt entităţi private, autonome, cu statut propriu. Dacă noi acum discutăm despre perioada 1990-2001-2002 cât au existat Camerele de Comerţ, amintiţi-vă, stimaţi colegi, care erau preţurile la Bistriţia, la Iaşi, la Satu-Mare pe taxele puse de Camerele de comerţ. Erau diferenţe de milioane de lei. La ora actuală, preţul un act scos de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului se ridică la 300 de mii de lei în mod obişnuit şi dacă e taxă de urgenţă este 450 de mii lei. Eu vă întreb, dacă Registrul Comerţului trece la Camerele de comerţ, care sunt autonome, vom mai putea controla aceste preţuri? Iar, repet, nu ţinem cont de cei peste 800 de mii de oameni, care trebuie să aibă legături cu Registrul comerţului. Lăsând deoparte patima, eu spun că am venit în Parlament, eu personal şi cred ca mine sunt foarte mulţi colegi, am venit chiar să facem nişte legi în interesul sau spre binele oamenilor de afaceri. Sunt liberal. Deci, nu mă duc pe problema de social-democraţie, să dăm gratis, să facem, să ajutăm. Eu, ca liberal, vreau să ajut oamenii de afaceri. Şi cei pete 800 de mii de oameni de afaceri doresc ca Registrul comerţului să rămână în această fază, pentru că funcţionează bine. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Boureanu şi încheiem dezbaterile. Îmi cer scuze şi domnul deputat Márton.
		Domnul Cristian Alexandru Boureanu: Stimaţi colegi, Încă o dată, taxele şi tarifele nu fac subiectul acestei legi. Deci, noi, în momentul de faţă, vorbim numai de administrarea patrimoniului şi de funcţionarea acestor structuri. Noi nu discutăm aici de libertatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, respectiv judeţene de a fixa taxe şi tarife. Şi, susţin, în continuare, poziţia pe care avut-o comisiile de fapt, raportul comun al celor două comisii, să dăm încă o dată Camerelor de Comerţ judeţene ceea ce au avut timp de 12 ani şi ceea ce au clădit prin forţe proprii. În al doilea rând, cu tot respectul pentru colegii mei, în momentul în care se pune problema de alege între un monopol de stat şi un monopol privat, ca liberal susţin monopolul privat, cu un control şi cu o reglementare din partea statului, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă. Ministerul Justiţiei este cel care fixează taxele şi tarifele. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deptuat Arpad Márton.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, O observaţie de procedură. Aici se discută pe lângă temă. S-a decis deja, s-a votat la art.4, lit.f) că toate aceste probleme trec la Camerele de Comerţ judeţene, nu mai putem reveni la acest vot. Asta s-a dat. Ceea ce se discută acum, cine coordonează activitatea acestora. Este ministerul sau Camera de Comerţ Naţională, despre asta se discută. Puteţi dumneavoastră, credeţi că trebuie să fie ceva particular, să fie coordonat, condus de cel de stat? Votaţi în consecinţă, dar nu mai puteţi vorbi despre rămânerea sau nerămânerea la Camerele de Comerţ judeţene a acelei activităţi care aţi tranşat-o deja. Acolo sunt.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna secretar de stat Kibedi în încheierea dezbaterilor, după care trecem la vot. Deci e vorba de propunerea de eliminare a lit.a) de la alin.2.
		Doamna Catalin Barbara Kibedi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Dinstinsă Cameră, Din punct de vedere al Ministerului Justiţiei, deşi foarte multe s-au spus aici, nu avem interes patrimonial şi aşa este corect, şi cine a dorit să verifice această afirmaţie a putut s-o verifice. Nu avem nici alt fel de interese decât cele care sunt reglementări legale şi ceea ce a investit Ministerul Justiţiei prin actele normative modificate, şi care nu sunt iarăşi o dorinţă sau o fantezie a lor, ci sunt în baza angajamentelor pe care le-am asumat, în domeniul a ceea ce înseamnă societăţile comerciale, în domeniul insolvenţei, în domeniul evaziunii fiscale, în domeniul răspunderii persoanei juridice. Şi, pentru că se pierde acest registru al comerţului, am pus un mare semn de întrebare în ce măsură vom putea asigura aplicarea în practică a acestor prevederi legale care deja au fost votate de către dumneavoastră. Din punct de vedere al naturii, a ceea ce a însemna Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi încă mai înseamnă, pentru că Legea nr.26 este în vigoare, ea nu este modificată prin această lege, Oficiul Naţional are o definiţie concretă exactă: este o instituţie publică, spune legea. Să nu uităm că Legea Registrului comerţului este o lege organică. Puteţi s-o verificaţi şi pe aceasta în Monitorul Oficial şi pot să vă dau un singur argument pentru ca dumneavoastră să vă dumiriţi de ce este aşa, pentru că în măsura în care o lege conţine şi capitol de infracţiuni, atunci e suficient acest argument ca ea să fie de natură organică. Noi am semnalat şi am atenţionat Comisiei juridice la vremea respectivă că modificarea acestei Legi nr.26 ar pretinde ca prin ceea ce se modifică să fie lege organică şi nu lege ordinară. Este adevărat că Senatul a cotat-o la vremea respectivă lege ordinară, dar a revenit asupra acestei poziţii şi iniţiativa legislativă care vine din partea Psd-ului pe aceeaşi temă, deja veţi putea verifica raportul plenului Senatului, a cotat-o în mod corect tot lege organică. De aceea, ceea ce aş mai dori să atenţionez, pentru că s-au spus şi s-au discutat foarte multe cu privire la natura patrimoniului, faptul că un patrimoniu derivă din taxe percepute din domeniul privat, nu aceasta hotărăşte natura şi caracterul acelui patrimoniu dacă el este de domeniul public sau de domeniul privat, ci destinaţia fondurilor percepute din aceste taxe. Altfel, am ajunge la situaţia bizară ca, de pildă, taxele de timbru, oamenii care merg la instanţă sunt persoane fizice sau juridice. Majoritatea sunt private. Noi, totuşi, am cotat vreodată ca activitatea instanţelor şi parchetelor este privată? Şi ar trebui să restituim justiţiei şi să o dăm în mâini private? Deci, este un argument care nu stă în picioare. Dar, mai mult decât atât, taxele nu sunt percepute şi nu patrimoniul Camerelor de Comerţ nu este rezultatul muncii Camerelor de Comerţ, aşa cum s-a afirmat. Patrimoniul este constituit din aceste taxe. Să vedem ce destinaţie îi dăm. Or, aici, şi am mai primit sesizări din partea Uniunii Patronatelor care a considerat că este o absolut concurenţă neloială în ce priveşte alte forme de asociere, dacă aceste taxe care provin de la toate societăţile comerciale care se înscriu sau îşi modifică înscrierile, totuşi sunt destinate numai unui singur tip de asociere şi aceasta este Camera de Comerţ. Revenind acum la problemă, ceea ce am mai semnalat pe dreptul de asociere şi ce mi se părea nouă că ridică semne de întrebare pe constituţionalitate, fie vă hotărâţi că aci este un sistem asociativ şi Camerele de Comerţ merg spre modelul organizaţiilor nonguvernamentale şi atunci nu poţi să obligi şi să cotezi membrii de drept, pentru că a merge pe formula de uniune, aşa cum este, de pildă, situaţia altor profesii liberale, notarii şi executorii sunt privaţi, dar ei sunt constituiţi în uniune şi sunt obligaţi să fie membri ai Camerelor teritoriale şi acelea ale uniunii, pentru că este vorba de un corp al acelei activităţi profesionale. Or, aici, mie mi se pare că avem primejdia unui hibrid. O facem la nivel judeţean pe tip asociativ şi pe urmă constituim ceva care seamănă a model de uniune, ceea ce este neîntâlnit în legislaţia românească. De aceea, din punctul nostru de vedere, şi atâta timp cât taxele, în continuare, sunt fixate prin hotărâre de Guvern şi nu prin ceea ce înseamnă Ministerul Justiţiei, iarăşi revenim la ceea ce am spus că ele sunt calificate ca fiind de domeniul public, pentru că ele intră în bugetul public şi, atunci, destinaţia lor este aceasta. A restitui din domeniul public în domeniul privat, este un domeniu reglementat expres de Constituţie. Aici s-a mai tot spus că s-a naţionalizat şi s-a jecmănit domeniu privat, aducându-se din domeniu privat în domeniul public. Ceea ce trebuie să vă informez, şi am aici sesizarea Camerei de Comerţ Timişoara, Legea nr.505 din 2003 care s-a adoptat tocmai pentru a reglementa cum anume se preia patrimoniul Camerelor de Comerţ de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului are o formulare destul de ceţoasă pentru ca nici la ora actuală litigiile să nu fie stinse, deci se vorbeşte de jecmănire, dar practic nici acum nu este stabilit ce anume rămâne la Camerele de Comerţ şi ce anume s-a preluat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi vă citesc textul pentru a nu avea discuţii, ce prevede Legea nr.505: "Bunurile aflate în dotarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului a Oficiilor Registrului Comerţului şi a birourilor unice constituite în limita aportului acestora la dobândirea bunurilor respective constituie patrimoniul Oficiului Naţional al ONRC şi vor fi folosite potrivit destinaţiei stabilite". Care a fost situaţia, pentru că alin "2 trebuia să vorbească ce înseamnă aport. "Determinarea aportului prevăzut la alin.1 se va realiza pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice şi părţile interesate, în condiţiile legii". Or, dumneavoastră vorbiţi de o jecmănire, de o preluare, că nici la ora actuală litigiile nu sunt stinse. Dar, repet, a se prelua din domeniul privat în domeniul public este o situaţie care este acum la latitudinea instanţelor să hotărască cine, cât are din acel patrimoniu. Pe când din domeniul public a se prelua în domeniul privat, pentru că aceste taxe, repet, fiind deja trecute în bugetul public, tot ceea ce s-a cumpărat şi s-a făcut ulterior şi a fost reînnoit sistemul informaţional prin dotarea cu calculatoare noi, cu leptopuri noi şi aşa mai departe, acestea sunt prevăzute de Constituţie. A trece peste prevederile Constituţiei ridică foarte mari semne de întrebare. Şi sunt foarte curioasă care va fi votul dumneavoastră pe art.59, pentru dumneavoastră susţineţi aşa: preluarea patrimoniului se va realiza prin act normativ emis de Guvern. Care sunt actele normative posibile să fie emise de Guvern în aplicarea unei legi? Numai hotărârea de Guvern. Ori, dumneavoastră spuneţi Guvernului să emită un act normativ pe care, de altfel, nu mai este supus controlului dumneavoastră, pentru că hotărârea de Guvern este un act administrativ. Dumneavoastră nu vă mai puteţi amesteca în această hotărâre de Guvern, şi atunci iarăşi este sub semn de întrebare. A hotărî o modificare a Legii Registrului Comerţului, care este organică, şi a da soluţia unei hotărâri de Guvern este mai mult decât năstruşnică. Vă rog să mă iertaţi că folosesc acest termen, dar este nemaiîntâlnit în istorie să doriţi modificarea unei legi organice cerând Guvernului ca prin hotărâre de Guvern să-şi stabilească modalitatea de preluare a patrimoniului, când Constituţia prevede foarte limitativ şi exact cum anume se realizează acest lucru. Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Am luat notă şi de punctul de vedere pe care l-aţi exprimat pentru art.59 când vom ajunge acolo. Suntem acum la art.33 alin.2 lit.a), avem o propunere de eliminare, autor domnul deputat Valeriu Ungureanu, domnul deputat Grigore Crăciunescu. Este amendament respins, voi supune votului dumneavoastră acest amendament respins. Votul pentru presupune eliminarea competenţei de a asigura organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la Camerele de Comerţ. Votul contra presupune păstrarea lit.a) la alin.2, deci Camera naţională de Comerţ rămâne cu asigurarea şi organizarea funcţionării Oficiului. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins. Da? Deci, pentru înseamnă că introduceţi amendamentul în textul legii, deci eliminaţi lit.a). Vă rog să votaţi: Da. Vă mulţumesc. Amendamentul a fost respins cui 84 de voturi împotrivă, 2 abţineri, 74 de voturi pentru. Lit. a) rămâne. detalii vot
		Dacă la pct. 55 există alte observaţii, obiecţii sau comentarii? Există? Nu există. Supun votului dumneavoastră pct.55, aşa cum a fost propus de comisiile reunite. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. Pct.55 a fost votat cu 92 voturi pentru, 57 împotrivă şi 4 abţineri. detalii vot
		Trecem la pct.56. Obiecţii? Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat. Pct.57. Adoptat. Pct.58. Adoptat. Pct.59. Adoptat. Pct.60. Aici avem şi amendamente respinse. Întreb dacă se susţin, e vorba despre dreptul de vot. Vă rog, domnule deputat Vainer. Aveţi amendament la alin.2.
		Domnul Aurel Vainer: L-am formulat şi normal este să mi-l susţin. Dar, din păcate, acolo s-a spus aşa: "membrii de drept şi membrii asociaţi". Şi acum cei de drept au de vot deliberativ, iar ceilalţi consultativ. Amendamentul meu este că toţi membrii au drept de vot deliberativ. Urmează ca prin statut să se stabilească modul de reprezentare în adunarea generală şi ponderea votului. Aşa s-a făcut, aşa se face. Dar să dai drept de vot numai la 42 de camere teritoriale, care au avut sau n-au avut un aport semnificativ la ce are astăzi Camera României este nedrept. Asta este toată problema. Vă rog să votaţi, că toată lumea are vot deliberativ, chiar dacă am menţinut acolo aceste categorii de membri. Atât. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Vă rog. Intervenţii, observaţii? Domnul Márton Árpád-Francisc.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, După cum ştiţi, dumneavoastră, de fapt, însuşi acel articol despre aşa ceva a vorbit că există anumite entităţi, deci există o structură, şi în această structură votul deliberativ aparţine subelementelor din structură, adică organismelor judeţene şi nicidecum unei persoane, unei societăţi comerciale afiliate sau după cum s-a trimis la nişte uniuni de camere de comerţ, România plus o altă ţară care, la un moment dat, dumneavoastră aţi spus ajungeau la peste 60% din vot. Înseamnă că 41 de judeţe din ţara asta au drept de vot şi tot ceea ce e comerţ în 41 de judeţe din ţara asta au un drept de vot de 40% în Camera Naţională? Nu cred că este acceptabil. Deci, singura sistem acceptabil este un organism naţional care are subdiviziuni teritoriale şi votul deliberativ aparţine acestora.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul Vainer, vă rog.
		Domnul Aurel Vainer: Iarăşi, cu tot respectul pentru domnul Márton care a susţinut înainte că noi nu constituim o uniune acum. Nu-i o uniune. Într-o uniune, cei din uniune, vin toţi cu o participare şi un vot. Noi suntem Camera României la care vin prin afiliere-asociere Camerele teritoriale. Şi atunci, cum adică? Cele 42, eu vreau să fiu mai concret, 42 de camere de comerţ teritoriale îşi aleg numai ele în Adunarea generală colegiul de conducere, format din 11 camere de comerţ. Acum în Colegiul României sunt 19. Ce reprezentare are? Vă rog să vă gândiţi, nu vreau să-mi răspundeţi. Retoric, deci repet, nu suntem o uniune. Camera României nu e o uniune. Este o entitate autonomă, distinctă, neguvernamentală şi de utilitate publică. Nu-i uitaţi acest lucru. Atât, şi vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Bivolaru.
		Domnul Ioan Bivolaru: Stimaţi colegi, Camera Naţională prin tot ce am votat până acum, toate amendamentele şi articolele respective nu este decât o formă asociativă realizată pe scheletul celor 41 de camere judeţene, conform Ordonanţei Guvernului nr. 26. Mai mult de atât, deja s-a votat că acestor camere judeţene li se va da serviciul acesta de utilitate publică de a ţine Registrul comerţului. Este fără discuţie, de modul cum s-a făcut această lege s-a stabilit mai mult decât clar că aceste Camere judeţene sunt de drept membre ale Camerei Naţionale pentru că sunt deţinătoare de activitate de registru. Nu mai pot să mai accepte să rămână în afară sau nu. Dacă rămân în afară, nu vor primi registrul, ca să se înţeleagă foarte clar ce am vrut să rezolvăm în această problemă. Deci, aceste deţinătoare de registru vor avea ponderea tuturor deciziilor în Camera Naţională, mai ales că mai adineauri s-a şi votat pe undeva ca şi Oficiul Naţional să revină Camerei Naţionale. S-a făcut această legătură intrinsecă din acest punct de vedere. Deci, numai Camerele judeţene împreună cu această Cameră Naţională care este exponentul Camerei judeţene şi nicidecum a altor organisme, trebuie să realizeze toată activitatea între ele, cu deciziile pe care le au. Ceilalţi sunt bineveniţi şi sigur că vor avea dreptul să-şi spună punctele de vedere şi să aibă, bineînţeles, un vot consultativ. Colegul Arpad a sesizat şi dumnealui, ca toţi ceilalţi, că toţi ceilalţi, în afară de ceea ce se doreşte în această Cameră Naţională, nu deţin până acum decât ponderea de 40% din voturi. Puteau să pună şi 42 şi 43, puteau să fie generoşi. Important este să aibă mai mult de 50.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Vă mulţumesc. Mai există intervenţii? Nu mai există intervenţii. Avem amendamentul domnului deputat Aurel Vainer şi al domnului deputat Gabriel Zamfir. Alin.2. "Fiecare membru al Camerei de Comerţ a României are dreptul la un vot deliberativ". Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. Amendamentul a fost respins cu 136 voturi împotrivă, 11 voturi pentru şi o abţinere. detalii vot
		Dacă la art.50, devenit 37, mai există alte observaţii sau comentarii. Nu mai există alte observaţii, comentarii. Supun votului dumneavoastră art.50, devenit 37. E punctul 60 din raportul comisiei. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 130 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 5 abţineri. detalii vot
		Pct.61. Observaţii. Comentarii. Adoptat. Pct.62. Observaţii. Comentarii. Adoptat. Pct.63. Observaţii. Comentarii. Adoptat. Pct.64. Adoptat. Pct.65. Adoptat. Pct.66. Adoptat. Pct.67. Adoptat. Pct.68. Adoptat. Pct.69. Adoptat. Pct.70. Adoptat. Pct.71. Adoptat. Pct.72. Adoptat. Vreau să atrag atenţia comisiilor că nu există pct.72, e 73 direct. Deci, o să rog să se corecteze eroare materială. Pct.73, în actuala formulare a raportului. Adoptat. Pct.74. Adoptat. Pct.75. Adoptat. Pct.76. Adoptat. Pct.77. Adoptat. Pct.78. Adoptat. Pct.79. Adoptat. Pct.80. Adoptat. Pct.81. Adoptat. Pct.82. Adoptat. Pct.83. Adoptat. Pct.84. Adoptat. Pct.85. Adoptat. Pct.86. Adoptat. Pct.87. Obiecţii. Observaţii. Comentarii. Adoptat. Pct.88. Da. Vă rog, domnule deputat. Suntem la art.69 devenit 59.
		Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu: Şi pentru că la amendamente respinse am propus eliminarea textului prevăzut în art.69, cel cu un termen de 90 de zile, îmi menţin amendamentul de eliminare a textului şi nu a celui propus de comisie, aşa cum de fapt susţin şi eu ideea năstruşnică menţionată de doamna secretar de stat.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă rog, domnule deputat Bivolaru. Eu o să-mi permit să comentez că la cum e redactat textul în limba română, trebuie neapărat eliminat, întrucât ne facem de ruşine că nu putem să zicem "preluarea bazelor şi al aplicaţiilor." "Preluarea al aplicaţiilor", e "a aplicaţiilor". Vă rog, domnule Bivolaru. Era un amendament de corelare lingvistică, dar îl discutăm la sfârşit.
		Domnul Ioan Bivolaru: Domnule preşedinte, Dacă aveţi vreun amendament, spuneţi-l, că m-a ţinut colegul.
		Domnul Bogdan Olteanu: O să-mi permit să-l spun, dar de la tribună, nu de aici, bineînţeles.
		Domnul Ioan Bivolaru: Ei, nu, vă permitem aşa. Stimaţi colegi, Am discutat acum cu piciorul de comisie pe care-l aveam aici şi, într-adevăr, observaţia făcută şi de reprezentantul Guvernului este mai mult decât extrem de corectă, printr-un act normativ emis de Guvern nu se poate bate o lege organică şi legea va fi organică, de cum e problema, nu numai de sancţiuni, e problema şi de preluare de patrimonii şi aşa mai departe. Şi vă propunem ca, în finalul acestui text, "se vor reglementa până la data de 1 ianuarie 2007, prin lege". Asta este singura soluţie de a ieşi din acest impas. Iar în ce priveşte preluarea inclusiv al aplicaţiilor, aplicaţiile sunt nişte activităţi care sunt materializate. Din cauza aceasta, ele intră în baza materială. Dacă la asta făceaţi trimitere, domnule preşedinte.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Arpad Marton. Da. Domnul Bivolaru mai are o completare.
		Domnul Ioan Bivolaru: Stimaţi colegi, sigur că a avut o logică în şirul acestor amendamente respinse şi amendamentele făcute de către o serie de colegi. De data aceasta, comisia nu este de acord să susţinem eliminarea textului de la 59, şi textul de la 59 de fapt este singurul text care repară, într-un fel, sau poate să repare ceea ce se doreşte de către unii să se repare.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marton Arpad.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Domnule secretar de stat, Într-adevăr, o lege nu poate fi modificată decât printr-o altă lege. Normele legale înseamnă şi altceva decât lege şi legile se aplică de obicei conform normelor de aplicare pe care le adoptă, într-adevăr, prin hotărâre de Guvern, Guvernul. Dacă aceste norme sunt necesare pentru aplicarea unui articol de lege, sunt uzitate, legale şi constituţionale. Mai mult, trebuie să vă spun un exemplu concret care se întâmplă aproape săptămânal în Guvernul din care şi reprezentantul Ministerului Justiţiei face parte. Conform unei legi care prevede că, în anumite situaţii, de la autoritatea naţională ROMSILVA se trec drumurile forestiere în administrarea, în proprietatea consiliilor locale, deci, există o prevedere legală, dar trecerea în fiecare caz în parte de la ROMSILVA la consiliul local respectiv, se face pe bază de hotărâre de Guvern. Înseamnă că toate aceste zeci de hotărâri pe care le-aţi scos sunt neconstituţionale. Nu sunt neconstituţionale. Sunt total constituţionale şi tocmai prin textul de lege aţi primit această abilitare de a primi, de a emite astfel de hotărâri de Guvern. Prin acest text de lege veţi primi abilitatea de a formula o hotărâre de Guvern prin care se va aplica această trecere dintr-un patrimoniu în celălalt patrimoniu. Deci, mie mi se pare constituţional, dar într-adevăr şi aici trebuie să vă dau dreptate prin faptul că se trece dintr-un patrimoniu în celălalt patrimoniu, ca o consecinţă a acestei legi, legea probabil că este una organică şi va solicita un astfel de vot. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Nica.
		Domnul Dan Nica: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sigur că în numele unor idealuri nobile, putem să ne prefacem că nu băgăm de seamă că e vorba despre transferul unui patrimoniu de la stat la o entitate privată. Sigur că putem să înţelegem că în numele unor idealuri nobile putem să ne prefacem că nu ştim că pentru ca un transfer să se producă din patrimoniul public, trebuie mai întâi să fie trecută în proprietatea privată a statului. Ulterior, se poate face trecerea din proprietatea privată a statului printr-o lege, la o altă entitate privată. Dar, trebuie să vă menţionez aici că, în acest moment, în care începem să discutăm despre transferul unui patrimoniu de la stat către o entitate privată, această operaţiune nu poate fi realizată decât printr-o lege. Această lege este o lege cu caracter organic şi vreau să fim extrem de atenţi pentru ca să nu producem un prejudiciu în ceea ce înseamnă imaginea noastră în momentul în care discutăm despre o proprietate care aparţine statului şi nici într-un caz în beneficiul unor băieţi şmecheri. Aceasta este poziţia noastră şi vă rog ca să votaţi în consecinţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii la propunerea de eliminare a art.59, în integralitatea sa. Nu există intervenţii. Punctul de vedere al comisiei. Vreţi să mai spuneţi o dată la microfon, vă rog?
		Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este un amendament de eliminare a art.59. dacă nu se acceptă eliminarea, comisiile reunite propun finalul până la data de 1 ianuarie 2007, prin lege. Deci, nu prin acte normative, ci prin lege.
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Am înţeles. Evident că întâi vom pune la vot propunerea de eliminare a textului şi după aceea vom vedea dacă această propunere, care e de corelare legislativă, se pune la vot sau se asumă de toţi colegii prezenţi în sală. Deci, avem, stimaţi colegi, la pct.88, art.69 în versiunea Senatului, art.59, în versiunea comisiilor, propunere de eliminare a articolului. Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare a articolului. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, sunt înregistraţi 139 deputaţi prezenţi; 15 voturi pentru, 117 voturi împotrivă, 2 abţineri) Cu 117 voturi împotrivă, propunerea de eliminare a fost respinsă. detalii vot
		Avem o propunere din partea comisiei de corelare legislativă care să spună că în încheierea textului "comisiei, prin lege". Există obiecţii sau comentarii la această propunere? Vă rog, domnule deputat Bogdan Niculescu Duvăz.
		Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Din punct de vedere al procedurilor legislative, e clar că noi trebuie să facem o intervenţie aici şi să dăm dimensiunea unei legi pentru a face ceea ce această normă trebuie să pună în aplicare. Problema este că noi nu putem să comandăm un termen într-o lege Parlamentului de adoptare a unei alte legi. Deci, acest termen...eu încerc să sensibilizez comisia să găsim o formulă care să fie proprie vieţii parlamentare. Gândiţi-vă că există "n" situaţii, inclusiv şi de ce nu, situaţia poate să reclame alegeri anticipate, reformarea Parlamentului. Nu poţi să-i spui Parlamentului astăzi să legifereze până la 1 ianuarie ceva. Deci, eu cred că din acest punct de vedere, trebuie o formulă mai elaborată. Poate că e nevoie să ne luăm un timp de gândire la acest articol şi să-l rediscutăm. Există formule juridice posibile, există formula juridică ca acest lucru să fie reglementat prin lege şi până la aprobarea acesteia de către Parlament, să nu se poată pună în aplicare restul de prevederi. Există foarte multe lucruri care pot fi discutate, dar în nici un caz nu e în uzanţa Parlamentului să stabilească un termen până la care tot Parlamentul să adopte o altă lege.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul deputat Arpad Marton.
		Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, într-adevăr, se poate discuta mult despre acest articol 59 propus de comisie. Dar articolul iniţial este corect. Deci, articolul iniţial, aşa cum este formulat, putem să rămânem la acel articol, pentru că spune clar că, în termen de 90 de zile, toate acelea care sunt înşiruite trec acolo unde le este locul, conform prevederilor acestei legi. ceea ce putem face, pentru tehnică legislativă, pentru că asta se întâmplă în 90 de zile, un alineat 2 prin care zicem că "normele de aplicare a prevederilor alin.1 vor fi elaborate de Guvern în termen de 30 de zile". Şi e corect şi constituţional. N-avem nevoie de lege. Legea spune clar art.60, fost 60, aşa cum este formulat în iniţiativă, spune clar că tot ceea ce a aparţinut până acum Ministerului Justiţiei trece la Camerele de comerţ. Asta este clar şi sincer. Spune legea clar. Citiţi articolul iniţial.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Domnul Duvăz vrea să facă o completare şi după aceea domnul deputat Florin Iordache.
		Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Una dintre posibilităţi este să stabilim ca Guvernul să iniţieze până la un termen o lege, dar în nici un caz nu putem să cerem Parlamentului să adopte până la un termen o lege.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Florin Iordache.
		Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte, Eu aş propune înlocuirea sintagmei "până la data de 1 ianuarie" cu "nu mai devreme de 1 ianuarie 2007, prin lege". Adică, preluarea datelor şi logisticii nu se poate face nu mai devreme de 1 ianuarie, iar toată această preluare se poate face prin lege. În momentul în care apare legea, că apare legea în 2008, sau în 2009, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2007.
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat Cristian Boureanu.
		Domnul Cristian Alexandru Boureanu: Stimaţi colegi, În momentul în care spunem acest lucru, înseamnă că astăzi am muncit degeaba şi de fapt tot ceea ce am făcut pentru Camerele de comerţ judeţene, le-am dat voie să se organizeze şi în continuare să activeze doar aşa, să se plimbe prin judeţe, pentru că banii vor rămâne în continuare în administrarea altora. Structurile pe care le-au creat...(Vociferări) Da, da, da. Eu îmi asum să vorbesc despre bani, pentru că vorbim despre acest lucru. sunt bani care se strâng din tarifele percepute de la firme şi noi mergem pe principiul că aceşti bani să rămână în judeţele unde s-au colectat şi nu să se strângă la Ministerul Justiţiei. Este motivul pentru care am făcut această lege, ca să încurajăm Camerele să funcţioneze în teritoriu. Prin urmare, vă propun să încercăm să mergem pe varianta propusă de colegul nostru de la UDMR, pentru a da posibilitatea ca la 1 ianuarie 2007, aceste structuri să înceapă să funcţioneze. Altfel, astăzi, am muncit degeaba aici şi ne-am bătut joc de timpul nostru. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Înainte de a da cuvântul domnului Bivolaru, vreau să vă informez că la pct.87 am votat deja că transferul se face de la data de 1 ianuarie 2007. Pentru că prevederile literelor f) şi g) ale alin.1 art.4, se aplică de la data de 1 ianuarie 2007, articol votat. Domnule Bivolaru, vă rog.
		Domnul Ioan Bivolaru: Stimaţi colegi, Am căzut într-un fel de acord şi n-au fost obiecţiuni că acest transfer patrimonial şi cu toate regulile de rigoare trebuie să se încadreze într-o anumită logică. Şi singura logică cu care în principiu s-a căzut de acord a fost că trebuie să apară o lege. Este singurul lucru care poate să reglementeze această problemă care este foarte ciudată. Dar ca să cădem pe textul iniţial al art.69, cum propune colegul Arpad, şi să nu reglementăm această treabă printr-o lege, nici printr-un act normativ care ni s-a părut că e ciudat, cum bine a spus de data asta Ministerul Justiţiei, în schimb îl vom rezolva prin procese verbale şi prin protocoale scrise pe colţul mesei. Haideţi să fim serioşi! Deci, soluţia este bine dată în felul acesta. Singura problemă care se ridică şi într-adevăr domnul Duvăz are dreptate, nu putem să ne dăm noi înşine directive că la 1 ianuarie, mort-copt, trebuie să facă o lege. Şi, atunci, se pune problema schimbării sintagmei "prin lege", "printr-un proiect de lege", după aceea vine "până la 1 ianuarie, Guvernul să emită un proiect de lege..." pe care, după aceea, Parlamentul îl ia în discuţie şi va hotărî în cunoştinţă de cauză. În consecinţă, conform termenului stabilit, citat mai înainte de domnul preşedinte. Deci, nu "prin lege", ci "printr-un proiect de lege".
		Domnul Bogdan Olteanu: Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Boureanu. Şi încercăm să încheiem.
		Domnul Cristian Alexandru Boureanu: Vă rog să analizăm totuşi o situaţie. în momentul de faţă, toate aceste baze de date şi aplicaţii sunt în proprietatea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Noi nu dorim ca aceste baze să treacă în proprietatea Camerelor de comerţ judeţene. Dimpotrivă, dorim doar ca administrarea acestui oficiu să fie făcută de Camerele de comerţ judeţene. Am şi precizat într-o intervenţie anterioară că dacă un alt Parlament va hotărî trecerea înapoi a Oficiului, patrimoniul rămâne în continuare al Oficiului. Deci, noi, în momentul de faţă, discutăm o lege prin care să vedem cine administrează acest oficiu cu patrimoniul pe care-l are în dotare. Prin urmare, chiar dacă nu sunt jurist, consultându-mă cu câţiva colegi, îmi pun foarte serios problema dacă discutăm aici şi de transfer de proprietate. Noi discutăm numai de administrarea acestui oficiu, cu patrimoniul pe care îl are în dotare. Rămân în continuare la părerea că exceptând, bineînţeles, impunerea Parlamentului pentru un termen de legislaţie, câţiva jurişti să-şi dea cu părerea. Există opinii că se poate face prin hotărâre de Guvern. Deci, putem să rămânem pe varianta iniţială, exceptând termenul de 1 ianuarie 2007.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. O să supun propunerile votului pe rând; evident, mai întâi propunerea de eliminare a articolului. Deci, eliminarea completă a articolului, propunere făcută de domnul deputat Ungureanu. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a actualului art.59. Vă rog să votaţi. (Din sală se anunţă că nu a pornit sistemul de vot) O să pornească. Vorba aceea, domnilor colegi, "merge şi aşa". Vă rog să porniţi sistemul, totuşi. A pornit. Da. S-a respins propunerea de eliminare. detalii vot
		Avem o propunere de corelare tehnico-legislativă, care, dacă vreţi, domnule Iordache, s-o mai spuneţi o dată la microfon, ca să fim cât se poate de bine lămuriţi. Nu, haideţi s-o citească la microfon, să audă toţi colegii, să înţelegem bine.
		Domnul Florin Iordache: "Preluarea bazelor de date, al aplicaţiilor de întreţinere..." şi textul curge, "...se vor reglementa nu mai devreme de 1 ianuarie 2007, prin lege".
		Domnul Bogdan Olteanu: "Nu mai devreme de..." Nu. Staţi puţin, că lingvistic discutăm după aia, că-s mai multe. Deci, se va reglementa "nu mai devreme de 1 ianuarie 2007, prin lege". Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. acest amendament a fost votat cu 77 voturi pentru, 67 voturi împotrivă, 3 abţineri. (Conform afişajului, sunt înregistraţi 151 deputaţi prezenţi; 77 voturi pentru, 67 voturi împotrivă, 3 abţineri) detalii vot
		Nu mai pun în discuţie celelalte formulări, în concluzie. Doresc, de asemenea, să vă supun atenţiei câteva amendamente de corelare lingvistică. "Preluarea bazelor de date a aplicaţiilor, a bunurilor se va reglementa..." Dacă nu există obiecţii sau comentarii. Nu există. Ne însuşim textul. Supun aprobării dumneavoastră pct.88 din raport, aşa cum a fost modificat prin amendamentul admis. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, sunt înregistraţi 153 deputaţi prezenţi; 139 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, o abţinere) Da. Vă mulţumesc. s-a aprobat cu 139 de voturi pentru. detalii vot
		Pct.89. Observaţii? Comentarii? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu: Domnule preşedinte, La amendamente respinse, sunt menţionat alături şi de domnul Crăciunescu că nu ni se admite amendamentul de eliminare...
		Domnul Bogdan Olteanu: S-a admis. Este o eroare în raport, cred. Amendamentul e admis, dar însuşit de comisiile de industrii şi juridică.
		Domnul Valeriu Alexandru Ungureanu: Mulţumesc. Deci, drept de autor, întâi, noi cei care am făcut respinse şi pe urmă comisiile.
		Domnul Bogdan Olteanu: Cu acordul de care sunt convins, al plenului, rog să se consemneze dreptul de autor al celor doi colegi. Nu, nu, e şi domnul Crăciunescu. Vă rog frumos. E şi domnul Crăciunescu. Domnule Crăciunescu, e un amendament admis. În aplauzele publicului, aveţi cuvântul. (Aplauze)
		Domnul Grigore Crăciunescu: Domnule preşedinte, Eu mulţumesc foarte mult comisiei pentru că a acceptat acest amendament, numai că în contextul a ceea ce am votat noi până acum şi dacă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului trece la Cameră, eu vreau să-mi retrag acest amendament de eliminare şi vă spun de ce. Este vorba de peste 1300 de angajaţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. La ora actuală, există o...
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, nu vă puteţi retrage amendamentul, a fost însuşit de comisie. Vă mulţumesc.
		Domnul Grigore Crăciunescu: Măcar atât să spun că în acest context...
		Domnul Bogdan Olteanu: Puteţi să spuneţi la explicarea votului, la vot final. Vă mulţumesc. Deci, la 89 nu sunt obiecţii sau comentarii, înţeleg. Vă mulţumesc. Adoptat. Pct.90. Adoptat. Pct.91. Adoptat. Întrucât nu ne aflăm în cvorum, votul final marţi. Următorul proiect pe ordinea de zi, stimaţi colegi, (vociferări în sală; domnul preşedinte Bogdan Olteanu sună din clopoţel să se facă linişte) vă atrag atenţia că este ora 12,20. Programul de lucru este până la ora 12,30 şi urmează un proiect de lege privind prioritatea legislativă de integrare şi care poartă steguleţ galben. Drept care vă propun să dezbatem până la finalizarea acestui proiect, dacă veţi fi de acord. în acest mod vom arăta şi hotărârea Parlamentului României de a sprijini procesul de integrare europeană.
		Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia. Legea are caracter ordinar, adoptată de Senat. Nu s-a depus raportul. Atunci aşteptăm până luni. Doamna preşedinte, dacă vreţi să mergeţi la microfon.
		Doamna Raluca Turcan: Acest proiect de lege a fost dezbătut ieri în comisie. s-a întocmit raportul suplimentar, n-am reuşit să-l depunem în timpul util şi va fi dezbătut săptămâna viitoare, la prima şedinţă.
		Domnul Emil Radu Moldovan (din sală): P.N.L.-ul nu susţine integrarea în Uniunea Europeană.
		Domnul Bogdan Olteanu: P.S.D.-ul a zis? Vă mulţumesc. Dacă există dorinţa de a se dezbate fără raport. Nu există.
		Trecem la pct.5 pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2006 pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor, 334/2002. Legea are caracter ordinar; adoptată de Senat; este prioritate legislativă; suntem Cameră decizională. Avem raport pentru ambele iniţiative de adoptare: de la Comisia pentru cultură, mijloace de informare în masă pentru o iniţiativă de adoptare; de asemenea, se discută cu Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea bibliotecilor nr.334/2002, republicată, pentru care avem raport de respingere. Invit iniţiatorul. Domnule secretar de stat Onisei, vă rugăm, scurt.
		Domnul Ioan Onisei (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Este vorba de îmbunătăţirea Legii bibliotecilor, punerea de acord a tehnologiei cu cea a UNESCO şi a Federaţiei internaţionale de specialitate, mai buna reglementare a atribuţiilor Bibliotecii Naţionale, Bibliotecii Universitare şi celor judeţene. De asemenea, reglementarea, prin anexă, a structurii bibliotecilor din sistemul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi, nu în ultimul rând, reglementarea inspecţiei în biblioteci, astfel încât normele legale în materie să fie respectate de toate autorităţile care au în subordine aceste instituţii de cultură. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Comisia, vă rog, domnul deputat Străchinaru.
		Domnul Petre Străchinaru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a primit avize favorabile de la celelalte comisii implicate în analiza acestui proiect. Comisia a ţinut cont de aceste avize şi, potrivit procedurilor, vă propune adoptarea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26 privind modificarea şi completarea Legii bibliotecilor, şi respingerea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr.334. Motivaţia respingerii se întemeiază pe faptul că prevederile proiectului de lege pentru modificarea anexei la Legea bibliotecilor nr.334, republicată, au fost preluate într-o formă agreată de iniţiator, în modificările aduse de comisie la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului. Vă propunem adoptarea acestui proiect de lege, cu modificările adoptate de comisie.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea pe articole. Sunt două amendamente respinse. Dacă de la pct.1 la pct.5 sunt obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Dacă de la pct.6 la pct.10... sunt două amendamente respinse. Se susţin? Nu se susţin. De la pct.6 la pct.10 nu sunt obiecţii, observaţii, comentarii. Au fost adoptate. De la pct.11 la pct.15? Nu sunt. Adoptate. De la pct.16 la pct.20? Nu sunt. Adoptate. De la pct.21 la pct.25? Nu sunt. Adoptate. De la pct.26 la pct.30? Adoptate. De la pct.31 la pct.35? Adoptate. De la pct.36 la pct.40? Adoptate. De la pct.41 la pct.50? Adoptate. De la pct.51 la pct.53? Nu sunt obiecţii, observaţii. Adoptat. Rămâne la vot final.
		Trecem la pct.6 de pe ordinea de zi: proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art.12 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. Legea are caracter ordinar; adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare; suntem Cameră decizională. dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul. Comisia, domnul deputat Vainer, vă rog.
		Domnul Aurel Vainer: Comisia s-a întrunit într-un cvorum legal - 22 din 24. A adoptat un raport care propune spre aprobare aceste proiect, cu următoarea modificare: în titlul şi în text, în locul cuvântului "completare" să nu mai apară nimic, că-i "modificarea şi completarea". Noi cerem să rămână numai "modificarea". În rest, suntem de acord şi vă propun să votaţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dezbateri generale? Nu sunt observaţii faţă de modificarea tehnico- legislativă propusă de comisie? Nu sunt. Întrucât nu sunt amendamente admise sau respinse, rămâne la vot final.
		Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Iniţiatorul? Nu doreşte să susţină. Comisia? Comisia nu doreşte să se exprime. Trecem la dezbaterea pe articole, la amendamente admise. N-avem amendamente respinse. Pct.1, observaţii, comentarii? Nu sunt. Pct.2, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Rămâne la vot final.
		Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului militar şi funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. Iniţiatorul? Nu insistă să susţină. Vă rog, domnule Stan, este 12 şi 29. Pe procedură, aveţi cuvântul.
		Domnul Ion Stan: Pe procedură, domnule preşedinte, dar fără raportul comisiei şi fără iniţiator nu putem să facem aici, astăzi, un simulacru de legiferare. Vă rog frumos, haideţi să punem punct. Nu se poate să legiferăm astăzi. Trebuie să ştim care a fost raportul comisiei.
		Domnul Bogdan Olteanu: Raportul comisiei îl aveţi în mape, domnule deputat. El se poate prezenta, conform regulamentului. Aştept Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să prezinte raportul. Nu doreşte să susţină raportul. Există obiecţii la acest proiect? Domnul deputat Duvăz, aveţi cuvântul.
		Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, cei care mai sunteţi de faţă, Am rugămintea, domnule preşedinte, sigur, înţelegând şi nevoia de a legifera, şi nevoia de a legifera rapid, şi impetuozitatea vârstei, să dăm totuşi Parlamentului ceea ce trebuie sau ceea ce a mai rămas. Haideţi să ducem dezbaterile din punct de vedere procedural corect. Există un raport la mapă, sunt de acord cu dumneavoastră, dar neprezentarea raportului de către cei care au îndrituirea s-o facă, din partea comisiei, ne pun într-o situaţie în care nu putem să ne apucăm, într-adevăr, decât să simulăm că legiferăm. Vă rugăm, domnule preşedinte, să trecem la proceduri normale. De ce? Pentru că asemenea obişnuinţe căpătate încet, încet, pot conduce din ce în ce mai mult de a lipsi, de fapt, de sens, dezbaterile parlamentare. Şi vă asigur că, probabil, nici eu, şi probabil nici dumneavoastră nu doriţi asta. Vă mulţumesc. Cred că am vorbit un minut, suficient ca să ...
		Domnul Bogdan Olteanu: Ba, chiar aţi depăşit timpul de dezbateri. Vă mulţumesc. Vom mări salariile luni, nu-i nici un fel de problemă. Întrucât este ora 12,30, programul de lucru s-a încheiat. Vă doresc un weekend plăcut în circumscripţii.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.