Şedinţa Senatului din 21 iunie 2006

	Şedinţa începe la ora 9.20. Lucrările sunt conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar şi Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. De asemenea, îl rog pe domnul senator Gheorghe Funar să facă apelul nominal pentru a verifica cvorumul de şedinţă.
	Domnul Gheorghe Funar: Rog şi eu staff-ul să închidă uşile la Senat, pentru că este curent mare şi s-ar putea să rămânem şi mai puţini în sală. - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - euroobservator - Basgan Ion - absent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Blaga Vasile - Guvern - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - învoită - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Ciornei Silvia - prezent - Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Corina - euroobservator - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - absent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - absent - Gheorghe Constantin - delegaţie - Haşotti Puiu - concediu medical - Ilaşcu Ilie - prezent - Iliescu Ion - absent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - prezent - Iorga Nicolae - delegaţie - Iorgovan Antonie - prezent - Ioţcu Petru Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - delegaţie - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - concediu medical - Lupoi Mihail - prezent - Maior George Cristian - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - Guvern - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - delegaţie - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - euroobservator - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - delegaţie - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - absent - Nicolai Norica - delegaţie - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - absent - Păcuraru Paul - absent - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - euroobservator - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - delegaţie - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - absent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - delegaţie - Silistru Doina - prezent - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - prezent - Stoica Ilie - absent - Strătilă Şerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - Guvern - Szabó Karoly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - prezent - Şerbu Gheorghe Vergil - delegaţie - Şereş Ioan Codruţ - Guvern - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - prezent - Tîlvăr Angel - delegaţie - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - euroobservator - Ţîrle Radu - euroobservator - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - absent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - primire oficială - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - prezent - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - absent Domnule preşedinte de şedinţă, Se pare că i-am notat pe toţi colegii prezenţi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Funar. O să vă rog să facem prezenţa şi să deschidem lucrările. Stimaţi colegi, Potrivit prezenţei înregistrate, avem 69 de colegi. În sala au mai venit câţiva colegi, domnul Funar o să ne anunţe şi rezultatul apelului nominal, ceea ce ar însemna că putem deschide şedinţa Senatului din 21 Iunie 2006. Avem în sală 70 colegi, am o mare rugăminte la dumneavoastră, având în vedere că ne-a rămas de ieri o lege extrem de complexă, de complicată şi de mare, Codul fiscal, v-aş propune să începem cu ceea ce nu am reuşit să finalizăm ieri, respectiv Legea energiei, modificarea şi completarea acestei legi, după care să trecem la Codul fiscal. O să vă rog frumos să ne daţi o mână de ajutor să încercăm să stăm în sală, măcar să recuperăm întârzierea, dacă nu apucăm să intrăm în ordinea de zi normală. Înainte de a începe lucrările, am înţeles că domnul Arion din partea Grupului parlamentar PNL-PD doreşte să facă un anunţ. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Viorel Arion: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vroiam să anunţ că la nivelul Grupului parlamentar al Alianţei PNL-PD s-a decis înlocuirea domnului Radu Berceanu, din funcţia de vicelider, cu domnul Ioţcu Petru Nicolae şi tot din funcţia de vicepreşedinte al Senatului, de această dată, a domnului Berceanu cu domnul Pereş Alexandru.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Am luat notă.
	Stimaţi colegi, Pe ordinea de zi suplimentară este aprobarea procedurii de urgenţă pentru adoptarea unei iniţiative legislative, este vorba de propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit prevederilor art.107 din Regulamentul Senatului, vă supun spre dezbatere şi adoptare, în procedură de urgenţă, aşa cum a propus Biroul permanent al Senatului, această propunere legislativă şi o să vă rog să vă exprimaţi prin vot. O să vă rog să vă pregătiţi pentru votarea procedurii de urgenţă la Legea privind modificarea şi completarea îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004. Vă rog să votaţi. Cu 54 voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, a fost aprobată procedura de urgenţă.
	Aşa cum v-am spus, propunerea este ca astăzi să continuăm cu proiectele rămase în suferinţă de ieri, este vorba despre proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice. La punctul următor, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. La punctul 4 propunere legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Este vorba şi de priorităţi de integrare şi după ce vom termina aceste trei proiecte de lege, vom intra în ordinea propriu-zisă a şedinţei de astăzi. O să vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra ordinei de zi suplimentară şi ordinii de zi propriu-zise. Dacă sunt comentarii sau observaţii faţă de proiectul pe care vi l-am prezentat? Nu pare să fie cazul. O să supun la vot. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Cu 46 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere, a fost aprobată ordinea de zi suplimentară şi ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi.
	Stimaţi colegi, Primul proiect legislativ cu care vom începe este proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice, proiect care a fost început ieri şi nu l-am putut finaliza. O să rog, din partea Comisiei economice, industrie şi servicii, pe domnul Tănăsescu, să ia loc. Stimaţi colegi, Ieri s-au desfăşurat dezbaterile generale şi am început, de asemenea, dezbaterile pe amendamentele respinse. Au fost dezbătute primele trei amendamente respinse şi votate. Din păcate, s-a constatat că nu avem cvorum. Propunerea mea, în consecinţă, ar fi să refacem votul pentru cele trei amendamente, împreună, care au fost discutate şi votate, dar repet, votul nu a fost valabil, din lipsă de cvorum. În consecinţă, stimaţi colegi, vă rog să mă urmăriţi cu atenţie şi să votaţi. Vă voi supune la vot amendamentele respinse care figurează în Anexa 2 a raportului comisiei, la poziţiile 1, 2 şi 3. Este vorba de modificări la art.7, art.9 şi alin.2 al art.9, art.9 alin.1 şi art.9 alin.2. Amendamentele sunt propuse de domnii senatori Ţâbuleac şi Şerban Strătilă. Toate trei au fost discutate, ieri am dat un vot. O să vă rog să refacem votul pe toate cele trei amendamente. Vă rog să votaţi. Cine votează "pentru", sprijină introducerea amendamentelor, cine votează "împotrivă", merge pe raportul comisiei şi nu este de acord. Vă rog să votaţi. Cu 26 voturi pentru, 30 voturi împotrivă şi 4 abţineri, amendamentele de la punctul 1,2 şi 3, au fost respinse. Trecem la amendamentul respins care figurează la poziţia 4. Este un amendament propus, de asemenea, de domnii senatori Ţâbuleac şi Şerban Strătilă şi o să-i rog pe iniţiatori să-mi spună dacă îşi susţin amendamentul?
	Domnul Mihai Ţâbuleac: Domnule preşedinte de şedinţă, Amendamentul nr.4 este în legătură cu primele trei amendamente, aşa că nu-l mai susţinem.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Amendamentul 4, fiind în legătură cu celelalte trei care au căzut, nu se mai susţine. Trecem la poziţia 5 - amendament respins. Este vorba de art.41 paragraful 2, un amendament propus de domnul senator Radu Berceanu şi respins cu majoritate de voturi. Din păcate, autorul nu este aici, în lipsa susţinerii, amendamentul de la poziţia 5, art. 41, este respins. Trecem la poziţia 6 din Anexa 2, este vorba de alin.2 al art.63, este o propunere de modificare a, deja, unui cuplu bine sudat, domnul Mihai Ţâbuleac şi Şerban Strătilă. Susţineţi amendamentul, domnule Ţâbuleac? Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Mihai Ţâbuleac: Da, domnule preşedinte de şedinţă. Susţin deopotrivă şi amendamentul de la punctul 6, ca şi cel de la punctul 7, sunt pe aceeaşi temă, ideea constă în faptul că în textul acestei legi, contravenţiile se sancţionează în mod diferit, la persoanele fizice, faţă de persoanele juridice. Noi ne exprimăm părerea că sancţiunile contravenţionale trebuie să fie diferenţiate, în funcţie de faptă şi nu de calitatea persoanelor. Nu suntem de acord cu motivul care este trecut aici în tabel, prin care se motivează respingerea, cu argumentul că sancţiunea trebuie să ţină cont de posibilitatea de plată a contravenientului şi de mărimea pagubei. În materie de sancţiuni contravenţionale nu asta este relevant, ci gravitatea faptei, avem de-a face aici cu o discriminare negativă faţă de agenţii economici. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul Opriş, din partea iniţiatorilor, dacă doriţi să faceţi un comentariu, în legătură cu această propunere? Din sală: Nu.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Atunci o să vă supun la vot amendamentele de la punctele 6 şi 7, care sunt legate şi care privesc, să spunem, egalizarea cuantumului contravenţiilor pentru persoanele fizice şi juridice, propus de cei doi iniţiatori. Vă supun la vot amendamentul de la punctele 6 şi 7, propus de domnii Strătilă şi Ţâbuleac. Cu 32 voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentele de la punctele 6 şi 7 au fost acceptate. Felicit iniţiatorii! Vă propun să trecem acum la amendamentele admise. Dacă sunt observaţii sau probleme legate de amendamentele admise, care figurează în Anexa 1. Domnul Eckstein Kovács Péter, aveţi cuvântul. Microfonul 1, vă rog.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Eu vă propun domnule preşedinte să repetăm votul anterior, pentru că voturile pentru au fost 32 la număr, ca atare insuficiente.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog să-mi daţi votul pe ecran încă o dată. 32 nu este jumătate. 32 voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi o abţinere, îmi pare rău pentru vestea bună pe care am dat-o iniţiatorilor, nu aţi obţinut jumătate plus unu din cvorum şi aceste amendamente au urmat soarta celorlalte propuneri interesante pe care le-au făcut cei doi iniţiatori. O să vă supun, pentru a nu fi nici un fel de probleme... Din sală: Vă rog să-mi daţi cuvântul.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Vasilescu, vă rog, avem de lucru, vă rog frumos să refacem votul. Vă rog luaţi loc, ca să putem reface votul. Stimaţi colegi, Ca să nu avem probleme procedurale, o să vă rog să refacem votul asupra amendamentelor respinse, care figurează în Anexa 2, la punctele 6 şi 7. Repet, este o propunere de egalizare a cuantumului contravenţiilor la lege pentru persoanele fizice şi juridice. Rog să voteze toată lumea şi vă rog să vă exprimaţi prin vot. Din păcate, amendamentele nu au întrunit jumătate plus unu din voturile necesare şi nu au fost adoptate. Dacă domnul Vasilescu mai vrea să facă intervenţia pe procedură, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: V-aş ruga să constataţi că numai 54 de votanţi sunt, să facem apel să vedem dacă suntem în cvorum, ca să discutăm despre ceea ce spuneţi dumneavoastră, o să voteze absolut toată lumea în aceste condiţii.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Vasilescu, aveţi dreptate, numai că aţi venit mai târziu în sală. (discuţii în sală) Din sală: Să se facă apel.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îmi pare foarte rău, cvorumul este judecat pe apelul nominal şi pe cartelele înregistrate. Domnul senator Tărăcilă.
	Domnul Gavrilă Vasilescu (din sală): Dar eu vreau un drept la replică.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, domnule Vasilescu, puneţi întrebarea.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Domnule preşedinte, nu este problema când a intrat Vasilescu în sală, ci problema este că au fost 54 de voturi în total. Deci, în momentul acesta în care vorbim de cvorum, după numărul voturilor înseamnă că nu suntem în cvorum.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Vasilescu, scuzaţi-mă, toată practica noastră din ultimul timp a fost de a lucra cu cei care sunt prezenţi în sală şi-şi exprimă votul. Dacă dumneavoastră doriţi o altă practică, eu nu am nimic împotrivă, dar trebuie să decidem schimbarea practicii actuale. Deci noi am pornit de la ideea că, dacă în sală sunt 69 de persoane, fizic, dacă, prin apelul nominal, sunt 69, dacă pe card sunt înregistraţi 69, cei care nu doresc să-şi exprime votul este problema lor. Domnul senator Tărăcilă. Microfonul nr.3, vă rog !
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să nu faceţi eforturi pentru a schimba schimbarea şi să rămâneţi conservator, cel puţin o perioadă. (sala se amuză) Pentru a fi adoptate amendamentele în plenul Senatului şi articolele, trebuie să se pronunţe în favoarea sau împotriva textului respectiv jumătate plus unu din cvorumul de lucru, respectiv 35 de senatori. Vă rog să observaţi că s-au pronunţat doar 31. Deci, dacă se pronunţă 35 pentru, iar restul sălii nu votează, amendamentul este admis sau este respins.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Tărăcilă şi vă propun să trecem la Anexa 1 - amendamente admise. Dacă în legătură cu amendamentele admise există observaţii sau comentarii ? Dacă nu, vă supun votului raportul la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr. 318/2003, cu amendamentele admise care figurează în Anexa nr.1. O să rog şi pe campionii luptei împotriva corupţiei, domnul senator Marinescu, să voteze. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Şi rog toată lumea să voteze. Cu 50 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptat raportul cu amendamentele admise care figurează în Anexa nr.1. Vă supun, acum, votului proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr. 318/2003. Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi. Cu 60 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptat proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr. 318/2003. Mulţumesc domnului Opriş, preşedintele ANRE.
	Vă propun, stimaţi colegi, să trecem la cel de-al treilea punct. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. În urma dezbaterilor pe care le-am avut asupra acestei teme, avem un raport suplimentar din partea Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Domnule Vosganian, rog să prezentaţi raportul suplimentar pentru a putea intra în procedură asupra proiectului de lege. Domnule Vosganian, puteţi să vorbiţi de pe drum încă, să câştigăm ceva timp. Din sală: A vorbit deja, la telefon.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: A, la telefon. Nu la telefon. Voiam să vă rog să vorbiţi, să prezentaţi raportul. Vă rog să luaţi loc. Microfonul nr.7 pentru domnul preşedinte Vosganian. Vă rog !
	Domnul Varujan Vosganian: Domnule preşedinte, mă iertaţi, la care proiect de lege vă referiţi ? Pentru că, stimaţi colegi, trebuie să vă spun că, anul acesta, am avut cel puţin 30 de modificări ale Codului Fiscal.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator, vă rog să nu polemizaţi cu sala pentru că, oricum, dumneavoastră aveţi dreptate întotdeauna. Mă refer la proiectul de modificare a Codului Fiscal care a fost iniţiat de senatorii Radu Georgescu, Adriana Ţicău, Aurel Simionescu şi Angel Tâlvăr, aparţinând Grupului parlamentar PSD. În şedinţa din data de 15 mai 2006, plenul Senatului a decis retransmiterea acestei propuneri legislative la comisie, pentru reexaminare. Dacă nu găsiţi documentele, citesc eu tot raportul.
	Domnul Varujan Vosganian: Nu, este în regulă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul nr.7.
	Domnul Varujan Vosganian: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, documentele le-am găsit. Şi nu polemizam cu sala. Voiam doar să spun că, în ceea ce priveşte proiectele sau iniţiativele privind Codul Fiscal, trebuie să întreb care dintre ele pentru că am primit, numai în acest an, 30 de propuneri de modificare cu acest titlu. Aceasta este singura remarcă. Aşadar, raportul suplimentar la propunerea legislativă, ca rezultat al dezbaterilor, este favorabil. În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative, cu amendamentele prevăzute în anexă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Din partea Executivului, vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul nr.9, probabil.
	Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Mulţumesc, domnule preşedinte. Faţă de noul raport al comisiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Guvernul României îşi menţin punctul de vedere negativ şi propunerea de respingere a proiectului de lege pentru toate motivele pe care le-am invocat şi anterior, atunci când şi raportul comisiei fusese negativ. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale ? Domnul senator Simionescu. Microfonul nr.3, vă rog.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş începe prin a mulţumi şi Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, care a înţeles mesajul pe care am încercat să-l transmitem prin acest proiect de lege şi să-mi exprim şi nedumerirea pentru poziţia ministerului, care nu înţelege şi nu vrea să accepte că, în România, trebuie să avem o atitudine sau o altă atitudine vizavi de folosirea Internetului şi de modul în care ar trebui să stimulăm acest lucru. Efortul care l-ar impune bugetului această propunere legislativă este unul minor faţă de dorinţa pe care o avem să avem un număr mai mare de utilizatori, să avem un număr mai mare de oameni care folosesc Internetul. Pentru colegii mei, este vorba de un efort de 7,5 euro pe lună pentru un utilizator de Internet, care s-ar constitui în deducere fiscală. Noi susţinem acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, avem o iniţiativă legislativă care a fost dezbătută, s-a cerut un raport suplimentar. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a întocmit un raport suplimentar de admitere a iniţiativei, cu amendamentele admise care figurează în anexă la raport. Din partea Guvernului se menţine poziţia negativă faţă de această iniţiativă. Deci eu vă supun votului iniţiativa legislativă. Dacă votaţi pentru adoptarea raportului favorabil al comisiei, votaţi implicit pentru adoptarea iniţiativei legislative. Dacă votaţi împotrivă, înseamnă că vă însuşiţi poziţia Guvernului, nu sunteţi de acord cu comisia. Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi. Cu 32 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul nu a fost adoptat. În consecinţă, vă supun votului proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care face obiectul iniţiativei. Vă rog să votaţi. Dacă votaţi pentru, acceptaţi iniţiativa. Dacă votaţi împotrivă, nu sunteţi de acord cu ea. Vă rog să vă exprimaţi prin vot şi vă rog să voteze toată lumea. Chiar suntem peste 70 de oameni în sală. Cu 31 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, din păcate, iniţiativa legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar şi a fost respinsă.
	Stimaţi colegi, ne întoarcem, acum, la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. De data aceasta, este vorba de proiectul de lege prezentat de către Guvern. Avem un raport substanţial şi un număr de amendamente impresionante. Rog pe domnul preşedinte Varujan Vosganian să ne prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Este unul din numeroasele proiecte, domnule Vosganian, care au fost prezentate anul acesta pentru modificarea Codului Fiscal. Microfonul nr.7. Procedură ?!
	Domnul Varujan Vosganian: Iniţiatorul întâi, domnule preşedinte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: A, mă scuzaţi, da. Vă rog să mă scuzaţi. Iniţiatorul - Ministerul Finanţelor Publice. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul nr.9.
	Domnul Cătălin Doică: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, atât Guvernul României, cât şi Ministerul Finanţelor Publice doresc să mulţumească în mod deosebit Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital pentru operativitatea de care a dat dovadă. Vreau să vă spun că, în ambele întruniri ale comisiei, am stat până la ora...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Vosganian, o să vă rog să nu mai vorbiţi la telefon, pentru că o dată în viaţă vă laudă cineva. Vă rog să ascultaţi. Domnule secretar de stat, vă rog să continuaţi şi să-i spuneţi încă o dată mulţumirile dumneavoastră.
	Domnul Cătălin Doică: Mă scuzaţi. Vorbeam în numele Guvernului şi al Ministerului Finanţelor Publice, care doresc să mulţumească, în primul rând, Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital pentru efortul pe care l-a făcut să dezbată în procedură de urgenţă acest proiect de act normativ. Vreau să vă spun, în mod cinstit, că, în ambele şedinţe, am stat până aproape de ora 9,00 seara, ceea ce s-a dovedit a fi foarte bine. Mulţumim şi plenului Senatului pentru că l-aţi introdus pe ordinea de zi cu maximă operativitate. Pentru a fi foarte scurt, întrucât proiectul de act normativ sunt convins că va fi îndelung dezbătut în această şedinţă a Senatului, aş dori să vă spun că prezentul proiect de act normativ are, ca principală prioritate şi ca principală motivaţie, aderarea României la Uniunea Europeană şi armonizarea legislaţiei şi din punct de vedere financiar şi fiscal. Menţionez că nu mai puţin de 8 Directive europene, la care ne-am angajat prin actul de aderare, sunt implementate prin acest proiect de modificare a Codului Fiscal. De asemenea, un alt principiu care a guvernat această modificare este generalizarea, pe cât posibil în acest moment, a cotei unice, precum şi extinderea bazei de impunere. De asemenea, proiectul de act normativ a avut o serie întreagă de amendamente, unele admise, unele respinse. Cu o parte dintre ele, Guvernul este de acord şi cred că le vom discuta punctual la momentul dezbaterii fiecăruia dintre aceste amendamente. Din punctul de vedere al influenţei asupra bugetului, acest proiect de act normativ aduce o influenţă aproape zero sau aducea înainte de adoptarea unei serii întregi de amendamente. Acum, influenţa este uşor negativă, fapt pe care noi nu ni l-am dorit şi, din alt punct de vedere, el a fost intens dezbătut şi cu mediul de afaceri. O parte din modificările de armonizare a legislaţiei interne sunt venite din partea acestor ONG-uri. Pentru a nu prelungi foarte mult expunerea, raportul comisiei...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului secretar de stat Cătălin Doică pentru prezentarea iniţiativei legislative. Rog pe preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital să ne prezinte raportul comisiei şi rog să urmeze exemplul domnului secretar de stat, să fie scurt, dacă se poate.
	Domnul Varujan Vosganian: Domnule preşedinte, raportul nostru este un raport de admitere, cu majoritate de voturi. Sunt cuprinse amendamente admise şi respinse în anexe. Ca noutate, veţi vedea că există şi un număr de 2 amendamente care au întrunit, la dezbatere, un număr egal de voturi. Este drept, preşedintele comisiei a votat pentru respingerea lor, dar noi nu mai avem în Regulament prevederea potrivit căreia votul preşedintelui se numără dublu, astfel încât, din 10 membri, am avut 5 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, drept care le-am lăsat la latitudinea plenului. Dar raportul în ansamblu său este de admitere şi, în consecinţă, îl supunem plenului. (discuţii şi vociferări în sală)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Stimate colege şi stimaţi colegi, Vă propun să trecem la dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii...
	Domnul Gheorghe Funar (de la prezidiu): Am şi eu câteva întrebări.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: A, pardon, mai întâi, domnul senator Gheorghe Funar, pentru întrebări. Vă rog, microfonul central. (discuţii în sală)
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat Senat, Am pregătit câteva întrebări pentru ministrul finanţelor publice, care nu ne onorează cu prezenţa la dezbaterea celor mai importante modificări care se vor aduce Codului fiscal. Sunt nevoit să încep cu o primă întrebare pentru domnul secretar de stat: De ce nu ne onorează cu prezenţa domnul ministru al finanţelor publice, domnul Sebastian Gheorghe Teodor Vlădescu? Aşa mi se pare firesc ca, la o discuţie extrem de serioasă care urmează, vizând modificările la Codul fiscal şi la dezbaterea amendamentelor, normal era să ne onoreze cu prezenţa domnul ministru. Cea de-a doua întrebare: de ce, prin modificările propuse la Codul fiscal, Guvernul nu respectă Programul de guvernare? Cea de-a treia întrebare: de ce, prin proiectul de lege, susţineţi grupurile de interese apropiate Guvernului? Şi, dacă aveţi dezlegare, aşteptăm să ne relataţi pe care grupuri de interese le-aţi vizat, prin modificările la Codul fiscal? Următoarea întrebare: de ce sunt scutite de la plata impozitelor cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din producţia internă, exportate direct de agenţii economici producători? Următoarea întrebare: de ce nu sunt considerate venituri impozabile, prin propunerile pe care le-aţi propus la Codul fiscal, veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea, care se va dovedi a fi cea mai mare excrocherie naţională de după 1989? Şi ultima întrebare: de ce aţi introdus un nou impozit pentru producătorii agricoli, respectiv, impozitul asupra valorii produselor agricole care sunt valorificate către unităţile specializate pentru colectare şi unităţile de procesare industrială? Doriţi să ajungeţi alături de ţărănişti, în afara Parlamentului, prin aplicarea acestui impozit, să nu vă mai voteze nici oamenii de la ţară? Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Şi am o rugăminte: atunci când punem întrebări, ele să aibă un obiect foarte precis, acela de a obţine explicaţii suplimentare. Pentru declaraţii politice, cel mai bun loc şi moment este ziua de luni, când oricare dintre noi poate face orice declaraţii politice. Dacă mai sunt alte întrebări, pe care doriţi să le adresaţi domnului secretar de stat Cătălin Doică? Dacă nu mai sunt întrebări, o să-l rog să ne răspundă la întrebări, după care vom trece la dezbateri generale. Vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doică: Mulţumesc. Deci, este şi o eroare a mea faptul că nu v-am precizat că domnul ministru al finanţelor publice, domnul Sebastian Vlădescu, se află la Bruxelles, unde unul din obiectele discuţiei sunt chiar amendamentele admise în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, se va întoarce în seara aceasta şi, în măsura în care vor continua discuţiile şi mâine, sunt convins că va fi în sală, aşa cum a fost, de altfel, atunci când a putut fi de faţă şi la dezbaterile din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Referitor la Programul de guvernare, întrucât întrebarea a fost destul de vagă, nu ştiu ce să răspund. Îmi pare rău, nu ştiu să particularizez unde Codul fiscal nu a respectat Programul de guvernare. Acelaşi lucru şi referitor la grupurile de interese, mergând la cantităţile de ţiţei şi gaze naturale, pe care propunerea Guvernului le scutea de acciză, menţionăm că nu această propunere legislativă scutea aceste cantităţi de acciză. Ele sunt scutite şi în prezent, singurul lucru pe care l-a făcut acest proiect de Cod fiscal, a despărţit capitolul de gaze naturale de capitolul de ţiţei şi, ca atare, se regăsea o scutire la capitolul de gaze naturale, şi aceeaşi scutire la capitolul de ţiţei, scutire care, astăzi, se găseşte în Codul fiscal în mod cumulativ, motivul fiind atât normele europene care nu adaugă acciză la cantităţile de produse petroliere exportate, o dată; şi, în al doilea rând, competitivitatea celor care exportă ţiţei şi gaze naturale, pe pieţele externe, evident, în raport cu ceilalţi operatori economici, având în vedere că celelalte ţări nu aplică aceste impozite. De fapt, acest punct face şi obiectul unui amendament care sunt convins că va fi discutat. Referitor la propunerea de neimpozitare a veniturilor la prima tranzacţionare a acţiunilor deţinute la Fondul Proprietatea, justificarea acestei propuneri se regăseşte în faptul că toate aceste acţiuni sunt, de fapt, nişte titluri de despăgubire acordate unor persoane care au fost păgubite de folosinţa bunurilor lor o perioadă îndelungată de timp şi, ca atare, impozitarea lor nu ar face decât să diminueze despăgubirile cu titlu de reparaţie acordate de către stat acestor persoane. Privitor la intenţia Guvernului de a introduce impozitul de 2% asupra cantităţilor de produse agricole vândute, trebuie să facem menţiunea că şi această problemă face obiectul unui amendament discutat în comisie, care sunt convins că va fi discutat şi la plen. Motivul pentru care Guvernul a făcut această propunere este atât solicitarea mediului de afaceri, dar trebuie să menţionăm că, până astăzi, agricultura sau veniturile de acest tip din agricultură nu sunt impozitate în nici un fel. A mai existat o intenţie de impunere care a tot fost amânată la aplicare, era vorba doar despre o cotă de 2% asupra suplimentului de produse agricole obţinute şi vândute de către producătorii agricolei, dar, ca urmare a amendamentului, a fost amânată aplicarea acestei măsuri pentru 1 ianuarie 2008, justificarea propunerii, încă o dată vă spun, fiind lărgirea bazei de impunere şi alinierea şi a producătorilor agricoli la plata unui impozit, este adevărat, foarte mult diminuat, de 8 ori mai mic faţă de celelalte categorii de contribuabili.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dezbateri generale. Dacă se doreşte intervenţie? Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, microfonul central.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Am venit în faţa dumneavoastră cu cărţulia portocalie, Programul de guvernare şi nu întâmplător l-am întrebat pe domnul secretar de stat de ce nu respectă Programul de guvernare, de ce nu l-a respectat Guvernul, prin propunerile de modificare a Codului fiscal? Am convingerea că nici măcar nu a fost măcar lecturat Programul de guvernare de către cei care au venit în faţa noastră cu propuneri de modificare a Codului fiscal. Ca urmare, permiteţi-mi să fac referire doar la două, trei fraze din Capitolul XII: Politica fiscal-bugetară, ce s-a angajat Guvernul şi ce a aprobat Parlamentul la sfârşitul anului 2004. Viziunea Guvernului României în domeniul politicii fiscale este centrată pe asigurarea unui rol stimulativ şi orientativ al impozitelor şi taxelor, în scopul creşterii şi dezvoltării economice, a consolidării fiscale, a dezvoltării şi a întăririi clasei de mijloc. Politica fiscală a Guvernului va funcţiona, mai degrabă, în sprijinul producătorilor de impozite decât în serviciul culegătorilor de impozite. Reforma legislaţiei fiscale impune reducerea continuă a scutirilor şi a exceptărilor acordate la plata impozitelor şi a taxelor, cu scopul creşterii transparenţei mediului de afaceri, a îmbunătăţirii competenţei şi a lărgirii bazei de impozitare. Între principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare în perioada 2005-2008...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă rog să mă scuzaţi! Aţi putea să ne redaţi numai în sinteză, să nu ne citiţi tot Programul? Dacă sunteţi amabil. Vă mulţumesc.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, constat că nici dumneavoastră nu l-aţi citit. Eu fac referire doar la o frază, două, trei rânduri din Capitolul XII, nu-l citesc în întregime. De pildă, la Principalele caracteristici ale politicii financiare fiscal-bugetare, sunt vreo 12, iar eu vroiam să vă prezint doar o singură caracteristică, Relaxarea fiscalităţii asupra muncii, venitului şi capitalului, pentru a constata că una s-a scris în Programul de guvernare şi altceva ni s-a prezentat. Ţinând seama de sugestia dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, am să închei citatele din cărţulia portocalie cu relaxarea fiscală înscrisă la pagina 60: Cheia de boltă a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscală, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniţiativei private şi de încurajare a oficializării economiei ascunse. Acestea sunt câteva dintre prevederile înscrise în Programul de guvernare, dar mai sunt încă multe altele care, din păcate, nu au fost avute în vedere de către iniţiatorul modificărilor la Codul fiscal, prin acest proiect de lege. Totuşi, trebuie subliniat faptul că este pentru prima dată când actualul Guvern vine în faţa Parlamentului cu un proiect de lege de modificare a Codului fiscal. Până acum, a încălcat Legea nr.571 din 2003 privind Codul fiscal şi ne-a terorizat cu ordonanţe de urgenţă. Deci, lucrul acesta trebuie subliniat, pentru că, în sfârşit, Guvernul se apropie de respectarea prevederilor legale. Ce a căutat Guvernul prin aceste modificări aduse Codului fiscal? În opinia mea, în principal, să susţină grupurile de interese apropiate Guvernului şi, în acest sens, am să vă prezint doar câteva exemple în susţinerea afirmaţiei făcute. De pildă, după art.65 alin.2 se introduce un nou alineat la care am făcut referire, printr-o întrebare adresată domnului secretar de stat. Guvernul precizează că nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea. Apoi, a prevăzut Guvernul în modificarea adusă în Codul fiscal, art.771 alin.2: Nu intră în sfera de cuprindere a operaţiunilor impozabile reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile legilor speciale. Dintre celelalte prevederi care susţin grupurile de interese apropiate Guvernului, am să fac referire la art.216, unde se precizează că: Sunt scutite de la plata acestor impozite cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din producţia internă, exportate direct de agenţii economici producători. Acest text de la art.216, în opinia mea, urmăreşte, practic, să susţină acele grupuri de interese apropiate Guvernului, care nu plătesc impozit pentru cantităţile de ţiţei şi gaze naturale din producţia internă exportate direct. Până acum, Guvernul a căutat, prin textul acestui articol, să-i scutească de la plata impozitului pe agenţii economici apropiaţi, care s-au remarcat prin susţinerea campaniilor electorale şi prin donaţiile făcute la partide. Apoi, aş mai face referire la art.250 alin.1 pct.11, unde se precizează că:Sunt scutite de la plata impozitului datorat bugetului de stat, clădirile retrocedate potrivit art.1 alin.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.94 din 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Se ştie că cele mai multe dintre aceste clădiri, care au fost retrocedate, sunt închiriate, iar chiriile sunt cel puţin la nivelul preţului pieţei, însă Guvernul nu vrea să încaseze impozit de la noii proprietari. După aceea, Guvernul, la art.250 alin.3 a prevăzut scutirea de impozit care se aplică pe perioada pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public. Este vorba de imobilele restituite foştilor proprietari, pe care le închiriază instituţiilor publice, pretind ce chirie vor, în final, de la bugetul statului, iar Guvernul nu vrea să pretindă nici un fel de impozit de la noii proprietari. De asemenea, Guvernul a mai venit cu o idee extrem de ciudată, care spune că: Guvernanţii sunt preocupaţi să susţină nu numai anumite grupuri de interese, ci şi anumite persoane. L-am rugat pe domnul secretar de stat să ne prezinte măcar câteva grupuri de interese sau să nominalizeze câteva persoane, dar nu şi-a amintit acum. Ce au prevăzut la art.252 alin.21? Aş vrea să fac o paranteză, pentru a înţelege afirmaţia următoare. În principiu, prin modificările aduse Codului fiscal, s-a prevăzut că: În cazul în care cetăţenii deţin o suprafaţă de locuit mai mare de 150 de metri pătraţi, plătesc un impozit majorat cu 10% pentru fiecare sută de metri pătraţi excedentari (să le spunem), după mentalitatea pe care au avut-o alţii înainte de 1989. Dar, la art.252 alin.21 Guvernul precizează următoarele: Persoanele fizice care deţin, la aceeaşi adresă, potrivit nomenclaturii stradale aprobate de Consiliul local, mai multe clădiri distincte, utilizate ca locuinţe, nu datorează impozit majorat pe clădiri. Vă daţi seama că nu întâmplător a fost înscris acest text în proiectul de modificare a Codului fiscal. Un alt exemplu, acesta este cu o adresă precisă, poate domnul secretar de stat confirmă, la art. 262 lit. e s-a prevăzut că sunt scutite de plata impozitului "vehiculele istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare". Acest text, după părerea mea, vizează chiar pe unii dintre membrii Guvernului care au şi care nu au vehicule istorice, dar care, probabil, vor să îşi cumpere, printre ei aflându-se şi primul-ministru şi alţii, apropiaţi dânsului. Între aceste interese care sunt susţinute de guvernanţi, prin modificări aduse textului Codului fiscal, permiteţi-mi să mai fac referire la unul sau cel mult două exemple. De pildă, la art. 282 alin. 4 se precizează că "Consiliile locale, judeţene sau consiliul general al municipiului Bucureşti, după caz, nu pot institui taxe speciale concesionărilor din sectorul utilităţilor publice: gaze naturale, apă, energie electrică". Deci cei care s-au privatizat, aşa cum s-au privatizat, în acest domeniu al gazelor naturale, al apei şi al energiei electrice, Guvernul îi protejează şi stabileşte interdicţia pentru consiliile locale, judeţene şi Consiliul general al municipiului Bucureşti, să stabilească taxe speciale. De asemenea, aş vrea să menţionez faptul că reprezentanţii Guvernului nu sunt interesaţi de lucruri deosebit de serioase şi care ar permite materializarea programului de guvernare. De pildă, nu sunt interesaţi de susţinerea investiţiilor, nu sunt interesaţi ca să îi ajute pe români să trăiască bine şi, în acest sens, aş vrea să menţionez că în proiectul de modificare a Codului fiscal, Guvernul nu a venit cu propunerea şi, apoi, a acceptat doar parţial...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, Scuzaţi-mă, vă rog ca în dezbaterile generale să vă referiţi la propunerile cu care a venit Guvernul, eventual să exprimaţi opinia dumneavoastră, nu să faceţi inventarul propunerilor care consideraţi dumneavoastră că ar fi trebuit să vină cu ele. Mi se pare că..., trebuie să facem un efort, totuşi, este o lege foarte stufoasă şi urgentă. Vă rog respectuos să conchideţi. Am înţeles punctul principal cu grupurile de interese constituite din proprietarii, toţi proprietarii, din România. Asta este situaţia, este un punct de vedere. Cred că şi la amendamente veţi mai putea, pentru că aveţi amendamente, să încercăm să intrăm în procedura de adoptare. Mulţumesc.
	Domnul Gheorghe Funar: Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, dar aş vrea să precizez că nu m-am gândit la dumneavoastră...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Eu sunt proprietar de apartament.
	Domnul Gheorghe Funar: ...sau la vreun grup de interese care este apropiat sau care s-a apropiat de dumneavoastră.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Funar, vă rog respectuos, chiar nu are rost să facem o asemenea dezbatere, mai ales că ceea ce spuneţi sunt nişte aberaţii. Vă rog frumos, haideţi să nu ne apucăm să purtăm o discuţie care nu are absolut nici un sens. Este dreptul dumneavoastră să exprimaţi opinii, dar haideţi să o facem pe scurt şi să încercăm să trecem la lucrurile serioase. Mulţumesc.
	Domnul Gheorghe Funar: Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte, dar am citit în Constituţia României că cenzura este interzisă şi cred că şi aici, de la microfonul Senatului. Închei... (proteste în sală) Doamnelor şi domnilor senatori, Mă apropii de final, ţinând seama de sugestia înţeleaptă a domnului preşedinte de şedinţă. Spuneam că guvernanţii nu au căutat să îi ajute pe români să trăiască bine, aşa cum i-au păcălit în campania electorală. Aveau posibilitatea să vină, prin modificările la Codul fiscal, şi să susţină investiţiile, putea veni cu propuneri de reducere a TVA, de asemenea...
	Domnul Mihail Lupoi (din sală): Vă bateţi joc de o sală întreagă ! Nu se poate, domnule preşedinte ! (proteste în sală, discuţii aprinse între senatorii Grupului parlamentar PRM şi cei ai Grupului parlamentar al Alianţei D.A. PNL-PD)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, am o rugăminte... Stimaţi colegi, domnilor senatori, vă rog frumos să nu apostrofaţi pe onorabilul ... (schimb de replici între senatorii Grupului parlamentar PRM şi cei ai Grupului parlamentar al Alianţei D.A. PNL-PD) Vă rog frumos..., domnilor senatori, vă rog frumos... Stimaţi colegi, Vă rog frumos să păstraţi liniştea în sală, iar pe domnul senator Funar îl rog respectuos să încheie această importantă declaraţie politică. Mulţumesc.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Dumneavoastră sunteţi primul care daţi tonul la încălcarea Regulamentului Senatului. Dacă aveţi opinii personale, vă rog să veniţi la acest microfon sau la unul din celelalte patru din sală. Ţin seama, însă, de rugămintea exprimată de unii colegi din sală care vorbesc singuri şi nu îi caută cei de la spital, şi mă opresc aici. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă rog respectuos să nu mai faceţi observaţii jignitoare la adresa colegilor dumneavoastră, pentru că s-ar putea să vă ia cineva în serios şi consideră că sunt foarte mulţi care ar trebui să fie la spitalul de boli nervoase. Dacă mai sunt alte intervenţii cu caracter general ? Vă rog frumos, domnule senator. Microfonul central.
	Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, În ultimul an de zile am avut prilejul să vorbim despre fiscalitate de foarte multe ori şi iată că de această dată ne aflăm, din punct de vedere procedural, într-o stare de normalitate: avem în faţă un proiect de lege trimis de Guvern, pentru modificarea Codului fiscal, cu şase luni înainte de data intrării în vigoare, aşa cum se scrie în legea de bază. Cred că trebuie spus, de câte ori vorbim despre Codul fiscal este bine să nu uităm că realizarea, în 2003, în timpul guvernării social-democrate, a unui Cod fiscal, a fost rezultatul unei munci foarte ample şi riguroase. Trebuie să ne amintim că preocuparea de a avea un Cod fiscal în România dăinuie cred că din 1997, 1998, când preşedintele României de la acea vreme solicita, cu disperare, Guvernului să sistematizeze legislaţia fiscală care ajunsese într-o formă impracticabilă, necontrolabilă, iar Guvernul de la acea dată nu a reuşit să facă acest lucru şi au trebuit după 2000 trei ani de muncă, să ajungem în 2003 şi să avem o singură reglementare care să ne dea speranţa că în România se instituie o stare de predictibilitate, de stabilitate, legat de fiscalitate. Fiscalitate care determină, dacă vreţi, este factorul cel mai important care determină dezvoltarea economică şi cu impact asupra nivelului social, asupra nivelului de trai. În 2004, aşa cum se scria în legea de bază, în vara anului 2004, s-a venit cu modificările la Codul fiscal din 2003 care urmau să fie operante începând cu 1 ianuarie 2005. Din păcate, odată cu schimbarea guvernării s-a dat tonul la o adevărată competiţie, în dorinţa a cât mai mulţi dintre colegii noştri, în dorinţa Guvernului de a face cât mai multe modificări privind Codul fiscal. A început o sarabandă de iniţiative legislative, ordonanţe de urgenţă, proiecte de lege care - aşa cum spunea şi domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital - s-au materializat, din punctul de vedere al comisiei noastre, în peste 30 de rapoarte cu această temă, într-un an de zile. De această dată, Guvernul a venit cu acest proiect de lege care vrea să introducă o stare de normalitate, modificăm la jumătatea anului, cu şase luni înainte vom şti (începând cu anul viitor) care sunt condiţiile prevăzute în Codul fiscal, le va şti şi mediul de afaceri, tot românul a şti ce îl aşteaptă pentru anul următor. Din acest punct de vedere este în regulă, dar dacă trecem pe fondul problemei, vreau să vă spun că acest Cod fiscal se înscrie pe linia trasată deja de modificările făcute la Codul iniţial, din 2005, încoace. Mai exact, mergând în continuare pe ideea de cotă unică, Codul fiscal încearcă să identifice surse, surse alternative de constituire de venituri bugetare, venituri care sunt foarte necesare, având în vedere că din cota unică s-a pierdut circa un miliard de euro. Fac o afirmaţie care nu îmi aparţine neapărat, o să o regăsiţi în punctul de vedere al Fondului Monetar Internaţional. De aceea este firesc ca, cel care simte răspunderea guvernării, să caute, atunci când face o gafă, soluţii să o repare. Dar care sunt soluţiile pe care le-a încercat Guvernul până acum şi la care nu renunţă nici în acest proiect ?! Măsuri legate de impozitarea microîntreprinderilor care, în traducere liberă, înseamnă, de fapt, desfiinţarea microîntreprinderilor. Măsuri cu privire la reducerea resurselor direcţionate către administraţia publică locală care, în traducere liberă, înseamnă că, în ultimul an şi jumătate, nu s-a făcut nimic în legătură cu reabilitarea infrastructurii şi dezvoltarea serviciilor în mediul rural, în principal, condiţie fără de care nu putem să ne gândim că vom intra în Europa în condiţii normale. Măsuri care s-au transmis în devansarea calendarului stabilit cu Uniunea Europeană în legătură cu nivelul accizelor pe care le percepe Guvernul României. Trebuie să spun din nou că românii au plătit accize la produsele energetice, incluzând aici şi electricitatea şi carburanţii, combustibilul, cu 13,5% mai mult decât ne angajasem să plătim prin calendarul stabilit cu Uniunea Europeană. Măsurile de această natură o să le regăsim cu efecte destul de grave şi în zona agricolă. Dacă cineva ştie şi poate să mă contrazică spunând-mi că nu este adevărat, nu a crescut foarte mult impozitul pe teren, îl invit la microfon şi îl rog să o facă. Dacă cineva poate să mă contrazică spunând că, prin proiectul de lege, Guvernul nu ne propune să impozităm şi veniturile realizate de pe terenurile din spatele casei, prin valorificarea cerealelor sau a legumelor la unităţile procesatoare, să vină să o spună la microfon, pentru că eu, în replică, am să îi arăt proiectul de lege şi o să vadă acolo că se stabilesc astfel de măsuri. La aceasta poate ar trebui să mai adăugăm toată politica de impozitare a dobânzilor şi a veniturilor realizate în piaţa de capital. Aici sunt două categorii de probleme: pe de o parte, dobânzile, de multe ori le regăsim ca rezultat al economiilor constituite din pensiile multora dintre cetăţenii României, iar Guvernul, fără scrupule, le-a băgat la impozitare. Veniturile realizate pe piaţa de capital se impozitează, fără ca cineva să se gândească că România este într-o etapă în care trebuie să stimuleze formarea pieţei de capital, nu să descurajeze astfel de tranzacţii. Sigur, tot prin măsuri de această natură, Guvernul descurajează înfiinţarea de fonduri private de sănătate, fonduri private de pensii, pentru că, în formula veche, contribuţiile la astfel de fonduri erau recunoscute ca fiind deductibile, vine Guvernul acum şi elimină astfel de deductibilităţi, iar lista poate să continue. Toate aceste teme au făcut obiectul ordonanţelor şi proiectelor de lege de modificare a Codului fiscal, cel din 2003, care au fost adoptate până acum şi se regăsesc în acest proiect de lege pe care Guvernul ne propune să îl adoptăm. Pentru a avea o motivaţie care să ne facă să medităm mai cu atenţie şi când ne pronunţăm prin vot, în acelaşi proiect de lege Guvernul vine şi cu nişte chestiuni legate de integrare: preluarea sistemului de monitorizare a taxei pe valoarea adăugată este un capitol care este necesar, este necesar integrării, numai că nu-i prima dată când în acelaşi act normativ, sub paravanul unui text necesar integrării, Guvernul ne forţează mâna pentru a vota şi chestiuni cu care nu suntem de acord. De această dată, noi o să votăm împotrivă, cu riscul să spuneţi că se întârzie adoptarea măsurilor necesare pentru integrare. Nu-i nici o problemă. Aveţi timp să veniţi în faţa Parlamentului cu un act normativ care să trateze exclusiv acest aspect şi să nu ne forţaţi mâna să votăm în continuare toate aceste măsuri care sunt lipsite de raţiune economică şi cu impact social deosebit de grav, printr-o lozincă cu care s-ar putea face afirmaţia că Alianţa D.A. a câştigat alegerile, aşa cum le-a câştigat, mai ales că pe măsură ce îmbunătăţim această relaxare fiscală, la care v-aţi angajat, ajungem la concluzia că relaxarea este o constrângere. Şi ca să mă înţelegeţi ce vreau să spun, am să fac o aritmetică simplă, pe care n-o putem contrazice: aşa cum era scris Codul fiscal, cu ultimele modificări, în 2004, investitorii ar fi trebuit să plătească un impozit pe profit, începând cu 1 ianuarie 2005 de 19%, iar impozitul pe dividende de 10%. Deci, cumulăm cei 19% cu 10% şi o să ajungem la un rezultat. Astăzi, aşa cum s-a relaxat fiscal politica Guvernului Tăriceanu, un investitor plăteşte un impozit pe profit de 16% şi un impozit pe dividende de 16%. Să-mi spuneţi dumneavoastră ce este mai relaxant - 16 + 16 sau 19+10? Deci, iată că v-aţi abătut iremediabil şi definitiv de la ideea de relaxare fiscală şi, iată că în nici un caz mediul de afaceri românesc nu este mai atractiv decât era la nivelul anului 2004. Din aceste considerente, noi o să votăm împotriva acestui proiect de lege. Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze din partea Grupului parlamentar PSD)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, domnule Ştefan Viorel. Îl invit la microfon pe domnul senator Ionel Popescu, din partea Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Microfonul central, vă rog.
	Domnul Ionel Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Spunea un coleg mai devreme că modificările aduse acum Codului fiscal merg pe linia celor intervenite în cursul anului 2005. Aşa este, pentru că începând cu 1 ianuarie 2005, practic, sistemul fiscal din România s-a schimbat din temelii. Vorbim de cu totul altceva. Sigur că şi acest principiu al cotei unice este cu totul altceva decât ce a fost până în 2004. În primul rând, este un sistem mult mai simplu, mult mai funcţional, mult mai bine receptat de către mediul de afaceri şi mult mai echitabil. S-a vorbit mai devreme de echitate. Vă reamintesc câteva impozite, prin comparaţie, din 2004. Deci, nu se plătea nici un impozit în 2004 pentru specula din domeniul imobiliar, în schimb se plătea pentru un salariu de 350 euro un impozit de 40%. Se plătea un impozit absolut modic, să spunem, pentru piaţa de capital de 1%, în schimb salariatul plătea 40%, întreprinzătorul plătea un impozit pe profit de 25%. Doar aceste cifre, vă rog să le comparaţi, atunci când vorbim despre echitatea unui sistem sau altul. După 2005 am introdus, spun eu, mult mai multă echitate în sistemul fiscal şi mult mai multă simplitate, practic, acum, după introducerea cotei unice, peste 2 milioane de cetăţeni nu mai sunt nevoiţi să depună acea declaraţie de venit global. Deci, lucrurile s-au simplificat din start pentru o bună parte din populaţie, dar vă voi spune de echitate în sistemul fiscal şi atunci când vorbim despre introducerea fiscalizării în agricultură. Vrem să abordăm problema emoţional sau vrem s-o abordăm din punct de vedere tehnic? În domeniul rural lucrează mai bine de 35% din populaţia ţării, care, practic, nu plătea nici un fel de impozit, or, prin modificările pe care le propune Codul fiscal, încercăm să aducem şi acest segment important în zona fiscalizată. Pur şi simplu, pentru că ceilalţi contribuabili nu mai pot suporta, prin contribuţiile lor, şi acest domeniu care să nu fie absolut deloc fiscalizat. Dacă vorbim de felul cum a fost receptat noul sistem fiscal de mediul de afaceri, vreau să vă aduc aminte doar câteva cifre. Spunea un coleg că au scăzut încasările cu un miliard euro. Ne uităm pe cifre. Vedem că încasările la bugetul de stat, în 2005, nu numai că nu au scăzut, au crescut, şi nu numai că au crescut în termeni nominali, au crescut şi dacă adăugăm rata inflaţiei şi dacă adăugăm creşterea economică. Veniturile au fost tot mai mari la bugetul de stat, deşi impozitele au scăzut. Pentru prima oară, în 2005, numărul salariaţilor, după mulţi ani în ţara noastră, numărul salariaţilor a crescut... (Domnul senator Dan Mircea Popescu vociferează la această afirmaţie) Domnule, vă rog...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: O să vă rog, domnule ministru, să nu polemizaţi cu oratorul.
	Domnul Ionel Popescu: ... după ce, ani şi ani la rând, numărul acestora a scăzut, fie pentru că au intrat în economia subterană, fie din alte motive. Această creştere a numărului salariaţilor în 2005, repet, pentru prima oară după mulţi ani, arată că o bună parte sau o parte, nu ştiu cât de mică sau de mare, din economia subterană începe să iasă la suprafaţă prin introducerea acestei cote unice, iar creşterea numărului de salariaţi este un prim semn. Apoi, un al doilea obiectiv prin introducerea cotei unice a fost creşterea investiţiilor străine. Iarăşi, vă fac apel la câteva cifre de care nu putem să nu ţinem seama. Ele nu sunt interpretate, sunt cifre seci. În 2004, volumul investiţiilor străine a fost în România de 4,1 miliarde euro, dar, punând la socoteală, inclusiv, ce s-a încasat din privatizarea PETROM, practic, cea mai mare companie din România. În 2005, datele încă preliminare ale investiţiilor străine sunt de 5,2 miliarde euro, dar fără a pune la socoteală încasările din privatizarea BCR-ului, care ar urma să intre de-abia în acest an în visteria statului. Deci, iată, două cifre pentru a vedea cum a fost receptat de mediul de afaceri acest nou sistem fiscal, şi apoi, la toate acestea, v-aş adăuga doar cifrele privind primul trimestru din 2006, când creşterea economică anunţată deja a fost de 6,9%. Deci, atunci când vorbim despre echitate, despre eficienţa unui sistem sau altul, vă rog din tot sufletul, faceţi apel la aceste cifre sau uitaţi-vă la aceste cifre, sau aduceţi alte cifre care să le contrazică. Doar prin fraze, fără a avea cifre în faţă, fără a le putea pune pe două coloane, mă tem că va fi mai greu să tragem o concluzie. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă din partea Grupului UDMR doreşte să intervină cineva? Nu. Cu aceasta, atunci, am încheiat dezbaterile... Doreşte cineva din partea Grupului Partidului Conservator... Vă rog să mă scuzaţi, domnişoara Ciornei. Este un lucru pe care nu mi vi-l voi ierta niciodată, că nu v-am observat de prima dată. Easy... easy Microfonul central pentru domnişoara Ciornei, din partea Grupului Partidului Conservator.
	Doamna Silvia Ciornei: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Permiteţi-mi să vă aduc în atenţie, doamnelor şi domnilor senatori, încă un aspect, şi anume, că prevederile de modificare a Codului fiscal, pe care le dezbatem, şi le vom vota astăzi, vor intra în vigoare la momentul în care România va fi stat membru al Uniunii Europene, un lucru deosebit de important din punctul nostru de vedere, pentru că, noi considerăm că în viitoarea noastră calitate de stat-membru suntem obligaţi să ne preocupăm mai mult de racordarea şi integrarea politicilor noastre economice şi sociale, în cadrul politicilor şi priorităţilor în materie ale Uniunii Europene. După cum bine ştiţi, o preocupare majoră la nivelul Uniunii, în prezent, o constituie creşterea competitivităţii economice şi crearea de noi locuri, aşa numita Strategia Lisabona. În acest scop, în toate ţările Uniunii Europene, şi la nivelul Uniunii, s-au introdus măsuri financiare şi fiscale care să sprijine creşterea competitivităţii agenţilor economici europeni. În acest domeniu, România are foarte mult de făcut, atât pentru recuperarea decalajelor tehnologice şi economice, cât şi pentru a putea beneficia de oportunităţile oferite de apartenenţa la Europa Unită. Analizând proiectul de lege, care ne-a fost prezentat de Guvern, noi apreciem că măsurile introduse sunt insuficiente pentru a asigura stimularea dezvoltării sectorului privat şi creşterea competitivităţii economiei româneşti. În acest scop, noi am făcut unele amendamente. Unele au fost aprobate, altele nu, de către comisie, amendamente care se referă, dacă-mi permiteţi, aş enumera câteva, la scutirea de impozit a cotei-părţi din profitul realizat de agenţii economici, profit care este reinvestit, o măsură pe care noi o vedem că vine în sprijinul dezvoltării, modernizării şi retehnologizării agenţilor economici. Am făcut amendamente, în sensul menţinerii sistemului special de impozitare a microîntreprinderilor, sub forma impozitului pe venituri, cât şi pentru introducerea plăţii anuale, nu trimestriale, a impozitului pe profit pentru întreprinderile cu până în 50 de angajaţi, ca o măsură de stimulare a iniţiativei private şi, totodată, am propus scutirea de impozite pe salarii pe sistemul aplicat informaticienilor pentru cercetători. Credem că este absolut necesar, în situaţia în care suntem nevoiţi să abrogăm scutirea de TVA pentru programele naţionale de cercetare, să venim în loc cu o măsură compensatorie, având în vedere că situaţia cercetării în România este dificilă. După cum ştiţi numărul de cercetători a scăzut dramatic de la cca 150.000 în 1989 la cca 9.200 în prezent, iar nivelul investiţiilor în cercetare se situează la 0,6% din PIB, un procent extraordinar de mic comparativ cu media Uniunii Europene. Deci, pentru a atrage mai mulţi tineri în cercetare şi pentru a stimula activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare desfăşurată de agenţii economici, lucruri care sunt de importanţă strategică pentru dezvoltarea economică şi socială a României, Partidul Conservator susţine scutirea de impozite pe salarii pentru cercetători. În ceea ce priveşte politica de TVA, cu sprijinul dumneavoastră, şi vă mulţumim, am reuşit să promovăm în Senat TVA-ul redus pentru produsele alimentare de bază, în conformitate cu directivele Uniunii şi practica ţărilor membre ale Uniunii Europene, dar considerăm că fără introducerea în Codul fiscal a unor măsuri şi a măsurilor propuse de către partidul nostru pentru creşterea competitivităţii Uniunii Europene, acest proiect de lege nu poate fi aprobat şi Partidul Conservator nu va aproba proiectul de lege de completare a Codului fiscal, în condiţiile în care, amendamentele noastre nu vor fi votate. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Am încheiat dezbaterile generale. A, nu. Din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Verestoy Attila. Microfonul nr. 2, vă rog. Nu, nu, domnul senator, vă rog, microfonul central.
	Domnul Verestoy Attila: Sunt foarte mulţumit şi cu acest microfon.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vrem să vă asigurăm...
	Domnul Verestoy Attila: Îmi faceţi o onoare să vorbesc şi de aici. Este acelaşi mesaj, pe care l-aş formula şi de microfonul central. Voi începe cu concluzia pe care aş trage-o la sfârşit: sigur, UDMR doreşte să voteze acest nou Cod fiscal, dar să revin, pentru că nu a fost chiar aşa uşor. Decizia noastră nu era la îndemână, nu era evidentă, nu era clară. Şi, de aceea, ţin să evidenţiez aici contribuţia însăşi a Parlamentului, şi nu numai a UDMR-ului, dar şi a UDMR-ului în a îmbunătăţi proiectul pe care l-am primit şi care în forma ce am primit-o, sincer să fiu, cu mâna pe inimă, nu am fi putut-o sprijini, nu am fi putut vota. Dacă nu ar fi existat o conlucrare între grupurile parlamentare şi o îmbunătăţire a textului pe care l-am primit, probabil, că nu aş putea să mă exprim, încurajând colegii noştri, chiar şi de la Opoziţie, să ne dea votul pentru a trece mai departe cu un nou Cod fiscal, un pic mai bun decât cel care exista. Şi, sigur, existând posibilitatea ca peste un an, doi de zile, că atât trebuie să trăiască, totuşi, un Cod fiscal, să ne gândim la un nou pas în a merge, într-adevăr, mai hotărât pe acel drum, drumul relaxării fiscale. Eu sunt de acord că nu este încă un pas simţit de toată lumea, şi nici nu poate să fie. Un Cod fiscal nu este o măsură pe care s-o îmbrăţişăm cu toţii. Aici se ciocnesc adevăratele interese. Sunt interese, pe de o parte, de a colecta cât mai multe impozite, de a avea un income, în buget, cât mai mare şi sunt, evident, interese de a exista cât mai mici poveri din partea statului pe investitor, pe producător, pe cei care oferă serviciile. În acest sens, eu cred că am realizat un echilibru între diferite interese şi am găsit soluţii care sunt mai bune decât aşa cum a gândit sau, cum îmi place mie să spun, nu a gândit Ministerul Finanţelor, atunci când a făcut primul proiect. Este demn de remarcat, aşa cum au remarcat şi alţi colegi, că prin amendamentele acceptate s-a amânat impozitarea producătorilor agricoli. Deci, este extrem de important şi totodată un mesaj către cei care sunt mulţi, care încă nu au forţa financiară de a suporta, mai ales în condiţiile în care trebuie suportate acele poveri pe care, cu o gândire, poate, abstractă un pic, legată numai de doctrine, a formulat-o în prima pornire Ministerul de Finanţe. Tot aşa, ne-am gândit, şi este bine ca viitorul să ni-l asigurăm într-un domeniu în care avem specialişti în IT, care să nu fie împovăraţi încă de acum cu impozitarea pe care, iarăşi, a gândit-o într-un moment, foarte pripit probabil, Ministerul de Finanţe. De asemenea, este demn de evidenţiat că şi în domeniul încurajării investiţiilor de lungă durată, era justă acceptarea acelui amendament prin care, la portofoliile deţinute peste un an de zile pe considerentul de investiţie şi nu de afaceri speculative, care, sigur, trebuie impozitate, - aşa cum sunt impozitate în toată lumea - poate cu un procent mai mic decât cum am prevăzut noi, dar şi aşa, această distincţie făcută de către colegii din comisiile de specialitate şi prezentată acum plenului, toate sunt articole într-o formă pe care noi o vom susţine. Iată numai câteva considerente pentru care eu cred că acest Cod fiscal poate şi trebuie sprijinit. Nu spun că este perfect, nu spun că nu am găsi noi, fiecare, sigur fiecare, fiind în anumite ipostaze de a avea o prioritate poate diferită decât a celorlalţi, nu am putea să găsim formule mai bune, dar asta o vom vedea pe parcurs, este treaba noastră. Probabil că o să îndeplinim şi această sarcină. Aşa că, în concluzie, UDMR-ul va sprijini şi va vota, în condiţiile în care, sigur, aceste amendamente vor fi îmbrăţişate şi trecute şi cu ajutorul plenului. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Atilla Verestoy. Stimaţi colegi, toate grupurile politice s-au exprimat deja. Nu aş vrea să vă limitez posibilitatea de a vă exprima. Deci, dacă cineva consideră că are lucruri atât de importante de spus, încât trebuie să le spună la dezbateri generale şi nu la dezbaterile pe amendamente, o să vă invit, dar cu o singură rugăminte, să fiţi foarte scurţi, să nu depăşiţi 2 minute! Domnul senator Cârlan, microfonul 2.
	Domnul Dan Cârlan: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte! Voi fi foarte succint. Doar la dezbateri generale pot să fac o nouă corectură, ci o precizare la un raţionament aritmetic care s-a expus ceva mai devreme. S-a făcut o comparaţie cam grosieră între 19% plus 10% şi 16% plus 16%, şi vreau să spun că nu este chiar aşa. Aparent, diferenţa dintre filozofia fiscală a PSD-ului cu 19% plus 10% şi cea a noastră, cu 16% plus 16%, ar spune minus 3% pentru investitor, pe varianta noastră. Vreau să spun, domnule coleg, şi mulţumesc că vă uitaţi cu atenţie la ceea ce spun, după impozitarea profitului, investitorul se află la o intersecţie. Un drum duce în zona în care îşi extrage imediat profitul, pe calea dividendului, plătind un impozit. Un alt drum este cel al reinvestirii profitului, al dezvoltării. Acesta este un aspect. Al doilea aspect, regula matematică, socoteala pe care aţi făcut-o dumneavoastră, nu este chiar aşa! Nu este 19% şi 10%, ci 19% şi 10% din ce a rămas şi atunci calculul spune 27% pentru investitorul care-şi extrage profitul, în varianta dumneavoastră, 29%, în varianta noastră. Într-adevăr, investitorul care-şi extrage foarte repede profitul şi pleacă cu el, plăteşte, pe regimul nostru de impozitare, cu 2% mai mult, dar investitorul care alege să reinvestească profitul, să-şi dezvolte afacerea, să creeze noi locuri de muncă, plăteşte cu 3% mai puţin, pe regimul fiscal aplicat de noi. Şi acest 16%, spre deosebire de 19%, pentru investitorul serios care lucrează pe termen lung, cumulat cu impozitul redus pe venit şi celelalte facilităţi fiscale, duc la o dezvoltare reală a economiei şi aceasta ne dorim. În definitiv, luăm 2% de la cel care pleacă repede cu profitul în buzunar şi le dăm celui care acceptă să fie partener statului român, să investească şi să se dezvolte pe termen lung.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Fac un apel la dumneavoastră. Domnule senator Viorel Ştefan, ştiu că nu sunteţi de acord şi veţi demonstra, dar scurt, vă rog! După aceea, domnul preşedinte Vosganian.
	Domnul Viorel Ştefan: Foarte scurt, vreau doar să confirm ce a spus domnul senator Cârlan. Aceasta am spus şi eu. Eu nu am spus că facem o adunare simplă de 16% plus 16%, ci calculăm în algoritmul în care se calculează dările către stat şi concluzia aceasta este: 16% înseamnă, real, pentru investitor 29%. În sistemul vechi însemna 27%, iar ceea ce nu înţelegem, nu înţelegem că trebuie să fim realişti. Ideea că visăm la investitori care vor veni aici să-şi rişte banii spre binele general al societăţii româneşti este idealistă. Deci, investitorul vine acolo unde obţine profitul maxim şi pe formula veche, profitul era mai bun cu 2% decât pe formula la care s-a ajuns astăzi, când impozităm cu cotă unică şi profitul şi dividendul. Şi legat de ce spunea domnul senator Ionuţ Popescu, de asemenea, eu nu am a-l contrazice. S-au realizat venituri la bugetul de stat, numai că ceea ce dânsul nu spune este următorul lucru: realizarea de venituri la bugetul de stat nu are legătură cu cota unică, ci este legată 100% această creştere de venituri, de creşterea consumului, determinat nemijlocit de banii veniţi din străinătate. Iar acele locuri de muncă pe care le tot fluturăm, înseamnă locuri de muncă în zona comerţului, în lanţurile mari de magazine. Acestea sunt investiţiile străine care s-au făcut în România în anul 2005 şi toate sunt consecinţa banilor trimişi de românaşii noştri, din străinătate, în ţară, şi nicidecum a cotei unice sau, altfel spus, dacă renunţam la cota unică, ce au trimis românii se cumula cu miliardul pe care l-am pierdut prin cota unică şi stăteam mult mai bine acum, nu aveam demisii în lanţ la sănătate, la Guvern, ştiu eu, profesori în stradă ş.a.m.d. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul senator Vosganian. Reînnoiesc apelul, pentru că dumneavoastră vorbiţi tot timpul, şi veţi vorbi în continuare, tot timpul ...
	Domnul Varujan Vosganian: Tocmai de aceasta nici nu doresc să intru în această polemică legată de importul pe profit şi importul pe dividende, pentru că acolo calculele sunt mai complicate şi au în vedere cât anume din profit aduce dividendul şi veţi vedea că, totuşi, avem o relaxare fiscală. Vreau numai să vă fac un scurt inventar al conţinutului raportului nostru, pentru a vedea modul în care Parlamentul a ameliorat proiectul de lege, şi în acest fel, aşa cum spuneau unii dintre colegii noştri, el poate fi votat. Aşadar, în comisie am procedat la următoarele lucruri: am redus impozitul pe micro-întreprinderi de la 3% la 1,5% pentru acele micro-întreprinderi care au activitatea preponderentă, de producţie. Am coborât impozitul pentru câştigurile din piaţa de capital la 1%, pentru acţiunile deţinute pentru o perioadă mai lungă de un an şi am îmbunătăţit modalitatea de calcul a impozitului pe câştigurile curente. În acelaşi timp, am îmbunătăţit taxarea autoturismelor, astfel încât, să încurajăm producţia autohtonă, am îmbunătăţit impozitarea pe producţia de bere internă pentru a încuraja berea tradiţională, produsă în instalaţii specifice, am îmbunătăţit impozitarea, în sensul relaxării, pentru vehicule de uz curent, pentru ambarcaţiuni. În acelaşi timp, am amânat aplicarea impozitării pentru câştigurile din tranzacţii agricole, până în anul 2008, socotind că în 2007 vom intra pe subvenţionarea Uniunii Europene, care este mult mai consistentă. Am reintrodus deductibilităţile pentru asigurările de sănătate, am eliminat impozitarea pentru clădirile cu destinaţie socială şi cele care se află în patrimoniul Academiei Române, am menţinut, în continuare, facilităţile de impozitare pentru salariile celor care lucrează în SOFTWARE şi, într-o altă lege, continuăm reducerea CAS-ului, socotind că până în anul 2009 vom coborî cu 9% CAS-ul. Aşadar, socotesc că aceste contribuţii ale Comisiei pentru buget, finanţe, bănci pot fi un argument pentru votarea acestui proiect de modificare a Codului fiscal.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Varujan Vosganian. Stimaţi colegi, am încheiat, practic, etapa dezbaterilor generale asupra proiectului de lege şi vă propun să trecem acum la chestiunile specifice. Vreau să vă spun că este o premieră pentru mine şi vreau să vă solicit îngăduinţa şi să vă obţin aprobarea, pentru prima oară când avem un raport cu amendamente admise. O să-mi spuneţi că este normal. Avem şi amendamente respinse şi dumneavoastră, din nou, o să-mi spuneţi că este normal, ceea ce este adevărat, dar este pentru prima oară când avem amendamente asupra cărora comisia nu a putut decide, întrucât au întrunit un număr egal de voturi. În aceste condiţii, eu vă propun să începem cu amendamentele respinse, care figurează în Anexa 2 şi am o rugăminte la autorii de amendamente, sunt 73 de amendamente respinse! Deci, vă rog respectuos, ... Evident, nu are rost să spun cine este autorul majorităţii amendamentelor, că şi-a luat deja locul! Rugămintea este să încercăm să fim foarte concişi în argumentarea lor, ca să putem vota. După care, o să trecem la amendamentele asupra cărora comisia nu a putut decide. Sunt două amendamente care figurează în Anexa 3, care au obţinut un număr egal de voturi şi o să vi le supun pe acestea deciziei, după care vom trece la amendamentele admise. Dacă nu văd contestări asupra acestei maniere de a proceda, o să vă rog, atunci, stimaţi colegi, să vă uitaţi la Anexa 2. În ea figurează amendamentele respinse şi o să mă refer la pct.1, cu un text propus de completare cu o nouă literă, lit."i" - "taxă de solidaritate". Un amendament propus de domnul senator Gheorghe Funar şi respins. Deci se susţine, probabil. Vă rog, domnule senator Funar, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, îmi susţin acest amendament care vizează completarea art.2 din Codul fiscal. Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele - aşa cum spunea preşedintele de şedinţă - după lit.h - impozitele şi taxele locale - să se adauge "taxa de solidaritate". Acest amendament al meu vizează respectarea şi aplicarea Programului de guvernare, precum şi a urării "Să trăiţi bine!", prin instituirea unei taxe de solidaritate care permite o redistribuire a veniturilor. Nu insist, domnule preşedinte de şedinţă, stimate colege, stimaţi colegi, asupra detaliilor. Când vom ajunge la art.263 la Titlul X voi prezenta detalii privind taxa de solidaritate.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. sunt comentarii în legătură cu această propunere? Din partea Ministerul Finanţelor Publice, domnul secretar de stat Doică. Microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Foarte scurt, domnule preşedinte, ne menţinem poziţia expusă în comisie. Nu suntem de acord cu introducerea acestei taxe de solidaritate cu atât mai mult cu cât, la ora actuală, există o taxă numită "taxă de solidaritate", care se regăseşte în legile muncii, iar cei care plătesc sunt organizatorii de jocuri de noroc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul Funar la art.2. Vreau să vă rog să votaţi şi să ştiţi ce votaţi. Cine votează pentru, sprijină amendamentul - respins de comisie - domnului Funar, asupra căruia s-a pronunţat şi reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice. Cine votează pentru, sprijină introducerea acestui amendament. Vă rog respectuos să vă exprimaţi prin vot. Cu 14 de voturi pentru, 27 împotrivă şi o abţinere, amendamentul a căzut. Trecem la amendamentul de la nr. crt.2. este vorba de o propunere de completare, cu un alineat nou, a art.4. Amendament propus de domnul Funar. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, constatând de nenumărate ori că Guvernul încalcă Legea nr.571/2003, constatând personal că domnul secretar de stat Doică nu a reuşit să înţeleagă nici până astăzi textul de la art.4 alin.1, care precizează "prezentul Cod se modifică şi se completează numai prin lege". Deşi textul este limpede, Guvernul a sfidat legea şi Parlamentul şi a venit de nenumărate ori în faţa Senatului şi a Camerei Deputaţilor cu ordonanţe de urgenţă. Pentru a nu se mai ajunge la repetarea încălcărilor de lege, am propus completarea art.4 cu alin.3: "prezentul Cod nu poate fi modificat prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului". Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi... Da. Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Doică.
	Domnul Cătălin Doică: Domnule preşedinte, Guvernul îşi menţine punctul de vedere. Nu suntem de acord cu introducerea amendamentului. Nu putem interzice Guvernului să-şi exercite o calitate care-i revine în virtutea Constituţiei. Menţionez că ordonanţa de urgenţă, potrivit Constituţiei, are un caracter, ca putere juridică, egal legii, urmând să fie supusă discuţiei Parlamentului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de la anexa 2 poz.2, amendament respins de comisie împotriva căruia s-a pronunţat şi iniţiatorul. Vă rog să vă exprimaţi prin vot dacă sunteţi în favoarea amendamentului domnului senator Funar sau împotrivă. Cu 16 de voturi pentru, 27 împotrivă şi 3 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la poz.3, evident tot amendament propus de domnul senator Funar, introducerea unei litere noi la art.15 - lit.c1. Vă rog, domnule senator, să susţineţi. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu vă pot refuza dacă mă invitaţi la microfon. Susţin acest amendament şi el vizează respectarea şi aplicarea programului de guvernare, precum şi sprijinirea persoanelor juridice care trebuie ajutate să supravieţuiască în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Este cunoscută experienţa tristă din ţările care au aderat, cele 10, înaintea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. În cele mai multe dintre acestea s-a ajuns ca întreprinderile mici şi mijlocii - circa jumătate, în unele dintre ele mai mult de jumătate - să dea faliment. Pentru a nu repeta o asemenea experienţă şi în România, în curând, am propus modificarea şi completarea art.15 alin.1 lit.c cu următorul text: "Persoanele să fie scutite de plata obligaţiilor către bugetul de stat, persoanele juridice care reinvestesc profitul în activitatea curentă." Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Iniţiatorul are vreun comentariu?
	Domnul Cătălin Doică: Da, domnule preşedinte, ne menţinem punctul de vedere exprimat în cadrul comisiei privind respingerea amendamentului. De fapt amendamentul a fost respins. Au existat o serie întreagă de discuţii care poate e util să fie ridicate în cadrul plenului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. În consecinţă, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar. Vă rog să vă exprimaţi care sunteţi în favoarea sau împotriva amendamentului de la poz.3. Vă rog să votaţi. Cu 21 de voturi pentru, 29 împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul a căzut. Trecem la amendamentul care figurează la poz.4. Alt amendament al domnului Funar privind impozitarea pe tranzacţiile bursiere. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Am propus la art.15 introducerea unui nou alineat - alin.4 - cu următorul cuprins: "Persoanele fizice care au ca activitate tranzacţiile bursiere." Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Iniţiatorul? Domnule secretar de stat Doică, aveţi comentarii? Aveţi. Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doică: Da, domnule preşedinte, în primul rând, la art.15 - care are doar 3 alineate - din actualul Cod fiscal se vorbeşte de impozitul pe profit. Aici s-ar dori introducerea unei exceptări de la plata impozitului pe profit pentru persoane fizice, exceptare care nu-şi are obiectul.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul Funar la poz.4. Vă rog să votaţi. Cine este pentru sau împotriva amendamentului domnului Funar de la poz.4? Cu 10 de voturi pentru, 27 împotrivă şi 3 abţineri, amendamentul a căzut. (discuţii) Trecem la poz.5. Este un amendament propus de Grupul PC. Se referă la introducerea unui punct nou, privind scutirea de impozit a profitului reinvestit. Scutirea de impozitul pe profit. Domnişoara Ciornei, microfonul 3.
	Doamna Silvia Ciornei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum spuneaţi, domnule preşedinte, propunem scutirea de impozit a profitului reinvestit în dezvoltarea activităţii agenţilor economici, ca o măsură absolut necesară pentru creşterea competitivităţii agenţilor economici români. (rumoare, discuţii)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Iniţiatorul? Domnule secretar de stat Doică.
	Domnul Cătălin Doică: Domnule preşedinte, Guvernul şi-a exprimat poziţia în comisie, la fel ca şi în cazul amendamentului aproape similar depus de domnul senator Funar. S-a cerut respingerea. Opoziţia a vrut, şi preşedintele comisiei, au fost discuţii...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Vosganian.
	Domnul Varujan Vosganian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Motivul pentru care comisia, în majoritate, a respins această propunere este legat de faptul că, în clipa de faţă, impozitul pe profit a coborât la 16%, ceea ce este o modalitate de a susţine agenţii economici în activitatea de reinvestire. Apoi s-a îmbunătăţit legislaţia privind amortizarea şi, prin intermediul amortizării accelerate, se obţine exact acelaşi efect economic, cu exact aceeaşi susţinere de natură financiară. (rumoare, discuţii) Socotim, aşadar, că este excesiv să introducem şi scutirea pentru profitul reinvestit.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul Viorel Ştefan, microfonul 3. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Viorel Ştefan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, eu cred că astăzi va trebui să facem mai multă aritmetică, pentru că încurcăm cifrele. La ultima mea intervenţie am stabilit că un investitor plăteşte, una peste alta, 29%. (rumoare, discuţii) Acum, în intervenţia... (rumoare, discuţii) 29,45%, ca să fim riguroşi exacţi. În intervenţia domnului Varujan iar ne întoarcem la 16%. Investitorul plăteşte o dată pe profit şi o dată pe dividendul lui. Dacă îi dăm această facilitate, îi creăm posibilitatea să reinvestească profitul, sigur că nu mai plăteşte nici pe profit, nici pe dividende, pentru că nu mai ia dividende. Despre acest lucru vorbim. Şi trebuie să vă mai spun că la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital analiza pe care am încercat să o facem cu ministrul finanţelor pe această temă a eşuat. Dânsul ne-a promis că vine cu o analiză să ne convingă că nu avem dreptate şi a plecat şi nu a mai venit. Ca urmare, noi susţinem şi credem că este bine să se introducă în legislaţia fiscală această facilitate, dacă vrem să facem mediul economic românesc atractiv. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnişoara Ciornei, doriţi să mai interveniţi? Microfonul 3.
	Doamna Silvia Ciornei: Doream să spun, domnule preşedinte, că sistemul amortizării accelerate care este prevăzut de legislaţia fiscală nu este folosit de agenţii economici, pentru că amortizarea accelerată diminuează profitul contabil şi îngreunează accesul agenţilor economici la credite bancare. De aceea, această alternativă pe care noi o propunem de a nu se impozita profitul reinvestit, credem că este mai mult în sprijinul agenţilor economici şi va conduce la creşterea investiţiilor şi la dezvoltarea lor. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, întrucât mai mulţi vorbitori l-au făcut praf pe domnul Varujan Vosganian, îl voi ruga să spună două-trei cuvinte de răspuns.
	Domnul Varujan Vosganian: Un singur lucru vreau, legat de impozitul pe dividende şi pe profit. Impozitul pe dividende la nivel naţional se colectează la un nivel de o treime faţă de impozitul pe profit, ceea ce arată că, în medie, agenţii economici reinvestesc două treimi din profitul lor. De aceea, calculul real, dacă vrem să-l facem, este 19 cu 3, comparat cu 16 cu 4,4-4,5, deci oricum este mai puţin, chiar şi în această situaţie. Deci, aritmetica, aici, trebuie să fie neeuclidiană, dacă pot să-mi permit să spun aşa şi, în nici un caz, prin însumarea lor. Aceasta a fost completarea pe care am vrut să o fac. Să arăt că argumentaţia mea legată de scăderea impozitului pe profit rămâne în picioare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, cred că la ora actuală dispuneţi de toate punctele de vedere, chiar contrare, pe această temă, aşa că-mi permit să vă sugerez să supunem la vot amendamentul propus de PC care figurează la pct.5 din amendamentele respinse. Vă rog să vă exprimaţi prin vot dacă sunteţi pentru sau împotriva lui. Vă rog să votaţi. Cu 29 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 4 abţineri, din păcate, amendamentul nu a trecut. (discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Procedură!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu. Nu este. Trebuie să facă 35. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, vă rog să constataţi că nu sunt îndeplinite nici măcar la masa prezidiului cerinţele de cvorum, motiv pentru care în sală suntem sub 60 de oameni... (rumoare, discuţii)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu... E...
	Domnul Valentin Dinescu: Solicităm să strigaţi catalogul.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: O.K. Am o rugăminte, stimaţi colegi. Vă rog să nu mai vorbiţi din bănci decât între dumneavoastră şi la telefonul mobil. Dacă doriţi să vă adresaţi tuturor celorlalţi colegi, vă voi ruga respectuos să solicitaţi cuvântul. Vi-l dau cu mare plăcere! Am înţeles că se solicită verificarea prezenţei. Voi ruga pe domnul senator Zoltan Puskas să facă verificarea prezenţei. Înainte de asta, domnul senator Iorgovan, pe procedură probabil. Microfonul 3.
	Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, Din simpatia veche pe care noi, PSD-ul, o avem cu Partidul Conservator, în general, şi cu distinsa noastră colegă, în particular, vă rugăm să constataţi că s-a votat pe lipsă de cvorum. Haideţi să refacem cvorumul, deci să anulăm votul anterior şi să refacem votul. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, pentru a putea proceda, va trebui să verificăm întâi cvorumul şi, după aceea, o să luăm o decizie de procedură privind refacerea votului şi, dacă majoritatea susţine, vom reface votul. Deci, o să-l rog pe domnul senator Puskas.
	Domnul Puskas Valentin Zoltan: Domnule preşedinte, mai întâi, o problemă de procedură. Verificarea cvorumului se cere înainte de vot. Dacă votul s-a consumat, verificarea cvorumului se poate cere pentru următorul vot. Vă mulţumesc, şi acum apelul nominal. - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - euroobservator - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Blaga Vasile - Guvern - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - învoire - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - prezent - Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - prezent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Corina - euroobservator - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - delegaţie - Haşotti Puiu - concediu medical - Ilaşcu Ilie - absent - Iliescu Ion - absent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - prezent - Iorga Nicolae - delegaţie - Iorgovan Antonie - prezent - Ioţcu Petru Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - delegaţie - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - concediu medical - Lupoi Mihail - prezent - Maior George Cristian - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - Guvern - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - delegaţie - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - euroobservator - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - delegaţie - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - absent - Nicolai Norica - delegaţie - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - absent - Păcuraru Paul - prezent - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - euroobservator - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - delegaţie - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - absent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - delegaţie - Silistru Doina - absent - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - prezent - Stoica Ilie - prezent - Strătilă Şerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - Guvern - Szabó Karoly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - prezent - Şerbu Gheorghe Vergil - delegaţie - Şereş Ioan Codruţ - Guvern - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - absent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - prezent - Tîlvăr Angel - delegaţie - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - euroobservator - Ţîrle Radu - euroobservator - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - primire oficială - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - prezentă - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - prezent Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu îi mulţumesc domnului senator. O să vă rog să aşteptaţi un minut, ca să verificăm dacă, într-adevăr, am avut cvorum sau nu. Stimaţi colegi, îl informez şi pe domnul senator Copos, care vorbeşte la telefon, că sunt prezenţi 76 de senatori, deci suntem în cvorum. În consecinţă, nu pot decât să fac încă o dată apel la dumneavoastră să votaţi. Domnul senator Cutaş. Microfonul nr.3, vă rog.
	Domnul George Sabin Cutaş: Domnule preşedinte, v-aş ruga, în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să refacem votul la amendamentul anterior, pentru că nu am fost în cvorum, au venit colegi în momentul în care a fost strigat catalogul. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, am o mare rugăminte la dumneavoastră. Să citiţi Regulamentul de procedură, care are răspunsuri, inclusiv la această întrebare. Art.121 alin.2 specifică foarte clar că înainte de votare, liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de şedinţă. Deci, înaintea începerii votului. Având însă în vedere că e vorba de cererea unui grup care, oricum, a anunţat că va vota împotriva Codului fiscal, eu aş zice, în semn de colegialitate, să supunem la vot. Dacă Senatul, în plen, decide să refacă votul care a fost dat, atunci vom proceda în consecinţă. Deci, supun votului dumneavoastră cine este pentru refacerea votului sau împotriva acesteia. Vă rog să votaţi. 41 de voturi pentru, 22 împotrivă şi 5 abţineri. O să trecem la refacerea votului. O să votăm din nou poziţia 5 din lista amendamentelor respinse. Vă rog să mă ascultaţi puţin. Vă rog să aveţi puţină răbdare şi să mă ascultaţi. Deci, refacem votul de la poziţia 5 din Anexa cu amendamente respinse, problema profitului reinvestit, propunerea Grupului parlamentar al partidului Conservator. Vă rugăm să vă exprimaţi încă o dată prin vot dacă sunteţi în favoare sau împotrivă. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul de la poziţia 5 a fost adoptat. Listă pentru preşedinţii de grupuri. Trecem la poziţia 6 din Anexa 2. Este o propunere a domnului senator Funar, de modificare a art.34 lit. "a" şi "b" ale alin.1. Microfonul nr.2, domnul Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mă bucur că s-a deschis pârtia şi încep să fie aprobate amendamentele propuse la Codul fiscal. Vă fac o surpriză. Renunţ la pct.6 şi continui cu pct.7.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Deci, amendamentul de la poziţia 6 nu se mai votează...
	Domnul Gheorghe Funar: Nu îl mai susţin.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Se renunţă la susţinere. Trecem la numărul curent 7 din Anexa 2. Este vorba de un amendament propus de domnul Funar, privind cotele de impozitare. Microfonul nr.2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aş vrea să precizez de la început că am făcut trei amendamente la art.43 şi nu înţeleg de ce domnul preşedinte de comisie a acceptat să fie cumulate, pentru că doar în aparenţă este vorba de acelaşi lucru. În fond, sunt trei lucruri diferite şi v-aş ruga, domnule preşedinte, aşa cum am propus şi la comisie, să fie votate separat. Am propus la art.43 alin.1 cota de impozit de 16% să fie aplicată, pe lângă salarii, şi pe indemnizaţii. Deci "pentru determinarea impozitului pe veniturile din salarii sau indemnizaţii". Am făcut această precizare, ţinând seama de faptul că atât noi, parlamentarii, cât şi alte persoane care deţin funcţii de demnitate publică, inclusiv judecătorii, procurorii şi alţi bugetari beneficiază de indemnizaţii, şi atunci, la o citire corectă a textului legii, aceste persoane, care ocupă funcţii de demnitate publică, ar însemna că nu plătesc cota de impozit de 16%. Deci, am propus completarea textului "salarii sau indemnizaţii". Apoi, la lit. "e", am propus pensii mai mari de 1000 lei (RON). Am făcut acest amendament, ţinând seama de faptul că actualii guvernanţi au reuşit să-i păcălească pe pensionari în campania electorală şi le-au urat să trăiască bine, iar acum încearcă să le aplice cota de impozit de 16% la toţi pensionarii, indiferent de cuantumul pensiei. Amendamentul meu vizează impozitarea numai a pensiilor mai mari de 1000 lei, respectiv 10.000.000 lei. Cel de-al treilea amendament la art.43 alin.1 vizează litera "g", la premii. Actualii guvernanţi, pe lângă păcălirea pensionarilor, încearcă acum să-i impoziteze şi pe cei care beneficiază de premii, toţi care primesc premii urmând să plătească cota de impozit de 16%. Amendamentul meu vizează impozitarea premiilor mai mari de 1000 lei, deci cei care beneficiază de premii mai mari de 10 milioane lei vechi să fie impozitaţi. Mulţumesc şi v-aş ruga să le supuneţi la vot separat, domnule preşedinte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Înainte de a le supune la vot, o să-l rog, din partea iniţiatorului, pe domnul ministru Doică, microfonul 9, şi, după aceea, comisia, domnul preşedinte Varujan Vosganian. A fost şi o problemă ridicată de domnul Funar, privind comisia. Domnule Doică, aveţi cuvântul, microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doica - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere, îl menţine şi solicită Parlamentului respingerea acestui amendament pentru următoarele motive: completarea sintagmei sau indemnizaţii la punctul b), din punctul nostru de vedere, nu este oportună întrucât şi indemnizaţiile pe care le primiţi dumneavoastră, ca parlamentar, precum şi orice alte indemnizaţii sunt venituri asimilate salariilor, deci, se impozitează. Există nu numai indemnizaţii primite de anumite categorii de salariaţi, ci şi alte sintagme folosite pentru venituri. Toate sunt venituri asimilate salariilor, se impozitează ca şi salariile. Referitor la punctul e), îmi permit să-i spun domnului senator Funar că, în Codul fiscal, astăzi, se găseşte o excepţie la pensii care nu se impozitează - pensiile mai mici de nouă milioane de lei. Deci, practic, dânsul ar propune o majorare de un milion de lei la actualul venit. Guvernul nu este de acord întrucât consideră că această cotă de nouă milioane de lei se încadrează în limitele pe care şi le-a asumat prin Programul de guvernare şi este sustenabilă din punctul de vedere al bugetului. La punctul g) dânsul propune, faţă de cota actuală de şase milioane de lei, care şi aşa a iscat o serie întreagă de discuţii, majorarea cu încă patru milioane de lei pentru premiile obţinute în urma jocurilor de noroc. Este evident că Guvernul nu doreşte încurajarea jocurilor de noroc. Chiar şi limita de şase milioane de lei este prevăzută în Codul fiscal dintr-o raţiune strict de administrare, întrucât până la şase milioane de lei sunt premiile obţinute la jocurile de loz în plic, unde nu ar putea exista controlul celor care câştigă sume mai mici de şase milioane de lei şi, cu atât mai puţin, fiind impozit reţinut la sursă, nu ar avea cine să-l reţină şi să-l vireze. Aceasta este raţiunea celor şase milioane de lei. Cu atât mai puţin putem susţine zece milioane de lei.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Varujan Vosganian.
	Domnul Varujan Vosganian: Noi am preluat modul în care a fost redactat amendamentul. Amendamentul a fost redactat în acest fel şi, atunci când noi l-am respins, am preluat formularea tot integrală, dar, sigur că, suntem de acord să se voteze separat.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă îmi permiteţi, domnul Vosganian, să voteze cum!? Ce votăm acum? Pe fiecare, indemnizaţii, pensii, premii? Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, propunerea este ca, la punctul 7, să se voteze propunerea de amendament pe trei categorii... "includerea şi a indemnizaţiilor"... Cine este pentru amendamentul domnului Funar? Vă rog să votaţi. Amendamentul a căzut, întrunind doar 13 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi 8 abţineri. Trecem lit.e) de la art.7, vot asupra propunerii privind impozitarea pensiilor mai mari de 1.000 RON. Vă rog să votaţi cine este în favoarea introducerii sau împotriva amendamentului? Amendamentul a căzut, întrunind doar 20 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi o abţinere. Vă rog listă pentru liderii de grupuri parlamentare. (gălăgie în sală) Trecem la lit.g). Este vorba de includerea impozitării la premiile mai mari de 1.000 RON. Domnul senator, vă rog, dacă doriţi să ţipaţi, să o faceţi pe coridor, iar dacă doriţi să vă adresaţi în Senat, există numai două posibilităţi. De la această tribună sau de la unul din microfoane, atunci când vă dau eu cuvântul. Vă rog să ne respectaţi, ca să vă putem respecta şi noi. Deci, premii mai mari de 1.000 RON. Vă rog să votaţi, dacă sunteţi pentru acest amendament sau împotriva lui. Amendamentul a căzut, întrunind doar 17 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Trecem la poziţia 9 din Anexa 2, amendamente respinse. Este vorba de un amendament propus de doamna senator Silvia Ciornei, la art.55 pct.4. Vă rog să prezentaţi amendamentul. Microfonul 3. Numai un moment, doamna Ciornei. Doriţi ceva, domnul Funar, pe procedură?
	Domnul Gheorghe Funar: Este vorba de poziţia 8.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mai era 8? Scuzaţi-mă, doamna Ciornei, poziţia 8, art.43, amendament propus de domnul senator Funar, plăţi compensatorii şi compensaţii. Vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Da, aceasta era intervenţia mea legată de faptul că aţi sărit peste cifra 8, domnule preşedinte. Înainte de a-mi susţine amendamentul aş vrea să vă înştiinţez că, dacă Codul fiscal este votat astfel şi intră în vigoare, eu, personal, şi nici dumneavoastră nu vom mai plăti cota de 16%, ca urmare a votului precedent. Rămân surprins că domnul secretar de stat face confuzie între salarii şi indemnizaţii. Veţi vedea că nu vom mai plăti toţi bugetarii...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator, v-am dat cuvântul să ne spuneţi dacă vă susţineţi amendamentul de la punctul 8.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Îl susţin, dar am încercat să-l aduc cu picioarele pe pământ pe domnul secretar de stat ca să realizeze ce urmează. Am propus la punctul 8 art.43 să fie completat cu literele i) şi j), respectiv cota de impozit de 16% să se aplice şi la plăţile compensatorii şi la compensaţii. Aşa cum cunoaşteţi, doamnelor şi domnilor senatori, până acum, Guvernul a fost deosebit de generos şi a acordat şi acordă anumitor categorii de beneficiari fie plăţi compensatorii, fie compensaţii în sume de multe sute de milioane de lei vechi, iar în unele cazuri chiar de peste un miliard de lei. Amendamentul meu vizează menţionarea în mod distinct a plăţilor compensatorii şi a compensaţiilor şi aceasta să fie impozitate, altfel, beneficiarii acestora, legal, nu pot fi impozitaţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Doica, vă rog. Microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doica: Domnule preşedinte, În primul rând, nu am făcut o confuzie între salarii şi indemnizaţii, am spus că şi indemnizaţiile sunt venituri asimilate salariilor şi tratate din punct de vedere al impozitului la fel. Scuzaţi-mă pentru divagaţie. Guvernul nu este de acord cu introducerea acestui amendament de la pct.8, întrucât aceasta ar însemna că plăţile compensatorii şi compensaţiile ar trebui impozitate ceea ce este paradoxal, dar Guvernul susţine că nu trebuie impozitate pe acelaşi principiu pentru care nu consideră că trebuie impozitate primele tranzacţii cu titlurile de proprietate la Fondul "Proprietatea", întrucât ele sunt destinate a acoperi o pagubă care i se produce celui care îşi pierde locul de muncă şi nu se găseşte justificarea pentru a i se lua un impozit la această compensaţie morală şi economică.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, voi supune la vot amendamentul domnului Funar care figurează la poziţia 8 din Anexa 2, prin care dânsul propune să impozităm pe amărâţii care primesc plăţi compensatorii. Cine este pentru sau împotrivă rog să se exprime prin vot. Amendamentul a fost respins întrunind numai 23 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. Listă pentru liderii de grupuri parlamentare. Trecem la punctul 9 din Anexa 2, art.55 alin.4, amendament propus de doamna senator Silvia Ciornei. Aveţi cuvântul, microfonul 3.
	Doamna Silvia Ciornei: Vă mulţumesc. Prin acest amendament propunem ca salariile cercetărilor să nu fie impozitate, ca o măsură de încurajare şi stimulare a activităţii de cercetare. Nu doresc să repet ceea ce am menţionat în declaraţia de la începutul dezbaterii, dar cred că suntem cu toţii de acord că numai prin cercetare vom reuşi să creştem competitivitatea economiei româneşti în ansamblu şi a agenţilor economici români.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc doamnei Ciornei. Din partea Ministerului Finanţelor Publice, domnul secretar de stat Doica.
	Domnul Cătălin Doica: Domnule preşedinte, Principial este absolut corect ce susţine doamna senator Ciornei. Cercetarea este o prioritate şi trebuie să fie o prioritate pentru orice Guvern, nu numai pentru acest Guvern. Totuşi, ţinem să aducem în faţa plenului Senatului poziţia potrivit căreia nu putem fi acord cu acest lucru dintr-un singur motiv - aşa cum se acordă o serie de facilităţi pentru producătorii de soft, pentru cei care lucrează în domeniul soft-ului, facilităţi a căror aplicare Guvernul a propus să fie eliminate datorită poziţiei foarte ferme atât a Consiliului Concurenţei din România, cât şi a Direcţiei Generale de Concurenţă din cadrul Comisiei Europene - considerând că aduce o distorsiune pe piaţa muncii. Deci, încă o dată, principial, poziţia doamnei senator este corectă, dar Guvernul nu poate susţine aceasta.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Ştefan Viorel. Microfonul 3.
	Domnul Viorel Ştefan: Aş vrea să fac o scurtă precizare. Spre deosebire de industria soft-ului, în privinţa cercetării, Regulamentul privind acordarea ajutorului de stat permite acest lucru. Deci, să nu-şi facă probleme domnul secretar de stat că vom avea probleme cu Consiliul Concurenţei. Este exclus.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi auzit, dispuneţi la acest moment de toate informaţiile necesare pentru a vă putea pronunţa asupra acestui amendament propus de doamna senator Silvia Ciornei, la art.55 pct.4. Vă rog să votaţi dacă sunteţi în favoarea sau împotriva adoptării acestui amendament. Din păcate, amendamentul a căzut, neîntrunind numărul de voturi necesar, deşi are 29 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi o abţinere. Din sală: Nu este cvorum, domnule preşedinte... Poftiţi?! Nu, stimaţi colegi, vă rog frumos să avem respect faţă de noi înşine, este cvorum, nu e nici o problemă, nu avem nici un motiv de reluare a votului. Trecem la poziţia 10 din Anexa 3, amendament propus de domnul Funar referitor la partea finală a alin.4. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aici, nu ştiu din ce cauză, domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, distinsul senator Vosganian, a strecurat o eroare materială, bănuiesc că nu întâmplător.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă e eroare materială, a făcut-o, sigur, intenţionat, domnule senator.
	Domnul Gheorghe Funar: Doamnelor şi domnilor senatori, Amendamentul meu la art.57 alin.4 vizează două modificări. Respectiv "Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentând până la 2% din impozitul stabilit" - spune iniţiatorul - "urmând ca suma să fie folosită pentru susţinerea entităţilor non-profit", amendamentul meu vizează 4%, aici este eroarea, domnule preşedinte de şedinţă, şi cred că o va recunoaşte şi preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, îşi aminteşte că am discutat mult pe această temă. Deci, eu am prevăzut dublarea acestei şanse a contribuabililor şi, de asemenea, modificarea în text, în loc de "beneficiari entităţile non-profit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii - "unităţilor de cult", aşa cum ştiţi noi am avut unităţi militare, acum mai avem câteva unităţi prin Afganistan, prin Irak şi, din păcate, mor tinerii români departe de ţară şi de...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Funar, vă atrag atenţia, pentru ultima oară, când vă susţineţi amendamentele, să vă referiţi la amendamente. Pentru orice alte observaţii, comentarii, vă rog să folosiţi declaraţiile politice.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Era vorba de unităţi de cult şi am făcut confuzia cu cele militare. Şi pentru a nu se face o asemenea confuzie de către cei care aplică textul modificat al Codului fiscal, am propus înlocuirea unităţilor de cult cu bisericile şi mănăstirele. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul Vosganian, înţeleg că şi dumneavoastră confirmaţi faptul că avem o eroare materială. Deci, în propunerea care figurează pe coloana doi se va citi "contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 4% din impozitul stabilit", nu 2%, aşa cum din eroare figurează în textul care v-a fost distribuit. Domnul senator David, vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe David: Da, domnule preşedinte. Vreau să fac precizarea cu privire la unităţile de cult, denumirea aceasta este corectă, aşa cum este corectă şi în cazul unităţilor de învăţământ. Astfel că ceea ce este prevăzut în textul iniţial este corect.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. O precizare şi domnul senator Puskas Valentin - Zoltan, vă rog. Microfonul central, vă rog.
	Domnul Puskas Valentin-Zoltan: Domnule preşedinte, Distins Senat, Aici, la această problemă au fost supuse votului în comisie, separat două probleme: Prima problemă este creşterea de la 2%, la 4% a impozitului care se poate acorda anumitor asociaţi şi fundaţii şi unităţilor de cult, care s-a aprobat în cadrul comisiei şi separat a fost supusă votului şi denumirea unităţilor de cult, schimbată în "biserici şi mănăstiri". Dacă vă amintiţi, domnule preşedinte al comisiei şi domnule senator Funar, parcă aşa a fost şi atunci, vă rog, să procedăm la fel şi aici. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator. O să-l rog pe preşedintele comisiei, domnul Varujan Vosganian, să ne confirme ce spunea domnul senator, şi anume că în comisie aţi aprobat creşterea de la 2% la 4%, a sumei care se poate folosi şi dacă singura problemă rămâne cea cu definirea "unităţilor de cult" sau "biserici şi mănăstiri", lucru propus de domnul Funar şi combătut argumentat de domnul senator David. Microfonul nr.7, vă rog.
	Domnul Varujan Vosganian: Eu nu îmi aduc aminte să fi trecut 4% faţă de 2%.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Atunci, stimaţi colegi, în aceste condiţii, vă rog să fiţi de acord să supun separat cele două chestiuni la vot. O să vă supun prima dată la vot propunerea ca respectiva... scuze, nu a trecut la vot, face parte din Anexa 3, votul este egal. Deci, o să revenim la ele. Stimaţi colegi, Dacă vă veţi uita în Anexa 3, veţi vedea că la amendamentele care au întrunit un număr de voturi egal, funcţionează şi figurează acest 4%. Voi supune votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul Funar la punctul 10, care conţine două lucruri, un singur vot - 4% şi redefinirea unităţilor de cult. Dacă ne vom pronunţa împotriva amendamentului domnului Funar, vă rog să consideraţi că acest vot rezolvă şi amendamentul de la Anexa 3, care nu a fost decis, pentru că numărul de voturi a fost egal. Domnule Ştefan, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi că sunt amendamente diferite şi dacă noi adoptăm sau respingem amendamentul... Dacă adoptăm amendamentul în discuţie, atunci nu mai prezintă interes anexa cu amendamentele, dar dacă se respinge acest amendament rămâne valabil votul pe celălalt amendament.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă rog să fiţi de acord cu interpretarea propusă de domnul senator Ştefan. Votul nostru va viza amendamentul propus de domnul Funar şi vom relua în discuţie amendamentul care este numai o parte din amendamentul domnului Funar, se referă la 4%, şi vom tranşa prin vot în momentul în care vom ajunge la Anexa 3, dacă vom ajunge, avem în vedere că avem 63 amendamente respinse şi suntem la amendamentul nr.10, ora fiind 11.55. În consecinţă, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar care figurează la poziţia 10. Vă rog să vă exprimaţi prin vot, dacă sunteţi pentru amendament sau împotriva lui. Cu 24 voturi pentru, 34 voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins. Trecem la poziţia 11. Este un amendament la art.58, amendament propus de doamna Silvia Ciornei. Poziţia nr.11. Microfonul nr.3, vă rog.
	Doamna Silvia Ciornei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin art.58.1 iniţiatorul a introdus o facilitate pentru creditarea în domeniul locativ, pe care, însă, a decis să o aplice numai pentru sistemele colective de economisire şi creditare, lucru care, în opinia mea, introduce o discriminare în piaţa creditării ipotecare. Amendamentul meu vizează ca facilitatea privind deducerea cheltuielilor cu dobânzile pentru creditele imobiliare să se aplice pentru toate instituţiile de credit ipotecar. Sistemul de economisire şi creditare în sistem colectiv, deja beneficiază de subvenţionarea dobânzilor şi cred că o facilitate în plus ar conduce la o disproporţionalitate în susţinerea creditării ipotecare. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult doamnei senator. Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat Doică, aveţi cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
	Domnul Cătălin Doică: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu este de acord cu extinderea acestei facilităţi şi pentru dobânzile la creditele ipotecare luate, dintr-un motiv foarte simplu. Între cele două sisteme există o diferenţiere clară, în cadrul sistemului pentru care Guvernul propune şi este de acord cu acordarea deductibilităţii se economisesc efectiv sume, uneori pe o perioadă de până la 10 ani, de către oameni pentru a-şi putea plăti avansul la un credit ipotecar clasic, urmând ca la obţinerea creditului ipotecar să intre pe regimul normal de impunere. Vorbim despre creditul ipotecar clasic şi acordând această deducere nu am face decât să acordăm deducere unor oameni care au suficient de mulţi bani să înceapă un contract de credit, deci să depună avansul, uneori substanţial pentru un contract de credit şi să subvenţionăm, practic, dobânda. De asemenea, aşa cum a spus şi doamna senator Ciornei, există o lege care sprijină creditul ipotecar prin subvenţionarea acestor dobânzi, deci o facilitate deja există.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Ştefan, aveţi cuvântul. Microfonul nr.3, vă rog.
	Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun doar că de această dată, opinia mea este diferită de cea a doamnei Ciornei. Cred că prezentarea făcută de domnul secretar de stat este corectă şi aproape completă. Deci, discutăm de două chestiuni diferite. Prin această facilitate se stimulează economisirea, şi nu acordarea de credite şi nu putem amesteca lucrurile. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Cred că dispuneţi acum de toate informaţiile necesare şi pro, şi contra, aşa că o să vă supun votului amendamentul doamnei Silvia Ciornei şi vă rog să vă pronunţaţi prin vot dacă sunteţi în favoare sau împotriva adoptării acestui amendament. Cu 15 voturi pentru, 32 voturi împotrivă, o abţinere, amendamentul a fost respins. Trecem la poziţia 12 - amendament propus de domnul Funar. La art.65, introducerea unui nou alin.3. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Guvernul a propus să nu fie impozitate veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea". Amendamentul meu este clar, sunt venituri impozabile, veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea". Ce-am constat, domnule preşedinte, onorat Senat, că Guvernul Tăriceanu lucrează cu mai multe unităţi de măsură, în funcţie de interesele miniştrilor, ale partidelor politice şi ale celor care i-au sponsorizat şi îi sponsorizează.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Funar, Este a treia oară, vă rog să nu începem această discuţie. Vă rog frumos, am înţeles, chiar dacă suntem ardeleni, după ce ne spuneţi de trei ori şi vă răspunde de trei ori, începem să înţelegem şi noi. Vă rog să concluzionaţi.
	Domnul Gheorghe Funar: În concluzie, nu cred că este corect pentru contribuabili să existe această discriminare, în timp ce sunt peste 20 milioane de oameni care plătesc impozite şi taxe tot mai diversificate şi mai mari, pentru cei care realizează sume însemnate, la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea", Guvernul vrea să-i scutească pentru că sunt cei mai mulţi dintre oamenii apropiaţi Guvernului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. O să îl rog pe domnul secretar de stat să spună a treia oară de ce nu se poate, poate înţelege şi domnul Funar. Microfonul nr.9, vă rog.
	Domnul Cătălin Doică: Da, domnule preşedinte. Guvernul, nu pentru că aceşti oameni i-ar fi apropiaţi într-un mod incorect, ci pentru că doreşte să acorde o reparaţie financiară şi morală, în integralitatea ei, celor care au fost păgubiţi de utilizarea locuinţelor, doreşte ca aceste titluri de proprietate care sunt un substitut al restituirii în natură a caselor, doreşte să le înapoieze integral aceşti bani, fără să-şi mai reţină o cotă de impozit pe care poate că, altfel, ar fi...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă supun la vot... Pardon, domnul preşedinte Varujan Vosganian, aveţi cuvântul. Microfonul nr.7, vă rog.
	Domnul Varujan Vosganian: Domnule preşedinte, Această modalitate nu face decât să continue o legislaţie pe care noi am abordat-o şi în cazul locuinţelor restituite, şi în cazul terenurilor restituite, unde, de asemenea, la prima tranzacţie nu luăm nici un impozit, socotind, de altfel, că zeci de ani statul a luat chirie şi a folosit aceste clădiri fără să dea socoteală nimănui. Aşadar, mie mi se pare că interpretarea dată de iniţiator este nelalocul ei şi comisia de aceea a şi propus respingerea.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Cred că dispuneţi de toate informaţiile necesare pentru a vă putea pronunţa asupra amendamentului propus de domnul Funar la poziţia 12. Vă rog să vă exprimaţi prin vot dacă sunteţi în favoarea amendamentului sau împotriva acestuia. Cu 18 voturi pentru, 34 voturi împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la poziţia 13 din Anexa 2, un amendament propus de domnul senator Ionel Popescu. Dacă se susţine amendamentul? Din sală: Nu.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu se susţine. Am înţeles. Amendamentul 13 de la poziţia 13 nu a fost adoptat, este un amendament la art.67 paragraful 5. Trecem la poziţia 14, un amendament propus tot de domnul senator Ionel Popescu. Se află în aceeaşi situaţie? Din sală: Da.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da. În aceeaşi situaţie. Se renunţă la amendament. Este amendamentul la art.67 alin.6. (Discuţii în sală.) Nu, este la respinse.
	Domnul Ionel Popescu: Era doar o reformulare. Adică s-a tăiat o enumerare şi a apărut "costuri aferente tranzacţiei", deci nu era la "amendamente respinse". Amendamentul în sine era la "admise".
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Deci, a fost încorporat la "admise" şi ceea ce vă propunem acum este să renunţăm la paragraful 6... aşa cum figurează în Anexa 2 şi să-l adoptăm odată cu amendamentele admise. De acord? Domnul Varujan Vosganian, aveţi cuvântul. Vă rog, numai un moment, domnule senator. Domnul Varujan Vosganian, vă rog.
	Domnul Varujan Vosganian: Era o discuţie prin care iniţiatorul propunea ca pierderile să se reporteze în anii următori, persoanele fizice având acelaşi regim cu persoanele juridice şi această propunere a fost respinsă de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.
	Domnul Ionel Popescu: Da, dar a fost reformulată, în sensul că, dacă ai pierderi şi ai plătit impozite în timpul anului...
	Domnul Varujan Vosganian: Reformularea se regăseşte la amendamentele admise.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Auziţi, dacă vă deranjez cumva cu prezenţa mea, aici, eu pot să mă retrag, să puteţi discuta singuri. (sala se amuză) Dacă nu, o să vă rog să aşteptaţi să vă dau cuvântul. Vreau să precizăm foarte clar ce se întâmplă cu amendamentul care figurează la poziţia 14 din Anexa 2, figurează ca amendament la art.67 alin.6. Domnule preşedinte Varujan Vosganian, aveţi microfonul nr.7.
	Domnul Varujan Vosganian: Mă iertaţi, n-am vrut să fiu ireverenţios, dar, pentru că microfonul era în continuare conectat, m-am gândit că mi-aţi dat această oportunitate. Vă rog să mă scuzaţi. Aşadar, aceste propuneri nu se mai susţin pentru că ele se găsesc incorporate în alte amendamente admise.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Deci amendamentul nu se mai susţine. Nu este acceptat. Trecem la poziţia 15, amendament la art.67, propus tot de domnul Ionel Popescu. Vă rog să clarificaţi, iniţiatorul. Microfonul nr.2, vă rog.
	Domnul Ionel Popescu: Domnule preşedinte, aici este vorba doar de o eroare materială, o sintagmă care a fost deplasată două rânduri mai sus. I-am arătat şi domnului preşedinte Vosganian. Deci este la art.67 alin.3 lit.a) al treilea alineat - formularea corectă este: "pentru tranzacţiile din anul fiscal, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căruia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi - acum vine partea boldită, îngroşată - respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat". La fel şi câteva alineate mai sus, exact aceeaşi sintagmă a fost deplasată la fel. Am spus pentru stenogramă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Înţeleg corect că amendamentul nu se mai susţine, aşa cum figurează în Anexa nr.2, pentru că a fost rezolvat.
	Domnul Ionel Popescu: Dacă cu partea tehnică a comisiei avem... pentru stenogramă, deci amendamentul este admis. Este doar o eroare materială.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: O să rog pe domnul preşedinte Varujan Vosganian, microfonul nr.7, să ne clarifice.
	Domnul Varujan Vosganian: Nu mă substitui iniţiatorului. Socotesc că acest amendament nu mai poate fi susţinut. El se regăseşte la amendamentele admise şi, când vom ajunge la amendamentele admise, o să vă rog să faceţi o corectură care este rezultatul tehnoredactării, s-a deplasat un rând puţin mai jos.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Atunci, amendamentul de la poz.15 nu este admis. Din sală: Ba da, e la amendamente admise.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Măi, aşa cum figurează aici. Noi o luăm aşa cum e pe hârtie. Deci amendamentul care figurează la amendamente respinse la poz.15 nu este admis. El va fi acceptat la amendamentele admise, cu corectarea erorii materiale, pe care o să vă rog să o spuneţi pentru stenogramă. Trecem la poz.16, o propunere de abrogare a art.67, amendament propus de domnul senator Funar. Microfonul nr.2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Renunţ la acest amendament.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dar nu plecaţi de la microfon. Poz.17, art.69, acelaşi amendament de eliminare.
	Domnul Gheorghe Funar: Aici, nu pot renunţa domnule preşedinte, pentru că am constatat că textul este, cel puţin, formulat greşit, greu de înţeles şi apoi şi de aplicat, respectiv iniţiatorul a prevăzut că venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică. După ce guvernanţii, unii dintre ei, au dovedit că nu ştiu câte ministere sunt, după un an şi jumătate de guvernare, acum, membrii Guvernului nu ştiu că, în România mare, majoritatea pensiilor sunt sub 900 lei şi, ca urmare, de pildă, dintr-o pensie de 300 lei, vor să scadă o sumă neimpozabilă de 900 lei şi probabil să ajungă la un impozit negativ. Textul a fost formulat greşit şi, de aceea, propun eliminarea lui.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Ministerului Finanţelor Publice. Microfonul nr.9. Domnul Doică!
	Domnul Cătălin Doică: Domnule preşedinte, în primul rând, aş dori să aduc în atenţia Senatului faptul că, dacă elimină acest text, va impozita absolut toate pensiile, ceea ce sunt convins că nu este nici în intenţia domnului senator Funar, pe de o parte. Pe de altă parte, textul este aplicabil pentru că este aplicat de un timp, de o perioadă lungă de timp şi, în situaţia în care sunt pensii mai mici de 900 lei - ceea ce este real, susţinerea domnului senator Funar, o mare parte din pensii sunt sub 900 lei - şi rezultă o sumă negativă, bineînţeles că aceasta nu poate fi impozitată, prin coroborare cu prevederile de la principiile generale ale stabilirii impozitului, nu poţi să pui un impozit pe o sumă negativă. Aceeaşi situaţie este la orice venit care se încadrează sau este mai mic decât limita de deducere.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Am înţeles. Supun la vot, acum, amendamentul propus de domnul senator Funar referitor la eliminarea art.69. Vă rog, cei care sprijiniţi amendamentul să votaţi "DA", cei care sunteţi împotriva amendamentului să votaţi "NU" şi să votaţi toţi, vă rog. Cu 8 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul nu a fost adoptat. Trecem la poz.18. Este un alt amendament de eliminare, al domnului Funar. Vă rog. Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Amendamentul meu vizează eliminarea, aşa cum spuneaţi, corect, domnule preşedinte, a unui nou impozit pe care guvernanţii vor să-l pună producătorilor agricoli şi anume acelora dintre ţărani şi fermieri care îndrăznesc să valorifice produsele agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, deci să le valorifice către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare. Se încearcă introducerea acestui impozit care, practic, va avea consecinţe grave asupra agricultorilor, dar şi asupra celor care ...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Aţi mai prezentat, domnule Funar, şi în intervenţia precedentă.
	Domnul Gheorghe Funar: ... au propus acest text. Nu, acest lucru nu vi l-am spus, domnule preşedinte. Dumneavoastră cunoaşteţi urmarea. Eu propun iniţiatorului să renunţe la acest text, să fie de acord cu amendamentul propus, de eliminare şi să-i ajutăm astfel pe ţăranii români să supravieţuiască. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Vă rog, foarte pe scurt, că aţi mai răspuns de două ori. Vă rog, domnule Doică.
	Domnul Cătălin Doică: Foarte pe scurt, domnule preşedinte, în primul rând că acest amendament se regăseşte la amendamente admise, este adevărat că într-o altă formă, amânarea introducerii acestui impozit, de la 1 ianuarie 2008, deci, probabil, discuţiile se vor relua acolo. Şi îmi permit, tot foarte scurt, să-mi aduc aminte de intervenţia domnului Funar de la dezbaterile generale, unde a spus că nu respectăm programul de guvernare prin excluderea unor părţi din facilităţile care astăzi se acordă, aşa cum ne-am angajat. Aici, chiar doream să eliminăm o categorie exceptată de la plata impozitului pe venit, care, astăzi, datorită amendamentului, ar trebui să rămână exceptată. E puţin... Mă rog, se contrazice puţin prima luare de poziţie cu aceasta. Noi nu suntem de acord cu acest lucru. Dorim să se menţină articolul aşa cum a fost...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului Doică. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de eliminare la art.71. Vă rog să vă exprimaţi prin vot, dacă sunteţi în favoarea propunerii sau împotrivă. Cu 17 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la următorul amendament de eliminare, poz.19 din Anexa nr.2, introducere de două noi alineate la art.74. Domnul senator Daea - dacă e pe procedură - pentru că, altfel, iniţiatorul ar dori să-şi susţină amendamentul. Pe procedură, domnul senator Daea. Microfonul nr.4.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă preţuiesc tare mult şi aş vrea să înţelegeţi că fac această intervenţie determinat de faptul că v-a eclipsat domnul Funar şi în partea stângă nu vă mai uitaţi. De trei ori am dorit să intervin. Vă rog să mă scuzaţi că am intervenit pentru că secretarul dumneavoastră vorbeşte la telefon şi nu este atent când ne exprimăm votul. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îi cer scuze domnului senator Daea. Vă promit că o să mă uit numai spre dreapta, de acum, cu predilecţie. Vă cer scuze încă o dată, domnule Daea. Deci rog pe domnul senator Funar, iniţiatorul acestui amendament care figurează la poz.19, să-l prezinte. Aveţi cuvântul ! Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întâi, permiteţi-mi o scurtă intervenţie pe procedură. Am observat că aţi fost foarte grijuliu la intervenţia mea de la microfonul central, domnule preşedinte, m-aţi bruiat şi m-aţi întrerupt de câteva ori. Am acceptat de data aceasta.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: O s-o fac în continuare dacă nu respectaţi Regulamentul de procedură.
	Domnul Gheorghe Funar: L-am respectat şi atunci. Nu aveaţi voie să mă întrerupeţi, domnule preşedinte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi vă rog să continuaţi referindu-vă la ceea ce v-am dat cuvântul, să vă susţineţi amendamentul.
	Domnul Gheorghe Funar: Bineînţeles, dar sunt...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Restul, la declaraţii politice, luni, vă rog frumos.
	Domnul Gheorghe Funar: Sunt pe procedură şi vă solicit, domnule preşedinte, să nu-i mai acceptaţi secretarului de stat să comenteze intervenţiile mele. Atunci când va ajunge senator sau deputat - îi doresc lucrul acesta, dar după ce va fi adoptat acest Cod fiscal, n-are nici o şansă - atunci putem comenta împreună.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Aveţi dreptate, domnul senator.
	Domnul Gheorghe Funar: Până atunci, roboţelul să lucreze. Guvernul nu este de acord. Revin la amendament acum, domnule preşedinte. Am propus să fie eliminat acest impozit de 2%, aplicarea unei cote de 2% asupra valorii produselor livrate, impozitul fiind final. Se face o mare greşeală, domnule preşedinte şi onorat Senat, dacă se acceptă această propunere a iniţiatorului. Bieţii ţărani şi ceilalţi fermieri nu au unde să-şi valorifice producţia, au dificultăţi, preţurile sunt derizorii, de 2-3000 lei kilogramul, iar acum... sau 3500, cum spune domnul Rădulescu corect, din judeţul pe care îl reprezintă în Senat. Iar, acum, de la aceşti oameni care sunt confruntaţi cu atâtea şi atâtea necazuri, inclusiv cu inundaţiile din acest an, vine Guvernul şi vrea să-i împiedice să-şi valorifice producţia la unităţi specializate sau, dacă îndrăznesc să se ducă acolo, să-i mai şi impoziteze. Este, după părerea mea, o mare greşeală pe care o face Guvernul şi va suporta consecinţele.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Iniţiatorul, Ministerul Finanţelor Publice, domnule Doică, scurt vă rog şi la obiect, adică la amendament.
	Domnul Cătălin Doică: Domnule preşedinte, este evident că acest amendament are legătură cu amendamentul anterior, obiectul lui fiind, de fapt, acelaşi, excluderea impozitului pe agricultură. Guvernul doreşte menţinerea introducerii acestui impozit şi, încă o dată facem menţiunea, se va mai discuta o dată, cu certitudine, la amendamente admise, întrucât a fost prorogat termenul de intrare în vigoare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, supun votului, în aceste condiţii, amendamentul domnului senator Funar de la poz.19. Cei care sunt în favoare să voteze pentru, cine nu sprijină amendamentul votează împotrivă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Amendamentul a întrunit 14 voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. În consecinţă, nu a fost adoptat. Poz.20. Domnul senator Funar, vă rog. Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. De fapt, propun două modificări la art.77 alin.4, atât în ceea ce priveşte cuantumul sumei neimpozabile, obţinută - această sumă - din premii şi din jocuri de noroc. Spre deosebire de iniţiator, care a propus impozitarea de la 600 lei, eu am propus ridicarea acestei sume la 1000 de lei şi eliminarea părţii finale a acestui alineat, respectiv, sumele realizate de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Iniţiatorul?
	Domnul Cătălin Doica: De asemenea, domnule preşedinte, acest amendament are legătură cu un amendament anterior propus de domnul senator Funar. Am dat explicaţiile atunci de ce Guvernul doreşte doar 600 lei ca neimpozitare. Ni le menţinem şi dorim păstrarea textului aşa cum e propus.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi supun la vot amendamentul propus de domnul senator Funar. Vă rog să votaţi pentru sau împotrivă sau să vă abţineţi. Vă rog să votaţi poziţia 20 din Anexa nr. 2. Întrucât a întrunit numai 9 voturi pentru, 31 voturi împotrivă şi 9 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la poziţia 21, amendamentul domnului Funar. La art. 77 avem câteva eliminări. Microfonul 2, domnule senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat Senat, La art. 771 am avut mai multe amendamente. Din nou, numai preşedintele de comisie ştie de ce le-a cumulat la art. 771, respectiv, la alin. 1 am propus eliminarea de la finalul acestui text "dobândite după 1 ianuarie", nu putem face o discriminare în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor, referindu-ne numai la imobilele dobândite după 1 ianuarie 1990. N-am găsit nici o explicaţie, măcar logică, a datei de 1 ianuarie 1990. N-a fost legată nici de lovitura de stat din 22 decembrie 1989, nici de alte date ulterioare. De asemenea, am propus în amendamente separate eliminarea în totalitate a alineatului 2 de la acest articol şi sper să fiţi de acord, doamnelor şi domnilor senatori, cu aceste amendamente.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat, microfonul nr. 9.
	Domnul Cătălin Doica: Domnule preşedinte, De fapt, amendamentul are mai multe teze: o dată se doreşte eliminarea alineatului 2, de fapt, a tezei a doua de la alin.1, care defineşte ce înseamnă "teren aferent construcţiei". Menţionăm că introducerea acestui text de lege este făcută în mod expres de către Guvernul la cererea Uniunii Notarilor Publici, care, astăzi, colectează impozitul pe veniturile din tranzacţii imobiliare şi nu face decât să precizeze că terenul aferent construcţiei este cel prevăzut în titlul de proprietate, aşa cum îl deţine proprietarul. Referitor la data de 1 ianuarie 1990, această dată a fost introdusă tot în ideea unei măsuri reparatorii, întrucât până la 1 ianuarie 1990, după cum ştiţi, terenurile proprietate privată nu erau introduse în circuitul civil, deci, nu se puteau tranzacţiona sau tranzacţionarea lor ducea la pierderea lor în favoarea statului, în cazul unei operaţiuni de vânzare-cumpărare între persoane fizice, iar eliminarea alin. 2, propusă de domnul senator Funar, de fapt, ar duce, ca şi amendamentele anterior propuse şi respinse de către plenul Senatului, la impozitarea primelor tranzacţii rezultate din procesul de reîmproprietărire. Deci, Guvernul îşi menţine poziţia.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da. Supun la vot amendamentul domnului senator Funar, poz. 21 din anexă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot dacă sunteţi în favoarea amendamentului sau împotrivă. Amendamentul a întrunit 8 voturi pentru, 38 voturi împotrivă şi 5 abţineri, deci amendamentul este respins. Trecem la amendamentul următor, evident, tot domnul senator Funar. Pct. 22 art. 77 referitoare la donaţie, de la al 2-lea la al 4-lea grad de rudenie. Microfonul 2, pentru domnul Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Amendamentul meu vizează sprijinirea Guvernului în lupta împotriva corupţiei şi am propus ca donaţia între rude, în loc de până la gradul al 2-lea, inclusiv, să facă referire la donaţia între rude până la gradul al 4-lea, inclusiv. Să trecem de mătuşi şi aşa mai departe. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Doica, vă rog.
	Domnul Cătălin Doica: Ne menţinem poziţia, domnule preşedinte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. O să vă supun la vot amendamentul domnului senator Funar. Vă rog să vă pronunţaţi, dacă sunteţi în favoarea sau împotriva amendamentului de la poziţia 22. Amendamentul a fost respins. De data a întrunit chiar mai puţine voturi a luat numai 6 pentru, 40 împotrivă şi o abţinere. Următoarea propunere de eliminare, domnul Funar, 23 art. 77 lit. 4. Pardon, pardon... Nu, nu, scuze. E şi doamna Ciornei. Care dintre dumneavoastră doreşte să susţină? Domnul senator Funar, atunci.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Îl susţin eu şi sper să completeze, printr-o intervenţie, şi domnişoara Ciornei.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Eu mă gândeam domnişoara Ciornei, aveaţi o şansă să adunaţi mai multe voturi, dar, sigur, dumneavoastră hotărâţi.
	Domnul Gheorghe Funar: Două le am sigur, că al treilea, al dumneavoastră, sunt nesigur. Propun, aici, domnule preşedinte şi onorat Senat, ca la art. 771 alin. 4 lit. a să se elimine preţul de cumpărare menţionat în contractul de vânzare-cumpărare majorat cu 5%. Am discutat şi la comisie pe această temă, de ce să fie majorat cu 5%, şi nu cu 0% sau cu 16% şi aşa mai departe. Amendamentul este comun cu domnişoara senator Ciornei şi sperăm să treacă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat Doica. Microfonul nr. 9.
	Domnul Cătălin Doica: Domnule preşedinte, Fără să comentez amendamentul domnului senator Funar, o să-mi permit să vorbesc despre amendamentul doamnei senator Ciornei, care, întâmplător, este acelaşi. Deci, suntem convinşi că iniţiatorii au vrut să vină în sprijinul Guvernului prin lărgirea bazei de impozitare, totuşi, ne menţinem poziţia potrivit căreia considerăm că aceşti 5%, care se adaugă la valoarea de achiziţie a terenului, sunt corecţi, pentru că acei proprietari care-şi vând terenurile şi casele, în urma acestei tranzacţii rezultând de plată un impozit către stat, au făcut, totuşi, nişte investiţii în acele terenuri şi case, care le-au crescut valoarea, cel puţin prin plata taxelor la momentul respectiv asupra documentelor translative de proprietate. Este vorba de faptul că Guvernul acordă o indexare de 5% la preţul de cumpărare al casei, care, practic, duce la diminuarea impozitului, ceea ce este paradoxal, dar Guvernul consideră că este corect faţă de proprietari.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Şerban Nicolae, vă rog, microfonul nr. 3.
	Domnul Şerban Nicolae: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, O foarte scurtă intervenţie: nu vreau să mă leg de amendament, dar am auzit un lucru pe care, iertaţi-mă, nu pot să-l las să treacă aşa. În nici un caz plata spezelor de la o tranzacţie imobiliară nu sporeşte valoarea imobilului. Asta, vă rog eu frumos, n-o mai spuneţi niciodată. Valoarea unui imobil creşte în cu totul alte condiţii, nu cu plata spezelor. Ar însemna că niciodată să nu scadă valoarea unui imobil.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am luat notă de această precizare a domnului senator Şerban Nicolae şi vă supun la vot acum. Vă rog, domnul senator Ştefan Viorel. Microfonul 3.
	Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am simţit nevoia să intervin, pentru că aici trebuie făcută o precizare: de fapt şi iniţiatoarea amendamentului, şi reprezentantul Guvernului ţintesc acelaşi lucru, adică spezele legate de tranzacţia imobiliară să fie recunoscute ca deductibile, atunci când se stabileşte venitul impozabil. De aceea, trebuie precizat la care preţ de cumpărare facem trimitere, atunci când spunem că se majorează cu 5%. Este vorba de preţul cumpărării făcută cu ani în urmă. Nu este vorba de venitul care se realizează din tranzacţia la zi. Dar cu această interpretare textul Guvernului dă satisfacţie iniţiatorilor amendamentului care au citit invers, au citit ca fiind vorba de o impozitare suplimentară a veniturilor realizate cu 5%.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc frumos. Domnul secretar de stat, aţi putea confirma acest lucru? Microfonul nr. 9.
	Domnul Cătălin Doica: Da, domnule preşedinte. Domnul senator Ştefan, înţeleg că are o poziţie în favoarea poziţiei Guvernului, doar spune că crede că iniţiativa sau că dorinţa iniţiatorilor nu a fost în nici un caz de a majora impozitul, pe care urmează să-l plătească cei care fac tranzacţia imobiliară, dar că n-au înţeles bine articolul iniţial. Deci, suntem de acord cu menţinerea acelor 5%, care se adaugă la preţul iniţial de cumpărare. Referitor la observaţia antevorbitorului...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator a precizat 5% care se adaugă la preţul iniţial de cumpărare. Cred că vă satisface. Microfonul nr. 3, vă rog.
	Domnul Viorel Ştefan: Ca să fie fără echivoc, aş vrea să confirme domnul secretar de stat că 5% reprezintă un cuantum deductibil la stabilirea bazei de impozitare. Cu un simplu da rezolvăm problema.
	Domnul Cătălin Doica: Aşa este.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. În aceste condiţii, totuşi, îmi pare rău, domnule senator, intervenţia dumneavoastră a fost superbă, dar fără nici un efect juridic, nefiind coautor, întrucât doamna Ciornei nu şi-a retras, îl menţine. Spun la vot. Mi-a plăcut, oricum, vorba lui Bulă, a fost interesant, mi-a plăcut cum gândiţi. Vă propun să votăm amendamentul doamnei Ciornei şi a domnului Gheorghe Funar, care figurează la poziţia 23 din Anexa nr. 2. Vă rog să votaţi, dacă sunteţi în favoarea amendamentului sau împotrivă. Amendamentul a întrunit 15 voturi pentru, 33 împotrivă şi 8 abţineri, deci, a fost respins. Trecem la poziţia 24, alt amendament de respingere. Domnul Funar, art. 83 lit. e. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. După ce aţi jignit-o elegant pe coautoarea amendamentului precedent, eu nu vreau să suport asemenea consecinţe şi, ca urmare, renunţ la pct. 24, 25, 26.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi vă propun să trecem, atunci, în mod evident, la pct. 27, care-i tot al dumneavoastră. O altă propunere de eliminare, da.
	Domnul Gheorghe Funar: Este necesar să se elimine, după opinia mea, textul art. 95 "la definitivarea impunerii pe anul 2006". Ce-a scris iniţiatorul? Că pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat în anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesară ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor. Nu cred, domnule preşedinte şi onorat Senat, că în textul Codului fiscal trebuie să apară această precizare. Există lege, ministrul finanţelor nu-l împiedică nimeni ca în temeiul legii să dea ordinul. Dacă acceptăm acest text, înseamnă că anul viitor trebuie să modificăm Codul fiscal şi să venim cu definitivarea impunerii pentru anul 2007. Nu facem un Cod fiscal pentru un an de zile. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. O să-l invit pe domnul secretar de stat Doica, de altfel, îl invit să reflecteze şi vocal şi domnul Vosganian, că până acum a reflectat numai în sinea dânsului. Deci, domnul secretar de stat Doica, microfonul nr. 9, propunerea referitoare la eliminarea menţiunii "anul fiscal 2006" a domnului Funar. Microfonul 9, domnule Doica.
	Domnul Cătălin Doica: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt absolut de acord cu remarca domnului senator Funar. Nici noi nu ne dorim un Cod fiscal numai pentru un an. Nu este cazul, numai că în dispoziţiile unei legi trebuie să existe şi o serie de dispoziţii tranzitorii, în mod expres sau nu, apărute în interiorul acelei legi. O considerăm o dispoziţie tranzitorie, având în vedere că acest Cod fiscal va intra în vigoare la 1 ianuarie 2007 şi că este absolut necesar ca ministrul finanţelor să poată elabora norme privind închiderea exerciţiului financiar aferent anului 2006. Deci, anul anterior intrării în vigoare a Codului fiscal, după care, 2007, 2008, 2009, 2010 vor merge pe regula nou instituită.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Părerea domnului preşedinte Vosganian? Rămâne cum am vorbit, da? Stimaţi colegi, aţi ascultat argumentele iniţiatorului. Aţi ascultat răspunsul domnului secretar de stat Doica, în consecinţă, mă văd obligat să vă supun la vot amendamentul propus. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine sprijină amendamentul domnului Funar sau cine este împotrivă ori se abţine. Vă rog să votaţi. Cu 12 voturi pentru, 35 împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul a fost respins. Următorul, poz. 28, amendament domnul Funar, art. 107, modificare. Vă rog, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Am propus, domnule preşedinte, la art. 107 - cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor să fie de 1%. Amendamentul meu vizează sprijinirea microîntreprinderilor care trebuie ajutate să supravieţuiască în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea iniţiatorului, microfonul nr. 9.
	Domnul Cătălin Doica: Mulţumesc, domnule preşedinte. De acord şi Guvernul cu sprijinul care trebuie acordat microîntreprinderilor pentru supravieţuire, mai ales, prin finanţări acordate prin agenţia special constituită în acest sens. S-au discutat îndelung amendamentele în cadrul comisiei. Referitor la cota de impunere asupra micro-întreprinderilor, menţionez că există un amendament admis, care admite o cotă de 1,5%. Acest amendament de 1% a fost respins. Guvernul îşi menţine poziţia, doreşte respingerea acestui amendament, întrucât cota de 1% o considerăm nesustenabilă din punct de vedere bugetar.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă nu sunt alte intervenţii ... domnul senator Daea, nu interveniţi? Nu! Atunci o să supun la vot amendamentul domnului senator Funar, care figurează la poz.28. Vă rog să vă exprimaţi prin vot poziţia faţă de amendamentul domnului senator Funar. Cu 9 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 12 abţineri, amendamentul a fost respins. Poziţia 29, domnule senator Funar! Este vorba de introducerea unui articol nou, 107, la titlul 3. Microfonul 2, vă rog!
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. V-aţi obişnuit cu mine, dar este vorba de Gheorghe Copos, la poziţia 29. Alt Gheorghe!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, vă cer scuze! Am vrut să consider că aţi făcut un asemenea amendament. Scuzaţi-mă! Domnul senator Copos, vă rog să vă susţineţi amendamentul.
	Domnul Gheorghe Copos: Da, mulţumesc, domnule preşedinte! Într-adevăr sunt un alt Gheorghe şi retrag amendamentul. Vă mulţumesc. Vreau să mulţumesc în mod deosebit comisiei pentru că am găsit o soluţie mai bună. Mulţumesc comisiei.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc şi sper doar ca exemplu dumneavoastră să fie urmat şi de alţi Gheorghe. Trecem la punctul 30, poziţia 30. Amendament de eliminare, propus de domnul senator Gheorghe Funar. Aveţi cuvântul, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, onorat Senat, Nu vă reţin atenţia lecturând tot art.117 lit."h". Propun eliminarea lui. Textul este alambicat şi face referire la întreprinderi. Aşa scrie în text - întreprinderi, deşi ele nu se mai regăsesc, în legislaţia românească, din anul 1990. Nu ştiu, tânărul secretar de stat, care ne onorează vorbind la telefon, de ce a acceptat ...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vorbeşte cu domnul ministru Vlădescu, domnule senator, ca să răspundă la amendament!
	Domnul Gheorghe Funar: Eu am aflat şi văd că dumneavoastră ştiţi ceva în domeniul ascultării, dar nu credeam că sunteţi atât de prompt. (Aplauze, râsete în sală).
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Domnul secretar de stat, este vorba de propunerea domnului senator Funar de eliminare a art.117.
	Domnul Cătălin Doică: Domnule preşedinte, ne menţinem poziţia. Dorim păstrarea articolului respectiv. Pe lângă faptul că este în favoarea mediului de afaceri, este şi o implementare fără nici un fel de modificare a unei Directive Europene. Am încercat să explic şi în cadrul comisiei acest lucru. Chiar şi eliminarea din lege a acestor Directive, la care România a aderat prin Acordul de aderare, tot se va aplica, în virtutea articolului din Constituţie care spune că "legile internaţionale la care suntem aderenţi prevalează în faţa legislaţiei..."
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă supun la vot amendamentul domnului senator Funar, de la poziţia 30 din Anexa 2. Vă rog să vă exprimaţi poziţia prin vot. Cu 12 voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 9 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la punctul 31, alt amendament de eliminare. Tot al domnului senator Gheorghe Funar, bineînţeles! Art.117 lit."i".
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, onorat Senat, Renunţ la amendamentele de la nr.crt.31, 32. Îl menţin pe cel de la nr.crt.33.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Propun să trecem direct la 33, da?
	Domnul Gheorghe Funar: Da. Poate iniţiatorul ne lămureşte ce a vrut să spună aici? "Mijloacele de transport reprezintă o navă" ş.a.m.d. După opinia mea, acest text caută să susţină pretenţiile unor grupuri de interese, apropiate Guvernului. Deci, cei care au mijloace de transport, care au aeronave, care au vehicule terestre cu motor a cărui capacitate depăşeşte ş.a.m.d., vrea să le scutească. Pe agricultori, însă, îi pune la plată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Domnule secretar de stat, dacă vreţi să reacţionaţi, să daţi nişte explicaţii referitoare la lungime, greutate, motoare ... Vă rog, microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doică: Da. Domnule preşedinte, art.125 indice 1 se referă la definirea unor termeni care se aplică în cadrul Capitolului VI "Taxă pe valoarea adăugată". Guvernul nu face acolo, decât, conform Directivei Europene, să definească mijloacele de transport. Nu doreşte să acorde nici o scutire de plată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, dar grupurile de interese, totuşi! Cei peste 7 metri jumătate, cei sub 7 metri jumătate ...
	Domnul Cătălin Doică: Asta cu lungimile, ştiţi ...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Deci, stimaţi colegi, o să supun la vot amendamentul domnului senator Funar, de la poziţia 33. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 12 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 8 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la poziţia 34, un alt amendament al domnului senator Funar. Vă rog, la art.140 alin.2, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, onorat Senat, Pornind de la programul de guvernare şi dorind, în mod special, să ajut Guvernul, să-l materializeze, şi să-i sprijinim pe români să trăiască bine, am propus o modificare la art.140, respectiv, la alin.2, o completare a acestuia "cota redusă de 7%", atât cât este în Germania, unde noi nu am ajuns la Campionatul Mondial de Fotbal cu echipa naţională, deci, "cota redusă de 7% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii, livrări de bunuri". Am propus completarea cu lit."h" "îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii până la 14 ani". Acestea, aşa cum ştiţi, doamnelor şi domnilor senatori, sunt extraordinar de scumpe. Printr-o asemenea reducere a TVA-ului am ajuta mult tinerele familii. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu pentru explicaţii. Ministerul Finanţelor, microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doică: Da, domnule preşedinte, o să-mi permit să vă rog să îmi daţi voie să am o intervenţie puţin mai lungă, întrucât cred că este utilă asupra întregului capitol de TVA, în ceea ce priveşte scutirile sau cotele diminuate de TVA. Deci, capitolul privind TVA este, alături de cel de acciză, cel care priveşte acciza, integral armonizat cu Directivele Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, acordarea scutirilor de TVA, cât şi acordarea cotelor diminuate de TVA, nu pot fi făcute de către nici un stat membru, cu atât mai puţin de către un stat care doreşte să devină membru, altfel decât în limitele prevăzute în Directivă. Există la art.140 alin.2 o serie întreagă de produse pentru care se asigură cotă diminuată de TVA, este adevărat, 9%, şi nu 7%, dar produsele dorite de domnul senator Funar a fi introduse la acel capitol, şi anume: îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copiii de până la 14 ani nu se regăsesc în Directiva Europeană, care ne-ar permite introducerea lor în zona cotei reduse de TVA. Deci, ne menţinem punctul de vedere privind respingerea amendamentului, acesta fiind argumentul principal.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă sunt alte intervenţii? Nu este cazul. O să vă supun la vot amendamentul domnului senator Funar, care figurează la poziţia 34. Vă rog să vă exprimaţi poziţia prin vot. Cu 8 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la poziţia 35. Amendamentul domnului senator Funar la art.140 paragraful 5, aveţi microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, v-aş ruga să acordaţi o atenţie puţin mai mare acestui text al iniţiatorului şi amendamentului, pentru că el urmăreşte, practic, stimularea importurilor şi lichidarea producţiei româneşti. Ce s-a scris la art.140 alin.5 de către iniţiator? "Cota aplicabilă pentru importuri de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun". Eu am propus amendamentul "cota aplicabilă pentru importul de bunuri trebuie să protejeze producţia internă". Altfel, ajungem ca şi în avicultură, unde se importă carne de pasăre la preţuri de dumping, sub 50% din costul cărnii de pasăre româneşti, şi atunci s-a pus la cale isteria aviară. După aceasta, urmează alte isterii. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Poate reluaţi încă o dată explicaţia generală pe care aţi dat-o privind armonizarea la chestiunea concretă, pe care a ridicat-o domnul senator Funar, dar foarte pe scurt, microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doică: Mulţumesc. Foarte pe scurt. Este preluarea textului din Directivă. De fapt şi de drept textul nu spune nimic altceva. Este foarte simplu. Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României, pentru livrarea aceluiaşi bun. Acest text are o consecinţă directă şi, zicem noi, pozitivă asupra importatorilor de bunuri la care plătesc acest TVA şi-l şi pot recupera la acelaşi nivel la care fac livrarea bunului respectiv. Sigur, principiul sau textul propus de domnul senator Funar nu este incorect, dar poate că ar fi putut avea loc, undeva, în zona principiilor Codului Fiscal sau în Nota de fundamentare sau ...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Vă supun la vot amendamentul domnului senator Funar, poziţia 35. Ministerul Finanţelor nu sprijină. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 8 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, amendamentul a fost respins. Trecem la poziţia 36 din Anexa 2, amendament propus de doamna senator ... (Discuţii la tribună) Nu se mai susţine. Amendamentul de la poziţia 36 a fost eliminat. La poziţia 37, domnul senator Şerban Strătilă, foarte tăcut până acum la amendamente. Este primul amendament şi nu-l văd pe domnul Ţâbuleac, dar, mă rog, în mod excepţional, vă rog, microfonul 2, este propunere de modificare a art.141.
	Domnul Şerban Strătilă: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Prin adoptarea acestui amendament s-ar introduce în sfera de aplicare a TVA şi închirierea de spaţii pentru birouri, activităţi comerciale sau de producţie şi prestări servicii. Vreau să menţionez că nu am găsit nici o prevedere, nici în Capitolul 10 de negociere cu Uniunea Europeană, nici în Foaia de parcurs ataşată acestui capitol, prin care activitatea de închiriere de spaţii să fie scutită de TVA. Eu cred că statul român nu ar trebui să renunţe aşa uşor la o asemenea sursă de venituri, cu activitate în ascensiune în acest moment. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul ministru, Ministerul Finanţelor, iniţiatorul, microfonul 9.
	Domnul Cătălin Doică: Ne menţinem textul propus, domnule preşedinte, şi dorim respingerea amendamentului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Vosganian, pot să vă deranjez, puteţi exprima un punct de vedere în legătură cu dezbaterile din comisie pe acest amendament?
	Domnul Varujan Vosganian: Aţi putea s-o faceţi şi mai des, dar am văzut că doriţi să fiţi expeditiv şi atunci, în numele celerităţii, ...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu în dauna calităţii şi când spun calitate, spun Varujan Vosganian! Vă rog!
	Domnul Varujan Vosganian: În ceea ce priveşte închirierea aceasta, noi avem, în general, pe Codul fiscal tendinţa de a elimina acest tip de impozitare. Am şi pe leasing, care, mă rog, este un altfel de închiriere. Am procedat în consecinţă şi atunci am socotit că, în virtutea principiilor citite din Cartea Portocalie, să nu punem această impozitare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, aveţi argumentele iniţiatorilor, poziţia Guvernului, o opinie extrem de competentă din partea domnului senator Vosganian. O să-l rog pe domnul Strătilă dacă doreşte să mai adauge ceva? Vă rog, microfonul 2.
	Domnul Şerban Strătilă: Totuşi, aş solicita o lămurire. Directiva Comunităţii Europene interzice, în mod expres, aplicarea de TVA la activitatea de închiriere sau nu? Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul Doică, aţi reţinut întrebarea?
	Domnul Cătălin Doică: Da, domnule preşedinte, am reţinut! Recunosc, cinstit, că i-am sunat pe colegii mei să-i întreb, care-mi spun că, potrivit şi tabelului de concordanţă, anexat prezentei legi, Directiva a VI-a prevede acest tip de scutire de TVA la scutirile obligatorii, prevăzute în corpul Directivei.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Îmi pare rău, domnule senator Ţâbuleac! O să supun la vot amendamentul cu ... probabil respins, cu aceeaşi soartă. Vă rog să votaţi. Guvernul este împotrivă. Avizul comisiei îl ştiţi. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 11 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 10 abţineri, amendamentul a căzut. Poz.37. Tot domnul Strătilă. Se susţine? Vă mulţumesc. Amendamentul a fost eliminat, nu se mai susţine. Poz.38. Am revenit la normal. Propunere de eliminare. Domnul Funar. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Având în vedere că aşteptăm confirmarea a ceea ce se scrie în presă, că veţi fi în curând noul ministru de externe al României... (discuţii, rumoare, râsete) ... şi fiind vorba de importul de bunuri de către misiunile diplomatice şi birourile consulare care beneficiază de scutire de taxe vamale, îmi retrag amendamentul spre a vă susţine. (discuţii, râsete)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Amendamentul a fost să renunţe la amendament. Vă rog. Următorul.
	Domnul Gheorghe Funar: Propun eliminarea art.142 lit.g. "Importurile de bunuri de către forţele armate ale statelor străine, membre ale NATO să fie impozitate." Nu sunt sărace ţările respective. Iar referirea iniţiatorului la insula Cipru este deplasată. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Invit reprezentantul ministerului finanţelor, dar întrucât chiar ieri am ratificat Acordul privind staţionarea forţelor armate americane pe teritoriul României, aş vrea să faceţi referire la faptul dacă nu este o obligaţie pe care ne-am asumat-o deja. Microfonul 9. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Cătălin Doică: Da, este foarte adevărat. Este o obligaţie pe care ne-am asumat-o, iar referirea la insula Cipru nu este făcută decât datorită faptului că această referire apare în titlul tratatului de instituire a Republicii Cipru, aşa cum apare şi Marea Britanie, şi Irlanda de Nord. Sunt referiri care fac parte din titlul unui acord internaţional. Deci ne menţinem propunerea privind scutirea de TVA a forţelor NATO pentru bunurile aduse în România.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mai sunt alte comentarii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar de eliminare a lit.c de la art.142. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 9 de voturi pentru, 34 împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul a fost respins. Poz.40. Amendament de eliminare propus de domnul senator Funar, lit.j. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Renunţ la poziţia de la nr.crt.40.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Poz.41, idem?
	Domnul Gheorghe Funar: La poz.41 nu renunţ. Propun eliminarea. Respectiv, iniţiatorul susţine ca importul de aur efectuat de BNR să fie scutit de orice impozite sau taxe. Nu se justifică, după părerea mea, acest text al iniţiatorului, în condiţiile în care BNR susţine că are o rezervă suficient de mare şi, ca atare, plătim bani mulţi şi grei la englezi şi la alţii ca să ne-o păzească, iar cel mai mare zăcământ de aur şi argint din Europa BNR nu vrea să-l valorifice în interesul României. Ca atare, propun eliminarea textului iniţiatorului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Ministerul Finanţelor Publice. Domnule secretar de stat Doică.
	Domnul Cătălin Doică: Domnule preşedinte, ne menţinem poziţia. Practic admiterea amendamentului ar duce la impozitarea aurului care este deţinut în rezerva naţională. În plus faţă de aceasta, o altă caracteristică a TVA-ului este că plata lui naşte, automat, şi dreptul de a fi recuperat de BNR, mă refer la acest TVA. Cu atât mai mult cu cât banii BNR sunt banii bugetului, până la urmă, având în vedere că tot...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Nu. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.142 lit.m - de la "Meleşcanu" - a domnului Funar. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cine este pentru, împotrivă sau se abţine? Cu 9 de voturi pentru, 35 împotrivă şi 5 abţineri, amendamentul a căzut. Trecem la următorul. Poz.42. Domnul Funar. Întreprinderile mici şi mijlocii... Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Aici am propus, la art.152, la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici şi mijlocii majorarea plafonului faţă de textul iniţiatorului de la 35.000, eu am propus majorarea la 50.000 de euro şi, de asemenea, încă o modificare în text. Iniţiatorul spune că "persoana impozabilă poate solicita scutirea de taxă". Textul meu este imperativ: "persoana impozabilă este scutită de taxă."
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Ministerul Finanţelor Publice, domnule secretar de stat Doică.
	Domnul Cătălin Doică: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, paradoxal, dar de această dată Guvernul a avut la un moment dat, aceeaşi poziţie cu domnul senator Funar, prevederea din Directiva europeană este o scutire de 5000 de euro, acordată pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Guvernul României a cerut o derogare de la această directivă, până la 50.000 euro, iar Comisia europeană ne-a acordat maximum 35.000 euro. Deci motivul sumei de 35.000 euro - şi nu altă sumă - care se află în acest text, este maximul obţinut prin derogare de la Directiva Uniunii Europene. Iar, referitor la libertatea contribuabilului de a solicita sau nu scutirea de taxă, noi ne menţinem punctul de vedere potrivit căruia acesta trebuie să fie liber să opteze dacă doreşte sau nu scutirea de taxă. Pentru că dacă l-am obliga sau l-am scuti automat de taxă, i-am crea o serie întreagă de consecinţe negative pe lanţul recuperării de TVA dreptului pe care îl dă această plată a TVA-ului de către el către ceilalţi beneficiari ai serviciilor pe care el le prestează. Noi credem că libertatea pe care o are este corectă, să-şi poată stabili singur regimul faţă de ceilalţi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Domnule Vosganian, după ce terminaţi şedinţa comisiei de acolo... (discuţii, râsete)
	Domnul Varujan Vosganian (din sală): Nu am nimic de spus.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu aveţi nimic de spus. O să vă supun votului amendamentul domnului Funar. Aţi ascultat şi explicaţiile Ministerului Finanţelor Publice. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cei 3 colegi vă voi ruga să ridicaţi mânuţa dreaptă ca să vă socotim. (discuţii, râsete) Şi domnul Ioţcu. Ridicaţi mâna dreaptă, domnule Ioţcu, şi spuneţi: "Jur!" A! votează altcineva în locul dumneavoastră. Am înţeles. Cu 8 de voturi pentru, 37 împotrivă şi 3 abţineri, amendamentul nu a întrunit necesarul. A căzut. Stimaţi colegi, aş vrea să vă mulţumesc tuturor. Şi iniţiatorilor de amendamente şi celorlalţi pentru participarea constructivă. Îmi pare rău, domnule Funar, dar ne oprim aici. Vă rog să nu vă ridicaţi, că mai am două lucruri pe care trebuie să vi le supun atenţiei.
	Prima chestiune. Aş vrea să vă informez că a apărut o modificare în programul pentru ziua de joi. Joi, 22 iunie, ceea ce înseamnă, după toate probabilităţile, mâine, programul este următorul... (discuţii, râsete) De la orele 9.00 la 12.45, lucrări în plen la Senat, aşa cum era iniţial. Dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi. Vom continua cu această interesantă dezbatere asupra amendamentelor respinse. De la ora 12.45, şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, întrucât, la ora 13.00 vom avea şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru prezentarea Moţiunii de cenzură potrivit principiului "nici o sesiune fără moţiune". De asemenea, vreau să vă informez, stimaţi colegi, că această moţiune de cenzură se va dezbate în şedinţa de miercuri a celor două Camere ale Parlamentului. Este o şedinţă comună miercuri, 28 iunie 2006, ora 9.00. Vă rog să votaţi această modificare a programului de mâine, 22 iunie. Cu unanimitate de voturi s-a adoptat.
	Al doilea lucru pe care voiam să vi-l supun aprobării este o hotărâre de prelungire a Comisiei de anchetă privind investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale C.I.A. în România. Aveţi în dosarul dumneavoastră, la casetă, aveţi proiectul de hotărâre. Este vorba doar de o prorogare de termen. Se propune ca raportul să fie prezentat cel târziu în formă definitivă până la data de 15 decembrie 2006.
	Domnul Arion. Microfonul 2.
	Domnul Viorel Arion: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Avem doar o completare la anunţul făcut de mine în dimineaţa acestei zile, şi anume la Grupul parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr - PNL-PD, rolul de secretar de acum încolo va fi al domnului secretar Cristache Rădulescu. (rumoare, discuţii, aplauze)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, este în regulă. Să fie într-un ceas bun. (discuţii, râsete) Haideţi să revenim însă... Vă rog să nu părăsiţi sala. (rumoare, discuţii) Este vorba de o prorogare de termen a mandatului Comisiei de anchetă până la data de 15 septembrie. Vă rog să votaţi. Cu unanimitatea celor prezenţi şi o abţinere, plenul Senatului a decis prorogarea mandatului comisiei. Vă mulţumesc tuturor. Vă doresc numai bine. Declar închisă şedinţa în plen.
	Şedinţa se încheie la ora 13.05.