Şedinţa Senatului din 7 septembrie 2006

	Şedinţa începe la ora 9.40. Lucrările şedinţei sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu şi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Invit colegii senatori în sală. Se aude mai bine? Din sală, mai multe voci: Daaa...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Bine. Îl rog pe domnul senator Vasilescu să facă apelul. Se pare că ne-am cam obişnuit.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamnelor şi domnilor senatori, bună dimineaţa. - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - învoit - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - euroobservator - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Blaga Vasile - Guvern - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - prezent - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - absent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Ciornei Silvia - euroobservator - Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - prezent - Cozmâncă Octav - concediu medical - Corodan Dan - prezent - Creţu Corina - euroobservator - Creţu Ovidiu Teodor - absent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - prezent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovacs Peter - absent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - prezent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - prezent - Iliescu Ion - absent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - prezent - Iorga Nicolae - absent - Iorgovan Antonie - concediu medical - Ioţcu Petru Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - prezent - Lupoi Mihail - absent - Maior George Cristian - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - euroobservator - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - prezent - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - prezent - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - prezent - Păcuraru Paul - prezent - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - euroobservator - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - absent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - absent - Rădoi Ovidiu - prezent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - absent - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sógor Csaba - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - absent - Stănoiu Mihaela Rodica - prezent - Stoica Ilie - prezent - Strătilă Şerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - prezent - Szabó Karoly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - prezent - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - Guvern - Ştefan Viorel - absent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - concediu medical - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - absent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - euroobservator - Ţîrle Radu - euroobservator - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - prezent - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - absent - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - prezent
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Am reuşit, după aproape o oră, să facem cvorumul de lucru. Stimaţi colegi, probabil că de la 1 octombrie vom intra pe prevederea legală, în sensul reducerii indemnizaţiei şi diurnei pentru cei care lipsesc atunci când se face apelul, deci lipsesc de la lucrările în plen. Vom încerca să urgentăm şi alte instrumente, astfel încât instituţia Senatului să poată funcţiona, fără să pierdem din timpul nostru destul de preţios. Sigur că vă spun asta dumneavoastră celor prezenţi. Asta-i viaţa, că nu am altă alternativă!
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): O scrisoare deschisă.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, la ordinea de zi care se regăseşte în mapele dumneavoastră se adaugă ordinea de zi suplimentară care înseamnă votul pe legi organice. Apropo de decizia noastră privind votul de joi pe legi organice, aş dori să fac un apel către liderii de grup să discute cu colegii noştri euroobservatori la Parlamentul European să înţeleagă că joia trebuie să fie prezenţi la lucrările Senatului, chiar dacă este sesiunea Parlamentului European. Acolo sunt euroobservatori, au alt statut... În afară de asta, în Senatul României avem ca obiectiv principal le-gi-fe-ra-rea!! Şi nu se întâmplă nimic dacă pierd diurna pe ziua respectivă. Deci, rog liderii de grup să discute cu euroobservatorii şi să le impunem obligaţia ca miercuri seara să vină în Bucureşti, astfel încât joi, când discutăm şi luăm decizii pe legi organice, să fie prezenţi aici. Legat de ordinea zi, stimaţi colegi, inclusiv cea suplimentară, vă consult dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt obiecţiuni. Voi supune imediat la vot. Vă anunţ însă că lucrările vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, Mihai Ungheanu şi Gavrilă Vasilescu. Din totalul de 137 de senatori şi-au anunţat prezenţa un număr de 86, prin vot electronic. Absenţi 51, din care 23 de colegi au motivaţie. Legat de ordinea de zi nu sunt obiecţiuni. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 66 de voturi pentru, nici unul împotrivă, nici o abţinere, s-a aprobat ordinea de zi. Vă atrag atenţia că prezenţa dumneavoastră în sala de plen înseamnă obligaţia de a vota. Aveţi la dispoziţie cele 3 taste: pentru, împotrivă, abţineri. Programul de lucru de la 9.00 la 13.00. De la 10.00 la 13.00, ca să fim mai exacţi. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 68 de voturi pentru, unul împotrivă, o abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
	Intrăm în primul punct al ordinii de zi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 11-16 septembrie 2006. Observaţi că am intervenit cu o modificare la program, în special lunea. Vom avea şedinţă de grup de la ora 14.00 la 16.00. La ora 16 punct va începe şedinţa de plen, cu declaraţii politice, până la 17.30. De la 17.30-18.30 dezbaterea proiectelor de lege; De la 18.30-20.00 întrebări şi interpelări. Marţi, la ora 8.30, şedinţa comună a Birourilor permanente din Senat şi Camera Deputaţilor. De la ora 9.00 la ora 13.00 - lucrări în comisii; după-amiază, lucrări în comisii, la ora 13.00 - şedinţa Biroului permanent al Senatului. Miercuri, de la ora 9.00 la ora 13.00 - lucrări în comisiile permanente, de la ora 15.00 la ora 19.00 - lucrări în plenul Senatului. Joi, 14 septembrie, lucrări în plen de la ora 9.00 la ora 13.00. Vineri şi sâmbătă - activităţi în circumscripţiile electorale. Dacă sunt observaţii la acest program? Domnul senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte al Senatului, Onorat Senat, Noi am analizat în Grupul parlamentar PRM programul propus, inclusiv sugestia care a fost făcută în Biroul permanent săptămâna trecută pentru o modificare în perspectivă a programului de lucru în ziua de luni. Ţinând seama de experienţa acumulată până acum şi de faptul că a lucrat bine Senatul României cu programul care a fost consacrat până acum, respectiv, cu întâlnirea grupurilor parlamentare, cu program de lucru în plen, cu adoptarea unor acte normative, cu transmisia în direct la radio, din două în două săptămâni, până la ora 19.00, pentru că după ora 19.00 Radio România Actualităţi are un alt program, venim în faţa plenului cu următoarea propunere de principiu: menţinerea programului consacrat al Senatului, care a dat rezultate. Vă propunem, doamnelor şi domnilor senatori, următorul program pentru ziua de luni, 11 septembrie: de la ora 13.00 la ora 15.00 să respectăm cele două ore pentru lucrările în grupurile parlamentare şi lucrări în plen de la ora 15.00 la ora 19.30, respectiv, de la ora 15.00 la ora 16.30 - declaraţii politice, de la 16.30 la 18.00 - dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi, iar de la 18.00 la 19.30 - întrebări, interpelări, răspunsuri. În felul acesta, se dă posibilitatea transmiterii în direct, timp de aproape o oră, a lucrărilor din Senat la întrebări, interpelări, răspunsuri, care sunt extrem de urmărite şi îi interesează pe foarte mulţi cetăţeni. Altfel, cu programul care ne-a fost propus în acest proiect, s-ar asigura doar o jumătate de oră. De asemenea, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, ca să nu revin la microfon, tot la problemele organizatorice...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator, vă rog eu să fiţi mai succint. După ce am pierdut o oră, ne mai ţineţi şi dumneavoastră o jumătate de oră din programul de legiferare. Vă ascult, domnule senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte, dar am suferit împreună cu dumneavoastră o oră, aşteptându-i pe colegi să sosească.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Aşa este. Nu am nici o vină.
	Domnul Gheorghe Funar: Nu, nu aveţi nici o vină. Eu aş propune, pentru a respecta programul de lucru şi a ne respecta între noi, ca joia, cel puţin până la 1 octombrie, primele puncte la ordinea de zi să fie legile organice şi, în felul acesta, colegii să vină la vot. De asemenea, vă rog, domnule preşedinte, să continuaţi demersurile pe care le-aţi început pentru transmiterea în direct la televiziune a lucrărilor în plen, cel târziu de la 1 octombrie şi alegătorii noştri să-i vadă pe colegii care sunt prezenţi şi alţii care nu sunt prezenţi la lucrări. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Programul pe care vi l-am propus pentru luni a fost o înţelegere cu liderii de grupuri. Vreau să reţineţi, apropo de transmisie radio, că radioul va intra pe intra pe un nou program, în care lunea şi în fiecare zi, la ora 18.00, este program de actualităţi prelungit. Pe cale de consecinţă, suntem în discuţii şi voi propune plenului, după ce discutăm în Biroul permanent, ca transmisia radio să nu se mai facă lunea în direct. Mă refer la întrebări şi interpelări. Se va înregistra în totalitate, punct cu punct şi se va difuza, probabil, a doua zi dimineaţa, la o oră de audienţă, şi nu în perioada când încep actualităţile la televiziunile publice şi private, care diminuează audienţa noastră. Deci, vom veni cu astfel de propuneri. Am reţinut propunerea dumneavoastră de program. Eu supun votului, deocamdată, propunerea Biroului permanent pentru programul de luni, aşa cum îl vedeţi aici. Deci, vă rog să votaţi, în primul rând, programul de luni. Dacă nu-l votaţi, trecem la propunerea domnului senator Funar. Deci, programul cu două ore şedinţă de grup. Au cerut foarte multe grupuri acest lucru, mulţi vin târziu din teritoriu lunea. Vă rog să votaţi programul propus de Biroul permanent. Cu 67 de voturi pentru, 11 împotrivă şi o abţinere, a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră programul pentru întreaga săptămână. Vă rog să votaţi. Cu 64 de voturi pentru, 8 împotrivă, 2 abţineri, s-a aprobat.
	Trecem la pct. 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea.... (Domnul senator George Sabin Cutaş solicită cuvântul.) Da, domnule Cutaş, vă rog.
	Domnul George Sabin Cutaş: Domnule preşedinte, tot la probleme organizatorice vreau să anunţ o modificare în Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului. În locul domnului senator Ioan-Codruţ Şereş îl nominalizăm pe domnul senator George Copos, iar în Comisia pentru egalitatea de şanse, în locul doamnei senator Silvia Ciornei, pe domnul senator Ioan-Codruţ Şereş. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Vă păstraţi numărul în comisii. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. Am să supun votului dumneavoastră această propunere a domnului Cutaş, de modificare la comisii. Vă rog să votaţi. Cu 71 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 2 abţineri, s-a aprobat.
	Trecem la pct.2 din ordinea de zi şi supun acum votului dumneavoastră procedura de urgenţă pentru adoptarea proiectului de Lege privind finanţarea asistenţei pentru dezvoltare din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare. Vă rog să votaţi. (din sală, se solicită cuvântul) Îmi cer scuze că nu v-am observat. Probabil că puneaţi întrebarea de ce procedură de urgenţă. Vă răspund eu. Este prevăzută această urgenţă ţinând seama de acordarea surselor financiare începând cu acest an şi avem nevoie de acest proiect de lege. Vă rog să votaţi. Cu 69 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a aprobat.
	Trecem la pct.3 din ordinea de zi, solicitarea de prelungire a termenului de elaborare a raportului şi dezbatere, de la 45 la 60 de zile, la solicitarea comisiei, pentru proiectul de Lege privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane. Este o lucrare care necesită încă foarte multe informaţii, discuţii cu primarii de oraşe şi municipii şi cred că este binevenită. Deci, supun votului dumneavoastră această prelungire a termenului. Vă rog să votaţi. Cu 70 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 3 abţineri, s-a aprobat prelungirea termenului.
	Trecem la pct.4 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea Anexei la Legea nr.111/2005 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul vicepreşedinte Şerban Nicolae. Iniţiatorul este? Domnul deputat Mircea Giurgiu este prezent? Nu este prezent. Vă rog, domnule vicepreşedinte Roatiş, aveţi cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive. Microfonul 8.
	Domnul Radu Roatiş Cheţan - vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor: Domnule preşedinte, Domnilor senatori, Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.89/2004 privind includerea suprafeţelor de teren aferente circumscripţiilor sanitar-veterinare se referă doar la judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, deci considerăm necesară respingerea în forma actuală şi întreaga problematică referitoare la regimul juridic al bunurilor imobile prevăzute, cu modificările şi completările ulterioare ale OUG nr.89/2004, să fie abordată unitar, fără ca demersul legislativ de modificare a prevederilor acestui act normativ să se limiteze la situaţia bunurilor aferente celor două judeţe amintite. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul vicepreşedinte Şerban Nicolae, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Aveţi cuvântul.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări propune un raport de respingere. Dacă nu mă înşel, a fost adoptat în unanimitate. Motivele arătate în punctul de vedere al Guvernului au fost însuşite de membrii comisiei, respectiv, necesitatea de a adopta o reglementare unitară, nu numai pentru două judeţe, în ceea ce priveşte vânzarea spaţiilor. De asemenea, se arată şi faptul că există şi spaţii, bunuri imobile care sunt folosite de personalul sanitar-veterinar, fără ca acestea să se afle în concesiunea cabinetelor. Pentru o reglementare unitară, propunem raport de respingere. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie. Vă rog să votaţi. Cu 67 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abţineri, s-a aprobat raportul de respingere. Proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la pct.5, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit miltietajate, cu modificările şi completările ulterioare. Lege cu caracter ordinar. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, este aici domnul secretar Simionescu. Iniţiatorii sunt? Nu. Au fost anunţaţi, da? E în ordine. Dau cuvântul domnului secretar Simionescu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Aveţi cuvântul.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este un raport de respingere, motivaţia fiind influenţa directă asupra activităţii economice atât a furnizorilor de energie, cât şi a celor producători de gaze şi societăţi de construcţii. De asemenea, o serie de elemente, care sunt contradictorii, privind regimul proprietăţii. Sunt avize negative şi de la Comisia economică, industrii şi servicii, iar Guvernul a respins această propunere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Să-l ascultăm şi pe domnul secretar de stat Ioan Andreica. Microfonul 9. Aveţi cuvântul.
	Domnul Ioan Andreica - secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Vă rog să-mi permiteţi să mai adaug în plus câteva considerente pentru care Guvernul respinge această iniţiativă legislativă. În legătură cu mansardarea clădirilor, mansardarea, în sine, constituie o investiţie, o extindere la clădiri, şi nu este un proces de reabilitare a celor existente. Mai mult decât atât, nu necesită un alt act normativ pentru mansardări. Există normative, din punct de vedere tehnic, pentru mansardări, ele se pot face prin voinţa proprietarilor, sigur, cu aprobarea autorităţilor publice locale. În legătură cu fondurile prevăzute aici ca fonduri speciale, în conformitate cu Legea nr.500/2002 privind bugetele locale, nu se mai pot constitui nici fonduri extrabugetare, nici fonduri speciale şi toate veniturile intră la bugetul de stat şi nu pot fi predestinate cheltuielile dinainte, printr-o lege, ci cheltuielile se votează prin Legea bugetelor anuale, aşa cum dumneavoastră ştiţi. Ca ultimă observaţie, dacă am afecta profitul societăţilor de furnizare a energiei electrice, respectiv, de producţie a gazelor sau a societăţilor care construiesc sau reabilitează asemenea blocuri, am intra, de fapt, în contradicţie cu alte acte normative privind profitul societăţilor comerciale sau ar apărea nişte taxe suplimentare, care ar constitui alte taxe pe populaţie, în final. Deci, Guvernul respinge acest act normativ. Mai mult decât atât, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.174/2002 are suficiente precizări privind constituirea fondurilor şi finanţarea acestor lucrări. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc şi eu. Dezbateri generale, luări de cuvânt. Domnul senator Gheorge Funar. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Propunerea legislativă pe care o dezbatem este binevenită, este ulterioară celei pe care a făcut-o un grup de senatori ai Partidului România Mare, propunere care a fost şi aceea respinsă şi nu înţeleg de ce sunt respinse asemenea propuneri benefice. Noi nu am căutat altceva decât să creăm cadrul legal pe care să-l punem de acord cu realitatea faptică. În urma unor iniţiative locale, inclusiv la Cluj-Napoca, în perioada când eram primar, au început mansardările de blocuri de locuinţe de patru etaje. Ideea ne bucură că a fost preluată şi în capitala României, şi în multe alte localităţi mai mari sau mai mici din ţară. Lipseşte însă un cadru legislativ coerent. De aceea, vă rog, doamnelor şi domnilor senatori, să îmbrăţişaţi această propunere legislativă şi să-i ajutăm pe primari şi consiliile locale să lucreze după un cadrul legal coerent, care să nu fie interpretabil şi pe unii dintre ei să-i facă clienţi ai curţilor de conturi - mă refer la cei care decid la nivelul autorităţilor locale. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt şi alte luări de cuvânt? Domnul senator Neagoe, microfonul 3, vă rog.
	Domnul Otilian Neagoe: Iniţiativa legislativă pe care mai mulţi senatori PSD au propus-o este una de importanţă deosebită, mai ales în contextul în care costurile cu întreţinerea cresc foarte mult, în contextul în care se ştie că multe dintre blocuri, dintre locuinţe au o izolaţie termică necorespunzătoare şi, de asemenea, mansardarea a apărut ca o solicitare tot mai frecventă din rândul asociaţilor de proprietari. Şi în judeţul Braşov, pe care îl reprezint în Parlamentul României, există mai multe propuneri în acest sens. De aceea, cred că Guvernul ar trebui să sprijine această iniţiativă legislativă şi cred că, în special, în judeţele unde iernile sunt lungi şi extrem de friguroase, trebuie să trecem la aceste programe de reabilitare termică şi, de asemenea, să aprobăm proiectele de mansardare a blocurilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Ale luări de cuvânt? Nu mai sunt. În conformitate cu prevederile Regulamentului, voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 38 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, a fost aprobată respingerea, proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpaţi". Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, domnul Simionescu este aici. Dau cuvântul doamnei vicepreşedinte Livia Sima. Microfonul 10, aveţi cuvântul.
	Doamna Livia Sima - vicepreşedinte Autoritatea Naţională pentru Turism: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, După intrarea în vigoare a Legii nr.526/2003, au apărut o serie de probleme privind modul de aplicare, fiind necesară modificarea acesteia. În acest context a rezultat necesitatea eliminării etatizării zonelor identificate pentru includerea în acest program, având în vedere că prioritatea este generată de atragerea de investiţii şi de alocarea de fonduri pentru dezvoltarea domeniului schiabil. Îngrădirea prin etatizare a dezvoltării unei asemenea zone pe considerentul că a fost inclusă într-o etapă ulterioară a determinat stoparea unor investiţii. Prezentul proiect de modificare a Legii nr.526/2003 prevede ca identificarea de noi zone cu potenţial schiabil să se realizeze în baza unui studiu integrat şi în conformitate cu legislaţia din domeniul protecţiei mediului şi a ariilor protejate. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Invit pe domnul secretar Simionescu să prezinte raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise şi un amendament respins. Este însoţit de avizul favorabil din partea Comisiei economice, industrii şi servicii şi al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi, de asemenea, din partea Consiliului Legislativ. Este vorba de o lege ordinară. În legătură cu anexa cu amendamente admise doresc să fac o precizare, este vorba de o eroare materială. La pct.7 este şi nominalizarea judeţului Sibiu, Valea Avrigului, Poiana Neamţului, care a scăpat din scrierea respectivă. În rest, sunt şapte amendamente admise şi un amendament respins.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale, vă rog, dacă sunt luări de cuvânt. Domnul senator Frunda. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Iau cuvântul întrucât se împlinesc vreo 30 de ani, dacă nu mai mulţi, de când schiez. În ultimii ani, după 1990, am avut ocazia ca, anual, să plec la schi în străinătate, şi nu o fac din snobism, o fac pragmatic pentru că o săptămână de schi în Austria, într-o staţiune de patru stele, stând într-un hotel de patru stele, care are piscină, saună, terenuri de schi pe munte de peste 200 km pe care poţi schia, costă pentru o săptămână cam cât costă în România maxim două zile de cazare într-o staţiune montană, într-un hotel de două-trei stele. Puteţi verifica şi dumneavoastră. Cu 400 de euro, pentru o săptămână, primeşti cazare, mic dejun şi cina foarte variată, foarte bogată. Condiţii excepţionale, pentru cei care sunt mai săraci şi cu care ne putem compara, le au slovacii, unde, pentru o săptămână, stai la o vilă particulară, fără saună şi bazin, dar în condiţii excepţionale, mâncare foarte bună, cu 200 de euro, inclusiv taxele de schi. În România, schiezi de la Poiana Braşov până la Sinaia, de la Sovata la Vatra-Dornei şi în Maramureş, dar cu aceşti bani nu reuşesc să stau nici două zile. Condiţiile de schi sunt incomparabile. Domnul Copos se uită la mine şi trebuie să-l felicit pentru că a făcut lucruri bune la Poiană, terenurile sunt bătute, se poate schia, la Azgua, de asemenea, sunt lucruri frumoase, dar, în loc să ne apropiem de standardele europene, distanţa este pe zi ce trece mai mare. La Kaprun, unde schiez, pe gheţar, la 3.000 de metri, între 3.000 de metri şi 2.000 de metri, de dimineaţă, de la ora 7.00 - 8.00, poţi ieşi pe pârtie în luna mai şi rămâi până după masa, la ora 17.00, când se termină programul. La ora 16.30, după-amiaza, vin şase-şapte ratracuri, acestea sunt nişte maşini de bătut zăpada, întotdeauna spuneam că ele creează impresia unor tancuri din război, cum urcă în sus şi bat pârtia, iar schiorii vin precum cocorii, cum pleacă toamna, pe pârtia proaspăt bătută. Dimineaţa, când urci pe pârtie, mergi ca pe autostradă, mergi 9 km pe schi, fără ca picioarele să-ţi obosească. La prânz, de opreşti la un "Weinstubel", la o mică cramă, pe munte, unde, dacă e soare, se lasă acoperişul ca să poţi face plajă, dacă e vânt, se ridică şi, prin lege, e interzis ca preţurile să fie mai mari la 3.000 de metri altitudine decât jos, în sat. Cumperi schiurile. În 2006, în luna mai, cumpărăm schiurile, pentru 2007, la 50-60% din preţurile de anul viitor, pentru ca să fii stimulat să cumperi. În vacanţa de Paşti, dacă mergeai la schi cu propriul tău copil, dacă cumpărai un abonament de schi pentru un adult, toţi copiii tăi schiau în perioada respectivă pe gratis. Am fost patru inşi, cu nevasta mea şi cei doi copii, şi am plătit pentru o săptămână, teleferic pe 260 km de pârtie de schi, pentru patru persoane, 300 de euro. Este mult mai ieftin decât la oricare pârtie din România. E mai ieftin, nu decât la Poiana Braşov, e mai ieftin decât la Sovata, unde am o pârtie de 900 m, aproape de un kilometru. De ce vă spun toate acestea, doamnelor şi domnilor colegi? Legea în sine este bună, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Noi nu putem vorbi de superschi în Carpaţi, noi putem vorbi de subschi în Carpaţi. De subschi în Carpaţi. Ceea ce oferim noi este absolut neprofitabil, nestimulativ. Cei care schiază în Transilvania se urcă dimineaţa în maşina proprie şi merg în Slovacia, unde stau în week-end, din preţul cât plătesc o noapte la un hotel de două stele, într-o staţiune montană din România. Vă întreb eu, atunci, aceste proiecte legislative care sunt stimulative îl vor atrage pe schiorul din România, nu vorbesc să-i ademenim pe străini să vină aici, va fi suficient ca staţiunile de schi să se dezvolte în România? Eu zic că nu. Eu zic că nu. Pe de o parte, trebuie să lucreze piaţa liberă...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a înţeles...
	Domnul Frunda Gyorgy: ...să ofere preţuri mai mici. Pe de altă parte, statul trebuie să subvenţioneze şi să facă investiţii. Atâta timp cât în ţări, precum vă spun, nu cu Austria sau nordul Italiei să ne asemănăm, unde sunt paradisuri de schi, unde putem vorbi într-adevăr de superschiuri, dar cu ţările care sunt în situaţie similară...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a înţeles, domnul senator... Vă aşteptăm la o declaraţie politică pe această temă.
	Domnul Frunda Gyorgy: Nu ştiu, eu nu asta vroiam, domnule preşedinte, îmi pare rău că nu ne întâlnim iarăşi. Eu vreau, într-adevăr, să facem ceva efectiv care să aibă concluzii. Astfel, dacă spunem superschi şi noi, de fapt, schiem în zăpadă moleşită, ne îmbătăm noi singuri cu apă rece. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. După cum aţi observat şi dumneavoastră, şi aţi spus foarte bine, noi avem o economie de piaţă mult mai liberă decât o au alţii. Domnul Copos vă dă o replică. Să vedeţi ce ieftine sunt tarifele la noi. Nu aţi fost informat corect. Domnul Copos, aveţi cuvântul. microfonul 3.
	Domnul Gheorghe Copos: Onoraţi senatori, Observaţia este corectă şi-l cunosc pe colegul meu care este un iubitor al schiului, dar, din păcate, vă vorbeşte un om care are experienţă şi are expertiză. Turismul românesc trăieşte o dramă de 16 ani. Şi vreau să vă dau doar două date. Bulgaria realizează peste patru miliarde de euro pe an din turism. România, care are munte, mare, Delta Dunării, realizează de-abia un miliard de euro din turism. De aceea, eu susţin această lege, este o lege bună şi este corect. Schi în Carpaţi, nu superschi, nu subschi. Este o lege bună, în acelaşi timp, este nevoie urgent de o strategie în turism. De 16 ani nu avem o strategie în turism, pentru turismul de sezon, de schi, turismul balnear, turismul la Marea Neagră şi în Delta Dunării şi să nu uităm că atunci când vorbim de schi ne gândim la sănătatea naţiunii. De aceea, comunitatea centrală, comunitatea locală trebuie să investească urgent în infrastructura din turism, pentru că ceea ce spunea colegul meu este datorită comunităţii centrale şi comunităţii locale care investesc în turism. Noi, din păcate, nu am făcut nimic de 16 ani. Vă mulţumesc. (O voce din sală - nimic, am făcut)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul Copos, de acord cu totul, chiar nimic nu?! Vreau să spun cu sprijinul Guvernului meu am făcut pârtia de la Azuga, cu un primar bun, ca să vă dau un exemplu. S-au mai făcut. Avem proiecte pentru pârtii. Sigur că statul trebuie să facă mai mult. Am mai făcut câte ceva şi la Buşteni, şi la Azuga, uşor, dar ne mişcăm prea încet, din păcate şi, într-adevăr, costurile sunt prea mari, ce spune domnul Frunda este perfect adevărat. Dacă mai sunt intervenţii? Domnule senator Neagoe, aveţi cuvântul.
	Domnul Otilian Neagoe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, proiectul de lege este unul important, programul de schi în România este, de asemenea, deosebit de important pentru dezvoltarea turismului românesc. Avem, într-adevăr, o ţară care are şi munte, şi mare, şi turism balneo, şi turism cultural, avem o ţară care se pretează foarte mult la turismul de circuite, dar cred că trebuie să facem şi o evaluare foarte exactă a potenţialului pe care îl reprezintă turismul montan, pentru că în afară de înşiruirea zonelor care sunt prezentate aici, ca avute în vedere pentru dezvoltarea programelor de schi, sunt şi zone cu altitudini foarte mici unde e limpede că nu poate exista zăpadă o perioadă îndelungată de timp, nu pot fi amplasate acolo nici instalaţii de zăpadă artificială, întrucât nu sunt temperaturi adecvate. Chiar Poiana Braşov are probleme, Poiana Braşov este la 1.030 m altitudine, merge în Postăvarul până la 1700m altitudine şi sunt perioade din sezonul de iarnă când nici instalaţiile de zăpadă nu au ce face pentru că sunt temperaturi pozitive. Sigur că, există instalaţie de zăpadă artificială pe pârtia Bradu, dar pentru că altitudinea este mică uneori nu o putem folosi, acolo a făcut o investiţie domnul Copos. Mă impresionează neplăcut aici pentru că lipsesc zone care au altitudini foarte bune, spre exemplu zona Făgăraş, Munţii Făgăraşului cu altitudini de până la 2.500 m nu figurează în această listă de dezvoltare a turismului de schi. Cred că trebuie să adăugăm şi zona Făgăraşului. De asemenea, este eronat, după părerea mea, definită dezvoltarea domeniului de schi şi este, într-adevăr, nevoie să corelăm un sprijin din partea administraţiei centrale cu cel al administraţiilor locale. Nicăieri în lume nu se face turism de calitate fără sprijinul administraţiilor locale. De asemenea, trebuie să avem o imagine integrată asupra dezvoltării turismului de schi, ori să insistăm pentru abordarea integrată a transportului pe cablu. Dacă ne gândim pe Valea Prahovei ar trebui, la un moment dat, să existe transport pe cablu care să plece de la Hotelul Sport şi să ajungă până la Cota 2000 la Sinaia. Trebui să facem asemenea programe dacă vrem, într-adevăr, să contăm în turismul montan din Europa şi din lume. Mi-amintesc că în anul 1995 o echipă de filmare de la postul naţional de televiziune din Spania a venit la Poiana Braşov în 19 decembrie, au nimerit o vreme foarte frumoasă şi au făcut un reportaj, într-adevăr, profesionist, un reportaj extraordinar care începea cam aşa: "nu suntem într-o staţiune din Austria, nu suntem într-o staţiune din Canada, nu suntem într-o staţiune din Italia, suntem într-o staţiune din România, în Poiana Braşov!" şi urma o prezentare profesionistă cu lucruri care începeau de la Bucureşti, de la Aeroportul Otopeni şi se prelungeau până în Poiana Braşov. Cred că trebuie să acordăm o atenţie deosebită acestor lucruri dacă vrem să facem din turism o resursă economică importantă pentru Produsul Intern Brut al României. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc şi eu. Vreau să vă spun că Făgăraşul este, domnule Neagoe. Dacă o să vă uitaţi pe Anexă, o să vedeţi acolo şi în zona Argeşului, şi în zona Sibiului, Bâlea Lac şi cu tot ce avem acolo. Vă rog, mai sunt intervenţii? Este o adevărată pasiune pentru schi în Carpaţi. Domnule Tănăsescu, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Claudiu Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte că mi-aţi dat ocazia să vorbesc despre schi. Spre ruşinea mea eu nu am cunoştinţe prea mari aşa cum colegii mei le-au etalat, pentru că, copil fiind, atunci când am fost dus să văd şi eu schiul de bunica mea care avea 75 ani, ea a derapat cu doagele acelea pe o zăpadă mai moale despre care s-a amintit aici în plen şi a căzut şi şi-a rupt piciorul. De-atunci mi-a fost frică şi nu m-am mai dus la schi niciodată, dar sunt într-o situaţie destul de complicată, din punct de vedere al deciziei mele acum dacă să votez sau nu acest proiect de lege pentru că, vedeţi dumneavoastră, mă gândesc, eu fiind şi medic că sunt şi nişte probleme. Dacă o să încurajăm prea tare acest proces de învăţare a schiului şi de practicare a lui, asta se întâmplă cam în timpul iernii şi oamenii pot răci şi ajung exact în blocurile la care noi nu am reuşit, cu cinci sau zece minute înainte să aducem votul, ca să le pregătim, din punct de vedere termic, ca să poată sta în condiţii mai civilizate şi mai comode. Nu vreau să mă opun acestui proiect, dar cred că el este mai puţin important decât proiectul care se afla cu un punct înainte şi care a fost trecut foarte repede, "precum gâsca prin apă" şi s-a ajuns aici unde se discută de o jumătate de oră. Nu aş vrea să mă opun lui, sigur că aici se pun şi o serie de probleme, am văzut şi problema zăpezii, că această zăpadă poate să fie moale şi atunci nu mai merge schiul bine, poate facem nişte contracte, după ce se fac contractele private cu consiliile locale şi aşa mai departe... poate cu Canada sau chiar cu Siberia, că noi am mai avut contracte cu Siberia în urmă cu vreo 35 - 40 ani, să aducem o zăpadă foarte bună de-acolo. În concluzie, cred că trebuie să merg pe ideea sportivă să spun că sportul, mai ales schiul întăreşte organismul, deci nu ar trebui să ne opunem acestei idei, numai că ar fi bine să ne gândim dacă nu trebuie să ne ocupăm mai mult de căldură decât de zăpadă. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Noi trebuie să ne ocupăm de toate. Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Trecem la raport, la amendament. Avem un amendament respins. Dacă se mai susţine? Domnul Funar, microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Îmi susţin acest amendament. Proiectul de lege în principiu este bun, de aprobare a acestui program naţional de dezvoltare a turismului montan, dar risc să rămână undeva în Monitorul Oficial sigur şi în nişte dulapuri pentru că nu este prevăzută nici o perioadă de timp în care se va materializa acest Program superschi în Carpaţi. Programe bune putem face, dar fără...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, la amendament.
	Domnul Gheorghe Funar: La amendament, domnule preşedinte. Pentru înţelegerea amendamentului am făcut această introducere, am propus amendamentul meu ca programul iniţiat de Guvern să fie materializat în perioada 2006 - 2013.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Din păcate, aici partener nu este numai Guvernul, este un participant, dar aici sunt şi autorităţile locale, în funcţie de surse, disponibilităţi, dar este un amendament. Dacă mai sunt intervenţii, pe marginea lui? Vă rog, din partea Guvernului, doamna Livia Sima, referitor la amendament. Microfonul 10, vă rog.
	Doamna Livia Sima: Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi nu susţinem acest amendament pentru că am considerat că este o îngrădire, o restricţie a programului. Prin aceste modificări cerem eliminarea etapizării, deci o altă restricţie, vrem să dăm undă verde investitorilor şi tuturor zonelor cuprinse în acest proiect ca să se dezvolte fără nici o restricţie. Considerăm că este o restricţie. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Comisia îşi păstrează punctul de vedere, domnul Simionescu, aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Comisia a apreciat că nu este necesar să limităm în timp acest program şi a respins amendamentul pe care domnul senator Funar l-a făcut.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Supun la vot amendamentul domnului Funar, domnilor colegi. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 18 voturi pentru, 43 voturi împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul a fost respins. Dacă la cele 7 amendamente unde se va introduce Sibiul care a scăpat de la poziţia 7, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 7 amendamente admise. Vă rog să votaţi. Cu 65 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul a fost adoptat. Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom opera amendamentele. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 67 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumului. Comisia economică, vă rog. Iniţiatorii, domnul Strătilă şi domnul Ţâbuleac. Domnul senator Mihai Ţâbuleac, aveţi cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
	Domnul Mihai Tâbuleac: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă aduce o intervenţie asupra cadrului legislativ existent, în sensul că separă şi precizează drepturile şi obligaţiile organizaţiilor neguvernamentale pentru a se asigura un rol participativ, real, în protecţia consumatorului, dar şi pentru a permite funcţionarea principiului răspunderii. De asemenea, se prevede ca educarea consumatorilor să fie obiect de studiu în învăţământ, iar formarea competenţelor în domeniul protecţiei consumatorilor şi a mediului să se realizeze în cadrul pregătirii profesionale iniţiale. În fine, propunerea vizează includerea în programele de educare şi informare a consumatorilor a unui nou domeniu, respectiv practicile comerciale ale producătorilor, prestatorilor sau distribuitorilor şi prevenirea actelor de comerţ incorecte. Motivaţia acestui demers pleacă de la constatarea că o bună protecţie a sănătăţii şi a intereselor economice ale consumatorilor, nu se poate obţine decât în condiţiile cunoaşterii modului în care bunurile şi serviciile sunt plasate pe piaţă, iar consumatorii se pot pronunţa asupra prestigiului credibilităţii şi seriozităţii furnizorului.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Invit pe domnul preşedinte să prezinte raportul comisiei. Domnule Claudiu Tănăsescu, aveţi cuvântul.
	Domnul Claudiu Tănăsescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ne aflăm în faţa unei propuneri legislative care cere modificarea şi completarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumatorului. Membrii comisiei au hotărât în unanimitate, după dezbatere, întocmirea unui raport favorabil cu amendamentele din Anexa nr.1. Aş vrea să spun că prin natura reglementărilor sale, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Trecem la dezbateri generale. Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Stimaţi colegi, Avem un raport favorabil cu opt amendamente admise, trei amendamente respinse. Numai o secundă, vă rog, să văd ale cui sunt amendamentele respinse, vă rog. Domnule Funar, dacă susţineţi amendamentele? Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Onorat Senat îmi susţin amendamentele căutând să contribui la îmbunătăţirea cadrului legislativ propus de către iniţiator foarte bun pe care-l susţin, respectiv primul amendament de la punctul 2 art.32.1, caută să pună de acord legislaţia românească cu legislaţia europeană, faţă de textul iniţiatorului - "Organizaţiile neguvernamentale ale consumatorului au următoarele obligaţii: de a solicita autorităţilor competente luarea de măsuri în vederea opririi producţiei sau retragerii de pe piaţă a produselor ori serviciilor care nu asigură nivelul calitativ prevăzut în documentele stabilite de lege". Aceasta mi se pare o formulare neclară, ambiguă, dă naştere la o mulţime de interpretări şi nu rezolvă fondul problemei. Amendamentul meu vizează înlocuirea acestei formulări a iniţiatorului cu "...nivelul calitativ prevăzut pentru Uniunea Europeană". Mai sunt câteva luni, România aderă la Uniunea Europeană, este necesar ca şi în acest domeniu să punem de acord legislaţia cu cea din Uniunea Europeană şi nivelul calitativ să fie cel din Uniunea Europeană şi nu prevăzut în diverse documente care încă nu au fost actualizate. Şi sper ca Senatul să agreeze acest amendament. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Eu credeam că am pus de acord legile cu standardele europene, dar mă rog. Dacă sunt şi alte intervenţii la acest punct ? Nu sunt. Domnule vicepreşedinte Ciubotaru, vă rog. Microfonul nr.8.
	Domnul Gheorghe Ciubotaru - vicepreşedinte la Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor susţine propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumului, considerând că modificările sunt necesare şi oportune, venind astfel în concordanţă cu obiectivele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru creşterea nivelului de protecţie al consumatorilor. Susţine proiectul de lege cu amendamentele propuse şi admise.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. În legătură cu acest prim amendament al domnului senator Funar, respins de comisie, care este părerea dumneavoastră ? Microfonul nr.8. În legătură cu amendamentul domnului senator Funar, care este punctul de vedere ?
	Domnul Gheorghe Ciubotaru: Am spus că susţin proiectul cu amendamentele propuse şi admise.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci nu-l susţineţi. Mai sunt alte intervenţii ? Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar, să nu spunem "documentele stabilite de lege", ci "nivelul calitativ prevăzut pentru Uniunea Europeană", amendament respins de comisie şi Guvern. Vă rog să votaţi. Cu 16 voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, a fost respins. Al doilea amendament, domnul senator Funar, vă ascultăm !
	Domnul Gheorghe Funar: Al doilea amendament vizează lit.d) de la acelaşi articol 32.1. Spre deosebire de iniţiator care face referire numai la aceia dintre cetăţeni care ajung în spital sau ajung să-i vadă vreo televiziune naţională sau locală şi numai atunci să fie informată opinia publică asupra neconformităţii produselor sau serviciilor existente pe piaţă, eu m-am gândit să-i protejăm pe toţi consumatorii şi, în acest sens, am venit cu un amendament la lit.d), în sensul de a fi informată opinia publică de către organizaţiile neguvernamentale asupra posibilelor consecinţe vătămătoare ale acestora pentru sănătatea consumatorilor şi nu numai dovedite la cei pe care-i vedem din când în când, de regulă duminică seara la deschiderea ştirilor, că au ajuns în spital pentru că au mâncat nu ştiu ce. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii pe marginea acestui amendament ? Nu. Comisia îşi păstrează punctul de vedere. Da. Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar, respins de comisie şi Guvern. Vă rog să votaţi. Cu 10 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost respins. Amendamentul de la poz.3. Domnul senator Funar. Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Am propus o completare a art.39. Alin.1 să rămână nemodificat, în sensul de a se face educarea consumatorilor prin programul de învăţământ şi am propus un alin.2 - "Educarea consumatorilor adulţi se realizează şi prin programe săptămânale la posturile publice de radio şi televiziune". Am constatat că în multe ţări ale lumii se practică acest mod de educare a consumatorilor. La noi nu există. Şi v-aş ruga, doamnelor şi domnilor senatori, să agreaţi acest amendament şi să daţi posibilitatea românilor adulţi să fie educaţi prin intermediul studiourilor publice de radio şi televiziune, în sensul propunerii venite din partea colegilor noştri. Ne aliniem la standardele europene şi mondiale. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dar pot să uite cine-i aduce la emisiunile acestea. Mulţumesc foarte mult. Vă rog, dacă sunt intervenţii ? Domnul Ciubotaru. Microfonul nr.8.
	Domnul Gheorghe Ciubotaru: În principiu, noi nu am avea nimic împotriva amendamentului, dar în cadrul programelor noastre, noi facem educaţia consumatorilor şi prin media.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Asta am înţeles. Domnul senator Funar doreşte un alineat separat pentru adulţi. Punem bulină la televizor, acolo.
	Domnul Gheorghe Ciubotaru: Da, deci rămânem la varianta iniţială a legii.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Tănăsescu, comisia îşi păstrează punctul de vedere ?
	Domnul Dan Claudiu Tănăsescu: Da, îşi menţine punctul de vedere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Mai doriţi să completaţi, domnule Funar ? Vă rog ! Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Un scurt drept la replică, pentru că mi-aţi pomenit numele. Este vorba de educaţia adulţilor. Aceştia trebuie să-i înveţe şi pe copiii de câteva luni sau un an, doi, trei, care încă n-au ajuns la şcoală asupra pericolului unora dintre alimente. Am făcut cu foarte multă seriozitate această propunere şi sper să fie îmbrăţişată.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Funar, nesusţinut de comisie şi Guvern. Vă rog să votaţi. Cu 13 voturi pentru, 41 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost respins. Vă rog încă o dată ca să votaţi toţi. Vă consult dacă la cele 8 amendamente admise sunt intervenţii? Înţeleg că nu. Voi supune votului dumneavoastră raportul favorabil al comisiei cu cele 8 amendamente admise. Rog toată lumea să voteze. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul a fost adoptat. Acum, supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. S-a adoptat cu 60 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nici o abţinere.
	Trecem la punctul 8 - Propunerea legislativă pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe cale ferată neutilizate de către pensionari. Comisia economică, industrii şi servicii este aici. Iniţiatorii sunt ? Nu sunt. Au fost anunţaţi ? Da. Domnule preşedinte Claudiu Tănăsescu vă rog să prezentaţi raportul Comisiei economice, industrii şi servicii.
	Domnul Dan Claudiu Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este făcut la Propunerea legislativă pentru compensarea în bani a tichetelor de călătorie pe cale ferată neutilizate de către pensionari. Aş vrea să spun, de la bun început, că, în urma dezbaterilor din şedinţă, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât cu majoritate de voturi să întocmească raport de respingere, având şi câteva motive. Primul motiv ar fi acela că, în legislaţia în vigoare, s-a încercat reglementarea acestei probleme, în sensul că la art.4 al Ordonanţei Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari începând cu anul 2005, s-a reglementat hotărârea de a da produse alimentare celor care nu au utilizat călătoriile pe calea ferată. Cu toate acestea, ordonanţa nu şi-a produs efectul, nefiind prevăzute sume în buget. În al doilea rând, propunerea de acordare a sumei de 500.000 lei pentru un tichet ni s-a părut exagerată, ţinând cont de faptul că suma aceasta suportată din bugetul de stat, la nivelul preţului mediu al unei călătorii, este de circa 100.000 lei, iar tichetele de călătorie gratuită se acordă tuturor pensionarilor, dar numai o parte din aceştia le utilizează. Ştiindu-se acest lucru, în bugetul de stat se acordă o sumă mult mai mică decât valoarea tuturor tichetelor emise. Faţă de cele pe care vi le-am arătat, propunem plenului Senatului adoptarea raportului de respingere. Aş vrea să completez că această lege face parte din categoria celor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul secretar de stat Mihai Şeitan. Microfonul nr.8.
	Domnul Mihai Şeitan - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Guvernul susţine raportul prezentat de Comisia economică, industrii şi servicii. Ca atare, nu susţine proiectul legislativ menţionat. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, raportul de respingere prezentat de comisie. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Raportul de respingere a fost adoptat cu 49 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi o abţinere. Pe cale de consecinţă, proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la punctul 9 - Propunerea legislativă privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Turism, în subordinea Guvernului României. Comisia economică, industrii şi servicii. Iniţiatorii sunt prezenţi ? Au fost anunţaţi, da. Domnule preşedinte Claudiu Tănăsescu vă rog să prezentaţi raportul Comisiei economice, industrii şi servicii.
	Domnul Dan Claudiu Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de un raport al Comisiei economice, industrii şi servicii, referitor la propunerea legislativă privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Turism, în subordinea Guvernului României. N-aş vrea să vă reţin foarte mult. Au fost dezbateri în cadrul comisiei şi, faţă de aspectele care s-au arătat acolo, comisia a considerat că nu este momentul potrivit pentru o nouă organizare şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să întocmească raport de respingere. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar prima Cameră sesizată este Senatul. Vă mulţumesc. Doamna vicepreşedinte Livia Sima. Microfonul nr.10, vă rog.
	Doamna Livia Sima - vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Turism: Mulţumesc, domnule preşedinte, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative pentru că în ţările Uniunii Europene cu sector de turism dezvoltat, domeniul este inclus în schema instituţională alături de alte sectoare sau ministere de sinteză. Trecerea Autorităţii Naţionale pentru Turism în subordinea Guvernului generează instabilitate instituţională ce duce la lipsa continuităţii în derularea politicilor în turism pe termen mediu şi lung. Vă amintesc că instituţia a suferit peste 10 transformări organizatorice în perioada 1990-2005. În perspectiva integrării României în Uniunea Europeană şi pentru absorbţia fondurilor structurale este necesară asigurarea stabilităţii instituţionale. Iată doar câteva argumente, domnilor senatori, pentru care Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Şi eu mulţumesc. Noi ştiam că Guvernul e în plină restructurare, apropo de stabilitatea instituţiilor. Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt. Domnul senator Pascu. După aceea, domnul senator Neagoe. Microfonul nr.3, vă rog. Domnule senator Pascu, aveţi cuvântul!
	Domnul Corneliu Pascu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, această iniţiativă legislativă şi-ar fi dorit ca activitatea de turism să nu aparţină Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru că nu are nici o legătură cu acesta. E adevărat, însă, că va trebui o gândire, eventual, ca turismul să treacă înapoi, împreună cu sportul, într-un minister, o autoritate sau o agenţie, aşa cum este acum, care să se ocupe, într-adevăr, de sport şi turism, care au legătură, cu siguranţă. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Otilian Neagoe, vă rog, microfonul 3.
	Domnul Otilian Neagoe: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. Este o propunere legislativă care vizează, până la urmă, relansarea turismului românesc, acordarea unei şanse acestui domeniu extrem de important pentru economia României. Din raportul Consiliului Mondial al Turismului, de anul trecut, România este, la această oră, pe locul 162 în lume la venituri realizate în cadrul Produsului Intern Brut. Tot după acest raport, există evaluări pozitive în legătură cu potenţialul de creştere a turismului românesc. Suntem văzuţi ca o ţară cu mare potenţial şi, din acest punct de vedere, România este pe locul 4 în lume în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în următorii 10-15 ani. De aceea, avem datoria să perfecţionăm sistemul de organizare a turismului. Instituţional, într-adevăr, în ultimii 16 ani, a fost o anumită instabilitate, dar trebuie să dăm turismului un rol mai mare, trebuie să-l punem de aşa manieră într-o organizare instituţională, încât întregul Guvern să-şi asume un program naţional de relansare a turismului. Atâta vreme cât turismul este organizat printr-un departament la Ministerul Transporturilor, şansele de relansare sunt foarte mici. Iată, Spania realizează 36 de miliarde de euro din turism, România realizează sub 1 miliard de euro. Până şi Bulgaria ne-a depăşit, realizând 3 miliarde şi ceva de euro, nu mai vorbim de Ungaria care realizează 6 - 7 miliarde de euro, Cehia vreo 9 miliarde de euro. Avem numai 200.000 de oameni care lucrează în turism. Trebuie să facem o şcoală naţională de turism, trebuie, de asemenea, să pregătim infrastructura, trebuie să pregătim asistenţa medicală, trebuie să pregătim agrementul. Avem nevoie - iată - de o întreagă politică în acest sector al turismului. Atâta vreme cât există numai un departament, şi nu o instituţie care să fie subordonată direct Guvernului, ne îndoim că vom înregistra salturi spectaculoase în turism. Turismul rural este o şansă extraordinară, de asemenea, pentru România. Vă reamintesc că în Austria, în zona Tirol, în anii '70, acolo era o sărăcie cumplită. S-a dus primul-ministru, Bruno Kraisky, a văzut acea zonă şi a făcut un program susţinut de Guvern pentru relansarea şi încurajarea turismului în zonă. Iată ce este Tirol astăzi şi câţi bani dă turismului. Deci, eu cred că trebuie să facem o analiză foarte serioasă, iar proiectul de lege vine în această idee de a da mai multă consistenţă instituţiei care se ocupă de turism în România. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Mai sunt intervenţii? Domnul senator Valentin Dinescu, vă rog, aveţi cuvântul. Până ajunge domnul senator Dinescu la microfon - microfonul 1, vă rog -, fac apel la liderii de grup să convoace colegii senatori în sală. Vom intra pe legi organice, peste circa 5 - 10 minute. Domnul senator Dinescu, aveţi cuvântul.
	Domnul Valentin Dinescu: Mulţumesc. Domnule preşedinte, în dialectica lui Hegel se spunea, la un moment dat, că, "deşi 5 mameluci sunt mai puternici decât 5 francezi, 10 mameluci sunt mai slabi decât 10 francezi, pentru că intervine acel factor de organizare care este superior, al armatei franceze". Daţi-mi voie să vă spun că noi nu facem astăzi decât o evaluare superficială a faptului că, desfiinţând Ministerul Turismului, ne-am lăudat, la vremea respectivă, cu reducerea schemei Guvernului, prin reducerea numărului de miniştri. Iată că plătim o poliţă mult prea mare acestui gest, pe care îmi permit să îl calific ca fiind precipitat şi exemplele pe care le-a dat colegul Otilian Neagoe, mai înainte, mi se par a fi edificatoare. Nu putem ascunde acest fost minister într-un conglomerat care se numeşte Ministerul Transporturilor, pentru că acolo lucrurile sunt, de asemenea, prioritare şi ministrul transporturilor, în general, ar trebui să aibă preocupări mult mai serioase decât să evalueze turismul în România. Iniţiativa legislativă creează - sigur, ea este perfectibilă - o potenţială pârghie pentru dinamizarea turismului în România, dar un lucru este cert, că aprobăm această lege, că respingem această lege, trebuie să ne punem serios întrebarea: ce ne facem cu turismul românesc ca sursă importantă pentru venitul naţional? De aceea, Grupul parlamentar al PRM va susţine această iniţiativă legislativă, iar în cazul în care va fi respinsă, facem un apel către Guvernul României să se aplece cu mai multă seriozitate asupra acestei probleme, pentru că în afară de faptul că turismul se poate constitui - repet - într-o sursă de venit, este vorba de un element deosebit pe care îl avem la îndemână pentru creşterea prestigiului în România. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Stimate colege şi stimaţi colegi, suntem în faţa unui raport de respingere. Voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei, susţinut de Guvern. Vă rog să votaţi. Toată lumea să voteze acum. Cu 34 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 2 abţineri, raportul de respingere nu a fost adoptat, pentru că nu avem jumătate plus 1. Deci, voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Stimate colege şi stimaţi colegi, nu avem cvorumul de lucru. Rog secretarii să numere câţi colegi sunt în sală. Sunt 63 de colegi în sală, iar noi va trebui să abordăm legi organice. Invit colegii senatori în sală! (discuţii la prezidiu) Reluăm votul. Supun votului dumneavoastră - vă rog să fiţi atenţi! -, am fost în faţa unui raport de respingere a legii, care nu a fost adoptat, şi, pe cale de consecinţă, supun votului dumneavoastră proiectul de lege, această iniţiativă legislativă. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze! Cu 35 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 2 abţineri, proiectul de lege a fost respins. Din sală: Liste! Domnul senator Ion Moraru, vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 3!
	Domnul Ion Moraru: Mulţumesc. Domnule preşedinte, vă rog respectuos să atrageţi atenţia reprezentanţilor Guvernului, care vin să susţină proiecte de acte normative, să nu mai dea indicaţii senatorilor cum să voteze. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Puiu Haşotti, vă rog, mirofonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă prezint scuze, domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi, pentru comportamentul greu de calificat al doamnei Ortansa Munteanu, care face subiectul acestei discuţii.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
	Stimate colege şi stimaţi colegi, Trecem la punctul următor, pct.10: propunere legislativă pentru modificarea Anexei nr.1 la Legea nr.41/1994 privind organizarea, funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Iniţiatorul este? Nu este. Din partea Guvernului, Maria Ciochină, da? Vă rog să luaţi loc! Domnul vicepreşedinte Dumitrescu, să ascultăm raportul Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, vă rog, microfonul 7.
	Domnul Ion Mihai Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, Comisia a întocmit un raport de respingere, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi. Avem un aviz negativ de la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, iar Camera Deputaţilor a respins această iniţiativă legislativă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Înainte de a continua, repet, liderii de grup să invite senatorii în sală. Următorul punct, intrăm pe legi organice. Doamna preşedinte Maria Ciochină, vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 8.
	Doamna Maria Ciochină - preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc pentru faptul că m-aţi invitat aici. Este o onoare pentru Societatea Română de Radiodifuziune să se afle în faţa excelenţelor dumneavoastră, pentru a-şi prezenta punctul de vedere. În ce ne priveşte, suntem de acord cu punctul de vedere exprimat de Guvern şi susţinem respingerea acestui proiect de lege.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie şi susţinut de Guvern. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze! Cu 62 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, o abţinere, raportul de respingere a fost adoptat, în consecinţă, proiectul de lege a fost respins. Mulţumesc foarte mult.
	Intrăm pe legi organice, stimate colege şi stimaţi colegi. Trecem la pct.11: propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Un al treilea proiect de lege pe această temă. Iniţiatorul, domnul senator Mihai Ţâbuleac. Poftiţi. Vă ascultăm. Microfonul 9, vă rog, domnule senator Mihai Ţâbuleac!
	Domnul Mihai Ţâbuleac: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, sigur că este dificil de susţinut un proiect atunci când primeşte negaţie de peste tot, după ce punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, s-a respins la Camera Deputaţilor şi, iată, avem în faţă şi un raport negativ al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului. Totuşi, aş vrea să precizez doar două chestiuni: în primul rând, vreau să spun că nu am urmărit, prin propunerea mea, decât să eliminăm o taxă specială din prea multele taxe speciale pe care, încă, le avem în ţară, astfel încât sistemul fiscal din România să devină cât mai eficient, mai ales că în sensul acesta este şi o prevedere obligatorie în Legea finanţelor publice locale. Astfel, am crezut de cuviinţă că este normal ca o televiziune sau un post de radio public să se deosebească de un astfel de serviciu privat doar prin faptul că cel privat se finanţează, exclusiv, din surse proprii iar cel public se finanţează, pe lângă sursele proprii, şi din resurse ale bugetului, dar nu şi din taxe speciale. Mi s-a adus reproşul că vreau să las aceste servicii publice fără bani, ceea ce nu este deloc adevărat dacă se reciteşte textul de propunere legislativă unde se spune foarte clar că se pot aloca fonduri de la bugetul de stat şi pentru acoperirea unor cheltuieli necesare desfăşurării activităţii specifice sau de dezvoltare şi doar celelalte cheltuieli se acoperă din venituri proprii. De asemenea, s-a reproşat că eliminând această taxă specială s-ar aduce o ştirbire, s-ar determina o ştirbire a independenţei şi autonomiei acestor servicii publice. Aş preciza că sunt şi alte instituţii, în România, care se finanţează din bugetul de stat şi nu suportă, nicidecum, o ştirbire a autonomiei şi aş enumera aici: Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi a României, Consiliul Concurenţei. Toate aceste entităţi au probabil nevoie de cel puţin atâta independenţă şi autonomie, cât şi Televiziunea sau Radiodifuziunea Română şi, totuşi, sunt finanţate exclusiv din bugetul ţării. Vă mulţumesc pentru atenţie.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Este o mică deosebire între unele şi altele. Domnul vicepreşedinte Dumitrescu prezintă raportul Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă.
	Domnul Ion Mihai Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, comisia a întocmit un raport de respingere, cu 6 voturi pentru şi o abţinere, fără amendamente. Avem aviz negativ din partea Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, fără amendamente, un aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, de asemenea, fără amendamente. Camera Deputaţilor a respins această iniţiativă legislativă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Doamna preşedinte Maria Ciochină, mi-e greu să cred că nu sunteţi pentru respingere, dar mă rog, microfonul 8!
	Doamna Maria Ciochină: Vă mulţumesc. Am ascultat cu mult interes argumentaţia prezentată de colegul dumneavoastră, domnul senator Ţâbuleac, şi aş vrea să vă mărturisesc un lucru. Cu adevărat, taxa pentru Societăţile Publice de Radio şi Televiziune este o taxă specială, dar este o taxă specială de solidaritate pentru cetăţenii români. Avem o misiune diferită, o misiune despre care domnul senator Funar vorbea mai devreme, este o misiune specială pe care societăţile private de radio şi televiziune nu o pot duce la îndeplinire. Avem datoria de a educa, de a informa, de a prezenta şi promova valorile culturii româneşti pentru întreaga naţiune. Vă mulţumesc şi, de aceea, Societatea Română de Radiodifuziune, împreună cu Societatea Română de Televiziune solicită şi susţine propunerea comisiei de specialitate şi a Guvernului de respingere a acestei legi, pentru că în întreaga Europă se discută despre un sistem mixt de finanţare a societăţilor publice de radio şi televiziune. Este vorba de o taxă de solidaritate, plătită de toţi cetăţenii şi de o susţinere din partea bugetului de stat, strict pe anumite componente tehnice, aşa cum se întâmplă şi în momentul de faţă. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Luări de cuvânt dacă sunt, stimaţi colegi? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie, susţinut de către Guvern şi de către Televiziune şi Radiodifuziune. Vă rog să votaţi. Legea are caracter organic. Cu 62 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi 2 abţineri, raportul a fost respins. Pe cale de consecinţă, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră proiectul de lege, dacă nu aţi fost de acord cu respingerea. Vă rog să votaţi. Cu 15 voturi pentru, 62 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins. Nu a întrunit numărul de voturi necesare.
	Trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare şi a creşterii eficienţei utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum şi modificarea unor acte normative. Invit colegii senatori în sală. Legea are caracter organic. Invit Comisia pentru sănătate publică. Domnul secretar de stat Erwin Zoltan Szekely, vă rog să prezentaţi proiectul de lege, microfonul 8!
	Domnul Erwin Zoltan Szekely - secretar de stat la Ministerul Sănătăţii: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Această ordonanţă stabileşte modalităţile concrete prin care s-au plătit cheltuielile angajate şi neachitate până la data de 31 decembrie 2002 a sistemului sanitar. Totodată, actul normativ reglementează recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale de Serviciu a Muncii în perioada 1950-1961. Pentru aceste motive, vă rugăm să votaţi favorabil raportul comisiei, de adoptare. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Îl invit pe domnul preşedinte Dan Sabău să prezinte raportul Comisiei pentru sănătate publică. Aveţi cuvântul!
	Domnul Dan Sabău: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, proiectul de lege s-a bucurat de un raport favorabil. Legea are caracter organic, vă reamintesc, iar procedura adoptării este pe prevederile constituţionale din 1991. Aşa că aici suntem decizionali.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc. Deci, repet încă o dată, suntem pe legi organice, vom da pe toate legile organice, de acum încolo, şi pe ordinea de zi suplimentară, votul final. Stimaţi colegi, suntem în faţa unui raport favorabil, fără amendamente. Deci, înţeleg că toate grupurile parlamentare au fost de acord. Pe cale de consecinţă, voi supune votului dumneavoastră atât raportul, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Nu avem amendamente. Deci, ne-am pus de acord. Vă rog să votaţi. Cu 73 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi nici o abţinere, proiectul de lege şi raportul au fost adoptate.
	Trecem la punctul 13 de pe ordinea de zi, propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi a altor drepturi de asigurări sociale. De asemenea, lege organică. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnul preşedinte Aron. Iniţiatorul, Viorel Arion, aveţi cuvântul, microfonul 8.
	Domnul Viorel Arion: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa mea legislativă vizează modificarea Legii nr.19/2000 în aşa fel încât corespondenţa dintre grupele de muncă să fie astfel: grupa a III-a de muncă să corespundă cu condiţii normale de muncă; grupa a II-a de muncă să corespundă cu condiţii de muncă deosebite şi grupa I să corespundă cu condiţii de muncă speciale.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul preşedinte Aron ne va prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Aveţi cuvântul.
	Domnul Aron Ioan Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci, comisia a examinat această propunere legislativă şi, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de respingere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Stimaţi colegi, suntem în faţa unei legi organice. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, proiectul de lege nu a fost respins prin raport. Deci, supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi! Cu 27 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la punctul 14 de pe ordinea de zi, propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi a altor drepturi de asigurări sociale. Rog iniţiatorii, cine prezintă? Domnul senator Simionescu, microfonul 8. Vă ascultăm.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pe scurt, propunerea noastră legislativă vizează acordarea pentru mama care îngrijeşte copilul până la 2 ani, respectiv până la 3 ani, dacă este vorba de un copil cu handicap, a unei sume care să reprezinte procentul maximum din indemnizaţia lunară şi salariul brut lunar, individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, venitul asigurat care este constituit pe baza calculului contribuţiei individuale de asigurări sociale. Ideea pe care am susţinut-o prin această propunere legislativă este de a încuraja natalitatea şi modul în care mamele reuşesc să aibă suportul financiar necesar pentru a reuşi să îngrijească copiii pe care i-au născut şi să aibă şi o familie care să poată să-şi permită acest lucru. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Domnul preşedinte Aron Popa, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
	Domnul Aron Ioan Popa: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, în urma examinării acestui proiect de lege şi ţinând cont de punctul de vedere pe care l-a exprimat Guvernul, reglementările legale în vigoare, comisia a hotărât să adopte un raport de respingere. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Mihai Şeitan, microfonul 9.
	Domnul Mihai Şeitan - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul susţine raportul comisiei, de respingere a acestui proiect de lege. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Dacă sunt şi alte intervenţii, dezbateri generale? Da, vă rog, microfonul 1, domnul senator Corodan Ioan!
	Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte, Onorat Senat, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va susţine această propunere legislativă, va vota împotriva raportului de respingere. Noi considerăm că prin această propunere legislativă se vine în sprijinul mamelor şi lucru care va duce, în primul rând, la stimularea şi creşterea natalităţii în România. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Alte intervenţii? Înţeleg că nu mai sunt. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei. Legea are caracter organic. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Şi domnul senator Marinescu poate vota. 51 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi o abţinere, deci nu a întrunit numărul necesar pentru lege organică. Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege propus de iniţiatori. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 31 de voturi pentru, 46 împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la pct.15 de pe ordinea de zi. Propunerea legislativă privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor, prin virament, pe carduri de masă. Iniţiatorii sunt. Vă rog. Cine este? Domnul deputat Petru Călian, da? Aveţi cuvântul. Microfonul 8.
	Domnul Petru Călian - deputat: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este un proiect de lege extrem de modern, care este în concordanţă cu înlocuirea sistemelor de plăţi. În întreaga Europă se lucrează deja pe suport magnetic, dar mai mult decât atât, v-aş aduce câteva argumente în plus. În primul rând, în situaţia în care tichetele de masă ar fi înlocuite cu carduri personalizate, automat s-ar reduce comisioanele care, în prezent, în baza tichetelor de masă se cifrează undeva, per total, la 17-18%. Acest lucru este dovedit. Poate fi şi în continuare dovedit cu documente, dar mai mult decât atât, s-ar simplifica foarte mult inclusiv procedura de alocare a acestor sume, precum şi procedura de verificare din punct de vedere fiscal. Iertaţi-mă, dar mica mea paranteză pe care eu doresc să o fac este că să nu uităm că de la 1 ianuarie intrăm în Uniunea Europeană şi nu este normal să mai avem pe şoseaua de centură, persoane care să practice anumite servicii la compensare cu tichete de masă. (discuţii, rumoare, râsete) Este o aberaţie cu care nu mai putem merge înainte. Nu mai putem să ajungem în Europa cu asemenea fapte. (discuţii, rumoare, râsete) De aceea, vă rog să acceptaţi acest proiect de lege, chiar dacă are un raport de respingere. (discuţii, rumoare, râsete) Vreau să fac doar o simplă precizare, stimaţi colegi.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, linişte!
	Domnul Petru Călian: Deşi conducerea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat a solicitat în mod repetat, mai precis de două ori, prezenţa unui ministru secretar de stat de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei acesta nu a apărut nici la ultima şedinţă. (rumoare, discuţii) Aşadar, am avut un dialog numai cu câţiva directori din acest minister, însă am avut impresia la un moment dat, mai degrabă că aceşti directori sunt angajaţi ai firmelor care tipăresc tichetele de masă şi care încasează comisioane serioase, legale. Însă noi vrem să simplificăm acest lucru şi vrem să fim mai aproape şi de interesul cetăţeanului, trecând la sistemul modern de plăţi. Aşadar, aş solicita, în prima fază, în calitate de iniţiator, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru a putea aduce argumente şi a putea convinge Ministerul Muncii că proiectul este bun, viabil şi în concordanţă şi cu ceea ce se întâmplă şi în Europa. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. O singură precizare, domnule deputat. Să nu uităm că şi în Uniunea Europeană serviciile sunt tot mai diversificate. (discuţii, rumoare, vociferări, aplauze, râsete) Are cuvântul domnul preşedinte Aron Popa pentru a prezenta raportul comisiei.
	Domnul Ioan-Aron Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Să ştiţi că comisia a abordat cu foarte multă seriozitate această propunere legislativă venită din partea domnului deputat, de aceea ne-am întâlnit în două şedinţe succesive - pe 30 mai şi 6 iunie. La toate dezbaterile au participat reprezentanţii ministerului. Am cerut date suplimentare legate de influenţele care sunt pe buget, ce înseamnă birocratizarea acestei activităţi şi în urma dezbaterilor şi a argumentelor aduse atât de iniţiator, cât şi de Ministerul Muncii, şi cu foarte multă inteligenţă, comisia a adoptat un raport de respingere pe care îl supunem spre dezbatere plenului. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Luări de cuvânt? Domnul senator Gheorghe Funar. (rumoare, discuţii)
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnelor şi domnilor senatori, Permiteţi-mi să pun o singură întrebare reprezentantului Guvernului pe această temă. Cât costă în fiecare an - respectiv cât a costat anul trecut şi cât costă anul acesta - tipărirea tichetelor de masă? Care dintre senatori au firme care tipăresc tichete de masă pentru români? (discuţii, rumoare, vociferări, râsete) În ceea ce priveşte propunerea legislativă, ideea este bună, o susţin şi ea mi-a aparţinut. Respectiv, la proiectul bugetului de stat pe acest an am avut un amendament vizând eliminarea tichetelor de masă. Mă bucur că domnul deputat Călian a preluat această idee, a transpus-o într-o propunere legislativă care este benefică. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, o precizare pe care vreau să o ştiţi. Cardurile se încadrează în sistemul bancar. Nu putem obliga băncile, care toate sunt private, să emită carduri. (rumoare, discuţii) Deci, atunci legea ar trebui completată cu un întreg sistem mult mai complex... (rumoare, discuţii) V-am dat cuvântul. V-am dat o precizare. Da. Vă rog. Mai sunt înscrieri la cuvânt? Microfonul 3. Domnul Stoica. Şi pe urmă domnul Rădoi.
	Domnul Ilie Stoica: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi în opinia mea, şi în opinia Grupului Conservator iniţiativa legislativă este foarte bună. În acest context noi o vom susţine. (discuţii) Nu facem rău, eu zic că facem foarte bine, şi nu pentru noi, ci pentru populaţia care ne-a trimis în Parlament. Nu trebuie uitat că, o dată sunt costuri cu tipărirea acestor tichete, sunt costuri pentru vânzarea acestor tichete şi sunt costuri la decontare. Sunt 3 costuri suportate la urma-urmei de către cineva. De ce nu le-am elimina pe acestea şi să mergem pe metoda mult mai simplă a cardului? (rumoare, discuţii) Din sală: Şi la carduri nu sunt costuri?!
	Domnul Ilie Stoica: La ce sunt costuri? (rumoare, discuţii) Sunt folosite în toată lumea. Tindem spre valori europene. Haideţi să mergem acolo unde vrem să intrăm la 1 ianuarie 2007, la card. Deci Grupul Conservator susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc. (discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Rădoi. După care domnul senator Strătilă.
	Domnul Ovidiu Rădoi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu pot spune că este o propunere rea, dar la ceea ce nu s-a ţinut cont a fost realitatea actuală. Deci, a înlocui acum tichetele de masă cu acest virament prin carduri, este imposibil. Să nu uităm câte puncte alimentare sunt autorizate să primească la ora actuală tichete de masă şi ce facem în oraşele mici sau chiar în comune, unde nu există posibilitatea de operare? Deci, în mod normal, propunerea nu este rea, referitor la tot felul de speculaţii, comisioane şi aşa mai departe. Mi-e greu să cred că cei care aşteaptă aceste tichete chiar ajung cu ele pe centură. Acolo chiar mi s-a părut o exagerare. (rumoare, discuţii, râsete) Repet: problema este că nu putem aplica la ora actuală. Este bine, tindem spre retehnologizare, tindem spre modernizare. Deocamdată nu se poate. Din punct de vedere legal, dacă vreţi, la ora actuală nu suntem în faza de a accepta o astfel de propunere. Vă mulţumesc. (aplauze)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul Strătilă, microfonul 2.
	Domnul Şerban Cezar Strătilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea totuşi să fac două precizări referitoare la acest proiect de lege. Acele comisioane, acele costuri pentru tipărirea tichetelor se suportă din comisionul pe care fiecare firmă care emite tichete de masă îl percepe de la agentul economic sau instituţia care acordă tichetele. Deci nu sunt bani de la buget. Dar, problema de fond care este reliefată de acest proiect de lege este dacă se acordă aceste tichete prin intermediul unor firme sau dacă firmele, agenţii economici, respectiv instituţiile pot opta pentru plata unei indemnizaţii neimpozabile care să acopere contravaloarea acestor tichete. Şi, din acest punct de vedere, eu cred că ar trebui poate o altă iniţiativă legislativă sau se poate modifica aceasta care să lase libertatea atât instituţiilor, cât şi agenţilor economici să opteze pentru unul din aceste sisteme. Cine vrea să dea tichete, să dea tichete şi cine vrea să dea suma de bani aferentă pe card sau prin altă formă să fie liber să o facă. Asta este opinia mea. Cred însă că în acest moment nu putem obliga pe cineva să dea numai prin virament contravaloarea tichetelor de masă. Vă mulţumesc. (rumoare, discuţii)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc, stimaţi colegi, indiscutabil că tindem spre Uniunea Europeană şi trebuie să ne modernizăm. Din păcate, avem mulţi paşi de făcut, sunt lucruri elementare care ne lipsesc. Mă rog, nu vreau să continui. Am văzut brăţări electronice... chestii... aparate de filmat incendii. Noi nu avem maşină de stins incendiul ca lumea. Deci sunt multe chestii. Trebuie să le luăm pe rând. Domnul Puskas, microfonul 2.
	Domnul Puskas Valentin Zoltan: Distins Senat, cei care am fost în legislatura 1996-2000 ştim foarte bine cum am adoptat această lege privind tichetele de masă şi care a fost scopul. Dacă nu s-a realizat exact scopul pe care ni l-am dorit, nu este vina legislativului. Pentru că am spus că pentru aceste tichete de masă se vor da exclusiv alimente: nici băuturi, nici ţigări, nici - aşa cum a spus colegul - alte servicii, care se pot face şi cu cardul, dacă este vorba. În al doilea rând, mă miră un singur lucru. Când vrem să trecem ceva prin ambele Camere ale Parlamentului, întotdeauna spunem că Uniunea Europeană... nu ştiu ce... Nu. Nu ştiu nici o ţară din Uniunea Europeană care ar fi impus cetăţenilor cardul. Numai noi vrem întotdeauna să impunem ceva care ne convine şi spunem "Uniunea Europeană!". Nu este aşa. Am fost în Finlanda acum două săptămâni. Nu mi-a acceptat cardul. A spus să schimb şi să plătesc cash la Hotelul "Continental" de 5 stele din Helsinki. Nu este chiar aşa cum vrem să spunem noi populaţiei, că Uniunea Europeană şi cardul şi nu ştiu ce! Dar nu s-a impus niciodată şi acele comisioane, despre care se vorbeşte aici, atunci vor merge la bancă, pentru că şi băncile solicită comisioane pentru carduri. Deci nu este nici o noutate, trebuie să reintroducem pentru cine a făcut această lege, să fie folosite aceste tichete pentru alimente. Sunt firme serioase care dau aceste alimente chiar angajaţilor în contul acestor bani, dar nu suntem de acord să schimbăm sensul legii respective. Vă mulţumesc. (discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Domnul senator Gheorghe Funar. (discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am pus o întrebare referitoare la costul tipăririi acestora...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu, dar...
	Domnul Gheorghe Funar: Numai o clipă, domnule preşedinte, dacă m-aţi lăsa la microfon ca să nu revin. Este colegul nostru, domnul senator Verestoy, care ne poate spune câte milioane de euro încasează firma dânsului de la statul român că tipăreşte aceste tichete de masă. (discuţii, rumoare, vociferări, râsete) Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, aveţi timp la dispoziţie, repet, la declaraţii politice, întrebări-interpelări. Nu discutăm azi tichetele de masă. Discutăm introducerea cardului de masă. Puteţi pune întrebări Guvernului, lunea când avem întrebări-interpelări pe această temă, câte vreţi dumneavoastră şi trebuie să vi se dea răspuns. Domnul deputat Călian, microfonul 8.
	Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Foarte, foarte pe scurt. Introducerea cardurilor de masă va elimina specula şi prin card de masă personalizat vom putea cumpăra numai alimente, fiindcă vor fi cititoare strict pe produse alimentare. Am elimina specula. Mai mult decât atât, în 30 de secunde, care este circuitul. Societăţile comerciale care comandă tichete de masă plătesc un comision mediu de 12%. Cei care acceptă tichete de masă, plătesc de asemenea la decontare în medie 10% comision. De ce atâtea comisioane? Nu mi se pare absolut deloc justificat acest lucru. Repet. Vreau să conving Ministerul Muncii că am dreptate. Vreau să discut cu un ministru secretar de stat, tocmai de aceea vă rog să propuneţi retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Am acest drept, în calitate de iniţiator, domnule senator.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnule deputat, după cum ştiţi, avem o Constituţie, avem şi un Regulament, şi avem un termen de aprobare tacită, deci nu putem depăşi acest termen. Nu uitaţi, însă, că noi suntem prima Cameră sesizată. Dumneavoastră vă duceţi la Camera Deputaţilor, unde nu există termen şi, în timpul acesta, discutaţi cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei - domnul secretar de stat Şeitan este lângă dumneavoastră - şi lămuriţi toată această acţiune. S-ar putea, însă, şi colegii să se exprime prin vot. Vom vedea. Deci, supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de către comisie şi susţinut de Guvern. Vă rog să votaţi raportul de respingere. A întrunit numai 56 de voturi pentru, 17 împotrivă, 2 abţineri, deci raportul de respingere nu a fost aprobat, fiind vorba despre o lege organică. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Invit senatorii în sală. Proiectul de lege a întrunit numai 18 voturi pentru, 57 împotrivă, 3 abţineri, deci a fost respins. Va pleca la Camera Deputaţilor, Cameră decizională.
	Trecem la pct.16, propunerea legislativă pentru modificarea alineatului 6 al articolului 92 din Legea fondului funciar nr.18/1991. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, vă rog! Iniţiatorul este? Nu. A fost convocat, da? Mulţumesc. Domnul preşedinte Pascu Corneliu ne va prezenta raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
	Domnul Corneliu Pascu: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a dezbătut această propunere legislativă şi, în urma dezbaterilor generale, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de respingere. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul secretar de stat István Tőke, microfonul 10.
	Domnul Tőke István - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Domnule preşedinte, Guvernul susţine raportul de respingere prezentat de comisie şi nu susţine adoptarea propunerii legislative. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Sunt luări de cuvânt? Domnul senator Daea Petre. Microfonul 4, vă rog.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Sigur, ne este trează în minte preocuparea multora de a aduce îmbunătăţiri actelor normative, dar, în mod deosebit, acestui domeniu al fondului funciar. Sigur, foarte multe iniţiative interesante, altele fără "n" în ele. Aceasta face parte din această categorie şi, chiar dacă ea este învelită într-o dorinţă nobilă de a ajuta o categorie de beneficiari, noi am socotit în comisie şi ne susţinem în plen că nu poate fi aprobată o asemenea iniţiativă. Grupul PSD va vota împotriva acestei iniţiative.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă atenţionez că legea are caracter organic. Guvernul susţine, de asemenea, respingerea. Iniţiativa este a domnului deputat Mircea Giurgiu. Vă rog să votaţi raportul de respingere. Raportul de respingere a fost aprobat cu 69 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 5 abţineri. Deci, proiectul de lege a fost respins. Vă mulţumesc.
	Trecem la pct.17, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă rog! Iniţiatorii sunt? Nu sunt. Domnul vicepreşedinte Şerban Nicolae ne prezintă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a hotărât, cu majoritate de voturi, raport de respingere a acestei propuneri. În fapt, aşa cum rezultă şi din textul raportului, şi din punctul de vedere exprimat de Guvern, deşi iniţiatorii au avut în vedere eliminarea incompatibilităţilor pentru aleşii locali în raport de profesiile de medic veterinar şi medic, practic, prin această modificare, se poate elimina incompatibilitatea între calitatea de ales local şi o serie întreagă de profesii libere, inclusiv cele de avocat, notar şi aşa mai departe. În aceste condiţii, practic, s-ar produce o perturbare a modului în care s-a gândit sistemul de incompatibilităţi între funcţiile publice şi activităţile private, motiv pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat un raport de respingere. În fapt, dacă iniţiatorii doresc, puteau adopta o modificare care să se refere strict la profesiile invocate în expunerea de motive.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Deci, comisia ne propune raport de respingere. Vă rog să votaţi. Invit colegii senatori în sală. 67 de voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abţineri. Nu a îndeplinit numărul necesar, de lege organică, pentru aprobarea raportului. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. 12 voturi pentru, 61 împotrivă, 5 abţineri. Proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la pct. 18, proiectul de Lege privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Doamna Gabriella Pasztor, vă rog să susţineţi proiectul. Microfonul 9, vă rog. Aveţi cuvântul.
	Doamna Pasztor Gabriella - secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Domnul senator Cutaş este iniţiator.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Ca iniţiator, da. Domnul senator Sabin Cutaş.
	Domnul George Sabin Cutaş: Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Prezentul proiect legislativ reglementează constituirea traseelor curriculare diferenţiate pentru tinerii supradotaţi, capabili de performanţă înaltă, în centre specializate publice sau private, în şcoli de week-end, şcoli de vară, programe de învăţământ, precum şi prin alte metode formale sau informale. Actualul proiect legislativ răspunde Recomandării Consiliului Europei nr.1248/1994 privind educaţia tinerilor supradotaţi, conform căreia tinerii supradotaţi vor beneficia de condiţii de învăţământ adecvate, care să le permită să-şi valorifice integral posibilităţile, atât în propriul lor interes, cât şi în interesul societăţii. Cred că nici o ţară nu-şi poate irosi talentele, iar neidentificarea la timp a potenţialelor intelectuale ar reprezenta o mare pierdere în domeniul resurselor umane. Politicile educaţionale trebuie să recunoască şi să respecte diferenţele individuale, să-şi propună îmbunătăţirea procedeelor de identificare, să susţină trasee curriculare flexibile şi stiluri de predare adecvate căii şi tehnicii de susţinere a dezvoltării tuturor tinerilor. Având în vedere că proiectul a fost aprobat în Camera Deputaţilor, că are un aviz favorabil la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi faptul că Guvernul mai are, încă, nişte mici reţineri, în calitate de iniţiator, cât şi de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Conservator, v-aş ruga, domnule preşedinte, să supuneţi la vot retrimiterea la comisie, pentru că eu cred că se poate găsi modalitatea astfel încât şi Guvernul să susţină această iniţiativă, care este absolut necesară României actuale. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, suntem în faţa unui raport favorabil, este adevărat, cu foarte multe amendamente, deci au fost corecţii substanţiale făcute la comisie, eu cred că solicitarea domnului Cutaş este una corectă. Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere la comisie pentru a continua discuţiile cu reprezentanţii Guvernului. Vă rog să votaţi retrimiterea la comisie. Suntem Cameră decizională. Camera Deputaţilor a votat favorabil, dar poate clarificăm, domnule vicepreşedinte Cismaru, şi cu Guvernul această poveste. Cu 55 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abţineri, plenul Senatului a aprobat retrimiterea la comisie.
	Trecem la pct.19, propunerea legislativă pentru completarea art.10 alin.4 din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Vă rog, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport este aici. Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt. Au fost convocaţi? Da. Domnule vicepreşedinte Cismaru, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.
	Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia are în vedere că propunerea are ca obiect de reglementare înfiinţarea în fiecare an şcolar a câte o clasă a V-a, cu elevi capabili de performanţă, proveniţi din mediul rural, şi acordarea acestora a unei burse şcolare pentru acoperirea cheltuielilor de masă şi de cazare. Raportul este de admitere, cu 4 amendamente. Aş vrea să dau citire unui punct suplimentar de la 4', şi anume: "Inspectoratele şcolare judeţene selecţionează în fiecare an şcolar câte 25 de elevi capabili de performanţă, absolvenţi ai clasei a IV-a, proveniţi din mediul rural, ale căror familii au venituri sub o treime din salariul minim pe economie pe membru de familie". Mai departe este cuprinsă şi varianta de acordare a bursei pentru hrană, cazare şi ce este necesar pentru acest lucru, cu observaţia că, la nivel de comisie, s-a introdus şi un articol în care se prevede ca aplicarea acestei legi să se facă începând cu anul şcolar 2007-2008.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Doamna secretar de stat Gabriella Pasztor. Microfonul 9. Vă rog, punctul de vedere.
	Doamna Pasztor Gabriella: Guvernul nu susţine această propunere legislativă, care vizează, precum s-a spus, organizarea de către fiecare inspectorat a unei clase de elevi capabili de performanţă, proveniţi din mediul rural şi din familii cu venituri reduse, deoarece implică cheltuieli în plus. Este vorba de 19,6 milioane lei pe an. Am înţeles că este vorba de anul şcolar 2007-2008, dar respingerea Guvernului este bazată pe Constituţie, că nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare, iar cheltuielile cu descentralizarea vor intra în sarcina autorităţilor locale.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Înţeleg că toată suma este 190 miliarde lei.
	Doamna Pasztor Gabriella: Da.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: La bugetul învăţământului?! Domnul senator Solcanu, aveţi cuvântul.
	Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte, Stimate colege şi stimaţi colegi. Ieri am dezbătut în plenul Senatului un alt proiect de lege care viza educaţia şi care, de asemenea, a fost respins prin votul majorităţii. Nu sunt între iniţiatori, dar sunt membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Comisia a votat în unanimitate şi v-a înaintat un raport prin care, în esenţă, prevede următorul lucru. Şi ideea a plecat de la Iaşi, pentru că sunt preşedintele unei asociaţii "Pro Ruralis", care procedează astfel, ca asociaţie nonguvernamentală, de cinci ani de zile şi luăm din mediul rural copii supradotaţi. Prin fondurile atrase de la cetăţeni, de la instituţii private, şcolarizăm aceşti copii supradotaţi din mediul rural, care au ajuns acum în clasa a IX-a şi în clasa a X-a. Ce se întâmplă? Vă rog să observaţi că, în ultimii ani, din mediul rural, pătrund în învăţământul superior doar 1%. Este o tragedie. Învăţământul românesc, în această formulă, nu va mai putea rezista. Fondul biologic cel mai sănătos se găseşte încă în mediul rural. În loc să venim, ca stat, şi să ne asumăm o răspundere pentru viitorul acestor copii supradotaţi, dar care nu au posibilitatea materială de a urma şi a termina o şcoală, deci, pentru beneficiul ţării, o asemenea instrucţie, noi, ca minister, considerăm că cinci milioane de euro pe an este mult şi că nu are Guvernul atâţia bani. Cred că este absolut inadmisibil o asemenea optică. Stimaţi colegi, repet, de şase ani, există iniţiativa unui jurnal din Iaşi, "Monitorul", acum este "Ziarul de Iaşi", Inspectoratul şcolar din Iaşi şi câţiva oameni de bine procedăm în acest fel şi s-a dorit ca această experienţă locală să fie îmbrăţişată la nivel naţional. Ce ar însemna? Ce efort bugetar ar însemna pentru Guvernul României? Vă rog să fiţi atenţi. Dacă am face câte o clasă de 25 de elevi în fiecare judeţ, am avea la nivelul celor 40 de judeţe o mie de elevi. În opt ani compleţi, din clasa a V-a şi până în clasa a XII-a, am avea 8.000 de elevi. Bursa pentru un elev este de 70 de euro, ca să-i asigure lui cazarea şi hrana, să-l scoatem din mediul rural, de acolo, unde se poate pierde o minte sănătoasă şi o minte care va fi capabilă să facă ceva pentru ţara asta. Deci, stimaţi colegi, mă adresez dumneavoastră celor de la majoritate. Nu daţi curs solicitării Guvernului de a uita şi a omorî în anonimat aceşti copii care sunt supradotaţi şi nu pot, nu au fonduri pentru a urma o şcoală. Mulţi dintre noi, de aici, am ajuns în Senatul României exact pentru că statul ne-a dat la timpul potrivit o bursă. Haideţi să oferim şi noi o şansă acestor copii. Vă mulţumesc. (aplauze)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Vreau să vă amintesc că raportul favorabil este votat în unanimitate de către toţi membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Domnul senator Funar. Vă rog, domnul senator, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului. Grupul parlamentar al Partidului România Mare susţine această propunere legislativă. Nu înţelegem punctul de vedere al Guvernului care, pentru cineva care, în copilărie, nu a fost supradotat, se străduieşte acum, după ce a devenit superbogat jefuind şi patrimoniul cultural al României, să-i dea 30 de milioane de euro. A încercat anul trecut, i-am blocat, încearcă acum, îi blocăm şi acum. Dar în cazul acestor copii supradotaţi, nu doreşte Ministerul Educaţiei şi Cercetării să-i susţină. Găsesc o explicaţie logică. În Guvern sunt suprabogaţi, dar nu au fost supradotaţi - în privinţa şcolii. Am o întrebare pentru distinsa reprezentantă a Guvernului. Cât de săraci trebuie să fie părinţii acestor copii ca să beneficieze de această bursă? O a doua întrebare legată de, chipurile, lipsa resurselor financiare. Ni s-a adus un proiect de lege, l-am votat, a fost o propunere legislativă a UDMR-ului, să fie suportate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării toate deplasările elevilor în scopul de a învăţa în ţară şi în străinătate, nu s-a făcut nici un calcul nici atunci, nici acum şi dacă aş întreba cât costă nu poate să-mi răspundă nimeni nici astăzi. Şi atunci, pentru simple deplasări de la domiciliu la şcoală, nu s-a pus problema dacă sunt bani. Aici, pentru 25 de copii supradotaţi din fiecare judeţ, nu e vina lor că părinţii sunt foarte săraci, a ajutat actualul Guvern să trăiască bine. Nu înţeleg această opoziţie a Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi dacă vă mai menţineţi, o să mă gândesc şi o să propun premierului o schimbare a denumirii ministerului. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt. Domnul senator David, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este, într-adevăr, o propunere care necesită o analiză atentă şi propunerea Grupului Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL - PD este de retrimitere la comisie, tocmai pentru a avea încă o discuţie cu reprezentanţii ministerului şi, eventual, ai Guvernului, de la Ministerul Finanţelor, pe această problemă legată de finanţare. De aceea, vă rugăm să retrimitem această propunere, din nou, la comisie, pentru a o mai analiza încă o dată şi a găsi o soluţie favorabilă. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Puiu Haşotti, după care domnul senator Sógor Csaba. Microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această problemă legislativă va fi votată. Rugămintea noastră este să ne lăsaţi răgaz o săptămână pentru a convinge reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării că această propunere este bună şi trebuie votată de plenul Senatului. Vrem şi noi, şi vrem să ne înţelegeţi că am dori ca şi reprezentanţii Guvernului, pentru a fi o chestiune bine înţeleasă şi armonioasă, să fie de acord cu această propunere. În cazul în care nu-i vom convinge, noi tot vom vota această propunere legislativă. Vrem însă să ne lăsaţi răgazul să-i convingem pe aceşti reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării. (aplauze)
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator Sógor Csaba.
	Domnul Sógor Csaba: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În comisie şi eu am susţinut acest proiect, însă experienţa noastră din Miercurea-Ciuc arată că aceşti copii de 10-11 ani degeaba sunt bine dotaţi, degeaba avem educatori şi educatoare care se ocupă de ei, după un timp, mai bine aleg familia şi casa părintească din mediul rural decât această şcoală. Deci, şi eu aş fi pentru retrimiterea în comisie, ca să găsim o soluţie favorabilă. Aceasta este şi opinia Grupului parlamentar UDMR. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul vicepreşedinte Cismaru.
	Domnul Ivan Cismaru: Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Eu cred că nu va fi mare lucru să convingem ministerul pentru că, de fapt, acum, acest lucru se întâmplă. În ţară, sunt şapte judeţe unde se experimentează acest lucru. An de an se înfiinţează clasa a V-a cu copiii de la sate şi vreau să vă spun că judeţul Braşov este unul dintre aceste judeţe unde, prin experimentare, s-a constatat că este un lucru foarte bun, deci este vorba doar de extindere, de la şapte, la restul judeţelor ţării. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Vă propun, doamna secretar, să retrimitem la comisie. Dacă sunteţi de acord, vă dau cuvântul. De acord, bine. Ce vă propun? Să retrimitem la comisie. Domnul Cismaru, vă rog să chemaţi pe domnul ministru Hârdău la comisie, rog şi liderii de grup să se implice un pic aici pentru a discuta această problemă şi eu cred că e mai bine decât să luăm brăţări electronice pentru deţinuţi, în faza asta, să dăm bani, cinci milioane, la superdotaţi. Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie. Vă rog să votaţi. Cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri, am retrimis-o la comisie. Vă mulţumesc foarte mult.
	Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.84/1995, Legea învăţământului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Lege organică. Iniţiatorii sunt? Nu sunt. Vă rog, domnule vicepreşedinte, să ne prezentaţi raportul comisiei.
	Domnul Ivan Cismaru: Domnule preşedinte, Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.84/1995, în sensul ca sistemul naţional de învăţământ să fie organizat în clase ce nu pot fi formate din mai mult de 25 de elevi. Comisia a analizat această propunere legislativă şi a adoptat un raport de respingere, având în vedere că există în actuala legislaţie reglementări foarte clare din acest punct de vedere pe care am să încerc să vi le citesc. Reglementări cu privire la efectivele de elevi sunt bine stabilite, după cum urmează: în învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studii; grupa cuprinde, în medie, 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20; clasa de învăţământ primar are, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20; şi aşa mai departe. Adică, lucrurile sunt reglementate din acest punct de vedere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Doamna secretar de stat Gabriela Pasztor, de acord cu raportul de respingere solicitat de comisie? Microfonul 9, vă rog.
	Doamna Gabriela Pasztor - secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Guvernul nu susţine adoptarea deoarece limitarea efectivelor de elevi nu este benefică, proiectul noii Legi a învăţământului, care ştiţi că este supus dezbaterii publice, preconizează grupe de preşcolari la limita de vârsta până la 3 ani, cu 10 copii, minim 5, maxim 15; grupa de preşcolari de 3 ani, în medie, de 15 copii, minim 10, maxim 20; clasa primară, clasa de gimnaziu şi tot aşa.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi, propunerea comisiei, de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere a întrunit numai 61 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi o abţinere, nu este suficient. Deci, supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Stimaţi colegi, vă rog să votaţi. Invit colegii senatori în sală. Proiectul de lege a fost respins, întrunind numai 11 voturi pentru, 53 de voturi împotrivă şi o abţinere.
	Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea art.30 şi art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este aici. Vă rog, iniţiatorii. Domnul senator Gheorghe Funar, luaţi un loc lângă domnul Şerban Nicolae, microfonul 6. Aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Mi-e mai uşor aici decât în banca cealaltă cu mulţi udemerişti.
	Domnul Frunda Gyorgy: (din sală) Să nu ne jignească, domnule preşedinte...
	Domnul Gheorghe Funar: Nu e nici o jignire...
	Domnul Frunda Gyorgy: E bolnav psihic?!...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator, vă rog eu, nu este corect, nu este cinstit, suntem la un proiect de lege, făceţi-vă datoria de iniţiator şi prezentaţi proiectul de lege. Atât. Restul, comentariile, le faceţi la declaraţii politice, eventual. Aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Aceasta este propunerea noastră legislativă care vizează eliminarea discriminării românilor în România. Acum, prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, se precizează că, în cazul unui examen, la medii egale, se vor organiza examene de departajare. Aceasta este propunerea noastră. Dar ce prevede legislaţia actuală? În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul total al locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi. Deci, un candidat român la examen, dacă are aceeaşi medie cu un candidat care cunoaşte limba maghiară şi este în Covasna sau Harghita, românul pierde concursul, că e în România. Ca urmare, am venit împreună cu alţi colegi deputaţi, din partea Partidului România Mare, din partea Partidului Conservator şi ai Partidului Democrat şi am propus modificarea alin.4 şi alin.6 din art.30 din Legea nr.303/2004 în sensul ca la medii egale se vor organiza examene de departajare la care participă candidaţii care au optat pentru acelaşi post şi am propus eliminarea alin.6. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Şerban Nicolae pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat un raport de respingere cu majoritate de voturi însuşindu-şi punctul de vedere al Guvernului. La acest proiect există şi un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii care a dat un aviz favorabil. În dezbaterile la comisie, s-a pus problema legată de profesionalismul magistraţilor şi nu de alte criterii şi iniţiatorii au dorit să sublinieze faptul că la medii egale ceea ce trebuie să prevaleze trebuie să fie strict valoarea profesională. Criticii punctului de vedere al Guvernului au arătat că modul de organizare al instanţelor noastre face ca acest criteriu de departajare să fie deosebit de flexibil şi să depindă de o evidenţă permanentă a naţionalităţii locuitorilor anumitor zone. În punctul de vedere al Guvernului s-a subliniat însă că o astfel de modificare nu este necesară, că nu contravine Constituţiei şi, în consecinţă, Guvernul României nu susţine această iniţiativă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări aşa cum am arătat, propune, cu majoritate de voturi, raport de respingere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Are cuvântul doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Microfonul 9, vă rog.
	Doamna Katalin Kibedi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, În primul rând, dacă am accepta iniţiativa legislativă care prevede ca aceşti candidaţi să fie supuşi unui nou examen, ar însemna că noi încălcăm interesele legitime ale acestora pentru că îi supunem la un nou concurs în condiţiile în care este foarte probabil să fie vorba de persoane cu medii foarte mari, în raport cu altele care poate au obţinut doar media minimă de 7.00, de pildă, pentru a trece acest examen sau unul cu media 9.50 să vină şi să mai treacă prin calvarul unui nou concurs, care nu este foarte uşor în domeniul magistraturii, dar ceea ce aş dori să subliniez...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Atunci primiţi-i pe amândoi la note egale şi aţi terminat.
	Doamna Katalin Kibedi: Nu, tocmai acest lucru vreau să-l subliniez pentru că totuşi se poate ivi în practică ipoteza unor medii egale, atunci oferta noastră legislativă era pe criterii obiective de departajare. Primul criteriu obiectiv de departajare înseamnă locul unde îşi desfăşoară candidatul activitatea. Prin aceasta urmăream ce anume? Dacă eu sunt din Târgu Jiu, să mă lase pe mine să stau acolo pentru că statul ar cheltui bani să-l aduc pe altul care a reuşit şi ar trebui să încep să-i dau plata chiriei, pentru că trebuie să-i spun la dispoziţie locuinţă de serviciu, prefer să-l iau pe cel care deja are gata locuinţă şi să nu cheltui banii publici degeaba. În ipoteza în care, totuşi, ar fi doi candidaţi cu aceeaşi medie care amândoi locuiesc în Târgu Jiu, legea actuală oferă un al doilea criteriu de departajare, şi anume, vechimea în Magistratură. Este foarte puţin probabil că, totuşi, se ivesc doi magistraţi care amândoi au opt ani trei luni şi 20 zile vechime în magistratură ca să ajung la ipoteza a treia de criteriu, şi anume, cea a cunoaşterii limbii minorităţilor, iar aici, din nou a fost o chestiune de justificare, în ce sens? în măsura în care, şi ştim foarte bine că practic aşa se rezolvă procesele, cunoaşte judecătorul limba maghiară examenul se va desfăşura în această limbă şi este o prevedere constituţională, atunci nu mai cheltuim bani pe traducători, translatori autorizaţi. Acestea au fost raţionamentele foarte deschise, criteriile sunt obiective, deşi, repetăm, este foarte puţin probabil ca în practică să se ivească această situaţie pentru că le departajează celelalte două criterii obiective. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Trecem la dezbateri generale. Domnul Frunda Gyorgy, după care Şerban Nicolae. Microfonul 2, vă rog,
	Domnul Frunda Gyorgy: Domnule preşedinte, V-aş ruga, dacă e posibil, la dezbateri generale aş dori să iau cuvântul ultimul pentru că, probabil, vor fi nişte aspecte la care trebuie să răspund. Vă mulţumesc anticipat.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Va fi complicat pentru că oricum, ultimii vorbesc cei din partea comisiei, cei din partea Guvernului. Eu dau cuvântul, după cum se ridică mâna. Domnul senator Şerban Nicolae, vă rog.
	Domnul Nicolae Şerban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Modificarea Legii nr.303/2004 privind Statutul magistraţilor a fost făcut anul trecut prin pachetul de legi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, modificarea la care se referă această iniţiativă legislativă. De aceea noi nu am avut prilejul să dezbatem o astfel de chestiune. În reglementarea veche, în cazul mediei egale, criteriile care departajau candidaţii la un post de magistrat erau în primul rând titlu ştiinţific, respectiv doctoratul în drept, vechimea în magistratură la instanţa sau la parchetul pentru care se opta. Acestea erau criterii, spun eu, obiective şi care răspundeau în primul rând unei cerinţe elementare, e vorba de magistraţi şi atunci cerinţa elementară este cea a profesionalismului în domeniu. Vă rog să observaţi că, prin textul intrat deja în vigoare prin pachetul asumat anul trecut, apar o serie întreagă de chestiuni, cel puţin discutabile şi care ar fi făcut obiectul unei analize serioase, dacă am fi avut ocazia să dezbatem în Parlament această chestiune. Se spune: "au prioritate, în cazul mediilor egale candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi". Păi, iertaţi-mă, atunci dacă doamna secretar de stat vrea să elimine un examen suplimentar, cum se departajează cunoscătorii limbii acelei minorităţi, decât tot printr-un examen. Eu pot să presupun, spre exemplu, că sunt cetăţeni aparţinând unei minorităţi etnice, care vorbesc româneşte mai bine decât cetăţeni de etnie română, cum de asemenea, pot să presupun că există cetăţeni de naţionalitate română care cunosc limba unei minorităţi mai bine chiar decât unii din reprezentanţii acelei minorităţi şi atunci se va ajunge tot la situaţia unui concurs în care să se stabilească cine vorbeşte mai bine limba acelei minorităţi. Deci, va fi tot un concurs suplimentar, dar în loc să fie unul profesional, pe domeniul de specialitate, ca magistrat, ca judecător sau ca procuror, va fi un criteriu subiectiv al cunoaşterii unei limbi a unei minorităţi. Mai mult decât atât, chestiunea folosirii limbii minorităţii căreia îi aparţin în justiţie este reglementată încă din Constituţie, astfel încât faptul că judecătorul sau procurorul de şedinţă cunoaşte sau nu cunoaşte în detaliu sau în nuanţe limba unei minorităţi nu are nici un fel de relevanţă pentru că drepturile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sunt apărate în procedura judiciară românească. În plus, faţă de această chestiune, vă rog să observaţi că este vorba de situaţiile în care minoritatea respectivă reprezintă cel puţin jumătate din numărul locuitorilor din acea zonă, asta este vorba de acele minorităţi care în anumite zone sunt majoritare. Păi, atunci de ce să facem discriminarea şi să nu spunem că în caz de medii egale vor avea câştig de cauză cei mai buni cunoscători ai limbii vorbite de majoritatea locuitorilor din circumscripţia instanţei sau parchetului respectiv? Pentru că aici nu este vorba de o protecţie a minorităţilor, e vorba de zonele, vă rog să vă uitaţi aşa cum arată textul acum, "unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor". Deci, acolo unde minoritatea etnică luată la nivel naţional este majoritară în zona respectivă, atunci e vorba de faptul că cel care candidează trebuie să aibă bune cunoştinţe în limba majorităţii locuitorilor din zona respectivă. Aplicând acelaşi principiu, ar trebui ca cel care candidează să cunoască bine limba majorităţii zonei şi atunci nu se aplică numai minorităţilor naţionale, se aplică tuturor cetăţenilor României şi tuturor candidaţilor. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat vă propune să reflectaţi cu atenţie asupra acestei chestiuni, să votaţi împotriva raportului de respingere şi să revenim totuşi la criterii obiective care ţin de statutul profesional. În definitiv, pe mine mă interesează foarte puţin etnia unui judecător sau a unui procuror, mi se pare chiar discriminatoriu să mă intereseze etnia lui, mi se pare că este şi neprofesionist şi incorect să evaluez cunoştinţele de limbă într-o minoritate naţională, câtă vreme ceea ce mă interesează în actul de justiţie este profesionalismul, probitatea morală, deontologia profesională. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Atrag atenţia liderilor de grup că la 12.00 vom începe votul pe legile organice care le-am dezbătut în cursul zilei de ieri. Rog, mobilizaţi domnii senatori să intre în sală. Vă rog, dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Domnul senator Tănăsescu, vă rog. Domnule Funar, sunteţi iniţiator şi veţi vorbi ultimul, conform prevederii Regulamentului.
	Domnul Claudiu Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să-mi exprim emoţia faţă de doamna ministru, care se plânge că ar fi o mare nenorocire dacă îi supunem la stres pe cei doi candidaţi care vorbesc limbi diferite. Nu e nici un stres pentru ei, au venit la examen, lăsaţi-i să-i supunem unui control profesional, care să dovedească, de fapt, cine este mai bun. E vorba, sigur, de sensibilitatea dumneavoastră, de mila pe care o exprimaţi, dar eu spun că nu trebuie să o aduceţi ca argument. Aţi mai adus aici o explicaţie legată de minorităţi, dar aţi făcut o referire la Târgu Jiu şi acolo nu ştiu ce minorităţi sunt, poate că trebuia să spuneţi un alt "Târg", Târgu Cărbuneşti, Târgu Mureş, Târgu... Aş vrea să ne reamintim toţi că în Constituţie, dacă nu mă înşel, la art.13, se specifică ceva legat de modul în care toată lumea se exprimă în limba română. Deci, dacă este aşa, atunci ar fi bine să vedem de ce trebuie să ne chinuim să ne exprimăm în alte limbi? Eu cred că obiectiv ar fi, şi în obiectivul nostru ar trebui să existe pregătirea profesională sau, poate, aşa cum vechea formulare în lege era cel care normaliza acest aspect, altfel înseamnă că alunecăm spre o zonă destul de periculoasă, zonă care mereu se amenajează în ideea ca, totuşi românii, chiar şi acolo unde sunt majoritari să ajungă să devină minoritari. Deci, ar trebui să fim foarte atenţi la argumentele aduse de antevorbitori şi să analizăm bine acest articol. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Domnul senator Frunda, aveţi cuvântul.
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Să spunem lucrurilor pe nume. Prevederea, a cărei modificare se încearcă, încearcă să încurajeze pe judecătorii şi procurorii stagiari care cunosc limbile minorităţilor naţionale din România şi, în primul rând, a minorităţii maghiare. Trebuie pusă întrebarea dacă o asemenea prevedere este importantă, dacă este benefică sau nu, actuală sau nu. Am întrebat-o pe doamna secretar de stat, dar din păcate nu mi-a putut furniza date, mi-a spus că doar Consiliul Superior al Magistraturii are datele necesare, să întrebăm câţi judecători sunt în România, la toate instanţele şi câţi dintre ei sunt de naţionalitate maghiară? Să întrebăm câţi procurori sunt în România, şi câţi din ei, de naţionalitate maghiară. Ceea ce ştiu eu să vă spun la ora actuală este că la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu există nici un judecător de naţionalitate maghiară sau care să cunoască limba maghiară. În anii 1993 - 1994 au fost vreo patru ani doi judecători de naţionalitate maghiară, care au plecat şi nu am reuşit să aducem pe cineva în locul lor. La Curtea Constituţională este fostul nostru coleg, domnul Cojocar, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu avem nici un procuror de naţionalitate maghiară. În Consiliul Superior al Magistraturii nu avem nici un membru care să fie de naţionalitate maghiară sau de altă naţionalitate. Situaţia este la fel în judeţul Mureş. În Judeţul Mureş, unde 38% din populaţie este de naţionalitate maghiară, la Curtea de Apel Mureş avem o singură judecătoare de naţionalitate maghiară şi în toată Procuratura de pe lângă Curtea de Apel, de pe lângă Tribunalul Mureş, din cele 5 judecătorii ale judeţului, nu avem nici un singur judecător de naţionalitate maghiară sau care să cunoască limba maghiară. În judeţele Harghita şi Covasna, numărul judecătorilor şi al procurorilor de naţionalitate maghiară sau care să cunoască limba maghiară este foarte mic şi nu ştiu limba maghiară. Pentru o justiţie dreaptă, pentru uşurarea urmăririi penale în cauzele penale, este normal ca judecătorul, procurorul, poliţistul să cunoască limbile minorităţilor naţionale. Nu este numai interesul comunităţii maghiare, al cărei interes este, şi o spunem răspicat şi dorim acest lucru, al unei justiţii corecte, operative, coerente, ai cărei judecători să cunoască şi limba maghiară. Această prevedere nu asigura altceva decât, în caz de egalitate, să-i dai un mic ajutor. Discriminarea nu este că-i acorzi acest ajutor, domnule coleg, discriminarea este că, în judeţele unde sunt minorităţi naţionale, nu sunt suficienţi judecători din rândurile minorităţilor naţionale. Pot să vă dau exemplu istoric: Declaraţia de la Alba Iulia prevedea dreptul minorităţilor naţionale de a se administra şi a se judeca în limba lor proprie. Asta este declaraţia de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Pot să vă dau exemplul Curţii Europene a Drepturilor Omului, pe care o cunoaşteţi la fel de bine ca şi mine. Pot să vă dau exemplul ţărilor europene unde convieţuiesc majorităţi naţionale cu minorităţi naţionale şi au grijă întotdeauna ca minorităţile naţionale să fie reprezentative. Vreau să vă spun că, în perioada cvasinormală a socialismului din România, s-a avut grijă întotdeauna ca să fie unul-doi judecători de naţionalitate maghiară, germană sau evreiască, iar astăzi nu sunt. Şi dumneavoastră ne spuneţi că este discriminare când încercăm ca judecători stagiari să fie numiţi din rândul comunităţilor minorităţilor naţionale ? Nu! Ei trebuie să fie numiţi, trebuie să ajungem acolo ca şi în aceste profesii, ca în multe altele unde lipsesc conaţionalii noştri unguri din România, să-i stimulăm ca să fie în aceste puncte pentru că ele sunt puncte de legătură între majoritate şi minoritate, pentru că prin aceasta discriminarea minorităţilor este înlăturată şi pentru că toate acestea servesc justiţiei din România şi românilor, şi ungurilor, şi străinilor. Este aberant juridic că noi avem o convenţie europeană care permite ca străinilor să le traduci ex-officio atunci când ei sunt acuzaţi de ceva, dar minorităţile care trăiesc în România n-au dreptul să-şi folosească limba maternă decât prin interpret. Iată care sunt obiectele...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Pentru că ştiu limba oficială, domnule Frunda.
	Domnul Gyorgy Frunda: ... în care trebuie să mergem...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Frunda, pentru că ştiu limba oficială a ţării, româna. N-au nevoie.
	Domnul Gyorgy Frunda: Nu, domnule preşedinte. Vă rog, dacă nu sunteţi de acord cu mine, spuneţi-o ca şi coleg senator. Nu vă dau dreptate. Dumneavoastră, ca preşedinte al Senatului, trebuie să ştiţi că România a ratificat şi este lege românească, Carta Europeană a limbilor minoritare şi regionale, care permite expres folosirea limbii materne în justiţie. Ei, atunci, cum suntem cu art.13 din Constituţie ? De aceea, domnilor colegi, Grupul nostru parlamentar nu va vota acest lucru şi vă rog pe toţi aceia care aveţi o viziune europeană, care vreţi o Românie modernă să votaţi împotriva acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Mai sunt luări de cuvânt din partea celorlalte grupuri parlamentare ? Rog comisia, domnul senator Şerban Nicolae, microfonul nr.7. Numai prin drept la replică puteţi...
	Domnul Şerban Nicolae: Doar o foarte scurtă precizare, mai puţin de un minut. Adresându-ni-se, domnul coleg a spus că nu este o discriminare faptul că se impune cunoaşterea unei limbi a minorităţii. Ba din contră. Aş vrea să vă spun că ceea ce se face, ceea ce se propune este eliminarea discriminării în caz de medii egale. Nu a împiedicat cu absolut nimic pe nici un cetăţean român, indiferent de etnia din care face parte - pentru că nu trebuie să vorbim de o singură etnie câtă vreme în Parlamentul României sunt reprezentate 19 - să pătrundă în structurile justiţiei, în structurile magistraturii. Cum facem acest lucru: prin accesul liber la instrucţie, prin accesul liber la concursurile pentru ocuparea posturilor, nu prin încurajare în caz de medii egale. De aceea am dorit să fac această precizare, pentru că distinsul coleg dinainte s-a adresat spunând că este o discriminare dacă, în caz de medii egale, nu dăm un drept suplimentar cunoscătorului limbii unei minorităţi. Aş vrea să vă spun că, dacă statistica pe care a prezentat-o domnul senator ar fi valabilă şi în cazul altor minorităţi, atunci să ne întrebăm de ce nu avem judecători la Curtea Constituţională de etnie rromă, de ce nu avem în justiţie şi parchete proporţional cu ... reprezentanţi ai acestei minorităţi. Nu aceasta este teoria şi nu etnia face profesionalismul. Pe mine mă interesează să fie judecători şi procurori buni profesionişti şi cinstiţi. Nu mă interesează altceva. Şi, într-adevăr, recunosc acest lucru...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc, domnule senator Şerban.
	Domnul Şerban Nicolae: ... nu mă preocupă etnia colegilor. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc, domnule senator. Iniţiatorul, domnul senator Funar. Microfonul nr.6. vă rog, foarte pe scurt.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului. Doamnelor şi domnilor senatori, ...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Invit senatorii în sală.
	Domnul Gheorghe Funar: ... reprezentantul UDMR-ului ne-a dat dreptate celor care am iniţiat această propunere legislativă. Domnia sa, cu argumentele pe care le-a prezentat, a căutat să vă convingă că nu ştiinţa, nu cunoştinţele candidaţilor la examene contează, ci limba maternă. Tot domnia sa - nu-i pomenesc numele ca să nu-i dau drept la replică şi să ne răpească în continuare timpul, ca şi azi dimineaţă când a încercat să ne umilească cu...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, faceţi referiri strict la aceste probleme. Vă rog foarte mult.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog foarte mult !
	Domnul Gheorghe Funar: Distinsul nostru coleg ne-a spus în această sală că minoritatea numărul unu în România este cea a ţiganilor. Nici în textul de lege şi nici în propunerea noastră legislativă, pe noi nu ne-a interesat etnia numărul unu în România, ci ne-a interesat să se desfăşoare concursurile cu respectarea legii, iar candidaţii români să nu fie discriminaţi în România că nu cunosc limba ţiganilor sau nu cunosc limba maghiară sau alte limbi ale minorităţilor din localităţi. Am convingerea, doamnelor şi domnilor senatori români, că nu-i veţi dezavantaja prin votul dumneavoastră pe candidaţii români în România. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Invit colegii senatori... Stimaţi colegi, suntem în faţa unei legi organice. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere prezentat de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog să votaţi. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Raportul a întrunit numai cu 48 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. Pe cale de consecinţă, voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege prezentat de iniţiator. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege a întrunit numai cu 31 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Am înţeles că se solicită listă pentru liderii de grup parlamentar.
	Stimaţi colegi, am depăşit puţin ora 11,30. Trecem la votul final pe proiectele de lege pe care le-am discutat în cursul zilei de ieri. Deci vot final, vot pe raport şi vot pe lege. Lege privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului. Vă atenţionez că am avut un raport favorabil, fără amendamente, reexaminare. Aţi fost de acord cu reexaminarea. Raport favorabil fără amendamente, deci toată lumea a fost de acord. Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege. Legea are caracter organic. Rog toată lumea să voteze. Nu l-am înţeles pe domnul Arion. Este al Guvernului, pe reexaminare, raport favorabil. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege la această reexaminare. Vă rog să votaţi. Nu Cu 71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.
	Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3 din 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Stimaţi colegi, avem, de asemenea, raport favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul şi... Poftim ? Din sală: Cu amendamente.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Fără amendamente. Din sală: Cu amendamente.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Cu amendamente ? Da, scuzaţi-mă. Aveţi dreptate, aşa am şi eu aici scris. Deci supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente, raport de admitere, favorabil, cu amendamente. Vă rog să votaţi. Legea are caracter organic. Cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră, acum, proiectul de lege. Raportul a fost favorabil. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 73 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat proiectul de lege. Listă pentru liderii de grup parlamentar.
	Trecem la proiectul de lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea I - Reţele de Transport. Raport favorabil, cu amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu amendamente. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 78 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 81 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	Trecem la proiectul de Lege pentru înfiinţarea satelor Ciba, Foi şi Nicoleşti prin reorganizarea comunei Crăciuneşti, judeţul Mureş. Raport favorabil, cu amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Vă rog să votaţi. Să voteze şi domnul senator Stroe, vă rog frumos. Cu 71 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 2 abţineri, s-a adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. S-a adoptat cu 73 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Vă mulţumesc.
	Trecem la proiectul de Lege privind înfiinţarea satului Seuca prin reorganizarea comunei Găneşti, judeţul Mureş. Raport favorabil, cu amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul. Vă rog să votaţi. Adoptat cu 75 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Vot final pe lege. Vă rog să votaţi. S-a adoptat cu 74 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
	Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru înfiinţarea comunei Toboliu, prin reorganizarea comunei Girişu de Criş, judeţul Bihor, raport favorabil cu amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze! Cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, nici o abţinere, s-a adoptat. Vot final pe lege, vă rog! Rog votul dumneavoastră! Cu 52 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, o singură abţinere, proiectul de lege a fost respins. Liste pentru liderii de grup!
	Trecem la pct.7: propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.351/2004 privind legea gazelor. Raport de respingere. De asemenea, lege organică. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 2 abţineri, s-a adoptat. Proiectul de lege a fost respins.
	Stimate colege şi stimaţi colegi, trecem la pct.22: propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă rog. Domnul senator Şerban Nicolae. Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt. Domnule vicepreşedinte Şerban Nicolae, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă ascultăm.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori. Propunerea legislativă - înaintată de doi colegi deputaţi din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal - are ca principală intenţie asigurarea unui tratament egal pentru consilierii juridici similari la intrarea în magistratură cu cel al avocaţilor, în sensul ca şi consilierii juridici, cu vechime în profesie de 10 ani, să aibă posibilitatea de a fi numiţi, fără concurs sau examen, în funcţia de judecător sau procuror. Ţinând seama de punctul de vedere al Guvernului, avizul Consiliului Legislativ care a detaliat o serie de aspecte, ca şi avizul nefavorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat un raport de respingere, cu motivaţia, în principal, susţinută şi de Guvern, că situaţia consilierilor juridici este diferită de cea a avocaţilor, care nu sunt angajaţi şi nu pot fi angajaţi, ci au exclusiv, ca mod de organizare, profesia liberă, în timp ce la consilierii juridici există şi posibilitatea încadrării şi funcţionării ca salariat în cadrul diverselor societăţi comerciale, instituţii şi aşa mai departe. De aceea, am propus raport de respingere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 10.
	Doamna Katalin Kibedi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Punctul de vedere al Guvernului este negativ şi se axează pe faptul că, din larga categorie a profesiei de jurist, segmentul consilierilor juridici este singurul care niciodată nu trece prin filtrul unui concurs sau examen. Spre deosebire de avocaţi, cu care se face comparaţia, să nu uităm că aceştia intră prin examen şi ca avocaţi stagiari, dar, după aceea, în lipsa absolvirii examenului de capacitate, ei nu sunt definitivaţi pe post. Or, în aceste condiţii, să acceptăm atunci când, într-adevăr, pentru judecător şi procuror se cere un profesionalism neîndoielnic, să se intre în acest sistem, fără nici un examen, atunci când pe judecători şi procurori îi supunem unui examen la intrarea în Institutul Naţional pentru Magistratură, unui alt examen la absolvirea acestuia, unui nou examen pentru drept de semnătură şi un al 4-lea examen pentru examenul de capacitate, mă îndoiesc că un consilier juridic, care nu a dat şi nu a susţinut nici un examen, ar putea să devină magistrat, pur şi simplu. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Dezbateri generale sunt? Nu sunt. Stimate colege şi stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie şi susţinut de Guvern. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze! Cu 62 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, o abţinere, nu este suficient, legea are caracter organic, raportul nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Numai 22 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă, 2 abţineri, proiectul de lege a fost respins.
	Punctul 23, propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr.304 din 2004 privind organizarea judiciară. Vă rog, iniţiatorii sunt? Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 8.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Un grup de senatori şi deputaţi ai Partidului România Mare vine în faţa dumneavoastră cu o propunere legislativă aşteptată de toţi românii din 1990 încoace, respectiv, noi propunem să fie modificat Capitolul 1 din Legea nr.304 din 2004 privind organizarea judecătorească, la atribuţiile Ministerului Public, art.60, care să fie completat cu un alin.i1, cu următorul cuprins: "Se autosesizează pentru toate cazurile de corupţie semnalate în mass-media". Aşa cum cunoaşteţi, doamnelor şi domnilor senatori, din 1990 până în prezent şi, probabil, în viitorul apropiat, mass-media a semnalat numeroase cazuri de corupţie. Atât presa centrală, cât şi presa locală, mai ales săptămânalul "România Mare" de la înfiinţarea lui şi până în prezent, "Tricolorul", "Jurnalul Naţional", "Libertatea", "Gândul", "Adevărul", "Cotidianul", "Averea" şi multe alte publicaţii centrale şi locale semnalează, în mod curent, cazuri de corupţie. Opinia publică află, inclusiv unele sunt mediatizate la televiziune, la radio, află despre ele, dar Parchetul nu află sau nu vrea să afle sau nu se autosesizează. Aş vrea să vă informez că, anul trecut, m-am adresat Parchetului şi, zilnic, le-am trimis articole din presă, dar nici în această situaţie nu au dorit să ia act de ele şi să cerceteze aceste cazuri de corupţie. Având în vedere obiectivul Guvernului de toleranţă zero faţă de actele de corupţie, iniţiatorii caută să sprijine şi Guvernul, dar mai ales Parchetul să-şi facă datoria şi să lupte împotriva corupţiei, luând act şi deschizând dosare de cercetare penală pentru toate cazurile care sunt semnalate în presă. Este una dintre modalităţile prin care putem să acţionăm eficace împotriva încălcărilor de lege, dar mai ales împotriva corupţiei. Am convingerea, doamnelor şi domnilor senatori, că veţi susţine această propunere legislativă a PRM. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul vicepreşedinte Şerban Nicolae ne prezintă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a propus un raport de respingere, având în vedere mai ales avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În fapt, şi în acest aviz, dar şi în raportul pe care dumneavoastră îl aveţi în faţă, se arată că atribuţiile Ministerului Public sunt reglementate, fără a particulariza aceste atribuţii în funcţie de categoriile de infracţiuni. Pe de altă parte, s-a spus că o astfel de procedură nu ar trebui aplicată numai infracţiunilor de corupţie, ci ea ar trebui să se extindă la toate infracţiunile. În plus faţă de asta, însă, se arată că, potrivit Codului de procedură penală, organul de urmărire penală este sesizat prin plângere ori denunţ sau se sesizează din oficiu când află, pe orice cale, că s-a săvârşit o infracţiune. Din acest punct de vedere rezultă, practic, că organul de cercetare penală se poate autosesiza fără o suplimentare de atribuţii în acest sens, pe cale legislativă. Este adevărat, însă, că, în asemenea condiţii, este nevoie şi de o respingere a celui care face afirmaţia, indiferent dacă o face prin intermediul presei sau pe altă cale. Din acest punct de vedere, însuşindu-şi punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări propune un raport de respingere a proiectului de lege, cu precizarea, însă, că o asemenea reglementare se regăseşte în interpretarea Codului de procedură penală, în forma actuală.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 10.
	Doamna Katalin Kibedi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, având în vedere că s-au prezentat aspectele esenţiale prin raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, ceea ce aş mai dori să adaug, într-adevăr, Legea nr.304 din 2004, fiind vorba de o lege organică, stabilind, de fapt, atribuţii şi competenţii generice, iar iniţiativa legislativă se referă la o chestiune strict procedurală, ea îşi găseşte reglementarea nu numai în art.221 din Codul de procedură penală, dar avem legile speciale în domeniul corupţiei, care au o mult mai largă cuprindere a modurilor în care pot fi sesizate organele de urmărire penală cu privire la aceste infracţiuni - şi aici aş face trimitere şi la sesizările din partea ONG-urilor, care sunt numeroase şi unele sunt axate pe acestea, pentru că avem şi un Centru de Resurse Anticorupţie în justiţie. Or, în aceste situaţii, noi considerăm că fie s-ar interpreta limitat, că numai cele din presă ar trebui să le luăm, pentru că este o lege de organizare generală, ceea ce nu ar fi benefic, fie constatăm că este o suprapunere cu ceea ce prevede Codul de procedură penală şi legile organice, Legea nr.78/2000, care este, prin excelenţă, cea pentru combaterea corupţiei. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Dacă mai sunt intervenţii, vă rog. Nu sunt. Domnul senator Valentin Dinescu, scuzaţi-mă, vă rog! Sunteţi prea în margine, vă văd greu. Microfonul 1.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, vă dau o veste bună: am început să mă obişnuiesc cu faptul că mă ignoraţi. (rumoare în sală) Este o glumă, apropo de marginalizare. Domnule preşedinte...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog.
	Domnul Valentin Dinescu: Dacă o să observaţi atât din argumentaţia furnizată de Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi din cea venită din partea Ministerului Justiţiei, cu scuzele de rigoare, este un soi de învârtire a câinelui în jurul cozii, pentru că iniţiativa legislativă spune clar: "obligaţia Parchetului de a se autosesiza şi la cazurile de corupţie care vin din presă". Or, invocarea Codului de procedură civilă, potrivit căruia Parchetul se autosesizează ori de câte ori este săvârşită o infracţiune, este, dacă vreţi, o găselniţă care, din păcate, a scăpat juriştilor. Parchetul nu poate să se pronunţe dacă s-a săvârşit o infracţiune decât în momentul în care încheie rechizitoriul, şi nu la începutul sesizării. Dar, în sfârşit... Noi considerăm că, fără a politiza prea mult această discuţie, am vorbit suficient de mult timp, timp de 17 ani, despre lupta împotriva corupţiei. Vreau să aduc la cunoştinţă colegilor, care formează structura de rezistenţă a actualului arc guvernamental, că au trecut deja doi ani şi nu a fost nimeni judecat şi condamnat, şi aceasta tocmai din cauza faptului că, în foarte multe situaţii, am amânat, de azi pe mâine, nişte decizii pe care, în mod normal, instituţiile abilitate ar fi trebuit să le ia la vremea respectivă. Noi vom susţine acest punct de vedere şi, dacă se impune, vom susţine, eventual, şi o solicitare de mărire a numărului procurorilor. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt. Stimate colege şi stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie şi susţinut de Guvern. Vă rog să votaţi. Acum votaţi raportul de respingere. Cu 57 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi o abţinere, nu este suficient, nu a fost adoptată respingerea. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 12 voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, 2 abţineri, proiectul de lege a fost respins. Liste pentru liderii de grup!
	Stimate colege şi stimaţi colegi, Astăzi este joi, suntem în faţa unor legi organice, este ora 12.55, am început programul la ora 10.00. Vă propun prelungirea programului cu o jumătate de oră. (discuţii şi vociferări în sală) Vă propun... Ştiu că aţi fost prezenţi, dar asta este... Nu vă pedepsesc, dar vă cer să fim mai eficienţi. Nu doriţi, nu votaţi. Singura rugăminte este să fim mai eficienţi. Vă propun, numai cu jumătate de oră, prelungirea programului, nu mai mult, ca să plecaţi la avion! Deci, supun votului dumneavoastră prelungirea programului. Vă rog să votaţi. Cu 47 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi o abţinere, prelungirea programului de lucru a fost aprobată. Vă mulţumesc pentru accept. Speram să fie toată lumea de acord.
	Trecem la punctul 24 de pe ordinea de zi, propunere legislativă pentru completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Este păcat că avem încă, juridice, două proiecte de lege. Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă rog! Domnul senator Dinescu ... Iniţiatorul, domnul senator Şerban Nicolae, aveţi cuvântul, microfonul 8. Pe scurt, vă rog, ca să câştigăm timp.
	Domnul Şerban Nicolae: Domnule preşedinte, oricât aş încerca să prezint pe scurt, consider că o propunere care modifică Legea Curţii Constituţionale are nevoie, totuşi, de câteva elemente esenţiale pentru a fi înţeleasă în intenţia pe care eu am avut-o în vedere, atunci când am lansat acest proiect. În fapt, propunerea legislativă vizează două aspecte: este vorba de consacrarea Curţii Constituţionale ca unică autoritate care dă interpretarea oficială a textelor constituţionale şi a doua propunere este cea care se referă la eliminarea unor posibile conflicte de interese între judecătorii Curţii Constituţionale şi problemele supuse dezbaterii acestei instanţe. Potrivit Constituţiei României, Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. Această atribuţie, din păcate, pe reglementările actuale din Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, nu au o consacrare care să dea un rol activ, un rol important, un rol preponderent Curţii Constituţionale. Curtea Constituţională se pronunţă printr-o procedură reactivă, pe calea controlului constituţionalităţii legilor. Controlul constituţionalităţii limitează atribuţiile de interpretare a Constituţiei şi de garantare a supremaţiei dispoziţiilor sale strict la proiectul de lege supus dezbaterii şi la verificarea conformităţii constituţionale a acestuia fie înainte de promulgare, fie pe cale de excepţie, la instanţele de judecată. De aceea, ceea ce vă propun, şi-mi pare rău că la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nu am găsit susţinerea necesară şi această parte a fost eliminată din text, este ca, într-adevăr, Curtea Constituţională să fie garantul supremaţiei dispoziţiilor constituţionale, în propunerea de text "preşedintele României, preşedinţii celor două Camere, prim-ministrul, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi de Justiţie, Avocatul Poporului, precum şi un număr de 25 de senatori sau 50 de deputaţi pot solicita Curţii Constituţionale o decizie de interpretare a textelor constituţionale". O astfel de decizie, deşi aparent ar putea să sufoce Curtea Constituţională, în realitate o va degreva de cereri ulterioare. Nu este mai puţin important faptul că mi-am dorit ca şi Constituţia României să fie mai accesibilă şi mai pe înţelesul cetăţenilor României. În condiţiile în care Curtea Constituţională va da interpretarea textelor constituţionale cu votul a două treimi, deci, cu forţă de impunere în societate, Constituţia României va fi mult mai accesibilă tuturor cetăţenilor. Nu vă ascund faptul, l-am expus şi în expunerea de motive, că ceea ce a determinat o astfel de propunere a fost dat de acea dezbatere între specialişti, de anul trecut, atunci când s-a pus problema dacă judecătorii sau procurorii care sunt membri ai CSM trebuie sau nu să-şi înceteze activitatea de judecători. Poate o să vă surprindă să vă spun că poziţia doamnei ministru Macovei, care considera că interpretarea Constituţiei spune că "membrii CSM nu pot fi în acelaşi timp şi judecători, şi procurori" nu este, fundamental, greşită. Am considerat atunci, consider şi acum şi aşa a considerat şi Curtea Constituţională că judecătorii şi procurorii pot să fie, în acelaşi timp, şi membri ai CSM, tocmai ca o garanţie a faptului că CSM-ul este alcătuit, între altele, de nouă judecători şi 5 procurori aflaţi în funcţie. Pentru a evita, însă, dezbateri de acest gen, pentru a evita conflicte de acest gen, care pentru restul societăţii creează sentimentul că există alte dedesubturi în interpretarea Constituţiei, am propus acest text de lege şi insist să fiţi de acord să respingem amendamentele de eliminare a primei părţi a propunerii legislative şi să fiţi de acord cu mine că garantarea supremaţiei Constituţiei se face din forţa deciziilor Curţii Constituţionale. Curtea Constituţională, în acest sens, va pronunţa decizii care vor fi, ulterior, avute în vedere ori de câte ori vin propuneri de lege viitoare, propuneri de alte acte normative şi chiar în condiţiile acestea se va putea face un control constituţional încă înainte de înaintarea unui proiect de lege. Toţi cetăţenii ...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Poate încercaţi să scurtaţi!
	Domnul Şerban Nicolae: ... vor putea să verifice conformitatea constituţională a propunerii pe care o fac, verificând înainte dacă s-a pronunţat Curtea Constituţională cu privire la interpretarea corectă a unor texte din Constituţie, inclusiv în ceea ce priveşte caracterul de lege organică sau de lege ordinară, inclusiv în ceea ce priveşte competenţa decizională sau de primă Cameră între cele două Camere ale Parlamentului. Nu există nici un fel, şi am discutat cu colegi din toate grupurile parlamentare şi toţi au fost de acord, de substrat politic în această propunere, nu există nici un fel de decizie care să fie influenţată de apartenenţa la arcul Puterii sau la Opoziţie, că nu există nici un fel de raportare la ideologia politică a fiecărui grup parlamentar. De aceea, vă rog să fiţi de acord cu propunerea pe care v-am făcut-o, în integralitatea sa, adoptând şi textele care au fost eliminate cu prilejul dezbaterii la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cu precizarea că atunci s-a dat un vot recunoscut de colegi, mai degrabă politic, şi cu o majoritate foarte fragilă. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul secretar Valentin Dinescu ne prezintă raportul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Aveţi cuvântul!
	Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 6 iunie, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în dezbatere propunerea legislativă şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Iniţiativa legislativă completează Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în sensul instituirii unei noi atribuţii pentru Curte, de a emite decizii, de interpretare oficială a textelor constituţionale, precum şi a obligaţiei pentru judecătorii Curţii de a nu participa la nici una din procedurile de adoptare a actelor Curţii Constituţionale, în cazul în care sesizarea a fost formulată de soţ sau rude, ori afini până la gradul IV inclusiv, respectiv, în cazul în care vizează pe una din aceste persoane. Cu privire la amendamentul adoptat de comisie, s-a votat, cu majoritate de voturi, ca judecătorul să nu participe la nici una din procedurile de adoptare a actelor Curţii Constituţionale, în cazul în care sesizarea a fost formulată de soţ sau rude, ori afini până la gradul IV inclusiv, respectiv în cazul în care vizează pe una din aceste persoane, se consideră că acesta poate fi primit deoarece vizează neparticiparea judecătorului în împrejurările menţionate, şi nu o abţinere de la vot. La dezbateri a participat şi domnul Ioan Vida, preşedintele Curţii Constituţionale, care a susţinut respingerea proiectului de lege. În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu proiectul de lege.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 10.
	Doamna Kibedi Katalin: Distins Senat, cu privire la acea parte din propunere care vizează interpretarea textelor constituţionale, punctul de vedere exprimat a fost unul negativ, nu pentru că din situaţia expusă, în concret, cu privire la incompatibilitatea dintre statutul de membru în CSM şi de judecător şi procuror nu ar fi o problemă esenţială de soluţionat, dar ea, dacă apare în practică, poate fi analizată de către Curtea Constituţională, prin modurile de sesizare prevăzute de lege şi atunci se poate pronunţa. Dar, s-a întrevăzut corect riscul că dacă dăm peste prevederile art.146 care stabilesc obiectul de reglementare, de către Constituţie, a Curţii Constituţionale, să nu ajungem la o rescriere a textelor constituţionale şi să excedem ceea ce s-a dorit să fie Curtea Constituţională, respectiv constituţionalitatea actelor normative în raport cu dispoziţiile constituţionale. În schimb, în ce priveşte iniţiativa care ar viza neparticiparea acelor persoane care sunt înşiruite în text, de soţi, rude până la gradul IV, inclusiv afini, apreciem că este una corectă dacă ne uităm în toată legislaţia noastră, din perspectiva definiţiei conflictului de interese. Şi atunci, o neparticipare, apreciem că rezolvă această problemă de obiectivitate în adoptarea deciziilor. Mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Dezbateri generală. Domnul senator Frunda.
	Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, propun, în numele grupului, retrimiterea proiectului de lege la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Este o problemă cu importanţă deosebită, cu efecte care trebuie prevăzute. Dacă se acceptă prima parte a prevederii, atunci Curtea Constituţională va fi cea care va controla şi constituţionalitatea legilor înainte de 1989, ceea ce, la ora actuală, se face de instanţele care judecă cauzele. Trebuie să facem o inventariere a acestui lucru, dacă este bine sau nu. Cu partea a doua este de acord toată lumea. De aceea, - nu s-au făcut, după părerea mea, investigaţii suficiente pentru proiectarea în viitor a legii - propunem retrimiterea la comisie şi vom cere şi la Comisia pentru Drepturile Omului pentru avizarea acestui proiect. Vă mulţumesc.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Şerban Nicolae, iniţiatorul, microfonul 8.
	Domnul Şerban Nicolae: Domnule preşedinte, eu sunt de acord şi, aşa cum am spus şi atunci când am prezentat proiectul de lege, ceea ce-mi doresc eu, este ca toţi colegii să aibă posibilitatea să participe la o astfel de dezbatere, să aprofundeze propunerea pe care am făcut-o şi să o susţină în măsura în care sunt de acord cu cele propuse de mine.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră trimiterea la comisie. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi! Cu 65 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere, s-a aprobat.
	Trecem la punctul 25 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Iniţiatorul este? Nu este. Îl rog pe domnul vicepreşedinte Şerban Nicolae să ne prezinte raportul. Foarte pe scurt, domnule senator Şerban!
	Domnul Şerban Nicolae: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, ceea ce se propune prin acest proiect este ca acele persoane care candidează pentru o funcţie de judecător la Curtea Constituţională, nu numai să nu fi făcut parte dintr-un partid politic, dar nici să nu se afle în relaţii de rudenie de gradul I, în linie dreaptă, de gradul II, prin linie colaterală, relaţiile soţ-soţie, ginere-noră cu persoane care au făcut parte, în ultimii 5 ani, din conducerile naţionale ale partidelor politice. O astfel de prevedere este nu numai excesivă, dar este şi neconstituţională. Al doilea text din propunere vizează reducerea vechimii în profesiile juridice, de la 18 ani la 12 ani. Fac această precizare, pentru că vechimea de 18 ani este consacrată de textul Constituţiei, astfel încât nu se poate deroga de la această condiţie. Pe de altă parte, comisia, atunci când a propus raportul de respingere, a arătat că, aşa cum se spune şi în punctul de vedere al Guvernului şi în avizele primite, o formulare excesivă, care să restrângă dreptul profesioniştilor de a deveni judecători la Curtea Constituţională pe criterii de apartenenţă în urmă cu 5 ani ş.a.m.d., nu se justifică. În consecinţă, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări propune raport de respingere a propunerii legislative.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 10.
	Doamna Kibedi Katalin: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, pentru primul articol apreciind că este o situaţie de restricţie excesivă, iar cea de-a doua propunere încalcă prevederile art.143 din Constituţie, care stabileşte condiţiile de numire ...
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Sunt intervenţii? Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Legea are caracter organic. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 63 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, nu a întrunit numărul necesar. Deci, pe cale de consecinţă, supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi! Cu 6 de voturi pentru, 58 împotrivă, nici o abţinere, proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la pct.26 de pe ordinea de zi. Proiectul de lege privind înfiinţarea oficiilor locale de specialitate. Lege organică, de asemenea. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, domnul Cârlan. Domnule preşedinte Dan Cârlan, vă rog să prezentaţi raportul.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, pe următoarele două puncte ale ordinii de zi avem două propuneri legislative din pachetul acelora care au fost trimise la comisie pentru a fi discutate cu Legea nr.215/2001. Odată adoptată legea de modificare a Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, acestea au rămas fără obiect, prin urmare vin cu raport de respingere pe care vă rugăm să-l votaţi ca atare.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Deci legea nu mai are obiect.
	Domnul Dan Cârlan (din sală): Nu mai are.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă propun, ca să nu pierdem timpul, să supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 63 de voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere, nu este suficient. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 8 de voturi pentru, 56 împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost respins.
	Trecem la pct.27 de pe ordinea de zi. Proiectul de lege privind instituţia administratorului local. Propunere legislativă adoptată de Camera Deputaţilor. Iniţiatorul este? Domnule preşedinte Cârlan, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, capitolul administratorului local face parte deja din noua lege a administraţiei locale. Acest proiect de lege a rămas fără obiect. Raport de respingere.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule secretar de stat, microfonul 9.
	Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Respingere. Se regăseşte în noua lege.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 63 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere, nu s-a aprobat raportul. Legea are caracter organic. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 5 de voturi pentru, 52 împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege respins.
	Trecem pct.28 din ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Rog Comisia pentru sănătate publică. Iniţiator domnul Mircia Giurgiu, deputat de Cluj. A fost anunţat. Nu avem ce să-i facem. Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
	Domnul Dan Sabău: Propunerea legislativă are un raport de respingere din partea Comisiei pentru sănătate publică. Guvernul nu susţine propunerea legislativă. Aşa că... este vorba de o lege cu caracter ordinar. Senatul e prima Cameră sesizată.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, sunt luări de cuvânt? Suntem în faţa unui raport de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie, susţinut de Guvern. Vă rog să votaţi. A fost aprobat cu 62 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere. Deci legea a căzut.
	Trecem la pct.29 din ordinea de zi. Propunerea legislativă privind asigurările sociale de sănătate. Iniţiatorul este? Nu a binevoit să vină. Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru sănătate publică.
	Domnul Dan Sabău: De asemenea, suntem în faţa unui raport de respingere. Raport comun cu Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Guvernul are acelaşi punct de vedere. Motivul este că în procesul de legiferare trebuie evitate instituirea aceloraşi reglementări cu două sau mai multe acte normative. În acest moment, suntem în situaţia unor suprapuneri, motiv pentru care comisia a decis în acest mod. Legea este organică.
	Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Luări de cuvânt, intervenţii? Nu sunt intervenţii. Raport de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, unul împotrivă şi 4 abţineri, nu este suficient. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 4 de voturi pentru, 53 împotrivă şi 2 abţineri, legea a căzut.
	Stimaţi colegi, conform Legii nr.47/1992 se află la Secretarul general al Senatului următoarele proiecte de lege. Deci vă puteţi adresa Curţii Constituţionale. Lege privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice; Lege pentru completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania; Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în Registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor fizice; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 13,16.