Şedinţa Senatului din 18 septembrie 2006

		Şedinţa începe la ora 16,20. Lucrările sunt conduse de domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Valentin Zoltan Puskas şi domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
		Domnul Alexandru Pereş: Bună ziua ! Am rugămintea, stimaţi colegi, să poftiţi în sală. Declar deschisă şedinţa de astăzi, 18 septembrie 2006. Şedinţa este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Mihai Ungheanu şi domnul senator Valentin Zoltan Puskas, secretari ai Senatului. Vă informez că de la lucrările Senatului absentează motivat un număr de 25 de colegi senatori - 7 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 12 colegi senatori sunt observatori la Parlamentul European, 4 colegi senatori sunt în delegaţie şi 2 colegi sunt învoiţi. Cvorumul de şedinţă, în momentul în care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 de parlamentari. Programul de lucru al zilei de astăzi: lucrări în plen până la orele 19,30, având înscrise pe ordinea de zi declaraţii politice - de la ora 16,00 la ora 17,30, urmează dezbateri pe proiecte de lege - de la 17,30 la 18,10, iar, de la 18,10 la 19,30, întrebări, interpelări şi răspunsuri, transmisiunea, de data aceasta nefiind realizată la Radiodifuziune. Programul de lucru şi ordinea de zi o voi supune la vot la orele 17,30, în momentul în care începem dezbaterea proiectelor de lege. Doamnelor şi domnilor senatori, vă informez că la declaraţii politice sunt înscrişi un număr de 10 colegi senatori.
		Dau cuvântul domnului Puiu Haşotti, din partea Grupului parlamentar al Alianţei "Dreptate şi Adevăr" PNL-PD. Aveţi cuvântul domnule senator.
		Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, În ciuda faptului că este de notorietate publică, îmi permit să vă reamintesc şlagărul verii abia încheiate, dar care continuă să reţină atenţia unei bune părţi a societăţii noastre şi acest şlagăr este aşa-numita "Dosariadă". Termenul ca atare, în opinia mea, este reducţionist, ca orice altă formulă jurnalistică repetată până la saţietate şi, tocmai din această pricină, transformată peste noapte în adevăr incontestabil. În înţelegerea unora, el ar denumi o politică de reglare de conturi pe care actuala putere o urmăreşte atât în propriile rânduri, cât şi mai ales faţă de adversarii săi din opoziţie. Să-mi daţi voie din capul locului şi cu toată responsabilitatea să infirm categoric o astfel de interpretare. Nu voi glosa aici, în faţa dumneavoastră, pe marginea adevăratelor intenţii ale acestei teme politice, relansate cu ceva vreme în urmă de partidul pe care-l reprezint, cum nu voi insista nici asupra câştigurilor majore cu care societatea noastră în ansamblu s-ar putea alege de pe urma anvijazatei măsuri de deconspirare a fostei securităţi, nimic altceva decât o acţiune mai mult decât necesară, susţinută de o parte a clasei politice şi de societatea civilă, în fond de igienizare socială. Şi să nu uităm momentul când ea e propusă tuturor, clasei politice în primul rând - în momentul în care ne mai despart doar câteva luni până la aderarea României la Uniunea Europeană, structură politică, economică, socială şi instituţională continentală în care noi nu dorim şi nici nu avem dreptul moral de a intra cu balastul comunisto-securistic pe care, din păcate, l-am moştenit de la defunctul regim socialist totalitar. S-ar putea oare imagina şi admite o Românie cu drepturi depline, dar şi cu obligaţii pe măsură în Europa unită, democratică şi prosperă, cu oameni şi instituţii care nu sunt altceva decât ecoul întârziat şi profund viciat al realităţilor de până în decembrie 1989 ? Vom putea noi să aspirăm la un viitor care să ne aşeze în rândul statelor şi naţiunilor democratice şi prospere, participând la construcţia europeană cu meşteri şi materiale expirate şi compromise ? Întrebări retorice. Răspunsul, pe toată linia, este un categoric "NU". Şi atunci de unde atâta înverşunare ? De ce nu lăsăm instituţiile statului care au prin lege obligaţia de a face lumină în această mult prea mult timp amânată operă de asanare morală şi să-şi ducă la bun sfârşit menirea ? De ce unii şi alţii, dacă nu le obstrucţionează, se străduiesc să le împingă spre derizoriu sau să vadă în spatele acţiunii lor tot felul de maşinaţiuni oculte ? Desigur, se poate discuta mult şi bine - cum, de altfel, s-a şi întâmplat - dacă deconspirarea fostei Securităţi nu se face prea târziu. O fi şi aici vorba despre acea constantă nenorocită a istoriei noastre care a făcut ca, pe la noi, fapte şi procese comune şi altora să se împlinească cu un decalaj uneori considerabil faţă de restul lumii ? Este posibil, mai ales dacă ţinem cont de specificul civilizaţiei noastre şi al spaţiului geografic şi mental în proximitatea imediată căruia ne plasăm. Dar târziu nu este sau, poate, pentru a apela la nesfârşita noastră înţelepciune populară, mai bine mai târziu decât niciodată. S-o facem însă cu cap. S-o facem - cum foarte bine se exprima săptămâna trecută ministrul culturii - fără patimă, fără revanşisme. Nimeni sănătos la minte nu-şi doreşte să cadă capete, să curgă sânge, să asiste la o posibilă vânătoare de vrăjitoare, nici măcar la o suită de procese etice. "Cunoaşterea faptelor - continua acelaşi ministru, în scrisoarea sa deschisă, publicată în presă la 13 septembrie - analiza şi estimarea lor rămân însă esenţiale, reprezintă acte de clarificare, temeiuri de normalitate, chiar şi pentru cei vizaţi, în ideea eliberării tuturor de fantomele şi ereziile trecutului". Subscriu total la cele de mai sus şi, în final, îmi permit să vă mai sugerez o temă de reflecţie care - am eu această bănuială - are o legătură directă cu faptul că deconspirarea Securităţii nu s-a făcut imediat după prăbuşirea sistemului socialist totalitar. Aproape toată presa de azi a preluat concluziile unui raport al Băncii Mondiale care evidenţiază că, în acest moment, 9 din 10 tineri români, cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, aspiră să-şi părăsească ţara şi să-şi facă o carieră, chiar dacă numai pentru un timp, în Occident. Cu mintea lor ageră şi deschisă, dar şi deznădăjduiţi de a-şi vedea drumul în viaţă obturat de sistemul ticăloşit pe care i l-a transmis socialismul totalitar, aceşti tineri au înţeles ceea ce - pentru numele lui Dumnezeu ! - trebuie să înţelegem şi noi cu toţii: aşa nu se mai poate. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnul senator.
		Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Vasile Dîncu. Se pregăteşte domnul senator Ilie Ilaşcu, din partea Grupului parlamentar PRM. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Vasile Dîncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "România fără şcoală". Anul acesta, pe 15 septembrie, în cele mai multe şcoli din România clopoţelul a sunat degeaba. Umiliţi zi de zi, profesorii au vrut să arate că viaţa lor nu este deloc o serbare, aşa cum interpretăm noi deschiderea fiecărui an universitar. Lipsa de strategie a Guvernului şi inexistenţa unei viziuni pragmatice de viitor este comparabilă poate doar cu cinismul unei viziuni de dreapta care privilegiază inegalitatea de şanse în faţa unui drept universal pe care ar trebui, evident, să-l aibă fiecare copil din România. Astăzi, copiii din mediul rural nu au aproape nici o şansă pentru educaţie superioară. Doar 1% ajung studenţi şi doar 15% reuşesc să termine liceul. Peste 20% din dascăli sunt suplinitori, ceea ce pentru mediul rural înseamnă jumătate din cadrele didactice. Copiii din familiile sărace sunt condamnaţi să reproducă modelul de sărăcie moştenit de la părinţii lor. Dragi colegi, dincolo de aceste cifre, dincolo de harababură sau de penibilul unor situaţii din învăţământul românesc, observăm astăzi că educaţia naţională se transformă, tot mai mult, într-un profund sistem inegalitar, un sistem total inechitabil, un sistem care ucide talente veritabile şi condamnă la sărăcie şi analfabetism milioane de copii care nu au mijloace materiale pentru a susţine financiar întreg ciclul de educaţie. Pare că noi, elita, am tras uşa după noi pentru ca nimeni să nu mai poată intra în saloanele învăţăturii, pentru că suntem în faţa unui fenomen pe care sociologii îl numesc "mobilitate socială încetinită". În traducere, copiii neintelectualilor au tot mai puţine şanse să devină intelectuali în comparaţie cu copiii noştri, cu copiii de intelectuali. În România - şi v-aş ruga să reţineţi această cifră - copiii de intelectuali au de 7 ori mai multe şanse să termine o facultate decât copiii celor care nu au terminat studiile superioare. Raportul de 7 la 1 este cel mai mare din Europa. În Anglia este 1,8, în Germania este 2,6, în Franţa este 3,3. Chiar în Ungaria sau în ţări care sunt comparabile cu noi este 5 sau 5,5. Grav este că la noi absolvenţii de studii superioare sunt de 3 ori mai puţini decât în media europeană. Asta înseamnă că vom avea cu atât mai puţini intelectuali. Ce poate să facă statul aici discutăm tot timpul, prin iniţiative legislative, prin luările noastre de cuvânt. Dar ce ar trebui să facem noi, în această situaţie, pentru că aceasta nu este numai problema statului sau nu este numai problema Guvernului, dincolo de lipsa de viziune pe care o observăm în această formulă guvernamentală ? Noi, intelectualii, ar trebui să milităm împotriva stereotipurilor profesorilor, după care copiii din familii bune intră întotdeauna în clasele A,B sau C, copiii ceilalţi intră în clasele celelalte. De asemenea, ar trebui să milităm împotriva fraudelor organizate care se observă la bacalaureat, după care notele unor tipuri de familii, unor copii proveniţi din anumite familii sunt mult mai mari în medie decât celelalte. Există o singură certitudine pe care ne putem baza - inteligenţa este egal distribuită pentru toate clasele sociale. Şcolile, însă, sunt segregate social, dar şi geografic, într-o mare diferenţă între urban şi rural. Copiii din mediul rural au de 6 ori mai puţine şanse să termine o facultate decât cei din mediul urban. Distanţa socială imensă dintre sat şi oraş face să avem şcoli care nu primesc nici măcar autorizaţie sanitară de funcţionare, şcoli fără o dotare minimă, fără biblioteci sau fără cadre didactice. Educaţia este un mecanism care compensează, care poate să compenseze polarizarea economică. Dacă nu suntem în stare să ne luptăm cu polarizarea economică, ce distruge, în acest moment, ţesutul social al României, atunci măcar să avem inteligenţa să încercăm să compensăm această nedreptate cu promovarea educaţiei care mai poate să aducă o şansă în plus copiilor - aşa cum spuneam - la fel de talentaţi din punct de vedere al datelor bio-sociale. Guvernul, evident, ar trebui să multiplice bursele şi ajutoarele pentru copii din familiile sărace. O serie de iniţiative social-democrate din perioada 2001-2004 au fost continuate, dar vedem că modul în care se continuă acest program lasă de dorit. Această realitate este şi mai gravă pentru că ea se împleteşte cu un cinism înfiorător, un cinism pe care l-am văzut în aceste zile. La ce mă refer când vorbesc despre cinismul nostru, al tuturor ? În primul rând, am văzut în aceste zile că televiziunile au prezentat oferta şcolilor particulare, de la grădiniţe la facultăţi. Copiii muncitorilor şi ai ţăranilor au văzut condiţiile din şcoli americane, şcoli britanice, colegii spaniole, pe care ei nu le vor urma niciodată. Telespectatorii au aflat, de asemenea, că majoritatea politicienilor şi-au trimis copiii la studii în străinătate. Orice om simplu a putut să afle sau să înţeleagă de ce nu ne preocupăm destul de educaţia naţională. Explicaţia era simplă: copiii politicienilor nu au profesori români şi nu învaţă în bănci de lemn. A doua faptă, care mi s-a părut a fi de un cinism înfiorător, este o realitate care a apărut în unele judeţe: unii politicieni ai puterii au dăruit ghiozdane portocalii, cu lozinci sau sigle de partid, au dat propagandă, deci, copiilor în loc de rechizite. Este acesta - cred - un fapt de o mare gravitate, chiar dacă, poate, gestul iniţial al unora dintre colegii noştri a fost unul umanitar. A adăuga, însă, propagandă unui gest minim umanitar cred că este o cruzime. O să vă citez dintr-o scrisoare pe care o colegă a noastră a trimis-o copiilor, alături de nişte ghiozdane portocalii: «Dragi copii, stimaţi părinţi (şi bunici) - vedeţi că este nevoie de tot electoratul? -, am plăcerea, ca în dubla mea calitate de membru al Partidului Democrat şi de primar, să vă urez, încă de acum, mult succes în anul şcolar. Este cu sufletul alături de noi, dar şi de alte mii de boboci de clasa I, inimoasa preşedintă a organizaţiei noastre din partea căreia sunt aceste ghiozdane şi rechizite. Împreună să le spunem copiilor "Să învăţaţi bine!"». Stimate colege şi stimaţi colegi, Dacă suntem nesimţitori faţă de suferinţă şi nedreptate, dacă ne-am pierdut o parte din sensibilitatea noastră de oameni, măcar să nu fim cinici, pentru că dacă vom fi şi cinici, dincolo de nesimţitori la suferinţă şi nu vom fi doritori de egalitate, atunci vom lăsa România fără şcoală. (aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Ilie Ilaşcu. Urmează la cuvânt domnul senator Mario Ovidiu Oprea, reprezentant al Grupului parlamentar al Alianţei-Dreptate şi Adevăr, P.N.L.-P.D. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ilie Ilaşcu: Domnule preşedinte, stimate colege şi stimaţi colegi. După cum cunoaşteţi, ieri, 17 septembrie, în raioanele de est ale Republicii Moldova, forţele separatiste de la Tiraspol, cu mare pompă, au organizat un aşa-zis referendum. Participanţilor la referendum li s-au propus să răspundă la două întrebări: Prima, cu ghilimelele de rigoare în traducere liberă: "Susţineţi, oare, direcţia spre independenţa Republicii Moldoveneşti Nistrene şi, ulterior, libera unire a Transnistriei cu Federaţia Rusă?" A doua întrebare: "Consideraţi, oare, posibila renunţare la independenţa Republicii Moldoveneşti Nistrene, cu intrarea ulterioară în componenţa Republicii Moldova?" După datele Comisiei Centrale de la Tiraspol, la aşa-zisul referendum, au participat aproximativ 77% din cei cu drept de vot, adică aproximativ 300.000 de cetăţeni din stânga Nistrului. "Pentru aşa-zisa independenţă şi alipirea teritoriului din stânga Nistrului la Federaţia Rusă au votat peste 97% din cei veniţi la urne şi doar 2% s-au exprimat pentru unirea cu Republica Moldova". Pe majoritatea basarabenilor nu prea i-a preocupat acest eveniment şi nici pe mine, ca să vă spun drept, nu prea m-a preocupat, fiindcă el, în aceşti 16 ani de dezmăţ separatist, este al 7-lea la număr, cu consecinţe, ca de obicei, nule, adică, după scrutinuri nu s-a schimbat nimic în acel teritoriu. Comunitatea internaţională şi-a expus clar poziţia faţă de acest referendum. Rezultatul: nu va fi recunoscut de nimeni. O altă poziţie a avut, din păcate, Federaţia Rusă, ca de obicei, nu numai că a susţinut, dar chiar a şi organizat şi finanţat în întregime acest referendum, deschis. A confirmat acest lucru chiar aşa-zisul preşedinte al Transnistriei, Igor Smirnov, ieri, într-o declaraţie de presă, la ieşirea de la urne. Mai mult decât atât, Boris Grîzlov, preşedintele Dumei de Stat, a trimis, prin ordin oficial, ca observatori la scrutinul din Tiraspol, 5 deputaţi ai Dumei de Stat, în frunte cu cel mai mare şovin din Federaţia Rusă, Viktor Alksnis, fost general al armatei sovietice. Pe data de 2 octombrie, la Strasbourg, va avea loc Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Este invitat la această sesiune şi domnul Boris Grîzlov, preşedintele Dumei de Stat. Am de gând să-i pun o întrebare, să-l întreb despre amestecul deschis al Federaţiei Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova şi despre ocuparea de facto a teritoriului din stânga Nistrului al Republicii Moldova de către armata rusă şi marionetele sale. Amestecul agresiv al Moscovei în treburile interne ale Republicii Moldova trebuie să ne îngrijoreze pe toţi, în primul rând, clasa politică din România, fiindcă toate aceste fărădelegi se petrec la hotarul de est al ţării, la hotarul NATO, în curând şi al Uniunii Europene. Responsabilitatea de securizare a zonei cade, mai întâi, pe România, deoarece Chişinăul, din păcate, are, la zi, tot mai puţine argumente de a riposta. Pe de altă parte, acest aşa-zis referendum a separat, într-o măsură oarecare, apele. Până mai ieri, se cerea rezolvarea diferendului transnistrean în complexitatea sa legată de teritoriu şi de populaţie. Astăzi a rămas doar rezolvarea problemei teritoriale a zonei de est a Republicii Moldova. Populaţia a avut a alege, a se încadra într-o constituţie ori în alta. A ales Federaţia Rusă. Nu are decât să-şi ia valiza şi să plece acolo. Vreau să vorbesc, în câteva cuvinte, despre prezenţa României şi a Federaţiei Ruse în Basarabia. Când spun "prezenţa", am în vedere prezenţa diplomatică, politică, financiară şi aşa mai departe. Federaţia Rusă, din păcate, a privatizat tot ce se putea privatiza în Republica Moldova, toată presa, mass-media este, aproape în majoritate, în mâinile exponenţilor Federaţiei Ruse. Din păcate, România a adoptat, în fiecare an a adoptat un buget minim pentru susţinerea presei româneşti din Basarabia. Guvernul nu alocă bani pentru aceste publicaţii. Anul trecut, din 12 luni în care ar fi trebuit să fie finanţate cele 8 publicaţii în limbă română, au fost finanţate doar 2 luni. Anul acesta, la insistenţele noastre, am vorbit cu mai mulţi senatori şi deputaţi, în primul rând, de la Partidul Naţional Liberal, pentru că ministerele ce ar putea finanţa aceste publicaţii sunt la liberali. Dânşii au promis mult, dar nu s-a făcut nimic. Până în prezent, nici un bănuţ nu a fost alocat acestor publicaţii. Drept urmare, unele publicaţii au falimentat. Pot să vă mai spun că, în chioşcurile din Chişinău, 80% sunt publicaţii în limba rusă, cu un preţ de 3, 4, 5 ori mai mic decât publicaţiile în limbă română. De aceea, prezenţa noastră în Republica Moldova dacă nu este văzută, mă tem că pe Prut se zideşte un alt zid berlinez. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alianţei-Dreptate şi Adevăr, P.N.L.-P.D., domnul senator Mario-Ovidiu Oprea. Se pregăteşte pentru cuvânt doamna senator Corina Creţu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Mario-Ovidiu Oprea: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, distinşi colegi senatori. Aşa cum ştiţi, săptămâna viitoare, capitala României va găzdui cea de-a 11-a ediţie a Summit-ului Francofoniei, care va reuni nu mai puţin de 63 de şefi de state şi guverne. Fără îndoială, evenimentul va fi cea mai importantă manifestare internaţională organizată de ţara noastră în acest an. Este bine cunoscut faptul că Francofonia a vegheat asupra renaşterii limbii franceze, ca un instrument de comunicare şi un vector cultural, implicit, ca o limbă de comunicare internaţională. Francofonia reprezintă, înainte de toate, o punte între culturile de pe cele mai îndepărtate continente şi, în egală măsură, o modalitate de promovare a diversităţii culturale. A fi francofon înseamnă să folosim o limbă comună şi să împărtăşim anumite valori, precum democraţia, libertatea, drepturile omului, toleranţa, diversitatea culturală - declara domnul Abdou Diouf, secretarul general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, în urmă cu doi ani, la precedentul Summit Francofon. În opinia iniţiatorilor, vocaţia Francofoniei constă în solidaritate reală, în fapte, a popoarelor ce vorbesc limba franceză, purtătoare a unui anumit sistem de valori. Apărută în forma sa instituţională în anul 1970 sub numele de Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică, Francofonia reunea, la acea dată, 21 de state şi guverne, adică Franţa şi ţările provenite din coloniile franceze şi belgiene. Ulterior, mişcarea s-a extins succesiv, acesteia alăturându-i-se şi o serie de state din fosta zonă comunistă, ajungându-se, în prezent, la un număr de 63 de state şi guverne. Trebuie subliniată susţinerea pe care Francofonia o acordă iniţiativelor naţionale, regionale şi internaţionale pentru prevenirea şi gestionarea conflictelor în spiritul consolidării păcii în lume. De asemenea, Francofonia sprijină, în special, cu ocazia confruntărilor electorale, funcţionarea instituţiilor de control şi de mediere, cum ar fi, de pildă, formarea agenţilor electorali. Pentru români, limba franceză a fost, începând din secolul al XVIII-lea, limba preferată a vechii aristocraţii. Calităţile specifice limbii franceze, origine comună cu latina, eleganţă, rigoare, prestigiu şi, deopotrivă, cultura franceză, au reprezentat un model pentru tinerii români care studiau în Franţa. Ideile Revoluţiei de la 1848 marchează întreaga generaţie paşoptistă. Pe parcursul celor două secole, influenţa franceză se face simţită în politică, în administraţie, în legislaţie, reprezentând un model pentru modul de gândire şi sensibilitate a românilor. Apartenenţa actuală a României la mişcarea internaţională francofonă este pe deplin justificată. România este prima dintre cele 13 ţări francofone din Europa Centrală şi Orientală, care a fost admisă în Organizaţia Internaţională a Francofoniei, iar faptul că cel de-al 11-lea Summit al Francofoniei va avea loc la Bucureşti, în preajma aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, este o dovadă în plus a vocaţiei europene a României. Mulţumesc, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe doamna senator Corina Creţu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmează la cuvânt domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog, aveţi cuvântul, doamna senator Creţu.
		Doamna Corina Creţu: Domnule preşedinte de şedinţă, distinşi colegi. Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră importanţa datei de 26 septembrie 2006, de care ne mai desparte doar o săptămână, când în Parlamentul European va fi prezentat Raportul de ţară privind progresele României de îndeplinire a angajamentelor luate în vederea aderării şi se va vota, aşa cum sperăm cu toţii de atâta timp, pentru aderarea României la Uniunea Europeană, cu începere de la 1 ianuarie 2007. Din păcate, actuala coaliţie guvernamentală, de fapt, nu conştientizează pe deplin semnificaţia acestui moment şi se comportă ca şi când nu am avea nici un fel de probleme legate de îndeplinirea unor condiţii indispensabile aderării. Riscăm cât de curând să se demonstreze cât departe de realităţi este puterea din România şi cât de dureroase şi costisitoare pot fi corecţiile pe care trebuie să le suporte populaţia ţării. Săptămâna trecută comisarul european pentru industrie, domnul Günther Verheugen, a declarat că în cadrul Comisiei Europene procesul decizional privitor la aderarea României şi Bulgariei s-a încheiat, urmând a se recomanda Parlamentului Europei, ca la 26 septembrie să voteze în favoarea aderării celor două ţări la 1 ianuarie 2007. Este un moment deosebit de important, care este minimalizat, din păcate, de permanentele scandaluri care macină la ora actuală coaliţia guvernamentală şi viaţa politică românească. Prin declaraţia mea de astăzi, îmi propun să atrag atenţia asupra faptului că nu are sens să considerăm că acest loc în Uniunea Europeană ni se cuvine, fără a mai face ceva şi aş intra puţin în polemică cu colegul meu de dinainte şi am să spun că nimeni nu pune la îndoială vocaţia europeană a României şi faptul că România este capabilă să facă faţă acestui statut, pentru că România nu se află încă la capătul procesului de transformări structurale necesare deplinei convergenţe cu spaţiul economic social al Uniunii Europene. Covârşitoarea parte a costurilor aderării a fost suportată de cei mai mulţi dintre cetăţenii României, iar acum cred că preocuparea guvernanţilor ar trebui să fie aceea ca această populaţie atât de încercată în ultimii 16 ani, să beneficieze la maximum de noul statut al ţării, acela de membru al Uniunii Europene. Presa străină este, din păcate, plină, astăzi, de comentarii negative la adresa României. "Le Monde" scrie clar, chiar în ediţia sa de sâmbătă, citez, cu doar câteva zile înainte de publicarea Raportului de ţară, în care Comisia Europeană va prezenta condiţiile în care România va adera la UE, "această ţară se află în pragul unei grave crize politice". Şi am să citez, de asemenea, din cotidianul "Die Economist" de vineri, 15 septembrie, deci, nu mai departe de acum trei zile. În acest cotidian se spune: "România se clatină înainte de intrarea sa în UE. Fragila coaliţie de la putere se fisurează. Dacă nu ar exista planurile de aderare, alegerile anticipate ar fi singura cale de curmare a amalgamurilor de scandaluri, certuri şi demisii care au lovit în ultimele zile ţara care va deveni cel mai mare şi mai sărac membru al Uniunii Europene". Am încheiat citatul, repet, nu sunt vorbele mele, ci aparţin unui editorialist din "Die Economist". Există, deci, toate şansele ca actuala guvernare, prin modul pasiv în care se comportă în materie de gestionare a procesului de pregătire a economiei şi societăţii pentru aderare, să dea naştere unor mari decepţii în rândul cetăţenilor, dar şi în rândul comunităţii internaţionale. Un recent studiu arată că România nu va fi capabilă să folosească în propriul său folos avantajele aderării. Depinde de un necesar de peste 10.000 de specialişti necesari absorbirii şi gestionării fondurilor structural-europene destinate dezvoltării ţării noastre în vederea reducerii decalajelor care ne desparte de celelalte ţări ale Europei, dar, la ora actuală, România dispune de mai puţin de o mie de specialişti. Când şi de unde vor fi recrutaţi pregătiţi, atestaţi şi agreaţi de instituţiile europene, restul, de mai bine de 9.000 de oameni, ca să nu mai amintesc faptul că gestionarea crizei generate de epidemia de gripă aviară sau problemele generate de inundaţiile din ultimul an au arătat care sunt slăbiciunile structurale ale administraţiei centrale şi ale administraţiilor locale, dar se pare că nimănui din actuala putere nu-i stă gândul să înveţe din aceste lecţii. Stimaţi colegi, Este evident că previzibila decizie de a confirma ca dată a aderării României la Uniunea Europeană pentru 1 ianuarie 2007, această dată are la bază nu doar progresele din ultimii 16 ani ale României, progrese reale şi de necontestat, ci şi o serie de raţiuni care ţin de ceea se numeşte realism politic şi interes geopolitic. Trebuie să fim conştienţi de faptul că România va avea parte după aderare de o monitorizare foarte severă din partea instituţiilor europene. Acest lucru nu înseamnă că vom fi trataţi ca un membru de mâna a doua, ci că ni se va reaminti permanent că ne-am asumat o serie de obligaţii de care nu ne-am achitat până la capăt. Avem încă de rezolvat o serie de probleme importante care ţin atât de criteriile politice, de angajamentele asumate în procesul de negociere, cât şi de nevoile noastre de dezvoltare. Tocmai pentru că mai avem încă atât de multe de făcut, la Bruxelles, la Strasbourg, şi în toate cancelariile occidentale stârneşte nedumerire şi îngrijorare felul în care sunt ierarhizate priorităţile acţiunii guvernamentale, cât şi permanentul conflict între premier şi şeful statului, între liderii politici, conflicte care au aruncat în plan secund preocupările legate de îndeplinirea condiţiilor de aderare. În acest context, este mai mult ca sigur ca odată cu aprobarea aderării României la 1 ianuarie 2007, Executivul şi Parlamentul Europei vor decide aplicarea unor clauze de salvgardare sectorială. Numărul şi severitatea lor vor da măsura calităţii şi coerenţei actului de guvernare. De aceea, este foarte important ca după Raportul de ţară din 26 septembrie, să se lanseze o dezbatere serioasă asupra conţinutului lui, care să genereze o agendă guvernamentală şi parlamentară clară şi realistă, în măsură să răspundă cerinţelor partenerilor noştri europeni. Revine şefului statului, ca şi primului-ministru sarcina de a iniţia această dezbatere naţională. Atât preşedintele României, primul-ministru şi liderii partidelor aflate la guvernare trebuie să arate faptul că au înţeles că România nu-şi mai poate permite improvizaţii şi acţiuni propagandistice făcute exclusiv din perspectiva nevoii de a asimila capital electoral şi de imagine. Votul Parlamentului European din 26 septembrie este decisiv pentru România. Măcar acum trebuie să arătăm că ne pară şi de aceea cred că se impun consultări politice în vederea concertării poziţiilor tuturor partidelor parlamentare pentru obţinerea unor decizii favorabile României pe 26 septembrie, cât şi pentru fixarea unor obiective economice, politice şi sociale pentru anul 2007, când va trebui gestionat şocul aderării. Se impune, de asemenea, ca cel puţin pentru primul an de după aderare cooptarea tuturor partidelor politice în efortul de a elabora un buget care să reflecte priorităţile statului român şi pe cele ale comunităţilor locale, în contextul integrării României în Uniunea Europeană. În orice caz, ca să închei, PSD, în a cărei guvernare s-a desfăşurat cea mai mare parte a procesului de negociere a aderării şi a Tratatului de aderare, va sancţiona abaterile şi întârzierile de la îndeplinirea criteriilor de aderare şi va suna pentru europenizarea vieţii politice româneşti şi înscrierea ei în normele europene. Vă mulţumesc pentru atenţie.(aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator.
		Urmează la cuvânt domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar PRM, apoi, domnul senator Mihai Ţâbuleac, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr - PNL-PD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Nicolae Marian Iorga: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Senatul României, solicită încă o dată Guvernului României, celor aflaţi la putere, acum, în ceasul al 12-lea, să găsească o soluţie viabilă pentru a readuce la linia de plutire societatea care se numeşte "Tractorul" din Braşov. Personal, cred că v-am plictisit cu atâtea declaraţii politice, întrebări şi interpelări adresate miniştrilor, atât în mandatul acesta, cât şi în mandatul trecut. Am vorbit în nenumărate rânduri personal şi cu domnii miniştri de la agricultură, cei care au fost, şi cu domnii prim-miniştri, cei care au fost anterior. În acest mandat am avut două întâlniri la Guvernul României, toţi cei 13 parlamentari de Braşov, indiferent de culoarea politică, cu diverse foruri, pe care le credeam capabile să rezolve situaţia şi, din păcate, trebuie să vă spun că muncitorii de la "Tractorul" au ajuns să se bucure, cum scria în presa locală de astăzi, că, cel puţin, nu li se taie gazul şi nu li se opreşte curentul în următoarea săptămână. Am ajuns, doamnelor şi domnilor senatori, în situaţia hazlie ca parlamentari ai puterii, colegi de-ai dumneavoastră, deputatul Dumitru Puchianu şi Nicolae-Vlad Popa să ne ceară nouă, parlamentarilor din opoziţie, sprijinul pentru a introduce ei, culmea!, ei, o moţiune pentru a fi schimbat din funcţie acest nefericit, îmi permit să-i spun, Răzvan Orăşanu, care nu ştiu cât o fi de şcolit prin străinătate... Gurile rele spun că nu prea are echivalat bacalaureatul în ţară - dar asta este altă problemă - care, oricum, îmi permit să spun că este paralel cu ceea ce se numeşte AVAS şi în fruntea căruia stă. Motiv pentru care, refuzând încă o dată să cred că tractorul românesc moare şi că agricultura românească nu are nevoie de tractorul românesc, mulţumindu-vă pentru răbdarea cu care m-aţi ascultat atâta timp, îl rog pe domnul prim-ministru Tăriceanu să-l destituie pe acest om incapabil şi să formeze, în regim de urgenţă, o comisie care, tot în regim de urgenţă, să rezolve situaţia Societăţii Comerciale "Tractorul" U.T.B. S.A. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Mihai Ţâbuleac. Urmează domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Mihai Tâbuleac: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Este din ce în ce mai evident că obiectivul suprem pentru o mare parte a clasei politice româneşti, indiferent de culoare politică, este manipularea temelor. În momentul de faţă, diferite curente politice aflate la guvernare sau în opoziţie au învăţat că populismul vorbelor este o armă ce poate fi uşor folosită pentru atragerea acelui electorat naiv, nostalgic sau descurajat. Cu toate criticile mediatizate şi tensiunile apărute în timpul mandatului Guvernului Tăriceanu se poate observa preludiul unei curăţenii a scenei politice româneşti, un început de reformă structurală, de exemplu, mediul de afaceri şi legislaţia sunt mai echilibrate şi mai eficiente decât acum doi ani, de care trag, însă, foloasele diferiţi lideri politici ce ştiu să învârtă bine vorbele. Diferitele teme de genul reformei justiţiei, răpirea jurnaliştilor din Irak, dezastrele naturale, reforma armatei şi scandalul suspendării ministrului Atanasiu, dezbaterea privind deconspirarea foştilor colaboratori ai Securităţii, denumită de presă "Dosariada" au devenit subiecte de concurenţă între diferiţi actori ai scenei politice. Avalanşa de subiecte mediatizate la extrem de către cei ahtiaţi după cote ridicate de audienţă fac din anumiţi lideri ai clasei politice adevăraţi vânători ai conştiinţei colective. Printre mijloacele folosite pentru popularizarea imaginii personale sunt şi sondajele de opinie, care contribuie la acea manipulare a temelor. Pornind de la faptul că principala preocupare a repondenţilor priveşte nivelul de trai, locurile de muncă, sănătatea şi viitorul copiilor, se ajunge la evaluarea încrederii şi simpatiilor politice ale celor intervievaţi, raportate la aceste considerente. În acest sens, politicienii care provoacă mediatizarea acestor sondaje creează noi subiecte ce vin ca un fitil aprins la butoiul cu pulbere dâmboviţeană. De exemplu, celebra temă privind alegerile anticipate este folosită în ultimele zile, după ce sondajul INSOMAR a stabilit că 51% dintre repondenţi ar fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate, pentru a forţa clasa politică românească să procedeze la noi schimbări. Acest gen de acţiuni împreună cu altele precum: anchetarea fostului ministru al apărării şi a generalului Bădălan impun o imagine negativă la Bruxelles, mai ales acum în preajma Raportului de ţară. Jocurile de culise încep să iasă astfel la iveală, iar scandalurile apărute dovedesc că activitatea autohtonă implodează pe modelul sistemului politic italian. În contextul actual al realităţilor româneşti, folosirea temelor cu impact popular dovedeşte că nu există limite în acţiunile politice. Acestea vor avea, până la urmă, un sfârşit, pentru că, generaţiile de electori se schimbă, se maturizează şi se vor plictisi de propaganda cu substanţă securisto-comunistă într-un format occidental şi de mesajele populiste ce nu aduc nimic nou, constructiv pentru societatea românească. Treptat-treptat, partidele se vor consolida, iar liderii politici se vor schimba, se va abandona modelul "patru ani conduci tu şi pentru mine, după care, schimbăm rolurile", vor veni generaţii ale căror legături cu diferite grupuri de interese aparţinând regimului comunist sunt cvasi-nule. Astfel, se va realiza curăţirea clasei politice şi se va putea purcede la schimbarea tonului, înlocuirea temelor populiste cu unele pragmatice, cu efect în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială a comunităţii româneşti. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul senator Ştefan Mihai Antonie, independent. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Adrian Păunescu: Aş vrea să vă salut cu gândul că nu va trece mult multe din lucrurile pe care le discutăm aici, vor fi devenit banale. De exemplu, cine va mai ţine minte că România avea în 2006 un steag fără stemă, care seamănă cu steagul CIAD-ului, una dintre cele mai sărace ţări din lume? Trec anii, noi ne întâlnim zilnic, aici, dar nu reuşim să rezolvăm o seamă de probleme esenţiale cu care suntem confruntaţi. Cine îşi va închipui că domnul lider de grup Haşotti promitea bani pentru presa din Basarabia şi lucrurile nu s-au rezolvat nici după săptămâni? Domnul senator Ilaşcu ştie, oarecum, mai bine, ce este în Basarabia, decât domnul senator Haşotti. Aşa că îl rugăm pe domnul senator Haşotti să-şi cerceteze ministrul de cultură care, şi aşa, şi-a luat maidanul! Ministrul culturii trebuie să se implice, indiferent dacă banii sunt acolo sau nu. Una este când spun ceva nişte specialişti şi alta este când spun doar cei de la Finanţe sau cei de la Externe. Credeţi-mă că aşa am lucrat toţi aceşti ani şi este păcat să lăsăm Basarabia fără presă română. (Discuţii în sală) Oricum, este interesant că lucruri atât de simple ne scapă. Şi aş propune ca, de exemplu, chestiunea cu stema noastră de pe steag s-o rezolvăm în această toamnă. Este mare lucru să ne hotărâm asupra stemei care trebuie pusă pe steag? Pot avea fraţii noştri din Basarabia un steag tricolor roşu, galben, albastru, cu stemă, şi noi nu putem avea? Sau la noi sunt atâtea păreri, încât în fiecare ocazie ar trebui schimbată stema? Sigur că nu este o chestiune care dă de mâncare păsărilor de pradă. Se poate trăi şi fără stemă pe steag dar parcă identitatea noastră este ştirbită, în mod voluntar sau în mod uituc. Iată, am să vă dau din toate şi o veste bună care, cred eu, trebuie cunoscută de dumneavoastră. Apar mii şi mii de veşti negative sau nedrepte despre noi toţi. Suntem subiecte de presă pentru absolut orice ni se întâmplă rău. Este un fel de a face presă. Felul superior de a face presă este, după părerea mea, şi sunt unul dintre făcătorii de presă din România, de-a lungul vremii, sinteza realităţii, aşa cum este ea. Ei bine, trebuie să vă dau vestea că ieri, la Ţebea, s-au întâlnit din nou oameni din toată ţara, cu deosebire din Ardeal, în acel anual exerciţiu al solidarităţii şi iubirii fraterne. Vestea mai rea este că au fost cei mai puţini oameni pe care i-am văzut eu, la Ţebea, din ultimii ani. Vestea şi mai bună este că oamenii politici prezenţi acolo au găsit, în sfârşit, calea de a nu se mai certa în faţa celor care-i iubesc, care-i idolatrizează, uneori, şi care cred în ei, oamenii politici. S-au rostit cuvinte foarte inspirate, de la Episcopul de Hunedoara şi Arad, la profesorii de istorie din Cluj, la liderii mişcărilor populare "Avram Iancu" şi celelalte, la Corneliu Vadim Tudor şi Teodor Meleşcanu, la Traian Băsescu, la Mircea Geoană, liderul partidului din care fac eu parte. Toţi cei care s-au exprimat acolo, nu au avut în gând să facă rău adversarului de idei, ci, parcă, au făcut un efort comun de a fi la înălţimea sărbătorii şi de a nu fi obligaţi să se ruşineze în faţa memoriei celui în curtea căruia intrau. Remarc faptul acesta pentru că este rar. La noi, faptele pozitive ajung rarităţi. Din păcate, însă, tocmai o asemenea raritate nu a fost reflectată nici de televiziunile prezente, nici de televiziunile absente şi care fac, mai degrabă, sinteze, nici de ziarele care au apărut astăzi. În esenţă, ce vreau să spun? Nimeni nu va şti (din presa română, din televiziunile româneşti, de la posturile de radio româneşti) ce a fost anume acolo, nici măcar ce a spus fiecare. Mie mi-e cu neputinţă să rezum felul cordial şi cald în care s-a exprimat faţă de cei prezenţi Teodor Meleşcanu, sau felul înflăcărat în care a vorbit Corneliu Vadim Tudor. A fost un exerciţiu excepţional de solidaritate şi de armonie. Mi-e teamă că ni se pare prea mult, pentru noi, să fim buni! Mi-e teamă că am ajuns să începem să ne lăudăm că suntem răi! Şi asta cred că ne va crea grave prejudicii de comportament şi de caracter. Vom ajunge la condiţia câinoşeniei încarnate. Le-a stat foarte bine oamenilor publici, pledând cauza unităţii naţionale. Ceea ce spunea preşedintele Băsescu, ieri, salutând prezenţa unei delegaţii a UDMR, lucru, iarăşi, foarte rar - dumnealui credea că este prima oară, din câte ţin eu minte este a doua oară, când o delegaţie a UDMR vine la mormântul lui Avram Iancu, este un fapt remarcabil, cu adevărat un fapt remarcabil! Sigur că este normal dar un cinic ar spune "Ei, lasă-mă domne, şi ce mare lucru că au venit ungurii să omagieze pe Iancu" Este mare lucru pentru că în acest fel societatea românească va intra în acel proces pe care ar trebui să-l consfinţim ca ireversibil, de normalizare. În acest proces în care un ministru al culturii să nu-şi permită neghiobia de a cere suspendarea, de a cere scoaterea din viaţa publică a unor oameni de cultură, a unor scriitori! Şi asta mai ales când, faţă de ei, el pare un pigmeu! Cum sunt una dintre victimele ipotetice ale acestui ministru al culturii, voi scrie pe prima carte "Carte care ar putea cădea victimă persecuţiilor ministrului culturii din Guvernul Tăriceanu". Este inadmisibil să se mai întâmple aşa ceva! Trebuie păstrat climatul de toleranţă! Trebuie să ne obişnuim cu gândul că nimeni nu poate ţine locul nimănui şi că este datoria noastră, a tuturor, să apărăm drepturile adversarilor noştri, pentru că în acest fel apărăm cu mult mai multă credibilitate drepturile fiecărei persoane! La Ţebea, ieri, preşedintele PSD, domnul senator Geoană, a vorbit despre un profesor de matematică, nu i-a dat numele, care l-a întrebat dacă prin intrarea în Europa în România se va mai vorbi româneşte? Şi a găsit prilejul retoric de a spune că se va vorbi româneşte. Vreau să vă spun că întreaga manifestare, cu miile de ardeleni credincioşi memoriei lui Avram Iancu şi credincioşi istoriei naţionale, a vorbit, ieri, româneşte la Ţebea, despre care scriam acum 30 de ani: "La Ţebea foşnesc româneşte gorunii". Vin foarte reconfortat din acel loc, în ciuda veştilor proaste care mă urmăresc şi ne urmăresc din Bucureşti. Acolo, într-o lumină care este mult mai mult a cerului decât a pământului, lângă mormântul lui Avram Iancu, al lui Buteanu şi al lui Groza şi lângă mormintele valahilor care au căzut pentru Ardeal, am avut din nou sentimentul că suntem o ţară şi fiecare dintre noi are încă mult de trăit şi de murit ca să-şi poată plăti datoriile faţă de această ţară. Am emoţionat pe cei de acolo citindu-le o poezie pe care o scrisesem în noaptea anterioară şi pe care am terminat-o chiar de faţă cu dumnealor. Aş vrea să vă spun, pentru că, totuşi, am fost şi suntem contemporani şi trebuie să mai ştim şi ce facem noi cu toţii, în vremea în care unora le trece prin cap să ne ceară capul. Este prea greu pentru ei capul nostru! Dacă vor să joace popice cu el, se înşeală! Vor face acea boală neplăcută în care vertebrele se desprind una de alta. (Din sală). Da, la biliard poate că mai merge, dar poate ar trebui să încerce cu capete mai mici. De ce ne-am adunat aici mulţimi, Patricienii, preoţii şi plebea? Îşi retrăieşte viaţa printre noi Mormântul de lumină de la Ţebea. Se auzise un zvon că l-au furat Şi-n miez de noapte l-au zvârlit la fiare. Dar asta nu se poate întâmpla Cât el, acum, e-n noi, în fiecare. Şi noi venim aici ca să-nvăţăm, Ce-nseamnă jertfa pentru neam şi ţară, Lângă altarul nostru tricolor, Pe-un fluier de cireş cu coaja-amară. Şi te rugăm, Măria Ta, să-ncerci, Să ne-aminteşti cât de ciudată-i firea, Şi că nimic nu vom putea zidi, Dispreţuind iubirea şi unirea! Ne reînvaţă, Crăişor viteaz, Năravul de-a munci şi bucuria, Credinţa-n Dumnezeu şi-n acest neam Şi sacrificiul pentru România. Că suntem divizaţi, Măria Ta, Şi nu mai ştim nimic din cele sfinte, Minţim şi înşelăm şi uneltim Şi nu ne ruşinăm nici de morminte. Nici ţara nu ne e decât pretext, De alte arogante privilegii, Că de-ndeletnicirea de-a fi om Se mai ocupă azi, numai betegii. Priveşte-ne, Măria Ta, pe toţi Şi iartă-ne de toate cele rele. Şi dă-ne semnul marii regăsiri, Ca să renască Patria sub stele, Dar dă-ne nouă, în sfârşit, acum Un simplu drept la pace şi la pâine. Şi-i suntem Europei căuzaşi, Nu bieţii chiriaşi de azi pe mâine! De ce ne-am adunat aici mulţimi, Patricienii, preoţii şi plebea? Ca să jurăm credinţa noastră-n neam, În cimitirul sacru de la Ţebea, Că suntem istoviţi şi sărăciţi Şi drumul fără sens nu se mai poate. Venim aici să te rugăm, plângând, Să te ridici din nou pentru dreptate. (Aplauze puternice în toată sala)
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Ştefan Mihail Antonie. Se pregăteşte domnul senator Angel Tâlvăr, din partea Grupului parlamentar PSD, pentru două minute, iar PRM-ul mai are patru minute. Am înţeles domnul senator Gheorghe Funar. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Mihail Ştefan Antonie: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică are ca temă: "Inconştienţă - Prefectul de Mureş boicotează un program guvernamental!" În municipiul Târgu-Mureş, strategia privind alimentarea cu energie termică produsă centralizat a fost concepută în concordanţă cu Strategia energetică naţională, va respecta legislaţia de mediu, iar soluţiile propuse sunt eficiente energetic şi economic. Consiliul local Târgu-Mureş are rolul de proprietar al SACET, autoritate de reglementare în domeniul stabilirii tarifelor, care îşi desfăşoară activitatea pe baze comerciale, în conformitate cu declaraţia de politică în domeniul calităţii, a mediului, a sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Strategia este rezultatul acţiunii la nivel local al unor factori generali, cum ar fi ultimele tendinţe ale legislaţiei Uniunii Europene în domeniul energiei şi mediului, evoluţia preţurilor externe la combustibili şi ai unor factori locali, cum ar fi: numărul mare de consumatori racordaţi la sistemul centralizat şi starea actuală a infrastructurii de producere şi distribuţie a energiei termice în municipiul Târgu-Mureş. În prezent, sunt deservite 82.000 de persoane, aproximativ 30.500 apartamente, 199 agenţi economici şi 12 instituţii publice. Infrastructura de producere şi distribuţie a energiei termice a fost creată de-a lungul mai multor decenii, ca rezultat al unor investiţii substanţiale, iar acestea reprezintă încă o foarte mare valoare. Ca urmare, trebuia stabilit dacă se reabilitează sistemul sau există alte soluţii alternative, realizabile juridic şi eficiente din punct de vedere tehnico-economic, prin care aceste servicii să fie la dispoziţia consumatorilor în mod permanent şi eficient. Consiliul local Târgu-Mureş - proprietarul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, S.C. ENERGOMUR S.A - operatorul sistemului şi consumatorii, prin acţiunile lor, au determinat şi vor determina o schimbare pozitivă a situaţiei din prezent. În acest context, respectând principiile strategiilor de dezvoltare social-economice ale comunităţilor locale, Primăria municipiului Târgu-Mureş a transmis la Ministerul Administraţiei şi Internelor, declaraţia de intenţie, exprimându-şi hotărârea de a accesa şi implementa programul "Termoficarea 2006-2009 - calitate şi eficienţă". Modernizarea şi eficientizarea are la bază stabilizarea pieţei, ceea ce înseamnă stabilirea zonelor de alimentare cu energie termică şi încheierea de convenţii cu apartamentele care rămân în sistem. Zonele exclusive alimentate cu energie termică în sistem centralizat au fost stabilite pe baza unui set de criterii, stabilit de operator care exploatează sistemul pe baze economice pe o piaţă concurenţială. Din păcate, Consiliul local Târgu-Mureş este boicotat în permanenţă de prefectul de Mureş, care atacă sistematic în contencios administrativ hotărârile pe care forul legislativ local le ia. Necunoscând legea şi doar din raţiuni proprii de imagine, prefectul Ciprian Dobre pune în pericol un program demarat acum 2 ani, de care depinde soarta a mai mult de jumătate din oraş. De asemenea, constat cu regret că prefectul de Mureş care este reprezentantul Guvernului în teritoriu, se opune tocmai unui program guvernamental, respectiv Termoficarea 2006-2009". De aceea, solicit Ministerului Administraţiei şi Internelor să ia măsuri în acest sens şi să-i explice prefectului de Mureş că este pus acolo pentru a duce la îndeplinire programele guvernamentale şi nu pentru a le boicota. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar PSD. Urmează pentru 4 minute domnul senator Gheorghe Funar, PRM. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Fiecare început de an şcolar ar trebui să reprezinte un prilej de bucurie, încredere şi speranţă. Din păcate, în ciuda numeroaselor semnale de alarmă pe care le-am tras, ca reprezentant al unui partid social-democrat pentru care educaţia chiar este prioritate naţională, anul şcolar 2006-2007 găseşte şcoala românească pregătită parţial pentru a-şi primi elevii şi afectată de o lipsă cronică de investiţii şi revendicări sindicale. Într-o Românie care crede în vocaţia ei europeană, sute de mii de români sunt nevoiţi să înveţe în şcoli care mai au puţin şi se prăbuşesc, în săli de clasă cu mobilier învechit, în unităţi şcolare în care lipseşte până şi apa curentă. Chiar şi reprezentanţii actualei puteri, mai puţin ministrul Mihail Hărdău, au recunoscut, prin vocea ministrului Nicolăescu, că jumătate din şcolile şi grădiniţele din România sunt adevărate focare de infecţie. În cifre, la nivelul ţării, din peste 14.000 de şcoli, 5859 nu au primit aviz sanitar de funcţionare, iar din peste 9000 de grădiniţe, 4277 nu au, de asemenea, aviz sanitar. Situaţii deosebite se înregistrează în judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Gorj, Harghita, Iaşi, Satu-Mare, unde peste jumătate din şcoli şi grădiniţe nu au primit aviz sanitar de funcţionare. Este de necrezut dar, în prezent, 8307 şcoli şi grădiniţe nu au surse proprii de alimentare cu apă, iar în 6765 nu există grupuri sanitare care să respecte condiţii elementare de igienă. De asemenea, sunt foarte multe situaţii în care elevii sunt lipsiţi de asistenţă medicală în şcoli. Spre exemplu, în judeţul Vrancea, judeţ pe care îl reprezint, doar în Focşani situaţia cabinetelor medicale este ceva mai bună, pentru că în Mărăşeşti şi Adjud nu există nici un cadru medical pentru cabinetele şcolare, iar în Panciu, cel care asigură asistenţa medicală urmează să se pensioneze. O altă situaţie care poate genera probleme mari în sistemul de învăţământ este cea legată de şcolile şi grădiniţele revendicabile sau revendicate de foştii proprietari, în baza legilor proprietăţii. Din păcate, până în acest moment nu am auzit un punct de vedere prin care reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării să reprezinte o strategie coerentă pentru rezolvarea acestor probleme, deşi cred că acest lucru se impune cu caracter de urgenţă, în condiţiile în care în 2005, 496 de grădiniţe, şcoli, licee sau cluburi sportive ale elevilor erau solicitate de foştii proprietari, iar în învăţământul superior 172 de imobile erau într-o situaţie similară. Salariile mici oferite dascălilor au făcut ca în ultimii ani foarte mulţi profesori buni să părăsească sistemul de învăţământ, iar, în prezent, mulţi dintre absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior ocolesc nobila profesie de dascăl, alegând alte domenii de activitate. În aceste condiţii, pentru a nu distruge definitiv sistemul de învăţământ românesc, pentru a nu periclita buna funcţionare a acestuia, cred că este imperios necesar ca, dacă tot refuză cu obstinaţie să-şi asume răspunderea pentru situaţia din învăţământ, ministrul Mihail Hărdău să renunţe, măcar în ceasul al 12-lea la acţiuni de imagine, la prezentarea unor date statistice seci şi să manifeste o preocupare reală atât pentru rezolvarea problemelor de ordin investiţional, cât şi a celor care privesc dialogul cu sindicatele din învăţământ în vederea soluţionării revendicărilor legitime ale dascălilor. "Când dascălii sunt nemulţumiţi, ţara este condusă prost" - se spunea într-o scrisoare în care se cerea votul profesorilor. Iată o formulare care, asemenea sloganului "Să trăiţi bine!" s-a întors ca un bumerang împotriva celor care conduc, vremelnic, ţara. Totodată, vreau să subliniez faptul că, elevii, profesorii şi părinţii nu trebuie să fie victimele incompetenţei guvernamentale sau luptelor politice din interiorul alianţei. Politizarea fără precedent a sistemului de învăţământ trebuie să înceteze. În încheiere, vă rog să-mi permiteţi, dragi colegi, ca, în numele nostru, al tuturor senatorilor, să urez succes în noul an şcolar, atât elevilor, cât şi tuturor dascălilor cărora noi toţi le datorăm atât de mult. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc.
		Ultimul vorbitor la declaraţii politice pentru ziua de astăzi, domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar PRM. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat Senat, Am o scurtă declaraţie politică în legătură cu festivităţile care au avut loc zilele trecute la Ţebea. Spun zilele trecute pentru că ne-am obişnuit, din păcate, în ultimii ani ca fiecare partid aflat la guvernare să încerce să confişte festivităţile de la Ţebea, consacrate Crăişorului Munţilor. Ieri, la Ţebea, preşedintele PRM, domnul senator dr. Corneliu Vadim Tudor a făcut un apel la unitate între români, la reconciliere. Şi bine ar fi fost să se fi întâmplat aşa cu o zi înainte. Ar fi fost de dorit ca ieri, miile de participanţi de la Ţebea să fi avut posibilitatea ca, împreună cu preşedintele ţării, cu liderii partidelor politice prezenţi la Ţebea, cu numeroşi senatori şi deputaţi, cu toţii, să participe la dezvelirea bustului lui Avram Iancu, un bust superb realizat, în apropierea mormântului lui Avram Iancu şi, de asemenea, la dezvelirea crucii, care a fost realizată dintr-o parte a Gorunului lui Horea. Am aflat cu durere că s-a petrecut ceva ciudat. Poate liderul Grupului parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr - PNL-PD din Senat, distinsul nostru coleg liberal Puiu Haşotti, ne poate oferi, într-o pauză, detalii. Liberalii au confiscat o parte a manifestărilor de la Ţebea şi, în loc ca ieri să participăm cu toţii la dezvelirea bustului lui Avram Iancu şi la sfinţirea Crucii, am aflat că festivitatea a avut loc, organizată numai de liberali, sâmbătă după-amiaza, ca să nu participe ceilalţi români. Nu ştiu de ce s-a întâmplat lucrul acesta! Un alt aspect pe care vreau să vi-l aduc la cunoştinţă şi care ne-a îndurerat pe noi, cei din PRM, a fost faptul că jandarmii - şi nu ştim de la cine - au primit ordin să-i percheziţioneze pe cei din PRM, să nu le permită să intre în incinta Bisericii din Ţebea cu eşarfe pe care scrie PRM, cu drapele ale PRM. S-a ajuns până într-acolo încât mai mulţi participanţi inclusiv distinse şi frumoase doamne, să fie percheziţionate inclusiv în poşete. Vă prezint cazul a două dintre colegele noastre. Este vorba de doamna inginer Dana Şerb, preşedinta organizaţiei de femei a PRM din judeţul Alba şi consilier judeţean, şi doamna doctor Varmaca Voichiţa, preşedinta organizaţiei PRM din oraşul Zlatna. Cele două doamne au fost percheziţionate inclusiv în poşetă, să nu cumva să intre cu însemnele PRM la festivităţi. L-am ascultat cu toţii cu mult interes pe distinsul nostru coleg Ilie Ilaşcu şi ne-a vorbit ce s-a întâmplat ieri în Transnistria. Aveam senzaţia ieri, la Ţebea, că nu suntem pe pământ românesc; unde militarii aparţinând altei armate, altei jandarmerii decât cea română, îi percheziţionează pe români! Au rămas în afara incintei respective unde au avut loc şi discursurile unora dintre liderii politici, au rămas foarte mulţi români îndureraţi cu drapelul românesc pentru că nu li s-a dat voie nici cu drapelul românesc să intre în zonă. Am dori ca să nu se mai repete asemenea lucruri şi la anul, la 135 de ani de la moartea lui Avram Iancu. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Prin intervenţia domnului senator Gheorghe Funar, practic toţi cei înscrişi la declaraţii politice au prezentat în plenul Senatului, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, declaraţii politice, epuizând în acest fel, primul punct al ordinii de zi.
		Invit colegii senatori în sală şi, până întrunim cvorumul, cer ajutorul şi liderilor de grup, dau cuvântul domnului senator Otilian Neagoe, pentru o problemă de procedură. Domnule senator Otilian Neagoe, vă rog. Microfonul 3.
		Domnul Otilian Neagoe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Avem o problemă organizatorică la nivelul comisiilor permanente, pe care aş dori să o anunţ plenului. O rocadă între colegul nostru Toma Ion şi colegul Filipescu Teodor. Domnul senator Filipescu Teodor de la Comisia pentru abuzuri, combaterea corupţiei şi petiţii trece la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, în locul senatorului Toma Ion, iar senatorul Toma Ion, de la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului trece la Comisia pentru abuzuri, combaterea corupţiei şi petiţii. De asemenea, trebuie să anunţ sprijinul Grupului PSD pentru funcţia de preşedinte la Comisia pentru abuzuri, combaterea corupţiei şi petiţii, sprijin acordat domnului senator Toma Ion. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Am luat act de aceste modificări.
		Înainte de a trece la aprobarea ordinii de zi, daţi-mi voie să vă anunţ că puteţi să vă exercitaţi dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale pentru următoarele legi, depuse la secretarul general al Senatului. Lege privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari; Lege pentru ratificarea Convenţiei internaţionale privind reprimarea actelor de terorism nuclear, semnată la New York, la 4 septembrie 2005.
		Stimaţi colegi, aveţi observaţii la programul de lucru şi la ordinea de zi? Program de lucru cuprinzând dezbateri legislative, în continuare până la ora 18.10. iar de la ora 18.10 întrebări, interpelări şi răspunsuri? Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită în casete. Dacă nu aveţi observaţii în legătură cu programul de lucru al Senatului, îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. (rumoare, discuţii) Vă rog să votaţi. (Pe tabela de vot este înscris: nu - 1; abţineri - 0; da - 57.) Constat că nu suntem în cvorum de lucru. Dacă sunteţi de acord, repetăm votul. Rog toţi senatorii să voteze. (Pe tabela de vot este înscris: nu - 0; abţineri - 0; da - 55.) Din păcate, nu suntem în cvorum de 69 de colegi senatori. Îl rog pe domnul secretar Ungheanu să facă prezenţa. (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.) Domnul senator Funar. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, am o scurtă intervenţie pe procedură. Am aflat la începutul şedinţei de astăzi, la fel ca şi la alte şedinţe, când secretarii au fost nevoiţi să strige catalogul, că membrii Guvernului sunt învoiţi. Domnule preşedinte de şedinţă, am următoarea rugăminte la dumneavoastră. Să abordaţi mâine, în Biroul permanent al Senatului, această problemă legată de membrii Guvernului. Este luni după-masă, dânşii nu au şedinţă de Guvern, sunt senatori câţiva dintre dânşii, au obligaţia, conform Regulamentului Senatului, să fie prezenţi la lucrările Senatului. Vă rog să faceţi un apel la colegii noştri, să vină la şedinţele de Senat atunci când nu sunt şedinţe de Guvern. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. O să comunicăm, bineînţeles, Biroului permanent al Senatului observaţiile dumneavoastră şi vom lua măsurile necesare.
		Domnul Mihai Ungheanu: Domnilor colegi, apelul nominal al senatorilor: - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - absent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - absent - Athanasiu Alexandru - prezent - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Blaga Vasile - Guvern - Bobeş Marin - absent - Cazacu Cornelia - prezent - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - absent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - euroobservator - Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - concediu medical - Creţu Corina - euroobservator - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - absent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - absent - Filipescu Teodor - prezent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - absent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - prezent - Iliescu Ion - absent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - absent - Iorga Nicolae - absent - Iorgovan Antonie - concediu medical - Ioţcu Petru Nicolae - absent - Ivănescu Paula Maria - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - prezent - Lupoi Mihail - absent - Maior George Cristian - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - Guvern - Meleşcanu Teodor Viorel - absent - Mereuţă Mircea - delegaţie - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - euroobservator - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - absent - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - prezent - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - absent - Păcuraru Paul - prezent - Păunescu Adrian - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - euroobservator - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - absent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - absent - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - absent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezent - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - absent - Stoica Ilie - absent - Strătilă Şerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - Guvern - Szabó Karoly Ferenc - absent - Şerbănescu Verginia - absent - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - Guvern - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - prezent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - euroobservator - Ţîrle Radu - euroobservator - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - delegaţie - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - absent - Vărgău Ion - absent - Vedinaş Verginia - prezent - Verestóy Attila - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent - Vraciu Jan - delegaţie
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Domnul ministru Flutur este prezent, este în sală.
		Domnul Mihai Ungheanu: Şi domnul senator Rădoi Ion.
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule secretar.
		Înainte de a trece la votarea programului de lucru şi a ordinii de zi, îmi cer scuze pentru o mică inadvertenţă. Va trebui să ne exprimăm prin vot asupra modificărilor propuse de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat la cele două comisii. Am rugămintea să votaţi modificările propuse de Grupul parlamentar PSD la cele două comisii. Vă rog să votaţi. (Pe tabela de vot este înscris: nu - 0; abţineri - 1; da - 67.) Din păcate, suntem iar sub limita de cvorum. Am rugămintea să votaţi, ca să facem o dată, cel puţin, cvorumul de 69 de senatori. Am rugămintea să votaţi. (discuţii la masa prezidiului) Am rugămintea să votaţi. (Pe tabela de vot este înscris: nu - 0; abţineri - 1; da - 62.) Doamnelor şi domnilor senatori, mi se comunică de la secretariat că suntem peste 70 în sală. Suntem 73. Mai supunem o dată votului propunerea făcută de Grupul parlamentar al PSD, cele două modificări în cele două comisii. Am rugămintea la colegii senatori să voteze. (Pe tabela de vot este înscris: nu - 0; abţineri - 1; da - 68.) Da, este bine şi vă mulţumesc mult.
		Dacă aveţi observaţii în privinţa ordinii de zi? Am cam depăşit ora 17.30. Vom merge cu procesul legislativ până la 18.10, urmând ca, după aceea, să trecem la sesiunea întrebări, interpelări şi răspunsuri. Sunteţi de acord cu ordinea de zi? Vă rog să votaţi. Ordinea de zi este aprobată cu 68 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere. Am rugămintea să vă exprimaţi prin vot şi asupra programului de lucru. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să votaţi. Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
		Doamnelor şi domnilor senatori, intrăm în procesul legislativ. La punctul 2 din ordinea de zi avem propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.376/2004 privind bursele private. Pentru raport, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Caracterul legii, lege ordinară. Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării domnul Dumitru Miron, secretar de stat, este absent. Domnul secretar de stat Cătălin Doica, din partea Ministerului Finanţelor Publice. Vă rog, din partea comisiei, domnul preşedinte Ivan Cizmaru.
		Domnul Ivan Cismaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Propunerea legislativă a venit la comisie sub forma unei variante de a acorda bursa privată într-un cuantum care să fie mai mare decât salariul minim pe economie. În cadrul comisiei, am analizat acest lucru şi bineînţeles că am căzut de acord asupra unei alte formule pe care am prezentat-o într-un raport de admitere. Ulterior, în discuţiile pe care le-am avut cu colegii, discuţii care s-au continuat chiar şi astăzi, s-a ajuns la concluzia că formula pe care am definit-o prin amendament ar trebui, în continuare, să o mai prelucrăm, pentru că aceste burse private trebuie să aibă totuşi o valoare. Dar această valoare să fie cuantificată pentru că din comisie ea ieşise sub forma care să acopere cel puţin cheltuielile pentru masă şi cazare, lăsând un termen de incertitudine cât sunt acestea şi ce ar putea să fie. De aceea, vă propun, dacă sunteţi de acord, să fie retrimisă la comisie pentru reanalizare.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă din partea Guvernului sunt observaţii?
		Domnul Cătălin Doica - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Nu sunt observaţii, domnule preşedinte, mulţumim. Suntem de acord cu propunerea comisiei şi, ca atare, suntem de acord cu retrimiterea.
		Domnul Alexandru Pereş: Doamnelor şi domnilor senatori, Comisia ne propune retrimiterea la comisie pentru încă o analiză. Dacă sunteţi de acord cu această propunere, am rugămintea să votaţi. Vă mulţumesc. Propunerea legislativă a întrunit 59 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere. Propunerea legislativă va fi retrimisă la comisie.
		La punctul 3 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2006 pentru aprobarea programului naţional privind "Sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală". Este prioritate legislativă a Guvernului. Pentru raport, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Caracterul legii, lege ordinară. Din partea comisiei, domnul vicepreşedinte Viorel Ştefan. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ioan Andreica. Vă rog să prezentaţi expunerea de motive, domnule secretar de stat.
		Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Pe scurt, acest proiect de lege are menirea de a îmbunătăţi şi de a extinde condiţiile şi criteriile de acces ale populaţiei la subvenţia de 20% pentru construcţia de locuinţe în proprietate. Respectiv, faţă de vechea legislaţie, intră tineri până la 35 de ani, indiferent dacă sunt căsătoriţi sau nu, familii ale căror locuinţe sunt distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau locuinţe care sunt în pericol de cădere, inclusiv familii care sunt sau vor fi evacuate ca urmare a procesului retrocedării locuinţelor. În plus, prin acest proiect de lege modificăm Legea nr.62/2006 prin care se aproba subvenţia pentru familii care aveau deja o locuinţă şi în urma căreia bugetul de stat nu putea suporta un asemenea efort financiar. De fapt, armonizăm atât condiţiile, cât şi posibilităţile financiare ale Guvernului. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul vicepreşedinte Viorel Ştefan.
		Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, sesizată în fond, pe baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei economice, industrii şi servicii şi Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a adoptat raport favorabil cu un amendament admis, pe care îl regăsim în Anexa 1, şi amendamente respinse, pe care le regăsim în Anexa 2. Fac menţiunea că amendamentul admis l-am preluat din avizele primite de la cele două comisii sesizate pentru aviz. Ca urmare, supunem spre dezbatere şi aprobare plenului Senatului raportul nostru cu proiectul de lege şi amendamentele din Anexa 1, cu precizarea că Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, Eu am să recurg la câteva întrebări adresate reprezentantului Guvernului, ţinând seama de obiectul acestui proiect de lege. Pentru a putea să votăm în cunoştinţă de cauză, v-aş ruga, domnule secretar de stat, să ne comunicaţi, aproximativ, care este numărul tinerilor care beneficiază de prevederile acestei ordonanţe? Cea de-a doua întrebare - Care este numărul familiilor, persoanelor sau familiilor, care au rămas fără locuinţe în urma calamităţilor naturale de anul trecut şi anul acesta? Cea de-a treia întrebare, ţinând seama de subvenţia pe care aţi propus-o la lit.c, care este numărul familiilor sau al persoanelor care au rămas fără locuinţe în urma alunecărilor de teren? Şi ultima întrebare, care este numărul familiilor sau al persoanelor evacuate din locuinţe care au devenit proprietari în baza Legii nr.112/1995 şi care au fost evacuate din locuinţe de către alţi proprietari? Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Domnul secretar de stat, microfonul 8.
		Domnul Ioan Andreica: Domnule preşedinte, Numărul locuinţelor distruse global, ca urmare a alunecărilor de teren şi a inundaţiilor, este de 2.820, din care alunecări de teren, cu preponderenţă, în judeţul Gorj, şi în câteva alte judeţe, circa 450-460, nu ştiu exact cifra, noi le tratăm global în procesul de reconstrucţie. În ceea ce priveşte numărul de familii care au fost evacuate, această activitate este în sarcina Autorităţii publice locale şi, din informaţiile pe care le avem până la această oră, ele se ridică, undeva, la ordinul miilor şi urmează încă mii de familii care vor fi evacuate, care au termenele respective stabilite. În ceea ce priveşte numărul familiilor de tineri, nu putem da un răspuns foarte ferm. Noi ne putem racorda la numărul familiilor de tineri care solicită locuinţă cu chirie. La această oră, sunt peste o sută de mii de cereri înregistrate la primării şi credem că prin ameliorarea legislaţiei o bună parte din aceştia vor solicita locuinţă în proprietate. Sigur, vor veni şi alţii după ce vom publica programul.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Vă consult dacă la dezbateri generale mai sunt intervenţii? Vă rog, doamna senator Vedinaş. Microfonul 2.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Eu aş vrea să încep intervenţia mea prin a afirma că grupul nostru parlamentar va susţine proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă şi are mai multe motive pentru a face acest lucru. Un prim motiv vizează faptul că proiectul are în mod cert o vocaţie generoasă, o utilitate pe care noi am semnalat-o cu mult înaintea apariţiei acestei ordonanţe de urgenţă, prin mai multe iniţiative legislative pe care noi le-am formulat şi care aveau un conţinut aproape asemănător, cel puţin, ca finalitate, astfel încât, pe lângă amărăciunea că iniţiativele noastre au fost respinse, ne consolăm cu satisfacţia că am inspirat într-un anumit fel Guvernul şi că, iată, această ordonanţă de urgenţă vine şi rezolvă o problemă care este în mod evident reală şi necesară. Ceea ce vreau să semnalez însă sunt câteva chestiuni care, în opinia mea, fac acest act normativ discutabil. O primă chestiune vizează faptul că din nou s-a apelat la procedura ordonanţei de urgenţă. Vreau să vă mărturisesc că, într-o emisiune pe care am avut-o cu câtva timp în urmă, mai mulţi telespectatori mă întrebau în direct ce se întâmplă şi de ce nu facem nimic să stopăm acest aflux de ordonanţe de urgenţă şi adresez şi eu acest apel Guvernului, reprezentantului Guvernului, care este acum, cu atât mai mult cu cât problema care face obiectul reglementării ordonanţei este foarte importantă. Adoptarea unui program naţional pentru sprijinirea construcţiei de locuinţe, apreciem noi că este o chestiune mult prea importantă care ar fi impus un act normativ adoptat cum trebuie după procedura obişnuită, nu după procedura excepţională a ordonanţelor de urgenţă. Dar şi aşa stând lucrurile, totuşi, în final, vom vota această ordonanţă de urgenţă, cu atât mai mult cu cât ea corespunde unei necesităţi pe care noi am semnalat-o cu ceva timp în urmă printr-o iniţiativă legislativă, şi anume, situaţia dezastruoasă a familiilor care sunt evacuate. Domnul secretar de stat ne-a spus că de ordinul miilor. Nu ştiu ce înseamnă în opinia domniei-sale de ordinul miilor, sunt două, sunt nouă, sunt 90.000, în tot cazul, este un număr impresionant de familii asupra cărora, în opinia noastră, Guvernul, până acum, nu prea şi-a aplecat atenţia, e bine că o face măcar acum şi, în final, şi noi vom fi alături de Guvern ca să rezolvăm această problemă. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator. Dacă mai sunt şi alte intervenţii. Constat că nu mai sunt. După cum observaţi, doamnelor şi domnilor senatori, comisia a întocmit un raport de admitere, cu amendamente. În Anexa nr.2 sunt prezentate amendamentele respinse la comisie. La poziţia 1 din Anexa nr.2, întreb iniţiatorul dacă îşi menţine amendamentul. Vă rog, domnul senator Funar, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, Îmi menţin amendamentul pentru că doresc, pe de o parte, să contribui împreună cu colegii mei, senatori ai Grupului PRM, la rezolvarea problemelor care fac obiectul acestei ordonanţe de urgenţă, iar, pe de altă parte, dorim să ajutăm Guvernul să facă bine şi să le dea şansa românilor să trăiască mai bine. Ca atare, la art.1 alin.1, amendamentul meu vizează majorarea procentului subvenţiei de la bugetul de stat, de la 20%, la 50%, până la 95%, urmând ca la celelalte alineate şi articole să concretizez aceste procente. Deci, propunerea mea vizează creşterea acestei subvenţii, a ajutorului dat de către bugetul de stat la cei care au rămas fără locuinţe în urma inundaţiilor, alunecărilor de teren, la cei care sunt evacuaţi din locuinţe de noii proprietari, precum şi la tineri, să crească subvenţia între 50%, minimum, şi 95%. Guvernul, subliniez, are bani - şi vă prezint şi o sursă financiară, ca să nu rămân dator - cele cinci miliarde de euro pe care ar trebui românii să le plătească până în 2013, ca urmare a încercării de jefuire a BCR-ului. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Punctul de vedere al comisiei de specialitate, vă rog.
		Domnul Viorel Ştefan: Comisia îşi păstrează punctul de vedere din raport.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Dacă din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica. Microfonul 8.
		Domnul Ioan Andreica: Domnule preşedinte, Înainte de a răspunde, vreau să-mi permiteţi, foarte pe scurt, să fac o promisiune, ca să spun aşa. Ministerul nostru promovează un studiu comparativ, pentru a pregăti, în final, o legislaţie care să cuprindă toate aspectele legate de construcţia de locuinţe, de chirii, în comparaţie cu legislaţia europeană. În ultimele zile, am avut o întâlnire cu ministerul de specialitate din Polonia, deci, ne armonizăm legislaţia cu celelalte state şi tendinţa nu este de a creşte subvenţia, ci de a atrage şi alte organisme, alţi finanţatori pe termen lung, pe 20, pe 30 de ani, în construcţia de locuinţe. Deci, Guvernul propune respingerea acestui amendament.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Supun la vot amendamentul domnului senator Gheorghe Funar. Dacă votaţi "da", sunteţi de acord cu amendamentul. Dacă votaţi "nu", votaţi punctul de vedere al comisiei. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să votaţi. Amendamentul a întrunit 30 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, deci este un amendament acceptat. Respins. Scuzaţi-mă!
		Domnul Valentin Dinescu (din sală): Procedură!
		Domnul Alexandru Pereş: Vă rog, domnule senator Dinescu, aveţi cuvântul. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Vă rog să constataţi că în această situaţie a votului nu este nici acceptat, nici respins, nu este respins pentru că nu s-a întrunit jumătate din cvorumul de şedinţă ceea ce ar fi însemnat că una din variante trebuia să îndeplinească minim 35 voturi.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Sigur, vă propun să reluăm votul. Va trebui pentru una din variante să avem cel puţin 35 voturi, deocamdată au fost 30 voturi pentru, 28 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Aşa este. Am rugămintea... Vă rog, domnule Eckstein Kovács Péter, aveţi cuvântul. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Domnule preşedinte, Suntem în situaţia discutării unui amendament şi în cazul amendamentelor, textul Regulamentului este foarte clar, trebuie să întrunească jumătate plus unu al numărului de voturi exprimate de senatorii prezenţi, ori cum acest lucru nu s-a întâmplat, amendamentul este respins. Nu este necesar un nou vot. Din sală: Nu suntem de acord!
		Domnul Valentin Dinescu (din sală): Procedură!
		Domnul Alexandru Pereş: Domnul senator Dinescu, aveţi cuvântul pe procedură. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Eu nu faptul că nu a întrunit jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenţi l-am invocat aici, ci lipsa de cvorum necesar pentru ca un asemenea amendament să fie respins.
		Domnul Alexandru Pereş: Domnule senator, Îmi pare rău, dar cvorumul a fost verificat, probabil sunt colegi în sală care nu au votat.
		Domnul Valentin Dinescu: Nu vă supăraţi, eu am analizat tabela electronică.
		Domnul Alexandru Pereş: Sigur, probabil, sunt domni senatori sau doamne senator care nu au dorit să voteze şi, ştiţi că ne-am mai întâlnit cu asemenea situaţii. Având în vedere votul exprimat, amendamentul a fost respins cu 30 voturi pentru, 28 voturi împotrivă şi 4 abţineri. La poziţia 2 din Anexa 2, domnul Gheorghe Funar, aveţi un amendament. Dacă îl susţineţi, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Îl susţin. Respectiv este vorba de art.1 alin.2. Textul iniţiatorului este deliberat şi ambiguu formulat, în sensul că fondurile aferente subvenţiei prevăzute la alin.1 se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor Construcţiilor şi Turismului fără să se precizeze când se asigură, la anul, peste 10 ani, peste 100 ani? Amendamentul meu la alin.2 este următorul: "fondurile aferente subvenţiei prevăzute la alin.1 se asigură anual de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor Construcţiilor şi Turismului." Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Comisia sesizată în fond, aveţi cuvântul.
		Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, formularea iniţiatorului este corectă pentru că face trimitere la sumele aprobate anual prin bugete, legea bugetului este o lege anuală şi nu putem să introducem printr-o altă lege obligativitatea ca, într-un anume an sau în fiecare an, Parlamentul să aprobe o sumă la un nivel sau fără să specifice nivelul. Aşa cum este formulat amendamentul, este o sarcină care se dă sine die Parlamentului, ca să aprobe anual sume cu această destinaţie, or procedura ne spune că acestea se aprobă prin legea bugetului care are caracter anual şi este pe o procedură specială de la care nu putem face rabat, deci ne menţinem punctul de vedere.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Din partea Guvernului, domnul secretar Andreica, aveţi cuvântul.
		Domnul Ioan Andreica: Ne menţinem punctul de vedere. Bugetele sunt anuale iar plăţile se fac după terminarea lucrărilor.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Supun la vot amendamentul de la poziţia 2 al domnului senator Gheorghe Funar. Dacă veţi vota "DA", sunteţi de acord cu amendamentul, dacă votaţi "NU", votaţi punctul de vedere al comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Amendament respins cu 32 voturi pentru, 26 voturi împotrivă şi o abţinere. La poziţia 3 din Anexa 2, dacă iniţiatorul susţine amendamentul? Microfonul 2, domnul senator Gheorghe Funar, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Onorat Senat, colegii mei Domnule preşedinte, Onorat Senat, Colegii mei îmi spun că a trecut amendamentul, chiar dacă apreciază şeful statului că şcoala românească este mediocră, 32 este mai mare decât 26 întotdeauna. Deci, sunt încurajat să-mi susţin amendamentul de la nr.crt.3, respectiv am propus ca... (Discuţii în sală.) Din sală: Procedură!
		Domnul Alexandru Pereş: Un moment, domnule senator. Pe procedură, domnul senator Ion Solcanu, vă rog.
		Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte, E bine să ştim exact care este situaţia amendamentului precedent pentru că exact pe intervenţia distinsului coleg Eckstein Kovács Péter, acest amendament cu 32 voturi pentru este acceptat. Deci, exact pe raţionamentul pe care l-a ridicat domnul Ekstein mai înainte amendamentul acesta cu 32 voturi este acceptat. Vă rog să se consemneze în stenogramă faptul că acest amendament este acceptat. Nu are cum să nu fie pentru că exact cu trei minute înainte....
		Domnul Alexandru Pereş: Domnule senator, Mai afişăm o dată, ca să vizualizăm exact. Deci, 32 voturi pentru, 26 voturi împotrivă şi o abţinere. Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul. (Discuţii în sală.) Microfonul 4, vă rog. Din sală: Procedură!
		Domnul Alexandru Pereş: Domnul Adrian Păunescu pe procedură, aveţi cuvântul.
		Domnul Adrian Păunescu: Am să exprim aici o judecată logică pe care orice om o va înţelege. Păi, dacă nu poate fi aprobat cu 32 voturi, cum poate fi respins cu 28 sau 26? Intrăm în plin absurd! Înseamnă că simplul fapt că nu suntem în cvorum ajunge ca orice amendament să fie respins. Vă rog să-mi răspundeţi la această chestiune logică, doar ne îndeletnicim cu logica. Dacă vom fi 36 în sală, 2 vor vota împotrivă şi 34 pentru, nu se va obţine efectul contat de cei care vor respingerea? E normal? Ori nu suntem în cvorum, şi atunci nu votăm, ori suntem în cvorum fără a ţine seama de realitate şi atunci 32 este biruitor în faţa lui 26. Vă rog, nu faceţi, ca să spun aşa, exces de minoritarism la numere.
		Domnul Alexandru Pereş: La microfonul 2, domnul senator Frunda.
		Domnul Frunda Gyorgy: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Fără emoţie, pur regulamentar, ca Senatul să lucreze în mod valid, e nevoie ca să fim prezenţi jumătate plus unu din numărul 69 de senatori. Orice amendament propus, ca să treacă, să fie admis trebuie să obţină minimum jumătate plus unu din cvorumul minim. Deci, din 69, jumătate plus unu este 35. Orice amendament care primeşte mai puţin de 35 de voturi pică, cade. Ca să cadă un amendament nu trebuie să aibă majoritate, doar amendamentele care sunt supuse pentru acceptare trebuie să primească 35 voturi, dacă au primit mai puţin de 35, 34 de exemplu, iar împotrivă au fost doar 28, amendamentul tot nu a trecut, nu pentru că nu a luat mai multe voturi decât cele exprimate împotrivă, ci pentru că nu a atins baremul de 35. Acesta este Regulamentul, vă rog să-l citiţi, e simplu. 35, deci cu mai puţin de un sfert din voturile aprobate, nu poate trece un amendament în Senatul aceasta, aşa este peste tot. Păi, altfel o să trecem în situaţia în care doi oameni să poată adopta un amendament. Deci, asta este! Şi asta, domnule Păunescu, e o simplă logică, şi majoritară, şi minoritară, aşa funcţionează Senatul, tot glumind v-am spus-o. Din sală: Nu este cvorum!
		Domnul Frunda Gyorgy: Domnule, fără cvorum nu merge. Asta vă explicam, de ce este nevoie de cei 35. E posibil ca în sală să fim 75 şi din 75 să se pronunţe prin vot doar 5 sau 8, cvorumul există, dar amendamentul nu trece. Este un fel de a face politică, de a boicota şedinţa, dar nu ştiu de ce discutăm aceleaşi lucruri, din doi în doi ani, din an în an, din şase în şase luni când nu ne convine ceva? De multe ori când s-a votat astfel nu am avut discuţii. Aşa este, îmi pare rău de orice amendament, dacă nu sunt 35 voturi, nu este trecut, nu se poate. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Microfonul 1, domnul senator Dinescu, aveţi cuvântul.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Adineauri s-a invocat un text de lege pentru că, vedeţi dumneavoastră, când ne convine, îl invocăm, când nu ne convine, nu îl invocăm. Eu am susţinut, dacă bine vă amintiţi, că amendamentul anterior nici nu a fost respins pentru că nu a întrunit numărul de 35 voturi, ceea ce ne-ar fi demonstrat că suntem în cvorum de şedinţă, cvorum invocat de către distinsul meu coleg. Adineauri ni s-a citat din Regulament un articol, potrivit căruia amendamentele se aprobă cu majoritatea voturilor exprimate, or exact acest lucru s-a întâmplat, voturile pentru exprimate au fost majoritare faţă de voturile împotrivă, nu ne interesează 35, pentru că voi aţi spus că nu vă interesează. Prima dată eu am invocat 35, Frunda... eu am vorbit de 35 şi aţi spus că "NU". Acum, pentru că nu vă convine!
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Microfonul 3, domnul senator Vasilescu, vă rog.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, În Senatul României nu poate să treacă dacă nu întruneşte minimum 35 voturi. Preşedintele de şedinţă ar trebui să facă o recapitulare a acestor situaţii, să nu ne mai trezim, la mijlocul unei şedinţe, că sunt 30 voturi, sunt 32, sunt 34 de voturi. Ca un amendament, în Senatul României, să treacă trebuie să întrunească 35 voturi. Problema care este aici, este dacă suntem sau nu suntem în cvorum. Deci, trebuie să se exprime în mod normal sau să fim prezenţi minimum 69 senatori, asta vorbesc pentru amendamente, pentru legi avem situaţia legilor organice şi a rapoartelor pentru legile organice, unde cvorumul este de 69. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Vă reamintesc, am făcut prezenţa şi am fost în cvorum. Am îndeplinit condiţia de 69 senatori, chiar un număr mai mare de senatori şi-au exprimat votul pe propunerea legislativă dinainte. Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Doru Ioan Tărăcilă. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Regret că trebuie să intervin într-o dispută între cei doi distinşi jurişti ai UDMR-ului, regret de asemenea, că mă văd nevoit să susţin în faţa dumneavoastră Regulamentul Senatului, deşi la acest amendament eu am votat împotrivă. Am votat împotrivă pentru că legea bugetului, aşa cum explica domnul vicepreşedinte Ştefan Viorel, este o lege anuală şi, deci, nu era necesar să prevedem acel amendament înscris de domnul senator Funar. Revenim la Regulament, însă, pentru că, în definitiv, întreaga noastră dispută trebuie să fie în limitele Regulamentului, pentru că altfel încercând a-l transforma într-o plastilină atunci când ne convine sau nu ne convine, observaţi că din dezbaterea a două amendamente, am greşit de două ori: o dată când aţi spus că amendamentul a fost respins şi a doua oară când nu aveţi curaj să spuneţi că amendamentul a fost admis. De altfel, şi prima oară, şi a doua oară soluţia adoptată de plen este greşită. Acea prevedere din Regulament îşi găseşte sursa în Constituţie, întrucât legile şi amendamentele se adoptă sau se resping prin vot, dar nu prin orice vot. În momentul în care dezbatem în Senat sau în cealaltă Cameră, în Camera Deputaţilor, o lege, în primul rând, trebuie să fim în cvorum de şedinţă. De aceea noi anunţăm, la începutul dezbaterilor, cvorumul de şedinţă care este de 69 de parlamentari minim. Sigur că pot să fie 100, putem fi toţi, 137 şi aşa mai departe. Această cifră de 35 a apărut din acest minim obligatoriu al cvorumului de şedinţă, deci de 69 de parlamentari. Am acceptat că există parlamentari în sală care nu votează nici pozitiv, nici negativ şi să spun că nu doresc să participe la dezbaterea acelui amendament sau la acea lege, dar, de fiecare dată, am spus că trebuie să fie în favoarea unei opţiuni, pozitive sau negative, minimum 35 de votanţi. De ce ? Pentru că doar în acest fel cvorumul de şedinţă care este de 69 de parlamentari s-ar respecta. Soluţia pentru dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, preşedinte de şedinţă, ar fi să repuneţi la vot cele două amendamente. (discuţii în sală)
		Domnul Gyorgy Frunda (din sală): Replică.
		Domnul Gavrilă Vasilescu (din sală): O problemă de procedură.
		Domnul Alexandru Pereş: Cred că o să vă propun altceva, dacă sunteţi de acord, am votat programul de lucru, am depăşit orele 18,10, vă propun să reluăm discutarea amendamentelor, începând cu amendamentul 1, într-o şedinţă viitoare. Din sală: Corect.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi - întrebări, interpelări şi răspunsuri.
		- Pauză -
		Domnul Alexandru Pereş: Doamnelor şi domnilor senatori, v-aş ruga să trecem la ultimul punct înscris pe ordinea de zi, respectiv întrebări, interpelări şi răspunsuri din partea reprezentanţilor Executivului.
		Invit la tribună pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Poftiţi la tribună, domnule senator. Aveţi cuvântul!
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Numai întrebarea sau ambele, şi întrebarea, şi interpelarea, domnule preşedinte?
		Domnul Alexandru Pereş: Puneţi întrebarea prima dată pentru că, data trecută, ne-am încurcat. Au fost observaţii pentru că cei care au avut interpelări a trebuit să stea mai mult în sală. Deci, vă rog, întrebarea.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi este următoarea: care apreciaţi că va fi evoluţia valorii punctului de pensie, a pensiei minime şi a pensiei medii în România, în anul 2007 ? Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul Paul Păcuraru, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Paul Păcuraru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări. Prima este adresată domnului ministru Hărdău, prin care solicit informaţii asupra unităţilor şcolare care sunt neautorizate sanitar, pe judeţe, asupra măsurilor pe care le întreprinde Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru finalizarea programelor de autorizare, de igienizare şi de reparaţii cu ocazia începutului anului şcolar. Întrebarea a fost transmisă ministerului săptămâna trecută. A doua întrebare este adresată domnului Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, prin care solicit date privind recensământul general agricol efectuat în anul curent, 2006 şi stadiul în care se află procesarea datelor şi dacă putem să dispunem de informaţii privind comparaţia 2002 - 2006, pe o serie întreagă de indicatori agricoli. Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, am şi o interpelare adresată domnului Mircea Radu Berceanu...
		Domnul Alexandru Pereş: Domnul senator, am rugămintea...
		Domnul Paul Păcuraru: O jumătate de minut.
		Domnul Alexandru Pereş: Staţi, o să reveniţi imediat. Haideţi să terminăm cu întrebările şi după aceea reveniţi cu interpelarea, vă rog. Vă rog frumos, haideţi să nu facem excepţii, că sunt şi alţi colegi care aşteaptă. Vă mulţumesc frumos pentru înţelegere.
		Are cuvântul pentru întrebare, domnul Ioan Corodan. Microfonul nr.1, vă rog.
		Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu. Din mass-media, am aflat că, statistic, trăim mai bine, preţurile la unele alimente de bază au scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi cât a fost coşul zilnic în fiecare lună, începând cu anul 2006 şi cât preconizaţi că va fi la 1 ianuarie 2007. A doua întrebare este adresată Ministerului Economiei şi Comerţului, domnului ministru Ioan Codruţ Şereş. Ţinând cont că industria nemetaliferă, începând cu 1 ianuarie 2007, nu va mai primi subvenţii de la bugetul de stat, în conformitate cu programul de restructurare - şi mă refer aici la judeţul pe care-l reprezentăm, atât eu, cât şi dumneavoastră, în calitate de senatori aleşi în Circumscripţia electorală nr.26 Maramureş - vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi: ce perspective există pentru mineritul din Maramureş ? Ce se va întâmpla cu personalul angajat în sistemul minier, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2000 îşi încetează valabilitatea începând cu 31.12.2006 ? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar PSD, pentru a pune întrebarea. Microfonul central.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. În luna mai 2006, ministrul agriculturii a anunţat că cele patru institute naţionale de cercetare agricolă vor beneficia de fonduri de circa 12 milioane euro pentru realizarea unor programe de restructurare şi investiţii, suma fiind asigurată de la buget şi dintr-un împrumut de la Banca Mondială prin intermediul Proiectului "Modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în agricultură..." Vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi care sunt sumele prevăzute pentru fiecare institut, din care sumele acordate pe anul 2006, pentru ce proiecte şi care este eficienţa preconizată. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator.
		Dau cuvântul domnului senator Dan Gabriel Popa, Grupul parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Microfonul central.
		Domnul Dan Gabriel Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am de adresat 2 întrebări. Prima este adresată domnului Răzvan Orăşanu, preşedintele AVAS. Judeţul Argeş, judeţ pe care-l reprezint în Parlamentul României, a fost şi este în continuare recunoscut ca având o dezvoltare permanentă, echilibrată care se manifestă asupra unei game extrem de diversificate de activităţi economice. Printre acestea se numără şi cercetarea şi producţia vini-viticolă şi de pomicultură. În ultima perioadă, unul din subiectele de interes pentru mass-media locală îl constituie vânzarea de către stat a Staţiunii vini-viticole Ştefăneşti şi a Institutului de Pomicultură Mărăcineni, vânzare nefinalizată, dar extrem de controversată. În acest context, vă rog să-mi prezentaţi situaţia reală şi stadiul în care se află procedura de vânzare a acestor instituţii. Solicit răspuns în scris. Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Cristian Vlădescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În repetate rânduri, s-a afirmat, în special de către Ministerul Sănătăţii, că toate datoriile spitalelor publice, aferente anilor 2004 şi 2005, s-au achitat integral. În fapt, afirmaţia este doar parţial adevărată, atâta timp cât există încă spitale cu datorii mari provenite din anii menţionaţi. Spre exemplu, datoriile spitalelor din judeţul Argeş însumează peste 150 miliarde ROL, fapt care influenţează negativ actul managerial şi strategia de dezvoltare pe care şi-au propus-o managerii care au preluat prin contract aceste datorii. Mai mult decât atât, există hotărâri judecătoreşti care obligă spitalele să achite urgent sume de zeci de miliarde către furnizori, existând pericolul blocării conturilor spitalelor. Având în vedere aceste considerente, vă adresez întrebarea ce măsuri intenţionează să ia Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru rezolvarea acestei probleme de care nu se fac vinovaţi actualii manageri de spitale şi cu atât mai puţin pacienţii care suferă indirect consecinţele. Doresc răspuns oral şi scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.
		Domnul Gheorghe Funar (din sală): Procedură.
		Domnul Alexandru Pereş: Un moment, vă rog! Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul nr.2, pe procedură.
		Domnul Gheorghe Funar: Da, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pe procedură, aşa cum cunosc cei mai mulţi dintre membrii Senatului, întrebările şi interpelările se adresează membrilor Guvernului. Una dintre întrebările dinainte, care a fost citită de la microfonul central, a fost adresată tânărului preşedinte al AVAS, care nu este membru al Guvernului. Ca atare, îl rog pe colegul nostru, pentru a valorifica truda dânsului şi a obţine acele informaţii, să stabilească corect destinatarul. Poate fi - dacă acceptă o sugestie - primul-ministru al României. Este necesar să se procedeze astfel, pentru că altfel va primi un răspuns de la preşedintele AVAS-ului că i s-a adresat greşit. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnul senator, pentru clarificări.
		Are cuvântul, de la microfonul central, domnul Ilie Petrescu, Grupul parlamentar PRM.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea este adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Domnule prim-ministru, prin cererea de finanţare din data de 24.08.2006, adresată cancelariei primului-ministru, am solicitat aprobarea proiectului privind sistemul de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate din comuna Dăneşti, judeţul Gorj. Vă rugăm, domnule prim-ministru, să ne transmiteţi dacă acest proiect de finanţare detaliat, foarte necesar comunei Dăneşti, a fost aprobat ori care este stadiul în care se află, în vederea derulării aprobării acestei finanţări. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Domnul Ilie Petrescu: A doua întrebare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu. În sesiunea parlamentară februarie - iunie, am solicitat de la tribuna Senatului, prin întrebări şi interpelări, includerea într-un program de amenajare şi regularizare a pârâului Ploşna, din subdiviziunile Roşuţa şi Ploşna din judeţul Gorj. Acest pârâu, la orice ploaie torenţială, se umflă şi inundă terenul arabil şi locuinţele cetăţenilor din zonă. Vă solicit să mă informaţi în ce stadiu se află acest proiect. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnul senator.
		Are cuvântul domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar PSD. Nu este în sală.
		Domnul Dan Gabriel Popa (din sală): Procedură, domnule preşedinte.
		Domnul Alexandru Pereş: Procedură ? Vă rog! Microfonul nr.2.
		Domnul Dan Gabriel Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am venit pentru a da un răspuns colegului, domnul senator Funar. Îmi menţin întrebarea pe care am formulat-o către preşedintele AVAS. La Secţiunea a II-a a Regulamentului, art.158 alin.1, spune că: "Senatorii pot adresa întrebări Guvernului, miniştrilor sau altor conducători ai organelor administraţiei publice." Vă propun, până ne lămurim dacă AVAS-ul este organ al administraţiei publice, să-mi dea totuşi răspunsul. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc.
		Invit la microfon pe domnul Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar PSD. Microfonul nr.3, vă rog.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Am o întrebare pentru domnul ministru de finanţe. La sfârşitul lunii august, Guvernul României a alocat din fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa fonduri pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură locală, în special drumuri şi uliţe comunale, doar pentru 6 comune din judeţul Vrancea, conduse de primari PNL: Jitia, Vintileasca, Chiojdeni, Sihla, Vizantea, Livezi, Homocea. Având în vedere că în judeţ există şi alte localităţi care au nevoie de fonduri pentru a investi în infrastructura locală, multe dintre ele fiind afectate de inundaţiile din anul 2005, iar faptul că doar primăriile conduse de primari PNL au primit bani cu această ocazie, este de natură să trezească suspiciunea că împărţirea a fost făcută pe criterii politice, vă întreb: care sunt motivele pentru care doar aceste 6 localităţi au primit fonduri pentru investiţii în infrastructură? Şi a doua întrebare: care este termenul pe care îl aveţi în vedere pentru alocarea unor fonduri cu aceeaşi destinaţie şi pentru celelalte localităţi ale judeţului Vrancea? Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, onorat Senat. Prima întrebare este adresată ministrului educaţiei şi cercetării, domnul Mihail Hărdău. Aşa cum cunoaşteţi, prin aplicarea Legii nr.247/2005, s-a ajuns să fie revendicate numeroase clădiri în care funcţionează grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi care este situaţia la nivelul întregii ţări, precum şi pe fiecare judeţ, în parte în ceea ce priveşte numărul imobilelor restituite foştilor proprietari, clădiri în care funcţionează grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi. Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului delegat pentru lucrările publice şi amenajarea teritoriului, domnului Laszlo Borbely. Atât presa centrală, cât şi cea locală au semnalat, anul trecut, dar şi în acest an, numeroase construcţii care au fost executate cu încălcarea prevederilor legale. Vă solicit, domnule ministru delegat, să-mi comunicaţi câte construcţii ilegale s-au realizat anul trecut şi în primele 8 luni din acest an pe total ţară, pe judeţe şi în fiecare capitală de judeţ? Pentru municipiul Cluj-Napoca vă solicit să-mi comunicaţi, pentru fiecare construcţie ilegală realizată în această perioadă, următoarele date: felul construcţiei, adresa imobilului, numărul şi data autorizaţiei de construire, numărul şi data dovezii de luare în folosinţă. Solicit răspunsul în scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului senator acad. Răzvan Theodorescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a pune întrebarea. Vă rog, la microfonul central.
		Domnul Răzvan Emil Theodorescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea se adresează ministrului Radu Berceanu. Acum câteva zile am participat la lansarea în judeţul Vâlcea a unui Ghid al amenajării teritoriului rural, în prezenţa reprezentanţilor Consiliului Europei. Din declaraţiile acestora, în scurt timp, toate comunele din România trebuie să fie dotate cu un asemenea ghid tipărit. Deocamdată, ghidul s-a tipărit numai pentru judeţul Vâlcea. Întrebarea mea este: când - fiind interesat în problemele patrimoniului rural - în întreaga ţară toate comunele vor avea un asemenea ghid, conform dorinţei Consiliului Europei?
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului senator Claudiu Tănăsescu, Grupul parlamentar al PRM, pentru a pune cele două întrebări. Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Claudiu Tănăsescu (din sală): Prima întrebare este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Conţinutul întrebării este următorul: Având în vedere preocupările Executivului înscrise în Programul de guvernare 2005-2008 vizând reducerea birocraţiei şi economisirea banilor publici, vă solicit să-mi comunicaţi, cu referire la luna iunie a anului curent, care este numărul de angajaţi de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi care a fost, pentru fiecare angajat, câştigul total realizat în luna iunie 2006? Solicit răspuns scris şi oral. A doua întrebare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Obiectul întrebării este legat de podul din comuna Conţeşti. După cum, probabil, aţi aflat, pe drumul naţional Bucureşti-Târgovişte, pe teritoriul comunei Conţeşti se află în construcţie un pod de trecere peste calea ferată, lucru care durează de mulţi ani. Cum şi acum, aproape de finele anului 2006, entuziasmul constructorului este umbrit de un grad de apatie marcată, iar cei care utilizează respectiva şosea sunt obligaţi să ocolească prin câteva sate pentru a ajunge în Târgovişte, vă rog să-mi comunicaţi: când apreciaţi că respectivul pod va fi dat în funcţiune? Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului senator Ion Vărgău. Nu este în sală. Domnul senator Sever Şter, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog, microfonul 3.
		Domnul Sever Şter: Întrebarea mea se adresează domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Din informaţiile obţinute de la alegătorii din circumscripţia electorală pe care o reprezint, precum şi din discuţiile purtate cu unii salariaţi din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor "Romsilva", rezultă că, în pofida asigurărilor date, în repetate rânduri, de conducerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, există serioase rămâneri în urmă şi disfuncţii în ceea ce priveşte prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.139/2005 privind administrarea pădurilor şi a Legii nr.174/2006 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor. Faţă de acestea formulez următoarele întrebări: dacă întreaga suprafaţă acoperită cu păduri este supusă asigurării serviciilor silvice? care este stadiul aplicării Legii nr.247/2005 în materie silvică? dacă s-au încheiat contracte de administrare şi pază pentru toate suprafeţele de pădure cu care proprietarii au fost puşi în posesie, care însă nu şi-au constituit structuri proprii de pază sau administrare, câte asemenea contracte sunt încheiate? dacă au fost create unităţile necesare pentru administrarea pădurilor şi care este structura acestora, respectiv, câte ocoale silvice sunt de stat, câte sunt constituite ca structuri proprii şi câte sunt ocoale silvice mixte? dacă pentru toate pădurile supuse regimului silvic s-au elaborat amenajamente silvice, câte de tip I şi câte de tip II? care este suprafaţa de pădure care, însă, nu este supusă regimului silvic şi ce măsuri preconizaţi pentru remedierea acestei situaţii? dacă s-a asigurat autorizarea ocoalelor silvice constituite ca structuri proprii şi măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării lor? câţi salariaţi din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor "Romsilva" au fost disponibilizaţi prin concedieri colective şi dacă acestora li s-au asigurat măsurile de protecţie socială prevăzute la art.2 din Legea nr.174/2006? dacă s-au făcut reangajări din rândul salariaţilor supuşi concedierii colective în temeiul art.7 din Legea nr.174/2006? Aştept răspuns scris. Cu deosebită stimă, senator Şter Sever. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumim domnului senator.
		La întrebări dau cuvântul domnului senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator, microfonul 2.
		Domnul Viorel Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată primului-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Având în vedere preocupările Executivului, înscrise în Programul de guvernare 2005-2008, vizând reducerea birocraţiei şi economisirea banilor publici, vă solicit să-mi comunicaţi, cu referire la luna iunie, anul curent, care este numărul de angajaţi de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi care a fost, pentru fiecare angajat, câştigul total realizat în luna iunie 2006? A doua întrebare, cu un conţinut asemănător, adresată tot domnului prim-ministru, Călin Constantin Popescu-Tăriceanu. Având în vedere preocupările Executivului înscrise în Programul de guvernare 2005-2008, vă solicit să-mi comunicaţi, cu referire la luna iunie, care este numărul de angajaţi de la Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi care a fost, pentru fiecare angajat, câştigul total realizat în luna iunie 2006? Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Vă rog să constataţi că am epuizat lista întrebărilor şi prin lipsa din sală a domnilor senatori Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, şi Constantin Găucan, Grupul parlamentar al PRM, iar prin scris au lăsat întrebări, la secretariatul plenului, domnii senatori Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, şi Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al PRM. Vă mulţumesc.
		Trecem la interpelări. Dau cuvântul domnului senator Paul Păcuraru, Grupul parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD, pentru a formula interpelarea. Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Paul Păcuraru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi vizează programele pe care le are domnia-sa în vedere pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere până în 2008. În finalul interpelării, solicit: "Reprezentanţii ministerului condus de dumneavoastră au anunţat că, până în finalul anului 2008, vor fi alocate peste 6,6 miliarde de euro pentru autostrăzi şi drumuri. Vă rog, domnule ministru să ne comunicaţi următoarele: care vor fi sursele - interne şi externe - de finanţare ale acestui proiect? câţi kilometri de autostradă, drum european şi drum naţional vor fi construiţi până în 2008? care este strategia ministerului, pe care îl conduceţi, privind realizarea şoselelor de centură ale oraşelor şi a legăturilor cu statele învecinate? având în vedere starea autostrăzii Bucureşti-Piteşti, vă rog să ne transmiteţi dacă au fost încălcate prevederile contractului de antepriză în care instituţia condusă de dumneavoastră a fost parte contractantă şi, în acest caz, care au fost măsurile juridice luate împotriva anteprenorilor? Solicit răspuns scris şi electronic. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Dau cuvântul... Domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, nu este în sală. Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Vă rog, aveţi cuvântul, microfonul central.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Pentru anul 2006, prin bugetul prezentat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care a fost aprobat de Parlament, s-a prevăzut alocarea unei sume de 32.916 RON pentru sectorul de cercetare-dezvoltare din agricultură şi silvicultură, marcând o creştere de 27,6% faţă de anul trecut. Din această sumă, un volum de 28.035 RON, respectiv, 85%, sunt repartizaţi pentru finanţarea acţiunilor de cercetare-dezvoltare. Vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi dacă au fost alocate aceste sume, care sunt unităţile de cercetare-dezvoltare şi proiectele care au beneficiat de acestea, până la această dată. Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc şi eu, doamna senator.
		Dau cuvântul domnului senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator, microfonul 1.
		Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am o interpelare adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Încă de la începutul anului, autorităţile judeţene Maramureş încearcă să obţină fonduri pentru finanţarea lucrărilor de reparaţie a drumurilor naţionale, atrăgând atenţia asupra stării deplorabile a acestora, că judeţul nostru a fost şi este în continuare uitat, această zonă nefiind cuprinsă în nici un proiect major de infrastructură până în anul 2009. Având în vedere faptul că se apropie sezonul rece când aceste lucrări nu se mai pot efectua, vă solicit, domnule ministru, să ne comunicaţi dacă în acest an s-au efectuat lucrări de reparaţii pe drumurile naţionale din judeţul nostru şi ce aveţi de gând în continuare, ţinând cont de timpul scurt rămas. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator, microfonul 3.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Interpelarea este adresată domnului prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu. Stimate domnule prim-ministru, Aplicarea legilor funciare a condus la apariţia a două situaţii distincte: foştii proprietari sau moştenitori ai acestora au primit în natură suprafeţele de teren la care aveau dreptul; sau cea de-a doua categorie: în multe cazuri s-a hotărât acordarea de despăgubiri, valoarea acestora depinzând de suprafaţa de teren ce nu a putut fi restituită în natură. În aceste condiţii, între cele două categorii de beneficiari ai legilor funciare se creează o discriminare legată de faptul că cei cărora li s-a reconstituit în natură dreptul de proprietate pot să vândă sau să arendeze terenurile respective, acţiunea fiind încurajată de acordarea unei rente viagere în funcţie de opţiunea proprietarului. În acest timp, cealaltă categorie va beneficia numai de suma acordată ca despăgubire. În aceste condiţii, apreciem ca oportună analiza situaţiei create şi elaborarea reglementărilor necesare, astfel încât situaţiile reparatorii produse în legislaţia actuală să fie echitabile pentru toate categoriile de beneficiari ai prevederilor respective. Solicit răspuns scris şi oral - 13 septembrie. Cu stimă.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul 1, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnului ministru Vasile Blaga. Domnule ministru, v-am semnalat şi în sesiunea februarie-iunie situaţia creată în localitatea Seciu, judeţul Gorj, de alunecările de teren şi scufundările care au avut loc acolo. În urma alunecărilor de teren, 200 de case au fost distruse, localitatea urmând să fie strămutată. În acţiunea de atribuire de parcele de teren pentru viitoare gospodării au apărut tot felul de probleme şi primarul localităţii nu conduce operaţiunea în mod cinstit şi echitabil pentru toţi cetăţenii localităţii. 1.Primarul din localitate a împărţit parcelele de teren în funcţie de opţiunea votului cetăţenilor faţă de persoana respectivă. 2.Familia Plută, formată din Plută Ion, Plută Ilie, Plută Gheorghe, în vârstă de 80 de ani, n-a beneficiat de teren, deşi aceştia au dreptul, casele fiindu-le distruse. 3.Solicit o comisie pentru a verifica stadiul şi corectitudinea acţiunii de atribuire a parcelelor de teren şi de strămutare a satului. Vă solicit, domnule ministru, să interveniţi pentru rezolvarea situaţiei create în această localitate. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar PSD. Microfonul 3, vă rog. Aveţi cuvântul.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării. Aplicarea legilor proprietăţii a făcut ca în acest moment sute de şcoli din întreaga ţară să fie retrocedate sau pe cale de a fi retrocedate proprietarilor de drept. Situaţia cea mai dificilă este în Transilvania, unde există judeţe în care numărul spaţiilor aflate într-o asemenea situaţie depăşeşte 10% din totalul clădirilor destinate învăţământului. De asemenea, în judeţul Timiş retrocedarea tuturor clădirilor revendicate va face ca aproximativ 15.000 de elevi să nu mai aibă unde să înveţe. Având în vedere aceste aspecte, vă întreb: dacă la nivelul ministerului pe care-l reprezentaţi există o strategie pentru rezolvarea acestei probleme şi dacă aveţi în vedere alocarea unor fonduri pentru construcţia unor unităţi de învăţământ noi, în locul celor care au fost sau urmează să fie retrocedate. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, Interpelarea mea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. După cum cunoaşteţi, în aplicarea Legii nr. 247/2005 numeroase clădiri în care funcţionează şcoli, grădiniţe şi universităţi au fost revendicate şi restituite foştilor proprietari care peste 3-4 ani nu mai pot fi obligaţi să menţină destinaţia actuală a imobilelor. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi care este programul Guvernului, separat pe anii 2007, 2008, 2009 şi 2010 pentru construirea de şcoli, grădiniţe şi universităţi, în locul celor retrocedate către foştii proprietari, respectiv ce fonduri vor fi alocate în fiecare dintre cei patru ani. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul 2, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Viorel Gheorghe Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Având în vedere preocupările Executivului, înscrise în Programul de guvernare 2005-2008, vizând reducerea birocraţiei şi economisirea banilor publici, vă rog să-mi comunicaţi, cu referire la Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova, lista tuturor angajaţilor şi câştigul total pe luna iunie 2006. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Având în vedere că au fost depuse în scris interpelările domnilor senatori Claudiu Tănăsescu, Valentin Dinescu, Constantin Găucan şi, de asemenea, având în vedere că nu sunt în sală domnii senatori Ion Vărgău şi Viorel Arcaş, declar închisă şi această secţiune a interpelărilor.
		Stimaţi reprezentanţi ai Executivului, vă rog să oferiţi răspunsuri colegilor la întrebările şi interpelările formulate.
		Îl consult pe domnul secretar de stat Ervin Szekely Zoltan dacă are un răspuns pentru domnul Ioan Corodan?
		Domnul Szekely Ervin Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Vă mulţumesc. Referitor la întrebarea domnului senator Ioan Corodan privind solicitarea alocării unui cuantum distinct din fondurile desemnate investigaţiilor paraclinice pentru boli cronice şi, în special, diabet zaharat, vă comunicăm următoarele: Derularea programelor naţionale de sănătate se face conform Ordinului comun nr. 670 şi 254, din 2006, al Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate pentru aprobarea derulării programului, respectiv a subprogramelor naţionale cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate în anul 2006 şi a normelor metodologice de organizare-finanţare, monitorizare şi control ale acestora. Conform acestui act normativ, din Fondul Naţional Unic de Asigurări Naţionale de Sănătate pentru subprogramul nr.6 - tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat - se asigură doar decontarea tratamentului medicamentos insulinic şi neinsulinic. Astfel, cum se procedează şi în conţinutul întrebării, există în continuare liste de aşteptare pentru investigaţii. În acest sens, precizăm că odată cu apariţia Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii s-au stipulat modificările legislative de descentralizare, ca de exemplu abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150 din 2002, care restricţiona activitatea programelor numai la farmacii cu circuit închis, la art. 35 alin. 2. Medicamentele ce se acordă în ambulatoriu, în cadrul programelor de sănătate, se asigură prin farmaciile aparţinând unităţilor sanitare prin care acestea se derulează sau prin cabinetele medicale acreditate, după caz. În Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1061, din 2006, privind aprobarea organizării şi desfăşurării Programului Naţional de Diabet Zaharat, medicamentele antidiabetice orale se vor distribui prin toate farmaciile aflate în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi vor fi asigurate integral. Tot în acest ordin, se stipulează realizarea obligatorie a investigaţiei hemoglobină glicozilată, anual, tuturor bolnavilor cuprinşi în program, care se va asigura programat de către unitatea judeţeană de implementare, care este formată din toţi specialiştii în domeniu, precum şi cei ai Casei de Asigurări şi ai autorităţii de sănătate publică. Efectuarea glicemiei ca investigaţie paraclinică în ambulatoriu se decontează de Casele de Asigurări de Sănătate pentru toţi asiguraţii, conform contractului-cadru şi normelor metodologice de aplicare a acestuia. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl consult pe domnul secretar Ioan Corodan dacă este de acord cu răspunsul primit. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc pentru răspuns şi aştept răspunsul scris.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Având în vedere că lipsesc mai mulţi colegi, permiteţi-mi să-i lăsăm să plece pe domnii secretari de stat Lazlo Gerko şi Anton Niculescu. Dacă au răspunsuri în scris, să le lase la secretariatul şedinţei. De asemenea, şi domnul Ioan Andreica. Nu este în sală, după cum se vede a plecat. Mergem mai departe.
		Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, dacă aveţi răspunsurile pentru domnul senator Ilie Petrescu. Vă rog. Luaţi loc la microfonul 10, vă rog.
		Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate domnule senator Ilie Petrescu, în legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care prezentaţi ministrului administraţiei şi internelor un memoriu justificativ întocmit de primarul comunei Leleşti, judeţul Gorj, referitor la consolidarea, modernizarea şi extinderea sediului administrativ al primăriei comunei Leleşti, solicitând, totodată, analizarea situaţiei relevate, precum şi întreprinderea demersurilor ce se impun în vederea alocării resurselor financiare necesare pentru realizarea investiţiei în discuţie, vă comunicăm următoarele: cu privire la consolidarea, modernizarea şi extinderea sediului administrativ a primăriei, instituţia prefectului judeţului Gorj a comunicat Ministerului Administraţiei şi Internelor faptul că până la această dată autorităţile administraţiei publice locale nu au solicitat prefectului sprijin în vederea soluţionării aspectelor la care dumneavoastră faceţi referire. În măsura în care Consiliul judeţean Gorj şi instituţia prefectului judeţului Gorj vor iniţia demersurile necesare în vederea promovării unui act normativ cu respectarea procedurilor,la nivelul Guvernului,pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aşa cum sunt acestea prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2005. Cu alte cuvinte, trebuie îndeplinită procedura. Evidenţiem faptul că procesul de ierarhizare a priorităţilor presupune selecţia proiectelor în baza unor criterii obiective a căror stabilire excede competenţele Ministerului Administraţiei şi Internelor. Instituţiei noastre, respectiv Ministerului Administraţiei şi Internelor, îi revine obligaţia de a promova proiecte de act normativ elaborate de instituţiile prefectului şi de consiliile judeţene, din prisma oportunităţii materializării, solicitările fiind analizate de Ministerul Finanţelor Publice. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl consult pe domnul senator Ilie Petrescu dacă este mulţumit de răspuns. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru posibilitatea de a primi răspunsul. L-aş ruga pe domnul secretar de stat să primesc răspunsul în scris şi îl voi transmite primarului din Leleşti, care e un primar independent, să vedem ce va face în viitor pentru această comunitate.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, cu un răspuns domnului senator Gheorghe Funar. Vă rog, microfonul 10.
		Domnul Alexandru Mircea: Stimate domnule senator, în legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să vă comunice, citez: "până la ce dată a ordonat să fie înlăturate de pe autoturismele poliţiei inscripţia "Poliţie rurală" apreciată drept jignitoare şi ilegală, vă aduc la cunoştinţă următoarele: pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, poliţia română este organizată pe mai multe structuri, cu atribuţii şi competenţe materiale şi teritoriale specifice, conform legii. În afara acelor structuri ale poliţiei care desfăşoară activităţi informativ-operative în mod conspirat, o mare parte dintre poliţişti acţionează în sprijinul nemijlocit al persoanelor şi comunităţii. Pentru a nu se crea confuzie pentru public în exercitarea de către poliţie a atribuţiilor specifice şi pentru a se conferi mai multă transparenţă cu privire la competenţele poliţiştilor aflaţi în misiune, s-a luat decizia ca autovehiculele din dotare să fie inscripţionate în mod corespunzător. Astfel, datorită inscripţionării, publicul identifică autoturismele care aparţin poliţiei rutiere, de exemplu, laboratorului criminalistic, de exemplu, serviciului de intervenţii şi acţiuni speciale, pirotehnic, substanţe tehnice şi aşa mai departe, iar pentru cele care acţionează la posturile de poliţie din localităţile rurale s-a făcut inscripţionarea "poliţia rurală". Inscripţionarea "poliţia rurală" pe un autoturism transmite mesajul că acesta este în dotarea unui post de poliţie dintr-o comună şi drept urmare, poliţiştii care-l utilizează în misiune au responsabilităţile specifice structurii din care fac parte. Prin inscripţionarea autoturismelor din dotarea poliţiei rurale cu textul la care se face referire în cuprinsul întrebării dumneavoastră s-a urmărit crearea unei facilităţi comunităţii rurale de a cunoaşte şi de a apela, la nevoie personalul acestei structuri. Nu credem că cineva poate fi jignit de folosirea expresiei "poliţia rurală", care este un termen consacrat şi-n alte state. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Vă consult, domnule senator Funar, dacă aveţi obiecţiuni? Vă ascultăm.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, domnilor senatori, stimaţi invitaţi, nu am obiecţiuni. Am constatat că nu există temei legal pentru ceea ce s-a făcut în mod abuziv, respectiv, să se înscrie pe autoturisme "poliţia legală". Fără temei legal s-a făcut lucrul acesta. Nu aş vrea să arăt că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş a fost solicitarea UDMR-ului, care nu vrea să vadă scris "poliţia română", aşteaptă alte poliţii! Pot aştepta până la "paştele cailor"! Dar, revenind la această chestiune, îmi menţin solicitarea şi îl rog pe domnul ministru să-mi comunice ordinul şi data până la care a dispus să se înlăture această inscripţie ilegală şi jignitoare "poliţia rurală", care creează nu numai confuzie, îi jigneşte, inclusiv, pe poliţişti. Poliţiştii respectivi, între altele, se ocupă şi de urmărirea respectării regulilor de circulaţie ş.a.m.d. Confuzia este totală prin această poliţie. De ce nu îi spuneţi "poliţia orăşenească", "poliţia municipală", "poliţia bucureşteană" etc.? Acestea sunt fantezii şi rog, domnule preşedinte de şedinţă, să insistaţi pentru respectarea legii. Atâta timp cât, prin lege, nu s-a stabilit dreptul pentru inscripţionare jignitoare "poliţia rurală", trebuie să se scrie pe toate autoturismele "poliţia română" şi cetăţenii au încredere în poliţia română. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Da, domnule secretar de stat.
		Domnul Alexandru Mircea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac următoarea remarcă: un act sau o decizie sunt calificate sau pot fi calificate ca fiind ilegale atunci când acestea contravin unei norme scrise. Nu există, în momentul de faţă, nici un document care să califice ca ilegală inscripţia "poliţia rurală". Nu există. Am făcut precizarea că acest demers are în vedere un mesaj şi un răspuns mai adecvat la cererea comunităţii, nimic altceva. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Da, domnule senator, microfonul 2, vă rog!
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, o să revin cu o întrebare lămuritoare pentru domnul ministru şi colegul nostru, Blaga. Dar, până atunci, pentru domnul secretar de stat, cu care ne întâlnim în mod curent, am rugămintea ca lunea viitoare să-mi aducă cererea comunităţii la care a făcut referire. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc.
		Domnule Mircea Alexandru, mai aveţi un răspuns, poate, pentru domnul senator Ilie Petrescu, privind abuzurile Consiliului Local Godineşti, judeţul Gorj.
		Domnul Alexandru Mircea: Nu am înţeles intervenţia domnului senator.
		Domnul Alexandru Pereş: Aveţi răspunsul?
		Domnul Alexandru Mircea: Sigur, eu am răspunsul dar nu am înţeles intervenţia domnului senator, la acest moment, când mă pregătesc să răspund la interpelarea pe care a formulat-o.
		Domnul Alexandru Pereş: Microfonul 1, vă rog, domnule senator!
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule ministru, pentru completare, vreau să vă spun că acolo este o chestiune de abuz şi vreau să văd care este răspunsul prefectului, asta voiam să spun. Nu de la dumneavoastră, pentru că ştiu că nu dumneavoastră mi-l daţi, mi-l dă prefectul de Gorj care se numeşte Bejan Marian şi nu ştiu mai cum îl cheamă.
		Domnul Alexandru Mircea: O să răspund imediat la întrebare, cu precizarea că domnul senator o să aibă o surpriză legat de atitudinea prefectului judeţului Gorj, care este una constructivă şi în interesul legii. Deci, stimate domnule senator, în legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care semnalaţi o serie de aspecte cu privire la săvârşirea de către o parte a aleşilor locali din comuna Godineşti, judeţul Gorj, a unui abuz care constă, potrivit celor relatate de dumneavoastră, în nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti, prin care a fost anulată hotărârea Consiliului Local al comunei Godineşti, referitoare la invalidarea mandatului de consilier local al domnului Ecobici Vasile, solicitând, totodată, întreprinderea demersurilor necesare în vederea verificării situaţiei semnalate, precum şi dispunerea, în ipoteza identificării unor eventuale nereguli, a măsurilor ce se impun, vă comunicăm următoarele: Hotărârea Consiliului Local al comunei Godineşti nr.20/30.06.2006 referitoare la invalidarea mandatului de consilier local al domnului Ecobici Vasile a fost atacată în contenciosul administrativ de prefectul judeţului. Concomitent cu acţiunea prefectului, a fost soluţionată de către instanţă şi acţiunea promovată de domnul Ecobici Vasile, prin care acesta a solicitat anularea hotărârii în discuţie, emisă de Consiliul Local al comunei Godineşti, precum şi validarea mandatului de consilier local. Precizez, în afara textului scris, şi prefectul, şi domnul Ecobici s-au situat pe aceeaşi poziţie. Nu văd abuzuri. Prin Decizia nr.505/9.05.2006, Curtea de Apel Craiova a anulat Hotărârea nr.20/2005 a Consiliului Local al comunei Godineşti, obligând, totodată, Consiliul Local să recunoască domnului Ecobici Vasile, începând din 22.07.2004, calitatea de consilier local şi să-i acorde acestuia drepturile salariale. Deşi Instituţia Prefectului judeţului Gorj a întreprins mai multe demersuri în vederea asigurării premiselor necesare pentru punerea în aplicare a celor dispuse de către instanţă, în şedinţele Consiliului Local al comunei Godineşti, desfăşurate în lunile mai şi iunie ale anului curent, nu a putut fi validat, cu respectarea procedurii legale, mandatul de consilier local al domnului Ecobici Vasile. În contextul dat, domnul Ecobici Vasile a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.Jiu, document înregistrat cu nr.2776/P - asta înseamnă penal - din 2006, prin care solicita cercetarea aleşilor locali din comuna Godineşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi a celei de nerespectare a hotărârii judecătoreşti. Dosarul a fost înaintat, spre soluţionare, Poliţiei municipiului Tg.Jiu, formaţiunea "poliţie rurală", apropo de interpelarea anterioară, fiind înregistrată la această structură cu nr.650827/6.06.2006. După definitivarea activităţilor desfăşurate de către organele de cercetare penală cu privire la plângerea respectivă, dosarul respectiv va fi înaintat, cu propuneri motivate, Parchetului competent, în vederea dispunerii soluţiei legale. Precizăm, însă, că ministrului administraţiei şi internelor nu-i revin competenţe cu privire la sancţionarea aleşilor locali şi că acesta nu este abilitat să se pronunţe asupra soluţiilor dispuse de către procurorii care instrumentează cauza respectivă. Mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator, vă consult dacă sunteţi mulţumit cu răspunsul primit?
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nu sunt de acord cu răspunsul dat de domnul ministru, deoarece am cerut, în interpelarea adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnului ministru Vasile Blaga, să trimită o comisie la faţa locului, din partea ministerului, pentru că acolo se întâmplă chestiuni de abuz. Există un primar PSD-ist, pe nume Corbeanu, domnule secretar de stat, care a ajuns stat în stat în România. A făcut trafic de influenţă. Sunt 5 consilieri acolo şi nu-l validează pe acest Ecobici. Din 2004, Partidul România Mare nu are consilier din cauza acestui individ. Nu se poate. Suntem în România, trebuie să respecte legea şi primarul care este ales în comuna Godineşti! O fi comuna lui Mischie, dar nu se poate! Vă rog mult de tot, trimiteţi o comisie şi să luaţi informaţii de acolo, nu de la poliţia rurală, pentru că acolo este gaşcă-gaşcă, stat în stat, poliţia cu primarul. Vă rog să mă credeţi, de la tribuna Senatului spun chestiunea asta. Din 2004 şi până acum, avem un an de zile, domnule ministru, şi facem alegeri şi omul meu nu este validat şi Primăria din Godineşti, vă informez că nu are un consilier, şi acela este al PRM-ului. Unul m-a trădat, a plecat la alt partid. Asta este problema. Deci, din 2004 nu am consilier acolo şi acest individ, care se numeşte primar şi PSD-ist, nu vrea să mi-l valideze în comună, că nu-i convine că este om corect, acest om Ecobici. Deci, asta este problema. Trimiteţi o comisie de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, nu poliţia rurală, pentru că aceasta este mână în mână cu primarul, şi i-e frică de primar. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat.
		Domnul Alexandru Mircea: Şi aici, dacă-mi permiteţi, trebuie să fac o precizare. Suntem în clădirea Senatului României, unde regulile statului de drept cred că sunt, nu numai sacre dar ele trebuie luate în considerare în legătură cu orice demers pe care-l întreprindem. În legătură cu ... În primul rând, prefectul a făcut, aşa cum am precizat, o acţiune în justiţie, tocmai pentru a ataca hotărârea consiliului local. Justiţia s-a pronunţat pentru nerespectarea hotărârii judecătoreşti. Este un dosar care se cercetează în momentul de faţă de poliţia rurală, pentru că aşa prevede legea. Ministrul administraţiei şi internelor, şi nici corpul de control al ministrului, nu are competenţa să cerceteze faptele care, prin lege, sunt date la nivelul anumitor instanţe, pentru că orice amestec, orice imixtiune peste treburile autorităţii administrate de lege, înseamnă un abuz. Asta este o chestiune care, fără discuţie, dumneavoastră o ştiţi foarte bine. Nu trebuie să mai fac eu precizări şi aveţi şi în partidul dumneavoastră şi în grupul parlamentar jurişti eminenţi care ştiu foarte bine acest lucru. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator, mai doriţi să ...
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc că mi-aţi dat posibilitatea. Domnule ministru, suntem în 2006 şi mai avem câteva luni şi se termină acest an. Ecobici Vasile se judecă cu consiliul local pe procedura care, spuneţi dumneavoastră, este legală. Am făcut declaraţii în presă, în judeţul Gorj, şi nimeni nu se auto-sesizează. Ce trebuie ca acest consilier, ales pe lista unui partid, să fie validat pentru consiliul local, când declaraţiile le-am făcut şi prin presă? Nu există auto-sesizare. Aici este problema. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului secretar de stat Cosmin Popescu, pentru a răspunde domnului senator Ilie Petrescu.
		Domnul Cosmin Mihai Popescu - secretar de stat la Ministerul Economiei şi Comerţului: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule senator, referitor la întrebarea dumneavoastră privind situaţia creată de exploatarea minieră de suprafaţă din localitatea Roşiuţa din judeţul Gorj, vă comunic următoarele: pentru rezolvarea celor semnalate de dumneavoastră, în perioada imediat următoare se va emite un ordin al ministrului economiei şi comerţului, prin care se va nominaliza comisia pentru cercetarea situaţiei apărute în localitatea Roşiuţa, judeţul Gorj. Concluziile cercetării, precum şi măsurile dispuse, vă vor fi comunicate, în cel mai scurt timp, de la momentul elaborării acestora. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator, dacă aveţi vreo întrebare, vă rog?
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte, am citit răspunsul la întrebare. Noi ştim bine situaţia de la Gorj. Este o zonă cu o mişcare a masivului în care se face exploatarea de carieră şi trebuie, neapărat, forţată ideea, pentru că acolo dispare o localitate de 700 de case din zona Roşiuţa. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Mulţumesc şi domnului secretar de stat.
		Domnul secretar de stat Atilla Korodi, răspuns pentru domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM, microfonul 10, vă rog.
		Domnul Korodi Atilla - secretar de stat la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule senator, referitor la întrebarea adresată în şedinţa Senatului din data de 11.09.2006 privind întrebările participanţilor la dezbaterile publice ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului la proiectul "Roşia Montană" şi răspunsurile date de "Gold Corporation Roşia Montană", vă informăm: dezbaterile publice au avut loc în perioada 24.07. - 25.08.2006, în 14 localităţi de pe teritoriul României: Roşia Montană, Abrud, Câmpeni, Alba Iulia, Zlatna, Brad, Cluj Napoca, Turda, Bistra, Baia de Arieş, Lupşa, Bucureşti, Deva, Arad şi două dezbateri în Ungaria, pe 28, respectiv 29.09.2006. Principalele probleme ridicate la dezbaterile publice au fost: raportul la studiul de impact nu este semnat, în totalitate, de specialişti atestaţi de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; impermeabilizarea ... de decantare; garanţia financiară; aspecte privind biodiversitatea; respectarea cerinţelor din Hotărârea Guvernului nr.349/2002 privind depozitarea deşeurilor; poziţiile exprimate de Biserica Ortodoxă Română şi Academia Română; aspecte privind patrimoniul cultural; aspecte referitoare la tehnologia utilizată; comparaţia cu accidentul de la Baia Mare; date privind profitul statului român; poziţia exprimată de SC "Opus - atelier de arhitectură" SRL. Observaţiile şi comentariile publicului din România s-au primit până la data de 25.08.2006, la sediul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. De comun acord cu partea ungară, s-a stabilit că data limită pentru primirea observaţiilor publicului din Ungaria să fie 30 septembrie 2006. În prezent, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor evaluează propunerile, comentariile motivate ale publicului şi va solicita titularului completarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, cu o a anexă care va conţine soluţii de rezolvare a problemelor semnalate. Această anexă, primită de la titular, va fi prezentată colectivului de analiză tehnică, împreună cu raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, în etapa de analiză a calităţii raportului. Ţinând cont de cele prezentate, vă vom transmite un exemplar al anexei menţionate, după primirea acesteia de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator? (Discuţie în sală). Vă mulţumesc mult, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului secretar de stat, Cătălin Ionel Dănilă, pentru a răspunde domnului senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, microfonul 8, vă rog.
		Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei se referă la compensarea tichetelor de călătorie pe calea ferată, neutilizate de pensionari. Potrivit prevederilor art.4 alin.1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităţi membrilor familiilor de pensionari, aprobată prin Legea nr.565/2004 începând cu anul 2005 urmau să se acorde produse alimentare familiilor de pensionari care nu au utilizat tichetele de călătorie pe calea ferată la care aveau dreptul, compensarea urmând a fi făcută în cursul anului 2006. Actul normativ preciza faptul că, prin Hotărârea Guvernului urma să se aprobe modalitatea de compensare în produse alimentare a cupoanelor, talon de călătorie pe calea ferată, rămase neutilizate. Compensarea putea fi efectuată prin eliberarea unor tichete de masă. După analiza efectelor acestui procedeu, s-a constatat că, pe lângă faptul că este costisitor, tipărirea şi gestionarea tichetelor de masă putând fi făcută numai de agenţi autorizaţi, aceasta prezintă şi dezavantajul unui flux de informaţii financiar, greu de controlat. Astfel, conform prevederilor art.29 din Legea nr.379/2005 privind bugetul de stat pe anul 2006, în acest an aceste dispoziţii nu s-au aplicat. Drept urmare, pentru a încerca remedierea acestei situaţii, în prezent în cadrul ministerului a fost elaborat un proiect de lege de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2004, prin care se propune compensarea în bani a valorii cupoanelor-talon nefolosite până la finele anului de referinţă, respectiv anul 2006, de pensionarii din sistemul public de pensii ale căror drepturi de pensie sunt mai mici decât suma neimpozabilă lunară din venitul de pensii, prevăzută de Codul fiscal. Sumele aferente urmează a fi transmise beneficiarilor de către Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, împreună cu drepturile de pensii dintr-o anumită lună a anului următor celui de referinţă. Acest procedeu prezintă avantajul că nu necesită costuri suplimentare pentru transmiterea drepturilor, procedurile informatice şi fluxurile financiare ce ar urma să fie folosite fiind cele utilizate în prezent pentru achitarea la domiciliu a unor indemnizaţii suportate de la bugetul de stat şi gestionate de Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. În plus, această soluţie oferă posibilitatea folosirii sumelor respective de pensionarii beneficiari şi pentru rezolvarea altor nevoi imediate, spre deosebire de tichetele de masă care au un circuit mai restrâns. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Vă consult, domnule senator, dacă sunteţi de acord cu răspunsul oferit.
		Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În principiu, ceea ce am auzit astăzi oarecum mă bucură. Au fost foarte multe iniţiative legislative privind rezolvarea acestei probleme, şi din partea PRM, dar şi din partea altor parlamentari sau grupuri parlamentare. Nu eram sigur că ceea ce am auzit este adevărat şi de aceea am cerut şi un răspuns oficial al ministerului şi, dacă într-adevăr aşa este cum se spune, eu mă bucur şi felicit, oarecum, ministerul pentru ceea ce vrea să facă. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc.
		Îl invit pe domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely, dacă pentru domnul senator Ioan Corodan are un răspuns. Microfonul 9.
		Domnul Erwin Zoltan Szekely - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la interpelarea domnului senator cu privire la reabilitarea, modernizarea şi reparaţia Spitalului judeţean de urgenţă "Dr. Constantin Opriş", judeţul Maramureş, vă comunicăm următoarele: În concordanţă cu politicile şi direcţiile de acţiune ale Ministerului Sănătăţii Publice rezultate din programul de guvernare 2005-2008, la nivelul Ministerului Sănătăţii Publice, începând cu anul 2006, se intenţionează derularea programului privind reabilitarea infrastructurii spitalelor în care se regăsesc şi propunerile privind demararea unor proiecte naţionale, respectiv construirea a 8 spitale regionale de urgenţă, construirea a 20 de spitale judeţene de urgenţă şi reabilitarea a 15 spitale judeţene de urgenţă, precum şi celelalte proiecte considerate reprezentative în domeniul investiţional, desprinse din angajamentele asumate prin programul de guvernare în domeniul sănătăţii. În anul 2006, în bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii Publice, prin Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr.379/2005, cu completările şi modificările ulterioare, se regăsesc sumele pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice aferente promovării obiectivelor noi de investiţii, respectiv construirea a 8 spitale de urgenţă şi construirea a 20 de spitale de urgenţă, precum şi pentru reabilitarea a 15 spitale judeţene de urgenţă. Acest program privind reabilitarea infrastructurii spitalelor se preconiza a se derula în perioada 2006-2008. Astfel, precizăm că în cadrul acestui program se va regăsi şi Spitalului judeţean de urgenţă "Dr. Constantin Opriş" Baia-Mare, judeţul Maramureş. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator, sunteţi mulţumit cu răspunsul oferit? Microfonul 1.
		Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Sunt mulţumit de faptul că domnul ministru secretar de stat a venit să ne onoreze cu prezenţa, dar din acel răspuns pe care dânsul mi l-a dat acum, vreau să vă spun că nu prea am înţeles mai nimic. Eu am cerut sau am făcut o întrebare punctuală: ce se întâmplă şi dacă acel spital judeţean de urgenţă va fi prins în programe şi cu ce sume. Adică vrem să ştim ceva concret. Nu mă interesează numai faptul că vor face numai 20 de centre spitaliceşti în ceea ce priveşte spitalele de urgenţă. Mă interesa ce se întâmplă cu acest spital de urgenţă din judeţul Maramureş, care este situaţia lui? Ţinând cont de faptul că are o activitate de foarte mult timp, de aproximativ 40 de ani. Este un studiu de fezabilitate făcut în 1997, care se ridică la aproximativ 20 de mii de mii de roni. Mă rog, mă scuzaţi, acum, că mă bâlbâi, oarecum, din care s-au alocat până în momentul de faţă, doar 1950 roni. Este foarte puţin şi voiam să ştim ce se întâmplă cu acest spital care este, oarecum, un pilon în nord-vestul României. De asta era întrebarea. Am răspunsul scris, dar vă rog să-mi nişte răspunsuri mai punctuale ca să pricep şi eu ceva. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, puteţi veni cu câteva lămuriri?
		Domnul Erwin Zoltan Szekely: Aş dori să precizez că Spitalului judeţean de urgenţă "Dr. Constantin Opriş" figurează la Programul privind reabilitarea spitalelor judeţene de urgenţă. Deci în acel program, care cuprinde 15 astfel de spitale, figurează şi spitalul judeţean de urgenţă "Dr. Constantin Opriş" din Baia-Mare. De altfel, suntem conştienţi că este unul dintre cele mai importante spitale din Ardeal şi de aceea este importantă reabilitarea acestui spital şi este un punct distinct al programului de investiţii. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.
		Doamna secretar de stat Kibedi Katalin, aveţi un răspuns pentru domnul senator Gheorghe Funar adresat Ministerului Justiţiei. Vă rog, doamna secretar de stat, microfonul 10.
		Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator, la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Senat în data de 7 septembrie 2006, adresată ministrului justiţiei privind tergiversarea finalizării dosarului nr.48/P/2006 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în urma relaţiilor solicitate şi primite de la direcţia de resort, vă comunicăm următoarele. În urma plângerii înregistrate cu privire la înstrăinarea unui teren al Universităţii de Ştiinţe Agricole, în suprafaţă de 34,70 ha către S.C. POLUS Transilvania Cluj, au fost ridicate acte de la instituţiile implicate şi au fost audiate persoane. Având în vedere contradicţiile sesizate între declaraţiile date în cauză, se impune efectuarea de confruntări şi, în continuare, de expertize tehnico-ştiinţifice. După epuizarea acestor probe se va da şi soluţia finală în cauză. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat Senat, Ne aflăm într-o situaţie inedită în Senatul României; egalitate peste tot. Doi senatori, doi reprezentanţi ai Guvernului, două persoane care lucrează la stenogramă şi un domn din aparatul administrativ, care este în minoritate. Dar cu toate acestea, ţin să subliniez, vizavi de răspunsul dat de doamna secretar de stat faptul că terenul nu este al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Terenul este al statului român. Cred că este unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare care s-au dat în ultimul an şi jumătate. Un teren cu o valoare între 52 şi 70 milioane euro, proprietatea statului român, a fost dat de cel care nu este proprietar, pe baza unui contract de cooperare. În baza acelui contract de cooperare există riscul, aşa cum am subliniat şi în interpelare, şi în plângerea penală, să fie închisă universitatea de stat, cea mai veche din Ardeal. Are 137 de ani de la înfiinţare. Am rămas surprins constatând că, de mai bine de jumătate de an de când se lucrează la acest dosar, se trenează. Pentru altul, prefectul de la Iaşi, s-a intervenit rapid şi i s-au pus cătuşele. Aici se trage de vreme, cu confruntări, cu expertiză, când lucrurile sunt simple ca bună ziua. Dar a mai apărut o noutate. Procurorul Irimie - un om cu experienţă şi care am constatat din discuţia de 4 ore pe care am avut-o cu dânsul, când i-am administrat noi mijloace de probă, în cursul lunii iunie din acest an - a fost promovat în altă parte, ca să se fragmenteze cercetarea penală şi să nu se soluţioneze cazul. Între timp, cei de la firma POLUS lucrează. Cu cât creşte valoarea lucrărilor executate, în baza contractului de cooperare, universitatea s-a angajat ca în 48 de ore restituie firmei POLUS toate sumele cheltuite. Universitatea nu are de unde să dea milioane de euro. Şi ca urmare a contractului de cooperare a clauzei înregistrate firma POLUS va trece la executarea silită a universităţii. De aceea am subliniat pericolul care planează şi insist pentru finalizarea de urgenţă a acestui caz, pentru că riscăm să ajungem în această situaţie: o universitate de stat să fie închisă. Mâine-poimâine, când ar trebui să înceapă anul universitar, mii de studenţi rămân în stradă, profesorii la fel, ca urmare a acestui tun imobiliar. Vă rog frumos să interveniţi. Eu nu solicit altceva decât respectarea legii şi să nu se mai tergiverseze acest caz, pentru că pericolul este uriaş asupra acestei unităţi de învăţământ. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Având în vedere epuizarea punctelor de pe ordinea de zi, daţi-mi voie să declar închisă şedinţa Senatului de astăzi. Vă mulţumesc pentru răbdare şi prezenţă! Da. Domnule senator, mai aveţi ceva de completat. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, v-aş ruga să supuneţi la vot propunerea dumneavoastră şi eu vă asigur că votez pentru. Cu un vot pentru, cred că se acceptă. Nu e nimeni împotrivă.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc.
		Şedinţa se încheie la ora 19.35.