Şedinţa Senatului din 20 iunie 2006

	Şedinţa începe la ora 15.30. Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu şi Ilie Sârbu, secretari ai Senatului.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să vă ocupaţi locurile. Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa noastră de azi, anunţându-vă că din totalul de 137 de senatori şi-au anunţat prezenţa 72. Suntem în cvorum de lucru. Lucrările vor fi asigurate de subsemnatul, împreună cu cei doi colegi, domnul secretar Ilie Sârbu, domnul secretar Gavrilă Vasilescu. Aveţi obiecţiuni la ordinea de zi? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi, domnule Iorgovan. Domnule Iorgovan, vă rog foarte mult, purtaţi discuţia după şedinţă. Vă rog mult, fără supărare. Avem mult de lucru. Se apropie vacanţa, aveţi timp pentru dezbateri politice. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea de voteze. Să încercăm să ne mişcăm ceva mai repede. Cu 53 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 3 abţineri, ordinea de zi a fost aprobată. Programul de lucru până la ora 19.30. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votaţi. Cu 50 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 3 abţineri, programul a fost aprobat. Vă atenţionez că suntem în cvorum de lucru. Sunt 71 de colegi în sală.
	Stimaţi colegi, trecem la pct.1 din ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos privind acordarea de privilegii şi imunităţi ofiţerilor de legătură români la Oficiul European de Poliţie, realizat prin schimb de note verbale, la 17 ianuarie 2006. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Domnul preşedinte Maior. Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, aveţi cuvântul. Microfonul 8.
	Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Convenţia EUROPOL, încheiată la 26 iulie 1995 prevede că Regatul Ţărilor de Jos îşi asumă obligaţia de a încheia cu fiecare stat membru EUROPOL câte un acord privind privilegiile şi imunităţile ofiţerilor de legătură, iar practica a impus, ulterior, regula încheierii unor acorduri similare şi cu statele candidate la Uniunea Europeană care cooperează cu EUROPOL pe baze juridice. În 2003 a fost încheiat la Bucureşti un Acord privind cooperarea între România şi EUROPOL, Acord ratificat prin Legea nr. 197/2004. În baza acestui acord EUROPOL şi al Convenţiei-cadru de care am vorbit, s-a încheiat un Acord între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos privind acordarea de privilegii şi imunităţi ofiţerilor români la Oficiul European de Poliţie. Ce prevede? Acest acord prevede, în principal, statutul ofiţerilor de legătură care sunt detaşaţi la EUROPOL, respectiv prevederi legate de intrarea, şederea, modul de lucru, protecţia personală a ofiţerilor de legătură şi a membrilor de familie, inviolabilitatea documentelor ofiţerului de legătură, facilităţi şi imunităţi în ceea ce priveşte comunicările, reglementări privind notificarea, soluţionarea diferendelor, aplicabilitatea teritorială a acordului. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul preşedinte George Maior, vă rog să ne prezentaţi raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
	Domnul George Maior: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut acest proiect de lege şi, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Domnul senator Vasile. Microfonul 3. Aveţi cuvântul.
	Domnul Ion Vasile: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş avea o întrebare, câteva precizări legate de statutul acestor persoane. Constat că o bună parte din aceste prevederi sunt aproape identice cu cele din Statutul corpului diplomatic. Aş vrea să ştiu dacă în afară de corpul diplomatic, aceşti ofiţeri de legătură mai sunt, nu în ceea ce priveşte persoanele române care au acest statut în străinătate, ci a altor categorii de persoane din străinătate care beneficiază de acest statut în România.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule secretar de stat, microfonul 8.
	Domnul Alexandru Mircea: Acordul se referă la o singură categorie de persoane, respectiv la ofiţerul de legătură şi acest concept este definit prin lege chiar la art.1: "ofiţer de legătură înseamnă orice ofiţer oficial, detaşat la EUROPOL, în conformitate cu art.14 al Acordului", respectiv Acordul EUROPOL. Precizez că acesta este un Acord-cadru care reglementează situaţia tuturor ofiţerilor detaşaţi la EUROPOL pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Ideea este, domnule senator Vasile, că ceilalţi cu legătura nu se ştiu. Microfonul 3.
	Domnul Ion Vasile: Am întrebat altceva. Era vorba de alte categorii de persoane, afară de ofiţerii de poliţie care lucrează în EUROPOL. Voi mai avea o întrebare. Afară de ei şi de corpul diplomatic, mai sunt şi alte categorii de persoane în serviciu care-şi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii ale acestor reglementări pe teritoriul României? Că în ultima vreme se pare că avem tot felul de persoane care se recomandă de la EUROPOL, de la INTERNAŢIONALPOL, de la "mama lui pol" şi aşa mai departe. Am vrea să ştim aceste lucruri şi aş mai vrea să-mi precizaţi următorul lucru. Cum este reglementat raportul acestor ofiţeri de legătură între România şi fiecare stat din comunitatea europeană? În funcţie de numărul lor, în funcţie de numărul populaţiei, în funcţie de ce anume acţionează acei oameni pe teritoriul nostru şi noi în ţările lor?
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8. Microfonul 8!
	Domnul Alexandru Mircea: Vă mulţumesc. Cred că domnul senator face o mică confuzie. Acordul se referă la ofiţerii de legătură care sunt detaşaţi din România în Regatul Ţărilor de Jos. Acordul vizează obligaţiile pe care şi le asumă Regatul Ţărilor de Jos de a asigura facilităţi şi privilegii ofiţerilor care-şi desfăşoară activitatea în această calitate: de ofiţeri detaşaţi din România, de exemplu, sau de fiecare stat parte la EUROPOL, respectiv la Haga. Acordul nu pune în discuţie în nici un fel statutul ofiţerilor din alte state care lucrează pe teritoriul României ca ofiţeri de legătură.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Mai sunt alte luări de cuvânt? Nu sunt. Raport favorabil. Legea are caracter ordinar. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 62 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 5 abţineri, au fost adoptate. Vă mulţumesc.
	Trecem la pct.2 al ordinii de zi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi SUA privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti, la 6 decembrie 2005. Domnule secretar de stat Anton Niculescu, microfonul 9. Aveţi cuvântul.
	Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Acordul de acces reglementează coordonatele sprijinului politic, militar, financiar, logistic şi juridic care va fi oferit de naţiunea-gazdă, prin structurile sale executive, guvern, administraţia publică locală şi societatea civilă, forţelor armate americane ce vor fi staţionate pe teritoriul României, precum şi gradul de interacţiune al autorităţilor române cu comandamentul forţelor SUA şi obligaţiile reciproce ale părţilor în procesul de aplicare a prevederilor documentului. Fiind un document-cadru cu caracter preponderent politic, Acordul de acces stipulează încheierea unor aranjamente de aplicare a prevederilor de bază ale acestuia în următoarele domenii: zonele şi facilităţile convenite pentru staţionarea, instruirea şi antrenamentul forţelor SUA, în Anexa A a Acordului, comitetul mixt - adică organizare, funcţionare, atribuţii - securitatea zonelor, a echipamentului şi personalului forţelor SUA. Faţă de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege alăturat, pe care vă rugăm să-l aprobaţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte George Maior, vă rog să ne prezentaţi raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
	Domnul George Maior: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrucât este vorba de un acord foarte important, cu o deosebită relevanţă politică şi strategică, am să dezvolt mai pe larg raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Aş vrea să subliniez încă de la început faptul că atât Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi Comisia pentru politică externă, fie în comun, fie separat, au audiat pe ministrul de externe şi pe ministrul apărării în legătură cu conţinutul acestui acord şi a degajat anumite concluzii cu privire la finalitatea şi la relevanţa sa în context internaţional şi bilateral pentru România. În primul rând, aş vrea să subliniez importanţa Acordului de Acces în relaţiile cu SUA pentru poziţia României în context politico-militar şi de securitate european şi internaţional şi faptul că încheierea acestui Acord face parte dintr-un proces strategic de ansamblu reflectând viziunea apropiată a celor două ţări asupra modului de abordare a problemelor strategice şi a ameninţărilor militare şi non-militare. În fine, faptul că în conţinutul său Acordul dezvoltă, într-un mod pragmatic, progresul şi elementele de cooperare militară, concomitent cu anumite efecte secundare din punct de vedere economic şi comercial. Aş vrea să menţionez, de asemenea, că în cadrul şedinţelor despre care menţionam, membrii celor două comisii au făcut o serie de observaţii şi au solicitat o serie de explicaţii asupra unor elemente aparent de neclaritate sau ambiguitate în legătură cu anumite prevederi din acest acord, formulând nişte recomandări referitoare la subiectele care se impun a fi reglementate, aşa cum sublinia şi domnul secretar de stat, în aranjamente ulterioare, conform prevederilor din art.11 din Acord. Astfel, am recomandat ca responsabilităţile, voinţa şi perspectivele politice externe ale României, interesul naţional, să fie avute foarte bine în vedere şi explicit formulate în aceste aranjamente de aplicare: obligativitatea părţii americane privind consultări la nivel politic şi militar cu autorităţile din România, în eventualitatea planificării unor operaţiuni militare de pe teritoriul românesc, orientate către terţe zone; reglementarea jurisdicţiei penale şi civile asupra personalului militar american dislocat, avându-se în vedere că, în situaţii şi cazuri de o importanţă deosebită pentru România, Guvernul României şi opinia publică, renunţarea la jurisdicţie să poată fi retrasă, autorităţile române exercitând propria lor jurisdicţie. în sfârşit, întrucât aspectele referitoare la posibila amplasare a unui sistem antirachetă pe teritoriul românesc exced actualului Acord, s-a recomandat că se impune reglementarea sau eventualitatea reglementării acestora într-un aranjament separat dacă această problemă va fi vreodată pusă. Cu aceste observaţii, care sunt, de altfel, incluse şi în avizul Comisiei pentru politică externă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere la proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi SUA privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, intervenţii sunt? Domnul senator Lupoi, după care domnul senator Funar. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Mihail Lupoi: Domnule preşedinte, A expedia într-un text, într-un viitor acord, fără un termen definit, constrângerea de a consulta partea română în lansarea unor acţiuni către terţe ţări mi se pare că ne poate duce într-o mare fundătură şi poate crea României mari probleme. Eu sunt de acord că nu putem modifica acest acord stabilit de ambele părţi, dar mi se pare că o precizare a datei până la care se va face un addendum la acord sau ştiu eu ce fel de înţelegere referitoare la lansarea de atacuri de pe teritoriul României către terţe ţări, având în vedere situaţia internaţională, se impunea o dată precisă, până la care să se facă acest acord. De asemenea, acest viitor acord, a cărui dată aş vrea să o cunoaştem sau măcar un termen până la care să se încheie, trebuie, obligatoriu, să conţină clauza respectivă, cu jurisdicţia, pentru că ştim cu toţii ce a însemnat cazul Teo Peter. De aceea, nu ştiu cum să procedăm, să găsim o soluţie de compromis, dar să dăm un termen până la care acest acord să fie făcut, pentru că, altfel, este, aşa, o declaraţie de bune intenţii şi ne putem lovi şi peste cinci ani de aceeaşi problemă, pentru că nu spune nicăieri când se va încheia acel acord. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Un acord presupune două părţi, domnule senator Lupoi, şi nu poţi să stabileşti unilateral un termen. Domnul senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am trei întrebări pentru reprezentanţii Guvernului. Prima: de ce acest Acord între România şi Statele Unite ale Americii a fost trimis la preşedintele ţării şi apoi preşedintele a dat un decret şi a ajuns, conform Constituţiei, la Parlament, iar în cazul Acordului dintre România şi Ungaria privind Fundaţia "Gojdu" aţi aplicat alt tratament, încălcând Constituţia? Mai simplu: de ce în relaţia cu americanii respectaţi Constituţia României, iar în cazul actului de trădare naţională cu Ungaria încălcaţi Constituţia?
	Domnul Nicolae Văcăroiu: La cel de-al doilea nu vă poate răspunde. La primul, este Constituţia, care vă dă răspuns. Dar, mă rog. A doua întrebare.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. V-am apreciat foarte mult când eraţi prim-ministru al României. Acum m-am adresat, însă, membrilor Guvernului condus de premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Cea de-a doua întrebare: de ce la art.II pct.2 din capitolul "Folosirea facilităţilor şi zonelor" aţi înscris "fără chirie", Statele Unite să folosească poligoanele şi bazele militare româneşti fără chirie? Cea de-a treia întrebare: dacă cunoaşteţi ce chirie percepe Bulgaria pentru bazele americane? Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.
	Domnul Anton Niculescu: O să răspund la prima întrebare. La a doua, rog colegii de la Ministerul Apărării Naţionale să răspundă. Acordul cu Statele Unite ale Americii a fost semnat la Bucureşti de cei doi miniştri de externe, doamna Condolezza Rice şi domnul Răzvan Ungureanu. Prin urmare, acesta a fost traseul, a trebuit să-l trimitem la Preşedinţie. Despre Acordul privind Fundaţia "Gojdu" nu cred că este cazul să vorbim acum.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Trebuia să completaţi, stimate coleg, că Acordul cu Statele Unite este un acord la nivel de state, între România şi Statele Unite ale Americii, în timp ce Acordul privind Fundaţia "Gojdu" este un acord între guverne. Deci, în primul caz, s-a mers pe formula prevăzută de Constituţie, preşedintele semnează. Domnul secretar de stat, vă rog, microfonul 10.
	Domnul Marius Bălu - secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Marius Bălu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale. În legătură cu plata chiriei, acordul bilateral consacră principiul potrivit căruia forţele americane nu plătesc chirie pentru facilităţile puse la dispoziţie, pornindu-se de la premisa că Ministerul Apărării Naţionale nu plăteşte chirie pentru imobile aflate în administrare proprie. Coroborând acest principiu cu prevederile art.9 din Acordul între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra, la 19 iunie 1951, ratificat prin Legea nr.362/2004, reiese că serviciile şi utilităţile determinate de folosirea acestor facilităţi sunt plătite de partea americană, în aceleaşi condiţii în care sunt plătite de către Ministerul Apărării Naţionale. În situaţia în care forţele americane vor solicita folosirea unor imobile sau terenuri care nu aparţin Ministerului Apărării Naţionale, operaţiunile juridice respective se vor supune dreptului comun, iar plata unor sume reprezentând chirii sau alte costuri se va face în condiţiile stabilite prin contractele încheiate între aceste forţe şi proprietarii imobilelor sau terenurilor respective.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul senator George Maior. (Domnul senator Ion Vasile solicită cuvântul.) Unul de grup, domnule Vasile, dar supun la vot şi prelungim dezbaterile. Din partea PSD... Acum suntem la dezbateri.
	Domnul George Cristian Maior: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. (intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Ion Vasile)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi o întrebare? Vă dau cuvântul.
	Domnul George Cristian Maior: Stimaţi colegi, Într-adevăr, suntem în faţa unui acord - nu mă feresc să spun - cu caracter istoric şi tocmai de aceea ne exprimăm dezamăgirea că de la aceste dezbateri lipsesc ministrul afacerilor externe şi ministrul apărării, care nu numai că ar fi putut da expresie, într-adevăr, conţinutului deosebit, politic şi strategic al acestui acord, dar ar fi putut, cu siguranţă, să răspundă la întrebările complexe legate de încheierea sa. Aş vrea să subliniez faptul că Grupul PSD susţine acest acord. Este vorba aici de un aspect de continuitate majoră, practic, în politica externă şi de securitate a României. Discuţiile pe aceste probleme au început încă din anii 2001 - 2002, s-au dezvoltat şi în contextul integrării României în Alianţa Nord Atlantică, au mers pe linia dezvoltării calitative a relaţiei cu Statele Unite, astfel încât, iată că s-a ajuns, în final, la încheierea unui asemenea acord. Desigur, aranjamentul este foarte complex, din punct de vedere al implicaţiilor economice, al implicaţiilor juridice, al implicaţiilor militare. Fără îndoială, există prevederi care pot fi interpretate şi care trebuie interpretate într-un spirit care să confere, pe de o parte, aspectul de suveranitate şi independenţă al ambelor state, dar, pe de altă parte, să sublinieze o convergenţă clară de interese strategice a ambelor state în această zonă a lumii, în această zonă a Europei. Există deci aspecte care se referă la suveranitatea naţională foarte clar, dar şi aspecte care vin pe această linie de interconectare, de interdependenţă de interese româno-americane în ceea ce priveşte securitatea şi înţelegerea securităţii în această parte a lumii. Tocmai de aceea, având în vedere caracterul complex al conţinutului, noi, la nivelul comisiei, ne-am străduit şi, de multe ori, am avut discuţii îndelungate cu ministrul apărării, cu ministrul de externe, pe interpretarea acestor prevederi, şi am venit cu aceste recomandări, care au o anumită valoare, nu aş zice că nu au, din punct de vedere al conţinutului şi modului de aplicare a acordului. Nu este un acord uşor, care să poată fi aplicat întotdeauna liniar şi, tocmai de aceea, opinia publică trebuie să-l recepteze ca atare şi în lumina acestor observaţii. Cu acestea spuse, reiterez intenţia Grupului PSD de a susţine acest acord. Suntem convinşi că el va avea efecte pozitive asupra securităţii regionale, asupra rolului internaţional al României şi, până la urmă, chiar indirect, şi anumite efecte benefice din punct de vedere economic şi comercial. Mulţumesc foarte mult.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Ion Vasile, o întrebare. Microfonul 3.
	Domnul Ion Vasile: Domnule preşedinte, Având în vedere polemica ce a apărut în cadrul Comunităţii Europene, către care noi ne îndreptăm, privind o anumită temă înscrisă în acest acord şi în aceste recomandări făcute de către comisie şi întrucât cred că este absolut necesar ca Senatul să fie foarte bine informat asupra unor aspecte, aş întreba reprezentanţii Guvernului dacă există un studiu comparativ privind aceste reglementări ale jurisdicţiei penale şi civile asupra personalului militar american dislocat - fac o paranteză şi spun, am avut câteva evenimente de care nu prea am vrea să ne amintim - închid paranteza şi întreb dacă există acest studiu comparativ privind această reglementare în ţările membre NATO.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator George Maior.
	Domnul George Cristian Maior: Îmi permit să răspund eu, dacă nu avem prezenţa miniştrilor. Poate vor să completeze şi secretarii de stat. Există un studiu comparativ, există o simetrie a acestui acord în ceea ce priveşte încheierea sa, de la metodologie la conţinut, între Statele Unite, chiar şi la vecinii noştri bulgari, şi chiar la alte state cu care Statele Unite ale Americii au încheiat asemenea acorduri, uşoare nuanţe, poate, de abordare în ceea ce priveşte acordul cu noi. Poate spun mai mult cei doi reprezentanţi ai ministerelor.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Doriţi să mai interveniţi? Nu. Mai sunt intervenţii? Nu sunt. Stimaţi colegi, avem un raport favorabil, fără amendamente, legea are caracter ordinar, deci voi supune votului dumneavoastră atât raportul, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 69 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abţineri s-a adoptat.
	Trecem la pct. 4 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind abrogarea alin.24al articolului nr.26 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997. Suntem în faţa unei iniţiative legislative. Iniţiatorii sunt prezenţi? (discuţii la masa prezidiului) Sunt la pct.4? Scuzaţi-mă. Acum să mergem pe acesta şi revenim la pct.3. Iniţiatorii sunt? Nu sunt. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări... Domnule Şerban Nicolae, deci intrăm pe pct.4 întâi şi revenim la pct.3. (discuţii în sală) Deci, reţineţi că suntem la pct.4 - că am sărit pct. 3 şi revenim - la propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este de respingere la propunerea legislativă privind abrogarea alin.24al art.26 din Legea nr.1/2000. Această iniţiativă a fost avizată negativ de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. La dezbateri, ne-a onorat cu prezenţa chiar ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, care a solicitat respingerea propunerii legislative. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul vicepreşedinte Remus Baciu. Microfonul 10, vă rog.
	Domnul Remus Baciu - vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor: Vă mulţumesc. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Motivul este acela că nu am considerat justificată abrogarea alin.24al art.26, întrucât nu contravine alin.2 al aceluiaşi articol, ci am apreciat că instituie un regim derogatoriu de la acesta. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dezbateri generale, luări de cuvânt. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Votând "da", sunteţi de acord cu raportul, votăm respingerea legii. Vă rog să votaţi. Cu 57 de voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abţineri, proiectul de lege a fost respins, raportul a fost adoptat.
	Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind promovarea surselor regenerabile şi neconvenţionale de energie electrică. Comisia economică. Iniţiatorul, aveţi cuvântul, domnul senator Viorel Arion. Microfonul 9.
	Domnul Viorel Arion: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Scopul prezentei propuneri legislative este crearea unui cadru legal necesar pentru economisirea energiei termice şi pentru utilizarea în mai mare măsură a surselor de energie regenerabilă şi altor surse de energie neconvenţională. În acest scop, se propune introducerea unui sistem de certificate de economie de energie care se acordă acelor persoane juridice, inclusiv persoane juridice formate prin asocierea de persoane fizice care produc energia termică, pornind de la resurse regenerabile de energie. Practic, nu am făcut decât să punem în practică câteva obligaţii pe care România şi le-a asumat şi am să fac doar precizarea că în România punerea surselor regenerabile de energie, consumul total de resurse primare urmează să ajungă la 11% în anul 2010 şi la 11,2% în anul 2015. În acest sens şi pe baza acestor argumente, am elaborat această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Vă rog, domnul preşedinte al Comisia economică, industrii şi servicii să ne prezentaţi raportul.
	Domnul Claudiu Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În urma dezbaterilor legate de această iniţiativă, comisia a hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative, pentru următoarele considerente. În primul rând, proiectul de lege conţine elemente care se regăsesc în alte reglementări. Nu le mai enumăr, sunt destule. În al doilea rând, atribuţiile autorităţilor competente, inclusiv în domeniul utilizării surselor regenerabile de energie, sunt stabilite prin legislaţia actuală şi există şi propunerea de realizare a certificatelor de economie de energie care este prematură deoarece proiectul din Directivele Uniunii Europene cu privire la eficienţa utilizării energiei la consumatorii finali şi la serviciile energetice, care introduce noţiunea de certificate albe, nu a fost încă aprobat de Consiliul şi Parlamentul European. Din aceste motive, noi propunem plenului respingerea propunerii legislative. Ea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaţilor. Am să fac o mică completare, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte. Aici, ţinând cont de faptul că am ajuns la capitolul de energie termică, spun, chiar dacă nu are o legătură directă, poate că, totuşi, dumneavoastră o să daţi dispoziţii secretarului general să ia măsurile necesare ca să putem să beneficiem de un aer condiţionat pentru că, altfel, o să ne coacem ca sfeclele şi o să rămâneţi fără noi. Vă mulţumesc foarte mult.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Şi noi ne dorim să fie un aer condiţionat bun, mai durează până o să-l avem. Vă rog, domnul preşedinte Silviu Lefter, microfonul 8.
	Domnul Ioan Silviu Lefter - preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Conservarea Energiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Faţă de cele spuse de domnul preşedinte, aş mai completa doar că acest act normativ conţine elemente care se regăsesc în alte reglementări, precum Legea privind utilizarea eficientă a energiei, nr.199/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea energiei nr.318/2003, Hotărârea Guvernului nr.443 din 2003 privind promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie, Hotărârea Guvernului nr.1892 din 2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. Faţă de cele prezentate, propunem plenului Senatului respingerea propunerii legislative.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt. Domnul senator Funar, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat. Am două întrebări. Una, pentru reprezentantul Guvernului şi, a doua, pentru iniţiator. În cazul reprezentantului Guvernului, urmează astăzi, la punctul 8 din ordinea de zi, să luăm în discuţie proiectul de Lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Acest proiect de lege copiază 90% legea existentă în vigoare. Întrebarea simplă : De ce folosiţi două unităţi de măsură? Dacă vine un senator cu o propunere legislativă şi preia din legislaţia existentă anumite reglementări sunteţi contra, dar atunci când dumneavoastră, Guvernul, plagiaţi o lege votată în Parlament, aveţi o altă atitudine. Şi o întrebare pentru iniţiator. De ce credeţi, domnule senator, că Guvernul nu vă susţine? Pentru că faceţi parte din PNL? Mie mi se pare bună această iniţiativă legislativă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să reţineţi că domnul preşedinte este şeful Agenţiei şi nu este membru al Guvernului, deci, nu se potriveşte întrebarea. Dar, mă rog, vă rog să răspundeţi.
	Domnul Ioan Silviu Lefter: Da, aveţi dreptate, domnule preşedinte. Aş vrea să răspund la partea a doua a întrebării domnului senator. Într-adevăr, din discuţiile pe care le-am purtat atât la Comisia economică, industrii şi servicii, cât şi cu domnul senator Arion Viorel, iniţiatorul acestui act normativ, se vede clar că este de dorit emiterea unui act normativ privind stimulentele fiscale privind utilizarea energiei din regenerabile, lucru care, de altfel, îl vom propune probabil Senatului într-o sesiune următoare, sub o altă formă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul senator Arion, microfonul 9.
	Domnul Viorel Arion: Domnule senator, e drept că o bună parte din prevederile legii sunt preluate din alte legi, dar, am făcut-o doar ca să dăm mai multă claritate acestui proiect de lege. Ceea ce este de fapt esenţa proiectului de lege era de fapt extinderea sistemului de certificate verzi şi la energia termică. În motivaţia prezentată în faţa comisiei de către reprezentanţii Guvernului, care nu sunt acum de faţă, motivul principal a fost că, în momentul de faţă, la nivelul Parlamentului European, se lucrează pe o iniţiativă legislativă, pe un proiect de lege care să încerce să generalizeze acest sistem la nivelul întregii Uniuni Europene. Până atunci, vreau să vă informez că, împreună cu domnul director Lefter, aici de faţă, noi am încercat să extindem proiectul de lege şi facilităţile care se acordă acestor producători să fie mult mai ample, din păcate, ne-am lovit de opoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi, într-un fel, opoziţia este perfect justificată pentru că asemenea facilităţi ar impune modificarea Codului fiscal.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, raport de respingere. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 47 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul a fost adoptat, proiectul a fost respins.
	Stimaţi colegi, revin la punctul 4 din ordinea de zi. Legea are caracter organic. Noi am dat un vot sub nivelul de lege organică, ca urmare, nu am luat o decizie privind proiectul de lege. Legea este organică, nu putem aştepta joi, astăzi este ultima zi de aprobare tacită. Deci, supun votului dumneavoastră proiectul de lege prezentat de iniţiator. Vă rog să votaţi. Votând "nu", sunteţi de acord cu comisia, votând "da", sunteţi pentru. 19 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată prin Legea nr.247/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Da, este iniţiativă legislativă. Doamna senator Ciornei, microfonul 10.
	Doamna Silvia Ciornei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2001 s-au stabilit unele normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi pentru instituţiile publice, normative ce privesc aparatul propriu al consiliilor locale şi judeţene, acţiunile de protocol, dotarea cu autoturisme şi consumul de carburanţi, precum şi costurile pentru telefon. Iniţiativa legislativă pe care v-o supun atenţiei este simplă. Ea prevede completarea prevederilor actuale pentru a se permite recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat pentru încălcarea acestor plafoane maximale de cheltuieli. Având în vedere cele prezentate, vă rog, doamnelor şi domnilor senatori, să votaţi pentru această iniţiativă legislativă care are scopul de asigura o cheltuire justă şi eficientă a fondurilor publice.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Dan Cârlan ne va prezenta raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raportul este de admitere, cu cinci amendamente admise.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul Septimiu Buzaşu, microfonul 9.
	Domnul Septimiu Buzaşu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: Guvernul susţine iniţiativa legislativă în forma aprobată de raportul comisiei. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dezbateri generale, luări de cuvânt. Doamna senator Vedinaş Verginia, microfonul 2.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În ciuda faptului că a fost o iniţiativă legislativă care a avut numai un articol, la noi, în comisie, au fost ample dezbateri pentru că s-a urmărit să se consacre o altă concepţie cu privire la modul în care sunt cheltuite sumele de bani de către autorităţile şi instituţiile publice, despre consecinţele încălcării şi chiar puteţi observa că prin amendamentele formulate, faţă de versiunea iniţială a legii, au fost operate unele reduceri în ceea ce priveşte contravenţiile, tocmai pentru că am considerat necesar că nu neapărat aspectul punitiv, sancţionator trebuie să primeze prin această ordonanţă, ci şi crearea condiţiilor. Până la urmă, a face economie nu este un scop în sine, dacă, atunci când faci economie, consecinţele afectează calitatea activităţii autorităţilor sau instituţiilor publice. S-au făcut amendamente care îmbogăţesc conţinutul iniţiativei, astfel cum a fost el conceput de iniţiator şi noi susţinem proiectul de lege în forma în care a fost completat cu amendamentele. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul senator Simionescu. Microfonul 3.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, vreau să spun că şi noi vom susţine iniţiativa legislativă pentru că am considerat şi considerăm că, dincolo de sancţiunea care se aplică pentru depăşirea unor normative, este firesc să se şi recupereze prin reconstituire creditele bugetare utilizate prin depăşirea celor aprobate. Am aprobat însă prin amendamentele despre care a vorbit şi doamna Vedinaş şi unele excepţii şi cred că Guvernul va trebui să reanalizeze, să vină cu un proiect de lege pentru că, încet-încet, această ordonanţă şi legea care a aprobat-o tinde să devină o lege care acceptă foarte multe excepţii, care vor deveni o regulă. Şi cred că nu este corect să mergem în continuare cu foarte multe excepţii. În rest, aşa cum am spus, vom susţine această iniţiativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Dacă sunt intervenţii pe cele cinci amendamente? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele cinci amendamente admise de către comisie. Vă rog să votaţi. Cu 67 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, s-a adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 65 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
	Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru completarea Legii apiculturii nr.89/1998. Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură, vă rog, domnul vicepreşedinte David Gheorghe. Iniţiatorul, vă rog, aveţi cuvântul. Vă rog, domnule vicepreşedinte David, să ne prezentaţi raportul suplimentar.
	Domnul Gheorghe David: Domnule preşedinte, Cu acordul dumneavoastră aş prezenta un raport suplimentar referitor la cele două propuneri legislative pentru că au acelaşi obiect de reglementare.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe David: Propunerile au ca obiect de reglementare completarea Legii apiculturii nr.89/1998 cu modificările ulterioare, în sensul acordării unor facilităţi pentru apicultori prin acordarea de credite subvenţionate, amplasarea gratuită a stupilor pe fondul forestier, precum şi pentru achitarea tarifului de utilizare a drumurilor naţionale pentru o perioadă determinată. În conformitate cu prevederile art.74, s-a întocmit un singur raport suplimentar pentru cele două propuneri legislative. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu 6 voturi pentru şi 5 împotrivă, întocmirea raportului suplimentar de respingere pentru cele două propuneri legislative din următoarele considerente: facilităţile financiare privind procurarea de stupi şi familii de albine; acordarea de credite pentru procurarea de tehnologie specifică precum şi pentru retehnologizarea capacităţilor existente sunt cuprinse în Legea nr.150/2003 cu modificările şi completările ulterioare ale Legii nr.231/2005, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2001, aprobată prin Legea nr.166/2002. 2. Propunerea privind achitarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale pe perioada utilizării este cuprinsă într-o propunere legislativă privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002. Prin Legea apiculturii nu se pot institui prevederi cuprinse în alte legi specifice. 3. Există legislaţie în vigoare care prevede amplasarea gratuită a stupilor în fondul forestier. Prin natura reglementărilor, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului, de acord cu respingerea primului proiect? Microfonul 9, vă rog.
	Domnul Septimiu Buzaşu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: Este de acord cu propunerea comisiei. Nu putem susţine această iniţiativă legislativă. În plus, faţă de ce a spus comisia, în ceea ce priveşte tariful de utilizare a drumurilor naţionale, el face obiectul unui acord cu Comisia Europeană, pe care nu putem să îl încălcăm. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Dezbateri generale? Intervenţii? Domnul Funar, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog. Domnul Daea, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Permiteţi-mi pentru reprezentantul Guvernului să pun o singură întrebare referitoare la rovignetă. Eu am avut o propunere legislativă pe această temă, ea a fost respinsă sub pretextul că Guvernul are nevoie de bani şi nu o poate accepta, dar acelaşi Guvern al României a introdus pentru cetăţenii străini dreptul să cumpere rovingnetă de o zi, de şapte zile, de o lună, de trei luni, de şase luni şi de un an. Am pus şi repet întrebarea, am discutat-o la comisie, o adresez acum în plenul Senatului că am această ocazie: de ce stabiliţi prin lege o discriminare între cetăţenii români şi cetăţenii străini? De ce românilor, în ţara lor, în Guvernul actual, susţinut de "patrulaterul negru", cum l-a denumit domnul preşedinte Vadim, PD-PNL - PC - UDMR, nu le daţi şansa la ei acasă să aibă aceleaşi drepturi cu străinii şi nu le daţi şansa apicultorilor să-şi cumpere rovingnetă pentru o zi, trei sau şapte zile? Ce câştigaţi având o asemenea atitudine împotriva românilor? Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Domnule secretar de stat, Vă rog să răspundeţi. Microfonul 9, vă rog.
	Domnul Septimiu Buzaşu: Această Lege a rovignetei este făcută din anul 2003, ea prevede, conform directivelor europene, angajamentul României de a permite utilizarea rovignetei fracţionate pentru transportatorii străini şi Guvernul României din 2003 îşi asumă obligaţia că pentru cetăţenii români ea este anuală.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Mulţumesc. Domnul senator Daea, vă rog. Domnule Moraru, nu suntem pe iniţiativa dumneavoastră legislativă, discutăm punctul 6. Reluăm acolo, acum suntem pe primul. Domnul Daea, vă rog. Microfonul 4, vă rog.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Încerc astăzi sentimentul dublu de regret faţă de data trecută când, de la acelaşi microfon, pentru aceeaşi propunere de act normativ, atrăgeam atenţia colegilor din Senatul României să dăm curs unui demers legislativ necesar, util şi, spun eu, suficient de fundamentat, având în vedere faptul că interesul pe care îl generează promovarea unui astfel de act normativ are în vedere atât armonizarea cu legislaţia Uniunii Europene, dar şi nevoia de reglementare internă, dată fiind cerinţa unui sector extrem de important pentru ţara românească, anume acela al apiculturii. Spuneam, dublul regret, pentru că, la intervenţia din plen, stimatul nostru coleg, senatorul Berceanu, sesizând importanţa actului normativ, a solicitat plenului Senatului votul pentru a retrimite actul normativ la comisie, în aşa fel încât el să vină în plen ca o nouă propunere cu echilibrul celor două iniţiative având în vedere că vizează acelaşi domeniu. Din nefericire, nu s-a întâmplat aşa, am văzut înţelegerea politică de fiecare dată, cade înainte de a se formula, e bine că nu au aflat şi albinele, la intrarea şi ieşirea din urdiniş, de înţelegerile politice, că altminteri nu am mai vedea miere şi atunci am rămâne cu gustul amar că ce stabilim într-o dată, în acelaşi plen, pe aceeaşi problematică, schimbăm, din raţionamente greu de înţeles pentru un om care înţelege, în sensibilitatea lui, ce înseamnă a pune cărămida construcţiei pe un domeniu care necesită o asemenea intervenţie. Motiv pentru care, fac apel în Senatul României, fără a intra în fundamentarea tehnică a actului normativ, întrucât el a avut, zic eu, suficientă dezbatere în comisie, fac apel la colegi să dea curs acestei iniţiative legislative. Dacă astăzi nu o facem, stimaţi colegi, nu are rost să mai trecem în programul de dezbateri al Senatului României un asemenea act normativ pentru că vremea îl depăşeşte şi dacă îl depăşeşte vremea, haideţi să fim atenţi la vremurile noastre şi să proiectăm, dacă vrem, şi dacă înţelegem şi dacă dorim, în condiţiile în care stabilim, într-o discuţie, în plenul Senatului să reflectăm asupra construcţiei actului normativ şi nu asupra modalităţii de a-l respinge, pentru că, stimaţi colegi, data trecută am avut raport favorabil. Iată, în înţelepciunea noastră am găsit, după o săptămână de zile argumente care să ne determine să respingem ceea ce data trecută am aprobat. Această inconsecvenţă arată două lucruri, pe de-o parte lipsa noastră de înţelegere a fenomenului şi, în al doilea rând, lipsa noastră de înţelegere politică, în condiţiile în care votul nostru a însemnat un gest politic convenit pentru a da substanţă actului normativ şi nu pentru a-l respinge. Noi vom vota pentru aprobarea acestui act normativ, iar dacă dumneavoastră astăzi, puterea, votaţi altfel, poate vă gândiţi la o iniţiativă în acest domeniu, când s-o pune zăpada şi vor avea nevoie albinele să culeagă ceea ce este nevoie în deplasarea pe care o fac cei care au dragoste faţă de acest sector şi un minim interes pentru ceea ce înseamnă apicultura. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Pereş Alexandru, aveţi cuvântul.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Desigur, trebuie să recunoaştem cu toţii importanţa apiculturii ca o preocupare străveche şi, în general, aducătoare de venit. De asemenea, apicultura, ca, de altfel, toate sectoarele agricole, a avut în ultimii ani un trend descrescător, tocmai datorită slabei stimulări a apicultorilor. Totuşi, completările propuse a fi făcute la Legea nr.89/1998 prin prezentul proiect legislativ sunt, însă, cuprinse în legislaţia existentă - de fapt s-a spus şi în raportul comisiei - cu excepţia, bineînţeles a plaţii fragmentate a rovignetei pentru perioadele pe care iniţiatorii l-au cerut de o zi, o săptămână, 30 zile sau nişte perioade mai lungi. Acest lucru a fost o scăpare, o nedreptate care trebuie corectată şi adaptată şi altor categorii de producători agricoli sau chiar cu alt domeniu de activitate, care folosesc temporar reţeaua de drumuri naţionale. Cred că domnul senator Berceanu a cerut retrimiterea la comisie a celor două propuneri legislative tocmai în această idee, pentru că era informat de prezenţa în circuitul de avizare a unei propuneri făcute de toate forţele politice reprezentate în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură pentru ca să venim în ajutorul celor care temporar folosesc reţeaua de drumuri naţionale şi nu doar categoria aceasta de apicultori. Pe de altă parte, aş putea să spun că această amendare şi modificare ar trebui făcută la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. Este actul normativ care are ca obiect de reglementare tocmai introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. Grupul senatorilor alianţei va vota respingerea proiectului legislativ şi va vota pentru raportul de respingere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Vă mulţumesc foarte mult. Domnul senator Ardelean, aveţi cuvântul. Microfonul 1, vă rog.
	Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Susţinem iniţiativa legislativă privind Legea apicultorii, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, din punct de vedere biologic, "apis melifera", albina este cea care realizează un act important de producţie, şi anume polenizarea directă a plantelor din fâneţe şi din păşuni. Productivitatea sau mai precis bioproductivitatea fâneţelor şi a păşunilor din ecosistemele naturale este determinată de gradul cum realizăm această polenizare prin intermediul apiculturii. În al doilea rând, din punct de vedere farmacologic mierea şi propolisul stau la baza dezvoltării medicinii naturiste, sunt produse de maximă importanţă care contribuie la sănătatea populaţiei. În al treilea rând, din punct de vedere ecologic, ecosistemele naturale se pot regenera prin intermediul proceselor naturale realizate de polenizarea artificială. Noi vom susţine această iniţiativă legislativă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Mulţumesc. Mai sunt intervenţii? Domnul senator Ilie Sârbu, o întrebare, aveţi cuvântul.
	Domnul Ilie Sârbu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să-i adresez o întrebare reprezentantului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: dacă dânsul are acum, la îndemână, Acordul cu Uniunea Europeană şi dacă poate să ne citeze exact unde este stipulată această interdicţie, pe care a adus-o ca argument în justificarea acestei respingeri? Dacă o are la îndemână şi ne-o poate citi, să vedem cum sună, pentru o mai bună informare a colegilor, fiindcă noi ştim că nu există această interdicţie.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul secretar de stat, Septimiu Buzaşu, vă rog, microfonul 9.
	Domnul Septimiu Buzaşu: Deci, este vorba de Capitolul IX: Politica în domeniul transporturilor, iar în prevederile din acest capitol referitor la rovignete se spune aşa: "Vigneta se percepe nediscriminatoriu transportatorilor români şi străini, pentru utilizarea drumurilor naţionale din România. Transportatorii români cumpără Vigneta anuală, iar cei străini pot cumpăra Vigneta fracţionată". Ceea ce vreau eu să remarc este că, în mod normal, reglementarea rovigneteitrebuie să se facă prin Ordonanţa Guvernului nr.15/2002, aşa cum s-a spus, şi nu prin Legea apiculturii nr.89/1998, iar o menţiune legată de solicitarea formulată de persoanele care practică apicultura privind achitarea fracţionată a rovignetei, prin Decizia nr.408 din 2005, Curtea Constituţională a respins-o ca nefondată.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.Dacă mai aveţi întrebări?
	Domnul Ilie Sârbu (de la prezidiu): Nu sunt mulţumit.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu sunteţi satisfăcut, am înţeles.
	Domnul Ilie Sârbu: Domnul secretar de stat a citit, sigur, din documentul de poziţie sau din angajamentul cu Uniunea Europeană, dar s-a referit în general la prevederea de care noi ne-am interesat. Să citească în continuare şi să vedem despre ce fel de drumuri este vorba şi la care se percepe Rovigneta şi la care nu, fiindcă ştim exact din practica de fiecare zi că apicultorii nu circulă pe autostradă, şi chiar dacă ar vrea s-o facă, nu au, în România, decât porţiuni foarte reduse de autostradă. Aşa că, în acest Acord se spune clar... Vă rog, dacă puteţi să ne citiţi ceea ce am solicitat.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Septimiu Buzaşu: Deci, eu vă pun la dispoziţie şi dumneavoastră puteţi să citiţi ceea ce doriţi din documentul de poziţie complementar al României, Capitolul IX: Politica în domeniul transporturilor. Tot ceea ce scrie aici este angajamentul României faţă de Uniunea Europeană. (discuţii în sală)Discuţia este destul de lungă, pentru că domnul senator Ilie Sârbu se referă la faptul că, în Uniunea Europeană, Vigneta, Eurovigneta se aplică pentru autostrăzi. Este adevărat. Dar, tot înacquis-ul comunitar se spune că: "În ţările unde nu există o reţea de autostrăzi (cum este România), Eurovigneta, în variantă românească, se aplică pentru reţeaua de clasă superioară, care reprezintă drumurile naţionale". Aşadar, este tariful de utilizare a drumurilor naţionale. Toată legislaţia preia, în acest sens, Directiva Europeană. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Ilie Sârbu.
	Domnul Ilie Sârbu: Am fost dezinformat şi, atunci, citesc eu Directiva 1999/62 a Consiliului Europei privind aplicarea taxelor la vehicule grele pentru utilizarea anumitor infrastructuri, care prevede că statele membre pot aplica taxe reduse sau exonerări pentru vehiculele care circulă numai ocazional pe căile publice ale statului membru... etc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul secretar de stat, vă rog, microfonul 9.
	Domnul Septimiu Buzaşu: Directiva este transpusă în anul 2003 de către fostul Guvern în documentul de poziţie complementar al României, Capitolul IX. Şi vă citesc ceea ce Guvernul României a acceptat: Transportatorii români cumpără Vignetă anuală, iar cei străini pot cumpăra Vignetă fracţionată. Asta este ceea ce avem în acest moment şi este aplicat în legislaţia românească. Din sală: Dar ce vă împiedică...(discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Septimiu Buzaşu: Păi, modificăm legea... Atunci, modificăm Ordonanţa Guvernului nr.15/2002, nu introducem acest lucru prin Legea apiculturii nr.89/1998, ceea ce mie mi se pare de bun simţ, pentru că abordarea trebuie să fie complexă.
	Domnul Ilie Sârbu: Stimate coleg, tocmai asta este o lege de modificare a Legii apiculturii. Asta înţeleg.
	Domnul Septimiu Buzaşu: Înseamnă că mâine vom avea o modificare pe care o cer agricultorii, transportatorii, constructorii... Dacă se doreşte o modificare a modului cum se percepe Rovigneta, trebuie modificată Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind Rovigneta.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Daţi drumul la microfon, pentru că, dacă vă duceţi acolo fără aprobarea mea, aşa se întâmplă.
	Domnul Ilie Sârbu (de la prezidiu): Vă rog să mă scuzaţi!
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Ilie Sârbu: Nu este prima ocazie când am constatat, în justificările pe care le aduce Guvernul în faţa Senatului şi chiar la Camera Deputaţilor, că se ascund în spatele acestor angajamente cu Uniunea Europeană. De multe ori şi noi cădem în plasă, fără să avem la îndemână toate documentele şi suntem de acord. De data aceasta, la comisie s-a discutat mult, argumentele noastre şi ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, astăzi nu este nimeni prezent de la acest minister, din cei care au susţinut iniţiativa, ne-au adus documentul şi ei au venit cu acest argument, arătând că nu există interdicţie. Astăzi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnul secretar de stat vine şi aduce argumentul exact invers. Asta am vrut să clarificăm, să arătăm că nu există interdicţie. Că nu există voinţă politică, asta este altceva, sau există teama că nu se aduc bani la buget de la apicultori în ieşirile pe care le au ei, de două ori pe an sau... şi asta putem înţelege, dar nu înţelegem să fim duşi de nas. Nu suntem chiar atât de naivi să acceptăm acest lucru. (discuţii în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Petre Daea, am încheiat, aţi luat cuvântul, îmi pare rău. Ştiu că sunteţi foarte activ... Stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să mă urmăriţi: suntem în faţa a două proiecte de lege referitoare la apicultură, care au acelaşi obiect. Primul, însă, este ceva mai larg. Deci, cel pe care îl discutăm acolo, pe lângă rovigneta asta plătită pe o zi, pe două, pe şapte, trebuie şi facilităţi de acreditare, şi acceptul fără tarife în pădurile forestiere, sigur, probabil în cele de stat, că privatul nu te acceptă, poţi să-i dai tu ce vrei, iar pădurea privată este mai mare decât cea de stat la ora actuală. Asta prevede legea pe care o discutăm. Cea de-a doua lege, pe care o s-o discutăm şi s-a prezentat raportul şi la aceasta, se referă numai la rovignetă. Discuţia noastră s-a axat pe această rovignetă şi nu pe celelalte facilităţi. Şi, atunci, putem merge pe ideea - nu putem merge cu două legi - să adoptăm pe cealaltă, cum votăm la cealaltă şi cum votăm la aceasta de acum. V-am pus în temă ca să ştiţi. Aşadar, supun votului dumneavoastră raportul suplimentar de respingere al comisiei la acest proiect de lege, unde sunt mai multe facilităţi pentru apicultură. Votând da, votaţi cu comisia, legea este respinsă. Votând nu, respingeţi raportul şi adoptaţi legea. Vă rog să votaţi, stimate colege şi stimaţi colegi. Toată lumea să voteze. (discuţii şi vociferări în sală) Cu 33 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 2 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat şi raportul suplimentar de respingere a fost respins. Legea a fost adoptată. (aplauze) În consecinţă, raportul suplimentar de respingere a fost respins, iar legea a fost adoptată de către plen. Listă pentru grupurile parlamentare! În condiţiile acestea, domnule senator Ion Moraru, mai susţineţi iniţiativa? Nu-şi mai are fundamentul. Vă rog, domnul senator Ion Moraru, microfonul 8.
	Domnul Ion Moraru: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Îmi pare rău că, deşi am fost printre cei care am generat aceste discuţii furtunoase, m-aţi persecutat, nu m-aţi lăsat să vorbesc şi eu, aveam argumente serioase. În orice caz, mulţumesc colegilor pentru că, chiar dacă au adoptat o altă iniţiativă, implicit, au adoptat-o şi pe cea pe care am susţinut-o eu. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Cu o singură rugăminte: vreau să nu reţineţi ca persecuţie. Noi am discutat prima lege, nu eraţi iniţiator, a luat cuvântul câte un reprezentat din fiecare grup, restul au pus întrebări. Aceasta este procedura parlamentară. Domnul preşedinte Dan Cârlan, vă rog, microfonul 2.
	Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Senatorul Dan Cârlan, pentru că vorbesc în nume personal. Regulamentul nostru prevede că legile se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate în Senat, nefiind o lege organică. Votul de respingere a raportului suplimentar nu implică automat adoptarea legii. Raportul suplimentar de respingere a fost respins, vă rugăm frumos să supuneţi la vot legea, pentru că 33 de voturi pentru exprimate, câte au fost aici, nu pot duce la adoptarea unei legi. O lege se adoptă cu voturi pentru şi cu voturi împotrivă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu vă supăraţi, nu vă uitaţi la 33 de voturi, ci uitaţi-vă la 36 de voturi împotrivă cu care s-a respins raportul suplimentar de respingere şi s-a adoptat legea. Dacă vă uitaţi la voturi pentru raportul suplimentar de respingere, vă dau dreptate, dar uitaţi-vă şi dincolo, care înseamnă 36 cu 36 - 72. (discuţii în sală)
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, nu ştiu cum adoptăm o lege cu voturi contra, este o premieră.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: V-am precizat încă de la început...
	Domnul Verestoy Attila: Domnule preşedinte, vă rog să mă scuzaţi. Din păcate sau din fericire, avem deseori ocazia să ajungem în astfel de situaţii. Am mai fost şi, de fiecare dată, domnul vicepreşedinte Doru Ioan Tărăcilă - am notat de câteva ori - a procedat, după mine, corect, după respingerea raportului, a supus la vot legea. Deci, de fiecare dată. Vă rog să fim consecvenţi şi să lucrăm la fel şi astăzi. Eu v-aş supune atenţiei varianta în care, respectând Regulamentul, să supuneţi la vot legea, de data asta. Raportul suplimentar de respingere a fost respins, a luat act fiecare. Vă rog mult, supuneţi la vot legea. Mulţumesc. (discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Verestoy, vă rog eu foarte mult, nu putem lucra după ureche, ci lucrăm după Regulament. Regulamentul prevede că, în contextul în care nu sunt amendamente, se supune la vot atât raportul, cât şi proiectul de lege. Pentru a nu exista nici un fel de confuzie, înainte de a vota v-am spus procedura: votând da, votaţi raportul suplimentar de respingere, care înseamnă respingerea proiectului de lege. Deci, legea este respinsă. Textual v-am spus. Votând nu, votaţi respingerea raportului suplimentar de respingere şi legea este adoptată. Dându-vă această procedură, mură-n gură, nu ştiu dacă mă înţelegeţi, aţi luat decizia prin vot. Care este problema? (discuţii şi vociferări în sală) Nu vă aud.
	Domnul Verestoy Attila: Eu vă înţeleg şi chiar v-aş da dreptate dacă ar fi după mine, dar nu se poate, pentru că avem precedent în care s-a mai întâmplat să existe legi la care raportul a fost respins, au fost şi amendamente, au fost respinse şi ele. Deci, s-a supus la vot, practic, un raport, după care amendamentele erau deja respinse...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu sunteţi de acord cu legea?
	Domnul Verestoy Attila: Domnule preşedinte, daţi-le voie doamnelor şi domnilor senatori să-şi exprime votul asupra legii. Asupra raportului suplimentar de respingere şi-au exprimat votul.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Păi, şi-au exprimat votul în cunoştinţă de cauză.
	Domnul Verestoy Attila: Nici o problemă. Votăm legea sau nu votăm legea, fiecare după cum doreşte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să luaţi loc. Domnule senator, nu se poate numai când vă convine, nu se poate. Procedurile nu se fac după cum ne convine. Este procedură de vot. Domnul senator Szabo Karoly Ferenc, microfonul 1. (discuţii în sală) Mergeţi la Parlamentul European, vă rog!
	Domnul Szabo Karoly Ferenc: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Acum suntem pe cale de a instaura ceva a cărei originalitate este deasupra acestei cupole, şi anume legiferăm sau reglementăm, sau interpretăm, că aici aşa este cazul, adoptarea implicită a unei legi. Acest lucru întrece domeniul absurdului. O lege poate să treacă dacă obţine un număr de voturi în favoarea ei, mai mare decât numărul voturilor împotrivă. Asta fără nici vreo referire la vreun raport care recomandă respingerea legii sau nu. Prin urmare, vă rog, domnule preşedinte, pentru ca să nu publicăm prostii în Monitorul Oficial (acesta-i cuvântul, nu găsesc altul mai bun) vă rog să puneţi întrebarea şi să supuneţi legea la vot. În cazul în care un raport al comisiei, fie el şi un raport de respingere a fost adoptat, e-n regulă, dar în cazul în care proiectul a fost respins...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Înţeleg. Mulţumesc.
	Domnul Szabo Karoly Ferenc: ... nu înseamnă că legea a fost adoptată. Vă mulţumesc şi vă asigur de tot sprijinul meu, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Szabo, cum se votează în Parlamentul European în astfel de situaţii?
	Domnul Szabo Karoly Ferenc: Se votează normal. Vă rog frumos să încercaţi şi dumneavoastră să votăm normal. Mulţumesc. (râsete)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, domnul senator Tărăcilă. Domnule, ce uşor e să dai lecţii cu absurditate. Păi, când vă dau procedura de vot completă, cum să votaţi interpretarea, mai pui aşa ceva în discuţie? Numai dacă e rea-voinţă. Domnul Tărăcilă, microfonul 3.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule preşedinte, Vă mulţumesc că mi-aţi dat permisiunea, chiar dacă aţi spus să nu vorbesc pe fond la acest proiect de lege, dar întrebându-mă din bancă dacă cei care erau contra legii se comportă ca adevăraţi tată de albină, şi bănuiesc că ştiu cine sunt părinţii albinelor, am posibilitatea, totuşi, legat de o procedură, care credeam că a fost definitivată, înţeleasă, însuşită şi aplicată în urmă cu un an şi jumătate. Mă bucură faptul că domnul senator Verestoy, prezent la dezbatere, a observat că în activitatea noastră, de foarte multe ori, suntem nevoiţi să ne referim în concret la prevederile Regulamentului şi să nu încercăm să conducem lucrările Senatului sau să adoptăm legi după o procedură care să fie în stilul celor care nu cântă la partitură, ci o fac după ureche. I-aş ruga pe cei doi colegi, care au intervenit arătând că dumneavoastră aţi procedat neregulamentar, să verifice prevederile art. 101 alin. 1 şi art. 102 din Regulamentul Senatului, care stabilesc în mod concret ce este de făcut. În situaţia în care, domniile lor, apreciază, cei doi colegi şi prieteni ai noştri, că nu au Regulamentul Senatului, nu au textele în faţă, pot să dau citire. Pentru a nu vă răpi timpul, vă spun, domnule preşedinte, că aţi procedat în mod corect, pentru că atunci când la un proiect de lege, la o propunere legislativă nu există formulate amendamente, Senatul se pronunţă printr-un singur vot, atât asupra raportului, cât şi asupra legii în ansamblu - art. 102 alin. 1. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnule senator Cârlan, nu vreţi să închidem povestea asta? Domnul preşedinte Cârlan, vă rog, după care încheiem toată discuţia asta.
	Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ar fi fost superb dacă domnul senator Tărăcilă citea tot alineatul 1 al art. 102, pentru că acesta începe cu următorul text: "după dezbaterile generale, dacă proiectul de lege nu a fost respins... pac, pac, pac..." deci, art. 101 ne spune dacă raportul recomandă respingerea şi supune la vot respingerea, art. 102 alin. 1, dacă proiectul de lege nu a fost respins, deci, după un prim vot, pe propunerea din raportul de respingere, dacă proiectul n-a fost respins continuă exact aşa cum a spus domnul senator Tărăcilă. (rumoare)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, eu înţeleg că procedurile sunt complicate şi greu de înţeles. Înţeleg acest lucru. Ultima luare de cuvânt, domnul Tărăcilă, microfonul 3.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu solicit drept la replică, domnule preşedinte, pentru că sunt convins că domnul preşedinte Cârlan nu a citit cu atenţie art. 101 şi 102.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu, a zis bine, dar a zis ceva cu pac, pac, pac... şi n-am înţeles.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule preşedinte, Regulamentul Senatului, ca şi mersul pe jos sunt greu de digerat. Dacă-mi permiteţi, acel text, art. 102 alin. 1 vizează o altă situaţie: raportul favorabil întocmit de comisia sesizată în fond, iar din dezbaterile generale, colegii senatori în numele grupurilor parlamentare, solicită respingerea proiectului de lege. În această situaţie, conducătorul de şedinţă are obligaţia, potrivit Regulamentului, să supună votului, în primul rând, cererea de respingere a proiectului de lege, plenul se pronunţă pe această chestiune care este exterioară raportului, iar după aceea supune votului raportul împreună cu proiectul de lege.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.
	Stimaţi colegi, pct. 7. Propunere legislativă pentru modificarea art. 17 din Legea apiculturii nr. 89/1998 a fost retrasă de iniţiator, întrucât a fost acceptat pct. 6 cu acelaşi obiect.
	Trecem la pct. 8 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Prioritate de integrare. Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări... Rog, domnul preşedinte Eckstein Kovacs Peter. Dau cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 8.
	Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, în prezentarea acestei iniţiative legislative, aş începe cu faptul că este reală observaţia domnului senator Gheorghe Funar, care făcuse trimitere mai deunăzi la Legea finanţării partidelor politice, că o parte din textele de lege sunt preluate din vechea lege. Aşa este, întrucât noi nu reglementăm un domeniu nou de activitate şi am preluat din vechea lege ceea ce s-a dovedit şi în practică a fi valabil şi nu a comportat şi necesitat corecturi. Asta nu înseamnă, totuşi, că nu era necesară o rescriere a întregului text de lege şi pentru acesta aş aduce un simplu argument: dacă ne uităm, vechea lege avea doar 35 de articole, actuala lege are 52 de articole, iar modificările în unele privinţe sunt suficient de substanţiale pentru ca din punct de vedere a unei tehnici legislative, a unei percepţii, să fie mult mai lesne să prezinţi o renumerotare a articolelor într-o formă de prezentare nouă. Care sunt noutăţile? Numai trei aspecte aş sublinia. În primul rând, în ceea ce priveşte principiul transparenţei, care a răzbit şi trebuie să răzbească în toate domeniile de interes public, prin reglementările actuale apreciem că dobândesc, totuşi, o valoare mult mai consistentă, şi aici fac trimitere, inclusiv, la faptul că vom apela la ceea ce ne-a adus tehnica în avans şi vom publica nu numai în Monitorul Oficial, ci ne vom folosi şi de formatul electronic pentru publicitatea acelor informaţii care sunt necesare şi sunt cuprinse în prezenta lege. A doua chestiune nouă se referea la sursele de finanţare a partidelor politice, unde viziunea iniţiatorului este aceea de a se axa mai mult pe acele surse de finanţare, care, obligatoriu, au un caracter absolut transparent de a limita cotizaţia, care este obligatorie, în raport cu donaţia, care este benevolă, şi pe undeva, aici, de a modifica situaţia ca cineva să poată fi menţinut într-o funcţie, pentru că îl obligăm să plătească un plafon suficient de ridicat în amendamentul care s-a propus şi care s-a ridicat la circa 4800 euro pe an faţă de cele 12 salarii pe care le-am propus în iniţiativa noastră. A treia chestiune, care este, într-adevăr, nouă, este conferirea rolului de control unei noi autorităţi care, în raport cu Curtea de Conturi, va avea atribuţii, nu numai în verificări, ci şi în aplicarea sancţiunilor de rigoare, dacă nu se respectă condiţiile prevăzute de lege. Cam acestea ar fi în esenţă modificările pe care le dorim în ce priveşte finanţarea partidelor politice. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului preşedinte Eckstein Kovacs Peter pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Raportul la proiectul de Lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale este unul de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr. 1, şi sunt vreo 30, a fost luată cu decizia de a da un raport de admitere, cu o singură abţinere exprimată de domnul Şerban Nicolae. La lucrările comisiei au participat reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, ai Institutului pentru Politici Publice şi ai Asociaţiei PRO DEMOCRAŢIA, care au fost consultanţi ai ministerului la elaborarea prezentului proiect de lege. Ceea ce a comportat unele discuţii este modificarea cuantumului care poate să fie plătit de o persoană fizică cu titlu de cotizaţie şi aici membrii comisiei, în majoritate, au hotărât ca, faţă de propunerea Guvernului, care limita la zece salarii minime brute pe economie, să o majorăm la 48, dar, în acelaşi timp, am menţinut obligaţia de a publica în Monitorul Oficial lista cotizanţilor a căror cotizaţie depăşeşte zece salarii minime brute pe economie. Ca atare, criteriul de transparenţă a fost păstrat. De asemenea, am modificat sumele care pot să fie cheltuite cu ocazia campaniei electorale. Comisia, în unanimitate, a considerat că, mai ales, la alegerile pentru primarul general al Capitalei, respectiv, pentru parlamentarii europeni este o limită superioară prea generoasă, pe de altă parte, un consilier local, potrivit proiectului, avea dreptul de a cheltui o sumă în limita a două salarii minime brute pe economie, care înseamnă în momentul de faţă în jur de 8 milioane lei. De asemenea, raportul are o listă, o Anexă 2, cu amendamentele respinse, şi aceasta destul de stufoasă, cu în jur de 30 amendamente respinse. Atrag atenţia, mai ales, staff-ului, că la Anexa nr.1, la amendamentele admise, la pag. 4 este vorba de poziţia 10, un amendament al domnilor senatori Şerban Nicolae şi Gheorghe Funar. Este o anexă suplimentară, care consfinţeşte textul real al amendamentului, de altfel, admis de către comisie. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Da, domnule senator Funar aveţi întrebări, da? Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă bucur că ştiaţi. Am pregătit câteva întrebări.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Avem timp destul. Vă rog, nu vă grăbiţi.
	Domnul Gheorghe Funar: Prima dintre ele: de ce nici la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi nici astăzi în plenul Senatului nu suntem onoraţi de prezenţa doamnei ministru Macovei? Domnia-sa susţinea că este o lege capitală pentru aderarea României în procesul de integrare. O a doua ...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi dumneavoastră o slăbiciune...
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu mă provocaţi, pentru că riscaţi să trag de timp. Cea de-a doua întrebare: de ce Guvernul a încălcat deliberat Legea nr. 24/ 2000 privind tehnica legislativă? Cea de-a treia: de ce n-aţi venit în faţa Parlamentului cu modificări şi completări la Legea nr. 43/2003, aşa cum se procedează în mod uzual? Cea de-a patra: i-aţi înştiinţat pe parlamentarii europeni că avem o Lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale sau nu i-aţi înştiinţat? Cea de-a cincea: de ce mai este prioritate de integrare această lege, din moment ce avem o lege căreia dumneavoastră i-aţi adus mici modificări şi completări. Prin contribuţia multor senatori s-a ajuns la o lege mult mai bună şi sperăm să fie votată în forma prin care a trecut la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cel puţin. Şi ultima întrebare: Cu cât au fost plătiţi cei de la Pro- Democraţia pentru elaborarea modificărilor şi completărilor la această lege, căreia i-aţi zis că este lege nouă? Eu am aflat că au fost plătiţi cu suma de 500 de mii Euro. Este adevărat sau nu? Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mai sunt întrebări de pus? Dacă aveţi întrebări? Haideţi să se răspundă la întrebări, după care intrăm pe dezbateri generale. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 8.
	Doamna Katalin Kibedi: Mulţumesc, domnule preşedinte! În conformitate cu prevederile Legii nr.90, doamna ministru îmi deleagă atribuţiile şi, sincer, niciodată nu o întreb de ce îmi dă o atribuţie. A răspunde, la ora actuală, unde este doamna ministru, chiar n-aş putea să vă spun pentru că am venit în plenul Senatului de la Comisia juridică, de numiri, disciplină şi validări a Camerei Deputaţilor şi nu deţin această informaţie. Dar dacă veţi dori, mă interesez şi vă pot răspunde, punctual, la această întrebare. În ce priveşte situaţia expusă deja în prezentarea iniţiativei legislative, că este mult mai util atunci când se aduc modificări substanţiale şi cantitativ, şi modifici textele de lege, să prezinţi într-un act normativ cu o nouă numerotare şi cuprinzând tot ceea ce este de ştiut într-un domeniu atât de important cum este finanţarea partidelor politice, decât să aduci modificările şi tot timpul persoanele interesate să confrunte vechea lege cu noua lege. De aceea, am şi subliniat această situaţie în prezentarea făcută, indicând exact numărul de articole conţinute de vechea lege şi noua lege. În ce priveşte înştiinţarea Uniunii Europene, având în vedere că rapoartele de monitorizare s-au axat şi ne-au cerut mult mai multă transparenţă în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi au atras atenţia necesităţii modificării acestei legi, în mod cert că sunt informaţi prin acele referate care se întocmesc de partea care coordonează integrarea şi unde eu nu prea am atribuţii, dar, iarăşi, punctual, v-aş putea spune, eventual, şi prin ce anume a fost informată Comisia Europeană că s-a îndeplinit acest angajament. În ce priveşte finanţarea persoanelor care sunt implicate, iarăşi este o informaţie pe care nu o posed. Dar, dacă veţi dori, îmi culeg această informaţie şi vă voi putea răspunde la termenul proxim. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Paul Păcuraru, din partea Grupului PNL-PD, după care domnul senator Tărăcilă, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR, şi domnul senator Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al PC. Aveţi cuvântul, domnule senator!
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că suntem în faţa unei legi importante şi importanţa acestei legi este dată, dacă vreţi, pe de o parte de sensibilitatea opiniei publice la problematica finanţării partidelor, la numeroasele discuţii care au avut loc asupra acestui subiect; pe de altă parte, şi de faptul că în atenţionările Uniunii Europene, această problemă trebuie să fie rezolvată până la prima decizie, vizavi de admitere. Sigur, aici, a spus-o şi doamna ministru, a fost o greşeală faptul că noi am prezentat sau autorităţile au prezentat acest subiect ca pe un gol legislativ. Deci, România nu este într-un vid legislativ în acest subiect. Ea a avut o lege, Legea nr.43, în vigoare şi în momentul de faţă. Deci, chiar dacă nu am fi avut aceste modificări ale legii, cu siguranţă că problematica era acoperită şi, în linii mari, era, să spunem, structural pe aceeaşi problematică sau pe aceleaşi domenii, legea găsea o rezolvare la problemele care sunt. Totuşi, pentru că această problemă s-a pus, sigur că o serie întreagă de instituţii, şi aici vreau să felicit, în primul rând, activitatea unor ONG-uri, nu în primul rând Pro-Democraţia, şi dânşii, sigur, dar şi Institutul de Politici Publice, s-au preocupat de găsirea de soluţii la problemele care au fost tot timpul controversate. Sunt foarte mari diferenţe în ceea ce priveşte abordarea acestui subiect, şi realitatea finanţării partidelor la diversele formaţiuni politice. Eu am avut curiozitatea să mă uit, să văd Raportul Curţii de Conturi pe 2003-2004, să văd cum se diferenţiază între ele partidele din România, în ceea ce priveşte sursele declarate de finanţare a fondurilor şi pot să vă dau câteva cifre care pot fi elocvente, ca să vedem cum, la diverse partide, sursele de finanţare par a fi fundamental diferite. Astfel, pe cumulat 2003-2004, vă citesc din Raportul Curţii de Conturi cifrele, iar procentele îmi aparţin: Partidul Umanist Român, de exemplu, a avut sursa majoră de finanţare în donaţii, în timp ce subvenţiile au 44,4% din total finanţare. În timp ce subvenţiile sunt 26,3%, cotizaţiile 32,4%; Partidul Social-Democrat, 2003-2004, an de guvernare şi an aflat la putere a avut 60%, ca surse declarate, în cotizaţii, în timp ce în donaţii doar 15,5%, 8,31% în subvenţii; Partidul Democrat a avut, spre deosebire, de exemplu, faţă de Partidul Social - Democrat, 57,4% din surse în donaţii, în timp ce în subvenţii şi în cotizaţii a avut 21%, respectiv 17%; Partidul Naţional Liberal, la rândul său, partid de opoziţie la vremea respectivă, avea 51,6% din surse în donaţii, iar 20%, în subvenţii, 18,8% în cotizaţii; Partidul România Mare, este partidul care a avut cel mai ridicat nivel de subvenţii, procentual 50,4, doar 32,9% în donaţii; UDMR-ul a avut aproape 50% în donaţii, 19% în subvenţii. Sigur că aceste cifre seci, la un moment dat, pot să pară a nu spune mare lucru. Sunt cifrele oficiale a ceea ce partidele au spus că au cheltuit, inclusiv în anul electoral 2004. Important este dacă vom putea găsi, în primul rând, fonduri prin care partidele să fie sprijinite cu o finanţare corectă, astfel încât ele să se întărească. Este de domeniul evidenţei că un partid, fără o finanţare corespunzătoare, nu poate să funcţioneze. Este de domeniul evidenţei că România are nevoie de partide puternice, de partide organizate şi cu activitate, dacă se poate, cât se poate de profesionalizată, şi aceasta înseamnă fonduri. Deci, pe de o parte este clar că pentru a avea partide care să funcţioneze şi să fie puternice, România trebuie să accepte ideea că partidele trebuie să fie finanţate şi trebuie să le fie alocate nişte resurse. Pe de altă parte, este important să vedem cum facem ca sursele de finanţare ale partidelor să fie transparente, să fie vizibile, să fie percepute de opinia publică. Din punctul meu de vedere, acest Raport al Curţii de Conturi prezintă anumite inconveniente. Am convingerea că nu reflectă totalitatea surselor de finanţare de care partidele au beneficiat. Trebuie să avem acest obiectiv să asigurăm, şi legea de faţă încearcă să asigure plus de transparenţă, plus de informare, plus de încredere a cetăţeanului în modul în care funcţionează partidele, adică, în ideea că partidele nu sunt finanţate pe ascuns de grupuri de interese, de grupuri de presiune care, după aceea, determină anumite orientări, unele sau altele, ale partidelor politice. Acum, cred că ar fi foarte interesant, discuţia poate să fie lungă, dar cred că această lege are două meniri importante: una, să încerce să schimbe din percepţia negativă de care se bucură partidele politice în România, dând tocmai o lege transparentă. Probabil că vom îmbunătăţi percepţia opiniei publice, vizavi de funcţionarea partidelor politice. Pe de altă parte, sigur, să ne ridicăm semnele de întrebare pe care Uniunea Europeană le are la Bruxelles, venind la textul legii, la ceea ce Guvernul ne propune în momentul de faţă. Guvernul, sigur, ne propune, pe scheletul vechii Legi nr.43/2003, o abordare nouă. Prima temă importantă la care dumneavoastră veţi reacţiona este, dacă vreţi, schimbarea mecanismului de subvenţionare a partidelor politice. Dumneavoastră ştiţi că pe Legea nr.43/2003, partidele beneficiau de o subvenţie de bază, o treime din totalul subvenţiei alocate de buget, 0,04% din veniturile bugetului, şi o subvenţie proporţională cu numărul de mandate - 2/3 din plafonul subvenţiei naţionale. În momentul de faţă, este o formulă schimbată şi este bine de avut în vedere faptul că, pentru prima dată, se au în vedere şi rezultatele la alegerile locale. Deci, dacă până acum noi am avut în vedere doar mandatele parlamentare şi rezultatele obţinute la alegerile parlamentare, de data aceasta sunt incluse în formula de repartizare a subvenţiei bugetare şi rezultatele de la alegerile locale, ca un factor care, evident, contribuie la prezenţa sau nu a unui partid, la forţa unui partid ...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Poate reuşiţi să sintetizaţi, domnule senator Paul Păcuraru, pentru că, din păcate, avem vreo 20 de legi, cu peste 250 de amendamente.
	Domnul Paul Păcuraru: Tema este importantă, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Atunci, stăm aici, nici o problemă, vă rog! Este dreptul dumneavoastră. Eu v-am rugat.
	Domnul Paul Păcuraru: 75% din banii pe subvenţie vor veni pe mandate parlamentare, 25% vor veni pentru rezultatele de la alegerile locale. În fine, ca să încercăm să sintetizăm, o altă modificare de fond pe care o aduce legea este schimbarea atribuţiilor de control a finanţării de la Curtea de Conturi, spre Autoritatea Electorală Permanentă, care va trebui să aibă un domeniu clar, precis de competenţă în această materie, prin instituţia autorizată a statului care, să sperăm, de acum încolo, va funcţiona mai bine şi care va reuşi să asigure o bună verificare a modului în care sunt finanţate partidele. Eu am avut şi nişte amendamente. Sigur, ele sunt în discuţie. Le voi prezenta la momentul respectiv. Aş vrea să spun că, a amintit şi comisia, sunt nişte modificări de plafoane. Se pare că sunt, în ceea ce priveşte cheltuielile, permise pentru un mandat. Ele sunt diferenţiate, în lege, în funcţie de natura mandatului, de la preşedintele României, care beneficiază de un plafon de finanţare, în opinia mea, relativ ridicat, de ordinul a milioane de Euro; primarul general al Capitalei, la fel, are un plafon de finanţare, în continuare, în opinia mea, ridicat; parlamentarii europeni, cred că, în continuare, au un plafon care poate fi ridicat. Dar, având în vedere că este un maxim, sigur că nimic nu obligă să atingem aceste nivele. Eu cred că este obligatoriu să susţinem acest proiect de lege, dincolo de grupurile parlamentare şi dincolo de numărul de amendamente pe care le-am avut, admise sau respinse, pentru că, repet, până în toamnă, nu vom mai avea posibilitatea să revenim asupra acestui subiect. La amendamente voi reveni. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul senator Tărăcilă Doru.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule preşedinte! Doamna ministru, reprezentanţii Grupului parlamentar al PSD, domnule preşedinte, stimaţi colegi, la dezbaterile generale şi apoi la dezbaterile pe articole din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină şi validări, s-au văzut puşi într-o situaţie delicată, întrucât au primit seara un mesaj televizat, din partea doamnei ministru Monica Macovei, prezentă la o emisiune, pe un post de televiziune, şi aşteptau ca a doua zi să discute această lege, considerată extrem de importantă pe două chestiuni fundamentale pentru societatea românească, pe de o parte, transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, iar, pe de altă parte, considerată ca un mijloc important în combaterea corupţiei, chiar şi în planul politic. Este adevărat că atunci am avut neşansa, nefiind prezentă la nici una dintre dezbaterile din Comisia juridică, de numiri, disciplină şi validări, dar spun că am avut şansa prezenţei doamnei secretar de stat Kibedi, care, aş spune, cu multă înţelepciune, a agreat şi a prezentat puncte de vedere corecte, care ne-au condus ca prin amendamentele formulate, într-adevăr, să facem o lege bună, iar dacă poziţia noastră iniţială era de respingere a acestei propuneri legislative, pompos intitulată de către doamna ministru Macovei "Lege privind finanţarea partidelor politice", să votăm la final, pe de o parte, propunerea legislativă, să votăm modificările propuse de noi şi sper ca şi astăzi colegii să voteze, în Grupul parlamentar al PSD, susţinerea acestei legi. Stimaţi colegi, în primul rând, ne găsim în prezenţa unui proiect de lege de modificare şi completare a Legii finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru că dacă veţi vedea care sunt noutăţile, deşi domnul senator Paul Păcuraru încerca să le prezinte ca fiind extrem de importante, să conducă la cele 50 de articole noi în legislaţia românească, veţi vedea că, în realitate, ele sunt câteva corecţii care vizează sumele primite cu titlul de cotizaţii, sume primite cu titlul de donaţii, că în materie de transparenţă, aceasta s-a realizat, exclusiv, în urma amendamentului propus de noi şi susţinut de subsemnatul în Comisia juridică, de numiri, disciplină şi validări, în sensul ca, inclusiv cotizaţiile, care sunt peste un anumit cuantum, să fie publicate în Monitorul Oficial, că sursele de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale se menţin aceleaşi ca şi în Legea nr.43/2003, respectiv cotizaţii, donaţii şi subvenţii de la stat, limitele au fost crescute sau scăzute în funcţie de interesul celor care au lucrat la lege sau de partidele care erau vizate în mod direct, iar în materie de subvenţii modificarea nu ştiu dacă este fundamentală pentru că, în definitiv, vizează aceleaşi partide care câştigă voturi în alegerile parlamentare în momentul în care se creează un al doilea criteriu, acela al dobândirii unui număr de consilieri judeţeni sau generali în cadrul Primăriei municipiului Bucureşti, şi astfel, posibilitatea de a obţine finanţare de la stat partidele politice care au candidat şi obţinut un scor electoral sau un număr de consilieri, fie în alegerile locale, fie în alegerile parlamentare. Este adevărat că o noutate absolută - şi sper că specialiştii în acest domeniu să demonstreze, eu sper ca acest capitol să dispară din această lege şi să nu impieteze votul nostru pe fond asupra legii - apreciind rolul pe care Autoritatea Electorală Permanentă îl are atât în cadrul înfiinţării partidelor politice şi, mai ales, a campaniilor electorale, dar nu înţeleg, efectiv, rolul de control financiar care este dat, în perioada campaniilor electorale, acelui departament ce urmează a se înfiinţa în cadrul acesteia. Aceasta este una dintre marile modificări, încercându-se ca greutatea pe actul de control să fie transferată de la Curtea de Conturi spre Autoritatea Electorală Permanentă şi, în special, pe acest departament de control care se creează în cadrul Autorităţii. De altfel, personal am citit - dar nu pot spune că în acest moment pot să dau exact soluţia - dar nu ştiu dacă în ordonanţa de modificare a Legii Curţii de Conturi această chestiune este pusă de acord. Mai avem timp - pentru că legea va merge în a doua Cameră, respectiv Camera Deputaţilor, care are competenţa de a o adopta decizional - să verificăm şi să punem la punct acest lucru, întrucât, prin modificarea Legii Curţii de Conturi, s-ar putea să fi creat anumite probleme, anumite decalaje în legătură cu atribuţiile de control în finanţare. Spuneam, domnule preşedinte, că există o problemă pe fond, totuşi, legată de acest departament de control, deoarece nu atât controlul trebuie să sperie pe cineva, ci, mai ales, faptul că, efectiv, în fruntea acestui departament - normal, condus de un director - veţi observa că se creează o întreagă procedură prin care inclusiv parlamentari sunt chemaţi să facă parte din comisia de examen pentru a numi un director în cadrul unei autorităţi publice la nivelul Autorităţii Electorale Permanente! Ceea ce mi se pare absolut incorect. Dacă noi avem încredere în Autoritatea Electorală Permanentă - şi, din punctul nostru de vedere, noi avem încredere! - ar trebui ca întreaga competenţă de numire a celor care funcţionează în cadrul acestei autorităţi să-i revină exclusiv acesteia, să nu încercăm să facem tot felul de melanjuri între autorităţi publice, pentru că soluţiile combinate niciodată nu sunt bune, conducând la disiparea răspunderii. În ceea ce ne priveşte, prin cele 20 de amendamente acceptate în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, acceptăm că, efectiv, această lege de completare şi modificare a Legii finanţării partidelor poate fi susţinută şi, mai ales, poate trece prin Parlament, cu acea corecţie că nu e o lege nouă, ci o lege care vizează modificarea câtorva instituţii şi a câtorva articole. Vă mulţumesc. (aplauze)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul senator Gheorghe Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, sunt nevoit să vă aduc la cunoştinţă un lucru incredibil dar adevărat în legătură cu proiectul de lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale!! Doamna ministru a justiţiei, Monica Luiza Macovei, a încălcat prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi - neştiind şi nefiind nici informată că Parlamentul României a adoptat Legea nr.43 în 2003 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial, partea I nr.54/30 ianuarie 2003 - s-a gândit doamna ministru acum, la sfârşitul actualei sesiuni, să dea mult de lucru şi degeaba senatorilor şi deputaţilor. Mai mult, doamna ministru a justiţiei, după ce nu respectă nici Legea nr.24/2000 şi nici Parlamentul României, le-a făcut cunoscut senatorilor şi deputaţilor că au şansa să lucreze în luna iulie sau august într-o sesiune extraordinară pentru a adopta Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care constituie, în opinia dânsei, prioritate de integrare. Adevărul este următorul: 1. Doamna ministru Monica Luiza Macovei a indus în eroare opinia publică românească şi pe reprezentanţii Uniunii Europene, susţinând că a elaborat o nouă lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, iar această este strict necesară în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. În realitate este vorba de Legea nr.43/2003 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, căreia Guvernul putea să-i propună modificări şi completări printr-un proiect de lege sau printr-o ordonanţă de urgenţă, aşa cum a abuzat până acum. 2. Doamna ministru Macovei a încălcat sau nesocotit prevederile Legii nr.24/2000 art.1 alin.2, art.3 alin.1, art.6 alin.1, art.13 alin.1, 3, art.14 alin.1, art.15, art.46 alin.1, 2, 3, art.54 alin.1, art.55 alin.1, art.56 alin.1, art.57 alin.1 şi art.58. Ca urmare, deşi există şi este în vigoare Legea nr.43/2003, doamna ministru a dat de lucru inutil Guvernului şi Parlamentului, cărora le-a supus atenţiei proiectul de Lege privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, de fapt vechea lege, cu acelaşi titlu şi cu acelaşi conţinut! Putea să-i aducă unele modificări şi completări. Aceste modificări şi completări rezultă din compararea textului Legii nr.43/2003 cu proiectul de lege pe aceeaşi temă, întocmit de către Guvern, la care Guvernul nu a fost în stare nici măcar să-i modifice titlul, punându-i o virgulă. 3. Prin această stratagemă, doamna ministru Monica Luiza Macovei, în mod premeditat, i-a obligat pe senatori şi, ulterior, şi pe deputaţi să-şi piardă timpul - atât de preţios! - cu lecturarea şi discutarea a zeci de articole şi alineate care sunt în vigoare, fiind copiate de către iniţiatori din Legea nr.43/2003. 4. Doamna ministru Monica Luiza Macovei, în opinia mea, cu bună-ştiinţă, a căutat să aducă o nouă atingere imaginii Parlamentului şi să-l discrediteze în faţa contribuabililor. 5. Se ştie că la şcoală şi la facultate pentru copiat sancţiunile sunt aspre şi educative de cele mai multe ori. În cazul doamnei ministru Macovei se impune o sancţiune pentru plagiat. Aş vrea să-i înştiinţez pe membrii Guvernului că azi fac o excepţie, dar în ipoteza în care mai vin în faţa Senatului cu legi pe care le copiază din legile existente, voi răpi din timpul dumneavoastră şi voi citi toate articolele copiate din legea existentă. Azi fac o excepţie şi vă rog să nu vă supăraţi pe mine! (discuţii, râsete) Nefiind membră a unui partid politic decât cu sufletul, doamna ministru a justiţiei s-a gândit, probabil, că plagiatul pe tema finanţării partidelor politice este admisibilă. 6. Fiind conştientă de stratagema aplicată Parlamentului României, vizând încălcarea şi a legii economiei de timp, doamna ministru Monica Luiza Macovei, cu toate că a fost invitată, nu ne-a onorat cu prezenţa nici la Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, nici azi, în plen. De fapt, doamnelor şi domnilor senatori, iniţiatorul a urmărit să creeze cadrul legal pentru ca grupurile de interese apropiate celor aflaţi la putere, să poată finanţa partidele politice şi apoi să le folosească pentru propriile interese. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Frunda Gyorgy. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule senator Funar, cred că ideea dumneavoastră de a citi articolele în plen este una bine-venită, pentru că luaţi cuvântul atât de rar şi atât de puţin încât aţi umple nişte goluri în dezbaterile parlamentare.(discuţii, râsete) În ceea ce priveşte proiectul de lege, doamna secretar de stat, din punct de vedere politic, eu cred că adoptarea acestui proiect de lege de către partidele care formează coaliţia guvernamentală a dovedit că atunci când există disponibilitatea dialogului între ministrul de resort şi partidele din coaliţia guvernamentală, găsim soluţii nu numai rezonabile, dar soluţii bune, care reuşesc, într-adevăr, să aducă elemente noi, democratice, cadrului legal existent. Îmbunătăţirea Legii nr.43/2003, într-adevăr, prin această deschidere, prin transparenţa pe care o asigură, face ca partidele politice să fie legate direct de electorat, ca cetăţeanul să poată verifica finanţarea partidelor politice, să poată vedea subvenţiile şi donaţiile care se dau la partidele politice, nu numai în timpul campaniilor electorale, care este perioada cea mai fierbinte a activităţii noastre, dar şi în activitatea cotidiană. Or, asta este autocenzură a partidelor politice pentru finanţări şi subvenţii, donaţii interesate din partea domeniului economic. De aceea Grupul senatorial al UDMR va vota acest proiect de lege - respectiv modificarea Legii finanţării partidelor politice - subliniind importanţa defalcării pe care o face legea pe subvenţiile în funcţie de rezultatele obţinute şi în alegerile locale. Credem, de asemenea, că înfiinţarea acestui departament de la AEP este o dispoziţie nouă care vrea să întărească controlul asupra finanţării. Nu vrem să ne antepronunţăm asupra eficienţei acestora, dar cred că după câţiva ani de funcţionare, când vor avea loc şi campanii electorale, vom putea vedea unde este nevoie de decantări între ceea ce face Curtea de Conturi şi ceea ce face acest departament, dar cred că implicarea noastră în numirea membrilor departamentului este o măsură de siguranţă pentru o activitate obiectivă, onestă, transparentă a acestuia. De aceea, voi termina, întorcându-mă la problema politică. Consider că prin adoptarea acestui proiect de lege ne îndeplinim unul din propriile noastre angajamente luate faţă de Uniunea Europeană, Comisia Europeană. Nu Uniunea Europeană ne-a cerut nouă să modificăm legea, ci Guvernul României a fost acela care a promis că modifică legea, tocmai pentru o mai mare transparenţă şi acurateţe a finanţărilor. Cred că prin acest lucru noi vom muta culoarea galbenă spre culoarea verde a raportului de ţară din toamnă şi cred că prin acesta am creat un precedent fericit. Credem că dacă doamna ministru al justiţiei în viitor va avea disponibilitatea să vină să discute cu partidele politice, va veni să discute cu comisiile de specialitate, cu echilibru şi fără îndârjire, cu înţelegere că toţi dintre noi dorim eficientizarea luptei împotriva corupţiei, că nu dânsa este posesoarea atribuţiilor de jandarm al luptei pentru dreptate, atunci de multe ori vom ajunge la soluţii rezonabile. Vă mulţumesc. (aplauze la Grupul UDMR)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul senator Gavrilă Vasilescu, aveţi cuvântul.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, de la început vreau să vă spun că voi vota în favoarea acestei legi. Am fost şi eu unul dintre cei care au avut o contribuţie modestă - dar atât câte este, am avut-o - dar câteva lucruri asupra cărora ţin neapărat să mă refer, la dezbaterile generale, sunt: Vă voi ruga să vă uitaţi că pe ordinea de zi, după pct.8 pe care îl discutăm acum, avem pct.9 - Legea privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.318/2003. Din punctul de vedere al celor spuse aici, sunt şi eu unul dintre cei care am stat cu proiectul de lege în faţă şi cu Legea nr.43/2003 şi daţi-mi voie să vă spun că la un moment dat bifam şi într-o parte şi în cealaltă acelaşi text, mai puţin ceea ce s-a spus aici. Tot acelaşi Guvern al României ne pune în faţă două situaţii care sunt pe rol, în aceeaşi zi, una după cealaltă. Deci, acel argument că trebuia să avem o lege coerentă... Putea să fie coerentă, putea să se republice legea, după ce o modificam, articolele îşi căpătau o nouă numerotare, aveam un număr al legii, care ştiam că este Legea nr.43/2003, cu modificări şi aşa mai departe, şi duceam legea asta în continuare, o puteam modifica şi o puteam corecta. Poate nici asta n-ar fi fost nimic, dar ceea ce m-a deranjat cel mai mult, ca senator în Senatul României, a fost faptul că în fiecare zi vorbind despre finanţarea partidelor politice, s-a spus că avem nevoie de o lege nouă. Nu. Aveam o lege, trebuia s-o modificăm. Or, lege nouă ar fi însemnat în condiţiile în care, fundamental, Legea nr.43/2003 ar fi fost modificată. Probleme de transparenţă erau şi în legea veche. Se putea merge ceva mai departe. Nu vreau să mă repet la ceea ce aţi spus dumneavoastră, dar daţi-mi voie să vă spun că între titlul legii şi conţinutul legii este o deosebire foarte mare. Şi am să vă spun de ce. Deci, titlul legii este "Legea pentru finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale". Doamnelor şi domnilor colegi, dar noi avem o lege a partidelor politice. Prin Legea partidelor politice... Deci, în momentul când dăm o lege de finanţare a partidelor politice, trebuie să ţinem cont că, de fapt, finanţarea trebuie să se facă către subiectul la care se referă legea. Or, legea vorbeşte de posibilitatea ca acum, astăzi, în acest moment - ca un exemplu - sau mâine să rămână o hotărâre judecătorească, dată de Tribunalul Municipiului Bucureşti, prin care a luat fiinţă o formaţiune politică. Deci, sunt îndeplinite condiţiile legii române pentru ca o formaţiune politică să se înfiinţeze. Or, titlul legii vorbeşte despre finanţarea activităţii partidelor politice, dar, în realitate, atunci când se vorbeşte despre finanţare - şi vorbesc, în primul rând, despre finanţare de la bugetul de stat - această finanţare se duce numai spre formaţiunile politice care sunt în Parlamentul ţării sau care au obţinut rezultate în alegerile locale, aşa cum sunt modificate în momentul de faţă. Din punctul meu de vedere şi din punctul nostru de vedere, consider că este o situaţie de inechitate. Atâta timp cât dăm voie să fiinţeze, să se nască o formaţiune politică cu minimum 25 de oameni, repartizaţi în judeţele ţării... Şi aceşti 25 minim - ei pot fi mai mulţi - sunt şi ei persoane care contribuie la bugetul de stat, buget din care formaţiunile celelalte, conform legii, vor fi finanţate, în funcţie de nişte criterii. Eu am un amendament în acest sens, pe care îl voi susţine - a fost respins - pentru că nu consider că este echitabil ca numai o anumită categorie de formaţiuni politice să primească subvenţii de la bugetul de stat, având o lege în care dăm posibilitatea ca partidele politice... Atunci când vom ajunge ca în Statele Unite ale Americii, să avem două partide puternice şi alternanţa să fie între acele două partide, atunci putem rediscuta Legea finanţării partidelor politice, atunci putem discuta ceea ce înseamnă şi legea privind constituirea partidelor politice, dar în momentul de faţă suntem în realităţile româneşti şi cred că legislaţia trebuie să reflecte această realitate. La ceea ce m-am referit, în legătură cu finanţarea, eu subliniez încă o dată, consider că este un lucru inechitabil, iar faptul că avem puterea să votăm şi să adoptăm o lege este un lucru pe care... trebuie să recunosc, avem această capacitate, dar, dacă am avea şi această disponibilitate de a crea o stare de echitate între ceea ce înseamnă formaţiuni politice conform Legii partidelor politice, atunci, într-adevăr, cred că am da dovadă de mai mult decât am făcut-o până în momentul de faţă cu acest proiect şi cu acea prevedere din proiectul de act normativ. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dacă mai sunt luări de cuvânt, supun la vot pentru dezbateri prelungite. Bun! Nu este cazul. Stimaţi colegi, dacă nu mai sunt alte intervenţii, vom trece la amendamente. Avem 35 de amendamente admise, 24 de amendamente respinse. Vom începe cu amendamentele respinse, stimaţi colegi. Să vedem cele care se susţin sau nu se mai susţin. Vă rog, legat de amendamentul de la poziţia 1, dacă se susţine? Domnul senator Paul Păcuraru, vă rog.
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, îl voi explica doar. Am avut o discuţie şi cu ministerul, şi cu I.P.P.-ul, şi cu Pro Democraţia. În esenţă, eu ceream ca, pe tot parcursul legii, să înlocuim etalonul de măsură pentru subvenţii, cotizaţii sau cheltuieli pe care le poate face un candidat, care, în lege, este salariul minim brut pe economie, să-l înlocuim cu echivalentul în lei a 100 euro, pentru că indicatorul "salariul minim brut pe economie" are cu totul şi cu totul altă conotaţie şi variaţie, şi - cum să spun eu? - abordare decât... Şi nu e făcut pentru legea asta, el este făcut pentru cu totul altceva. Echivalentul în lei a 100 euro este, de fapt, contravaloarea a ceea ce spune şi ministerul prin "salariul minim brut pe economie". Se pare că în discuţia pe care am avut-o în comisie nu am reuşit să conving, pe urmă, nu am mai putut participa la lucrări şi, nefiind negociat până la capăt acest subiect, renunţ la amendamente, doar le-am explicat.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Amendamentul de la poziţia 2, cu referire la art.5 alin.1, dacă se mai susţine? Domnul senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Îl susţin, domnule preşedinte. La art.5 alin.1, spre deosebire de iniţiator, care a propus cifra de 0,25%, amendamentul meu vizează ca donaţiile primite de un partid politic într-un an fiscal să nu poată depăşi 0,10% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. În acest sens, am şi o motivaţie. Îl rog pe preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să-i informeze pe membrii Senatului despre motivaţia amendamentului propus. De ce solicit acest lucru, domnule preşedinte? Pentru că nu este prima dată - sper să fie ultima oară - când preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări caută să-i dezinformeze pe membrii Senatului... Dânsul a scris o rubrică de observaţii, în care pagina este albă. Eu am motivat în scris toate amendamentele. Motivaţia nu apare în acest document, în Anexa nr.2, şi v-aş ruga să-i atrageţi atenţia, domnule preşedinte al Senatului, preşedintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să nu-i mai dezinformeze pe colegi. Nu au de unde înţelege colegii mei, dacă nu este copiată motivaţia pe care am dat-o în scris. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule preşedinte, o să fie multe referiri la dumneavoastră. Sper că nu vorbiţi de fiecare dată.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: De data asta sunt obligat să răspund, nu?
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Într-adevăr, prin lista de amendamente depuse, iniţiatorul şi-a motivat fiecare amendament şi aceste motivaţii au fost luate în discuţie. Dacă practica este una bună sau proastă, rămâne de văzut. În Anexa nr.2, cu amendamente respinse, se motivează respingerea, de ce comisia nu a agreat unul sau altul dintre amendamente, respectiv, dacă sunt observaţii. Dacă unii sau alţii dintre membrii comisiei doresc ca votul lor personal să fie exprimat, facem această menţiune. Iniţiatorul, desigur, are dreptul să-şi susţină amendamentul verbal, în faţa plenului Senatului, ca să-i convingă pe ceilalţi membri. Nu este obligaţia comisiei să reitereze considerentele.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Mai sunt intervenţii? (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.) Domnule Funar ajunge! O dată vă dau dreptul, că, altfel, nu mai terminăm. Vă rog eu mult! La 30 de amendamente, stăm până poimâine. Luaţi cuvântul, vă fundamentaţi, s-a încheiat. Aveţi întrebare de pus, vă dau dreptul, dar aşa, să facem un dialog, facem un ping-pong între Senat şi dumneavoastră. Doriţi să adăugaţi ceva, doamna secretar de stat? Dacă e necesar. Nu e obligatoriu. Nu este. Bun! Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 2 - art.5 alin.1 şi 2 - al domnului Funar, respins de comisie, pe argumentele care s-au spus, de o parte şi de alta. Vă rog să votaţi. Cu 23 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul este respins. La poziţia 3, cu referire la art.5 alin.3, domnul senator Funar. Domnul Paul Păcuraru mai susţine? Nu. Deci, numai alin.3, domnul senator Funar, vă rog, vă ascultăm. Observaţi că la toată coloana nu aveţi argumentaţia pe care aţi dat-o. Deci, vă rog s-o prezentaţi de la microfon. Aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte, dar pe lângă stratagema pe care a aplicat-o preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, a mai făcut alta. La nr. crt.2 a cuplat cele două alineate, 1 şi 2. Eu am făcut amendamente, le-am susţinut la comisie separat...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Era aceeaşi poveste. A redus la jumătate, şi partea întâi, şi partea a doua şi atunci le-a supus în bloc, că era acelaşi principiu. Asta a fost ideea.
	Domnul Gheorghe Funar: Am reţinut, domnule preşedinte, dar dumneavoastră aţi uitat să precizaţi plenului.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci, la nr.crt.3, la donaţiile primite de la o persoană fizică, spre deosebire de iniţiator, care a stabilit că ele pot fi până la 250 de salarii minime brute pe ţară, amendamentul meu vizează până la 100 de salarii de bază. Acest amendament vizează reducerea nivelului maxim al donaţiilor primite de un partid politic, cu scopul de a nu-i sfida pe cei peste 10 milioane de români săraci şi foarte săraci. Astfel, partidul politic nu riscă să aibă obligaţii prea mari faţă de persoana fizică ce face donaţia. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Sunt alte intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 3, cu referire la art.5 alin.3. Vă rog să votaţi. Votând "da", sunteţi de acord cu amendamentul domnului Funar. Votând "nu", sunteţi împotrivă. Votaţi, vă rog! Amendamentul a întrunit numai 21 de voturi pentru, 6 abţineri, 35 de voturi împotrivă, deci este respins. La poziţia 4, cu referire la alin. 4 de la art.5, domnul Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Îmi menţin şi acest amendament. Este una dintre modificările esenţiale, pe care le-a vizat iniţiatorul, respectiv, să dea posibilitatea unor persoane juridice să se apropie ceva mai mult de un partid politic, să facă donaţii în sume uriaşe, până la 500 de salarii de bază minime pe economie. Amendamentul meu vizează coborârea acestei cifre până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la 1 ianuarie a anului respectiv, cu scopul ca partidul politic să nu rişte să aibă obligaţii prea mari faţă de persoana juridică ce face donaţia. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. A scăpat din vedere domnul Funar căruţele cu zahăr, ulei, mici, bere... Vedeţi că tot donaţii sunt. Vă rog, dacă sunt alte intervenţii? Nu sunt. Supun la vot amendamentul domnului Funar de la poziţia 4, art.5 alin.4. Vă rog să votaţi. Votând "da", sunteţi de acord cu amendamentul, votând "nu", sunteţi de acord cu comisia. Cu 14 voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 4 abţineri, amendamentul este respins. Poziţia 5, cu referire la alin.7 de la art.5. Domnul senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, dar l-aţi omis pe iniţiatorul Paul Păcuraru, la art.5 alin.4. Nu ştiu dacă mai susţine sau nu. A renunţat?
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da.
	Domnul Gheorghe Funar: La art.5 alin.7 am propus reducerea la jumătate a perioadei de timp faţă de iniţiator care prevede interzicerea persoanelor juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, să facă donaţii la partidele politice. Eu am redus acest termen la 30 de zile, altfel vor fi persoane juridice care au datorii la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale, la bugetele locale şi dau bani la partidul politic şi nu dau la bugetul statului sau la bugetele locale. Pe mine m-a surprins această grijă deosebită a iniţiatorului faţă de partidele politice, şi nu faţă de propriul buget al statului şi al autorităţilor locale. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Nu vreau să intru în polemică, lucrurile sunt mai complicate, însă, pentru că, în 30 de zile...de regulă, durează ceva mai mult, o regularizare între buget şi persoana juridică, mai ales la restituiri de TVA-uri, verificări, deci, este o întreagă poveste aici. Mă rog, sunt alte intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de la alin.7 art.5. Vă rog să votaţi. Cu 17 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a respins. La art.7 alin.1. Domnul Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Aici am propus, domnule preşedinte, onorat Senat, modificarea faţă de textul iniţiatorului care a precizat că la primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului, indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia. Amendamentul meu este formulat astfel: "La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului". Amendamentul meu elimină precizarea făcută de iniţiator cu privire la identitatea donatorului. Trebuie respectat principiul transparenţei despre care vorbea şi distinsa secretar de stat şi eliminate donaţiile cu caracter confidenţial. În ipoteza în care s-ar accepta donaţii cu caracter confidenţial, întreaga secţiune a doua din lege nu se mai justifică.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Cred că era mai simplu să desfiinţăm partidele politice. Stimaţi colegi, sunt obiecţiuni aici? Supun votului dumneavoastră amendamentele de eliminare alin.2 şi 3 de la art.7. Şi alin.1, în loc de "caracter public" - "confidenţial". Vă rog să votaţi. Cu 16 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul a fost respins. Art.9 alin.1, dacă se mai susţine? Domnul Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Da, sunt nevoit, domnule preşedinte, onorat Senat, să susţin şi amendamentul de la art.9 alin.1, fiind în spiritul iniţiatorului, care a declarat, inclusiv ministrul justiţiei, că prin această modificare a legii doreşte să asigure transparenţa. Aceasta este teoria. În practică, scrie şi în lege, se permite şi se acordă prioritate caracterului confidenţial al sumelor donate partidelor. Deci, spre deosebire de textul iniţiatorului, eu am propus eliminarea finalului art.9 alin.1, respectiv, "precum şi suma totală a donaţiilor confidenţiale primite până la data de 31 martie a anului următor". Dacă dorim cu adevărat modificări la această lege, nu are ce căuta confidenţialitatea în ceea ce priveşte donaţiile. Degeaba ne pierdem vremea cu această lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest amendament de la alin.1 al art.9 al domnului Funar. Vă rog să votaţi. Cu 9 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, a fost respins. Art.10 alin.1, dacă se mai susţine? Aici aveţi mai multe intervenţii. Alin.1, cu o reformulare, dacă nu mă-nşel, da?
	Domnul Gheorghe Funar: Da, este doar o reformulare, domnule preşedinte, a finalului acestui articol, respectiv eliminarea unui apendice care, după părerea mea, este nejustificat, "altfel decât în condiţiile stabilite de legile electorale". Acesta este amendamentul de eliminare a finalului textului. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Intervenţii? Supun votului dumneavoastră... Vă rog, domnul senator Eckstein, microfonul 7.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Ţin să comunic plenului şi iniţiatorului că există un amendament admis care, de altfel, îl are coautor pe domnul senator Gheorghe Funar şi prin care s-a eliminat acest text, deci, cum să zic, a primit satisfacţie prin adoptarea unui amendament. Acesta nu are obiect, în momentul de faţă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, s-a înţeles. Da, domnul Funar, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, să vin şi cu o completare în ceea ce priveşte alineatul 2 al acestui articol, pentru că ele sunt puse la acelaşi număr curent de către iniţiator, în stilul specific UDMR-ului. La alin.2, iniţiatorul a scris astfel, a început alineatul: "Partidele politice nu pot accepta donaţii sau servicii primite cu titlu gratuit de la o autoritate sau instituţie publice, de la o regie autonomă, de la o companie naţională" şi aşa mai departe... textul mi se pare extrem de permisiv...iniţiatorul nu spune nimic ce se întâmplă cu partidele politice care pot accepta. În această conjunctură şi pe cale de consecinţă, domnule preşedinte, am formulat amendamentul astfel: "Este interzisă acceptarea de către partide a donaţiilor sau serviciilor prestate cu titlu gratuit de la o autoritate sau instituţie publică, de la o regie autonomă, de la o companie naţională, societate comercială sau societate bancară cu capital integral sau majoritar public". Aici, îl am coiniţiator al amendamentului şi pe distinsul coleg, senatorul Dan Cârlan care sper că-l va susţine în continuare.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, se mai susţin şi restul amendamentelor aici? Înţeleg că nu. Eu cred că e inutilă reglementarea şi în formula propusă de Guvern, şi în cealaltă. Societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu am auzit până acum să dea donaţii. Dau altceva. Fac reclamă, publicitate, pe alte căi, dar, mă rog. Asta e viaţa. Supun votului dumneavoastră cele două amendamente ale domnului Funar de la poziţia 8. Vă rog să votaţi. (replică neinteligibilă din sală a domnului senator Şerban Nicolae) S-a spus, s-a specificat aici, a spus domnul Ekcstein acest lucru. Cu 7 voturi pentru, 41 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a respins. Suntem, stimaţi colegi, la poziţia 9, cu referire la art.13 alin.1, se mai susţine? Domnul Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Da, sunt nevoit să-l susţin, domnule preşedinte, pentru că diferit de ceea ce susţine teoretic iniţiatorul, practic, în scris, procedează altfel şi caută să dea posibilitatea partidelor politice să obţină sume pe diverse căi, dintre cele mai legale sau mai puţin legale. Acum, la art.13, cu ghinion pentru iniţiator, la alin.1 se precizează că dacă un partid este asociat, conform legii, cu o formaţiune nepolitică, aportul financiar al acesteia din urmă la forma respectivă de asociere, a cărei membră este, nu poate depăşi într-un an fiscal valoarea a 500 de salarii minime brute pe economie. Practic, ce se urmăreşte, domnule preşedinte şi onorat Senat? Pentru a eluda prevederile legale, iniţiatorul a inventat asocierea unui partid politic cu o formaţiune nepolitică, aici, a scris cu una, dar, ca şi Pro Democraţia mai pot fi vreo 500, pentru că Soros are bani. Deci, iniţiatorul a inventat asocierea unui partid politic o formaţiune nepolitică, dar, de fapt, cu un număr aproape nelimitat de asemenea formaţiuni care au un aport financiar divers la partidul respectiv. De aceea, pentru a asigura transparenţa finanţării partidelor politice, am propus eliminarea acestui text.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Intervenţii? Supun votului dumneavoastră... Da, domnul Eckstein, vă rog, scuzaţi-mă, microfonul 7.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Printre altele, argumentaţia domnului senator Funar nu stă în picioare pentru că asociaţiile şi fundaţiile nu pot participa cu fonduri la campaniile electorale şi la susţinerea partidelor politice, este o interdicţie totală prevăzută în lege. Ne-am gândit la alte situaţii, în primul rând, la situaţia sindicatelor care pot să colaboreze cu partidele politice, este o experienţă europeană.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.13, deci, propunerea de la poziţia 9. Vă rog să votaţi. Cu 8 voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, a fost respins amendamentul. La art.14 alin.2, dacă se mai susţine? Domnul senator Gavrilă Vasilescu.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, argumentele le-am adus atunci când am luat cuvântul pe discuţii generale şi am prezentat şi această situaţie. În plus, faţă de ceea ce am spus, vă rog frumos să-mi permiteţi să citesc art.8 din Constituţie: "Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale. Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii". Avem o lege a partidelor politice, trebuie să le ajutăm şi pe ele, cele care se înfiinţează, imaginaţi-vă că această lege, am fi în anul 19..., deci după intrarea în vigoare şi după adoptarea Constituţiei şi am fi fost în situaţia în care să adoptăm o lege. Gândiţi-vă, dacă cineva dintre dumneavoastră, care aţi fost atunci în Parlamentul ţării, aţi fi votat o lege în care condiţia să fi fost...câţi senatori şi câţi deputaţi aveaţi în Parlamentul ţării care de-abia acum se constituia. Lăsaţi-l, că încă nu este foarte bine aşezat şi nu e constituit. Pot să mai vină şi formaţiuni politice din urmă şi pot să facă lucruri mai bune decât le-am făcut noi până acum. Partidele politice.. nu mai citesc mai departe... ideea este ca din banii, din suma...din acel 0,04% din bugetul de stat, un procent de 0,15% să se dea formaţiunilor politice care nu au reprezentare parlamentară şi locală la nivelul la care îl doriţi sau aşa cum l-a gândit iniţiatorul, pe de o parte, şi celor nou-înfiinţate care nu au avut când să-şi rezolve şi să ajungă în situaţia de a se confrunta cu electoratul. Încă o dată, vă spun, minimum este de 25.000 de persoane pe care o formaţiune politică trebuie să o aibă. Constituţia vorbeşte despre înfiinţarea partidelor politice şi că asta reprezintă o garanţie a ceea ce înseamnă democraţia în statul românesc. Prin urmare, trebuie să le dăm şansă şi celorlalţi să se poată manifesta. Cu sume mici, dar trebuie să le dăm. Au şi ei persoane care contribuie la buget. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Sunt două concepte. Unul, care înseamnă revenim la ce aveam, 400-800 de partide, 1000 de partide, numai pentru bani, dar sunt puţin depăşit, recunosc, nu cunosc vreo ţară în lume care finanţează partide neparlamentare. S-ar putea să existe, dar nu ştiu. Domnul Eckstein Kovacs, vă rog.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Vă mulţumesc. Comisia a respins, cu majoritate, această propunere, după o vastă discuţie, de altfel, în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Desigur, dreptul de asociere în partidele politice este garantat de Constituţie. Este altceva. Aici este vorba despre finanţarea din fonduri publice. Şi aici am ajuns, până la urmă, la o soluţie, spun eu, totuşi partidele trebuie să se cearnă prin sita alegerilor, ca să-şi arate puterea şi, cum să zic, să fie demne de a primi fonduri publice şi, ca atare, am ajuns la o soluţie mixtă. Am luat drept criteriu numărul de voturi exprimate la alegerile parlamentare pentru care o să dăm 75%, potrivit proiectului, din aceste sume alocate din bugetul de stat, iar pentru 25% din aceste fonduri disponibile se iau în considerare rezultatele alegerilor locale şi partidele regionale sau mai mici care nu acced în Parlament, dar, totuşi, au o audienţă în teritoriu. Ca atare, şi partidele care nu au sărit pragul electoral, dar au o reprezentativitate, au şansa de a beneficia de fonduri publice. 50 de mandate de consilieri judeţeni sau de consilieri generali.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Supun votului dumneavoastră amendamentul de la alin.2 art.14 propus de domnul Gavrilă Vasilescu. Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.) Cu 17 voturi pentru, 35 voturi împotrivă, 3 abţineri, alineatul a fost respins. La poziţia 10, sunt intervenţii? Art.14 alin.2, domnul Funar, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Da, îmi susţin acest amendament, domnule preşedinte, şi am aceeaşi idee cu a dumneavoastră, fixă şi bună, respectiv, să fie finanţate numai partidele politice parlamentare, spre deosebire de iniţiator care una vorbeşte şi alta scrie, propunând să fie acordată anual partidelor politice o sumă foarte mică, nu mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Eu fiind grijuliu cu partidele politice parlamentare şi pentru a asigura respectarea prevederilor Constituţiei lecturate de către distinsul coleg, domnul senator Vasilescu, amendamentul meu vizează mărirea acestui procent la 0,10% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Deci, în principal, partidele politice parlamentare să beneficieze de subvenţii din bugetul statului, contribuind astfel toţi cetăţenii la susţinerea vieţii politice din ţară. De asemenea, am propus la acest art.14 alin. 3 litera c, eliminarea subvenţiei de la bugetul de stat pentru partiduleţele care obţin câteva voturi în alegerile locale, menţinând în viaţa politică românească partidele parlamentare şi subvenţia pentru acestea de la bugetul statului. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Mulţumesc. Intervenţii? Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar, referitor la alin.2 art.14 şi propunerea de eliminare a literei b. Da? Din sală: Da.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 14 voturi pentru, 37 voturi împotrivă, 2 abţineri, a fost eliminat. La alin.3 art. 14, dacă amendamentul se mai susţine? Domnul Şerban Nicolae, aveţi cuvântul. Înţeleg că renunţaţi. Din sală: Nu.
	Domnul Nicolae Şerban: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Eu sper ca acest amendament să nu aibă soarta celor supuse votului până acum. În esenţă, propunerea vizează ca subvenţia de la bugetul de stat să se acorde partidelor politice care respectă o cerinţă minimă, şi anume, se bucură de suport popular. Nu este suficientă voinţa de a înfiinţa un partid, nu este suficientă voinţa de a participa la alegeri, democraţia de care vorbea colegul Vasilescu, prevăzută de Constituţie, trebuie să fie justificată, trebuie să fie confirmată prin vot popular. De aceea, propunerea mea este de a înlocui, la criteriul de acordare a subvenţiilor de la bugetul de stat pentru partide numărul de voturi primite cu numărul de mandate obţinute. În aceste condiţii, vă rog să observaţi că pragul electoral este condiţia suficientă pentru a asigura că un partid se bucură de încredere populară. Dacă am introduce un alt prag, aşa cum este propus în proiectul iniţial, ca sub pragul de acces în Parlament să mai scădem un procent sau două, introducem un criteriu arbitrar şi atunci avem de ales între varianta propusă anterior de domnul Vasilescu şi pe care noi am respins-o, să dăm bani de la bugetul de stat şi partidelor nou înfiinţate, oricât de multe ar fi acestea, şi partidelor care participă de ani de zile la alegeri, fără nici un fel de suport popular şi varianta de a da subvenţii de la bugetul de stat doar partidelor care au reprezentare în electorat şi, din acest punct de vedere eu sper, totuşi, să fiţi convinşi că nu exagerăm cu subvenţiile de la bugetul de stat, în acelaşi timp apărăm şi democraţia şi sprijinim pluralismul politic. Mai fac o singură precizare, la poziţiile 12 şi 14. Am amendamente de eliminare a textului din proiectul iniţial, în cazul în care se adoptă amendamentul propus la punctul 11, pentru că acolo este vorba, din nou de repartizarea sumelor de la bugetul de stat, în funcţie de numărul de voturi obţinute. Eu v-aş ruga să fiţi de acord cu principiul că subvenţiile de la bugetul de stat se acordă după numărul de mandate obţinute, atât în alegerile parlamentare, cât şi în alegerile locale, păstrând proporţiile prevăzute de iniţiator cu 75% pentru criteriul parlamentar şi 25% pentru criteriul de mandate locale şi să votaţi aceste amendamente. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Mulţumesc, domnului senator Şerban Nicolae. Sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră amendamentul de la alin.3 art.14 al domnului senator Şerban Nicoale, respins de comisie. Vă rog să votaţi. Cu 21 voturi pentru, 36 voturi împotrivă, o abţinere, amendament respins. La poziţia 12. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, Îmi cer scuze, la poziţia nr.8 au fost incluse 3 amendamente într-o singură poziţie, este greşeala mea că nu am urmărit foarte riguros acolo. Am un amendament respins care nu a fost discutat şi aş dori să mi-l susţin pentru că este o chestiune importantă. Eroarea este a mea, mi-o recunosc, dar este o poziţie care cuprinde trei amendamente diferite şi vă rog să-mi daţi posibilitatea să-mi susţin acest amendament.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Vă dau voie, dar să ştiţi că eu am întrebat, nu aţi fost atent, dar, mă rog!
	Domnul Dan Cârlan: Ştiu, dar acolo a intervenit domnul Funar cu amendamentul comun şi...
	Domnul Nicolae Văcăroiu : La poziţia 8, da? Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Dan Cârlan: La poziţia 8, textul art.10 alin.1 consider că este important să înlocuim sintagma "capital integral sau majoritar de stat", cu "capital integral sau majoritar public" pentru simplul fapt că avem o multitudine de entităţi care au capital al unităţilor administrativ-teritoriale, şi asta înseamnă că pe textul adoptat de comisie sau pe formula adoptată de comisie, toţi primarii în funcţie vor putea uza în voie de regiile, societăţile comerciale, instituţiile publice cu capital al unităţii administrativ-teritoriale pe care o conduc, pentru că legea interzice doar utilizarea resurselor financiare, umane şi tehnice ale celor cu capital majoritar sau integral de stat. Am văzut forma adoptată de dumneavoastră, păstrează aceeaşi formă şi adaugă "sau utilizează fonduri publice", dar societăţile, regiile, instituţiile publice care au capital majoritar sau integral al unităţilor administrativ-teritoriale nu intră sub incidenţa textului aşa cum este acum adoptat şi înseamnă că lăsăm primarii să se joace cu regiile şi societăţile din subordine pe motivul simplu că "nu au capital de stat".
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Domnul Cârlan, "stat" înseamnă şi domeniul public local.
	Domnul Dan Cârlan: Nu prea mai înseamnă asta, însemna odată!
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Cum să nu? Păi, cine a definit statul altfel?
	Domnul Dan Cârlan: Statul e statul, domeniul public de interes naţional.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Nu vreau să intru într-o polemică, scuzaţi-mă. Am înţeles. Domnul senator Eckstein Kovács Péter, aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: În comisie s-a discutat mult şi pe acest amendament, ca despre oricare amendament şi s-a considerat că textul este acoperitor şi am decis să operăm cu un text şi o expresie foarte cunoscută şi respectată de oameni.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Mulţumesc. Supun la vot alin.1 al domnului Cârlan de la poziţia 8, cu referire la art.10 alin.1, respins de comisie. Vă rog să votaţi propunerea de amendament. Cu 15 voturi pentru, 38 voturi împotrivă, 2 abţineri, respins. La poziţia 12 art.15, dacă se mai susţine amendamentul? Înţeleg că nu. La poziţia 13, dacă se mai susţine? Înţeleg că nu? Se susţine. Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 2, domnul Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt obligat să-l susţin, mă obligă iniţiatorul.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Vă rog frumos, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Spre deosebire de iniţiator care a prevăzut că numai 75% din bugetul anual acordat partidelor politice va fi împărţit între partidele politice proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senatului, dacă au obţinut cu cel mult 1% sub pragul electoral, amendamentul meu vizează majorarea procentului la 100%, deci, sumele să fi acordate partidelor politice parlamentare şi eliminarea finalului acestui amendament care deschide o Cutie a Pandorei, respectiv, iniţiatorul s-a gândit să aloce bani "şi formaţiunilor politice care au obţinut cu cel mult 1% sub pragul electoral." Nu ştiu de unde l-au găsit pe acest 1%, amendamentul meu vizează repartizarea întregii sume partidelor politice parlamentare. Iniţiatorul fără nici un temei a propus ca din subvenţia de la bugetul de stat să se acorde anumite sume pentru partidul sau partidele care au obţinut cu cel mult 1% sub pragul electoral. Nu ştiu de ce, poate iniţiatorul... poate ne convinge doamna secretar de stat în lipsa doamnei ministru, nu ştiu de ce iniţiatorul nu s-a oprit la procentul de 2% - 3%- 4% sau 5% sub pragul electoral. Nu ştiu de ce nu a avut curajul şi s-a oprit numai la 1%. Am propus acest amendament 100% şi fără "dacă a obţinut cu cel mult 1% sub pragul electoral".
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Domnul senator Eckstein Kovács Péter, vă rog.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: I-aş sugera domnului coleg Funar să consulte şi Anexa 1 din care rezultă că acest amendament al domniei-sale, în partea a doua, a fost acceptat, a fost eliminată din text această prevedere, care, de altfel, ar fi avut raţiunea ei ca partidele care, totuşi, obţin 4% sau 3% la alegeri - şi sunt exemple cu duiumul - chiar dacă nu acced în Parlament, să beneficieze de fonduri. Dar noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, ne-am oprit la soluţia ca "partidele parlamentare să beneficieze de fonduri" şi atât. Fără 1%.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Fără 1%. Domnul senator Şerban Nicolae, aveţi cuvântul.
	Domnul Şerban Nicolae: Vă mulţumesc. Vă rog să observaţi că, în fapt, se revine exact la amendamentul pe care eu l-am propus anterior şi care a fost respins. Calculul acestor subvenţii de la bugetul de stat în cazul alianţelor, mai ales în situaţia de 3 sau mai multe alianţe, va crea probleme deosebite chiar dacă, prin convenţii, la momentul constituirii alianţei, se stabilesc procentajele, pentru că e greu de stabilit ulterior alegerilor, ponderea unui partid, membru al unei alianţe în electorat şi atunci numărul acela de voturi nu mai are nici un fel de justificare, în timp ce numărul de mandate obţinute s-ar fi păstrat pe întreaga durată a legislaturii sau ar fi avut, în orice caz, o mult mai mică fluctuaţie faţă de numărul de voturi raportat la momentul alegerilor. De aceea, amendamentul pe care îl propune domnul Funar, în partea a doua, este preluat în amendamentul propus de domnul senator Tărăcilă şi adoptat de comisie, dar rămân la părerea că, totuşi, ceea ce trebuia să caracterizeze modul de calcul era numărul de mandate obţinut şi, vă atrag atenţia că această discuţie am avut-o şi la Regulament, am avut-o şi cu referire la Constituţie, că ceea ce contează şi modul în care se reflectă voinţa electoratului este dat de numărul de mandate obţinute.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Mulţumesc. S-a tranşat deja prin vot, acest lucru. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de la art.15. Vă rog să votaţi. Cu 8 voturi pentru, 43 voturi împotrivă, 4 abţineri, amendament respins. La art.16, dacă se menţine amendamentul? Domnul Funar, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: La nr.crt.14, respectiv art.16, renunţ. S-a tranşat anterior.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : Mulţumesc foarte mult. La poziţia 18?
	Domnul Gheorghe Funar: Menţin amendamentul, respectiv iniţiatorul susţine că "termenul acordat partidelor politice pentru remedierea neregulilor constatate nu poate fi mai mare de 15 zile." În opinia mea termenul este foarte scurt şi am propus dublarea lui la 30 zile.
	Domnul Nicolae Văcăroiu : S-a înţeles. Eu, personal, cred că aveţi dreptate, 15 zile... dar, mă rog, este o părere. Sunt alte intervenţii? Noi ne cam batem cuie-n talpă. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar. Vă rog să votaţi. Cu 16 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 3 abţineri, amendamentul a fost respins. Urăm succes pentru soluţionarea în 15 zile. La poz.16 dacă se menţine amendamentul? Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, referitor la art.20 alin.4.
	Domnul Gheorghe Funar: Da, menţin acest amendament. Iniţiatorul a propus ca în cazul partidelor politice care îşi încetează activitatea, ca urmare a "reorganizării, autodizolvării sau dizolvării pronunţate prin hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, acestea sunt obligate să predea autorităţilor administraţiei publice locale, în termen de 60 de zile, spaţiile pe care le-au deţinut cu contract de închiriere încheiat cu acestea". Amendamentul meu vizează reducerea la 5 zile. Nu înţeleg de ce iniţiatorul mai lasă un fost partid politic încă 60 de zile în spaţiul respectiv. La articolul anterior, care s-a votat, a considerat că, într-un termen foarte scurt, se poate rezolva problema. Aici, însă, lasă 60 de zile să plece din spaţiu, când nu mai există ca partid politic. Deci, am redus la 5 zile, pentru a da posibilitatea autorităţilor locale să folosească în alte scopuri acel spaţiu.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Gheorghe Funar, ştiţi ce înseamnă să eliberezi un spaţiu, după lege? Bine, dar gândiţi-vă, trebuie să-l predai la cheie, să-l zugrăveşti, să cari mobila, să lustruieşti parchetul. Cum s-o faci în 5 zile? Aceasta este legea.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, dumneavoastră aveţi perfectă dreptate, dar cred că, în 16 ani, nu puteţi să-mi daţi un exemplu. Au fost chiriaşi care au făcut ceea ce aţi spus dumneavoastră...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator, eu vă spun ce prevede legea.
	Domnul Gheorghe Funar: Ştiu şi eu, dar am constatat că nu se aplică.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar de la art.20 alin.4. Vă rog să votaţi. Cu 5 voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, 2 abţineri, amendamentul a fost respins. La art.22 alin.1 dacă se mai susţine amendamentul?
	Domnul Gheorghe Funar: Da, îl susţin, domnule preşedinte. Onorat Senat, am propus ca termenul de 5 zile, de la primirea donaţiilor şi legatelor după deschiderea campaniilor electorale, să fie majorat la 15 zile. În acest interval de timp să fie declarate donaţiile şi legatele la Autoritatea Electorală Permanentă. Mi se pare că termenul de 5 zile este foarte scurt pentru partidele politice.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Aici vă dau dreptate. Vă rog, intervenţii, alte luări de cuvânt? Domnul senator Gavrilă Vasilescu.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamnelor şi domnilor senatori, Eu aş vrea, totuşi, să fiţi atenţi asupra următoarei probleme: donaţiile şi legatele. Legatul este acea dispoziţie prin care dispun, după moartea mea, să se ducă bunul nu ştiu unde... Pentru o asemenea situaţie, am obligaţia, adică trebuie să obţin un certificat de moştenitor şi am obligaţia de a - cum să vă spun - declara că am primit prin testament, de fapt, printr-un legat am primit nişte bunuri. Dar, cu privire la perioada campaniei electorale, păi, nu mă duc să cer certificatul de moştenitor şi cu asta am rezolvat-o şi tot o depun. Nulegatele. Donaţiile, da. Alături de donaţii, am intervenit şi pentru acest lucru, în afară de donaţiişi legate, îmi fac datoria să spun, va trebui modificat textul legii şi celelalte liberalităţi, pentru că mai există în sursele de venituri şi alte liberalităţi, ele trebuie trecute aici şi v-aş ruga să fiţi de acord cu acest lucru, deoarece ar părea, aşa, un dar manual şi pot însemna valori, să fie considerate că nu fac parte din categoria celor care ar trebui declarate. Ele se înregistrează, deci şi ele trebuie declarate. Eu nu am mai fost în comisie când s-au discutat aceste lucruri şi vă rog să meditaţi că nu are rost ca legatele să fie date în 5 zile. Acolo trebuie să obţii un certificat de moştenitor, trebuie să intri printr-o procedură mai complicată decât o donaţie în care am dat, am primit, am încheiat act şi mă duc şi depun acest lucru. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Eu zic să nu primim legatul, până nu facem declaraţia la această Autoritate...(discuţii la prezidiu) Domnul senator Eckstein.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Iniţiatorul ne-a propus 5 zile, domnul senator Gheorghe Funar - 15 zile, iar comisia a adoptat un amendament al domnului senator Gavrilă Vasilescu cu 10 zile şi cred că a fost o soluţie de mijloc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, deja este un progres. (discuţii în sală) Supun votului dumneavoastră amendamentul - suntem la ora 18.20, domnule senator Vasilescu - domnului senator Gheorghe Funar de la art.22. Vă rog să votaţi. Poate reuşim, astăzi, să facem o lege. Cu 9 voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 4 abţineri, amendamentul a fost respins. Art.24 alin.2. Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, microfonul nr.2. Menţineţi permanent deschis microfonul 2. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Încă nu s-au deprins colaboratorii dumneavoastră, dar au ocazia la modificările la Codul fiscal.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, onorat Senat. Spre deosebire de textul iniţiatorului, care, în opinia mea, în mod deliberat l-a scris astfel, că "se interzice finanţarea în orice mod a campaniei electorale, a unui partid, a unei alianţe, a unui candidat independent de către un sindicat, un cult religios ori o asociaţie sau fundaţie", permiţând, însă, să fie finanţate de mai multe şi am completat textul: ...ori mai multe... Pentru că, dacă un partid este finanţat de trei fundaţii se poate, dar de o fundaţie nu se poate. (discuţii în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Eckstein.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Ideea în sine a domnului senator Gheorghe Funar a fost acceptată, idee corectă şi este un amendament adoptat în comun cu doamna senator Norica Nicolai, care rezolvă această problemă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul senator Gheorghe Funar nu a observat acest lucru. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la alin.2 art.24. Vă rog să votaţi. Cu 13 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 2 abţineri, amendamentul a fost respins. Art.29 alin.2, dacă se mai susţine amendamentul? Aveţi aici alin.2 lit.b), lit.g), lit.h). Vă rog să vă referiţi la toate.
	Domnul Gheorghe Funar: Am văzut că sunt toate cuprinse aici, într-o economie de spaţiu, de către preşedintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă prezint scuze - domnule preşedinte, onorat Senat - că nu am observat amendamentul comun cu doamna senator Norica Nicolai. Eram obişnuit cu nepoata dânsei. (discuţii în sală)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu aţi declarat acest lucru.
	Domnul Gheorghe Funar: Nici nu am fost întrebat. Domnule preşedinte, onorat Senat. Aici, propun la acest articol să se reducă sumele, spre deosebire de iniţiator, de 10 ori. Acesta este fondul amendamentelor mele: reducerea limitei maxime a cheltuielilor care pot fi efectuate de un partid politic în campania electorală. Propun să se reducă sumele de 10 ori faţă de sumele propuse de iniţiator.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, dacă sunt observaţii? Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră amendamentele prezentate de domnul senator Gheorghe Funar la art.29 alin.2 lit.b), g), h). Vă rog să votaţi. Cu 9 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 4 abţineri, amendamentele au fost respinse. Art.32 alin.1 dacă se susţine? Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, aveţi cuvântul?
	Domnul Gheorghe Funar: Fiind vorba de preşedintele ţării, este necesar să-i lăsăm bani mai mulţi, ca să-i convingă pe alegători să trăiască bine şi data viitoare. Deci, renunţ la amendamentul de la art.32 alin.1, susţinându-l pe preşedintele ţării.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Îi comunicăm domnului Corneliu Vadim Tudor. (râsete în sală)
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc. Îi doresc sănătate preşedintelui României.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Art.34 alin.3.
	Domnul Gheorghe Funar: La art.34 alin.3, pe acesta îl susţin, domnule preşedinte, pentru că nu înţeleg de ce iniţiatorul a stabilit pentru Departamentul de control al finanţării partidelor politice, condus de un director general care să fie numit în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Nu ştiu ce a urmărit iniţiatorul, lăsându-i la dispoziţie 3 luni. Amendamentul meu vizează reducerea termenului la 30 de zile. În 30 de zile, Guvernul reuşeşte să găsească un specialist dintre cei 15.000, moşteniţi.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Răspunsul este simplu: înseamnă că mai devreme de 3 luni de zile nu pot fi alegeri anticipate. (discuţii şi vociferări în sală) Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar de la alin.3 art.34. Vă rog să votaţi. Cu 51 de voturi în total, 12 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, o abţinere, amendamentul a fost respins. Art.34 alin.6 lit.a) şi c). Vă rog, dacă se mai susţine, domnul senator Gheorghe Funar?
	Domnul Gheorghe Funar: Aici, am venit cu două modificări, domnule preşedinte, respectiv, la lit.a), să creastă de la 4 la 6 numărul parlamentarilor, iar la lit.c) eliminarea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile, cu experienţă relevantă în materie electorală. Eu ştiu că iniţiatorul s-a gândit la bursierii Sörös, dar iniţiatorul ştie şi la care societăţi civile s-a gândit, însă textul formulat este ambiguu şi trebuie eliminat, în opinia mea. Permiteţi-mi o întrebare pentru cei care urmează să voteze - sunt convins că reprezentanta ministerului nu-mi poate răspunde: cine hotărăşte şi cum se măsoară experienţa relevantă în materie electorală?
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul senator Antonie Iorgovan, vă rog, legat de acest amendament. Microfonul 3.
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, onorat Senat. Eu am înţeles să mă retrag din Biroul Senatului, am înţeles că astăzi, pe Radio Naţional, când, în sfârşit, mi s-a dat şi mie cuvântul să spun ceva despre învăţăturile de la Cotroceni, a dispărut mesajul, ca să spun aşa, adică a dispărut semnalul. Înţeleg că nu sunt foarte important, dar chiar până acolo încât să nu figurez printre autorii amendamentelor respinse la o problemă - daţi-mi voie să o calific imbecilitate juridică. Deci, domnule preşedinte, nu se poate ca un număr de parlamentari, potrivit principiului separaţiei puterilor, să formeze un conclav care numeşte un director. La ştiinţa mea de carte aşa ceva nu este nici în Matto Grosso, dacă acolo există parlament, dar nu este parlament, pentru că sunt cei cu suliţele, rezolvă altfel lucrurile. Pe cale de consecinţă, domnule preşedinte, vă rog să reţineţi că, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, m-am opus, cu vehemenţă, la un asemenea text. Mă surprinde cum ministerul, de data asta, printr-un super-specialist, stăruie într-o asemenea aberaţie juridică şi o calific ca atare, este o eroare materială. V-aş ruga, domnule preşedinte, să reţineţi faptul că la comisie am cerut să se elimine această soluţie, şi vă rog respectuos să zăbovim un pic asupra ei, să o eliminăm de îndată, pentru că, altfel, vom fi nevoiţi s-o atacăm la Curtea Constituţională şi se va spune că blocăm această lege, care, oricum, este inutilă şi nu aveam nevoie noi, neapărat, s-o discutăm separat faţă de pachetul cu pricina. Trebuie să rămână formula că preşedintele numeşte. Care e problema? Preşedintele acestei autorităţi este ministru pe 8 ani. Nu există nici o funcţie în republică de o asemenea continuitate. Este numit de Parlament. Ne îndoim în continuare de omul acesta? Păi, atunci, nu vă supăraţi, dar înseamnă că ne îndoim de tot sistemul. Ne îndoim de seriozitatea Parlamentului că l-a numit. De ce trebuie neapărat să introducem ...? Abia vrem... De fapt, este şi un paradox. Şi este o contradictio in terminis. Abia dorim ca să fie cât mai multă transparenţă şi obiectivitate şi să nu fie implicat politicul, dar implicăm vârtos politicul. Ce caută parlamentarii acolo, care sunt oameni politici? Şi ce caută Parlamentul într-o treabă a Executivului? Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Eu înclin să vă dau dreptate, nu sută la sută, ci mie în mie. Nu văd ce caută aici şi societatea civilă. Dar, mă rog, asta-i altă poveste. Am autoritatea electorală permanentă... Vă rog, doriţi intervenţii, domnule senator Eckstein?
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Vă mulţumesc. Aici comisia a adoptat o poziţie, dacă vreţi de compromis în această privinţă. Respectiv, faţă de textul din proiectul de lege i-a scos pe cei trei reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente din această comisie, pe de altă parte, a hotărât ca din această comisie să facă parte câte un parlamentar desemnat de fiecare partid politic sau formaţiune politică reprezentată în Parlament. Totuşi, este vorba de un demnitar al statului care verifică finanţele partidelor politice şi atunci, cred eu, nu eu, ci, comisia a crezut că, un control parlamentar exercitat de parlamentarii din fiecare partid politic, la numirea acestui preşedinte este benefic. Şi exemple mai sunt.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule preşedinte, dacă votul este şi el în unanimitate ar fi o chestie... Bine. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de la alin. 6. Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 3.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte că aţi acceptat, totuşi, să vorbească şi al doilea senator din Grupul parlamentar PSD. O rog pe doamna ministru să se pronunţe în legătură cu această chestiune, care este singura ce ne va determina, în situaţia în care textul rămâne în lege, să o atacăm la Curte. De la dezbaterile generale am făcut precizarea că această normă este greşită, domnule preşedinte. Dacă ar fi vorba de un alt funcţionar... Deci, noi, la nivelul Parlamentului numim preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente. De data aceasta, acest director, că este directorul direcţiei de control. El, sigur, trebuie să fie numit în urma concursului de către o comisie care-l examinează. Ei, această comisie nu este posibil să fie făcută din parlamentari. Să fie făcută, rezultă din text, de către o comisie numită, prin ordin, de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente şi nu mai avem nici o altă problemă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Domnule senator Tărăcilă, problema e pe fond aici şi înţeleg că au fost dezbateri la comisie. Din păcate, n-aveţi un astfel de amendament nici unul. În plen nu se poate supune votului un amendament făcut din sală, decât în nişte condiţii care ne mai ia vreo două ore de acum încolo şi atunci vă propun următoarele: e o problemă, într-adevăr, rămâne să o soluţionăm, dincolo, la Camera Deputaţilor, să găsim o formulă. (discuţii în sală, vociferări) Păi, înţeleg că la amendamente admise avem o formulă agreată. (discuţii în plenul Senatului, vociferări)
	Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu): Domnule preşedinte, permiteţi? Procedură.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, vă rog.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am încercat puţin mai devreme, prin cuvântul meu, să corectăm ceva în ceea ce priveşte legea, pentru că poate să dea naştere unor suspiciuni. În condiţiile astea suntem într-o situaţie cu totul aparte. Este o problemă din categoria celor care, indiferent cât va trebui să stăm de vorbă, domnule preşedinte, art. 100 alin. 2, "în cazuri deosebite, prin votul majorităţii senatorilor se poate aproba depunerea de amendamente în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege şi a propunerii legislative". Confirm că domnul senator Iorgovan a avut un amendament în acest sens. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, n-am aşa ceva, nu te supăra. Degeaba îmi vorbiţi aici. Eu mă uit pe documente. Am citit şi amendamentul admis. E o părere personală, nu sunt jurist de meserie. Nu văd de ce am complicat-o atât de mult. Deocamdată sunt la amendamentul respins al domnului Funar, pe care-l supun votului. Vă rog să votaţi. Aşteptaţi, vă rog. Vă rog să votaţi. Cu 11 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 5 abţineri, a fost respins. Art. 41 alin. 1, dacă se mai păstrează? Domnul senator Funar. Din sală: N-a votat toată lumea.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mai supunem o dată votului amendamentul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: N-au votat toţi, pentru că nu suntem în cvorum.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Suntem în cvorum, domnule senator... Rog toată lumea să voteze. Dacă votează şi... Plecaţi acasă... Dacă dumneavoastră, juriştii aţi făcut un Regulament prost, măcar, respectaţi-l, domnule. Măcar din respect... Lăsaţi-o încolo de treabă. Închidem şedinţa noastră de astăzi. Vă mulţumesc. Nu se poate chiar aşa... Ne batem joc.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, îmi permiteţi? Pe procedură.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog... Nu mai avem cvorum. Nu doresc colegii mei să mai avem cvorum.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Noi ne străduim să ajutăm Guvernul să fie adoptată această lege, dar senatorii din partea PD, PNL, PC şi UDMR nu susţin Guvernul. Lipsesc din sală. (rumoare, vociferări; domnul senator Vasilescu se îndreaptă spre microfonul central)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Vasilescu, vă rog să luaţi loc. Eu vă înţeleg... Vă rog să luaţi loc, domnule. Încă o dată: vă înfigeţi la microfon, ca şi cum e de la sine înţeles. Este ora 18,30, revin la ceea ce am spus adineauri. Rog pe domnul Vasilescu să facă apelul. Faceţi apelul şi pe urmă spuneţi procedura.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Domnule preşedinte, Suntem 72 de persoane în sală. Asta vroiam să vă spun.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, dacă nu vor să voteze, degeaba. Vă rog să faceţi apelul. Şi rog să se consemneze şi să se trimită pe internet absenţii de la ora 18,30. - Antonie Ştefan Mihail - absent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - euroobservator - Basgan Ion - absent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Blaga Vasile - Guvern - Bobeş Marin - absent - Cazacu Cornelia - învoire - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Ciornei Silvia - prezent - Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - prezent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - prezent - Creţu Corina - euroobservator - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - euroobservator - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - delegaţie - Haşotti Puiu - concediu medical - Ilaşcu Ilie - absent - Iliescu Ion - absent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - absent - Iorga Nicolae - delegaţie - Iorgovan Antonie - prezent - Ioţcu Petru Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - delegaţie - Jurcan Dorel - absent - Loghin Irina - concediu medical - Lupoi Mihail - prezent - Maior George Cristian - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - absent - Markó Bela - Guvern - Meleşcanu Teodor Viorel - absent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - euroobservator - Neagoe Otilian - absent - Neagu Nicolae - delegaţie - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - delegaţie - Novolan Traian - absent - Onaca Dorel Constantin - prezent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - prezent - Pascu Corneliu - absent - Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - absent - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - absent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - delegaţie - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezentă - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - absentă - Stoica Ilie - absent - Strătilă Şerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - Guvern - Szabó Karoly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - prezentă - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - Guvern - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Theodorescu Răzvan Emil - absent - Terinte Radu - absent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - euroobservator - Ţîrle Radu - euroobservator - Ungheanu Mihai - absent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - prezent - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - absentă - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - absent Domnule preşedinte, suntem în cvorum.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să vă ocupaţi locurile, stimaţi colegi! Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Domnul senator Apostol este prezent. Vă rog să vă ocupaţi locurile. Domnule senator Chelaru, să ştiţi că este greu de lămurit domnul senator Rădulescu. Vă rog eu! Domnule senator Ştefan! Vă rog să vă ocupaţi locurile. Aveţi un spate frumos, într-adevăr, dar ce să facem? Vă rog să vă ocupaţi locurile. Supun voturilor dumneavoastră amendamentul de la alineatul 6 art.34, al domnului senator Funar. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 13 voturi pentru, 42 voturi împotrivă şi 8 abţineri, amendamentul a fost respins. La poziţia 23, art.41 alin.1, domnule senator Funar, sunteţi de serviciu, vă rog microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte, mai am puţin! Respectiv, am propus, spre deosebire de iniţiator, care face referire la art.41 alin.1 la "contravenţii şi amenzi uriaşe", de 30 de mii până la 50 de mii de lei. În opinia mea, aceste amenzi uriaşe sunt imposibil de achitat de către marea majoritate a eventualilor contravenienţi şi ele nu sunt corelate nici cu gravitatea faptelor. Ca atare, am făcut un amendament care vizează coborârea minimului amenzii, de la 30 mii lei, la 3 mii lei, şi a maximului amenzii, de la 50 mii lei, la 10 mii lei. În opinia mea, aceste amenzi, între 30 milioane lei vechi şi 100 milioane, sunt suficiente.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Intervenţii? Domnul senator Eckstein, domnul preşedinte, microfonul 7.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc. Este de observat că la amendamentele admise, este un amendament comun al domnului senator Şerban Nicolae şi al meu, prin care am redus aceste sancţiuni contravenţionale, destul de substanţial, în, cum să zic, aproape de modul de gândire al domnului senator Funar, dar nu exact în limitele propuse de domnia-sa. Propun ca să adoptăm forma adoptată de comisie.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Rog toată lumea să voteze. Cu 19 voturi pentru, 37 voturi împotrivă şi 8 abţineri, amendamentul a fost respins. Articolul 49 alin.1 dacă se mai susţine? Domnul senator Funar, vă rog!
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, promit onoratului Senat că este ultimul amendament pe care-l mai susţin la această lege, respectiv, spre deosebire de iniţiator...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă referiţi la săptămâna aceasta sau...?
	Domnul Gheorghe Funar: Nu, nu, la acest proiect de lege am precizat, domnule preşedinte! Iniţiatorul a propus ca legea să intre în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu există prevederi bugetare. În Legea bugetului de stat nu există prevederi bugetare pentru aplicarea acestei legi şi corelând cu viitorul buget al României, pentru 2007, am propus ca art.49 alin.1 să fie formulat astfel: "prezenta Lege intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2007", adică în preajma alegerilor anticipate de la primăvară, la care v-aţi referit, domnule preşedinte! Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a înţeles. Aceasta înseamnă că dacă vom avea alegeri peste o lună, nu le putem face pentru că vom merge pe formula veche, care nu este în concordanţă cu ce se solicită de la Uniunea Europeană. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar. Vă rog să votaţi. Cu 13 voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul a fost respins. Dacă la amendamente admise sunt intervenţii? Domnul senator Şerban Nicolae, precizaţi şi poziţia!
	Domnul Şerban Nicolae: Domnule preşedinte, este o chestiune tehnică pe care o supun atenţiei plenului Senatului. La poziţia 10, pe fila adăugată, care a înlocuit fila 4 din Anexa 1, textul de aici este preluat, în esenţă, şi în aceeaşi formulare şi la art.24 alin.1. El, din păcate, nu a mai fost inserat, tot ca o chestiune tehnică, şi la art.24, dar esenţa este aceeaşi şi aţi fost de acord cu ea, ca, companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale sau bancare, la care statul este acţionar, să nu poată finanţa partide. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul campaniilor electorale, să nu poată finanţa candidaţi în cadrul campaniilor electorale. Lipseşte textul, el nu a mai putut fi adăugat, dar, altminteri, la comisie, şi domnul preşedinte poate confirma, în ambele locuri s-a acceptat acest exerciţiu. Este o chestiune tehnică, nu este, practic, de supus la vot, dar lipseşte din raport şi, teoretic, cel puţin, trebuie considerat admis şi inclus în text.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles. Numai o secundă! Domnul preşedinte Eckstein?
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: De acord, domnule preşedinte, cu ce a spus domnul senator Şerban Nicolae. Am acceptat principiul şi o este omisiune tehnică. Nu apare şi la campanii electorale, aşa a hotărât comisia.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, se poate face corecţia?
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Se poate face corecţia, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, este o chestiune tehnică. O puneţi de acord. Altceva? Microfonul 3.
	Domnul Şerban Nicolae: Domnule preşedinte, la poziţia 26, este vorba de fila 10, în raport Anexa 1, amendamente admise, art.34 alin.6. Revin la aceeaşi problemă şi la amendamentul formulat de domnul senator Iorgovan, care nu apare în Anexa 2. Este o scăpare. A fost o întreagă discuţie. Domnul profesor a ţinut atunci o adevărată pledoarie legată de textul, care are caracter neconstituţional. Vă rog să observaţi că în această situaţie suntem puşi, pe de o parte, în postura de a numi, prin Parlament, un director general. Oricât ar fi de important un director general în cadrul unei structuri cum este Autoritatea Electorală Permanentă, nu are de ce să primească girul Parlamentului, dar mai este o chestiune deosebit de gravă - creăm senzaţia că acest control stă doar în directorul general, adică într-o persoană. Nu departamentul face controlul, nu departamentul decide cu privire la verificarea scriptelor financiare ale partidelor şi ale campaniilor electorale, ci directorul general, căruia îi dăm o autoritate anormal de mare. De aceea, fac încă o dată apel, reiau şi textul propus de domnul senator Iorgovan, ca la amendamentul admis, să ne oprim după "Autorităţii Electorale Permanente". Deci, directorul general ar urma să fie numit pe bază de concurs, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Eu cred că şi Guvernul poate să fie de acord, pentru că, altminteri, repet, suntem într-o situaţie dublă, de neconstituţionalite în care, practic, dăm controlul unei persoane, ceea ce este inadmisibil, iar, pe de altă parte, intrăm în structura administrativă a Autorităţii Electorale Permanente şi nu se mai justifică numirea celor 3, preşedinte şi 2 vicepreşedinţi, prin votul Parlamentului. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul preşedinte Eckstein!
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc. Textul propus de către comisie are ca semnatari la acest alin.6 art.34 pe domnii senatori Norica Nicolai, Gheorghe Funar şi Valentin Dinescu. În proiect ni s-a sugerat ca din această comisie să facă parte parlamentari şi, mă rog, doi reprezentanţi ai Societăţii Civile. Obiecţiuni nu au fost nici din partea iniţiatorilor, nici din partea consultanţilor. Discuţiile au fost în legătură cu statutul acestei persoane şi, mă rog, a întregii direcţii care se va înfiinţa, dacă legea va fi adoptată în forma propusă, şi noi am ajuns la concluzia că sunt funcţionari publici şi statutul lor este identic cu cel al funcţionarilor publici parlamentari. Aici este vorba, pur şi simplu, de numirea acestui director, care, într-adevăr, este o funcţie de conducere, nu este cea mai înaltă funcţie, dar este deosebit de importantă. Şi aici, considerentele pentru care am adoptat amendamentul domnilor senator Dinescu, Funar şi Norica Nicolai au fost ca fiecare partid parlamentar să fie reprezentat, ca, într-adevăr, acest director să fie echidistant politic. Poate că am avut, undeva, în fundul minţii, şi considerentul că în momentul de faţă Autoritatea Electorală Permanentă are probleme de funcţionare la nivelul conducerii, unde cei doi vicepreşedinţi sunt într-o luptă cu preşedintele şi acest control parlamentar care există prin Birourile permanente şi a existat şi până acum, pe undeva, să îl împingem şi la numirea acestui director, ca acest concurs să fie, într-adevăr, imparţial şi să aibă consimţământul partidelor politice, pentru că este vorba de finanţarea partidelor politice. Aşa că eu susţin forma adoptată de comisie, prin amendamente.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, intrăm aici într-o polemică pe care, probabil, aţi avut-o serioasă la comisie cu numirea parlamentarilor. Imediat. Nu am înţeles de ce nu aţi luat de la CSM, cadre didactice din instituţii... 5 cadre didactice apolitice, ceva, independenţi, care să formeze această comisie. De ce ne-am complicat aşa?! (rumoare, discuţii) Nu puteam lua - eu ştiu? - de la Universitatea de Ştiinţe Juridice 4-5 profesori numiţi... care nu au afinităţi politice... (rumoare, discuţii) ... şi rezolvaţi foarte... (discuţii) De ce ne complicăm în halul acesta să băgăm Parlamentul?!? Nu am înţeles deloc. Din sală: Întrebaţi iniţiatorul.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Voi întreba. Domnule Iorgovan... (rumoare, discuţii) Microfonul 3. Aveam atâtea soluţii la îndemână, fără bătaie de cap, fără...
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, vă mărturisesc că nu m-am aşteptat să avem o discuţie atât de îndelungă pe o chestiune evidentă. Am în faţă Constituţia României şi, după Constituţie, abia am adoptat Statutul deputaţilor şi senatorilor. În Constituţie spune clar că: "nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator" şi apoi se mai precizează că: "deputaţii şi senatorii nu pot avea o altă funcţie publică, cu excepţia celei de membru al Guvernului". Principiu preluat în art.14 din Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor. (discuţii) Suntem într-o lege electorală şi creăm o comisie de verificare a capacităţilor profesionale, manageriale etc. ale unei persoane care urmează să fie numită de către un şef din administraţie prin implicarea parlamentarilor. Deci daţi-mi voie să vă spun că, implicând parlamentari acolo, ieşim din Constituţie. Asta este problema. Trec peste caracterul jenant, domnule preşedinte. Nu se poate să coborâm parlamentarii, care au mii de voturi în spate, au dus o campanie electorală. Preşedintele Autorităţii nu a dus aşa ceva în spate. Nu participă la o bătălie electorală. Este funcţionar-suprafuncţionar! Dar funcţionar cu rang de ministru! Şi atunci cum justificăm noi că un om care duce o campanie electorală, care este alesul cetăţeanului român, îl umilim punându-l în postura de membru într-o amărâtă de comisie până la urmă, în cadrul unei autorităţi. Nu merge sub nici o formă, nici moral, nici legal, nici constituţional. Oricât se îmbăţoşează domnul coleg, preşedintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Spune "unanimitate" acolo, pentru că, întâmplător, am fost la altă comisie când s-a votat. Pentru că la noi există acest obicei - şi o spun public - când este cineva interesat la un text, el se discută şi se aprobă exact când persoana care a făcut obiecţie nu este în sală. Vă mulţumesc. (rumoare, discuţii)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Doamna secretar de stat Katalin Kibedi.
	Doamna Kibedi Katalin: Poftiţi? Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, doamna secretar de stat.
	Doamna Kibedi Katalin: Am lipsit, din păcate, la termenul când s-a discutat această chestiune în Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi acum încercam, într-adevăr, să pun de acord Constituţia cu natura juridică pe care dorim să o dăm acestei autorităţi, întrucât trebuie să stabilim statutul membrilor comisiei. Or, dacă se concluzionează aşa cum s-a concluzionat că aceştia sunt funcţionari publici, atunci incompatibilitatea anunţată prin textul din Constituţie subzistă. Din punctul meu de vedere - dar este o opinie absolut personală şi va trebui oricum să o discutăm - singurii abilitaţi ar rămâne reprezentanţii societăţii civile cu condiţia să mărim numărul acestora. Dacă nu, atunci...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Doamna secretar de stat, haideţi să nu facem acum întreaga teorie. Eu vă propun formula cea mai simplă. O comisie specială formată din 7 persoane, cadre didactice cu pregătire juridică, apolitice. Şi aţi încheiat discuţia. Ce societate? Venim cu... Care este Societatea aia Civilă, în afară de Pippidi, care mai sunt? Nu mai există!
	Doamna Kibedi Katalin: Da. Am înţeles. Oricum să fie acolo.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Haideţi, să fim serioşi. Luăm cadre juridice, conferenţiari, profesori, 7 inşi îi plătim, fac o comisie... Adică facem prea mult caz. Şi dăm o treabă de independenţă. (rumoare, discuţii) Repet. Putem merge pe formula asta sau nu? Şi o corectează la Camera Deputaţilor dacă nu sunt de acord. Colegii sunt de acord? Din sală, mai multe voci: Da... daaa... (discuţii)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, propunem aşa: "Concursul este organizat de către o comisie specială formată din 7 membri, numită în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin al preşedintelui Autorităţii... alcătuită din cadre didactice cu pregătire juridică apolitice". Sau "fără apartenenţă politică". De acord? Supun votului dumneavoastră corecţia acestui amendament de la amendamente admise. Vă rog să votaţi. La Camera Deputaţilor vom vedea. Poate găsim o formulă şi mai bună. Cu 51 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 3 abţineri, s-a aprobat. Domnul senator Dan Cârlan, microfonul 2. Aveţi cuvântul.
	Domnul Dan Cârlan: Amendamente admise, poziţiile 9 şi 10. Acelaşi text al art.10 alin.1 şi alin.2, care se referă la interdicţia de utilizare a resurselor financiare, umane şi tehnice, în campaniile electorale sau pentru partide de la societăţi comerciale". În forma adoptată de comisie "...societăţi comerciale la care statul este acţionar". (discuţii) Mergem la art.136 alin.2 din Constituţie: "Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale". Vă rog să observaţi că, fără nici un echivoc, interdicţia se limitează numai la societăţile comerciale la care statul este acţionar, iar societăţile comerciale la care este acţionară o unitate administrativ-teritorială au liber la finanţat campania electorală, respectiv partidul politic al celui care deţine controlul administrativ asupra lor. (rumoare, discuţii) Ţinând cont de ce spunea domnul preşedinte al comisiei, că spiritul este acela de a recunoaşte sintagma "proprietate de stat" în accepţiunea generală. Cred că este doar o chestiune tehnică să reformulăm, conform Constituţiei, şi să spunem: "Societăţile comerciale care au ca acţionar statul sau unităţilor administrativ-teritoriale" - şi atunci redactarea din lege este conformă cu Constituţia şi nu lasă loc la nici un echivoc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, tot textul ar trebui îmbunătăţit la Camera Deputaţilor. Pentru că avem mii de societăţi la care statul este acţionar: cu 2%, cu 3%. Deci nu are ponderea... sunt rămăşiţele. Formularea e proastă. (rumoare, discuţii) Una este când spui "statul este majoritar" şi atunci sigur finanţează şi a încălcat legea. A doua treabă. Distincţia faţă de ceea ce se întâmplă pe plan local, dacă acolo vorbim de stat sau vorbim despre bun public. (rumoare, discuţii)
	Domnul Dan Cârlan: Bun public, proprietatea unităţii administrativ-teritoriale.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Repet. E o poveste care trebuie coroborată cu mai multe articole. Corecţia asta, ca să o facem acum, pe picior... mi-e greu să vă spun. O reţinem, o trimitem la Camera Deputaţilor. (discuţii)
	Domnul Dan Cârlan: O singură chestiune strict punctuală.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: A reţinut-o şi doamna Kibedi, dacă nu mai vorbeşte cu domnul secretar de stat. (discuţii, râsete) Lăsaţi-o, să aşteptăm să termine. E vreo chestie aici la mijloc şi nu o cunoaştem noi. Deci rugămintea este să fiţi alături de noi. Lăsaţi-l pe dânsul, că mai vedem pe urmă. (discuţii, râsete) E o poveste care trebuie clarificată, doamna secretar de stat. Domnul Cârlan a ridicat problema când vorbim de societăţi cu capital public, ne referim la plan local...
	Domnul Dan Cârlan: Nu. Nu apare sintagma "public". Amendamentul de la 9 şi 10 vorbeşte de "societăţi comerciale care au ca acţionar statul". Şi eu vă propun să reformulăm. (rumoare, discuţii) "...Societăţi comerciale la care acţionar este statul sau unităţi administrativ-teritoriale" - ca să nu avem nici un dubiu.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dar ce fel de acţionar? Majoritar?
	Domnul Dan Cârlan: Indiferent. Aşa cum s-a gândit pentru formula de aici...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dacă are 5%?!
	Domnul Dan Cârlan: Eşti acţionar, ai dreptul de participare la decizii. Deci există o logică de a interzice finanţarea. (discuţii, rumoare) Vorbim de chestiuni majore, dincolo de pondere şi procente.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi...
	Domnul Dan Cârlan: Este o chestie clară.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: De acord? Sunteţi de acord ca la 9 şi 10 să introducem: "societăţi comerciale, regii autonome..."
	Domnul Dan Cârlan: "...care au ca acţionar statul sau unităţi administrativ-teritoriale".
	Domnul Nicolae Văcăroiu: "...în care sunt acţionari statul sau autorităţi ale administraţiei teritoriale". Da?
	Doamna Kibedi Katalin: Dar să rămână termenul de "majoritari".
	Domnul Nicolae Văcăroiu: De acord. Da. Bine. Supun votului dumneavoastră şi facem corecţiile acestea. Vă rog să votaţi. Are dreptate şi mai analizăm după aceea la Camera Deputaţilor. Vă rog să votaţi. (discuţii) Cu 45 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 3 abţineri, s-a aprobat. Votul pe lege, pe raport cu amendamente admise şi votul final pe lege, joi, prima pe ordinea de zi. (rumoare, discuţii)
	Domnul Viorel Ştefan (din sală): La amendamente admise.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog frumos. (rumoare, discuţii)
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, la poz.6 v-aş ruga să...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Îmi pare rău, am încheiat discuţia. Altceva?
	Domnul Viorel Ştefan: Nu am încheiat discuţia. Este vorba de anexa cu amendamente admise, care nu au fost luat în ordinea numerotării de acolo, ci au fost luate într-o ordine întâmplătoare...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg... stimate coleg! (rumoare, discuţii)
	Domnul Viorel Ştefan: ...şi vă rog să-mi permiteţi să vă atrag atenţia la poz.6. Nu s-a stabilit prin nici o regulă că le luăm în ordinea crescătoare a poziţiei din raport. (rumoare, discuţii)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg... (rumoare, discuţii)
	Domnul Viorel Ştefan: S-a început cu poziţia 20 şi ceva, s-a continuat cu 10 şi eu ajung acum la poz.6. Aveţi ceva împotrivă? (rumoare, discuţii)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu. Vă rog, domnule Ştefan. La poz.7, vă ascultăm.
	Domnul Viorel Ştefan: Poz.6, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: 6! (rumoare, discuţii)
	Domnul Viorel Ştefan: La poz.6 comisia a modificat textul, introducând o formulare conform căreia atunci când cineva donează unui partid politic un bun mobil sau imobil trebuie să ceară atestare de la Direcţia Finanţelor Publice locale. (discuţii)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da...
	Domnul Viorel Ştefan: Eu personal - şi mă înscriu în categoria oamenilor care înţeleg bine când se cere o chestie de la finanţele publice - nu înţeleg, de această dată, cum poate DFP locală să ateste! Ce înseamnă atestare din partea DFP? Dacă iniţiatorul acestui amendament a avut în vedere validarea valorii, o evaluare, validarea unei evaluări, unui raport de expertiză pe valoarea bunului, nu cred că intră în competenţa Finanţelor Publice să facă acest lucru. (rumoare, discuţii) De aceea consideră că...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, întrebaţi-l pe colegul dumneavoastră, domnul Tărăcilă, care a făcut amendamentul.
	Domnul Viorel Ştefan: Asta şi făceam, domnule preşedinte. Nu aveam altă posibilitate procedurală decât ridicând această obiecţie în plen. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog eu. Uite! vine domnul Tărăcilă lângă dumneavoastră şi vă dă răspunsul... (rumoare, discuţii) Dacă discutaţi la Grup cred că vă puneaţi de acord. Domnul Tărăcilă, microfonul 3.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este bine că în această armonie,pe final de şedinţă, încercăm să facem o lege bună pentru finanţarea partidelor politice. Ne-am găsit în situaţia în care în Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări am constatat că se fac fie donaţii de bunuri, fie se prestează servicii gratuite de către diverse societăţi comerciale, iar partidele politice trebuie să le înscrie în bilanţ şi să le anunţe fie la Curtea de Conturi, fie la Autoritatea Electorală Permanentă. În situaţia în care nu fac acest anunţ, partidele politice se găsesc în situaţia în care sumele respective sau echivalentul lor, dacă este vorba de serviciu, să fie confiscate, iar fapta constituie contravenţie. Motiv pentru care, pentru a pune la adăpost partidele politice, am făcut acel amendament, în urma discuţiilor din Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu reprezentanţii Executivului şi pentru ca suma respectivă să nu fie trecută - exclusiv, aş spune - la iniţiativa celui care obligaţia să facă declaraţia, respectiv a partidului politic, am spus ca suma să fie atestată de Direcţiile judeţene ale Finanţelor Publice. Am înţeles că în acest sens există un ordin al ministrului finanţelor pe baza căruia sumele respective pot fi trecute în mod corect în atenţionarea către autoritate şi în bilanţul partidului politic.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, toată legea va merge şi la Camera Deputaţilor unde va suferi. Dacă aveţi observaţii, vă rog să le transmiteţi şi acolo. (rumoare, discuţii) Vot final pe lege şi pe raport... Mai aveţi vreo poziţie, domnule Ştefan? Vă rog, domnule senator. Domnul Funar... (rumoare, discuţii)
	Domnul Viorel Ştefan: Consider că este incorect ca, în loc să lămurim acest aspect...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog eu să lămuriţi cu domnul Tărăcilă, nu în plen!
	Domnul Viorel Ştefan: ... dumneavoastră s-o transferaţi la Cameră. Deci, este un subiect de discutat...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Ştefan Viorel, vă rog eu, nu în plen. Eu pot să supun la vot amendamentul. Aveţi o propunere de excludere...
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, am o propunere...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog eu. Aveţi un amendament?
	Domnul Viorel Ştefan: Am o propunere...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog s-o faceţi.
	Domnul Viorel Ştefan: Să dezbatem amendamentul admis de comisie în plenul Senatului. Aceasta este propunerea mea. Iar dumneavoastră nu aveţi temei legal să expediaţi la altă Cameră a Parlamentului...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Ce propuneţi, domnule Ştefan, altceva?
	Domnul Viorel Ştefan: Să dezbatem acest aspect...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Păi, aţi luat cuvântul...
	Domnul Viorel Ştefan: ... şi să ne pronunţăm prin vot în cunoştinţă de cauză.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, aţi dezbătut. Vi s-a dat un răspuns. Acum faceţi propunerea, să supun la vot. Ce doriţi?
	Domnul Viorel Ştefan: Nu mi s-a dat un răspuns, asta vă rog să înţelegeţi...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vi l-a dat domnul Tărăcilă.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnul Tărăcilă nu mi-a dat un răspuns. Domnul Tărăcilă nu a răspuns la întrebarea cum putem traduce...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Ştefan, e o copilărie...
	Domnul Viorel Ştefan: ... cum putem traduce...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Astea-s copilării. Lăsaţi-o încolo.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, dacă este copilărie, eu pot să şi renunţ, dar dorinţa mea sinceră...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dar vă rog să renunţaţi.
	Domnul Viorel Ştefan: Stăruinţa mea este ca să scoatem o lege funcţională, şi dacă dumneavoastră vă asumaţi această chestiune, vă rog să-mi spuneţi dumneavoastră şi nu mai solicit nici plenului, nici iniţiatorului, nici Guvernului, să-mi spuneţi dumneavoastră cum traduceţi sintagma "atestate de direcţia finanţelor publice locale" şi răspunsul dumneavoastră vă atenţionez că se va reţine în stenogramă şi, în aplicarea legii, vom face apel la această stenogramă. Eu nu ştiu să traduc această sintagmă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Credeam că nu pui această întrebare. Deci, stimate coleg, vino cu o propunere. Eu nu te-am contrazis, dar nu vreţi să ne mişcăm puţin operativ. Uite, propun să se elimine, şi atunci supuneam la vot să se elimine. Ce înseamnă "atestat"? Sigur că atestatul... poate fi evaluat de direcţia finanţelor, dar nu ştiu dacă direcţia de finanţe publice se ocupă de evaluări... Trebuie să mă duc la un audit, care să-mi facă evaluare. Sunt multe lucruri aici. Domnule Ştefan, de aceea am propus - e o problemă mai delicată - să fie analizată, dacă putem s-o decidem acum, pentru că nu mai avem timp mâine. Domnule Ştefan, nu mai avem timp mâine. (discuţii la masa prezidiului)
	Trecem la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.318/2003 - prioritate de integrare. Comisia economică, industrii şi servicii. Domnule preşedinte Claudiu Tănăsescu... Domnule preşedinte Claudiu Tănăsescu, vă rog să luaţi loc. Discutăm Legea energiei electrice. (rumoare) Domnule secretar de stat Darius Meşca, aveţi cuvântul. Microfonul 8. Vă rog, sinteză.
	Domnul Darius Meşca - secretar de stat la Ministerul Economiei şi Comerţului: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Principalele modificări şi completări care au fost avute în vedere la redactarea proiectului vizează aspecte precum stimularea concurenţei şi atragerea de capital prin: introducerea procedurii de licitare pentru realizarea de noi capacităţi energetice, ca alternativă în cazul în care procesul de autorizare nu atrage suficiente investiţii în noi capacităţi de producţie, programele de investiţii fiind aprobate de autoritatea competentă, iar costurile aferente fiind recunoscute în tarifele reglementate; eliminarea barierelor administrative şi facilitarea accesului la piaţa energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficienţă sau din surse regenerabile de energie electrică, precum şi includerea schemelor suport pentru promovarea acestora; prevederea unui mecanism de sprijin pentru instalaţiile de cogenerare existente. Faţă de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului act normativ. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Claudiu Tănăsescu ne prezintă raportul Comisiei economice, industrii şi servicii.
	Domnul Claudiu Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi cer scuze, că nu eram atent. Mă certam cu opoziţia.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nici o problemă. Vă rog foarte mult! Şi aţi făcut bine. Cu Dina Carol vă certaţi, am văzut.
	Domnul Claudiu Tănăsescu: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Este vorba de un raport la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice. S-au propus amendamente, care s-au preluat suplimentar prevederilor din Directiva 2003 din iunie a Parlamentului European, care se refereau la definirea procesului şi a cerinţelor minimale pentru separarea activităţii de distribuţie a energiei electrice, la modul de funcţionare a pieţei de energie electrică după deschiderea integrală a acesteia - ar fi în iulie 2007 - şi aspecte legate de posibilitatea exproprierii unor active aflate în proprietate privată, precum şi de modul de recuperare a costurilor aprobate pentru activităţile reglementate. Faţă de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească raport favorabil, cu amendamentele aflate în Anexa 1 şi Anexa 2, pe care le supun plenului spre aprobare. Amendamentele respinse se găsesc în Anexa nr.2, pe care o aveţi şi dumneavoastră. Prin conţinutul ei, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale, luări de cuvânt. Nu sunt. Amendamente respinse. Vă rog, dacă se mai susţin? Domnul senator Ţâbuleac, vă rog, de la art.7 alin.1, da? Vă ascultăm. Microfonul 2.
	Domnul Mihai Ţâbuleac: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Am să mă refer o singură dată la amendamentele de la poziţiile 1 - 4, din lista celor respinse. Pe scurt, este vorba de o propunere de a se trece sub controlul comisiilor de specialitate activitatea autorităţii de reglementare în acest domeniu. Este vorba de A.N.R.E. (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei). Am făcut aceste amendamente pentru a veni în întâmpinarea unei prevederi din programul de guvernare, care prevede exact acest aspect, trecerea sub controlul comisiilor de specialitate a activităţii autorităţilor de reglementare. Am avut în vedere şi faptul că în ultima vreme, la energia electrică şi la gazele naturale, creşterea de preţuri a devenit ameţitoare. Percepţia electoratului este că noi suntem cei care îi reprezentăm şi este clar că tot noi vom fi cei care îi dezamăgim, dacă nu ne implicăm în această importantă chestiune. Nu mai departe decât ieri, domnule preşedinte, chiar dumneavoastră, atunci când v-aţi adresat domnului preşedinte Traian Băsescu, în faţa Camerelor reunite, aţi afirmat că noi, parlamentarii, facem legi bune, dar suntem deficitari la capitolul controlul asupra Executivului. Vă propun să corectăm acest neajuns şi să începem prin a introduce în corpul legii aflate în dezbatere amendamentele semnate de mine şi de colegul meu, domnul senator Şerban Strătilă. Astfel, pe de o parte, vom respecta prevederile Programului de guvernare, pe de altă parte, contribuim la creşterea rolului Parlamentului din România. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, eu înţeleg perfect ceea ce aţi spus de la microfon, numai că e o diferenţă mare. Eu vorbeam de control. Aici, introducând această sintagmă "în coordonarea", lucrurile se complică. Legislativul coordonează Executivul. Deci o împletire... Dacă spuneaţi "sub control parlamentar", totul era O.K., dar, oricum, controlul îl avem. Putem controla orice agenţie şi orice minister, coordonarea, însă, nu poate fi... Deci, agenţia aparţinând de Executiv, trebuie să fie în ograda Executivului, ori la primul-ministru, ori la Cancelarie, sub un minister. Deci, coordonarea. Control... Repet, dreptul nostru este să controlăm orice mişcă în ţara asta, începând de la ministere, agenţii, pe plan local, comisii de anchetă, subcomisii. Aşa o gândesc, cel puţin prin prisma Constituţiei. Colegii jurişti ne pot spune mai mult. Vă rog, dacă sunt comentarii aici? Domnul senator Funar. Uite că a găsit un prilej, nu a avut amendamente, dar... Da, domnule Funar, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ar fi bine, dacă aveţi comentarii personale, în calitate de senator, să le faceţi de la un alt microfon.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Eu am crezut că microfonul e închis. Scuzaţi-mă!
	Domnul Gheorghe Funar: Microfonul vă aparţine, domnule preşedinte. Sunteţi şeful nostru. Susţin, domnule preşedinte, onorat Senat, amendamentul foarte bun, propus de domnii senator Mihai Ţâbuleac şi Şerban Strătilă. De ce? Nu pentru a vă răpi din timp, ci pentru că actualul Guvern, susţinut de majoritatea parlamentară, a renunţat, acum un an, la acţiunea de aur. Domnule preşedinte, onorat Senat, ca urmare, Guvernul României nu mai are nici o posibilitate de control în acest domeniu, la fel ca şi în celelalte. A renunţat de bună voie - şi nu ştiu cine l-a silit - la acţiunea de aur. Ca atare, amendamentul este foarte binevenit şi, în momentul de faţă, singurii care mai pot controla sunt parlamentarii. Sunt de acord cu acest amendament.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Rog colegii jurişti, poate greşim aici, să ne dea o lămurire. Deci, putem merge pe formula "aflată în coordonarea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului", deci comisiile de specialitate să coordoneze activităţi care ţin de Executiv, agenţii sau ministere? Domnule senator Iorgovan, este posibil? Comisii de specialitate ale Parlamentului să coordoneze activităţi ale Executivului? Microfonul 2, vă rog!
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, onorat Senat, Ar fi fost bine ca această întrebare să i-o fi pus lui Florin Vasilescu, care şi-a scris o teză de doctorat pe comisiile parlamentare, fost expert la Comisia de redactare a proiectului de Constituţie. E o discuţie întreagă în doctrină, cu privire la natura juridică a comisiilor parlamentare. Noi am tranşat această chestiune, prin Constituţie şi prin Regulament, şi nu le-am făcut autorităţi de stat, le-am făcut numai structuri. Deci, acolo unde vorbim în Constituţie de organizarea Parlamentului, amintim de comisii şi de birou. Pe cale de consecinţă, ele nu au competenţă proprie, ele acţionează în numele Camerei respective.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci, cam aşa este. Bun! Dar, mă rog, sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.7 alin.1, al domnilor senatori Mihai Ţâbuleac şi Şerban Strătilă şi, cu aceeaşi compoziţie, la art.9 alin.1, tot comisii permanente, ca şi la poziţia 3. Deci, poziţiile 1, 2 şi 3. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Domnule senator Rădulescu, daţi-ne o mână de ajutor, domnule, măcar din partea puterii. Vă rog eu, aveţi cartela acolo. (Pe tabela de vot este înscris: 23 voturi pentru, 27 voturi împotrivă, 6 abţineri.) Uitaţi şi dumneavoastră votul! Degeaba o ţineţi în mână. Ce să fac cu ea? Faceţi o poză! Reluăm votul, stimaţi colegi. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Votaţi cum doriţi, dar votaţi, stimaţi colegi! Exprimaţi-vă votul, cum doriţi dumneavoastră: împotrivă, pentru, abţinere. (Pe tabela de vot este înscris: 19 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, 7 abţineri.) Da, ne apropiem de ora 19.30, probabil, deşi avem... Avem cvorum? Nu doriţi să votaţi, nu avem...
	Vă anunţ că mâine vom avea Codul Fiscal, cu 160 de amendamente. Săptămâna viitoare avem moţiune simplă şi moţiune de cenzură. Deci, asta înseamnă că primele două săptămâni din luna iulie vom fi prezenţi aici. Asta e viaţa. Stimaţi colegi, Vă anunţ că s-a depus la Birourile permanente moţiunea de cenzură cu titlul "Guvernul Tăriceanu, fapte şi minciuni". Vă anunţ că joi, la ora 13.00, după şedinţa de plen de la Senat, vom avea şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, în conformitate cu prevederile Constituţiei, unde se va da citire moţiunii de cenzură, în plenul celor două Camere. Tot joi, la ora 12.50, la sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, vom face o şedinţă a Birourilor permanente, să aprobăm ordinea de zi cu citirea moţiunii, iar miercurea cealaltă, pe 28 iunie, la ora 9.00, va fi şedinţă de plen al celor două Camere reunite, unde vom dezbate această moţiune de cenzură. Mâine, la ora 9.00, şedinţă de plen la Senat. Dumneavoastră decideţi cum doriţi să vă drămuiţi timpul. Vă rog foarte mult. Vă mulţumesc.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 19.30.