Şedinţa Senatului din 5 iunie 2006

		Şedinţa a început la ora 15.15. Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu- vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Gavrilă Vasilescu şi domnul senator Gheorghe Funar - secretari ai Senatului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Doamnelor şi domnilor senatori, Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi. Potrivit programului începem declaraţiile politice şi, conform ordinii de zi, inclusiv procesul legislativ.
		În consecinţă, invit la microfon pe domnul Mihai Ţâbuleac, din partea Partidului parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD, se pregăteşte domnul ministru Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar PSD. Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Mihai Ţâbuleac: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, De foarte multe ori am avut ocazia să văd declaraţii şi atitudini despre aşa-zisul respect al politicienilor faţă de educaţie şi şcoala românească. În acelaşi timp, mă surprinde faptul că o serie de aleşi locali şi de la nivel naţional, prin declaraţii de presă, emisiuni mediatizate la TV şi Radio îşi bat joc de valorile poporului român, ca şi de tradiţii, istorie şi cultură. Cred că acest efect se datorează, printre altele, şi comercializării excesive de către mass-media, între care se află unele trusturi de presă cu impact mare la nivelul populaţiei, a non-valorilor şi a reprezentanţilor subculturii de cartier. Într-o declaraţie făcută la sfârşitul anului 2005, afirmam că asistăm la o decădere treptată a valorilor şi preceptelor morale ale poporului român. Dacă regimul comunist a încercat, în mod sistematic, să ne distrugă mentalitatea de popor supravieţuitor al istoriei, elitele neocomuniste care s-au impus la conducerea României, după 1990, au izbutit să ne îndepărteze de tot ceea ce a fost caracteristic poporului român: tradiţie, respect faţă de ţară, spirit constructiv, solidaritate. O influenţă foarte mare în această direcţie a avut şi clasa politică, mass-media, precum şi actorii societăţii civile care, în goana lor pentru cote de audienţă, notorietate, competiţie politică, forţă financiară, au manipulat mase de oameni, idealuri şi vise, uitând elementele de bază necesare supravieţuirii unui popor în contextul actual al globalizării: cultura naţională şi conştiinţa colectivă proprie. Faţă de cele afirmate atunci, constat că doar unele publicaţii împărtăşesc punctul meu de vedere, clasa politică românească sau instituţiile statului nu fac nimic pentru stoparea non valorilor balcanico-dâmboviţene, ba chiar, dimpotrivă, avem de-a face cu o încurajare încă din şcoală a pragmatismului fără scrupule, a analfabetismului, a mercantilismului feudal de genul "Daca ai carte, n-ai parte" pentru că totul se măsoară în bani, iar "conştiinţa trece prin burtă". Constatăm astăzi cum chelneri din cârciumi de periferie sau ciobani căpătuiţi, mecanici auto specializaţi în păcălirea clienţilor, şoferi de camioane ce furau carburanţi din rezervoarele maşinilor întreprinderii unde lucrau şi alte asemenea categorii care, graţie unei conjuncturi favorizate de perioada post-decembristă bazată pe tupeu şi lipsa de scrupule, au ajuns să fie parlamentari, înalţi funcţionari publici, primari, conducători de instituţii publice locale sau mari oameni de afaceri care conduc astăzi trusturi media sau fac jocuri de culise în defavoarea interesului naţional. Stimaţi colegi, în prezenta declaraţie trag un semnal de alarmă asupra unui fenomen grav al societăţii româneşti de astăzi, înlocuirea intelectualilor de marcă cu semidocţi şi plagiatori, precum şi a adevăratelor talente cu vip-uri de mucava. Într-o astfel de lume, noi, cei pe care electoratul i-a trimis să-i reprezinte în Parlament şi, în general, politicienii riscăm să devenim adepţii unui capitalism superficial şi a unei clase mediocre şi nicidecum mijlocii, fără a avea o bază solidă, raţională şi educativă a democraţiei pe care ne tot străduim să o consolidăm de 15 ani încoace. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Mihai Ţâbuleac pentru intervenţia dânsului şi îl invit, din partea Grupului parlamentar PSD pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
		Domnul Dan Mircea Popescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Stimate colege, Ceea ce ar trebui să distingă, din capul locului, stânga românească, în spectrul politic naţional, contribuind definitoriu şi la unitatea acesteia este, în primul rând, sensibilitatea deosebită pentru problematica socială. La o analiză mai atentă, însă, această aplecare pentru domeniul social, deşi necesară, se dovedeşte a fi cu totul insuficientă dacă nu este dublată de cel puţin două elemente la fel de importante, şi anume: În primul rând, de o viziune coerentă asupra unui tip de model social adecvat realităţilor din ţară şi, în al doilea rând, de o voinţă politică şi o conduită politică consecventă în construcţia şi aplicarea, la nivel central şi local, a strategiilor, politicilor, programelor şi măsurilor menite să dea substanţă acestui mare proiect. În declaraţia politică de astăzi aş stărui, stimaţi colegi, asupra primului aspect, respectiv asupra tipului de model social, demn de construit în România secolului XXI. Până acum, în lipsa unei viziuni clare şi a unui model social propriu, adaptat caracteristicilor româneşti şi ale zonei europene în care ne aflăm, am optat mai degrabă pentru un model social eclectic inspirat din modelele ţărilor europene dezvoltate. În dorinţa noastră de a recupera timpul pierdut, am neglijat însă, un lucru esenţial, şi anume faptul că însăşi modelele spre care ne-am îndreptat atenţia îşi epuizaseră valenţele, erau ele însele în schimbare sub impactul unor realităţi noi, la nivel naţional şi internaţional. Aceasta şi explică de ce în privinţa unor componente ale modelului social din România, am optat pentru soluţii deja depăşite, în loc să încercăm să dăm răspunsuri noi, moderne, la realităţi şi provocări noi. Exemplele îmi stau la îndemână în a ilustra această idee, şi mă refer aici, la aşa-zisele reforme din domeniul fiscalităţii, al sănătăţii, al învăţământului, al asigurărilor sociale şi pensiilor, al asistenţei sociale sau al pieţiei muncii, reforme ce nu numai că îşi dovedesc ineficienţa, dar, în plus, contribuie decisiv la sporirea haosului şi a confuziei generale din societatea românească. Cifrele statistice vorbesc şi ele despre această ineficienţă socială. Iată, spre exemplu, valoarea medie a unei ore de muncă în România este de aproximativ 1,67 euro, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 20,67 euro. Productivitatea muncii, calculată în mii euro/angajat este, în România, de 10,1, faţă de o medie europeană de 59,1. În sfârşit, PIB-ul pe locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare, la nivelul anului 2005 a fost, în România, de 7.600, faţă de media din Uniunea Europeană de aproximativ 23.100. Încerc, stimaţi colegi, să vă supun atenţiei, ineficienţa modelului social din România şi în lumina greşelilor pe care noi, social-democraţii le-am făcut în această privinţă, şi ele, greşelile, nu sunt puţine, dar şi prin prisma faptului că din 2005 încoace, asistăm la o schimbare dramatică în rău a acestei situaţii. Este vorba nu numai de schimbarea manierei de abordare a problemelor sociale, dar mai mult decât atât este de-acum evidentă reducerea drastică, aş spune, la minimum a preocupării guvernanţilor pentru problematica socială, România intrând pe un drum ce duce la deteriorarea masivă a condiţiilor de viaţă pentru marea majoritate a populaţiei. Valori europene precum statul social activ, economia socială de piaţă, solidaritatea socială erau, până în 2005 şi valori naţionale, în timp ce astăzi ele sunt complet uitate de oficialii puterii, iar rezultatele se văd şi se simt în traiul de zi cu zi al cetăţeanului român. Spun aceste lucruri şi pentru faptul că tocmai în aceşti ani, Europa şi-a configurat şi îşi configurează încă un nou model social, model cu care modelul românesc ar trebui să fie nu numai compatibil, dar şi convergent. Deci, încă lucrurile pot fi, şi trebuie să fie discutate, cu atât mai mult cu cât planul naţional de dezvoltare al României pentru perioada 2007-2013 este tributar şi el acestei viziuni reducţioniste, în privinţa, nu numai a modelului social, dar în general, cu privire la problematica socială, ceea ce este o gravă greşeală ce îşi va pune amprenta asupra noastră a tuturor, condamnându-ne în continuare la stagnare, subdezvoltare şi sărăcie. Cunoaştem elementele constitutive ale modelului social european, respectiv, o economie performantă, un nivel înalt al protecţiei sociale, investiţii majore în educaţia permanentă, dialog social eficient. Comparând aceste lucruri cu realitatea modelului românesc, aşa cum ele s-a configurat în aceşti ani, ne dăm seama nu numai de discrepanţe şi de lipsa de performanţă, dar şi de direcţiile în care ar trebui să ne orientăm eforturile pentru viitor. Dacă ar fi să luăm doar acest element al investiţiilor în educaţia permanentă, România se află pe ultimul loc în Europa, locul 27, în privinţa inovării şi cercetării, adică exact în acele domenii de care depinde dezvoltarea, performanţa, domeniile care determină schimbarea, de aici şi condamnarea, dacă lucrurile nu evoluează în alt fel, pe mai departe la sărăcie, la imobilism, la stagnare şi subdezvoltare. Culmea este că tocmai aceste elemente le regăsim şi în tipul de model social promovat până acum, respectiv, este vorba de continuitatea relaţiilor de muncă, stabilitatea locurilor de muncă, rigiditatea reglementărilor pieţei forţei de muncă, ajutoare şi măsuri pasive de protecţie socială, politici sociale reactive, o fiscalitate ridicată pe muncă şi, sigur, enumerarea ar putea continua. Cu un cuvânt, frica de schimbare a stat şi stă încă la baza actualului model social românesc. Modelul social european presupune, dimpotrivă, stimaţi colegi, dinamismul relaţiilor de muncă, mobilitatea socială şi profesională, flexibilitatea pieţei forţei de muncă, învestiţii masive în capitalul uman şi măsuri de protecţie socială, politici sociale preventive, o fiscalitate prudentă, respectiv o fiscalitate scăzută pe muncă şi progresivă pe consum, totul fiind fundamentat pe încredere, pe solidaritate şi responsabilitate. Experienţa acumulată de-a lungul acestor 16 ani, mă face să afirm că există un specific al modelului social românesc, că există anumite caracteristici de care trebuie să ţinem seama atunci când imaginăm noul model social pentru România secolului XXI. Enumăr câteva dintre acestea fără a le dezvolta: raportul dintre salariaţi şi pensionari, ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură, rata înaltă a sărăciei, excluziunea şi polarizarea socială crescândă, diferenţele mari de dezvoltare între urban şi rural, slaba pregătire a forţei de muncă din România, decalajele mari de dezvoltare între România şi Uniunea Europeană, o fiscalitate extrem de ridicată, moştenirea unui stat paternalist, un grad de sindicalizare al forţei de muncă ridicat, eşecurile repetate ale unor reforme şi frica faţă de schimbare. Toate acestea, poate şi alte caracteristici, îşi pun inevitabil amprenta asupra modelului social românesc. A le neglija înseamnă a nu te adapta la realitate, înseamnă a perpetua în greşeală. Suntem, stimaţi colegi, răspunzători în egală măsură pentru ceea ce se întâmplă în România, în bine sau în rău. Iată de ce, în numele partidului pe care îl reprezint, Partidul Social Democrat, vă invit nu numai la reflecţie, dar şi la conlucrare, şi în această privinţă, modelul social românesc, conştient fiind de importanţa acestui lucru pentru prezentul şi, mai ales, pentru viitorul acestei ţări. În orice caz, o schimbare radicală de concepţie, cu privire la problematica socială se impune cu necesitate şi aceasta până nu este prea târziu. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Dan Mircea Popescu. Aţi vorbit 14 minute. Grupului parlamentar PSD îi mai rămân 16 minute.
		O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare pe doamna Verginia Vedinaş, se pregăteşte domnul senator independent Neculai Apostol. Vă rog, microfonul central.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Distins Senat, Am să vă vorbesc astăzi despre un fapt pe care o parte a mass-mediei l-a numit metaforic "Retrocedarea unui mit - Castelul Bran" şi despre durerea pe care o simt ca român, ca senator, când văd cum şi această bijuterie românească a fost cedată cu o uşurinţă care mă cutremură. Este greu de crezut că guvernanţii care şi-au asumat retrocedarea castelului nu au avut cunoştinţă despre istoria lui. Spun aceasta deoarece dispoziţia de retrocedare a fost semnată de directorul muzeului, domnul Narcis Dorin Ion, de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de numitul Dominic Habsburg care încerca să impresioneze asistenţa, mărturisind că se simte ca şi când nu ar fi plecat deloc. Dacă a fost şi a rămas atât de legat de meleagurile natale, putea să nu-şi uite măcar limba strămoşească. Dacă el nu mai ştie nici măcar limba, mă întreb dacă descendenţii şi familia lui din America or fi auzit vreodată despre români şi despre România? Prima atestare a Castelului datează, după unele surse din 1320 şi după altele din 1377 şi este una dintre cele mai importante destinaţii turistice din România, cu precădere, datorită asocierii cu numele lui "Dracula", mulţi străini venind în ţară special pentru el. Castelul a fost construit în secolul al XIII-lea, de locuitorii oraşelor Braşov şi Bran, prin contribuţie comună, la care s-au alăturat chiar şi cavalerii teutoni. Consiliul orăşenesc Braşov l-a donat Reginei Maria în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia ei la Marea Unire din 1918, iar aceasta l-a lăsat moştenire Principesei Ileana, al cărei fiu a devenit, prin mărinimia iresponsabilă a guvernanţilor, actualul proprietar. Castelul Bran nu a fost, astfel, construit de Casa Regală. Aceasta l-a primit numai în dar în condiţiile în care nu cred că acei care au făcut acest gest s-au gândit vreodată ce întorsături va lua istoria. De la data construirii, el s-a aflat peste opt secole, cu o întrerupere de câţiva zeci de ani, în proprietatea statului român, care a şi investit sume fabuloase în construcţia, modernizarea şi întreţinerea lui. În condiţiile în care ţăranul român nu primeşte titlul nici măcar pe pământul de sub casă sau de lângă casă, când există în continuare mii de procese pe rol care privesc revendicări pentru o palmă de teren strămoşească, un cetăţean germano-americano-român este împroprietărit cu un castel românesc secular şi cu 12 hectare de pădure. Dacă guvernanţii s-au gândit că, în acest fel, vor îmbunătăţi imaginea României peste hotare, se înşală amarnic. Străinii îi dispreţuiesc şi ne dispreţuiesc pentru comportamentul trădător faţă de valorile poporului român. În America, ca să primeşti o moştenire trebuie să plăteşti o taxă care este de aproximativ 70% din valoarea bunului moştenit, motiv pentru care majoritatea americanilor fac acte de înstrăinare în timpul vieţii, ca să nu fie nevoiţi să plătească aceste sume. Dacă valoarea castelului a fost evaluată la 25 milioane de dolari, cetăţeanul american trebuia să plătească autorităţilor române cât se plăteşte în ţara lui, în America adică, pentru o moştenire, respectiv suma de 17.500.000 dolari. Nicăieri în lume nu se fac astfel de liberalităţi fără ca statul să primească o taxă consistentă. Un distins om de catedră şi demnitar al statului îmi povestea că se afla la preşedintele Poloniei când acestuia i se cerea să promulge o lege similară draconicei Legi nr.10/2001. Preşedintele polonez a refuzat, spunând că o asemenea lege va împovăra bugetul ţării sale pentru 25 de ani şi el nu-şi asumă o asemenea responsabilitate. Legea s-a întors la Parlament şi acolo a rămas, iar Polonia a intrat înaintea noastră în Uniunea Europeană. Oare ei nu i s-a impus să retrocedeze şi să privatizeze tot, cum pretind guvernanţii noştri că ne-ar impune nouă Uniunea? La slugărnicia cu care spunem "da" la orice solicitare, nu mă mir să accepte într-o zi să schimbăm şi numele ţării şi să-i spunem "Fosta Românie", că şi aşa nu ştiu ce va mai rămâne din ea. Până şi poetul Mircea Dinescu, un cunoscut simpatizant al Partidului Liberal, la conclavurile căruia citeşte pamflete privindu-l pe şeful statului, s-a revoltat într-un editorial, spunând, pe bună dreptate, că, în timp ce moştenitorii cu sânge albastru din Franţa şi Germania stau la cozi la casele de bilete să viziteze castele care le-au aparţinut cândva, dar care sunt şi vor rămâne în proprietatea statului francez sau german, noi retrocedăm unor "venitici" - cum spune poporul - simbolurile istoriei noastre. Nici Ceauşescu n-a îndrăznit să-şi aproprieze acest castel. Ministrul culturii Adrian Iorgulescu declara că sunt trei chestiuni importante în legătură cu retrocedarea castelului. Spunea domnia-sa că ar fi un act de dreptate pentru că proprietatea revine, după mulţi ani, la proprietarul de drept, un act de justiţie, pentru că statul şi ministerul pun în aplicare prevederile unei legi referitoare la retrocedare şi un act de cultură, pentru că acest locaş va fi administrat de acelaşi consiliu de administraţie şi va rămâne perpetuu la dispoziţia publicului român şi străin, după cum spera domnia-sa. Eu spun că spera zadarnic. Dar poporului român când i se va face dreptate şi cât va beneficia de justiţie, domnule ministru ? Statul român şi poporul român l-au avut în proprietate 8 secole. Ei nu au nici un cuvânt de spus ? Am să închei, reproducând un fragment dintr-o scrisoare primită de la un român nevoit să plece din ţară ca să muncească pentru el şi familia lui şi care se revolta împotriva acestui gest samavolnic: "Noi facem bani buni şi îi aducem în ţară, însă nu avem timp de guvernanţi, deşi facem politică şi suntem implicaţi direct. Dar, peste vreo 10 ani, toţi aceşti politicieni care ne umilesc părinţii rămaşi în ţară, vor da socoteală în faţa noastră". Atunci să vă vedem, domnilor ! Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc doamnei senator Verginia Vedinaş. Aţi vorbit 6 minute. Grupul parlamentar PRM mai are 8 minute la dispoziţie.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Neculai Apostol, senator independent. Aveţi 2 minute, domnule senator.
		Domnul Neculai Apostol: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Declaraţia mea politică de astăzi se va intitula "Pe când un proces de descentralizare mai eficient?" Recenta moţiune de cenzură relativ la starea dezastruoasă a agriculturii româneşti, dincolo de dezbaterile aferente, a devoalat o manieră de abordare bazată mai mult pe viziunea centralistă, macroeconomică, conform căreia totul se reduce la răspunderea şi competenţele ministeriale şi n-ar conta prea mult implicarea administraţiei locale. Realitatea crizei gripei aviare dovedeşte că implementarea programelor de dezvoltare durabilă, de integrare în Uniunea Europeană trebuie să pornească din teritoriu, în funcţie de specificităţile locale, printr-o implicare mult mai angajantă şi mai articulată a autorităţilor locale şi anume prefectură, consiliul judeţean, primăriile localităţilor, direcţiile şi instituţiile deconcentrate: cum ar fi Direcţia agricolă, Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentului, Biroul teritorial SAPARD. Din nefericire, în prezent nu există şi nu funcţionează o interacţiune eficientă între instituţiile deconcentrate, consecinţa fiind faptul că resursele, atât financiare, cât mai ales cele umane, nu sunt judicios şi corect gestionate. Datorită obsesiei de a capitaliza doar imagine publică, manifestată constant de majoritatea partidelor politice, nu au fost angajate reforme profunde, conectate realităţilor româneşti, ceea ce a deteriorat şi a dăunat dezvoltării economice în ansamblul ei, cu grave consecinţe sociale şi în nivelul de trai. Dragi colegi, consider că nu trebuie analizată şi evaluată doar activitatea structurilor centrale la nivel de ministere, ca fiind unicele responsabile de nivelul şi performanţa unei activităţi economice, fiind în egală măsură la fel de important de estimat nivelul de implicare în dimensiune locală. Din acest punct de vedere cred că şi noi, parlamentarii, ar trebui să ne implicăm în contextul local pentru a lua act de problemele circumscripţiei pe care o reprezentăm, pentru a evalua modul şi dimensiunea implicării autorităţilor locale, a nivelului de interacţionare şi corelare dintre structurile deconcentrate, pentru a cunoaşte atât necesităţile şi priorităţile locale, cât şi maniera în care interesele locale pot fi sprijinite eficient, nu doar declarativ. Vorbim mult şi destul de des despre faptul că dorim angajarea unei dezvoltări durabile în principal în mediul rural, fără însă a recunoaşte că aici capacitatea de expertiză şi cea de elaborare de proiecte este aproape inexistentă, fără a recunoaşte că nivelul de pregătire a resurselor umane este extrem de scăzut, fără a iniţia nici un fel de program guvernamental de recuperare a acestor rămâneri în urmă şi a angaja o resuscitare educaţională de amploare, pentru că, probabil, cea mai dificilă problemă în redresarea nivelului de trai a celor 53% dintre români trăitori în lumea satului ţine de profundele şi necesarele schimbări de mentalitate. Trebuie să recunoaştem că nu am avut curajul de a promova şi realiza la timp, doar din motive politicianiste, acele reforme care ne-ar fi putut plasa într-o zonă de competitivitate apropiată Uniunii Europene. Datorită lacunelor în implementarea reformelor şi a lipsei programelor de asanare specifice, am ajuns să înregistrăm acum epidemia de gripă aviară, dar problemele de acest gen nu se opresc aici, pericole similare fiind şi în cazul pestei porcine, disfuncţii care reclamă derularea unor programe grele, dificile şi costisitoare. Din nefericire, în destule zone funcţionează un soi de cârdăşie între instituţiile locale şi aşa-zişii agenţi economici care nu respectă nici legislaţia sanitar-veterinară şi nici cea fiscală, fiind toleraţi sau acoperiţi de autoritatea locală, practici incompatibile cu legislaţia europeană şi normele Uniunii Europene. Stimaţi colegi, având în vedere disfuncţiile menţionate, consider că, la nivel naţional, trebuie gândită şi întocmită o strategie de dezvoltare economică în agricultură, în care să fie evaluată sincer performanţa fiecărui domeniu, viabilitatea şi locul său în economia de piaţă funcţională, resursele existente, strategie pe baza căreia să poată fi definite ţintele de dezvoltare, necesarul tehnologic, dinamica şi calificarea forţei de muncă şi chiar orientarea şcolară. Neutilizarea unei strategii naţionale de dezvoltare rurală durabilă a determinat lipsa de performanţă în agricultură, care conduce la eliminarea firmelor româneşti ineficiente din piaţă, gol de piaţă care va fi imediat ocupat de alţi producători, dar nu români, necesarul intern de consum fiind rapid substituit de excedentele celorlalţi parteneri, în primul rând, europeni. În tot acest ansamblu de măsuri impuse producătorilor de mărfuri agro-alimentare, urmărirea transabilităţii alimentului, după principiu de la furcă la furculiţa consumatorului, de către un complex articulat şi unitar de instituţii deconcentrate - Direcţia pentru agricultură, Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentului, Direcţia de sănătate publică, Oficiul pentru protecţia consumatorului - devine o prioritate europeană esenţială, în afara căreia nici un operator economic nu va putea funcţiona eficient. În concluzie, cred că este necesară o mai profundă şi o mai amplă descentralizare a reformei în agricultură, prin depolitizarea instituţiilor, lărgirea competenţelor şi responsabilităţilor locale, pentru a putea, într-adevăr, să sperăm că mult dorita dezvoltare durabilă a satului românesc se poate dovedi realizabilă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Paul Păcuraru, din parte Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr. Se pregăteşte domnul senator Ion Chelaru, din partea Grupului parlamentar PSD. Aveţi cuvântul, domnule Păcuraru.
		Domnul Paul Păcuraru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Intervenţia mea, în gândirea sa iniţială, ar fi dedicată în exclusivitate unei probleme punctuale legată de situaţia din învăţământ şi ameninţările cu declanşarea grevei generale în învăţământ. Acest subiect interesează pe toată lumea şi cred că ar merita un răspuns şi din partea noastră, a celor din Senat. Având în vedere însă o intervenţie anterioară, a unui coleg din Grupul parlamentar PSD, sunt obligat să fac, întâi, o trimitere mai largă la un subiect legat de problematica socială a României, urmând ca pe urmă să ajung la partea punctuală a situaţiei din educaţie şi a posibilităţii de a remedia această problemă. În prezentarea făcută, colegul nostru amintea de problematica grea a societăţii româneşti - criza socială cu care se confruntă România de 15 ani încoace şi sunt obligat să subscriu la acest lucru, şi în calitate de politician, şi în calitate de profesionist. România trăieşte, de 15 ani încoace, una din cele mai grave crize sociale şi ea se manifestă, în primul rând, printr-o criză a valorilor, trecerea de la un model social la... de la vechiul model social la un nou model social incumbă o bulversare generală a valorilor şi o criză a sistemelor de raportare la noile valori, în egală măsură la o criză a nivelului de trai - România cunoaşte o prăbuşire a nivelului de trai de 15 ani încoace şi acest lucru cu greu este posibil de remontat - la o criză a urbanului, la o criză a ruralului, la o criză a pensionarilor şi sigur că putem inventaria imediat extrem de multe domenii în care România parcurge o criză aproape fără precedent. Cred că numitorul comun al modului în care autorităţile sau puterea a răspuns la această criză ar fi, mai degrabă, neştiinţa sau incoerenţa, pentru că, din 1990, când s-a produs ruptura, până în momentul actual, autorităţile au dat permanent dovadă de incoerenţă, de lipsă de ordonare a răspunsurilor, de infirmare a unor soluţii şi preluarea unor alte soluţii şi aşa mai departe. Şi îmi aduc aminte că cel mai grav an din acest punct de vedere a fost chiar anul 1990, în care toate măsurile luate de autorităţi au fost pe dos în raport cu cerinţele unei economii de piaţă şi mă voi referi la obligaţia întreprinderilor de a angaja personalul atunci disponibil, ceea ce le-a încărcat cu 5% norma - şi aşa foarte încărcată - de personal, la distribuirea cotelor de contribuţii şi de participări şi aşa mai departe, deci autorităţile nu au ştiut exact cum să răspundă la noile provocări. Ceea ce aş vrea să spun, dincolo de aceste incoerenţe şi inconsecvenţe caracteristice, este că, încet-încet, s-a intrat totuşi într-o anumită normalitate şi, cu sprijinul - să spunem - autorităţilor de la Bruxelles, cu sprijinul macroproceselor în care România este angrenată, încet-încet, s-a ajuns spre liman sau spre ordonare şi spre organizare. Şi, astfel, cred eu că punctele bune sau câştigurile făcute sunt, în primul rând, construcţia instituţională. Deci, România şi-a construit, şi în materie de asistenţă socială, şi în materia asigurărilor sociale aproximativ tot ceea ce avea de construit ca să aibă instituţii adecvate problematicii cu care se confruntă. Cred că şi în materie de legislaţie, în momentul de faţă, suntem într-o etapă destul de avansată. Sigur că indicatorii, indicatorii ei în sine încă sunt extrem de negri, adică cifrele pe toate categoriile: pe copii, pe persoane cu handicap, pe nivel de trai, pe venituri ale pensionarilor, pe raportul dintre venituri şi consum şi aşa mai departe, indicatorii arată, în continuare, locul exact unde este situată România. Aş vrea să fac o singură precizare: După părerea mea, România nu s-a distins prin politici de dreapta sau de stânga în materie de politici sociale. Deci, eu nu cred că există o guvernare în România al cărei model social să fi avut o aşa de largă afinitate cu problematica socială şi să o rezolve sau să o parcurgă pozitiv în aşa fel încât să spună: Uitaţi-vă! Ce bine a fost că am avut o guvernare de stânga sau social-democrată, cu particularităţile ei care au dus la anumite răspunsuri pe probleme sociale sau o guvernare de dreapta care să rupă acest şir de reuşite, să spună "am întrerupt, avem o altă viziune, nu mai alocăm, nu mai redistribuim foarte mult, mergem pe investiţii, mergem pe dezvoltare şi, ulterior, să vedem ce se regăseşte în redistribuire". Deci, eu nu am reuşit să constat, chiar dacă am stat atent cu creionul în mână, diferenţe semnificative. Ele apar doar în discursul politic, pentru că, în practica programelor de guvernare nu apar aceste diferenţe. Şi am să vă dau un singur exemplu: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, permanent, continuă programele pe care le-a început administraţia precedentă, fie prin oamenii care rămân tot timpul acolo, fie prin faptul că programele nu sunt - să spunem - blocate de noua administraţie, de noua putere politică. Din acest punct de vedere, aş cere celor care au lansat tema în dezbatere să ne spună care programe sociale ale guvernării precedente au fost întrerupte, începând cu cornul cu lapte, dacă vreţi, şi terminând cu orice alt program, care au fost întrerupte sau n-au mai fost finanţate şi eu sigur că voi participa la acest dialog. Venind, acum, la problema punctuală a crizei din educaţie. Opinia mea este că ne aflăm în faţa unei crize artificiale, şi nu a unei crize reale, pentru că, în bună măsură, prevederile acordului încheiat de Guvern cu sindicatele în noiembrie, anul trecut, au fost soluţionate. Deci, au existat, atunci, o serie întreagă de probleme în litigiu, una din ele era, de exemplu, plata salariilor restante. Plata salariilor restante s-a făcut, Ministerul Finanţelor Publice a alocat peste 200.000.000 de RON pentru plata salariilor recalculate datorită aplicării greşite a metodologiei de calcul a salariului şi aşa mai departe. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.17 din 22 februarie 2006 a prevăzut, atunci, două modalităţi de rezolvare: pentru cei care au câştigat în justiţie să se plătească imediat şi cele 200.000.000 de RON, care se regăsesc şi în buget, sunt pentru aceste plăţi punctuale, iar pentru cei care nu s-au adresat justiţiei, dar au şi ei acest drept, să se plătească eşalonat, pe parcursul a 35 de tranşe lunare, care sunt, în momentul de faţă, acoperite prin rectificarea bugetară. Problema care se ridică în momentul de faţă este problema legată de legea unică a salarizării. Aici, problema este puţin mai complicată, pentru că este foarte greu să dai de capătul acestui subiect, ştiut fiind că, din 1990 până astăzi, în România s-a încercat, de mai multe ori, să se facă legi unice ale salarizării şi cum s-a reuşit o lege, cum s-a spart acea lege de diversele părţi componente ale sectoarelor, ba justiţia, ba apărarea, ba administraţia, toate au ieşit din sistem în momentul în care - să spunem - Legea nr.154/1998 a fost aprobată. În momentul de faţă, există două comisii guvernamentale, una sub conducerea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, sub conducerea domnului secretar de stat Cătălin-Ionel Dănilă, iar alta la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Prima comisie este deja la a doua întrunire şi aşteaptă deciziile politice privind criteriile de ierarhizare a diverselor sectoare, unele în raport cu altele, că aceasta este problema cheie. Textul de lege se face imediat, dar va trebui, mai întâi, să ai cadrul, cum ierarhizezi, de la Preşedinţie în jos, până la ultimul bugetar sau ultimul funcţionar public, ce criterii se stabilesc pentru ierarhizarea sectoarelor. A doua problemă, care aşteaptă tot o decizie politică, este corelaţia între funcţii şi păstrarea anumitor raporturi în corelaţie. Deci, din acest punct de vedere, pot să spun că atât Guvernul, prin Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi prin ministerele implicate în această comisie interministerială, cât şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sunt avansate în a căuta o soluţie care, sigur, aşteaptă o decizie politică de ierarhizare, de a îmbrăca acest subiect. Ultimul punct care este, în momentul de faţă, în suspans şi care este revendicat de sindicate, este cel privind finanţarea investiţiilor de infrastructură din educaţie. Acest punct are şi el un răspuns: până în momentul de faţă s-au alocat punctual 100.000.000 euro Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Ministerul Educaţiei şi Cercetării probabil că a consumat aceste resurse, însă nu a prezentat, până acum, noi proiecte de infrastructură în educaţie care să reclame un suport de finanţare. Tocmai din acest motiv şi pentru a elimina şi acest subiect de discuţie, astăzi, Biroul permanent al PNL l-a invitat pe domnul ministru al educaţiei şi cercetării cu lista de proiecte şi cu susţinerea pentru finanţarea acestor proiecte, în aşa fel încât să închidem acest subiect. Opinia mea este că o grevă în învăţământ este absolut inoportună şi că subiectul, din punctul meu de vedere, este artificial creat. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Paul Păcuraru pentru intervenţie.
		Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Ioan Chelaru. Se pregăteşte domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai are 16 minute. Vă rog, domnule senator Ioan Chelaru.
		Domnul Ioan Chelaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, mi-am intitulat declaraţia politică "Accept sau tolerez". În toată lumea civilizată, norma vieţii sexuale este heterosexualitatea. Ea se organizează în jurul cuplului în scopul procreării şi al fondării unei familii. Deşi se apreciază că o căsătorie între persoane de acelaşi sex este imposibilă, evoluţiile din domeniu, din ultimii ani, din anumite ţări fac dovada contrară. În lumea actuală, post-modernă, asistăm la transformări de precepte, instituţii şi aşezăminte, foarte bine statornicite în matca lor de sute de ani, care sunt date peste cap. Pe lângă multe alte valori şi realităţi cărora astăzi nu li se mai acordă importanţa şi atenţia ce o merită se numără şi familia. Auzi tot mai rar vorbindu-se de familie şi tot mai des vorbindu-se de cuplu, cupluri dintre persoane de sexe diferite sau dintre persoane de acelaşi sex care, în virtutea drepturilor omului, se socotesc legitime. Asistăm, uneori, stupefiaţi la modul în care un număr considerabil de state au adoptat pachete de măsuri legislative menite să asigure protecţia minorităţilor sexuale împotriva discriminărilor privind angajarea în muncă, locuinţele, accesul la servicii, precum şi în alte domenii ale vieţii publice. State ca Danemarca, Norvegia, Suedia, Olanda, Islanda, Ungaria şi chiar Spania au adoptat o legislaţie, la nivel naţional, menită să reducă acest tip de discriminare, inclusiv în domenii cum ar fi familia. Constatăm, de asemenea, că un număr mare de politicieni, parlamentari, ziarişti, personalităţi culturale, avocaţi specializaţi în drepturile omului şi nu numai, au început să acorde o atenţie deosebită problemei relaţiilor maritale sui-generis, scoţând, în mod special, în evidenţă problematica uniunilor maritale între persoane de acelaşi sex. De obicei, se pleacă de la textele unanim recunoscute din dreptul internaţional, în principal, de la Declaraţia universală a drepturilor omului. Aceasta, în art.7, cuprinde o abordare relativ exhaustivă, menţionând: "Toţi indivizii sunt egali în faţa legii şi, fără discriminări, au dreptul, în mod egal, la protecţie din partea acesteia. Orice individ are dreptul, în mod egal, la protecţie faţă de orice discriminare ori acţiune care încalcă prevederile prezentei declaraţii şi faţă de orice incitare la astfel de discriminări". Se apreciază că textele internaţionale care abordează problematica familiei o fac într-un mod ambiguu şi convenţional steril, ele uzând de prea concreta opinie majoritară a uniunii bărbat-femeie ca fundament al familiei. Art.16 din aceeaşi declaraţie, conform căruia bărbatul şi femeia au dreptul să se căsătorească şi să întemeieze o familie, este interpretat în sensul că ei, bărbatul şi femeia, reprezintă nu două elemente componente obligatorii ale unei uniuni maritale, ci doi subiecţi separaţi, cu identitate proprie şi sunt specificaţi expres de legiuitor pentru a sublinia egalitatea în contractarea căsătoriei. Atât în Declaraţia universală a drepturilor omului, cât şi în Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice se apreciază de unii că nu există o specificaţie expresă şi indubitabilă, conform căreia uniunea matrimonială nu se poate încheia decât între bărbat şi femeie, ci actele juridice internaţionale enunţate doar se mărginesc la a le recunoaşte bărbatului şi femeii ca două genuri ale aceleiaşi specii, dreptul şi libertatea la căsătorie. Susţinătorii uniunii homosexuale consideră că aceste texte internaţionale permit a face astfel de interpretări ce trebuie să reprezinte un germen al legislaţiei de mâine. În acest context relativ favorabil, cu toată opoziţia uneori tranşantă a societăţii civile şi bisericii, relaţiile homosexuale au început să fie oficializate sub diverse modalităţi: parteneriat înregistrat sau, mai nou, uniune civilă. Apreciem că termenii, ca şi instituţiile prefigurate în sine, sunt artificiali, deoarece nu fac altceva decât delimitează un statut civil asemănător mariajului natural şi sunt creaţi, în mod special, pentru a permite cuplurilor homosexuale să acceadă la beneficiile drepturilor de care se bucură cuplurile heterosexuale căsătorite. În ultimii ani, în diverse ţări s-a înregistrat o intensificare a mişcărilor menite să determine extinderea dreptului de a se căsători asupra cuplurilor de homosexuali şi lesbiene, argumentele cele mai des uzitate fiind înlăturarea acestora de la beneficiul unor drepturi rezultate din căsătorie. Totuşi, fenomenul există, el nu poate fi negat sau privit cu indiferenţă şi, ca atare, a determinat anumite schimbări la nivelul a numeroase jurisdicţii locale. În România există nominalizat principiul căsătoriei ca uniune legală între persoane de sex opus. Se apreciază, însă, că atenţia acordată de statul român minorităţilor sexuale trebuie să capete o concretizare cât mai largă posibil. În acest domeniu însă există, cum s-a şi remarcat sâmbătă pe străzile Capitalei, din păcate, cu violenţă, pe care o condamnăm, o ciocnire de durată între tendinţa european-occidentală de legalizare a relaţiilor homosexuale şi a uniunilor matrimoniale de acest gen şi mentalitatea naţional-românească, cu obsesiile ei apreciate de aşa-zişii cunoscători specialişti, prohibitiv tabuistice de tip rural. De altfel, poziţia României de a elimina din Codul penal toate articolele discriminatorii ce vizează persoanele de orientare homosexuală a fost determinată şi de rezoluţia Parlamentului Uniunii Europene din 16 aprilie 2000, care prevedea că statele Uniunii Europene trebuie, citez, "să garanteze familiilor formate dintr-un singur părinte, cuplurilor necăsătorite şi cuplurilor formate din parteneri de acelaşi sex, drepturi egale cu acelea de care se bucură cuplurile tradiţionale şi familiile, în special în ceea ce priveşte impozitările, drepturile pecuniare şi drepturile sociale". În Europa de Est, inclusiv în România, nu există nici un fel de practică în domeniul legalizării uniunilor homosexuale. Există, însă, opinii - este adevărat, rare - conform cărora, citez, "Concepţia veche şi auto-înstăpânită în ţările Europei Centrale este, pe undeva, tributară opiniilor religioase ale unui anumit cult, dogmatizate şi încetăţenite ca fireşti şi care consideră că a fi atras de sexul opus, ca şi nevoia de a avea şi de a creşte copii este inerentă naturii umane". Şi se mai susţine, citez: "Ameninţarea cu distrugerea inevitabilă a societăţii umane, dacă se permite legalizarea unor astfel de uniuni, argument imbatabil şi preferat al majorităţii fanaticilor de tip tradiţionalist sexual, se ciocneşte exact de principiul opţiunii individuale, pe care aceste persoane tradiţionaliste îl încalcă inevitabil. Mai mult chiar, se consideră că într-o societate a mileniului trei, care inevitabil se va izbi de complexul aspect al clonării individului uman, familia homosexuală reprezintă o întrebare la fel de deschisă, adresată legiuitorului de mâine, privind opţiunea individuală, pe care legea nu o poate ignora ori trata superficial, schematic ori autoritarist". Problematica prezentată necesită, în opinia noastră, o atitudine care trebuie exprimată în raport de plaja largă de posibilităţi, mergând de la respingerea totală sau doar evitarea problemei, până la acceptarea parţială sau integrarea fenomenului. Libertatea nu este capacitatea de a face orice. Sigur că putinţa de a-mi pierde sufletul ţine de libertatea mea, dar important este că tot de mine ţine să fac ceea ce trebuie pentru a nu-mi fi ruşine. Libertatea presupune acea forţă lucidă care mă determină să fac ceea ce se cuvine şi mă împiedică să dau frâu liber pornirilor primare şi patimilor mele. Mai mult chiar, sexualitatea este un limbaj pe care Dumnezeu l-a dăruit omului spre a dăinui în existenţă, spre a se mântui folosindu-l, şi nu pentru a deveni prin el prizonierul propriei sale biologii. Suntem, evident, într-un moment de cumpănă. Realitatea de fiecare zi este nefiresc de dură, iar familia, ca şi multe alte aşezăminte sociale, a intrat în criză. Comunitatea sfântă de odinioară, mai ales pentru cei care nu sunt aproape de biserică, a alunecat fie în individualism, fie în colectivism. Monogamia, ca singura cale a comuniunii dintre bărbaţi şi femei, este socotită depăşită. Căsătoriile de probă sunt tot mai multe, iar tinerii sunt sfătuiţi, din nefericire, şi de instituţii care s-ar crede că sunt serioase, să îşi înceapă viaţa sexuală înainte de adolescenţă. Acceptând, fără discernământ, relaţiile sexuale între persoanele de acelaşi sex şi recunoscând ca legitime, legături intime între aceste persoane, înseamnă, practic, să recunoaştem "patima de necinste", aşa cum o numea Sf. Apostol Pavel. Credem că este important să subliniem că homosexualitatea şi aşa-zisa familie întemeiată pe relaţii între persoanele de acelaşi sex, neagă finalitatea funcţiei sexuale a fiinţei umane, fiind un păcat împotriva a ceea ce Dumnezeu a stabilit prin creaţie. Sodoma şi Gomora, cândva oraşe înfloritoare în Canaan, au fost rase de pe faţa pământului, din cauza păcatului homosexualităţii, spune Biblia în "Facerea" - Cap. XIX. Semnele pierii unei persoane homosexuale, în afară de bolile necruţătoare, se întâlnesc chiar în trupurile acestora, pentru că ele nu pot deveni niciodată fecunde prin genul de relaţii practicate împotriva firii. Apreciem, ca popor creştin, născut şi format într-o concepţie puternică despre importanţa familiei, că, întotdeauna, românul a avut casa plină de prunci şi, cu toate greutăţile, faţa îi era luminată de lacrima bucuriei şi inima plină de suferinţă şi răbdare. Oraşul românesc de astăzi, ba chiar şi satul, au nevoie vitală de ordinea morală a părinţilor noştri, de aşezarea lor spirituală, de blândeţea lor, de bunăstarea inimii lor, de dragoste, de castitatea familiei lor. Familia normală este locul unde se întemeiază rânduiala unei patrii şi statornicia, în spiritul legilor morale, al jertfei de sine, al răbdării, încrederii şi dragostei. Este acest cuib arhaic şi sacru unde doi oameni, un tânăr bărbat şi o tânără femeie, se hotărăsc să îşi unească viaţa în cuget şi simţire, prin legământul de aur al inelului nunţii care desăvârşeşte cerul pe pământ, în vederea lucrării şi privegherii, a naşterii de prunci şi a împlinirii spirituale în lumina moştenirii părinţilor. A iubi familia tradiţională, cea normală, înseamnă a şti să îi stimezi valorile şi posibilităţile, promovându-le mereu. A iubi familia înseamnă să descoperi primejdiile şi relele care o ameninţă spre a le putea învinge. Este momentul crucial în care omul, fiinţă responsabilă, trebuie să facă dovada iubirii de familie, redându-i acesteia motive să aibă încredere în ea însăşi, în propriile bogăţii ale naturii umane şi ale harului, poate mai mult ca niciodată astăzi, când soţii, bărbat şi femeie, sunt încercaţi de atâtea lipsuri şi îngrijoraţi major de greutăţile sporite ale vieţii. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Ioan Chelaru. Intervenţia dumneavoastră a durat 13 minute, Grupului parlamentar PSD îi mai rămân 3 minute.
		Îl invit la microfon, acum, pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar PRM. Se pregăteşte domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, declaraţia mea politică se referă la starea mizerabilă a plajelor româneşti de la Marea Neagră. Parlamentul României a fost sfidat, din nou, de către Guvern, care în ziua de 22 februarie a.c. a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 19 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă. Această ordonanţă a ajuns în dezbaterea Senatului în ziua de 26 aprilie. La susţinerea amendamentelor respinse de către Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, arătam că această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului cu nr. 19/2006 a fost determinată de necesitatea creării cadrului legal pentru noi acte de corupţie şi pentru aducerea plajei Mării Negre într-o stare de neutilizare. Atât la comisie, cât şi în plenul Senatului am insistat ca un amendament al meu la art. 2 alin. 1 să fie adoptat, în sensul ca utilizarea plajelor în scop turistic, să se facă de către operatorii economici care au încheiat contract de închiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor şi care deţin pe litoral baze turistice pentru cazare şi alimentaţie publică. Amendamentul a fost respins cu 43 de voturi împotrivă, 24 de voturi pentru şi 3 abţineri. Senatorii patrulaterului portocaliu PNL, PD, PC şi UDMR au votat împotriva amendamentului, iar acum se pare că au mustrări de conştiinţă, aflând de la televiziuni şi din presa din ultimele zile că, prin votul lor, au făcut ca hotelurile de pe litoral să rămână fără plajă, iar, la începutul lunii iunie, plajele româneşti sunt murdare şi compromit sezonul estival 2006. Neadmiţându-se amendamentul meu, în sensul ca, pe bază de licitaţie, administrarea plajelor să se facă de către operatorii de plajă care deţin baze turistice pentru cazare şi alimentaţie publică pe litoral, s-a ajuns, ca urmare a unor caiete de sarcini confidenţiale întocmite de către Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, ca licitaţiile să fie adjudecate de către firme cu cifre de afaceri mari, dar care au alt obiect de activitate decât amenajarea plajelor. S-a ajuns ca această activitate să fie contractată cu firme care au ca principal obiect de activitate achiziţionarea fierului vechi sau încărcarea şi descărcarea vapoarelor. Ca urmare a indisponibilităţii guvernanţilor, a iresponsabilităţii guvernanţilor, coroborată cu o atitudine de susţinere din partea senatorilor PNL, PD, PC şi UDMR, s-a ajuns ca Programul derulat de către Autoritatea Naţională de Turism, intitulat "Ofensiva zâmbetului" să se transforme în "Defensiva grimasei", cum susţine patronul Companiei Antares. Plajele de pe litoralul românesc încă nu sunt amenajate, iar situaţia lor dezastruoasă umbreşte investiţiile uriaşe pe care le-au făcut lanţurile hoteliere pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Datorită faptului că hotelurile nu dispun de plaje, iar plajele contractate nu sunt întreţinute, s-a ajuns la pierderea unor importante contracte cu ţările scandinave şi Germania. Având în vedere faptul că nu sunt respectate prevederile contractuale şi, până astăzi, nu au fost pregătite plajele de la Marea Neagră pentru sezonul estival, solicit Autorităţii Naţionale de Turism să rezilieze de urgenţă contractele cu firmele care nu şi-au îndeplinit obligaţiile şi, printr-o modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006, să încredinţeze plajele direct operatorilor de plajă care deţin pe litoral baze turistice pentru cazare şi alimentaţie publică. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu mulţumesc domnului senator Funar. Aţi vorbit 4 minute.
		Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar PSD, pe domnul senator Ion Vărgău. Grupul parlamentar mai are la dispoziţie 3 minute.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, declaraţia mea politică se intitulează "Natura în pericol!". Astăzi este Ziua Mediului şi este bine să marcăm acest important eveniment. Doamnelor şi domnilor senatori, Domnule preşedinte de şedinţă, Asistăm, în ultima perioadă, la majore schimbări climatice care au ca efect degradarea stării de normalitate în domeniul economic cu grave repercursiuni în domeniul social. Aceste schimbări sunt de natură să pună în pericol calitatea factorilor naturali de mediu: apă, aer, sol, a florei şi faunei acvatice şi terestre şi, nu în ultimul rând, sănătatea şi viaţa oamenilor. Datorită dezastrelor care s-au abătut asupra României, în ultima vreme, autorităţile centrale şi locale s-au preocupat de înlăturarea efectelor inundaţiilor, ale alunecărilor de teren, temperaturilor foarte scăzute din timpul iernii şi acordarea de despăgubiri şi ajutoare persoanelor afectate. Desigur, această preocupare se impunea şi nu trebuie neglijată, însă trebuie să fie un semnal de alarmă pentru viitor, trebuie să ne luptăm să înlăturăm cauza şi nu efectul, pentru că acest lucru întotdeauna are rezultate mai bune şi resursele mobilizate sunt mai reduse. În calitate de expert în probleme de mediu, am încercat prin intervenţiile mele în Parlament, să atrag atenţia Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, că dezastrele produse în ultima perioadă sunt rezultatul poluării mediului şi, mai cu seamă, a efectului de seră. Am insistat foarte mult pe necesitatea existenţei unui program de împăduriri, pentru că ştim cu toţii: pădurea este cea mai importantă barieră biologică împotriva poluării. De asemenea, am insistat pe respectarea şi punerea în aplicare a Legii protecţiei mediului cu toate obligaţiile şi răspunderile ce revin marilor poluatori industriali, iar retehnologizarea şi dotarea cu echipamente moderne pentru captarea şi neutralizarea poluanţilor trebuie să devină prioritate pentru unităţile industriale. Un obiectiv important pentru Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ar trebui să îl reprezinte educaţia populaţiei în acest domeniu şi, cu părere de rău, trebuie să spunem că în ultima perioadă s-a neglijat acest aspect. Trebuie să fim conştienţi că, din cauza amplificării fenomenelor de poluare, soluţiile devin din ce în ce mai complicate şi situaţia mai greu de stăpânit. În acest context, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ar trebui să conştientizeze că atragerea de fonduri europene pentru investiţii în domeniul protecţiei mediului este o prioritate. Nivelul poluării a crescut foarte mult în ultimele decenii, în special în acele regiuni în care populaţia şi industria s-au dezvoltat puternic şi rapid, fără luarea unor măsuri pentru protecţia mediului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă rog să mă scuzaţi că intervin, v-aş ruga să concluzionaţi, aţi depăşit termenul.
		Domnul Ion Vărgău: Domnule preşedinte, şi alţii au depăşit şi mai mult.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog.
		Domnul Ion Vărgău: Fac un apel către toate instituţiile implicate în protecţia mediului să găsească soluţii imediate de diminuare a acestui fenomen major, având în vedere faptul că resursele naturale sunt regenerabile şi, dacă nu vor fi protejate, iar exploatarea lor nu va fi făcută raţional, generaţiile viitoare vor avea de suferit şi vor fi private de un mediu curat şi sănătos. Dezvoltarea durabilă oferă un cadru prin care comunităţile pot folosi resursele în mod eficient, pot crea infrastructuri eficiente, pot proteja şi îmbunătăţii calitatea vieţii, pot crea noi activităţi comerciale care să le consolideze economia. Ne poate ajuta să creăm comunităţi sănătoase care să poată susţine atât generaţia noastră, cât şi pe cele ce urmează. Stimaţi colegi, cu speranţa că mesajul declaraţiei mele nu va rămâne fără ecou, doresc să închei citându-l pe Thomas Jefferson: "Prin urmare, pot spune că pământul aparţine fiecărei generaţii, pe durata existenţei sale, căreia i se cuvine pe deplin şi în întregime. Nici o generaţie nu poate face datorii mai mari decât pot fi plătite pe durata propriei existenţe". Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Ion Vărgău. Cu aceasta, timpul acordat declaraţiilor politice ale Grupului parlamentar PSD a expirat.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar România Mare. Aveţi cuvântul, microfonul central.
		Domnul Adrian Păunescu (din sală): Domnule preşedinte, iar m-aţi tăiat !
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu v-am tăiat, însă ultimii trei de la PSD nu mai pot intra. Dacă vreţi să spuneţi că am tăiat pe cineva, l-am tăiat pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, pe care îl simpatizez foarte mult, pe domnul Sever Şter, de asemenea, şi pe dumneavoastră. Regret, dar trebuie să încercaţi, în cadrul grupului, să vă împărţiţi timpul astfel încât să poată interveni toată lumea. Domnule senator Dumitrescu, aveţi cuvântul.
		Domnul Viorel Gheorghe Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, în conformitate cu Legea nr. 9/1998 republicată şi a actelor normative de aplicare a acesteia, funcţionează Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 care gestionează cererile de despăgubire ale persoanelor izgonite din judeţele româneşti Caliacra şi Durostor. În urma Tratatului de la Craiova, din 7 septembrie 1940, dintre România şi Bulgaria, au fost remise României, în urmă cu mulţi ani, resursele financiare pentru despăgubirea tuturor celor îndreptăţiţi. Legea-cadru care reglementează modalitatea acordării acestor despăgubiri, fixează un termen de şase luni în care aceste sume trebuie acordate beneficiarilor, persoane în vârstă care au avut de suferit, ori succesorilor acestora. Cu toate acestea, marea majoritate a petenţilor nu au fost despăgubiţi nici după mai mult de cinci ani, iar alţii au primit doar o mică parte din sumele cuvenite, sume care nu au fost indexate şi actualizate, conform prevederilor legale. Declaraţiile publice ale primului-ministru Călin Constantin Popescu Tăriceanu şi ale ministrului finanţelor publice Sebastian Vlădescu care au calificat recent, în emisiuni de radio şi televiziune, drept pozitive aceste activităţi, se află în total contrast cu faptul că, în ultima perioadă, Ministerul Finanţelor Publice nu mai eliberează nici un fel de sume în baza Legii nr. 9/1998, cu toate că acestea sunt prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2006. Toate acestea se petrec în contextul în care Uniunea Europeană a avertizat oficial guvernanţii români, încă din toamna anului trecut, să acorde o atenţie sporită aplicării corecte a legilor privind restituirea proprietăţilor. Îmi exprim speranţa că incorectitudinile şi întârzierile în aplicarea legislaţiei în materie, care au avut consecinţe morale şi materiale asupra numeroaselor victime ale timpurilor de restrişte din anii ‘40, autorităţile competente vor lua neîntârziat măsurile necesare pentru îndreptarea acestei situaţii nedorite. Pe această cale, am înţeles să atrag atenţia factorilor responsabili pentru luarea măsurilor legale corespunzătoare. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Stimaţi colegi, înainte de a trece la punctul următor de pe ordinea de zi, vă rog să-mi permiteţi să verific prezenţa în sală.O să-l rog pe domnul senator Funar să verifice prezenţa în sală. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - absent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - euroobservator - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - absent - Blaga Vasile - Guvern - Bobeş Marin - absent - Cazacu Cornelia - prezent - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - euroobservator - Cioroianu Adrian Mihai - prezent - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - prezent - Creţu Corina - euroobservator - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - absent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - delegaţie - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - concediu medical - Ilaşcu Ilie - prezent - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - prezent - Iorga Nicolae - prezent - Iorgovan Antonie - prezent - Ioţcu Petru Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - absent - Lupoi Mihail - prezent - Maior George Cristian - prezent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - prezent - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - prezent - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - prezent - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - prezent - Pascu Corneliu - prezent - Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent - Păunescu Adrian - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - prezent - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - prezent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezent - Simionescu Aurel Gabriel - delegaţie - Sogor Csaba - absent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - prezent - Stoica Ilie - absent - Strătilă Şerban-Cezar - absent - Stroe Radu - Guvern - Szabó Karoly Ferenc - absent - Şerbănescu Verginia - prezent - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - Guvern - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Theodorescu Răzvan Emil - prezent - Terinte Radu - prezent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - prezent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - prezent - Ţîrle Radu - euroobservator - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - absent - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - prezent - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - prezent Domnule preşedinte, observ că mai sunt încă...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă sunteţi amabil să strigaţi numai absenţii, domnule senator Funar. Mulţumesc din suflet. - Arcaş Viorel - absent - Berceanu Radu Mircea - absent - Bobeş Marin - absent - Diaconescu Cristian - absent - Dumitru Constantin - absent - Filipescu Teodor - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Loghin Irina - absent - Onaca Dorel Constantin - absent - Popescu Irinel - absent - Rădoi Ovidiu - absent - Sogor Csaba - absent - Stoica Ilie - absent - Strătilă Şerban Cezar - absent - Szabo Karoly Ferenc - absent - Văcăroiu Nicolae - absent - Voiculescu Dan - absent Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Funar.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Funar. Stimaţi colegi, din totalul de 137 de senatori, avem 92 prezenţi, 6 la Guvern, 13 în delegaţie şi un coleg bolnav. Prin urmare, suntem în cvorum şi vă propun să trecem la discutarea şi aprobarea ordinii de zi. Dacă în legătură cu ordinea de zi, altfel de cum v-a fost distribuită, există propuneri sau observaţii, sugestii? Nu pare să fie cazul. În consecinţă, voi supune la vot aprobarea ordinii de zi a şedinţei Senatului din 5 iunie, 2006. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Vă informez asupra programului de lucru. Între orele 15,00 şi 19,30 urmează să lucrăm astăzi. Am avut declaraţiile politice între orele 15,00 şi 16,30. De la ora 16,30 la ora 18,00 avem dezbaterea proiectelor de lege. De la ora 18,00 la 19,30, întrebări, interpelări şi răspunsuri. Îmi permit să vă informez că astăzi, în şedinţa noastră de astăzi, întrebările, interpelările şi răspunsurile vor fi transmise la radio, în direct. În consecinţă, o să vă rog să ne ţinem cât mai bine de program şi să lucrăm eficient.
		Vă rog să-mi permiteţi să vă informez că,în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, au fost depuse la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege pentru acceptarea Amendamentelor la Statutul Conferinţei de Drept Internaţional Privat de la Haga, adoptate la cea de-a XX-a Sesiune Diplomatică a Conferinţei de Drept Internaţional Privat, la 30 iunie 2005, la Haga; Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; Lege pentru înfiinţarea comunei Crivăţ, judeţul Călăraşi, prin reorganizarea oraşului Budeşti. Vă rog să luaţi notă de această comunicare.
		Vă propun, în continuare, să trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi. Este vorba de aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative. Biroul permanent al Senatului vă propune să adoptăm în procedură de urgenţă, conform art.107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea şi adoptarea a două iniţiative legislative. Este vorba, în primul rând, de proiectul de Lege pentru completarea art.5 din Legea învăţământului nr.84/1995 şi art.1 din Ordonanţa Guvernului nr.13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de şcolarizare, în valută, a cetăţenilor din alte ţări, care studiază pe cont propriu în România. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor la 29.05.2006. Şi, în al doilea rând, proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. O să vă supun la vot, acum, aprobarea procedurii de urgenţă. Dacă există observaţii? Domnul senator Funar, microfonul central, vă rog!
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă! Doamnelor şi domnilor senatori, permiteţi-mi să formulez două întrebări pentru reprezentantul Guvernului, care susţine procedura de urgenţă la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.656/2002 care, de fapt, vizează ca pentru toţi beneficiarii acestei legi să se acorde aceleaşi privilegii ca şi pentru judecători şi procurori, inclusiv o compensaţie de 3 sau 5 salarii brute, înainte de înmormântare şi o compensaţie de 3 câştiguri brute după înmormântare şi multe altele. O primă întrebare: De ce nu a dat Guvernul o ordonanţă de urgenţă ca să rezolve această problemă, aşa cum a procedat şi în cazul judecătorilor şi procurorilor. Şi cea de-a doua, de ce nu vine Guvernul cu un proiect de lege pentru salarizarea în învăţământ şi în medicină, în procedură de urgenţă, pentru a se acorda cadrelor didactice şi medicilor aceleaşi drepturi conferite prin Ordonanţa de urgenţă nr.27/2006 pentru judecători şi procurori. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Funar. Dacă sunt alte comentarii? Dacă nu, o să invit din partea Guvernului, pe domnişoara Pocora, microfonul nr.8, vă rog!
		Doamna Cristina Pocora - secretar de stat în Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul: Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori! Deşi era o situaţie de urgenţă în cazul Legii nr.656/2002, nu am dat o ordonanţă de urgenţă, venim în faţa Parlamentului. Modificările pe care le aduce acest proiect de lege se impun şi vizează modificarea corespunzătoare a anexei la Legea nr.656/2002. Modificarea este necesară datorită faptului că art.27 din Ordonanţa de urgenţă nr.27/2006 se referă numai la coeficienţii de multiplicare, nu şi la celelalte drepturi conferite de fostul act normativ care reglementa salarizarea personalului Oficiului, respectiv Ordonanţa nr.177/2002, expres abrogată. În ceea ce priveşte al doilea act normativ, noi solicităm urgenţa deoarece este impus de integrare, este obligaţie impusă de Tratatul Comunităţii Europene, art.12, prin care România şi-a asumat obligaţia de a interzice orice discriminare bazată pe naţionalitate. Acesta este obiectul acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, o să vă supun la vot propunerea Biroului permanent al Senatului privind dezbaterea şi adoptarea, cu procedură de urgenţă, a celor două proiecte de lege. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 5 abţineri, a fost aprobată procedura de urgenţă pentru adoptarea acestor iniţiative legislative.
		Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativă privind înfiinţarea Centrului Medical de Recuperare Neuro-psiho-motorie pentru Copii din Bucureşti. Iniţiativa este a Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Domnul deputat Bogdan Pascu, liderul Grupului, în numele iniţiatorilor, microfonul nr.9, vă rog!
		Domnul Bogdan Pascu: Mulţumesc, domnule preşedinte! Stimate doamne şi domni senatori, în calitate de iniţiator al propunerii legislative privind înfiinţarea Centrului Naţional de Recuperare Neuro-psiho-motorie pentru Copii, Bucureşti, doresc să vă prezint, pe scurt, punctele forţă ale acestui proiect legislativ care prevede asigurarea bazei ...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule deputat Pascu, numai un moment! Stimaţi colegi, include şi pe domnul senator Lupoi, şi pe domnul senator Aron, vă rog respectuos să păstraţi linişte pentru ca iniţiatorul să-şi poată expune argumentele. Dacă doriţi să conversaţi, procedaţi aşa cum este obişnuit la noi, pe coridor! Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat Pascu!
		Domnul Bogdan Pascu: Vă mulţumesc. Acest proiect presupune asigurarea asistenţei medicale de specialitate şi ortoprotezare, după caz, pacienţilor din Bucureşti şi din ţară, cu afecţiuni neuro şi locomotorii, asigurarea bazei de instruire pentru specializarea şi perfecţionarea personalului implicat în recuperarea complexă realizată în echipă şi ortoprotezare la copii. Doresc să vă aduc la cunoştinţă că la ora actuală România nu are un centru naţional de recuperare a copilului cu deficienţe neuro-psiho-motorii, ca model de organizare, stabilire, standardizarea protocoalelor terapeutice la copilul cu patologie malformativă şi sechelară. Această patologie necesită programe terapeutice diferenţiate şi personalizate, în funcţie de dezvoltarea, vârsta, starea de nutriţie, mediul familial al copilului. De asemenea, mijloacele tehnice, dispozitivele ergo şi chinetoterapeutice, precum şi parametrii de aplicare a terapiei fizice sunt complet diferite decât cele pentru adulţi. În aceste condiţii, se impune înfiinţarea ...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule deputat Pascu, vă cer scuze, aş ruga pe nepoata domnului senator Cutaş, să părăsească ... (Discuţii la tribună) Iniţiator! Atunci, vă rog să treceţi aici. Vă cer scuze! Vă rog, domnule deputat Pascu!
		Domnul Bogdan Pascu: În aceste condiţii, se impune înfiinţarea Centrului Medical de Recuperare Neuro-Psiho-Motorie pentru Copii, Bucureşti, care ar aduce avantaje clare creşterii numărului de terapeuţi şi a numărului de cazuri tratate, realizându-se pe de o parte atragerea de surse de finanţare alternativă şi obţinerea de sponsorizări pentru categoriile de copii cu diverse probleme de recuperare, realizate prin intermediul parteneriatului public privat în activitatea de ortoprotezare şi sprijin din partea organizaţiilor non-guvernamentale de profil, adaptarea cheltuielilor la cerinţele serviciului, consolidarea activităţii de recuperare a copilului, organizarea activităţii centrului conform cerinţelor bolnavului cronic, şi nu după regulile unui spital de urgenţă. Sporirea generală a ofertei de servicii prin organizarea de nuclee de dimensiuni mici de tratamente la domiciliu, posibilitatea colaborării şi înfrăţirii cu unităţi similare de profil din Comunitatea Europeană, după modelul cărora a fost construit şi dotat. Şi, nu în ultimul rând, legalizarea activităţii de perfecţionare şi specializare a medicilor, chineto-terapeuţilor, psiho-terapeuţilor, ergo-terapeuţilor şi ortoproteziştilor pentru copii, activitate care, în momentul de faţă, se face voluntar, fără o urmărire şi coordonare riguroasă. Doresc să subliniez că avizele negative primite, atât din partea Consiliului economic şi social şi din partea Guvernului, au la bază Hotărârea Guvernului nr.168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, precum şi prevederile art.19 alin.1.4 din Legea spitalelor nr.270/2003, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea conducerii spitalelor, cu avizul consiliului judeţean sau al consiliului local, după caz, iar în cazul unităţilor sanitare din subordinea ministerelor şi a instituţiilor cu reţea sanitară proprie, prin ordin sau decizie a ministrului, ori a directorului instituţiei, cu avizul Ministerului Sănătăţii. Structura organizatorică a unităţilor sanitare din subordinea ministerului şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, se stabileşte cu avizul Ministerului Sănătăţii. Totuşi, trebuie să vă aduc la cunoştinţă că Spitalul clinic de urgenţă pentru copii "Marie Curie" Bucureşti, "Budimex", cum este el cunoscut, în structura căruia funcţionează secţia de recuperare neuro-psiho-motorie care urmează să devină Centrul Medical de Recuperare Neuro-Psiho-Motorie pentru Copii Bucureşti, nu figurează printre unităţile care se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, astfel cum sunt prevăzute în Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.168/2005, astfel cum sunt prevăzute în Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 168/2005. De altfel, avizul favorabil dat de Consiliul Legislativ arată foarte clar acest lucru. Situaţia acestui spital este o situaţie specifică; el a fost donat României de poporul polonez după cutremurul din 1977. Nu în ultimul rând vă rog să luaţi în consideraţie raportul Comisiei pentru sănătate publică a Senatului, care în unanimitate a dat un aviz favorabil...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule deputat, o să vă rog frumos să concluzionaţi. Aţi avut o pledoarie foarte convingătoare. Vă rog să concluzionaţi.
		Domnul Bogdan Pascu: Am terminat.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Erwin Zoltan Szekely, microfonul 10. Punctul de vedere al Guvernului.
		Domnul Erwin Zoltan Szekely: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum a subliniat şi iniţiatorul, înfiinţarea unităţilor sanitare cu paturi se poate face prin hotărâre de guvern şi, întrucât această prevedere este de strictă interpretare, guvernul nu poate să susţină iniţiativa legislativă care doreşte prin alt mod înfiinţarea acestui centru, cu toate că considerăm şi noi că, pe fond, este necesară existenţa unei astfel de instituţii de sănătate publică. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea Comisiei pentru sănătate publică, domnul prof. dr. Dan Sabău. Vă rog să prezentaţi raportul.
		Domnul Dan Sabău: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Plecând de la afirmaţia că fondul problemei bate forma în situaţia asta, Comisia pentru sănătate publică a votat în unanimitate necesitatea acestei decizii. În acelaşi timp, Guvernul are în vedere avizarea unui asemenea proiect, aşa că am plecat de la ideea că în intervalul în care Comisia pentru sănătate publică a Senatului se exprimă până când Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor va decide, este posibil ca ministerul să-şi facă cunoscută decizia şi centrul să fie înfiinţat. Comisia, încă o dată, a votat în unanimitate această formulă care dă o şansă în plus copiilor.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi ascultat argumentele iniţiatorului, punctul de vedere al Guvernului, raportul comisiei. Dezbateri generale sunt? Domnul senator Terinte Radu. Microfonul 3.
		Domnul Radu Terinte: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este surprinzătoare poziţia ministerului, având în vedere că noi, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, ne-am confruntat cu o situaţie deosebită. Avem pe rol o anchetă... de fapt o investigaţie legată de situaţia copiilor cu handicap psihomotor din Brăila şi Timişoara, situaţie dramatică, care s-a produs sub ochii ministerului până în 2004. Situaţia a ajuns în nişte centre, în coordonarea ministerului, astfel încât aceşti copii au ajuns să fie trataţi, efectiv, ca nişte legume. Din 2004, când aceste centre au trecut într-o administrare deosebită, distinctă de a ministerului, şi după scandalul care a ieşit în presă, a trebuit să se sesizeze o fundaţie americană ca să arate în ce situaţie ne găsim. Lucrurile s-au îndreptat şi s-a dovedit că aceşti copii, într-un cadru bine specializat şi cu o recuperare ştiinţifică, pot deveni utili societăţii. De aceea eu susţin cu toată tăria şi Grupul Conservator invită toţi colegii să fie alături de noi să votăm această iniţiativă fiindcă avem nevoie de un centru bine specializat pentru aceşti copii.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Terinte Radu. În calitate de senator, domnule Dan Sabău, doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog, la microfonul central. Urmează domnul profesor Găucan.
		Domnul Ion Vasile (din sală): Şi aici!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Unde e? (rumoare, discuţii) Urmat de domnul senator Vasile Ion. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Dan Sabău: Domnule preşedinte de şedinţă...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Numai un moment, Dane! Domnule senator... vă rog să mă scuzaţi. Avem doi colegi care au obligaţia să-mi atragă atenţia despre ridicarea mâinilor. Nimeni nu mi-a spus nimic. Deci nu este decât o dorinţă a mea de a încerca să vă dau cuvântul în ordinea în care aţi ridicat mâinile. Domnul senator Dan Sabău, în nume personal. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Dan Sabău: Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, voi ceda locul colegului din Comisia pentru sănătate publică, dată fiind insistenţa dumnealui şi ca o dovadă că, personal, vreau să dau o mână de ajutor celor care iau cuvântul. Dacă-mi permiteţi, dacă consideraţi că trebuie să-mi susţin punctul de vedere în continuare, voi rămâne la pupitru.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să susţineţi pe scurt.
		Domnul Dan Sabău: Pe scurt. Pe scurt, punctul de vedere este că avem nevoie de un asemenea centru. Opinia exprimată în legătură cu Guvernul nu mi se pare una realistă şi îmi voi corecta colegul fiindcă Guvernul are în curs de avizare un asemenea eveniment. Dacă respectăm simetria legislativă, într-adevăr, era atributul dumnealor. Am ţinut însă ca Parlamentul să se alăture în mod semnificativ unei decizii necesare care priveşte copilul în România şi aceasta a făcut ca în comisie să încercăm să dăm un semnal în acest sens. Nu mi se pare criticabilă atitudinea Guvernului pentru că este o atitudine tehnică. Repet, nu este o atitudine a ministerului, este o atitudine tehnică a ministerului, este o atitudine tehnică a Guvernului şi suntem doar ca un suport al simplificării sau grăbirii acestei decizii. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul profesor Găucan, microfonul 2. Urmează domnul Ion Vasile.
		Domnul Constantin Găucan: De la început vreau să spun că Grupul PRM va susţine iniţiativa colegilor noştri de la Camera Deputaţilor, pe deplin justificată, şi este normal să forţăm Guvernul să meargă mai repede în aprobarea înfiinţării unei astfel de instituţii atât de necesară în România. Este cunoscută cazuistica extraordinară a copiilor cu deficienţe psiho-motorii şi un astfel de centru, aflat într-un mare centru universitar, va avea sigur ceea ce numeam şi numim noi în medicină efectul de Centru metodologic de formare a altor cadre în judeţele din ţară. Aşa încât felicităm iniţiatorii şi suntem siguri că ministerul va ţine cont de presiunea Parlamentului în grăbirea înfiinţării acestei instituţii. Sigur ea poate funcţiona, dar, fiind opinia mondială şi a Uniunii Europene asupra unei astfel de patologii, s-ar putea să funcţioneze ca o instituţie care să se susţină singură financiar, fără să fie nevoie de susţinerea Ministerului Sănătăţii. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Găucan. Domnul senator doctor Ion Vasile. Microfonul 3. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ion Vasile: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu o mare surpriză, descopăr valenţele sociale atât ale Partidului Conservator, cât şi dorinţa de afirmare a unor partide care, nu mai puţin cu o săptămână înapoi, refuzau discutarea acestui proiect de lege. Vreau să vă spun că sunt, împreună cu grupul pe care îl reprezint, Grupul PSD, în totalitate de acord cu promovarea acestei iniţiative şi cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor din Senat, pentru că aş vrea să aduc la cunoştinţa colegilor mei imaginile sau acele imagini devastatoare care erau prezentate, cândva, în Europa Occidentală privind nişte copii cu deficienţe psiho-motorii care au şifonat foarte serios imaginea ţării la acele vremuri. Cu speranţa că acest centru va fi nu numai un centru central naţional, cât va fi şi un centru metodologic pentru restul teritoriului României, pentru că avem încă de rezolvat numeroase situaţii în care se află astfel de copii, încă o dată spun că Grupul nostru parlamentar susţine această iniţiativă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale mai doreşte să intervină cineva? Nu. Stimaţi colegi, vom trece la adoptarea raportului, care este un raport de admitere, cu amendamentele din Anexa 1, amendamente admise. Supun votului dumneavoastră aprobarea raportului împreună cu amendamentele admise. (discuţii) Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Împotrivă sau abţineri? Cu 67 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptat raportul cu amendamentele admise. (rumoare, discuţii) Supun votului dumneavoastră...
		Domnul Ion Vasile (din sală): Listă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog? Din partea Grupului PSD şi PRM s-a solicitat listă. Rog secretariatul listă... (rumoare, discuţii) Liderul de grup a solicitat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă privind înfiinţarea Centrului Medical de Recuperare Neuro-Psiho-Motorie pentru Copii, Bucureşti. Vă rog să votaţi. Cu 79 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptată propunerea legislativă. Rog liste cu vot. Permiteţi-mi să vă felicit şi să mulţumesc iniţiatorilor pentru iniţiativă şi pentru prezentarea făcută astăzi.
		Vă propun să trecem, stimaţi colegi, la punctul 4 de pe ordinea de zi. Este vorba de propunerea legislativă cu privire la prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic. Este o iniţiativă pluripartită a unor senatori şi deputaţi care reprezintă principalele partide din Parlament. Din partea iniţiatorilor, cine doreşte să prezinte? Este cineva? Domnul deputat PNL Cornel Popa, domnul deputat PC Eduard Hellvig, domnul senator PD Radu Ţârle, domnul deputat UDMR Peter Lakatos şi domnul deputat PSD, Claudiu Pop. Din partea iniţiatorilor doreşte să susţină cineva? Nu pare să fie cazul. Din partea Guvernului tot domnul secretar de stat, domnul Erwin Zoltan Szekely, că e cu salvarea.... Vă rog, microfonul 10.
		Domnul Erwin Zoltan Szekely: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul a avut câteva observaţii la acest proiect de lege, pe care iniţiatorii le-au acceptat şi, în aceste condiţii, Guvernul susţine adoptarea propunerii legislative, considerând că este necesară o organizaţie profesionistă care să intervină în aceste situaţii de accidente subterane. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea Comisiei pentru sănătate publică, domnul prof. dr. Dan Ioan Sabău, preşedintele comisiei. Vă rog să prezentaţi raportul.
		Domnul Dan Sabău: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru sănătate publică a Senatului s-a exprimat. Un vot favorabil însoţeşte această iniţiativă legislativă, dat fiind intenţia de a creşte nivelul de competenţă al ajutorului în caz de accident în subteranul speologic.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Nu pare să fie cazul. Stimaţi colegi, avem o propunere legislativă. Avem un raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexă. Guvernul susţine această propunere legislativă. În consecinţă, voi supune votului aprobarea raportului, cu amendamentele cuprinse în Anexa 1, amendamente admise. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 4 abţineri, a fost aprobat raportul şi amendamentele. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, adoptarea textului de Lege privind prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptată propunerea legislativă privind prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic şi organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic.
		Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi, propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Este o iniţiativă a domnului deputat PNL Corneliu Momanu, nu-l văd aici, în consecinţă, o să rog din partea Guvernului, Ministerul Justiţiei, doamna Katalin Kibedi. Microfonul 9, vă rog.
		Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, La această iniţiativă legislativă, punctul de vedere al Guvernului a fost favorabil de la început, dar, cu două observaţii din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări care au fost însuşite în forma în care trebuiau reformulate articolele 2 lit.a şi, respectiv, art.12 lit.c din lege. Suntem pentru adoptarea acestei iniţiative legislative în forma în care apare ea în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul preşedinte Eckstein Kovacs Peter.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Vă mulţumesc. Raportul este de admitere, adoptat cu unanimitate de voturi. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar Guvernul cu observaţiile pe care le-a făcut. Sunt două amendamente formulate de doamna senator Cornelia Cazacu, care au fost adoptate de către comisie. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale, dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu este cazul. În consecinţă, vă supun aprobării raportul de admitere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cu amendamentele care figurează în Anexa 1, propuse de doamna senator Cornelia Cazacu şi adoptate în unanimitate. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este de acord cu aprobarea raportului, cu amendamentele admise? Cu 91 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 abţineri, a fost aprobat raportul şi amendamentele din Anexa 1. Vă voi supune acum la vot propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Vă rog să votaţi. Cu 64 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 abţineri, a fost adoptată propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
		Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.31 din Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în Registrul Comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. Este o iniţiativă a Grupului Partidului Conservator din Camera Deputaţilor. Doamna Cornelia Ardelean, din partea iniţiatorilor, prezintă proiectul. Aveţi cuvântul, microfonul 8, vă rog.
		Doamna Cornelia Ardelean - deputat: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Propunerea legislativă vizează prelungirea termenului, de la 3 la 6 luni, pentru numirea unui lichidator, în cazul lichidării societăţilor comerciale şi, de asemenea, vizează ca societăţile care sunt radiate fără lichidare, radiate din oficiu din Registrul Comerţului, în cazul acestor societăţi bunurile să revină asociaţiilor. Această propunere are în vedere acest lucru, datorită faptului că acolo unde au existat datorii, cei interesaţi au putut să numească lichidatori şi să-şi recupereze datoriile. Au rămas să fie radiate din oficiu societăţile care, practic, nu mai aveau datorii şi de care nu era nimeni interesat. De asemenea, în cazul societăţilor pe acţiuni, această reglementare este în vigoare, pentru lichidarea şi radierea din oficiu bunurile revin acţionarilor. Deci, prin similitudine, consider că şi pentru societăţile cu răspundere limitată trebuie avut în vedere acest criteriu. Sper să susţineţi această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului doamna secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 9, vă rog.
		Doamna Katalin Kibedi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Şi în această situaţie este vorba de o iniţiativă legislativă care-şi găseşte justificarea în aplicarea în practică a legii. A fost dat un aviz favorabil, sub rezerva însuşirii observaţiilor. Aşa cum rezultă din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, s-au adus corecturile necesare, de aceea şi noi susţinem această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul preşedinte Eckstein Kovacs Peter.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este de admitere, cu amendamentele din Anexa nr.1, prin care ni se propun amendamente de reformulare, însuşite de domnul senator Gavrilă Vasilescu. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect, iar Comisia economică, industrii şi servicii a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La dezbateri generale, dacă sunt colegi care doresc să intervină? Domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul central, vă rog.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În situaţia în care aţi constatat şi dumneavoastră, toată lumea este de acord, nu aş avea de adăugat decât următorul lucru, adică, toată lumea înseamnă Consiliul Legislativ, înseamnă Guvernul, înseamnă Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, şi avizele care s-au dat de celelalte comisii care le-au văzut. Un singur lucru vreau să vă spun. Din punct de vedere practic, de fapt, prin această iniţiativă legislativă se îndreaptă o anumită inechitate care se întâmpla în cazul lichidărilor societăţilor comerciale, această situaţie de inechitate şi de uşoară nedreptate care se răsfrângea asupra asociaţiilor este rezolvată. În numele meu şi al Grupului parlamentar al Partidului Conservator, cu acest mandat, susţinem această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină în dezbaterile generale. Domnul senator Dinescu, vă rog. Microfonul 1.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, aş începe prin a face o precizare de principiu. Grupul nostru parlamentar va susţine toate iniţiativele colegilor noştri care au menirea fie de a corecta, fie de a completa anumite prevederi legislative, iar în cazul în speţă susţinem iniţiativa.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Nu este cazul. Vă supun atunci la vot raportul comisiei, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr.1. Guvernul sprijină acest proiect. Vă rog să votaţi. Raportul, cu amendamentele admise, a fost adoptat cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere. În continuare, vă supun la vot propunerea legislativă pentru adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea art.31 din Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în Registrul Comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. Vă rog să vă exprimaţi votul. Legea a fost adoptată cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 3 abţineri. Mulţumim doamnei deputat Ardealean.
		Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2002 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. Este o propunere legislativă iniţiată de domnul deputat Ioan Oltean, Partidul Democrat, Augustin Zegrean, Partidul Democrat, Daniel şi Mircea Man, Partidul Democrat. Dacă vreunul dintre iniţiatori este prezent? Nu pare să fie cazul. Din partea Guvernului o invit pe doamna Katalin Kibedi să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.
		Doamna Katalin Kibedi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Punctul de vedere al Guvernului nu este unul favorabil. V-aş reţine atenţia doar cu două argumente. Ceea ce se prevede prin această iniţiativă legislativă ar necesita, pe de o parte, lărgirea competenţei şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul reglementării activităţii expertizei judiciare. Or, în lipsa unei astfel de reglementări exprese, şi chiar a avizului CSM-ului, credem că ne aflăm în situaţia de a nu putea corela cele două texte de lege. O altă dispoziţie care contravine dispoziţiilor Codului de procedură civilă, impunându-se ca numai la consultarea părţilor să fie numit un expert şi prin acest mod noi am încălca posibilitatea şi a instanţei ca din oficiu să dispună această probă. De aceea, nu susţinem această iniţiativă legislativă în forma în care ea este expusă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul preşedinte Eckstein Kovacs Peter, aveţi cuvântul.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este de respingere. Am primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, în raport poate să fie citită o motivaţie destul de consistentă în urma căreia comisia a ajuns la această soluţie. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte să intervină cineva? Vă rog, domnul senator Vasilescu, microfonul central, vă rog.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea numai să fac o precizare sau mai exact o completare. Consiliul Superior al Magistraturii, prin semnătura preşedintelui, avizează nefavorabil această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, dacă nu mai sunt intervenţii generale, vă supun votului raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care este un raport de respingere a iniţiativei legislative, deci, dacă votaţi pentru adoptarea raportului, votaţi implicit şi împotriva adoptării acestei propuneri legislative. Vă rog să votaţi. Cu 57 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 4 abţineri, a fost adoptat raportul comisiei, raport de respingere, în consecinţă, propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2002 nu a fost adoptată.
		Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi, propunerea legislativă având ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.156/8.04.2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. Este vorba de o iniţiativă a unui grup, nu numai important, ci şi semnificativ, de senatori şi deputaţi. Din partea iniţiatorilor, domnul senator Basgan, microfonul 8. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ion Basgan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimat Senat. Iniţiativa respectivă, aşa cum s-a arătat, priveşte expertiza judiciară şi expertiza extrajudiciară. Acest proiect de lege a avut un aviz favorabil din partea Consiliului legislativ şi Consiliului Superior al Magistraturii, aviz care de fapt este principal, întrucât aceasta este instituţia care reglementează politica în domeniul justiţiei. Este un aviz negativ din partea Ministerului Justiţiei, iniţiatorii am luat în discuţie absolut toate punctele de vedere exprimate şi am făcut mai mult de 24 amendamente care, însă nu au fost discutate în comisie. Este un viciu de procedură în cazul în speţă, motiv care ne determină să vă solicităm să retrimiteţi acest proiect de lege la comisie şi cu prorogarea termenului la 60 zile. Nu aş vrea să intru în restul problemelor care privesc fondul legat de punctul de vedere al Ministerului Justiţiei care, practic contravine şi Directivelor Comunităţii Europene şi altor aspecte care sunt prevăzute prin lege şi Codul de procedură penală.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doamna Katalin Kibedi, din partea Guvernului, aveţi cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
		Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. În forma care a fost înaintată Guvernului s-a comunicat oficial punctul de vedere, s-a revenit practic, cu o altă formă şi un alt proiect care, din punctul nostru de vedere are mai multe carenţe. În primul rând, aş vrea să vă atrag atenţia asupra art.5 care permite ca experţii judiciari să fie organizaţi, ca societăţi comerciale, or plenul Senatului, pe o iniţiativă legislativă similară dată, de pildă consilierilor juridici, deci o modificare a Legii nr.514/2003 tocmai acest lucru a subliniat, că o activitate de interes public, aşa cum este şi aceea a experţilor, având în vedere că expertizele lor pot constitui probe foarte importante atât în procesul civil, cât şi în procesul penal, nu poţi să laşi la latitudinea şi pe modul de organizare a societăţilor comerciale. Pe de altă parte, ceea ce mai este de remarcat, că se face trimitere la vicii de procedură, corelări cu Codul de procedură civilă şi penală neexistând, întrucât se vorbeşte despre refuzul justificat al expertului de a nu depune un raport de expertiză în lipsa plăţii onorariului, or acesta nu este un viciu de procedură, este vorba de o situaţie în care expertul nu poate fi tras la răspundere. De altfel, chiar pe capitolul procedurii disciplinare şi a sancţiunilor disciplinare aplicabile are încă un neajuns acest proiect, având în vedere că nu reglementează, de pildă care este instituţia care trebuie să efectueze cercetarea prealabilă a faptei şi care este, pe urmă, derularea. Se poate, eventual, deduce că ministrul justiţiei este cel care va putea modifica un ordin de sancţionare a unui expert şi pe urmă să se adreseze instanţei de Contencios. Având în vedere aceste carenţe, nu putem susţine această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. O să dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări pentru a prezenta raportul, dar cu rugămintea să vă referiţi şi la propunerea formulată de iniţiator, privind retrimiterea la comisie şi prelungirea termenului la 60 de zile. Vă rog, domnul Eckstein Kovács Péter.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este de respingere, caracterul legii este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări vă propune să fiţi de acord cu propunerea iniţiatorilor, într-adevăr este vorba de un număr semnificativ de colegi senatori care au înaintat această propunere şi vă sugerez, domnule preşedinte, să supuneţi votului prelungirea termenului, întrucât poimâine am intra în adoptarea tacită şi dacă plenul este de acord cu prelungirea termenului, cred că soluţia retrimiterii la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este una judicioasă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale, vă rog. Domnul Chelaru, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Ioan Chelaru: Domnule preşedinte, este adevărat că ne aflăm în situaţia unei iniţiative legislative extrem de complexe. Este tot la fel de adevărat că numărul mare de iniţiatori, nu toţi specialişti pe domeniu, au încercat să vină în faţa Senatului şi a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu o lege completă. Cum perfecţiune nu există, nici iniţiatorii nu au reuşit acest lucru, au reuşit, însă, să reglementeze un domeniu fără să-l revoluţioneze neapărat, aşa cum se încearcă astăzi să se revoluţioneze sistemul probator, de exemplu, din Justiţie. Pentru că există bune intenţii şi pentru că am văzut în proiectul de lege o serie de prevederi absolut necesare şi esenţiale în desfăşurarea activităţii de expertiză judiciară şi extrajudiciară şi pentru că mă gândesc că, într-adevăr, sistemul probator din România trebuie întărit. Cererea pe care unul dintre iniţiatori, domnul Basgan, a făcut-o, retrimitere a propunerii legislative la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, reanalizare, inclusiv a celor 24 modificări de amendamente pe care dumnealor le propun şi, eventual, o îmbunătăţire a textului, împreună cu prelungirea termenului, cred că poate primi acceptul nostru. Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pe care îl reprezint acum la microfon, va vota pentru prelungirea termenului şi pentru retrimiterea la comisie. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Iorga, aveţi cuvântul. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Nicolae Iorga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că iniţiatorul are dreptate, menirea Senatului spun eu, mai ales că suntem primă cameră sesizată, este de a da legi cât mai bune - am înţeles cu toţii că nu s-au discutat foarte multe amendamente - cred că în momentul în care şi domnul preşedinte Eckstein Kovács Péter îşi dă acceptul, Comisia juridică, disciplina, imunităţi şi validări pronunţându-se şi ea în acest sens, cred că plenul Senatului poate dispune şi prorogarea termenului de 60 de zile şi retrimiterea la comisie. Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota în aceste sens.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Iorga. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, o să vă supun la vot prelungirea termenului la 60 de zile şi retrimiterea iniţiativei legislative la comisie. Vă rog să vă exprimaţi prin vot! Cu 74 voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere, propunerea a fost retransmisă Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunităţi şi validări.
		Vă propun să trecem la punctul 9 din ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativă privind retrocedarea unor bunuri imobile, care au aparţinut cultelor religioase, şi a unor terenuri agricole şi forestiere. Este o propunere care a fost prezentată de domnii senatori Dan Voiculescu şi domnul deputat Nicolae Popa, din partea Partidului Conservator. Din partea iniţiatorilor o să-l invit pe domnul Nicolae Popa să prezinte. Microfonul 9, este un loc liber special pentru dumneavoastră, domnule deputat. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Nicolae Popa - deputat: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Propunerea legislativă privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi a unor terenuri agricole şi forestiere se referă, în primul rând, la acest principiu al proporţionalităţii, retrocedări în funcţie de numărul de enoriaşi. De ce spun acest lucru? În Transilvania sunt conflicte extraordinar de mari, poate fără precedent în perioada aceasta, Parohiile Ortodoxe din Transilvania provenite din comunităţile greco-catolice se confruntă cu situaţii extrem de dificile, în contextul apariţiei şi aplicării Legii nr.247/2005 privind problemele proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, există situaţii în care unităţile bisericeşti ortodoxe nu primesc nimic, deoarece greco-catolicii, conform extraselor de Carte Funciară, unele dintre acestea modificate după 1990, primesc aproape totul, fără ca legiuitorul să procedeze la identificarea unor soluţii compensatorii. Noi am gândit această lege specială nu să favorizăm pe cineva, să defavorizăm pe altcineva, dar ne-am gândit ca această lege specială să aibă în vedere reparaţiile de rigoare care sunt imperios necesare. Bineînţeles că toate aceste lucruri au un istoric. De la 1700, când s-a produs această schismă, acea schismă de care ştiţi şi dumneavoastră, conflictele care au avut loc de la 1700 până la 1761 şi bineînţeles acel...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule deputat, dacă mă iubeşti, vino spre 2000.
		Domnul Nicolae Popa: Vin spre 2000.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Popa: Şi, bineînţeles, prin acel decret din 1948 s-a impus cu obligativitate retrocedarea şi trecerea la cultul ortodox. Noi ce vrem, de fapt, prin acest proiect de lege? Noi nu putem să ne facem că nu vedem conflictele din Transilvania, Preasfinţiţii Andrei Arhiepiscopul de Alba Iulia şi Mitropolitul Bartolomeu, în fiecare zi ne trimit scrisori prin care arată deschiderea conflictelor dintre ortodocşi şi greco-catolici, noi prin Legea nr.247/2005 nu am avut în vedere urmările şi consecinţele aplicării acestui proiect de lege, iar noi trebuie să venim acum şi să facem aceste reparaţii. Vă spun foarte sincer că, după opinia mea, nimic nu este mai periculos decât conflictul religios, iar noi, ca legiuitori, nu putem să ne facem că nu vedem, nu putem să ne băgăm capul "ca struţul în nisip" şi să trecem mai departe, pentru că ei aşteaptă de la noi, legiuitorii acestei ţări, să venim şi să ne implicăm în aceste conflicte care apar în fiecare zi în Transilvania şi să adoptăm un proiect de lege sau o lege care să rezolve aceste probleme care se ridică în fiecare zi în Transilvania. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu mulţumesc domnului deputat Nicolae Popa pentru introducere. Din partea Guvernului, aveţi cuvântul. Microfonul nr.8, vă rog.
		Domnul Teodor Nicolescu - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine adoptarea acestui proiect de lege, motivele noastre, pe scurt, ar fi următoarele: În primul rând, relaţiile juridice pe care acest proiect urmează să le aibă în vedere sunt reglementate de alte texte de lege, în special de Legea nr.247/2005. În acelaşi timp, şi acesta este cel de-al doilea argument care trebuie avut în vedere, în mod deosebit, luând în vedere că deja, într-o speţă, în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa europeană a declarat admisibilă plângerea Parohiei Greco-Catolice Sâmbăta Bihor, împotriva României, modalitatea propusă de restituirea proprietăţilor, exceptează principiul "restitutio in integrum" venind cu un alt principiu, principiul proporţionalităţii, un principiu care nu este atât de restituire, cât şi de constituire a dreptului de proprietate. Acestea fiind spuse, Guvernul nu susţine proiectul de lege.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunităţi şi validări, domnul senator Eckstein Kovács Péter, aveţi cuvântul.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Comisia a adoptat cu majoritate de voturi un raport de respingere, pe considerentul că problematica este reglementată de către Legea nr.501/2001, respectiv prin Legea nr.247/2005. În cadrul raportului este inserat un amendament respins al domnului senator Gavrilă Vasilescu. Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţia transmis un aviz negativ. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale, stimaţi colegi. Domnul senator Funar, o întrebare. Vă rog, microfonul central pentru domnul senator Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, am o întrebare şi pentru reprezentantul Guvernului, şi pentru iniţiator. S-a subliniat că există două acte normative în vigoare care reglementează această problemă. Întrebarea: de ce nu este rezolvată problema şi de ce există riscul unor conflicte între credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sau invers? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, cine doreşte să răspundă? Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul nr.8, vă rog.
		Domnul Teodor Nicolescu: Problema este în curs de rezolvare. Să nu uităm că Legea nr.247/2005 a început să fie aplicabilă abia după data de 30 noiembrie, data la care a expirat termenul de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate. În acelaşi timp, vreau să vă informez că se caută alte soluţii care să fie în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu principiile de drept, în soluţionarea acestor diferende apărute însă punctual, pentru că nu aş vrea să generalizăm, să ajungem la concluzia că în Ardeal e aşa, un fel de răscoală generală.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Întrebarea era adresată şi iniţiatorului. Aveţi un minut, domnule Popa. Vă rog ! Microfonul nr.9.
		Domnul Nicolae Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este adevărat şi se cunoaşte de mult această situaţie extrem de delicată în Transilvania şi în special în Ardeal. Totuşi, Guvernul nu a catadicsit să creioneze o soluţie a acestor probleme compensatorii, în aşa fel încât să nu exceadă şi să nu escaladeze aceste conflicte. Guvernul n-a venit cu nici o soluţie şi iată că, în fiecare zi, în Ardeal, se deschid noi focare - nu de gripă aviară - noi focare religioase pe această temă. Vreau să vă informez, doamnelor şi domnilor senatori, şi în judeţul Alba, dar şi în alte judeţe - Mureş, Cluj şi aşa mai departe - sunt sate întregi în care nu există un credincios greco-catolic, dar, datorită faptului că ei deţin documente şi au acte, au revendicat lăcaşele de cult, au revendicat terenurile şi, bineînţeles, casele parohiale, iar ortodocşii, care sunt 100%, acolo, au rămas fără aceste bunuri. Unde să-şi desfăşoare ei ritul religios ? Spuneţi-mi dumneavoastră unde. Sigur că, la un moment dat, pentru că deţin aceste titluri de proprietate, au dreptul, dar noi, ca legiuitori, trebuie să ne gândim ce facem în această situaţie, cum rezolvăm aceste probleme extrem de importante. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Gavrilă Vasilescu. Microfonul central. Domnul senator Şter, vă rog, dumneavoastră întâi şi urmează domnul senator Gavrilă Vasilescu. Microfonul nr.3.
		Domnul Sever Şter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Situaţia actuală este extrem de delicată. Vreau să vă spun că, şi la Satu Mare, luna trecută, s-a câştigat în instanţă Catedrala greco-catolică şi a fost retrocedată. Conform legii, este normal să fie retrocedată, dar, dacă mergem înapoi, în istorie, o să vedem că aceste bunuri, care au fost ale Bisericii greco-catolice, practic, au fost bunurile străbunilor noştri care, la rândul lor, au fost greco-catolici şi au devenit ortodocşi. Această situaţie, în fiecare sat din Ardeal, dacă există un singur credincios greco-catolic care ar solicita să i se retrocedeze biserica, este pus în situaţia să i se retrocedeze biserica şi ceilalţi, toţi credincioşii să rămână fără aceste bunuri. Eu nu spun că această situaţie este normală. Este anormală şi de aceea ar trebui să găsim o soluţie de rezolvare a acestei probleme, iar modul de rezolvare, aşa cum a fost pus aici, mi se pare extrem de corect, pentru că, dacă majoritatea din localitatea respectivă a rămas ortodoxă, este normal ca să îi rămână ei acel bun pe care l-a moştenit din moşi strămoşi, chiar dacă au o altă religie, şi să îi despăgubească pe cei care sunt o minoritate. Este o greşeală a noastră şi poate că ar trebui să analizăm mai bine această problemă şi să găsim o soluţie ca să o rezolvăm. Eu, personal, o să votez pentru această lege. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Şter. Domnul senator Gavrilă Vasilescu. Se pregăteşte domnul senator Dinescu. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este foarte adevărat că legislaţia prevede multe... reglementează în mare problema restituirii proprietăţii, dar noi nu suntem într-o situaţie de restituire a proprietăţii aşa, oricum, ci suntem într-o situaţie specială de restituire a acestei proprietăţi. Şi părerea mea este că se poate ţine cont, într-adevăr... deocamdată este prima propunere legislativă şi cred că este şi cea corectă, care poate să reglementeze problema retrocedării sau clarificării problemei patrimoniului între cele două culte - ortodox şi greco-catolic. Spuneaţi dumneavoastră - să ştiţi că ştiu - domnule preşedinte, că suntem în 5.06.2006, dar, uitaţi-vă, tot ceea ce s-a întâmplat cu proprietăţile, începând cu anul 1700, deci tot dintr-o problemă conjuncturală, dintr-o problemă economică, politică, socială, s-a ajuns ca, la un moment dat, o parte dintre ortodocşi să se unească cu Roma şi aşa a apărut această Biserică greco-catolică. Iată că, mai târziu, prin anul 1948, dacă nu greşesc, greco-catolicii...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Te superi, domnule senator, dacă te rog şi pe dumneata să vii spre 2000 ?
		Domnul Gavrilă Vasilescu: V-am spus că ştiu în ce zi suntem astăzi. Dar aşa cum au evoluat din punct de vedere istoric şi proprietăţile - şi asupra proprietăţii vreau să mă refer pentru că are directă legătură cu ceea ce dorim noi să reglementăm în momentul de faţă. Dacă mergeţi în Ardeal, o să vedeţi că sunt biserici dinainte de 1600, la 1700, s-au unit şi a apărut ca un cult Biserica greco-catolică. Deci, o perioadă de timp, din 1948, dacă nu greşesc, şi până în 2000, nu exista - vă pot spune - cultul greco-catolic, nu făcea parte din categoria celor 14 culte recunoscute şi unul tolerat, cultul romano-catolic. În momentul de faţă, deosebirea dintre modul în care este privită proprietatea de către cele două culte - cred că de aici pornesc toate discuţiile şi de aici pornesc toate problemele şi cred că soluţia pe care noi v-o dăm şi o oferim este o soluţie care să rezolve într-un mod cât se poate de echitabil această problemă. Dacă pentru ortodocşi patrimoniul, bisericile şi alte bunuri care au fost aparţin comunităţii, la greco-catolici ele aparţin bisericii. Şi din această situaţie şi din această modalitate în care sunt în proprietate, pare că acest lucru nu s-ar putea rezolva. Soluţia pe care v-o dau colegii mei conservatori cred că este o soluţie corectă pentru că, aşa cum s-a spus aici, sunt situaţii foarte multe în care aceeaşi membri ai familiei au fost, de-a lungul timpului - şi mă refer la persoanele foarte în vârstă - au fost când ortodocşi, când greco-catolici, când au revenit la greco-catolicism şi, mă rog, lucrurile s-au derulat în acest fel. În oricare dintre cele două culte - şi în cel ortodox, şi în cel greco-catolic - cei care au construit, cei care au adus patrimoniul şi care au contribuit la acel patrimoniu au fost enoriaşii, numai că reglementarea juridică a fost cu totul alta. Iată de ce, domnilor colegi, dacă Guvernul ar fi venit cu o propunere, dacă ar fi avut o alternativă la această situaţie... Şi nu trebuie să spunem că nu ştim cum stau lucrurile, dumneavoastră, cei care staţi în Ardeal, o ştiţi mai bine decât mine, care sunt senator de Botoşani. Este o soluţie care poate rezolva această problemă. Eu am făcut un amendament pentru că am convingerea - îmi place, de fiecare dată, să privesc partea plină a paharului - că, poate, şi dumneavoastră, în micile expuneri şi scurtele expuneri care s-au făcut aţi înţeles şi veţi da un vot favorabil, vot care, în această situaţie, ca şi amendamentul pe care l-am propus, îşi va putea produce efecte juridice. Eu vă mulţumesc şi vă îndemn să votaţi, că este corect. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Gavrilă Vasilescu. Domnul senator Dinescu. Microfonul nr.1, vă rog.
		Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, am să ţin cont de rugămintea dumneavoastră să economisim judicios acest timp, mai ales că ştiu că vă interesează celeritatea cu care se desfăşoară lucrările acestei şedinţe. Vă mărturisesc sincer, stimaţi colegi, că am avut o strângere de inimă în momentul în care, în comisie, am votat împotriva acestei legi de a cărei necesitate nu mă îndoiesc nici în acest moment. Rog Guvernul să fie mai atent atunci când vehiculează noţiuni de genul "este reglementată prin..." pentru că situaţia nu este deloc reglementată şi nu din cauza faptului că, abia la 1 noiembrie, a început sau s-a încheiat termenul în care se puteau depune cererile de retrocedare, de punere în proprietate sau cum se numesc ele, ci pentru că problema în esenţă nu este rezolvată. Dar nu este mai puţin adevărat că soluţia legislativă propusă, şi anume cea a retrocedării proporţionale în raport cu numărul credincioşilor, pe lângă faptul că are serioase elemente de neconstituţionalitate, nu rezolvă situaţia în conformitate cu jurisprudenţa internaţională în vigoare. De aceea, eu l-am sfătuit şi pe iniţiator şi, fără pretenţia de a fi luat în calcul, mă pot oferi să discutăm, pe perioada vacanţei parlamentare, o corectură pe care o am în minte în acest moment, dar nu putem amenda în plen legea şi cred că, în toamnă, putem veni cu o lege solidă, cu o lege care, într-adevăr, să reglementeze situaţia chiar mai bine decât este reglementată de Guvern în acest moment. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Dinescu. S-au încheiat dezbaterile generale. Stimaţi colegi, o să trecem la vot. Avem raport de respingere. Nu există nici un amendament...
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Ba da, am eu la art.4.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, există un amendament respins, prevăzut în raport. Dacă se susţine ? Domnul Vasilescu. Este suficient să spuneţi că da.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Da. Eu m-am exprimat şi în finalul cuvântului pe care l-am luat. Îl susţin pentru că, în cazul în care este adoptată totuşi legea, amendamentul este absolut necesar.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Vasilescu. În consecinţă, stimaţi colegi, o să vă supun votului întâi amendamentul propus de domnul senator Vasilescu. Amendamentul figurează în pagina a doua a raportului comisiei. Cei care votează pentru sprijină amendamentul domnului Vasilescu, de la art.4, cei care votează împotrivă, evident, sunt împotrivă. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar. 24 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi 13 abţineri. O să vă supun, acum, la vot raportul de respingere. Vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că este vorba de o lege organică. Deci supun la vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, de respingere a propunerii legislative privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi a unor terenuri agricole şi forestiere. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul a fost adoptat. Întrucât nu a întrunit majoritatea necesară de 69 de voturi, voi fi obligat să vă supun la vot propunerea legislativă, care va trebui să întrunească 69 de voturi pentru a fi adoptată. Deci supun la vot propunerea legislativă. Cei care o sprijină votează pentru, cei care sunt de acord cu raportul de respingere al comisiei votează împotrivă. Vă rog să votaţi. Proiectul a întrunit 19 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi 13 abţineri. Deci nu a fost adoptată propunerea legislativă privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi a unor terenuri agricole şi forestiere. Vă rog să-mi permiteţi, totuşi, să-i mulţumesc domnului deputat Nicolae Popa pentru argumentarea extrem de bine construită pe elemente istorice, din vremea daco-romanilor până în zilele noastre. Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.
		Vă propun, stimaţi colegi, să trecem la punctul 10 din ordinea de zi care este proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Am parcurs deja 11 amendamente respinse, pe care le găsiţi în Anexa nr.2 la proiectul de lege. Trecem la nr.crt.11, o propunere de eliminare a art.1.I.10, amendament propus de domnul senator Funar. Se susţine amendamentul?
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi susţin acest amendament. El vizează eliminarea art.1.I.10, respectiv "măsuri privind reglementarea datoriilor aferente minelor închise, către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, alte bugete speciale, bugetele locale şi către societăţi comerciale furnizoare de energie electrică şi alte utilităţi". Pentru a vota în cunoştinţă de cauză amendamentul meu, v-aş ruga, domnule preşedinte, să permiteţi să adresez o singură întrebare reprezentantului Guvernului: care sunt aceste măsuri şi la care mine se referă? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc.Din partea Guvernului cine răspunde? Care sunt aceste măsuri avute în vedere la art.1, I.10? Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 8.
		Doamna Magdalena Niculescu - director în Ministerul Economiei şi Comerţului: Vă mulţumesc. După cum ştiţi, restructurarea în domeniul minier este o prioritate a ultimilor ani, iar în Programul de guvernare se prevăd măsuri de redresare economico-financiară, în special în vederea reducerii arieratelor în economie. Desigur, restructurările în domeniul minier au dus la închideri şi conservări de mine şi, totodată, la disponibilizări masive de personal. Aceste închideri de mine presupun, totodată, reglementarea datoriilor aferente către bugetul statului, bugetele locale sau către furnizorii de utilităţi. De comun acord cu AVAS, ele vor fi preluate, deci nu le-aş putea preciza în acest moment, deoarece, de comun acord cu AVAS, ele vor fi preluate în vederea recuperării, fie prin conversie în acţiuni, fie prin emitere de titluri de stat. Aşadar, nu aş putea preciza în acest moment sub ce formă le va prelua şi care va fi măsura luată de către AVAS. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar, poz.11 din Anexa nr.2. Vă rog să votaţi pentru, dacă susţineţi amendamentul de eliminare propus de domnul senator Gheorghe Funar, sau împotrivă, dacă nu sprijiniţi acest amendament. Vă rog să votaţi. Amendamentul a fost respins cu 21 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Trecem la pct.12. De altfel, ca să scurtăm timpul, toate amendamentele sunt de eliminare. Deci, o să spun numai amendament propus de domnul senator Gheorghe Funar, înţelegându-se că este amendament de eliminare a art.1 pct.11. Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Amendamentul meu, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, este de eliminare, pentru că este ambiguu formulat, respectiv, Măsuri privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe, inclusiv a construcţiilor aferente acestora, uzate fizic sau moral, neamortizate integral din cadrul unor capacităţi de producţie ale agenţilor economici în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului. Permiteţi-mi să adresez doar o întrebare reprezentantului Guvernului, care susţine necesitatea unor ordonanţe în acest domeniu: care sunt acele capacităţi de producţie şi la ce agenţi economici se referă din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, vă rog, microfonul 8?
		Doamna Magdalena Niculescu: Dat fiind că aceste mijloace fixe şi construcţii speciale ocupă inutil spaţii de producţie, sunt poluante, se depreciază ca urmare a nefolosirii, îngreunează activitatea de producţie şi, deopotrivă, scad atractivitatea unor potenţiali investitori în vederea privatizării, vreau să vă spun că ele sunt, în principal, în domeniul minier şi în domeniul producţiei de apărare. De asemenea, vreau să spun că acest act normativ este similar Ordonanţei Guvernului nr.88/2004, care a avut acelaşi obiect de activitate, dar şi-a încetat aplicabilitatea în februarie anul acesta. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar, pct.12 din Anexa nr.2, lista amendamentelor respinse. Cei care votează pentru susţin amendamentul domnului senator Funar. Evident, cei care votează împotrivă nu sunt de acord cu acest amendament. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. (discuţii şi vociferări în sală) Cu 25 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins. Trecem la pct.13, evident, amendament de eliminare propus de domnul senator Gheorghe Funar. Vă rog, probabil doriţi să adresaţi Guvernului o întrebare.
		Domnul Gheorghe Funar: Doar o singură întrebare, domnule preşedinte, sunteţi foarte perspicace astăzi. Este vorba de două acte normative din anii 2000 şi 2001. Întrebare pentru reprezentanta Guvernului: De ce, până acum, nu aţi venit cu un proiect de lege şi, pe timpul vacanţei parlamentare, doriţi să veniţi cu o ordonanţă care să rezolve problema executării lucrărilor de reabilitare a Grupului I de la Centrala Termoelectrică Mintia-Deva? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Din partea Guvernului, pe scurt, vă rog.
		Doamna Magdalena Niculescu: Actul normativ se referă, în primul rând, la preluarea contractului de credit de către "Electrocentrale"- Deva, dat fiind că societatea care a iniţiat acest credit, de fapt, cea care a luat creditul garantat de Ministerul Finanţelor Publice este Societatea "Termoelectrica", societate care se află, în momentul de faţă, în executare silită, nemaiputându-şi îndeplini obligaţiile prevăzute în contract, deoarece "Electrocentrale" - Deva este beneficiara contractului şi este normal ca ea să... Deci, nu aş putea să explic de ce, prin ordonanţă, pe perioada vacanţei parlamentare, dorim acest lucru.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar, care figurează la pct.13 din Anexa nr.2. Vă rog să votaţi în favoarea sau împotriva amendamentului. Vă rog să vă exercitaţi dreptul de vot. Cu 29 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, 4 abţineri, amendamentul a fost respins. Pct.14, amendament de eliminare propus de domnul senator Gheorghe Funar. Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Şi la acest articol din proiectul de lege nu am înţeles care este sensul şi de aceea am propus modificarea art.1.I.13. Nu înţeleg de ce Guvernul, într-o chestiune atât de importantă privind gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivă a acestora, deşi există acte normative din anul 2003, Ordonanţa Guvernului nr.11/2003 şi Legea nr.320/2003, după doi ani şi jumătate vrea să lucreze peste vară şi în acest domeniu, când unii dintre membrii cabinetului cu siguranţă că vor fi în vacanţă. La vară şi gripa aviară pleacă în vacanţă, iar Guvernul vrea să emită ordonanţe. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Nu a fost, practic, o întrebare decât retorică, aşa că o să supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar. Vă rog să votaţi pentru sau împotrivă. Vă rog să vă exercitaţi dreptul de vot. Cu 28 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 2 abţineri, amendamentul de la art.1.I.13 nu a fost adoptat. Trecem la pct.15 din Anexa nr.2, este vorba de acelaşi amendament de eliminare la art.1.I.15. Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul nr.2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aţi remarcat că la pct.14 nu am venit cu amendament de eliminare, pentru că a fost judicios formulat.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumim.
		Domnul Gheorghe Funar: Aici, însă, apar mai multe semne de întrebare: se face trimitere de către iniţiator la măsuri privind scoaterea de la Rezerva de stat a unor cantităţi de combustibil. Permiteţi-mi, pentru că este neclar formulat textul, să pun doar două întrebări: Ce cantitate are în vedere Guvernul şi cine sunt beneficiarii? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Deci, din partea Guvernului dacă doriţi să răspundeţi la aceste întrebări, vă rog, microfonul 10.
		Domnul Darius Meşca - secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ţinând cont că este vorba de reglementarea unor situaţii neprevăzute, este evident că nu se poate răspunde la întrebarea referitoare la cantităţile de combustibil, însă credem că posibilitatea reglementării unor astfel de situaţii este benefică pentru toată lumea. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar prevăzut la pct.15. Vă rog să votaţi. Cu 21 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul nu a fost adoptat. Trecem la pct.16. Este un alt amendament de eliminare, propus de domnul senator Gheorghe Funar, la art.1.I.16. Vă rog, microfonul nr.2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Acesta este domeniul dumneavoastră şi probabil că mă veţi susţine în eliminarea articolului respectiv, pentru că Guvernul doreşte să vină în timpul vacanţei parlamentare cu aprobarea încetării valabilităţii unor tratate internaţionale în domeniul comerţului şi cooperării economice. Am o singură întrebare aici, pentru a vota în cunoştinţă de cauză doamnele şi domnii senatori: care sunt acele tratate cărora le încetează valabilitatea? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul Anton Niculescu, secretar de stat. Vă rog, microfonul 8.
		Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de angajamentele ţării noastre în cadrul negocierilor de aderare, Capitolul 26: Relaţii externe, cât şi cele referitoare la art.6 alin.10 din actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi a adaptării tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, anexate Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană. În cursul anului 2004, Grupul de lucru interministerial, compus din experţii Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Economiei şi Comerţului, a procedat la identificarea acordurilor internaţionale susceptibile de a prezenta incompatibilităţi cu dreptul comunitar şi a elaborat liniile directoare ale procesului de armonizare cu acquis-ul comunitar, a cadrului juridic în domeniu, aprobate de Guvern şi de către preşedintele României...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule secretar de stat, cu toţii ne grăbim. Vă rog respectuos, nimeni nu vă poate prelua ideile pentru stenogramă. Deci, încercaţi să prezentaţi pe scurt ceea ce doriţi, însă extrem de argumentat.
		Domnul Anton Niculescu: Nu pot să-i răspund domnului senator Gheorghe Funar, este o listă lungă, dar pot să o trimit în scris dacă o solicită.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Este în regulă. Supun votului dumneavoastră... Mă scuzaţi! Domnul senator Viorel Ştefan, vă rog, microfonul 3.
		Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că, totuşi, acest subiect nu poate fi expediat în această manieră. Ne aflăm în faţa unor tratate internaţionale a căror valabilitate va înceta prin voinţa Guvernului Român şi această voinţă poate fi manifestată, pentru că noi dăm acest mandat. În materie de tratate internaţionale, Senatul, în plus, este Cameră decizională. Dacă noi astăzi nu înţelegem ce tratate urmează să fie întrerupte prin ordonanţă de Guvern, nu cred că putem vota, nu cred că cineva poate să ne ceară votul. Credem că amendamentul domnului senator Gheorghe Funar nu trebuie neapărat acceptat, dar pe baza acestui amendament trebuie să facem o discuţie lămuritoare. Eu, din succinta expunere a domnului secretar de stat, am înţeles că este vorba de angajamente internaţionale care au devenit incompatibile cu angajamentele europene şi, ca urmare, valabilitatea lor trebuie întreruptă. În această idee, cred că domnul secretar de stat ar trebui să ne dea mai multe şi mai precise informaţii, nu neapărat enumerare, dar măcar o trimitere la categoria de angajamente, pe ce relaţii... Nu putem expedia aşa o problemă. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul secretar de stat Anton Niculescu, dacă vreţi să daţi explicaţii.
		Domnul Anton Niculescu: Ordonanţa are anexate două liste. Prima listă enumeră tratatele în domeniul cooperării economice, iar lista a doua expune acordurile comerciale.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimate colege şi stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar. Vă rog să votaţi. Cu 28 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la poz.17 din Anexa nr.2 ...(discuţii şi vociferări în sală) Poftiţi?
		Domnul Ilie Petrescu (din sală): Domnule preşedinte, este ora 18.00, iar programul de întrebări, interpelări şi răspunsuri este radiodifuzat.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Fiţi liniştiţi, ne vom ocupa şi de acest program. Deci, trecem la pct.17. Domnul senator Gheorghe Funar are un amendament de eliminare la art.1.II.1. Vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pentru a respecta legea economiei de timp, am o singură întrebare: de ce se vine cu această solicitare adresată Parlamentului ca în perioada vacanţei parlamentare să se modifice o ordonanţă a Guvernului din 1999? Până acum, Guvernul nu a avut timp suficient să vină în faţa Parlamentului cu un proiect de lege? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat, vă rog, microfonul 9.
		Domnul Septimiu Buzaşu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: Vă mulţumesc. Pentru că în cuprinsul acestui act normativ există o serie de prevederi care constituie bariere în aplicarea regulamentelor comunitare, care începând cu data aderării vor fi direct aplicabile în dreptul intern. Deci, sunt proiecte de modificare care au ca obiect înlăturarea acestor bariere.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă supun la vot amendamentul domnului senator Funar. Vă rog să votaţi pentru, împotrivă sau să vă abţineţi. Amendamentul de la poziţia 17, Anexa nr. 2. Cu 25 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins. Trecem la poziţia 18. Amendament de eliminare articolul 1.II.2. Microfonul nr. 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am aici o singură întrebare, ţinând seama de faptul că se propune modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval. Întrebarea este ce modificări, ce noutăţi au apărut în transportul naval care impun modificarea acestei ordonanţe în următoarele două luni? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Din partea Guvernului, vă rog, domnul secretar de stat.
		Domnul Septimiu Buzaşu: Dacă acceptăm să modificăm Ordonanţa Guvernului nr. 22, pe cale de consecinţă, trebuie să modificăm şi Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997. Una se referă la infrastructură şi cealaltă la transportul naval. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Supun la vot amendamentul domnului Funar de la poziţia 18 din Anexa nr. 2. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 22 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul de la poziţia 18, art. 1.II.2. a fost respins. Trecem la pct. 19 - propunere de eliminare a art. 1.II.5. Domnul senator Funar, microfonul nr. 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Se propune, doamnelor şi domnilor senatori, să se modifice şi să se completeze Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Am o întrebare pentru reprezentanţii Guvernului: ce urmăresc, peste vară, prin modificarea acestei legi? Să se construiască mai multe locuinţe pentru sinistraţii în urma inundaţiilor şi alunecărilor de teren sau se pun la cale nişte afaceri pentru grupurile de interese apropiate Guvernului?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat, poftiţi.
		Domnul Septimiu Buzaşu: După cum ştiţi, ANL are atribuţii în ceea priveşte managementul de proiecte şi aici venim cu abilitarea în ceea ce priveşte achiziţiile materiale pentru refacerea locuinţelor. De asemenea, în afara programului deja aprobat de locuinţe, programe care apar din cauze obiective, ca de exemplu programele de inundaţii şi pentru cofinanţarea programelor de construcţii de locuinţe pentru tineret destinate închirierii şi asigurarea aplicabilităţii prevederilor Legii nr. 62/ 2006 care implică activităţi necuprinse în Legea de înfiinţare a ANL-ului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. O să vă supun la vot propunerea domnului senator Funar de eliminare a art. 1.II.5. de la poziţia 19. Vă rog să votaţi. Cu 19 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul domnului senator Funar a fost respins. Poziţia 10, art. 1.II.9 - propunere de eliminare, domnul senator Funar. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, sunt nevoit să-mi susţin şi acest amendament de eliminare a articolului respectiv, care vizează măsuri pentru dezvoltarea activităţii în domeniul turismului la nivel naţional. Este extrem de generoasă această formulare şi permite Guvernului, peste vară, să facă orice. Între timp, însă, în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 19/ 2006 plajele de la Marea Neagră sunt într-o stare jalnică şi alungă turiştii. Ca atare, permiteţi-mi, domnule preşedinte, să pun doar o singură întrebare reprezentanţilor Guvernului sau poate domnul ministru Voicu ne lămureşte care sunt aceste măsuri pentru dezvoltarea activităţii în domeniul turismului la nivel naţional, pe care Guvernul le pregăteşte? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Din partea Guvernului, cine răspunde? Domnul secretar de stat, poftiţi. Microfonul nr. 9.
		Domnul Septimiu Buzaşu: Pentru prima dată, cinci programe de turism, printre care cel de schi balnear, cultural au fost lansate. Odată cu rectificarea bugetului s-au alocat 3,9 milioane euro şi aceşti bani trebuie cheltuiţi până la sfârşitul anului. În acest sens trebuie reglementat temeiul legal pentru utilizarea banilor în anul 2006.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, supun la vot amendamentul domnului senator Funar de eliminare a art. 1.II.9. Vă rog să votaţi. Cu 15 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul domnului senator Funar a fost respins. Stimaţi colegi, întrucât trebuie să trecem la întrebări, interpelări şi răspunsuri radiodifuzate, vă propun să ne oprim aici. Vă mulţumesc tuturor pentru colaborare şi pentru participare. Vă mulţumesc.
		Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în sală. Am o rugăminte. Vă solicit o mică modificare a procedurii noastre de desfăşurare a sesiunii de întrebări, interpelări şi răspunsuri. Având în vedere că este prezent domnul ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu, o să vă cer îngăduinţa să-i dau cuvântul pentru a răspunde la întrebările şi interpelările care i-au fost adresate, şi o să-l rog să răspundă la acestea la microfonul nr. 9. Domnul ministru Nicolăescu, vă rog.
		Domnul Eugen Nicolăescu - ministrul sănătăţii: Doamnelor şi domnilor senatori, Am mai multe întrebări din partea dumneavoastră şi am să încep cu domnul senator Ion Toma care întreabă care sunt condiţiile în care un şef de secţie doreşte să ocupe, în condiţiile legii, funcţia de manager, potrivit art. 180 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate. În acest sens, vă comunic, domnule senator, că în conformitate cu prevederile art. 180 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 pentru funcţia de manager s-au stabilit de la litera a la litera d, o serie de incompatibilităţi: astfel, în condiţiile în care un şef de secţie doreşte să ocupe, în condiţiile legii, funcţia de manager, îi sunt aplicabile toate cazurile de incompatibilitate stabilite pentru această funcţie prin art. 180 alin. 1. În ceea ce priveşte şeful de secţie s-au stabilit, ca incompatibilităţi, numai cazurile prevăzute la art. 180 alin. 1 lit. b,c şi d, avându-se în vedere că medicul, şef de secţie, pentru buna desfăşurare a activităţii medicale din secţia pe care o conduce, trebuie să coordoneze şi să desfăşoare, atât activităţi medicale la patul bolnavului, cât şi activitatea de conducere. Şeful de secţie care s-a prezentat şi a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de manager, din momentul numirii sale în funcţie, nu mai este şef de secţie, ci numai manager, prin efectul dispoziţiilor art. 180, nefiind permis cumulul de funcţii în acest caz. Dacă pot să continui sau aştept comentarii din partea domnului senator?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să continuaţi cu răspunsurile şi dacă doresc, colegii pot da replici la încheierea răspunsurilor. Aveţi cuvântul, microfonul 9.
		Domnul Eugen Nicolăescu: Răspunsul la întrebarea domnului senator Petru Stan, care se referă la gripa aviară. Răspunsul nostru este mai scurt, având în vedere că săptămâna trecută s-a dezbătut o moţiune simplă chiar în Senat, pe tema gripei aviare. Eu aş vrea să adaug numai că bolnavii de gripă aviară infectaţi cu virusul H5N1 au avut un istoric de contact direct cu păsări infectate, au manipulat carne de pui provenind de la pui infectaţi, au consumat carne de pui insuficient pregătită termic. Acestea ar fi datele din literatura de specialitate. În unele ţări, prin tradiţie, oamenii şi animalele coabitează în aceeaşi încăpere, lucru care, din păcate, favorizează infectarea omului. Regulile elementare de igienă, cum ar fi spălatul pe mâini cu apă şi săpun şi supunerea cărnii de pasăre unui tratament termic de peste 70 grade Celsius, astfel respectate, reprezintă măsuri eficiente la îndemâna oricărei persoane pentru a preveni infectarea cu virusul gripei aviare. În prezent nu există un vaccin uman specific pentru gripa aviară, iar vaccinarea cu virusul gripal nu oferă nici un fel de imunitate pentru gripa aviară, în schimb această vaccinare cu antigripal sezonier s-a efectuat pentru a preveni reasortarea virală între tulpina umană şi aviară, ceea ce ar fi complicat starea de sănătate a celor infectaţi.
		Un răspuns la întrebarea domnului senator Viorel Dumitrescu, care întreabă despre tipurile de vaccin folosite pentru asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei în cazul transmiterii virusului gripal aviar de la păsări la populaţia umană. Răspunsul este cel dinainte, cu încă o adăugire, şi anume: în anul 2005 Ministerul Sănătăţii a achiziţionat vaccin gripal trivalent inactivat şi purificat, în cantitate de 1.063.888 de doze, prin licitaţie organizată la nivel naţional, de la doi furnizori - furnizorul tradiţional intern - Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino", de la care s-au contractat 500.000 de doze şi FARMEXPERT D.C.I., care a furnizat 563.888 de doze. Începând cu luna octombrie 2005 şi până în prezent, cheltuielile cu vaccinarea preventivă a cetăţenilor s-au ridicat la suma de 13.634.465 RON.
		La întrebarea domnului Vasile Ungureanu referitoare la ceea ce se întâmplă cu Societatea SANEVID S.A. din Arad vă comunic, stimate domnule senator, că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, în adunarea generală a acţionarilor şi în Consiliul de administraţie al SANEVID S.A., nu au participat la nici un fel de negociere privind înstrăinarea acestei societăţi şi nici nu au cunoştinţă de asemenea negocieri. Ministerul Sănătăţii nu are competenţe legale pentru astfel de negocieri. Vânzarea de active este atributul exclusiv al autorităţii de valorificare a activelor statului. Cererile de despăgubire ale acţionarilor vechii societăţi SANEVID nu au nici un fel de legătură cu SANEVID 2003 S.A. sau cu Ministerul Sănătăţii.
		Şi ultima întrebare este adresată, de asemenea, de domnul senator Ion Toma, care se referă la măsura reducerii numărului de paturi din spitale. Răspunsul este puţin mai amplu. Condiţiile acordării serviciilor medicale în unităţile sanitare cu paturi şi modalităţile de plată ale acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005, aprobate prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, numai unele spitale acordă servicii medicale spitaliceşti, a căror plată se face pe baza indicatorului tarif pe caz rezolvat, numit generic D.R.G.. Pe lângă unităţile sanitare cu paturi menţionate anterior, există şi o altă categorie de spitale care furnizează servicii medicale pentru care plata se face pe bază de tarif pe zi de spitalizare. Tariful pe zi de spitalizare, pe secţie, compartiment se negociază pe baza tarifului pe zi de spital propus de fiecare spital pentru secţiile şi compartimentele din structura proprie, în funcţie de particularităţile aferente fiecărui tip de spital. Referitor la subfinanţarea spitalelor, această problemă nu este specifică României, ea se întâlneşte şi în ţări unde economia şi sistemele de sănătate sunt mult mai performante decât în ţara noastră, permiţând alocarea unor sume pe cap de locuitor pentru asigurarea asistenţei medicale a populaţiei din ţările respective, incomparabil mai mari decât îşi poate permite România în momentul de faţă. În ceea ce priveşte reducerea numărului de paturi, această măsură nu reprezintă un scop în sine pentru Ministerul Sănătăţii, ci doar unul din mijloacele prin care se pot realiza unele dintre obiectivele politicii Guvernului României în domeniul sănătăţii, şi anume cele referitoare la: utilizarea fondurilor alocate pe principiul cost-eficienţă, eficientizarea managementului spitalelor publice, redefinirea priorităţilor asistenţei medicale, a locului şi rolului furnizorilor de servicii medicale în acord cu nevoile de sănătate, "prin dezvoltarea medicinei ambulatorii, care va prelua o parte cât mai mare de îngrijiri la acest nivel, concomitent cu scăderea numărului de internări. De asemenea, menţionăm că, potrivit dispoziţiilor art.174 alin.3 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, citez: "structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea pentru spitalele publice se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice, la propunerea conducerii spitalelor, prin autorităţile de sănătate publică, cu avizul consiliului judeţean sau al consiliului local, după caz". În temeiul acestor prevederi legale, menţionate anterior, conducerea unui spital public, urmare analizei obiective a indicatorilor de utilizare a serviciilor, a indicatorilor morbidităţii spitalizate, - frecvenţa cazurilor, zile de spitalizare, durata medie de spitalizare, precum şi a indicatorilor economico-financiari ai spitalului respectiv, poate propune, dacă este cazul, măsurile necesare în vederea eficientizării activităţii spitaliceşti, între care poate fi şi reducerea numărului de paturi. Din considerentele expuse mai sus, coroborând nevoia imperativă de utilizare a fondurilor alocate spitalelor pe principiul cost-eficienţă, aplicat, de altfel, în toate ţările din lume, unde asistenţa medicală este asigurată la nivelul unor standarde către care aspiră şi România, cu aceea de mutare a centrului de greutate din sistemul sanitar românesc, de la nivelul asistenţei spitaliceşti către asistenţa medicală ambulatorie, rezultă, în mod evident, că măsura reducerii numărului de paturi din spitale, acolo unde acest lucru se impune, este una necesară şi benefică pentru unităţile sanitare cu paturi, din ţara noastră. Pe termen mediu şi lung aceasta va avea drept rezultat creşterea accesului populaţiei la îngrijiri medicale spitaliceşti şi creşterea calităţii acestor servicii, prin îmbunătăţirea semnificativă a finanţării spitalelor din România. Vă mulţumesc, domnule preşedinte!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Înainte de a da cuvântul colegilor, am văzut pe domnul senator Stan, care doreşte să reacţioneze, am o rugăminte la colegul şi prietenul meu, sper, domnul senator Păcuraru! L-aş ruga să închidă uşa. Am impresia că sunt într-un hol de gară, în sala de plen a Senatului. Te rog să nu te superi, Paul, eu o fac de multe ori, şi uite unde am ajuns! Deci, te rog eu frumos, închide uşa! Domnul senator Stan, microfonul nr.1.
		Domnul Petru Stan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte! Domnule ministru, întrebarea mea s-ar referi la faptul că, deşi avem în România peste 130 de focare de gripă aviară, nici un cetăţean nu s-a îmbolnăvit de gripă aviară! Deci, sunt suspiciuni că, de fapt, nu ar fi această gripă aviară, ci acest zvon este doar să distrugă industria de carne de pasăre din România. Pe de altă parte, nu s-a dat nici un comunicat de presă în care să se spună clar, nici chiar la moţiune nu s-a discutat acest lucru. Populaţia trebuie să mănânce carne fiartă la peste 70 grade, cât timp? Ouă fierte la peste 70 de grade, cât timp? Şi în felul acesta, populaţia nu se va îmbolnăvi de gripă aviară, pentru că există o panică în toată ţara, referitor la acest lucru. Vă mulţumesc. Aştept răspunsul dumneavoastră.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator Stan. Domnul ministru Nicolăescu, microfonul 9, scurt!
		Domnul Eugen Nicolăescu: Foarte scurt. Domnule senator, mă bucur că şi dumneavoastră sesizaţi ce şi noi am sesizat, că în România nu există nici un caz de gripă aviară la om! Aceasta înseamnă că autorităţile şi-au făcut datoria pe de o parte, iar pe de altă parte, şi autorităţile sanitar veterinare au fost vigilente şi au luat cele mai potrivite măsuri ca acest lucru să nu se întâmple. Pe de altă parte, nimeni, până astăzi, şi vorbesc, în primul rând, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, nu a ajuns la concluzia că gripa aviară poate fi transmisă de la om la om. Ea ar putea fi transmisă numai de la pasărea moartă, pasărea vie sau de la carnea de pasăre prelucrată în condiţii neigienice. Aceasta înseamnă că oamenii au înţeles ceea ce trebuie. Eu am spus-o şi o repet, şi o spun şi aici, în faţa Senatului României, - oamenii pot consuma carne de pasăre dar în condiţiile de igienă şi în condiţiile de prelucrare termică, pe care le-am subliniat de fiecare dată.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului ministru şi mă alătur şi eu îndemnului dânsului. Se poate consuma, este bine, este o carne foarte sănătoasă, cu condiţia să fie fiartă sau prăjită sau pregătită în condiţii corespunzătoare de igienă, de către producătorii de carne de pasăre. Stimaţi colegi, mulţumesc domnului ministru Nicolăescu pentru prezenţă şi pentru răspunsul la întrebări.
		O să trecem acum la programul nostru propriu-zis. O să încep cu întrebările şi interpelările şi dacă-mi daţi voie, o să-l invit pe domnul senator Iorga, care trebuie să plece, din partea Grupului parlamentar al PRM, grup care are 5 minute pentru întrebări şi interpelări, împreună. Domnule senator Iorga, aveţi microfonul central.
		Domnul Nicolae Iorga: Foarte scurt, domnule preşedinte! Vă mulţumesc. Întrebarea mea este pentru domnul prim-ministru Tăriceanu. În cursul zilei de 30 mai a.c., purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunţat că răspândirea virusului gripei aviare în numeroase judeţe din România, s-a făcut pe calea aerului. Deci, virusul există în natură. Această ipoteză poate fi adevărată. În această situaţie, mă întreb de ce s-au cheltuit sute de miliarde de lei din bugetul de stat pentru ca unele firme să beneficieze de contracte sau fără licitaţie publică, în scopul de a amplasa pe ici, pe colo filtre, dezinfectante şi pentru a stropi cu anumite lichide roţile autovehiculelor. Şi acum, întrebările pe care le pun domnului prim-ministru. Solicit ca să-mi răspundă scris şi oral care este suma totală cheltuită de la bugetul de stat pe această temă, respectiv pentru combaterea gripei aviare, şi care sunt firmele, nominal, fiecare firmă din fiecare judeţ, care a beneficiat, cu contracte sau fără contracte, cu sau fără licitaţie publică, de aceste sume. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu, care are 3 întrebări şi 3 interpelări. Deci, aveţi dreptul la 2 întrebări şi o interpelare şi, în total, grupul are 9 minute. O să vă rog să faceţi un efort pentru a permite şi celorlalţi colegi să intervină. Aveţi cuvântul. Microfonul central, domnule senator Păunescu.
		Domnul Adrian Păunescu: Da. Mulţumesc. Sunt surprins că-mi contabilizează întrebările domnul senator Păcuraru. De altfel, este moda contabililor! Sunt obligat să cer domnului preşedinte de şedinţă să pretindă, conform Regulamentului, ceea ce am mai spus şi anume că răspunsurile la întrebările noastre să fie şi orale. Aceasta pentru a putea să ne exprimăm mulţumirea sau nemulţumirea faţă de caracterul şi substanţa unora dintre răspunsuri. Pentru că eu întreb una şi mi se răspunde cu totul altceva. Eu întreb o chestiune concretă, legată, să zicem, de Agenţia zonei de munte şi de doctorul Radu Rei, care a fost sacrificat în mod bestial, nedrept, după decenii şi decenii de ştiinţă de carte ...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă rog să mă scuzaţi, dar este, mai degrabă, o declaraţie politică. Vă rog eu frumos să puneţi întrebarea ...
		Domnul Adrian Păunescu: Păi, dacă mă lăsaţi să fac declaraţia politică şi nu mă călcaţi pe gâtlej azi, făceam declaraţia politică! Sunteţi extrem de subiectiv ...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog frumos, 2 întrebări şi o interpelare, domnule senator!
		Domnul Adrian Păunescu: Protestez împotriva subiectivismului dumneavoastră!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: 9 minute, Grupul parlamentar al PSD. Aţi cheltuit deja 4.
		Domnul Adrian Păunescu: Domnule preşedinte, vă întreceţi cu gluma şi atunci nu voi pune nici o întrebare.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îmi fac datoria, domnule senator, aşa cum şi-o face fiecare.
		Domnul Adrian Păunescu: După ce faceţi 25 de minute de tăinuire, aici, cu ministrul sănătăţii, pe linie de partid şi de stat, ne cereţi nouă să fim la secundă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, respectuos! Eu nu vă cer decât să respectaţi Regulamentul.
		Domnul Adrian Păunescu: Bine. Şi eu tot la fel vă cer, să respectaţi Regulamentul!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog frumos să faceţi acest lucru. Vă rog să puneţi întrebările şi interpelarea, domnule senator!
		Domnul Adrian Păunescu: Nu! Sunteţi absurd şi nu înţeleg cum aţi putut involua atât!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult!
		O invit la microfon acum pe doamna Verginia Vedinaş, din partea Grupul parlamentar al PRM. (Discuţii la tribună)Nu eşti trecut, Paul!
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am 2 întrebări: una adresată domnului ministru al muncii şi solidarităţii sociale, Gheorghe Barbu. În comuna Tinca, din judeţul Bihor, există un cămin de bătrâni în care se regăsesc cazaţi, instituţionalizaţi şi bătrâni cu handicap. Potrivit legislaţiei în vigoare, bătrânii cu handicap, care nu sunt instituţionalizaţi, au dreptul la un însoţitor care, la rândul lui, este remunerat pentru activitatea pe care o desfăşoară. Căminul de bătrâni nu primeşte nici o sumă de bani, motiv pentru care vă rugăm să ne răspundeţi dacă, potrivit legii, nu ar trebui să se aloce, lunar, o asemenea sumă de bani? După ştiinţa noastră este un salariu minim pe economie. Şi dacă da, ce demersuri trebuie făcute pentru ca de acum încolo să se primească aceşti bani, să se recupereze cei care nu au fost achitaţi? A doua întrebare, ministrului administraţiei şi internelor, domnului Vasile Blaga. În comuna Oşorhei a avut loc un incident între agentul şef al postului de poliţie, Negrea Traian, şi doi cetăţeni din comună, respectiv, domnul Biriş Dumitru şi doamna Biriş Ioana, generată de faptul că datorită nemulţumirilor locuitorilor din comună faţă de autorităţile locale, s-au declanşat procedurile de organizare a unui referendum, iar şeful de post, în loc să respecte legea şi să asigure condiţiile de desfăşurare în bune condiţii, a înţeles să-i agreseze pe cei care gestionează aceste demersuri. Vă rugăm, domnule ministru, să dispuneţi cercetarea incidentului şi să ne comunicaţi ce măsuri aţi întreprins pentru sancţionarea celor vinovaţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Paul Păcuraru. 10 minute. (Discuţii în sală ) Dacă hotărâţi, să le folosiţi cu plăcere. Domnul senator Paul Păcuraru, microfonul central.
		Domnul Paul Păcuraru: Mulţumesc, domnule preşedinte! Am 2 întrebări: una adresată domnului ministru Dobre, prin care solicit să-mi răspundă câte persoane au beneficiat de prevederile art.1 şi 2 din Ordonanţa nr.71/2004 privind acordarea de facilităţi familiilor de pensionari, potrivit căreia pensionarii din sistemul public de pensii "... sisteme proprii de asigurări sociale, precum şi alte categorii de pensionari, beneficiază de 6 călătorii simple la transportul pe calea ferată", şi tot domnului ministru Dobre, să-mi comunice care este evoluţia, pe ani a numărului de beneficiari, între 2001-2006, având în vedere că în perioada 2001-2004 erau aplicabile dispoziţiile Legii nr.147/2000, după care problema a intrat sub incidenţa Ordonanţei nr.71/2004. Întrebarea o pun pentru că sunt necesare evaluări privind pensionarii beneficiari de bilete de călătorie de CFR, având în vedere posibila conversie a acestui drept în alte facilităţi. Întrebarea a doua este adresată domnului Borbely, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism. Având în vedere o serie întreagă de relatări din presă privind situaţia taberelor şcolare, între care este situaţia naţională şi pe judeţe a taberelor şcolare, care este starea funcţională a acestora, ce investiţii au fost făcute, în special pentru îmbunătăţirea stării funcţionale, din 1990 până în prezent şi care este prognoza evoluţiilor serviciilor de divertisment pentru tineri, cu precădere prin intermediul taberelor şcolare, din punct de vedere al Autorităţii Naţionale pentru Tineret? Mai am, atunci când îmi vine rândul, o interpelare. Vă mulţumesc, domnule preşedinte!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul 4.
		Domnul Ilie Sârbu: Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, şi se referă la situaţia creată prin Ordinul nr.100/2006 al Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinare, care-şi extinde controlul şi în sectorul alimentar. Elaborarea acestui ordin s-a făcut fără consultarea prealabilă a reprezentanţilor sectorului respectiv. Ei nici la această dată nu recunosc acest ordin. Ce măsuri aţi luat pentru remedierea acestei situaţii şi anularea dispoziţiilor neconforme ale acestui ordin?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM. Mai aveţi 3 minute şi jumătate.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă! Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Tăriceanu, căruia-i solicit să-mi comunice lista cu toate firmele cu care au fost încheiate contracte privind combaterea gripei aviare în anii 2005 şi 2006, valoarea contractelor încheiate, sumele achitate până la sfârşitul lunii mai şi numărul de angajaţi pe fiecare firmă. Am dat un exemplu cu o firmă din Iaşi care, având un singur angajat, a primit un contract de 10 milioane de Euro pentru prevenirea gripei aviare. Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului sănătăţii, domnului Nicolăescu. Ţinând seama de faptul că a numit în fruntea spitalelor oameni cu alte profesii: avocaţi, economişti, ziarişti, ingineri mecanici, zootehnişti, agronomi, medici veterinari, jurişti, preoţi şi, probabil, câţiva aviatori, îi solicit domnului ministru să-mi comunice, pentru Municipiul Bucureşti şi pentru toate spitalele din ţară, separat, pe judeţe, care este pregătirea profesională a directorilor numiţi în funcţii de către dânsul, până la organizarea concursului. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului PSD. Mai aveţi 6 minute.
		Domnul Ion Vărgău: Domnule preşedinte, domnul senator este plecat în delegaţie şi rog, pentru stenogramă, să se noteze că doreşte să primească răspuns de la domnul prim-ministru, legat de salarizarea bugetarilor. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon, din partea Grupului PRM, pe domnul senator Ioan Corodan. Microfonul 1.
		Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am o întrebare adresată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu. De foarte mulţi ani, amenajarea râului Săsar este o problemă foarte dezbătută la toate nivelele. În judeţul Maramureş s-au făcut proiecte, s-au făcut intervenţii şi chiar promisiuni, dar în fiecare an, din bugetul judeţului, pentru această lucrare nu s-au alocat decât sume infime cu care se mai cârpeşte, pe ici pe acolo, câte o porţiune degradată. Acest râu, care împarte municipiul Baia-Mare în două, fiind un râu de munte, are vârtejuri şi debite foarte mari, săpând foarte adânc în albie şi distrugând aproape toate pragurile de rupere şi fundaţia zidurilor de protecţie, acum fiind în pericol şi fundaţia picioarelor de la poduri, fără de care circulaţia între cele două părţi ale oraşului ar fi paralizată. Având în vedere această stare îngrijorătoare de degradare a albiei râului, solicit să ne comunicaţi dacă: Se are în vedere suplimentarea pe acest an a fondurilor pentru amenajarea albiei râului Săsar? Se are în vedere ca acest obiectiv să fie cuprins într-un program de finanţări externe? Dacă nu, care sunt aceste programe şi în ce mod se poate accesa un astfel de program? A doua întrebare este adresată ministrului sănătăţii, domnului ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu. În timpul gripei aviare şi mai ales în isteria din prima jumătate a acestui an, în România, o parte dintre cetăţenii din judeţele unde au apărut focare de gripă aviară au fost vaccinaţi cu Tamiflu, deşi nici un român nu s-a îmbolnăvit de gripă aviară. Se ştie că gripa aviară atacă păsările şi nu oamenii. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi ce cantitate de vaccin a fost achiziţionată de către ministerul sănătăţii în timpul pandemiei de gripă aviară, la ce firme şi la ce preţuri? Deci ce sume s-au cheltuit prin vaccinarea populaţiei cu Tamiflu, în lunile ianuarie-mai 2006? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral la ambele întrebări.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnule Vasile Dan Ungureanu, vă rog să vă opriţi la un minut. Lipseşte şi dânsul. Domnul Daea. Domnul Daea nu este încă pe listă. Îi vine rândul. Domnul Ungureanu deci nu este. Domnul Ion Florescu. Vă rog frumos, un minut, că mai este şi domnul Vărgău. Microfonul 4, vă rog.
		Domnul Ion Florescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am să încerc să scurtez conţinutul, având în vedere că este înaintat şi scris. Am două întrebări şi o interpelare. Una din întrebări se datorează faptului că, primind informaţii în audienţele pe care le ţin la cabinetul meu din Gorj, cum că la complexul energetic Turceni s-au atribuit lucrări la unele firme privilegiate, în valoare de sute de miliarde lei, fără respectarea legislaţiei în vigoare. Şi întrebarea şi, respectiv, solicitarea este de a se ordona un control în acest sens, să fiu informat dacă este sau nu adevărat, care este amploarea fenomenului respectiv, valoarea lucrărilor încredinţate prin încălcarea legii. În caz că se confirmă, doresc să ştiu şi ce măsuri s-au întreprins. A doua întrebare. La fel, conform informaţiilor primite, la Complexul energetic Turceni, numărul funcţiilor de conducere a crescut de circa 6 ori, din 2005 încoace. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi structura de personal pentru funcţiile de conducere aferente anilor 2005-2006, comparativ cu 2004. Interpelarea. Se ştie că aproape toată presa ultimelor zile face mare caz, informaţii peste informaţii despre afacerile cu energie de la complexele energetice Turceni şi Rovinari. În 2005, eu puneam o întrebare ministrului actual despre aceste afaceri. Confirma cu certitudine că toate contractele încheiate până la acea vreme erau perfect legale. Mai deunăzi, confirma că sunt afaceri ilicite cu energie la cele două complexe. Cum eu nu pot pune la îndoială spusele unui ministru, îl rog să răspundă, să fiu informat despre ce abatere este vorba, care sunt măsurile pe care le întreprinde în vederea reintrării în legalitate, care sunt persoanele vinovate, vinovăţia fiecăreia dintre ele şi sancţiunile primite? Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul PRM. Chiar un minut,vă rog, domnule senator Dumitrescu. Că nu mai aveţi timp deja.
		Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Întrebarea este foarte scurtă. Este adresată domnului prim-ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu. În ziua de 31 mai, reprezentanţi ai Guvernului au anunţat că au aflat că la toamnă vine iar gripa aviară, deşi păsările călătoare pleacă. Având în vedere această informaţie, ce măsuri se vor lua? Vă mulţumesc. Şi o interpelare, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, adresată tot primului-ministru. În subordinea dumneavoastră este Cancelaria primului-ministru. Conform Legii nr.9/1998, republicată, şi a actelor normative în aplicarea acesteia, funcţionează serviciul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 care gestionează cererile de despăgubire a persoanelor izgonite din judeţele româneşti Caliacra şi Durostor. În urma Tratatului de la Craiova, din 7 septembrie 1940, dintre România şi Bulgaria, au fost remise României, în urmă cu mulţi ani, resursele financiare pentru despăgubirea celor îndreptăţiţi. Cu toate acestea, marea majoritate a petenţilor nu au fost despăgubiţi nici după mai mult de 5 ani, iar alţii au primit doar o mică parte din sumele cuvenite. Pentru toate aceste motive, vă rog să-mi comunicaţi care este situaţia despăgubirilor, câte din cererile adresate au fost soluţionate definitiv şi ce măsuri veţi întreprinde în vederea aplicării legii pentru respectarea cu celeritate a dispoziţiilor legale? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		De la PSD, domnul senator Ion Vărgău. Vă rog foarte scurt.
		Domnul Ion Vărgău: Da, domnule preşedinte. Vă mulţumesc. Întrebarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu. Pentru că răspunsul oferit la întrebarea pe care i-am adresat-o în 17 aprilie a fost mai mult decât evaziv, şi pentru că situaţia socio-economică din Delta Dunării este una specială, insist asupra aceleiaşi probleme. Care este strategia Ministerului Sănătăţii cu privire la soluţionarea crizei de cadre medicale calificate şi unităţi sanitare şi farmaceutice în localităţile din Delta Dunării? V-aţi gândit, domnule ministru, să acordaţi unele facilităţi pentru a atrage în zonele respective personal sanitar calificat? Solicit răspuns oral şi în scris. Interpelarea. În anul 2003, toate cadrele didactice cu statutul de suplinitor au susţinut examenul de titularizare, indiferent dacă unităţile şcolare în care activau aveau sau nu posturi titularizabile vacante. Astfel, în urma examenului, foarte mulţi profesori au obţinut note peste 7, dar au rămas în continuare suplinitori. Anul acesta, profesorii respectivi sunt din nou obligaţi să susţină examenul de titularizare, iar în condiţiile în care şcolile nu vor avea posturi titularizabile, vacante, ei vor rămâne în continuare suplinitori. În aceste condiţii, care este logica obligativităţii prezentării la examen a cadrelor didactice respective, având în vedere că sunt situaţii în care numărul cadrelor nu se modifică faţă de anul precedent? Întrebarea este adresată domnului ministru Mihai Hărădău. Solicit răspuns oral şi scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Aurel Ardelean, ultimul din partea Grupului PRM.
		Domnul Ilie Petrescu (din sală): Nu ultimul. Că mai avem şi noi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu mai aveţi. Nu sunteţi înscris pe listă. Îmi pare rău.
		Domnul Aurel Ardelean: Întrebare pentru domnul ministru Gheorghe Flutur. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi care sunt măsurile de protecţie care au fost adoptate pentru judeţul Arad pentru prevenirea răspândirii virusului gripei aviare? Cea de a doua întrebare adresată domnului ministru Mihail Hărădău. Vă solicit, domnule ministru să precizaţi de ce acordul încheiat cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ în toamna anului trecut nu a fost respectat? Întrebarea este adresată doamnei ministru Monica Macovei. Vă solicit, doamna ministru, să-mi comunicaţi care din Parchete s-au sesizat din oficiu, câte persoane se află în cercetare şi pentru ce infracţiuni, săvârşite de către reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, cu prilejul acţiunilor de prevenire a gripei aviare? Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Daea, microfonul 3.
		Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Cu respectul cuvenit, domnule ministru, vă adresez următoarea întrebare. Care sunt realizările din programul naţional de împădurire? Solicit date pe total ţară şi judeţe. Aştept răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Daţi-mi voie să mănânc din timpul Alianţei Dreptate şi Adevăr - PNL-PD, spunând că asta a fost o întrebare, domnule Daea, într-adevăr, şi ar fi bine ca lumea să vă urmeze exemplul.
		Domnul senator Ioan Toma, ucenicia la locul de muncă. Microfonul 4.
		Domnul Ion Toma: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebare adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Domnule ministru, în urma unor discuţii cu reprezentanţii unor firme de construcţii privind ucenicia la locul de muncă, reglementată de Legea nr.279/2005, am considerat acest act normativ util. După publicarea normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr.234/2006, am constatat o serie de inadvertenţe care complică punerea în practică a prevederilor legale. Sunt necesare unele clarificări în ceea ce priveşte statutul de ucenicie, precum şi a persoanelor fizice...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă sunteţi amabil să puneţi întrebarea, domnule senator Toma.
		Domnul Ion Toma: Vă întreb, domnule ministru. Vedeţi oportună modificarea acestui act normativ pentru clarificarea acestor situaţii şi în cât timp credeţi că se vor produce aceste schimbări? Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Ultima interpelare, domnul senator Paul Păcuraru.
		Domnul Ilie Petrescu (din sală) : Cum ultima interpelare? Avem şi noi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, dacă dumneavoastră nu vreţi să lăsăm timp deloc să răspundă reprezentanţilor Guvernului, punem întrebări la care nu ne răspunde nimeni. Eu nu am nimic împotrivă. Putem pune întrebări, dar după aia să nu ne plângem că nu avem răspunsuri. Vă rog, domnule senator Păcuraru.
		Domnul Paul Păcuraru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu şi are în vedere Capitolul XIII - Politica socială şi ocuparea forţei de muncă - din raportul de monitorizare al Comisiei Europene. Prin acest raport, o serie întreagă de probleme privind acest domeniu sunt subliniate ca încă precare şi încă trebuie soluţionate. Este vorba de aşa-zisele "steguleţe galbene". În acest sens, întreb Ministerul Muncii: Care este strategia pe care o are pentru transpunerea noului acquis european referitor la informarea şi consultarea salariaţilor? Alinierea prevederile Codului muncii cu modificările şi completările ulterioare, referitor la concedierile colective, contractul individual de muncă cu timp parţial, contractul individual de muncă pe perioadă determinată, fondul de garantare al creanţelor salariale în cazul insolvabilităţii angajatorului, detaşarea salariaţilor în cazul furnizării transnaţionale de servicii? De asemenea, ce face ministerul pentru alinierea tuturor prevederilor Legii nr.217/2005 privind Comitetul European de Întreprindere la acquis-ul european? În fine, care este strategia ministerului pentru întărirea capacităţii inspecţiei muncii şi agenţiei naţionale pentru egalitatea de şanse, având în vedere transpunerea acquis-ului comunitar în domeniul politicii sociale şi a forţei de muncă? Interpelarea mea mai are şi alte detalii. Nu le prezint aici pe toate. Solicit răspunsul ministerului în scris şi electronic. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă dau cuvântul. Cum să nu? Domnul senator Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am o interpelare adresată ministrului justiţiei, doamnei Monica Luiza Macovei. După cum cunoaşteţi, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi a altor categorii de personal din sistemul justiţiei, începând cu luna aprilie din acest an, se asigură câştiguri lunare uriaşe comparativ cu ceilalţi bugetari, respectiv: Judecătorii şi procurorii câştigă pe lună de 3 ori mai mult decât preşedintele ţării, de 4 ori mai mult decât senatorii, deputaţii şi miniştrii, de 30 de ori mai mult decât medicii şi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi de 40 până la 60 de ori mai mult decât preoţii. Vă solicit, doamna ministru, să-mi comunicaţi, pentru luna aprilie, câştigurile brute şi nete pentru cei care conduc justiţia română, începând de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la Judecătorie, respectiv pentru cei care conduc Parchetele de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, Curţile de Apel, Tribunale şi Judecătorii? Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Sigur fără dumneavoastră nu se poate la sesiunea de întrebări şi interpelări. Poftiţi!
		Domnul senator Petrescu Ilie, microfonul central, dar vă rog sincer să puneţi o întrebare.
		Domnul Ilie Petrescu: Da. Domnule preşedinte, am două întrebări, dar le las pentru stenogramă, adresate domnului ministru Vasile Blaga şi domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, legate de complexele energetice Turceni şi Rovinari şi de localitatea domnului Vasile Blaga, comuna Ioneşti. Dar interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Judeţul Gorj se confruntă cu o situaţie grea în domeniul social, disponibilizări, închideri de unităţi şi lipsă de investiţii. Vă solicit să mă informaţi cu privire ...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă sunteţi amabil, săriţi peste expunere, că v-am dat posibilitatea să vorbiţi în afara oricăror timpi. Vă rog puneţi întrebarea sau faceţi interpelarea.
		Domnul Ilie Petrescu: Ce sumă totală îi revine judeţului Gorj? Sumele prevăzute pe capitole şi destinaţii? Care este procentul alocat la nivelul naţional pentru judeţul Gorj? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Ilie Petrescu.
		O să vă rog, totuşi, mai sunt trei colegi de la PSD, care erau pe altă listă, pentru interpelări, o să vă dau cuvântul în ordine. Domnul Ilie Sârbu, microfonul 4.
		Domnul Ilie Sârbu: Am să fiu foarte scurt, ca să aibă şi colegii timp. Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur şi se referă la Ordonanţa de urgenţă nr.12/2006 privind reglementarea pieţei cerealelor. Ce măsuri au fost luate pentru reglementarea pieţei grâului în acest an prin fixarea unui preţ de intervenţie, în comparaţie cu cel similar, practic, pe piaţa europeană, de 101 euro pe tonă? Ce fonduri necesare aplicării mecanismului de intervenţie pentru grâu se alocă în acest an de la bugetul de stat. Aştept răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
		Domnul Otilian Neagoe: Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi se referă la Platforma industrială Făgăraş unde, la societăţile Nitramonia şi Unitatea de produse speciale, se află o situaţie deosebit de critică. Sunt ameninţate cele două societăţi cu decuplarea de la energia electrică, fiind societăţi comerciale cu risc deosebit de...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Sunteţi amabil, domnul Neagoe, să faceţi interpelarea?
		Domnul Otilian Neagoe: Da.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog frumos.
		Domnul Otilian Neagoe: Fiind societăţi cu risc deosebit pentru întreaga zonă, se impun de urgenţă măsuri pentru funcţionarea la parametri tehnici normali. Din punct de vedere social, situaţia este în pragul disperării...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator, scuzaţi-mă, v-am dat cuvântul peste orice timp...Vă rog frumos, faceţi interpelarea, săriţi de partea expozitivă...
		Domnul Otilian Neagoe: Solicităm domnului prim-ministru să ne prezinte care sunt măsurile preconizate pentru rezolvarea în regim de urgenţă a situaţiei excepţionale de la Făgăraş. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul senator Sever Şter.
		Domnul Sever Şter: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Morar Petrişor şi se referă la cetăţeanul Jula Ion, care a fost rănit prin împuşcare în municipiul Turda, în 22 decembrie 1989, în timp ce se deplasa la sediul local al Frontului Salvării Naţionale. A depus dosarul în două rânduri, cu numerele 42 şi 57, la Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei, nu i s-a dat nici un răspuns la acest dosar, cerându-i-se numerele cu care au fost depuse. El a făcut imprudenţa că nu a cerut aceste numere de înregistrare şi nu i s-a dat nici un răspuns. Faţă de acesta, solicit să fie căutate în arhivă cele două dosare, puse pe rol şi soluţionate. Totodată, solicit să mi se comunice de ce a fost tergiversată soluţionarea acestui caz şi cine se face vinovat. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		În continuare, dau cuvântul reprezentanţilor Guvernului. Invit la microfon pe domnul Iosif Koto, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Microfonul 8.
		Domnul Koto Iosif - secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Domnul senator Ion Florescu a formulat o interpelare către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Permiteţi-mi să dau răspunsul. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a transmis, în data de 10.05.2006, către Inspectoratul Şcolar Judeţan Gorj, suma de 81.894 RON, în vederea cumpărării microbuzului pentru satul Seciuri, comuna Roşia de Amaradia. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Gorj va achiziţiona respectivul microbuz, după parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de lege. În concluzie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a efectuat demersurile necesare pentru ca în cel mai scurt timp posibil elevii din satul Seciuri să beneficieze de condiţiile optime de transport, pentru a ajunge la şcolile din satele învecinate. A doua interpelare formulată de domnul senator Ion Florescu se referă la vizita domnului ministru Hărdău, în judeţul Gorj. Domnul ministru m-a împuternicit să dau următorul răspuns. Alaiul la care dumneavoastră faceţi referire a fost format din consilieri pe probleme învăţământ preuniversitar, profesorul Ana Badea, director de cabinet, consilier Laura Maruşca şi alte persoane care au mai participat sunt din cadrul Inspectoratului Judeţean Gorj, în calitate de organizator al vizitei. In aceeaşi zi, fără acest alai, domnul ministru Hărdău a mai vizitat Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi două licee din judeţ, împreună cu prefectul judeţului şi primarul municipiului Zalău. Domnul ministru Hărdău a făcut aceste precizări, cu rugămintea de a reevalua, dumneavoastră, singur întrebarea pe care aţi adresat-o. Răspunsul la întrebările 1 şi 2 sunt prezentate în tabelele anexate, prezente. Este un tabel foarte voluminos pe care o să-l punem la dispoziţia dumneavoastră. Cu permisiunea dumneavoastră, totuşi, aş remarca că, din totalul de deplasări la minister, pe perioada ianuarie-mai 2006, a fost epuizat 35% din fondul prevăzut pentru anul 2006, iar la Cabinetul demnitarilor, tot pentru această perioadă, 41% din fondul prevăzut pentru anul 2006. În acest tabel găsiţi toate detaliile, defalcat pe nume, pe posturi şi conform solicitării dumneavoastră.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat, întrucât domnul senator Florescu are şi o interpelare, v-aş ruga să răspundeţi şi la interpelare. Se referă la numărul de angajaţi de la Cabinetul ministrului educaţiei şi cercetării. Vă rog.
		Domnul Koto Iosif: Cu permisiunea dumneavoastră, în conformitate cu dispoziţiile articolului 40 alin.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, în fiecare minister se va organiza cabinetul ministrului, este un citat din articol, cu personal propriu, căruia nu i se aplică prevederile Legii privind statutul funcţionarului public. Structura cabinetului ministrului, potrivit Anexei nr.1, pe care o să o înaintăm, a Ordonanţei Guvernului nr.32/1998 privind organizarea Cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, cu modificările ulterioare, este următoarea: Vă dau citire numărului permis de către ordonanţa de urgenţă. Ministrul are dreptul la director de cabinet, un post. La ora actuală, este un angajat. La asistent de cabinet, ordonanţa de urgenţă permite trei angajaţi. La ora actuală, avem un angajat. La consilier personal, ordonanţa de urgenţă permite opt consilieri. La ora actuală, avem angajaţi şase consilieri. La secretar personal, ordonanţa de urgenţă permite doi secretari personali. Noi avem angajat un secretar. La curier personal, ordonanţa de urgenţă permite două posturi. Noi avem un sigur angajat. Deci, în total, faţă de 16 angajaţi pe care-i permite ordonanţa de urgenţă, noi avem, la ora actuală, zece angajaţi. Tot în această interpelare, v-aţi interesat şi despre situaţia virării sumei pentru achiziţionarea microbuzului. Am răspuns în adresa anterioară. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul senator Florescu, vă rog.
		Domnul Ion Florescu: Mulţumesc domnului secretar de stat şi îl rog să primesc şi răspunsul scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. O să vă rog, domnule secretar de stat, să transmiteţi şi răspunsul scris. Vă mulţumesc foarte mult pentru participare şi pentru răspunsuri.
		Cu permisiunea dumneavoastră, o invit pe doamna Ana Lucia Varga. Deci, aveţi un răspuns la o întrebare, pentru domnul senator Corodan, referitoare la Barajul de la Runcu. Microfonul 8.
		Doamna Ana Lucia Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Stimate domn senator Ioan Corodan, referitor la întrebarea înregistrată la Senatul României, din data de 6 mai 2006, privind amenajarea barajului de la Runcu, judeţul Maramureş, vă comunicăm următoarele: Valoarea totală a lucrării amenajarea Runcu, judeţul Maramureş, este de 328.543.137 lei, din care, realizat până la 31 decembrie 2005, 30.719.503 lei. În cadrul planului de investiţii pe anul 2006 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, lucrarea "Acumularea Runcu", Judeţul Maramureş, are prevăzută suma de 5.500.000 lei din fonduri bugetare, fiind realizate, până la 30.04.2006, lucrări în valoare de 2.400.000 RON. Pentru finalizarea acestui obiectiv a fost propusă finanţarea din credite externe prin proiectul finalizarea lucrărilor de asigurare a surselor de apă şi de apărare împotriva inundaţiilor, din cadrul Memorandum-ului iniţiat de ministerul nostru şi aprobat de Guvernul României prin care, în perioada 2006-2009, se propune demararea de noi lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi finalizarea unor lucrări aflate în diferite stadii de execuţie şi, de asemenea, lucrări pentru mărirea gradului de siguranţă a barajelor. În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, domnule senator, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnul senator Corodan. Microfonul 1.
		Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă spun că mă bucur, aflând că, oarecum, este în atenţia Guvernului acest mare obiectiv al nostru, realizarea acestui baraj care ar însemna acoperirea cu apă potabilă a unui procent care înseamnă 70% din populaţia judeţului. Nu ştiu dacă aceste sume, care sunt prinse în momentul de faţă în calcul, vor putea să ducă la finalizarea acestei lucrări, dar să sperăm că acest lucru se va întâmpla şi va fi pus în funcţiune. Eu vă mulţumesc pentru răspuns. Aştept şi răspunsul scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, Vă mulţumesc. Vă rog şi răspunsul scris.
		Doamna Ana Lucia Varga: Mai am un răspuns pentru domnul senator Ilie Petrescu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog.
		Doamna Ana Lucia Varga: Stimate domnule senator, referitor la interpelarea înregistrată la Senatul României, din 26.05.2006, privind Programul de regularizare albii, pe teritoriul judeţului Gorj, vă comunicăm următoarele: Pentru punerea în siguranţă a lucrărilor cu rol de apărare, existente, dar şi pentru execuţia unor lucrări noi, în anul 2006, pentru judeţul Gorj, sunt prevăzute a se efectua lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. În programul de investiţii pe anul 2006 al Ministerului Mediului, Gospodăririi Apelor, pentru judeţul Gorj, sunt cuprinse următoarele lucrări de investiţii: Există o listă de 13 lucrări, domnule senator, şi o să vi le punem la dispoziţie. Prin Hotărârea nr.373/2006 privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii pentru judeţul Gorj, sunt cuprinse, de asemenea, trei investiţii. De asemenea, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor organizează, în perioada 17 mai - 5 iulie a.c., o acţiune pentru stabilirea şi verificarea în teren a punctelor critice pe cursurile de apă, unde se impune promovarea în regim de urgenţă a unor lucrări de investiţii şi întocmirea de studii de fezabilitate pentru finanţarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Vă voi pune la dispoziţie lista cu lucrările şi valoarea investiţiilor.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Ilie Petrescu, vă rog, microfonul 1.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, doamna ministru. Solicit să-mi răspundeţi şi scris şi dacă mai sunt chestiuni suplimentare, mai discut cu dumneavoastră. Vă mulţumesc.
		Doamna Ana Lucia Varga: Mulţumesc şi eu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Vă rog, domnule secretar de stat, să răspundeţi domnilor senatori.
		Domnul Dănuţ Apetrei - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, domnului senator Gheorghe Funar, din partea Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Stimate domnule senator Gheorghe Funar, la întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Senat în data de 26.05.2006, vă comunicăm următoarele: În perioada octombrie 2005 - 21 aprilie 2006, în România, gripa aviară a evoluat numai în gospodăriile populaţiei, ulterior, acesta a apărut şi în cadrul exploataţiilor avicole. În conformitate cu legislaţia sanitar-veterinară în vigoare, uciderea păsărilor se realizează pe "unitatea epidemiologică", stabilită de Autoritatea sanitar- veterinară teritorială competentă. Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.117/2006, "unitatea epidemiologică" reprezintă acele populaţii de păsări aflate în exploataţii, expuse riscului de contaminare la nivel de localitate sau de sectoare ale acesteia, ferme şi platforme cu ferme care sunt delimitate de către Autoritatea sanitar - veterinară teritorială competentă. Practic este la latitudinea autorităţilor competente din domeniul sanitar-veterinar delimitarea acestor areale. Cu deosebită consideraţie, ministrul Gheorghe Flutur. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, domnul Funar, aveţi cuvântul. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnilor senatori, Stimaţi invitaţi, Întrebarea mea a fost foarte simplă, pornind de la faptul că au fost două localităţi pe care le-au remarcat toţi românii care s-au uitat la televizor şi care citesc presa, respectiv în comuna Cetate, la conacul domnului Mircea Dinescu, nu au fost prinse păsările, nici raţele, nici bibilicile, nici găinile, nici curcile, nici gâştele, nimic. La toţi vecinii au fost prinse şi lichidate păsările sănătoase, ale lui nu, şi trăiesc în continuare. Întrebarea era: de ce s-a făcut excepţie? De ce nu s-a aplicat legea şi în ograda cetăţeanului Mircea Dinescu? A doua parte a întrebării viza un alt exemplu, comuna Cornu, unde zona respectivă a fost declarată ca fiind afectată de gripa aviară şi întrebarea mea era: Dacă în gospodăria altui cetăţean, Adrian Năstase, au fost prinse păsările, eutanasiate, şi dacă la cererea dânsului au fost numărate ouăle? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat Dănuţ Apetrei, dacă doriţi să reveniţi cu informaţii suplimentare la întrebarea aceasta cu "numărarea"?
		Domnul Dănuţ Apetrei: Domnule preşedinte, vreau să precizez că răspunsul, de fapt, este elaborat de Autoritatea Naţional Sanitar-Veterinară şi de Siguranţa Alimentelor. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, dar cred că trebuia să faceţi un efort să răspundeţi întrebărilor domnului Funar. Mai aveţi însă, şi alte întrebări şi interpelări, o să vă rog, pentru colegi care sunt în sală, să continuaţi cu răspunsurile.
		Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc frumos.
		Stimate domnule senator Petru Stan, la întrebarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Senat în data de 26.05.2006, vă comunicăm în tabelul de mai jos, situaţia plăţilor efectuate, reprezentând despăgubiri acordate deţinătorilor de păsări sacrificate pentru combaterea gripei aviare, conform prevederilor H.G nr.1415/2004. Practic, am un tabel aici, domnule senator, cu 15 judeţe, cu o valoare totală în lei noi, RON, de 11.690.000 lei, din care sunt defalcate situaţiile pe 2005 şi pe 2006.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Numai un moment, aţi încheiat, domnule secretar de stat?
		Domnul Dănuţ Apetrei: Da, vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, domnule senator Stan, doriţi să comentaţi? Microfonul nr.1, vă rog.
		Domnul Petru Stan: Vă mulţumesc. Pe mine mă interesa câte păsări şi ce valoare, ca să facem o împărţire şi să vedem cât revine pe pasare. Atât doream. Întrebarea era foarte simplă: cât revine pe pasăre?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat, puteţi să răspundeţi?
		Domnul Dănuţ Apetrei: În acest răspuns nu am, însă din informaţiile pe care le deţin, undeva în jur de 200.000 250.000 lei/pasăre, lei vechi, iar ce v-am spus ca şi cifră este totalul, la nivel naţional, pe toate judeţele în care s-a intervenit. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Mai aveţi şi alte întrebări, domnului Aurel Ardelean. Este aici, vă rog să-i răspundeţi.
		Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator Aurel Ardelean, la întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Senat, în data de 26.05.2006, vă comunicăm că pentru obţinerea datelor solicitate, referitoare la dezinfecţia pe unele drumuri publice trebuie să vă adresaţi Ministerului Transporturilor Construcţiilor şi Turismului, dat fiind faptul că de această problemă s-a ocupat în mod direct, acest minister. Vă mulţumim.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc.
		De asemenea, o întrebare a domnului Ioan Corodan, legată tot de "cheltuielile legate de combaterea gripei aviare". Aveţi cuvântul, vă rog.
		Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator Ioan Corodan, la întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Senat în data de 26.05.2006, vă comunicăm următoarele: Acţiunea de eradicare a focarelor de gripă aviară a fost susţinută de Guvernul României, având ca obiective principale atât prevenirea evoluţiei grave şi extinderea bolii în exploataţiile avicole, cât şi evitarea transmiterii acestei boli la om. Nu există altă metodă eficientă de combatere a gripei aviare pe plan mondial decât lichidarea, focar cu focar, şi dezinfecţia repetată, acolo unde se impune. Despăgubirile efectuate către populaţie au fost plătite cu rapiditate. Avem anexat un tabel, în genul celui în care i-am răspuns domnului senator Petre Stan, în care se arată foarte clar sumele aprobate prin H.G nr.1217/ 2005, prin H.G. nr.1439/2005 precum şi din Bugetul ANSVSA pe anul 2006, în situaţiile de influenţă aviară. Practic, sumele coincid, deci tot 11.690 lei RON, practic, tot 15 judeţe şi defalcat pe 2005 şi 2006, conform acestui tabel. Vă mulţumesc frumos! Domnul senator Ioan Corodan, aveţi cuvântul. Microfonul nr.1, vă rog.
		Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aş vrea să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru faptul că face efortul de a veni şi a citi nişte informări făcute de către altcineva, lucru care vreau să vă spun că pe mine nu mă mulţumeşte, adică noi nu venim aici să punem întrebările în nume propriu, noi venim şi le prezentăm şi adresăm întrebările în numele celor pe care îi reprezentăm. Ca atare, aceste întrebări, şi nu mă refer numai la acest răspuns care ni se dă, ci şi la multe altele, eu le consider că sunt date, oarecum în bătaie de joc şi numai ca să scape de gura noastră. Deci, vreau să vă spun că nu e bine ceea ce se întâmplă şi la aceste întrebări şi interpelări care se fac, să se dea răspunsuri pertinente. Eu, oricum îi mulţumesc pentru prezenţă, dar nu pot să fiu mulţumit de răspuns.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului Ioan Corodan.
		Domnule secretar de stat, mai aveţi o interpelare a domnului profesor Ardelean, în legătură cu suspendarea importurilor de carne de pasăre. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator Aurel Ardelean, la interpelarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Senat în data de 26.06.2006, vă comunicăm următoarele: Afirmaţiile făcute la început privind apariţia gripei aviare pe seama importurilor de păsări a fost o ipoteză de lucru, infirmată ulterior de către cercetările efectuate. În consecinţă, importul de carne de pasăre din Republica Slovacă şi Ungaria, ca ţări membre ale Uniunii Europene, se efectuează prin Autorităţile Veterinare Centrale ale celor două ţări care au responsabilitatea eliberării certificatului de sănătate animală şi de sănătate publică. Transporturile de carne de pasăre, însoţite de certificatul de sănătate al păsărilor, atestă provenienţa şi faptul că ţara respectivă este liberă de influenţa aviară, precum şi de boala "New Castle". În conformitate cu comunicatele oficiale internaţionale de epizotii şi ale Comisiei Europene, nici în Slovacia şi nici în Ungaria nu s-au diagnosticat aceste două boli, influenţa aviară şi bola de "New Castle" la păsările domestice. Vă mulţumesc frumos.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Ardelean, dacă doriţi să comentaţi, o să vă rog la microfon.
		Domnul Aurel Ardelean (din sală): Vă rog, aş vrea să primesc răspunsul şi în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Ardelean, dacă doriţi să comentaţi, o să vă rog la microfon. Rugămintea este să transmiteţi răspunsul în scris. Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Septimiu Buzaşu, vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Septimiu Buzaşu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului: Pentru domnul senator Petru Stan, în conformitate cu proiectele folosite în anul 2005, în funcţie de tipul de structură pentru locuinţele cu două camere, cu suma de 150 milioane dolari, ne întrebaţi dumneavoastră ce se pot construi? Se pot construi la cheie, inclusiv manopera, pe structură de zidărie portantă 6.191 case, pe structură de lemn 7.455 case sau pe structură metalică 7.244 case. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Pentru domnul Ilie Petrescu. Nu mai este, a cedat nervos!
		Domnul Septimiu Buzaşu: Nu mai este nimeni, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu mai este nimeni. Vă mulţumesc foarte mult.
		Dacă mai este cineva pentru a oferi răspunsuri? Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Pentru cine aveţi răspunsul?
		Domnul Mihai Şeitan - preşedinte al CNPAS: Domnului senator Gheorghe Funar.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Microfonul nr.10, vă rog.
		Domnul Mihai Şeitan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să-i mulţumesc domnului senator Funar pentru întrebare. Îmi dă prilejul să lămurim câteva lucruri: Aş spune de la început că am formulat un răspuns scris, domnule senator, şi o să vi-l înmânez, dar nu aş vrea să-l citesc şi aş vrea să revin asupra a trei probleme pe care le-aţi ridicat. 1. Sistemul de pensii din România nu prevede o pensie minimă sau o pensie maximă, ea rezultă din calcul, calculul pensiei se face ţinând cont de activitatea pe toată durata vieţii unei persoane şi se poate deduce că o pensie minimă poate să fie aceea în care omul a contribuit minimul de timp care este dat prin lege, care este 11 ani, anul acesta, şi minimul de contribuţie, cu salariul minim în fiecare perioadă în care a contribuit şi atunci rezultă pensia minimă. Nu este stabilită prin lege. În ceea ce priveşte pensia maximă, după 2001 pensia maximă este plafonată la maximum cinci salarii medii la care omul şi contribuie. Deci, din acele cinci salarii reiese pensia, numai că dinainte de 2001, pensia nu a fost plafonată, recalcularea tuturor pensiilor înainte de 2001 s-a făcut, plecând de la nişte pensii care erau în plată în baza altor legi în vigoare, de-a lungul timpului, din '70 în '60, şi aşa mai departe, astfel că există pensii maxime sau o pensie maximă, însă acum, după lege, acum este plafonată. În al doilea rând, nu există informaţii de nici un fel referitoare la pensii minime sau maxime, pe anumite categorii profesionale. Pensiile, în sistemul românesc se stabilesc numai datorită contribuţiei. Noi avem informaţiile individuale transmise de la toate firmele care contribuie pentru Ionescu, Popescu, şi aşa mai departe, dar fără funcţie, că nu ne interesează funcţiile, ci ne interesează suma cu care au contribuit, rectă salariului, că suma este un procent din salarii. Ca atare, nu avem astfel de informaţii, cu atât mai mult cu cât, corespondent întrebării dumneavoastră vreau să spun, nimeni nu a fost toată viaţa, ca să poţi să faci calculul exact, să zicem general, de MAPN, că nu pensia maximă este pentru un general, ci ea a fost tot datorită întregii activităţi a persoanei. Vreau să spun că, de fapt, pentru pensie, evoluţia salarială a unei persoane, indiferent ce a fost este ca o amprentă ADN, nu există două persoane care au aceeaşi evoluţie salarială, indiferent dacă au fost de aceeaşi meserie, au lucrat aceeaşi perioadă de timp pentru că au în calculul pensiei, sporuri şi alte indemnizaţii care diferă de la om la om şi de la perioadă la perioadă. Ca atare, de aceea trebuie făcut calculul individual în baza acestei legi care este echitabilă pentru că ţine cont de ceea ce a contribuit omul în sistemul acesta, indiferent de funcţia lui, inclusiv preşedintele României, care nu toată viaţa a fost preşedinte, a avut în decursul activităţii lui multe alte activităţi sau dacă este vorba de prim-ministru sau altcineva. Şi, ultimul lucru pe care vreau să-l învederez, pe această cale este faptul că referitor la întrebarea dumneavoastră că din punctul de vedere al Ministerului Muncii, noi nu avem date referitoare la alte sisteme de pensii publice care nu intră în jurisdicţia Ministerului Muncii, mă refer aici la armată şi la Ministerul de Interne. Există legi speciale pentru armată şi pentru interne, există instituţie specială, departament în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne care se ocupă de pensiile lor şi noi nu avem informaţii, nici măcar asupra numărului de pensionari din sistemul acesta. Ce putem şti este că sunt oameni care îşi iau o pensie când pleacă din sistemul armatei şi lucrează în civilie, să spunem aşa, îşi iau o pensie formată din două părţi, o parte o plăteşte armata pentru anii care i-a lucrat în armată, o parte o plătim noi pentru anii în care au lucrat la noi. Vă mulţumesc frumos. În principiu, cam acestea sunt problemele pe care am vrut să le ridic.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, domnule Şeitan. Domnul Funar doreşte să ia cuvântul. Microfonul central, vă rog
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, sunt nemulţumit de partea practică a răspunsului, partea teoretică este foarte bine stăpânită de către domnul secretar de stat. Nu cred că ministerul, din conducerea căruia face dânsul parte, nu ştie, în România, care este pensia minimă pe care o obţine un fost membru CAP şi pensia maximă. Eu nu am pus problema modului de calcul, este firesc că această pensie este rezultatul activităţii desfăşurate de-a lungul unei perioade de timp, nimeni nu a fost de la începutul activităţii general sau nu a fost preşedinte de ţară sau nu a fost parlamentar şi aşa mai departe. Eu insist şi doresc să obţin aceste informaţii privind nivelul minim al pensiei pe categoriile de oameni care au lucrat în această ţară, pe care le-am menţionat în acea întrebare, nivelul minim şi nivelul maxim, fără a nominaliza, chiar dacă ei fac parte din alte sisteme sau alte ministere sau beneficiază pe baza unor legi speciale. De ce am pus această întrebare? Pentru a dovedi cu argumente că greşiţi, s-a procedat şi se procedează în continuare în ţara noastră în ceea ce priveşte cuantumul pensiei. S-a ajuns la o discriminare. Sunt cetăţeni la care nu se aplică aceleaşi prevederi legale, şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine acest lucru, în ceea ce priveşte modul de calcul al pensiei. La unii, li se spune, pensia este egală cu de şapte ori ultimul câştig brut din ultima lună, care nu are nici o legătură cu punctul de pensie, nu are legătură cu nimic, şi oamenii ne întreabă la întâlnirile pe care le avem în circumscripţiile electorale. Domnule senator, de ce spune un fost membru C.A.P., eu am 400.000 lei pensie, şi de ce domnul judecător are 80.000.000 lei pensie? Nu am lucrat tot în această ţară? Nu am lucrat, poate, în condiţii diferite... poate, în agricultură, mai greu decât dincolo... aici, putem discuta... Dar oamenii ne întreabă, simplu, zic: "Mâncăm cu o singură gură, avem aceleaşi nevoi, probabil, şi în ceea ce priveşte traiul de fiecare zi". Dânşii au câştigat foarte bine, cei din justiţie, până s-au pensionat, dar, acum? Nu înţeleg oamenii de ce, în aceeaşi ţară, din acelaşi buget al asigurărilor sociale, unii au 400.000 pensie, şi alţii 80.000.000 sau de ce un fost judecător sau procuror, sau general în Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne are pensie mai mare decât şeful statului sau decât primul-ministru sau de către un fost preşedinte al Senatului care are sub 5.000.000 pensie. E vorba de venerabilul Mircea Ionescu-Quintus. Sub 5.000.000 pensie, fost preşedinte al Senatului. Şi un judecător de la o judecătorie, ca să nu merg la Înalta Curte de Casaţie are, cel puţin, 40.000.000. Şi oamenii se întreabă. E normal? Şi de ce acceptaţi, domnilor care sunteţi în Parlament, aceste discriminări care nu-şi găsesc nici o explicaţie logică. Numărul doi în stat să aibă o pensie de 20 - 30 - 40 de ori mai mică decât un fost judecător sau procuror.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, mulţumim, domnului Funar. Eu am înţeles... Domnul Şeitan, dacă vreţi să adăugaţi... am înţeles că, până la urmă, pensie este funcţie de contribuţia...
		Domnul Mihai Şeitan: Nu vreau să spun decât să revin la această idee, că pe sistemul public de pensii, indiferent ce ai fost în viaţă, ai contribuit şi, ca atare, ai luat o pensie raportat la contribuţie. Că salariile au fost mici în anumite perioade, cu anumite categorii, absolut de acord. Că salariile sunt mari în alte perioade, iarăşi sunt de acord. Pe de altă parte, nu pot să nu fiu de acord şi cu ideea că există sisteme diferite de pensii. Majoritatea oamenilor suntem în sistemul acesta public în care contribuim, iar alţii, referitor la armată, de exemplu, care nu contribuie şi primeşte o pensie calculată, după altă lege aprobată de Parlament, evident, ca şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, ca şi Regulamentul Parlamentului, dacă analizăm problema şi din acest punct de vedere, atunci, avem nişte discriminări din acest punct de vedere, dar sunt după lege. Nu sunt făcute şi dorite de noi. Dacă dorim un sistem în care toată lumea să aibă aceeaşi pensie, când toată lumea a contribuit, diferit, însă, în timp, fiind vorba de o asigurare, e vorba de asigurare, eu plătesc ca să iau o pensie mai mare, cum ceilalţi, vă spuneam, un salariu minim pe o perioadă scurtă de timp. Referitor la C.A.P. să ştiţi că din ce în ce mai puţini sunt numai ceapişti. Sunt oameni care au lucrat în C.A.P., au venit în sistem ca salariaţi, au luat o pensie mixtă, deci, e greu de spus care a fost numai ceapist, cât o să aibă. Dacă sunt cazuri de ceapişti, sau nume, sau persoane care au pensie, putem să-i analizăm să vedem dacă pensia lor e calculată corect. Şi o facem de câte ori avem sesizări. Dar, în altfel, explicaţiile de acest gen, sunt explicaţii de sistem şi că acest sistem trebuie îmbunătăţit, poate pe alte criterii, sigur, e o discuţie de altă natură.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului secretar de stat Şeitan. Vreau să mulţumesc tuturor colegilor care au fost alături de noi până în acest moment al şedinţei, şi domnului senator Funar, şi domnului senator Vasilescu. Declar închisă şedinţa în plen a Senatului. Vă mulţumesc.
		Şedinţa se încheie la ora 19.30.